Cursuri Biologie generala: Angiospermele

- 1 -

Regnul Plantae cuprinde organisme pluricelulare fotosintetizante, adaptate primar la mediul terestru. Acest

regn cuprinde doua grupe mari de plante (doua subregnuri):

Briofitele

(= Subregnul

Bryobionta)

Plantele vasculare (cormofite)

(= Subregnul Cormobionta)

Sunt plantele cele mai evoluate, al caror corp este un corm, diferentiat in organe:

radacina, tulpina, frunza.

Incr. Pteridophyta Incr. Pinophyta Incr. Magnoliophyta

(Angiospermatophyta)

pteridofitele gimnospermele angiospermele

Plante lemnoase si

erbacee, care se

reproduc prin spori

Plante lemnoase, care

formeaza seminte dar

sunt lipsite de fructe

Plante lemnoase si erbacee care

produc seminte, formate si

adapostite in interiorul

fructelor

Încr. Magnoliophyta

(Angiospermatophyta)

Se considera ca primele angiosperme au aparut acum ~ 100 milioane de ani, dintr-un grup de gimnosperme

primitive, apoi ele s-au diversificat si s-au raspandit pe toata suprafata globului, devenind grupul dominant

de plante in habitatele terestre, cuprinzand cca 235.000 specii de plante erbacee si lemnoase actuale.

Succesul inregistrat in cucerirea si colonizarea uscatului s-a bazat pe:

edificarea unui corp vegetativ rezistent la uscaciune (care prezinta un sistem vascular eficient,

cuticulă si stomate)

o mai buna diseminare si protectie a embrionului (acest lucru s-a realizat prin aparitia florilor tipice

si prin aparitia fructelor cu seminte)

existenta unor strategii reproductive diverse care asigura un numar foarte mare de descendenti

capacitatea foarte mare de adaptare a sporofitului care faciliteaza ocuparea celor mai variate tipuri de

habitate din mediu terestru si secundar, din cel mlastinos si acvatic (ex. cactusii in desert, nuferii in

apa etc.)

Caractere generale ale angiospermelor:

Corpul are: radacina, tulpina, frunze, flori cu organizare florala variata, fructe cu seminte

Proces evolutiv nou: DUBLA FECUNDATIE din care rezulta 2 zigoti, unul va da nastere

embrionului, iar celalalt endospermului secundar care este un tesut nutritiv al semintei

Strategii reproductive diverse si multiple (desi la angiosperme reproducerea sexuata este

predominanta, atingand apogeul specializarii, adesea aceasta este insotita si de cea asexuata, care

poate deveni de multe ori mai eficienta, in conditii de mediu restrictive) NUMARUL DE

DESCENDENTI ESTE FOARTE MARE

O UIMITOARE ADAPTABILITATE A SPOROFITULUI

Cursuri Biologie generala: Angiospermele

- 2 -

Incr. Magnoliophyta (Angiospermatophyta) este impartita in doua mari clase: Cls. Magnoliatae

(Dicotiledonatae) si Cls. Liliatae (Monocotiledonatae). Tabelul de mai jos prezinta o comparatie intre

cateva caracteristici generale ale celor doua grupe.

Cls.

Dicotiledonatae

Exemple:

stejarul,

trandafirii,

cactusii,

floarea-

soarelui

Sunt plante

erbacee sau

lemnoase

Frunze de

diverse feluri,

dar deseori cu

limb latit;

nervatiune

penata sau

palmata

Elementele

florale 4 sau

5

Semintele au

doua cotiledoane

si nu contin de

obicei endosperm

Cls.

Monocotiledonatae

Exemple:

palmierii,

gramineele,

orhideele,

crinii

Sunt plante

erbacee

Frunze

inguste;

nervatiune

paralela sau

arcuata

Elementele

florale 3

Semintele au un

singur cotiledon

si contin de

obicei endosperm

Polenizarea naturala poate fi autogama (se face direct, polenul ajunge pe stigmatele aceleiasi flori) sau

indirecta (incrucisata) – cea mai frecventa (polenul trece dintr-o floare in alta). La angiosperme, pentru

realizarea unei reproduceri eficiente, sunt intalnite in polenizare atat vantul, cat si insecte, pasari sau apa:

Polenizare anemofila Polenul este transportat prin vant

Polenizare entomofila Polenul este transportat de insecte

Polenizare ornitofila Polenul este transportat prin mijlocirea pasarilor colibri

Polenizare hidrofila Polenul este transportat de apa

Plantele adaptate la polenizarea anemofila produc cantitati mari de polen, pentru a asigura succesul

reproducerii. Alergiile sezoniere la polen sunt cauzate de anumite plante adaptate la polenizarea anemofila

(dar se stie ca nu orice plante din aceasta categorie produc alergii, de exemplu coniferele (toate au polenizare

anemofila) sau cerealele cum sunt porumbul, orezul si graul nu produc alergii la om).

Cls. Magnoliatae (Dicotiledonatae) Clasa Magnoliatae este impartita in sase subclase:

- Subclasa Magnoliidae

- Subclasa Hamamelidae

- Subclasa Caryophyllidae

- Subclasa Rosidae

- Subclasa Dilleniidae

- Subclasa Asteridae

1. Subclasa Magnoliidae

Cuprinde angiospermele cele mai primitive, de exemplu Ordinul Magnoliales (cuprinde genul Magnolia –

magnolie, Liriodendron tulipifera – arborele de lalea etc.), include specii fosile care dateaza din Cretacicul

inferior. Alte ordine grupate in aceasta clasa sunt:

- Ord. Piperales – cunoscut datorita speciilor cu importanta economica, cum este piperul (Piper nigrum),

ale carui fructe sunt folosite drept condiment;

- Ord. Ranunculales - cuprinde genul Ranunculus, foarte comun, Ranunculus repens (piciorul cocosului),

genul Helleborus, H. purpurascens (spânz), folosit in trecut in medicina naturista ca citostatic, genul

Clematis (cu specii lemnoase ornamentale folosite ca plante de gradina denumite popular clematite);

- Ord. Papaverales, Fam. Papaveraceae – include plante bogate in alcaloizi (medicinale), cum sunt

Papaver somniferum (mac de grădină) si Chelidonium majus (rostopască);

- Ord. Nymphaeaceae – plante acvatice cu frunze lung peţiolate cu limb plutitor, intalnite in ape statatoare

si lin curgatoare, de exemplu:

Nuphar lutea Nufar galben Din petale se prepara dulceata si serbet

Cursuri Biologie generala: Angiospermele

- 3 -

Nymphaea alba Nufar alb Adevarata podoaba a baltilor

Nymphaea lotus var.

termalis

Floare de tău, dreţe,

nufar romanesc

Specie endemica pentru tara noastra (băile

“1 Mai”, langa Oradea)

Victoria regia Nufar de Amazon Nufar mare, frunze peltate 1 m diametru

2. Subclasa Hamamelidae

Plante in majoritate lemnoase, cu flori mult simplificate, cel mai adesea grupate in inflorescente numite

amenţi (plante amentifere), se caracterizeaza atat prin polenizare anemofilă.

Ord. Hamamelidales

Fam. Hamamelidaceae

- plante lemnoase cu frunze simple lobate, frecvent cultivate ca ornamentale

- singurul gen este Platanus: putine specii de arbori monoici cu flori unisexuate grupate in

inflorescente globuloase, lung pedunculate; la noi exista P. orientalis si P. occidentalis

Ord. Fagales

Fam. Fagaceae

Include genuri foarte importante de arbori si arbusti, in general monoici, cu frunze simple, si flori masculine

dispuse in inflorescente amentiforme si flori feminine solitare sau grupate in inflorescente cimoase. Fruct de

tip nucă este protejat de o cupa.

Fagus

sylvatica

fag Fruct = jir Creşte în special la deal şi munte, dar poate fi întâlnit - sporadic -

şi la câmpie, mai ales în regiunile nordice ale României. Fagul

permite multor specii de plante mărunte să supravieţuiască în

zonele în care predomină, formând, în cadrul aşa-numitelor făgete,

biotopuri bogate şi pline de frumuseţe.

Castanea

sativa

castanul

bun

Fruct =

castane

comestibile

Crescut atât în livezi specializate, cât şi la marginea sau chiar în

mijlocul pădurii; frecvent cultivat în Banat unde exista un

microclimat submediteranean.

Quercus

robur

stejar Fruct =

ghinda

Se întâlneşte mai ales la câmpie şi în zonele colinare, foarte rar la

deal. În afară de pădurile curate de stejar, numite stejărete, stejarul

se găseşte şi în amestec cu alte foioase, de exemplu cu fagul.

Exista aproximativ 200 de specii de Quercus raspandite in regiunile cu clima temperata, dintre care unele

sunt prezente si in tara noastra.

Q. robur (stejarul) – arbore cu frunze penat-lobate scurt petiolate si fructe (ghinda) pedunculate

Q. petraea (gorunul) – frunze lung petiolate si ghinde sesile

Q. cerris (cerul) – arbore submediteranean cu frunze pieloase

Q. frainetto (gârniţa)

Q. rubra (stejarul roşu american) – cultivat ca arbore ornamental

Fam. Ulmaceae

Cuprinde arbori si arbusti cu frunze simple, cu limb nedivizat, asimetric la baza. La noi exista ~ 30 specii de

Ulmus in paduri; caracterizate prin monosamare pedicelate sau sesile.

Cursuri Biologie generala: Angiospermele

- 4 -

Ord. Urticales

Plante cu frunze acoperite cu peri aspri.

Fam. Urticaceae – cuprinde predominant plante erbacee prevazute cu peri urticanti. La noi exista Urtica

dioica (urzica mare), perena, dioica, poate atinge in unele cazuri 2 m inaltime.

3. Subclasa Rosidae

Cuprinde dicotiledonatele cele mai tipice, plante erbacee si lemnoase grupate in peste 20 de ordine cu genuri

si specii variate ca dimensiuni, structura, ecologie etc. Flori predominant bisexuate, cu periant diferentiat in

caliciu si corola, dialipetale (cu petale libere).

Ord. Rosales – numar mare de specii, plante lemnoase si erbacee caracterizate printr-o larga varietate de

forme; frunze prevazute in general cu stipele perechi; flori de regula hermafrodite.

Fam. Rosaceae

Subfam. Rosoideae

Genul Rosa – numeroase specii de arbusti ce formeaza tufe lemnoase erecte sau agatatoare

prevazute cu ghimpi; frunze imparipenat compuse; flori mari: Rosa canina – arbust ghimpos

(denumit popular maces) (campie munte); Rosa pendulina – fara ghimpi – in padurile de munte.

Fructele lor (achene) sunt adapostite in interiorul receptaculului, care la maturitate devine carnos, de

culoare rosie, formand un fruct fals, comestibil si bogat in vitamina C (maceasa).

Trandafirii sunt plante de ornament care s-au obtinut din incrucisari intre Rosa gallica si alte specii

europene sau originare din China. (Rosa gallica = răsură – portaltoi pentru trandafirii de talie mica)

Multe specii de Rosa se cultiva in scopuri decorative, unele sunt folosite in industria parfumurilor

(Rosa damascena).

Genul Rubus – gen cosmopolit, peste 200 de specii arbustive, spinoase, caracterizate prin frunze

compuse (palmate sau penate) si fructe multiple (polidrupe) comestibile.

Mai raspandite sunt Rubus caesius (mur de zavoi) si Rubus idaeus (zmeur) - cultivat pentru fructe;

creste prin paduri, arbust, important pentru apicultura pastorala.

Subfam. Maloideae

Malus – arbori cu importanta economica deosebita, cultivati ca pomi fructiferi; fructul se numeste

popular poama. Dintre speciile spontane: M. sylvestris (mar paduret), dintre speciile cultivate M.

domestica (mar, cu peste 10.000 soiuri).

Cydonia – specii cultivate comestibile: C. oblonga (gutui); specii decorative: C. japonica (gutui

japonez).

Crataegus monogyna (păducel) – arbore de lizieră foarte cunoscut

Genul Pyrus – la noi exista cateva specii. Mai cunoscut este parul cultivat P. communis rezultat prin

selectie si hibridare.

Subfam. Prunoideae – include o serie de plante lemnoase (arbori si arbusti) cu deosebita valoare

economica, avand fruct comestibil de tip drupa. Dintre reprezentantii mai importanti fac parte:

Prunus domestica (prun cultivat)

Prunus cerasifera (corcoduş)

Cerasus avium (cireş)

Cerasus vulgaris (vişin)

Amygdalus communis (migdal)

Armeniaca vulgaris (cais)

Cursuri Biologie generala: Angiospermele

- 5 -

Persica vulgaris (piersic)

Ord. Fabales cuprinde plante lemnoase si erbacee cunoscute sub denumirea de leguminoase si caracterizate

prin omogenitatea tipului de fruct care este o pastaie. Seminte numeroase, bogate in amidon si proteine.

Fam. Fabaceae este importanta prin:

- numarul mare de reprezentanti (este a treia dintre angiosperme, dupa Fam. Orchidaceae si Asteraceae,

avand 730 genuri si peste 19.400 specii)

- valoarea lor economica (incluzand plante agricole si furajere importante, de exemplu, dintre cele mai

cunoscute: Glycine max (soia), Phaseolus (fasolea), Pisum sativum (mazarea de cultura), Medicago sativa

(lucerna), Arachis hypogaea (alună de pământ), anumite specii de Trifolium (trifoi) si Vicia (măzăriche).

- genul Robinia pseudacacia (salcâm) – arbori cu frunze imparipenat compuse, flori grupate in raceme

pendule, flori albe sau roz, rosii si păstaie turtită; arbore melifer, cu crestere rapida

- Laburnum – salcâmul galben; flori dispuse in racem; arbore decorativ, toxic, melifer

- Wisteria – glicină – liana decorativă.

- Gleditschia tricantos – glădiţă; frunze simplu penate pe ramuri lungi si bipenate pe cele scurte; foarte

rezistenta la secetă, folosita pentru garduri vii si perdele de protectie.

- In zonele calde:

Mimosa pudica – specie cu frunze bipenat-compuse

Acacia – cuprinde plante lemnoase raspandite in Africa si Australia. La noi se cultiva in sere. Unele

specii de Acacia se cultiva, ele avand lemn durabil, frumos colorat, si sunt bogate in gume (de

exemplu Acacia senegal - salcam de Sengal - care furnizeaza guma arabică).

Ord. Araliales grupeaza plante erbacee, arbori si arbusti cu flori grupate in inflorescente de tip umbela;

contin uleiuri esentiale, glicozide, saponine si alcaloizi.

Fam. Araliaceae: Hedera helix (iedera) – planta agatatoare cu radacini normale si adventive fixatoare,

frunze sempervirescente.

Fam. Apiaceae (Umbelliferae) – plante ierboase, radacini adesea pivotante, inflorescenta de tip umbela

compusa; ~3.000 specii de plante cu importanta stiintifica si practica deosebita:

• Apium graveolens - ţelină • Carum carvi - chimen

• Coriandrum sativum - coriandru

• Daucus carota - morcov

• Pastinaca sativa - păstârnac

• Petroselinum hortense - pătrunjel

• Levisticum officinale - leuştean

Genurile Conium si Cicuta (cucuta) includ specii toxice.

4. Subclasa Dilleniidae

Cuprinde plante lemnoase si erbacee, tropicale si subtropicale (termofile).

Ord. Capparales – majoritatea sunt plante erbacee

Fam. Brassicaceae include plante care au floarea formata din patru petale dispuse in cruce de unde si

denumirea veche a familiei: Cruciferae.

Fam. Brassicaceae este o familie cu numerosi reprezentanti, dintre care unii au importanta economica

majora. Majoritatea sunt intalniti in zona temperata in emisfera nordica, de exemplu:

Brassica oleracea (varza de iarnă, gulia, conopida), B. rapa (rapiţa), Raphanus (ridichea), Sinapis alba

(muştarul alb) (din seminte se obtine mustarul - condiment alimentar).

Ord. Cucurbitales – grupeaza specii in majoritate erbacee, tropicale, cunoscute pentru fructul mare

baciform fals (melonidă).

Cursuri Biologie generala: Angiospermele

- 6 -

Fam. Cucurbitaceae (singura familie) este raspandita cu precadere in zonele tropicale1, unde reprezentantii

cu fructe comestibile au fost printre primele plante cultivate:

Cucurbita – specii predominant cultivate, aspru păroase, cu tulpini taratoare sau agatatoare prevazute

cu carcei; flori mari unisexuate, monoice, cu corola gamopetala galbena.

Cucurbita pepo (dovleacul comun)

Genul Cucumis

Cucumis sativus (castravetele), Cucumis melo (pepenele galben)

Citrullus lanatus (pepene verde)

Ord. Malvales

Fam. Tiliaceae; genul Tilia: arbori cu frunze cordate, flori bogate in nectar (planta melifera); florile de tei

argintiu (Tilia tomentosa) se folosesc pentru prepararea ceaiului medicinal, fibrele liberiene extrase din

tulpina se foloseau la legatul vitei de vie, a rosiilor.

Fam. Malvaceae (de la genul Malva = nalba): genul Gossypium (bumbacul) – specie cu valoare economica

mare prin speciile sale pentru fibre textile extrase din perii lungi si albi de pe seminte si pentru uleiul

comestibil continut de seminte.

Genul Hibiscus – specii cultivate: H. esculentus – bame; H. syriacus – arbust decorativ.

5. Subcls. Caryophyllidae

Ord. Caryophyllales

Cateva exemple:

Genul Dianthus (garofita)

Rumex acetosa (măcriş)

Polygonum: cele mai multe specii sunt buruieni; P. aviculare (troscot), P. orientale (moţul

curcanului) – se cultiva ca planta ornamentala.

Portulaca grandiflora (floare de piatra): planta decorativa.

6. Subclasa Asteridae

Cuprinde cele mai evoluate dicotiledonate cu flori gamopetale.

Ord. Scrophulariales

Fam. Solanaceae:

Solanum tuberosum (cartof) – planta perena cu stoloni, originara din America de Sud si cultivata in Europa,

cel mai adesea ca planta anuala.

Alte specii importante:

Solanum melongena (vânata)

Lycopersicum esculentum (roşia)

Capsicum annuum (ardeiul)

Nicotiana tabacum (tutunul)

Atropa belladona (mătrăguna) din care se extrage atropina utilizata in oftalmologie.

1

Cursuri Biologie generala: Angiospermele

- 7 -

Nicotina este un alcaloid binecunoscut existent la plante din Fam. Solanaceae, foarte folosit ca insecticid in

trecut, in concentratii mici la mamifere actioneaza ca stimulant, acest lucru fiind unul dintre factorii care

produc dependenta asociata consumului sau.

Fam. Scrophulariaceae

Digitalis grandiflora (degetarel galben; denumirea sa provine de la forma florilor (lat. digitus - deget));

genul Veronica – cu flori albastre, frecvent in pajistile montane.

Fam. Plantaginaceae – la noi exista genul Plantago (patlagina).

Ord. Lamiales - plante aromatice şi medicinale.

Fam. Lamiaceae (sau Labiatae): cuprinde in majoritate plante erbacee si arbustive, mai rar arborescente sau

liane, este foarte cunoscuta datorita numeroaselor plante aromatice2.

Genul Lamium – toate speciile sunt plante melifere importante; Lamium purpureum (urzica moarta)

este o planta anuala frecventa pe terenurile cultivate si in padurile de foioase, folosita ca planta

medicinala.

Plante aromatice:

Busuiocul (Ocimum basilicum) - este o planta de provenienta orientala care de-a lungul timpului a

ajuns sa fie aclimatizata si cultivata si la noi in orice gradina

Isma (Mentha aquatica)

Rozmarinul (Rosmarinus officinalis)

Salvia (Salvia officinalis)

Cimbru (Thymus sp.)

Levănţica (Lavandula vera)

Ord. Asterales – este un ordin de plante superioare, majoritatea erbacee, caracterizate prin sinanterie

(stamine unite prin anterele lor intr-un tub in jurul stilului) si prin gruparea florilor intr-o inflorescenta

racemoasa de tip calatidiu, prevazuta cu un involucru comun.

Exista o singura familie: Asteraceae (Compositae) care este cea mai mare si mai raspandita familie de plante

dicotiledonate, insumand peste 20.000 specii. In general Asteraceele nu au amidon ca substanta de rezerva,

ci au inulina. Denumirea de inulina reprezinta un grup de polizaharide naturale produse in multe tipuri de

plante si care se gasesc de obicei in radacini sau rizomi.

Floarea/inflorescenta la asteracee:

Calatidiile pot fi solitare – ca la Helianthus annuus (floarea soarelui) sau grupate in inflorescente compuse in

combinatie cu racem, corimb (de exemplu la Achillea sp.) sau spic (Cichorium sp.) etc.

Fructul este o achenă, in varf cu sau fara papus.

Semintele sunt bogate in ulei si aleurona, sunt lipsite de endosperm.

Fam. Asteraceae cuprinde plante de stepă cultivate sau spontane, multe dintre ele fiind specii ruderale (cresc

pe locuri virane, abandonate, pe langa drumuri). De asemenea, numeroase sunt speciile ornamentale.

Speciile ruderale cele mai frecvente apartin genului Carduus (scaieti) si sunt buruieni cu frunze spinoase pe

margine si papus filiform.

Arctium (brustur) – plante viguroase, cu frunze mari cordate si calatidii globuloase.

Deosebit de pagubitoare in culturi sunt speciile genului Cirsium si in special C. arvense denumita popular

palamida.

Plantele din Fam. Asteraceae au numerose intrebuintari:

Lactuca sativa salata cultivata Alimentatie

Cichorium intybus cicoare Alimentatie: din radacina de cicoare prajita si pisata se

obtine un foarte popular surogat (inlocuitor) de cafea.

Planta medicinala

Cichorium endivia andiva Alimentatie

Helianthus annuus floarea-soarelui Alimentatie

Planta melifera importanta

2Plantele aromatice sunt folosite pentru gustul si mirosul pe care il au. Unele plante aromatice au si proprietati medicinale, deci

sunt plante aromatice si medicinale in acelasi timp.

Cursuri Biologie generala: Angiospermele

- 8 -

Matricaria chamomilla musetel Ceai si alte bauturi. Planta medicinala si aromatica

Calendula sp. galbenele Ceai

Planta ornamentala prin flori

Echinacea purpurea echinacea Planta medicinala

Achillea sp. coada-soricelului Planta medicinala

Artemisia sp. pelin Planta medicinala si aromatica

Chrysanthemum sp. crizantema, margareta Plante ornamentale prin flori

Gerbera sp. jerbera Plante ornamentale prin flori

Dahlia sp. dalie Plante ornamentale prin flori

Tagetes sp. craite Plante ornamentale prin flori

Zinnia sp. carciumareasa Plante ornamentale prin flori

Centaurea cyanus albastrita Planta melifera importanta

Taraxacum officinale papadie “buruiana valoroasa”

Planta medicinala si comestibila

Alte familii de dicotiledonate:

- Fam. Crassulaceae

Cuprinde plante care au frunze groase si carnoase “suculente”3, capabile să depoziteze o cantitate anumită de

apa (au parenchim acvifer). Crasulaceele se întâlnesc în emisfera nordica și în sudul Africii. De obicei, pot fi

găsite în regiunile cu precipitații scăzute. Familia include aproximativ 1.400 de specii grupate în 33 de

genuri. Nici o specie a acestei familii nu este folosita ca planta agricolă, dar datorită aspectului, unele specii

sunt folosite în horticultura si sunt foarte cunoscute.

- Fam. Cactaceae Cactusii sunt si ei plante suculente, adica au o rezerva de apa in tulpina. Majoritatea prefera un mediu arid,

dar exista cateva tipuri de cactusi care traiesc in padurile tropicale din America Centrala si de Sud.

- Tulpina cactusilor poate avea forme diverse (turtita, cilindrica etc), realizeaza fotosinteza.

- Cactusii au deseori un sistem de radacini care coboara adanc in pamant, lucru care le ofera posibilitatea de

a absorbi apa pe timpul perioadelor uscate, cand aceasta se evapora foarte repede. De exemplu, radacinile

unui cactus-butoi mare (Ferocactus wislizenii) pot ajunge pana la 3 m adancime. Mai mult, puii de cactus

care se desprind de la articulatii si cad pe pamant in jurul plantei mama se inradacineaza foarte repede.

- Spinii au evoluat din frunze, ei cresc din structuri numite areole. Pe lângă funcţia de scut împotriva

animalelor, spinii îndeplinesc funcţia principală de a condensa umezeala.

- Florile de cactus sunt foarte asemenatoare florilor care se intalnesc la celelalte plante. Culorile frumoase si

parfumul lor atrag insectele care realizeaza polenizarea. La cactusii care cresc in zone aride, florile se

deschid imediat ce incepe sa ploua, iesind din starea de latenţă. Dupa polenizare florile produc seminte in

mai putin de o luna.

Exista putini cactusi comestibili:

- Opuntia (se consuma fructele – dupa ce sunt cojite si curatate cu grija, dar si tulpina; comertul cu

cactusi aduce un profit frumos in anumite zone ale lumii)

- anumite specii de Hylocereus au fructe mari comestibile si sunt cultivaţi.

Multi cactusi au fost culesi in mod exagerat din mediul lor natural pentru a fi comercializati apoi ca plante

de apartament, ei au o crestere lenta si deci, daca sunt culesi din mediul lor natural, acesta se va reface foarte

greu, sau nu se va putea reface, din acest motiv toti cactusii sunt protejati prin “Conventia privind comertul

international cu specii salbatice de plante si animale care sunt in pericol (de disparitie)” (Convention on

International Trade in Endangered Species of Wild Fauna and Flora).

3 Nu toate plantele suculente sunt incadrate in familia Crassulaceae, exista plante suculente si in alte familii

Cursuri Biologie generala: Angiospermele

- 9 -

In functie de influenta apei asupra plantelor vorbim despre plante hidrofite, higrofite, mezofite,

xerofite:

Hidrofite Plante care traiesc in apa

Higrofite Plante care traiesc in mediu cu umiditate abundenta

Mezofite Plante care traiesc in mediu cu umiditate moderata

Xerofite Plante care traiesc in regiuni secetoase

Plantele acvatice (hidrofitele) prezinta adaptari la mediul acvatic, iar plantele xerofite prezinta

adaptari la lipsa apei:

Hidrofite Xerofite

Cuticula4 subtire Cuticula groasa, ceroasa

Stomatele5 sunt in general deschise Stomate deschise doar noaptea

Numar mare de stomate, distribuite pe

ambele fete ale frunzelor

Stomate putine

Frunze plate care pot pluti Frunze cu limb redus, rasucit, poate fi acoperit

cu peri

Unele au aerenchim (parenchim aerifer) Organe suculente care acumuleaza apa de

rezerva (parenchim acvifer)

Radacini putini dezvoltate Sistem radicular profund

Ce inseamna planta anuala?

O planta anuala este o planta care germineaza, infloreste si moare intr-un singura an. De exemplu mazarea.

Ce inseamna planta bienala?

O planta bienala este o planta cu flori care isi desfasoara ciclul de viata in doi ani:

- In primul an ii cresc frunzele, tulpina, radacina (structurile vegetative), apoi intra intr-o perioada de repaus

in timpul lunilor cu vreme rece. In general tulpina ramane scurta si frunzele aproape de sol, formand o

rozeta.

- In primavara urmatoare tulpina se alungeste mult. Apoi planta infloreste, producand fructe si seminte, dupa

care moare.

Exista mult mai putine plante bienale, decat perene sau anuale. Exemple: pătrunjelul, morcovul.

Ce inseamna planta perena?

Planta perena este o planta care traieste mai mult de doi ani.

Plantele erbacee perene cresc si infloresc primavara si vara, apoi in fiecare toamna si iarna dispar din nou si

reapar primavara din structurile subterane (si nu din samanta cum fac plantele anuale). De exemplu dalia.

Plantele lemnoase cum sunt arborii si arbustii sunt si ei plante perene in habitatele lor.

In clima calda plantele perene cresc continuu.

Cls. Liliatae (Monocotiledonatae) Grupeaza un numar impresionant (66.000 specii) de plante erbacee, mai putin lemnoase, grupate in 2.800

genuri, raspandite pe tot globul, reprezentand un sfert dintre angiosperme. Cuprinde 3 subclase:

Subcls. Alismidae

Subcls. Liliidae

Subcls. Arecidae

Subcls. Alismidae

4 Cuticula este un strat care are rolul de a preveni pierderile de apa

5 Stomatele sunt „pori” care permit schimbul de gaze cu mediul exterior; de asemenea prin stomate sunt eliminati vapori de apa

prin procesul de transpiratie

Cursuri Biologie generala: Angiospermele

- 10 -

Plante acvatice submerse sau emerse. Foarte cunoscute sunt: Sagittaria sagittifolia (sageata apei), Elodea

canadensis (ciuma apelor).

Subclasa Liliidae

Plante de uscat si de mlastina:

Ord. Liliales

Fam. Liliaceae (ex. Lilium candidum – crin alb)

Fam. Amaryllidaceae (ex. Amaryllis si Hippeastrum – plante de apartament)

Ord. Iridales – Fam Iridaceae (ex. genul Iris – stânjenel)

Ord. Orchidales – Fam. Orchidaceae - 20.000 specii cu o mare diversitate morfologica, flori

dispuse in racem.

Exista multe orhidee cultivate, de exemplu Phalaenopsis si Cattleya. Exista orhidee si in

flora spontana a Romaniei, de exemplu genul Orchis (Orchis tridentata).

Ord. Juncales – Fam. Juncaceae, Juncus effusus (pipirig) – contine un parenchim aerifer

Ord. Poales (denumire veche Graminales) – Fam. Poaceae (Gramineae); 7 subfamilii; ~ 600

genuri; 9.000-10.000 specii. Familia Poaceae (Gramineae) este a patra familie ca numar de

specii, dupa asteracee, orhidacee si fabacee.

Gramineele, care au aparut probabil in perioada Cretacica, s-au adaptat in cursul filogenezei la diferite

conditii ale mediului, diferentiindu-se din punct de vedere ecologic. Ele s-au raspandit pe tot globul

pamantesc de la tarmul marilor pana la varfurile muntilor inalti, de la regiunile cu climat cald si pana la cele

cu climatul rece din regiunile arctice

Gramineele au o importanta mare in alcatuirea covorului vegetal, multe dintre ele populeaza dens teritorii

intinse, formand diferitele tipuri de pajisti, lanuri de cereale etc, alcatuind 31% din vegetatia actuala.

Gramineele cu valoare agricola, cultivate pentru semintele lor comestibile se numesc cereale, formeaza 70%

dintre plantele agricole. Floarea prezinta adaptari la polenizarea anemofila: flori trimere cu perigon redus,

substituit de bractei modificate, care poarta diferite denumiri. Florile sunt aranjate in inflorescente de tip spic

compus.

Plante cerealiere de mare valoare alimentara si industriala:

Triticum (grau)

Oryza (orez) – in Asia

Zea (porumb) – numeroase varietati/soiuri au fost cultivate de maiasi6 si olteci din timpuri preistorice

in zona centrala si de sud a Mexicului. In secolele 15 si 16, exploratorii si comerciantii au introdus

6 Civilizatia Maya: comunitati sedentare, urbanism (orase-stat bazate pe agricultura), comert (cacao, sare, scoici, jad si obsidian).

Declin si disparitie: cauze necunoscute (ecologice sau ne-ecologice) SECETA (?). Maya: defrisari, culturi permanente, terase,

gradini in padure, porumb, manioc, floarea-soarelui, bumbac. Manioc (Manihot esculenta) arbust din Fam. Euphorbiaceae, se

consuma in general radacinile tuberizate bogate in amidon (uscare tapioca, cassava, faina). Si in present in Mexic se consuma

Cursuri Biologie generala: Angiospermele

- 11 -

porumbul si in alte tari, de unde s-a raspandit mai departe datorita capacitatii sale de adaptare la zone

cu clima diferita. Porumbul modificat genetic reprezenta 85% din porumbul cultivat in SUA in 2009.

Sorghum (sorg) – majoritatea varietatilor prezinta toleranta la caldura si seceta, fiind importante in

zone aride ale lumii. Sorghum bicolor este o planta cultivata importanta in Africa, America Centrala

si in sudul Asiei, fiind a cincea planta cerealiera ca importanta in lume

Hordeum (orz)

Secale (secara)

Multe dintre gramineele spontane se cultiva ca plante furajere, avand soiuri ameliorate:

Festuca

Poa

Bromus

Lolium

Phelum

Subfam. Bambusoideae (Fam. Poaceae): in regiunile tropicale si subtropicale ale Asiei de S-E,

bambusoideele formeaza fitocenoze dense pe suprafete mari. Vertical sunt raspandite pana la altitudini de

peste 3000 m. Bambusoideele au intrebuintari multiple: alimentatie, pentru confectionarea de obiecte,

mobila, dar si in constructii.

Suprafetele mari, populate de trestie (Phragmites) din regiunile cu climat temperat, dau un material mult

apreciat pentru industria celulozei.

In concluzie, familia Poaceae (Gramineae) are importanta economica cea mai mare:

Cerealele (orezul, graul si porumbul) frunizeaza mai mult de jumatate din totalul caloriilor

consumate de om.

70% dintre plantele cultivate sunt cereale.

Trestia de zahar (Saccharum officinarum) este sursa principala in productia de zahar.

Sunt folosite ca plante furajere.

Sunt folosite ca materiale de constructii (bambusul, trestia).

Sunt folosite la fabricarea hartiei (trestia) si ca biocombustibili.

De asemenea, gramineele au importanţă ecologică:

Biomul7 in care gramineele sunt plantele preponderente se numeste pajişte. Luand in calcul doar zonele de

pajişti întinse, aceste zone acopera 31% din suprafata Pamantului.

Gramineele sunt folosite ca hrana de multe specii de fluturi.

Raspandirea gramineelor este legata de evolutia animalelor rumegatoare mari. Fara acestea, o zona defrisata

de foc ar fi colonizata rapid de ierburi, si, daca ploua, de lastari de copaci. Acestia crescand vor produce

umbra care omoara majoritatea ierburilor. Animalele mari calca in picioare lastarii de copaci, omorandu-i,

dar ierburile persista deoarece nu au tulpina lemnoasa.

Subcls. Arecidae

Inflorescenţe de tip spadice (de unde provine denumirea lor veche: Spathiflorae)

“tortilla” de faina de porumb = turta de paine nedospita, cuvantul provine din spaniola “torta” = “prajitura rotunda”. Tortilla =

diminutivul. De asemenea, taco este o mancare traditionala mexicana: turta de porumb sau grau care impatureste o umputura

diversa (tortilla umplute).

7 biom = complex ecologic care se formează în raport cu un anumit mediu ambiant

Cursuri Biologie generala: Angiospermele

- 12 -

79

spată spadice

Inflorescenta de tip spadix (spadice) 80

Spatiphyllum,

Anthurium, Calla

Ord. Arales; Fam. Araceae: Arum maculatum (rodul pamantului), Acorum calamus (obligeana –

planta medicinala)

Ord. Typhales - Typha (papura)

Alte familii importante de monocotiledonate: Fam. Palmae, Fam. Musaceae (a bananului):

Fam. Arecaceae sau Palmae (Palmaceae) (palmierii)

Raspanditi in zonele tropicale, putine specii se gasesc in zone subtropicale. Importanta mare au:

- Cocos nucifera (nuca de cocos)

- Phoenix dactylifera (curmalul)

- Copernicia prunifera (palmierul de Carnauba) (Brazilia)

Fam. Musaceae

- Musa × paradisiaca (banan)

Alte plante cunoscute, tot monocotiledonate, suculente ca:

- Aloe vera

- Agave americana

- Agave tequilana

Angiospermele depasesc ca importanta gimnospermele

Deoarece ele s-au adaptat la aproape orice habitat, cu exceptia Antarcticii si avand peste 230.000

specii, formeaza grupul de plante dominant pe Pamant.

Angiospermele sunt extrem de importante pentru om. Supravietuirea noastra ca specie depinde de

ele. Sunt hrana noastra de baza, sursa de fibre folosite in industria textila (de ex. bumbac, in si

cânepă), sunt folosite in industria farmaceutica, unele angiosperme lemnoase sunt folosite pentru

cherestea. Unele angiosperme sunt folosite ca plante decorative. Produse cum sunt cauciucul,

tutunul, cafeaua, uleiurile aromatice din parfumerie, etc. provin de la angiosperme. Exista o

subdisciplina a botanicii: Economia botanica care studiaza plantele cu importanta economica.

Dintre toate famiile de plante, Familia Poaceae este de departe cea mai importanta furnizand hrana

de baza (orez, porumb, grau, orz, secară, ovăz, mei, trestie de zahăr). Familia Fabaceae sau

leguminoase este pe locul doi. De asemenea importanta este Familia Solanaceae (familia cartofului)

(cartof, rosii, ardei printre altele). Importanta este si Familia Cucurbitaceae (familia tărtăcuţelor)

(incluzand dovleacul si pepenii), si Familia Brassicaceae (rapita, varza) si Familia Apiaceae

(familia patrunjelului).

Multe dintre fructele noastre sunt din Familia Rosaceae (a trandafirului) (care include marul, parul,

ciresul, caisul, prunul, etc) si din Familia Rutaceace (citrice).

In unele parti ale lumii, anumite specii au singure o importanta covarsitoare datorita folosirii lor

multiple, de exemplu nuca de cocos (Cocos nucifera) in atolii din Pacific, si maslinul (Olea

europaea) in zona mediteraneana.

Singura intrebuintare in care sunt depasite de alte plante este productia de cherestea.