1. Tema de cercetare

1.1 Definirea temei

În ziua de azi, sportivul este foarte mediatizat în presa contemporană, în mod deosebit în presa de specialitate. Acesta este văzut din perspective diferite aproape de fiecare dată, dar s-au creat și anumite tipare pentru sportivii de peformanță. Acestea diferă în funcție de sex, în funcție de sport, precum și în funcție de etnie. Această cercetare va căuta să exemplifice și să surprindă cum anume se expune în presa contemporană imaginea sportivului de performanță. Voi lua în cosiderare materialele apărute în cele mai prestigioase publicații sportive din România, și anume Gazeta Sporturilor și Prosport.

1.2 Motivele pentru care am ales această temă

De multe ori, presa contemporană denigrează imaginea sportivului prin sublinierea acțiunilor negative ale acestuia sau prin dezvăluirea defectelor mai mult decât expunerea calităților ori dezvăluirea acțiunilor pozitive pe care el le săvârșește. Cu siguranță, acest amănunt se petrece și în mod invers prin faptul ca sportivii sunt lăudați și presa scrie doar de bine de aceștia, însă întreaga expunere pe hârtie ori în mediul online ține de obiectivitatea autorilor, obiectivitatea presei contemporane. Așadar, motivele pentru care am ales acest subiect de cercetare sunt unele personale, în special în contextul în care am crescut într-un mediu al sportivilor de performanță, prin faptul că am practicat de la o vârstă vragedă fotbalul, iar acum mă aflu sub contract cu o echipă profesionistă de fotbal. Un alt motiv pentru care am ales acest subiect este acela al datelor disponibile, dat fiind faptul că sunt în cunoștință de cauza cu ceea ce înseamnă si ceea ce impune viața unui sportiv de performanță. Atunci când un jurnalist scrie despre o acțiune a unui sportiv, fie ea pozitivă sau negativă, într-o oarecare măsură, pot să apreciez echidistant acțiunea în sine și să analizez obiectiv cele spuse de jurnalist în măsura în care dispun de aceleași date ale acțiunii inițiale precum dispune acesta.

2. Inspectarea literaturii pe problema de cercetare

2.1 Definirea conceptelor

Imaginea, concept asupra căuia există o preocupare relativ veche, este apreciată ca fiind o formă de comunicare, o noţiune cheie în religiile indo-creştine, izvorul scrisului, al artei, sâmburele de cugetare filosofică în Antichitate, dar totodată şi una dintre resursele umanităţii. De asemenea, interesul omului contemporan pentru imagine nu se limitează la o simplă pasiune pentru autocontemplare, tocmai datorită faptului că au apărut numeroase domenii în care se studiază imaginea, dar şi diverse sintagme care conţin termenul „imagine”: „imagine publică”, „imagine publicitară”, „imagine fotografică”, „imagine tehnică”, „imagine poetică”, „imagine organizaţională”, „imagine mentală”, „imagine de sine”, „imagine perceptivă”, „imagine mnezică”, „imagine color”, „imagine statică”, „imagine reală”, „imagine tridimensională”, „imagine virtuală”, „imagine de marcă”, „imagine socială”, „imagine politică”1, etc.

Unul dintre cele mai prestigioase dicţionare Larousse Multimédia Encyclopédie oferă următoarea definiţie a imaginii: „reprezentarea mentală a unei fiinţe sau lucru”. Una dintre cele mai simpliste definiri ale imaginii este: „reflectare a unui obiect în conştiinţă sub forma unei senzaţii, percepţii sau reprezentări” . Imaginea „desemnează un atribut al psihicului uman, constituind capacitatea acestuia de a construi reprezentări mentale” . Roger Muchielli defineşte imaginea ca „reprezentarea sau ideea pe care şi-o formează indivizii unui mediu sau al unui segment al publicului” . În domeniul Relaţiilor Publice „imaginea individului desemnează reprezentarea pe care o are un anumit public despre acel individ sau o anumită însușire a acestuia.” Practic putem spune că imaginea se referă la modul în care publicul percepe un individ pe baza a ceea ce face el insuși sau ceea ce se spune sau scrie despre acesta. „Reprezentările şi imaginile apar în conştiinţă ca urmare a unei activităţi psihice complexe, cu caracter constructiv, care vizează sinteza datelor senzoriale, reacţiile şi acţiunile concrete ale indivizilor asupra realităţii” (abordarea constructivistă a lui J. Piaget). Este interesant de studiat acest caracter psihologic al imaginii. Psihologia generală are o abordare a imaginii în strânsă legătură cu componentele actului atitudinal- volitiv: percepţie-evaluare-opinie-convingere-atitudine. Modalitatea de formare a imaginii parcurge mai multe etape care sunt condiţionate de: cunoaştere, apreciere valorică, confruntarea argumentelor, verdictul valoric iniţial (opinia care se formează), verdictul valoric stabil (convingerea). „Imaginea, potrivit acestei concepţii, este rezultatul declanşării unor procese de avaluare în structurile psihice ale individului, îndreptate spre obţinerea opiniilor şi ulterior a convingerilor”. Atunci când un jurnalist construieşte o

1 Sofia Bratu, Imaginea în construcția simbolică a realității sociale, Ars Academica, București, 2009.

imagine trebuie să cunoască aceste procese psihologice, pentru a putea empatiza cu publicul-ţintă.

„Teoriile fenomenologice situează imaginea în sfera experienţelor personale şi a comportamentului individului. Experienţa în desfăşurare, imediată, trăită de oameni este esenţială pentru formarea imaginilor”2. Omul încearcă să înţeleagă, să perceapă lumea construindu-şi aşa-numitele „modele reprezentaţionale asupra lumii”. Prin acest lucru el reuşeste să dea un anumit sens realităţii în care trăieşte.

„Imaginea este ideea, în sens kantian – o exigență de desăvârșire a conceptelor noastre, ea desemnează nu un punct fix, ci o direcție, un principiu de organizare a informației. Imaginea este deschisă îmbogățirii, nefiind niciodată suficientă și satisfăcătoare pentru totdeauna. Imaginea este rezultatul capacității umane de a construi reprezentări mentale asupra unor lucruri, persoane sau organizații. Elementele din care se organizează o imagine aparțin subiectivității, conștiinței umane și le regăsim sub forma unor mentalități, așteptări sau ipoteze, experiențe, atitudini, credințe sau opinii.”3 

Există multe definiţii ale imaginii însă majoritatea se referă la acea „reprezentare mentală” pe care o are un individ, public (presa, jurnalist) despre un obiect (sportiv de performanță în cazul acesta).

3. Întrebări de cercetare

3.1 Ipotezele

În continuarea acestei cercetări m-am gândit la câteva întrebări de bază cu scopul de a

răspunde până la urmă la întrebarea cea mai mare: care este rolul acestei cercetări?

1. Care este imaginea sportivilor în cele mai urmărite publicații sportive din România?

2. Cum sunt prezentați sportivii în cele două publicații importante de sport(Gazeta

Sporturilor și Prosport), în urma unui eveniment pozitiv/negativ?

3. Cum este percepută imaginea sportivilor de către publicul larg?

4. Care dintre cele două publicații păstrează o părere echidistantă față de faptul inițial?

2 http://biblioteca.regielive.ro/referate/stiintele-comunicarii/conceptul-de-imagine-246521.html

3 Ion Zară, Imaginea și creatorii săi, Editura Victor, București, 2000, pp. 44-45

3.2 Obiectivele cercetării

Obiectivul acestei cercetări este de a ilustra imaginea sportivilor de performanță prin

prisma celor două ziare sportive, Gazeta Sporturilor și Prosport, și de a compara stilurile

editoriale ale celor două publicații. Voi incerca să observ cum este formată această imagine a

sportivului, dar și cum este transmisă publicului larg de către fiecare publicație în parte.

Este știut și perfect normal faptul că cele două ziare au stiluri și expuneri ale

evenimentelor diferite, așadar voi analiza compoziția fiecăruia dintre ele prin selectarea unor

evenimente majore din ultimii ani și voi încerca să expun modul în care, fiecare dintre cele două,

tratează aceste întâmplări, dar și felul în care sunt puse în lumină personajele principale ale

acestor evenimente.

4. Metodologia

Metoda aleasă de mine este analiza de conținut, datele le voi culege din arhivele ziarelor

dar și din domeniul online, iar instrumentul folosit va fi grila de analiză.

Pentru analiză am ales câte 5 articole bazate pe evenimente sportive relevante pentru

fiecare caz în parte, care au fost abordate de ambele publicații.

Printre criteriile de analiză se vor număra și unele legate de percepția publicului despre

sportivii sau evenimentele prezentate în articole, iar datele despre acestea vor fi culese pe baza

comentariilor care sunt postate la fiecare în parte.

Pentru lucrarea de licență voi analiza și imaginile folosite de jurnaliști pentru a ilustra

evenimentele expuse în articolele fiecăruia.

Deoarece din data de 9 decembrie 2013, publicația Prosport a decis să continue doar pe

domeniul online, renunțând la varianta print a ziarului, toate materialele analizate vor fi selectate

în așa fel ca ele sa fi apărut în cazul ambelor publicații în varianta tipărită. Așadar, evenimentele

vor fi unele dinainte de 9 decembrie 2013.

5. Analiza datelor

Pentru început, voi lua în considerare câte 5 articole din fiecare publicație, care au fost

scrise după o perfomanță notabilă a unei echipe de fotbal din România pe plan european. Aceasta

este Steaua București, formație care a reușit să se califice în „primăvara europeană”4 dintr-o

grupă cu adversari deloc facili. În tabelul următor va fi introdus numărul de figuri de stil, termeni

laudativi la adresa echipei Steaua din articolele selectate din cele două ziare.

Articolele selectate au toate o lungime situată între 2000-2500 de semne.

Câte elemente laudative s-au folosit?

Articol

nr.

PROSPORT GSP

1 19 18

2 23 17

3 16 20

4 18 15

5 15 15

Tabel 1

După informațiie culese din tabelul de mai sus(Tabel 1), putem observa ca în 3 din 5

cazuri, publicația Prosport a folosit mai multe elemente laudative la adresa echipei de fotbal

Steaua, pe când cei de la Gazeta Sporturilor au folosit mai multe elemente de acest fel o singură

dată, în timp ce într-unul dintre articole, ambele ziare folosesc același număr de figuri de stil

pozitive.

4 Fază superioară grupelor, într-o competiție inter-cluburi, aceasta se dispută la sfârșitul lunii februarie

Mai departe, voi analiza 5 materiale, atât din Gazeta Sporturilor, cât și din Prosport

despre un eveniment negativ „reușit” de un sportiv român pe plan mondial. Exemplul ales este

cel al pugilistului Lucian Bute, care a pierdut meciul pentru centura mondială prin KO5 în fața

britanicului Carl Froch. În tabelul de mai jos va fi introdus numărul de referințe negative adresate

sportivului român în ciuda acestei înfrângeri(ex: “l-a pus la respect pe român”6)

Articolele analizate au o lungime situată între 1000-1500 de semne.

Câte elemente negative s-au folosit?

Articol

nr.

PROSPORT GSP

1 8 7

2 7 7

3 8 6

4 6 6

5 9 8

Tabel 2

Pe baza cifrelor pe care le regăsim în tabelul de mai sus(Tabel 2), observăm că publicația

Gazeta Sporturilor nu a „depășit” niciodată ziarul concurrent la numărul de elemente negative

care s-au extras din articole. Ba mai mult, în 3 din 5 cazuri, cei de la Prosport au scris mai multe

elemente de acest fel, iar în celelalte 2 cazuri este egalitate.

În continuare, voi încerca să analizez pe baza comentariilor postate de către cititorii celor

două ziare, modul în care publicul larg îi percepe pe acești sportivi de performanță. Nu puține 5 Knockout, termen în limba engleză folosit în box, unul dintre sportivi câștigă inainte de încheierea celor 12 runde6 http://www.gsp.ro/sporturi/box/mr-ko-facut-ko-lucian-bute-a-pierdut-centura-ibf-dupa-numai-cinci-runde-cu-froch-334985.html

sunt stereotipurile care s-au format de-a lungul timpului în rândul consumatorilor de media pe

marginea fotbaliștilor, atleților sau jucătorilor de tenis. Unele dintre acestea sunt unele precum:

afemeiați, petrecăreți, profesioniști desăvârșiți sau scandalagii.

În următorul tabel voi introduce datele adunate din analiza comentariilor a 5 articole din

fiecare parte. Voi observa ideea principală pe care autorul articolului încearcă să o transmită în

fiecare dintre articole și le voi pune în raport cu părerea cititorilor exprimată prin comentariile

acestora pentru a vedea dacă aceasta este în conformitate sau contra celei a jurnalistului.

Fiecare dintre articolele analizate pentru acest tabel are un număr de 250 – 300

comentarii. Diferența care rămâne între suma (NU + DA) și totalul comentariilor este alcătuită

din alte păreri care nu au legătura cu ceea ce se expune în articol.

Tabel 3

Pe baza tabelului anterior(Tabel 3) constatăm faptul că unul dintre articole(articolul nr. 4) are cea mai mare diferență între cei care sunt de acord și cei care sunt contra, deoarece acest articol este unul legat de o performanță deosebită reușită de o jucătoare de tenis din România, care a reușit accederea în primele 20 de jucătoare ale lumii. La capătul opus se situează articolul nr. 5, cel în care autorul vorbește în termeni nu tocmai laudativi la adresa pugilistului Lucian Bute, cel care a pierdut meciul pentru centura mondială în fața unui sportiv din Marea Britanie.

Este părerea cititorilor în conformitate cu cea a

autorului?

Articol

nr.

PROSPORT GSP

NU DA NU DA

1 28 196 33 184

2 47 164 42 175

3 39 159 36 169

4 17 209 8 237

5 103 153 126 120

5. Concluzii

Prima întrebare la care am căutat răspuns este următoarea: Care este imaginea sportivilor în cele mai urmărite publicații sportive din România? Pe baza datelor culese din tabelele situate mai sus, un potențial răspuns este acela că acțiunile sportivilor trag de la sine părerea celor care analizează și a celor care urmăresc fenomenul sportiv. În cazul în care autorul păstrează o părerea echidistană și obiectivă atunci când dezvăluie lumii cele întâmplate, imaginea sportivului va fi exact reflexia a celor făptuite de el. Pe de altă parte, în cazul în care autorul unui articol își pune amprenta asupra acestuia și modelează adevărul după felul în care dorește el, imaginea sportivului va fi percepută diferit față de cum ar putea fi percepută dacă adevărul ar fi expus negru pe alb pe hârtie.

Următoarea întrebare la care am incercat să-i găsesc un răspuns a fost Cum sunt

prezentați sportivii în cele două publicații importante de sport(Gazeta Sporturilor și Prosport),

în urma unui eveniment pozitiv/negativ? După informațiie culese din Tabelul 1, putem observa

ca în 3 din 5 cazuri, publicația Prosport a folosit mai multe elemente laudative la adresa echipei

de fotbal Steaua, pe când cei de la Gazeta Sporturilor au folosit mai multe elemente de acest fel o

singură dată, în timp ce într-unul dintre articole, ambele ziare folosesc același număr de figuri de

stil pozitive. Atunci când vine vorba despre lucrurile negative, pe baza cifrelor pe care le regăsim

în Tabelul 2, observăm că publicația Gazeta Sporturilor nu a „depășit” niciodată ziarul

concurrent la numărul de elemente negative care s-au extras din articole. Ba mai mult, în 3 din 5

cazuri, cei de la Prosport au scris mai multe elemente de acest fel, iar în celelalte 2 cazuri este

egalitate. Cu ajutorul acestor date ajungem și la următoarea întrebare, și anume Care dintre cele

două publicații păstrează o părere echidistantă față de faptul inițial. Se poate observa faptul că

cei din publicația Prosport au tendința de exagerare indiferent de natura evenimentului, pozitiv

sau negativ, ajungând probabil să influențeze părerea cititorilor săi, formându-le în multe dintre

cazuri o părere greșită.

Mai multe date și analize vor fi scoase în evidență în cadrul lucrării integrale de licență,

acolo unde, pe lângă analiza de imagini/fotografii, vor fi introduse și sondaje atât ale

specialiștilor, cât și ale simplilor consumatori de sport și media.

BIBLIOGRAFIE

*Sofia Bratu, Imaginea în construcția simbolică a realității sociale, Ars Academica, București, 2009.

* Ion Zară, Imaginea și creatorii săi, Editura Victor, București, 2000, pp. 44-45

* PROSPORT, 19 Septembrie 2013, Nr. 4941

* PROSPORT, 25 Octombrie 2013, Nr. 4967

* PROSPORT, 16 Octombrie 2013, Nr. 4960

* PROSPORT, 4 Noiembrie 2013, Nr. 4973

* PROSPORT, 24 Noiembrie 2013, Nr. 4993

* Gazeta Sporturilor, 19 Septembrie 2013, Nr 7225

* Gazeta Sporturilor, 25 Octombrie 2013, Nr. 7259

* Gazeta Sporturilor, 4 Noiembrie 2013, Nr. 7269

* Gazeta Sporturilor, 24 Noiembrie 2013, Nr. 7289

SITEOGRAFIE

* http://biblioteca.regielive.ro/referate/stiintele-comunicarii/conceptul-de-imagine-246521.html

* http://www.gsp.ro/sporturi/box/mr-ko-facut-ko-lucian-bute-a-pierdut-centura-ibf-dupa-numai-cinci-runde-cu-froch-334985.html