cls. oligochaeta ord. ephemeroptera ord. trichopteraarpmtm.anpm.ro/files/arpm...

$: Cls. Oligochaeta Ord. Ephemeroptera Ord. Trichopteraarpmtm.anpm.ro/files/arpm timisoara/reglementari/cap4.5page101-120.pdfBerna) şi face parte din Anexa II a Directivei Europene 92\43\EEC$
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului ,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul

Certej” Capitolul 4.5

2010

Elaborat de CCMD, Cluj- Napoca, Romania 101

Taxon

Ds (nr.

Ind./887 cm2)

A%

Observaţii

Cls. Oligochaeta 24 21,81 Ord. Ephemeroptera

Fam. Baëtidae Baëtis rhodani (Pictet, 1843 – 1845)

2

1,82

Specie comună

Ord. Trichoptera

Fam. Rhyacophilidae Rhyacophila fasciata Hagen, 1859

1

0,91

Specie larg răspândită în Carpaţi

Fam. Hydropsychidae Hydropsyche angustipennis (Curtis, 1834)

5

4,55

Specie rar citată în Carpaţii Occidentali

Hydropsyche instabilis (Curtis, 1834) 2 1,82 Specie rar citată în Carpaţii Occidentali

Ord. Diptera

Fam. Chironomidae 76 69,09

În acest sector de râu sunt prezente următoarele specii de peşti: Phoxinus phoxinus, Barbus meridionalis, Cephalus cephalus şi Gobio gobio. Dominantă din punct de vdere numeric rămâne moioaga, ca şi în sectoarul din amonte. Moioaga are o răspândire relativ ridicată pe teritoriul româniei, este în plin proces de expansiune teritorială şi este considerată ca având o vulnerabilitate scăzută. Această specie este protejată prin Legea 13 din 1993 (prin care România ratifică Convenţia de la Berna) şi face parte din Anexa II a Directivei Europene 92\43\EEC deci protejată prin Legea nr. 462/2001 (şi ultimele amendamente) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Valoarea IBI în acest sector este cea mai mare din toate sectoarele studiate ale acestui râu - 25. În acest sector de râu mai sunt prezente următoarele organisme legate de mediul acvatic: Astacus astacus (Linnaeus, 1758) (Ord. Decapoda) - 3 - 4 exemplare la 100 m lungime de râu; specie sensibilă la modificarea\deteriorarea habitatului; specie protejată prin Legea

Split by PDF Splitter



2010


13 din 1993 (prin care România ratifică Convenţia de la Berna) şi prin Legea nr. 462\2001 (cu amendamentele ulterioare) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Specia Astacus astacus este inclusă în Anexa V a Directivei Habitate 92\43\EEC. Are statut de specie ameninţată în lista roşie IUCN. Răspândirea în România este doar parţial cunoscută, iar majoritatea datelor sunt relativ vechi.

Evaluarea diversităţii comunităţilor acvatice din Valea Hondol - Măcrişului, a fluentul Coranda şi râul Certej (Macronevertebrate bentonice, ihtiofaună şi amfibieni legaţi de sisteme lotice)

Introducere Din punct de vedere fizico-geografic, râul Hondol se înscrie în tipologia râurilor carpatice de ordinul I care izvorăsc din zone montane joase/piemontane. Evoluţia substratului albiei trece prin toată suita naturală de: stânci de 2-3 m diametru, roci colţuroase de dimensiuni mari, bolovani rotunjiţi hidrodinamic, pietriş şi nisip, cu sectoare succesive de suprapunere şi trecere de la un tip de substrat la altul. Prezenţa antropică este legată de folosinţe tradiţionale ale terenului în zonă (ferme/locuinţe de mici dimensiuni aflate la distanţă mare una de alta, stupine, fâneţe, livezi de pomi fructiferi, zone întinse acoperite cu pădure de foioase de vârstă medie) pe valea Măcrişului. După confluenţa cu afluentul Coranda şi în aval până spre jumătatea cursului râului Hondol prezenţa industriei miniere se manifestă agresiv datorită haldelor de steril şi mai ales a apelor de suprafaţă care spală aceste halde şi se varsă în reţeaua hidrografică locală. Tot din această zonă apar localităţile rurale, cu probleme în ceea ce priveşte sistemele de canalizare a apei menajere şi a depozitării de deşeuri în albie, cu terenuri arabile în creştere continuă ca suprafaţă spre avalul bazinului, care treptat înlocuiesc total vegataţia arboricolă naturală, cu excepţia unui culoar intermitent situat chiar în proximitatea râului, până la vărsarea în râul Mureş. Obiectivele studiului - descrierea structurii caliatative (surprinderea diversităţii specifice) şi cantitative (ponderea numerică a fiecărui grup în comunitate) a comunităţilor de macronevertebrate bentonice; - descrierea structurii comunităţilor de peşti; - evaluarea stării ecologice a râului pe baza structurii comunităţilor acvatice în corelaţie cu unii parametri de biotop;

- evidenţierea prezenţei speciilor de interes conservativ.




2010


Metode de cercetare Analiza strucutii comunităţilor de macronevertebrate bentonice Pentru descrierea structurii comunităţilor de macronevertebrate bentonice au fost prelevate probe cantitative de bentos în trei campanii (mai, iunie, iulie 2007) din şapte staţii situate în zona de referinţă: una pe Valea Măcrişului, una pe Valea Coranda şi patru pe râul Hondol (tabelul 1). Staţiile de prelevare au fost stabilite în funcţie de specificul biotopului, principalele confluenţe, prezenţa surselor de poluare şi a amenajărilor hidrotehnice. Din fiecare staţie au fost pelevate mai multe probe cantitative astfel încât să se surprindă diversitatea microhabitatelor specifice. Probele cantitative de bentos au fost prelevate cu bentometrul de tip Surber cu suprafaţa utilă de 887 cm2 şi fileu cu ochirile de 250 µ. Probele au fost conservate în soluţie de formaldehidă 4% tamponată cu bicarbonat de sodiu. Materialul biologic a fost triat la lupa binocular (Zeiss), au fost numărăţi indivizii aparţinând fiecărui grup sistematic. După analiză materialul a fost conservat în alcool 70%. Pentru descrierea structurii cantitative a comunităţii de macronevertebrate bentonice am folosit valorile densităţii statistice (Ds - numărul mediu de indivizi pe suprafeţele de probă) şi valorile abundenţelor relative (A%) ale taxonilor prezenţi; pentru determinarea acestor parametri au fost luate în considerare exclusiv probele cantitative. Ca indici sintetici pentru evaluarea stării ecologice a sectoarelor de râu analizate, pe baza structurii comunităţilor de macronevertebrate bentonice, au fost determinati Indicele Biotic Belgian (IBB) şi Indicele Biotic Hilsenhoff (IBH). Analiza structurii comunităţilor de peşti Probele cantitative de ihtiofaună au fost colectate cu sacul de pescuit de munte în unitatea de timp şi efort. Peştii prezintă un număr important de caracteristici (perioadă de viaţă relativ lungă; prezenţa la diferite nivele trofice; sensibilitate la degradarea habitatelor; integreză şi reflectă starea ecosistemului; au valori de toleranţă bine cunoscute la stresul faţă de diferiţi factori de mediu pentru diferite specii; au capacitatea de a integra modificări ale mediului care apar la diferite nivele şi funcţii ale ecosistemelor acvatice; sunt elemente de legătură între ecosisteme; servesc ca indicatori ai integrităţii biotice pentru regiuni întregi), şi oferă informaţii originale şi complementare la cele existente prin studiul altor grupe de organisme, iar prin intermediul unor indici pot măsura sănătatea unui râu pe baza multiplelor atribute a asociaţiilor de peşti locale.




2010


Pentru abordarea evaluării stării ecologice a sistemului lotic Hondol a fost utilizată o adaptare a Indicelui de Integritate Biotică (IIB) pentru râuri carpatice de ordinul I şi II. Acest indice de integritate biotică adaptat condiţiilor locale specifice se bazează pe analiza structurii ihtiofaunei şi include un număr variabil/adaptabil de clase de valori pe baza cărora se evaluează gradul de integralitate al ecosistemelor lotice. Una dintre calităţile acestui indice o reprezintă flexibilitatea, respectiv gradul ridicat de adaptare/modificare în funcţie de diferite condiţii locale/zonale/regionale de biotop sau/şi biocenotice. În cadrul Indicelui de Integritate Biotică (IIB) pentru râuri carpatice de ordinul I şi II, în cazul sistemului lotic Hondol au fost incluse ca şi categorii clasice, nouă clase de valori: numărul speciilor de peşti, proporţia speciilor bentonice, proporţia speciilor pelagice, proporţia indivizilor speciilor intolerante, proporţia indivizilor speciilor tolerante, proporţia indivizilor omnivori, proporţia indivizilor insectivori, numărul de indivizi în probă, specii nou apărute în râu. Prin aplicarea IIB se facilitează interpretarea într-un limbaj accesibil şi nespecialiştilor în ecologie care lucrează în domeniul protecţiei mediului, a exploatării resurselor naturale sau a factorilor de decizie, a datelor necesar a fi utilizate în managementul corect al râului şi bazinului hidrografic Hondol. Calitatea sectoarelor de râu se exprimă printr-un punctaj cuprins între 45 + maxim (stare excelentă) şi 1 + minim (stare foarte proastă). Calculând acest index care integrează elemente calitative şi cantitative, am utilizat un sistem efectiv şi puţin consumator de resurse de măsurare a calităţii râului Holodol. Şase staţii de prelevare a probelor au fost alese ca fiind reprezentative pentru acest tip de abordare: În general în acest studiu considerăm că pe măsură ce integritatea biotică scade, calitatea ecosistemului ca resursă scade de asemenea. Valoarea totală (IIB) reprezintă suma tuturor celor nouă criterii iar aceasta poate fi interpretată prin compararea cu următoarele intervale de valori: [45-43 – excelent]; [42-36 – foarte bună]; [35-31 – bună]; [30-24 – medir]; [23-17 – medie spre rea]; [16-10 – rea]; [9-1 – foarte rea]. În conformitate cu valorile IIB obţinute în toate secţiunile de probă, râul Holodol nu depăşeşte valoarea minimă posibilă de 1. Această valoare este determinată de cauze diferite, cauze antropice şi naturale într-un caz (sectorul I: Măcriş 1) şi cauze antropice în cel de-al doilea (sectorul II: Coranda - Hondol 1-4).




2010


Acestă metoda de abordare este prezentată pentru a fi luată în calcul în cazul în care va fi necesară comparărarea râului studiat cu altele similare din zonă, pentru demonstrarea potenţialului acestuia în cazul reducerii impactului antropic. Studiile comparative ar urma să se desfăşoare pe baza acestui tip de abordare sintetică şi relevantă. Rezultate 14. Staţia Valea Măcrişului 1 (la 2,5 km amonte de confluenţa cu afluentul Coranda,). Acest sector de râu este caracterizat de elemente de biotop montane, pantă accentuată a albiei, stânci în albie cu circumferinţe de peste 2 m, praguri numeroase prezente în albie. Vegetaţia ripariană este pădure de foioase de vârstă mijlocie, compactă cu un grad de acoperire a albiei de 95%. Râul este traversat (trecere peste conductă de beton) de un drum forestier deocamdată inactiv în mod permanent. Comunitatea de macronevertebrate bentonice este structurată astfel (în termeni de abundeţă relativă): trichoptere - 42,25%, chironomide - 21,13%, plecoptere - 15,49%, gamaride - 12,68%, efemeroptere - 8,45%. Sunt prezente specii reheo-oxifile, caracteristice râurilor montane (tab. 2). Structura comunităţilor de macronevertebrate bentonice şi valorile Indicelui Biotic Belgian (IBB = 7) şi Indicelui Biotic Hilsenhoff (IBH = 3,87) indică o satre ecologică bună a acestui sector de râu, apropiată de cea naturală.

Tabel 17. Structura comunităţii de macronevertebrate bentonice din Valea Măcrişului 2,5 km amonte de confluenţa cu Valea Coranda (Ds - densitate statistică, A% - abundenţa relativă)

Taxon

Ds (nr.

ind./887 cm2)

A%

Observaţii

Ord. Amphipoda

Fam. Gammaridae Gammarus fossarum (Koch, 1835)

9

12,68

Specie relativ comună

Ord. Ephemeroptera

Fam. Ecdyonuridae Ecdyonurus venosus (Fabricius, 1775)

6

8,45

Specie frecventă în Munţii Carpaţi la altitudini mai mari de




2010


800 m

Ord. Plecoptera

Fam. Perlidae Perla marginata (Panzer, 1799)

11

15,49

Specie comună în Munţii Carpaţi

Ord. Trichoptera

Fam. Hydropsychidae Hydropsyche pellucidula (Curtis, 1834) H. angustipennis (Curtis, 1834)

19 6

26,76 8,45

Specie destul de larg răspândită în Munţii Carpaţi. Specie relativ comună

Fam. Rhyacophilidae Rhyacophila tristis Pictet, 1834

2

2,82

Specie destul de larg răspândită

Fam. Glossosomatidae Glossosoma boltoni Curtis, 1834

3

4,22

Ord. Diptera

Fam. Chironomidae 15 21,13 În acest sector de râu mai sunt prezente următoarele organisme legate de mediul acvatic: Astacus astacus (Linnaeus, 1758) (Ord. Decapoda) - 2 - 3 exemplare la 100 m lungime de râu; specie sensibilă la modificarea\deteriorarea habitatului; specie protejată prin Legea 13 din 1993 (prin care România ratifică Convenţia de la Berna) şi prin Legea nr. 462\2001 (cu amendamentele ulterioare) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Specia Astacus astacus este inclusă în Anexa V a Directivei Habitate 92\43\EEC. Are statut de specie ameninţată în lista roşie IUCN. Răspândirea în România este doar parţial cunoscută, iar majoritatea datelor sunt relativ vechi. Amphibia Bombina variegata (Linnaeus, 1758); Specie sensibilă la modificare\deteriorare habitat; 4 - 5 exemplare la 100 m lungime de sector de râu; Protejată prin Legea 13 din 1993 (prin care România ratifică Convenţia de la Berna), Directiva Europeană 92\43\EEC, Anexa II şi prin Legea nr. 462\2001 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice; Buhaiul de baltă cu burta galbenă este răspândit în Europe vestică, centrală şi sud-estică. În România specia este prezentă în




2010


regini de deal şi munte (Carpaţi, Subcarpaţi, Podişul Transilvaniei, Podişul Central Moldovenesc). Salamandra salamandra Linnaeus, 1758; Specie sensibilă la modificarea\deteriorarea habitatului; 20 - 30 exemplare la 100 m lungime de sector de râu; protejată prin Legea 13 din 1993 (prin care România ratifică Convenţia de la Berna) şi prin Legea nr. 462/2001 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. În România, salamandra este răspândită relativ în tot arcul carpatic. În acest sector de râu NU sunt prezente specii de peşti. Cauzele lipsei peştilor în acest sector sunt multiple şi au efecte sinergice: - lungimea foarte scurtă a acestui sector de râu nu permite existenţa unor potenţiale populaţii de peşti viabile; - debitul lichid minim al râului nu permite existenţa unor potenţiale populaţii de peşti viabile; - lipsa unor bazinete naturale suficient de bine conturate ca zone de refugiu şi adăpost în perioadele sezoniere de ape mari; - lungimea foarte scurtă şi debitul lichid minim al afluenţilor nu permit existenţa\extinderea potenţialului spaţiu vital pentru potenţiale populaţii de peşti viabile;

- lipsa unui sector de râu din aval, cu rol de bazin exportator permanent, semipermanent sau accidental de ihtio-diversitate; În staţiile 15. Coranda 1 şi Hondol 1, Certej 1, 2, 3 (16., 17., 18., 19.) nu există macronevertebrate bentonice, amfibieni şi nici peşti, aceasta se datorează poluării generate de haldele de setril şi iazurile de decantare de la exploatărilor miniere din zonă. Aval de confluenţa cu Coranda şi până aval de localiatetea Hondol pH-ul apei râului este foarte scăzut (în staţia Hondol 1 pH = 3,02; în staţia Hondol 2 pH = 4,72), în aval valorile pH-ului cresc (în staţia Hondol 3 pH = 6,48, în staţia Hondol 3 pH = 6,72). Cauzele lipsei peştilor în acest sector sunt: Spălarea permanentă a haldelor de steril din amonte de către afluenţii Hondoluluişi deversarea apelor menajere ale localităţilor riverane. Râul Hondol, cu excepţia unui mic sector superior, este unul dintre cele mai grav afectate de impactul antropic râuri din România!




2010


Încetarea spălării continue a “galiţei” expusă contactului direct cu apele de suprafaţă în urma activităţilor miniere din zonă în principal şi realizarea unor sisteme de canalizare şi epurare pentru localităţile riverane în secundar sunt singurele modalităţi de începere a unei acţiuni de redresare ecologică a râului. Tot în acest scop, sectorul I, singurul rămas neatins până în prezent de imapctul antropic ar trebui conservat pentru valoarea lui deosebită de bazin exportator permanent, semipermanent sau accidental de bio-diversitate Dispariţia/modificarea sectorului I, duce la “moartea” de facto a întregului sistem lotic Hondol ca resursă naturală, redresarea lui ulterioară necesitând intervenţii antropice majore şi resurse financiare mari. Cu toate acestea se constată că pârâul Măcriş este instabil, putând seca în verile secetoase, reducându-se astfel valoarea lui conservativă. În cazul inevitabilităţii dispariţiei sectorului I, dictate de raţiuni economice imediate în zonă, este necesară identificarea unor pâraie din zonă (inclusiv în sectorul văii Măcrişului) pentru translocarea unei părţi semnificative a populaţiilor sensibile la modificarea\deteriorarea habitatului: Astacus astacus, Bombina variegata, Salamandra salamandra şi macronevertebrate bentonice. De asemenea mici amenajări ale acestora cu bazinete naturale suficient de bine conturate pentru crearea condiţiilor de habituare permanentă a acestor populaţii este de luat în considerare. Peşti În aria de impact a proietulu minier nu au fost găsiţi peşti. Cu toate acestea, există câteva specii de peşti în sistemul Voia asupra cărora poate să apară impact indirect. Tabel 18 Speciile de peşti din aria de studiu

Pastravul indigen are o răspândire relativ ridicată pe teritoriul româniei in apele de munte, este vulnerabil doar in raurile si lacurile unde nu se respecta un regim legal de management al deseurilor casnice si industriale.

CLASA ORDINUL SPECIA L. 462/2001 L. 13/1993 Bern

European Directives

92/43 Habitate Osteichthyes Clupeiformes Salmo fario - - - Osteichthyes Cypriniformes Squalius cephalus - - - Osteichthyes Cypriniformes Phoxinus phoxinus - - - Osteichthyes Cypriniformes Gobio gobio - - - Osteichthyes Cypriniformes Barbus peteny + + +




2010


Boisteanul traieste in ape curgatoare si statatoare de munte si deal, avand o răspândire relativ ridicată pe teritoriul româniei. Este vulnerabil doar in raurile si lacurile unde nu se respecta un regim legal de management al deseurilor casnice si industriale. Cleanul are o mare raspandire in romania in special in ape curgatoare, din proximitatea zonei pastravului pana in apropiere de varsarea acestora in Dunare. Porcusorul comun are o raspandire relativ ridicată pe teritoriul româniei din apele submontane pana in cele de ses, atat in cele curgatoare cat si in cele de deal si ses. Desi rezistent la poluarea de natura organica in ultimii ani a fost observata o reducere de areal a acestei specii. Concluzii Analizand comparativ structura comunitatilor acavtice din Valea Voii cu structura comunitatilor acvatice din alte rauri carpatice cu conditii de biotop asemanatoare putem afirma ca diversitatea comunităţilor acvatice din Valea Voia este moderata, structura acestora fiind caracteristica acestui tip de rauri. Diversitatea comunitatilor acvatice din raul Hondol este mica datorita impactului antropic agresiv asupra acestui rau. Nevertebrate terestre Metode de cercetare Zona a fost cercetată în martie-aprilie 2005 şi aprilie – iulie 2007. A fost colectat material biologic într-o foarte mică masură din urmatoarele grupe Coleoptera – gândaci şi Arachnida – păianjeni. Majoritatea speciilor observate au fost observate (şi/sau), fotografiate. Printre metodele de cercetare menţionăm: colectarea cu fileul entomologic, colectarea cu mâna iar noaptea colectarea la ecranul luminos. S-a avut in vedere obţinerea de date calitative în defavoarea celor cantitative. Au fost făcute unele observaţii despre frecvenţei relativă a fluturilor (de zi), a unor specii de gândaci şi a libelulelor adulte.




2010


Pentru taxonomie am folosit unele lucrări cu caracater monografic (RÁKOSY L., GOIA M. & KOVÁCS Z. 2003 ; DIJKSTRA K.-D. B. & LEWINGTON R. 2006) sau site-ul FaunaEuropaea ( http://www.faunaeur.org/ )

Tabel 19 Speciile de nevertebrate observate în zona de impact a proiectului

Nr. Ord. Fam. Specia Vulnerabilitate

* 001 Erynnis tages NoT 002 Carcharodus alcae NoT 003 Pyrgus malvae NoT 004 Carterocephalus palaemon NoT 005 Thymelicus sylvestris NT 006

Heperiidae

Ochlodes sylvanus NoT 007 Parnassius mnemosyne NT 008 Iphiclides podalirius VU 009

Papilionidae

Papilio machaon EN 010 Leptidea sinapis NoT 011 Anthocharis cardamines NoT 012 Aporia crataegi NT 013 Pieris brassicae VU 014 Pieris rapae NoT 015 Pieris napi NoT 016 Pontia edusa NoT 017 Colias croceus NoT 018

Pieridae

Gonepteryx rhamni NoT 019 Hamaeris lucina NoT 020 Lycaena phlaeas NoT 021 Lycaena tityrus NT 022 Callophrys rubi NoT 023 Satyrium pruni NT 024 Satyrium spini NT 025 Cupido minimus NT 026 Cupido argiades NoT 027 Celastrina argiolus NoT 028 Scolitantides orion NT 029 Plebejus argus NoT 030 Aricia agestis NoT 031

Lepidoptera

Lycaenidae

Polyommatus icarus NoT




2010


032 Issoria lathonia NoT 033 Boloria dia NoT 034 Vanessa atalanta NoT 035 Vanessa cardui NoT 036 Inachis io NoT 037 Aglais urticae NT 038 Polygonia c-album NT 039 Araschnia levana NT 040 Nymphalis polychloros EN 041 Melitaea phoebe NT 042 Melitaea athalia NT 043 Neptis hylas VU 044 Pararge aegeria tircis NoT 045 Lasiommata megera NoT 046 Coenonympha arcania NoT 047 Coenonympha glycerion NT 048 Coenonympha pamphilus NoT 049 Aphantopus hyperanthus NoT 050 Maniola jurtina NoT 051

Nymphalidae

Melanargia galathea NoT 052 Zygaenidae Zygaena filipendulae NoT 053 Cossidae Zeuzera pyrina NoT 054 Pyralidae Pyrausta purpuralis NoT 055 Malacosoma neustria NT 056 Macrothylacia rubi NT 057

Lasiocampidae

Odonestis pruni NT 058 Aglia tau NoT 059

Saturniidae Saturnia pavonia VU

060 Mimas tiliae NoT 061 Macroglossum stellatarum NoT 062 Hyles euphorbiae NT 063 Deilephila elpenor NT 064

Sphingidae

Deilephila porcellus NoT 065 Thyatira batis NoT 066 Habrosyne pyritoides NoT 067 Tethea or NT 068 Falcaria lacertinaria NT 069 Drepana falcataria NT 070

Drepanidae

Cilix glaucata NoT 071

Geometridae Archiearis notha NT




2010


072 Chiasmia clathrata NoT 073 Selenia tetralunularia NoT 074 Angerona prunaria NT 075 Biston betularia NoT 076 Erannis defoliaria NoT 077 Ematurga atomaria NoT 078 Siona lineata NoT 079 Lythria purpuraria NT 080 Camptogramma bilineata NoT 081 Eupithecia centaureata NoT 082

Chloroclystis v-ata NoT 083 Notodonta ziczac NoT 084 Pheosia tremula NoT 085 Pterostoma palpina NoT 086

Notodontidae

Stauropus fagi NoT 087 Acronicta rumicis NoT 088 Craniophora ligustri NoT 089 Euclidia glyphica NoT 090 Rivula sericealis NoT 091 Diachrysia chrysitis NoT 092 Autographa gamma NoT 093 Emmelia trabealis NoT 094 Deltote bankiana NoT 095 Cucullia umbratica NoT 096 Panemeria tenebrata NoT 097 Elaphria venustula NoT 098 Caradrina morpheus NoT 099 Charanyca trigrammica NoT 100 Lacanobia (Lacanobia) w-

latinum NoT

101 Lacanobia (Diataraxia) oleracea

NoT

102 Mythimna (Mythimna) turca NoT 103 Mythimna (Mythimna)

pallens NoT

104 Mythimna (Mythimna) vitellina

NoT

105 Mythimna (Hyphilare) albipuncta

NoT

106

Noctuidae

Leucania (Leucania) comma NoT




2010


107 Orthosia (Monima) cruda NoT 108 Orthosia (Semiophora)

gothica NoT

109 Anorthoa munda NoT 110 Conistra (Conistra) vaccinii NoT 111 Lithophane (Lithophane)

ornitopus NoT

112 Axylia putris NoT 113 Ochropleura plecta NoT 114 Cerastis rubricosa NoT 115 Noctua pronuba NoT 116 Xestia c-nigrum NoT 117 Agrotis ipsilon NoT 118 Agrotis exclamationis NoT 119

Agrotis segetum NoT 120 Pantheidae Colocasia coryli NoT 121 Lymantria dispar NoT 122 Calliteara pudibunda NoT 123 Euproctis chrysorrhoea NoT 124

Lymantriidae

Penthophera morio NT 125 Lithosia quadra NoT 126 Amata phegea NoT 127 Phragmatobia fuliginosa NoT 128 Spilosoma lutea NoT 129 Hyphantria cunea NoT 130

Arctiidae

Diacrysia sannio NoT 131 Bombylius major WD 132

Bombyliidae Bombylius discolor WD

133 Calliphoridae Calliphora sp. WD 134 Epistrophe eligans WD 135 Episyrphus balteatus WD 136 Eristalis tenax WD 137 Myathropa florea WD 138 Scaeva pyrastri WD 139 Syritta pipiens WD 140 Syrphus ribesii WD 141 Syrphus torvus WD 142

Syrphidae

Volucella bombylans WD 143 Sarcophagidae Sarcophaga sp. WD 144

Diptera

Scathophagidae Scathophaga stercoraria WD




2010


145 Sepsidae Sepsis sp. WD 146 Eurydema oleracea WD 147 Graphosoma lineatum WD 148 Palomena prasinana WD 149

Pentatomidae

Zicrona caerulea WD 150 Coreidae Coreus marginatus WD 151

Heteroptera

Pyrrhocoridae Pyrrhocoris apterus WD 152 Homoptera Cercopidae Cercopis sanguinolenta WD 153 Calopterygidae Calopteryx virgo WD 154 Coenagrionidae Ischnura pumilio WD 155 Aeshnidae Aeshna cyanea WD 156 Libellula depressa WD 157 Orthetrum brunneum WD 158

Odonata

Libellulidae

Orthetrum coerulescens WD 159 Tetrigidae Tetrix subulata WD 160

Orthoptera

Tettigoniidae Tettigonia viridissima WD 161 Anthaxia salicis LR 162

Buprestidae Trachys minuta LR

163 Adalia (Adalia) bipunctata WD 164 Calvia (Anisocalvia)

quatuordecimguttata WD

165 Coccinella (Coccinella) septempunctata

WD

166

Coccinelidae

Halyzia sedecimguttata WD 167 Rhagium mordax WD 168 Dinoptera collaris WD 169 Pidonia lurida WD 170 Grammoptera ruficornis WD 171 Alosterna tabacicolor WD 172 Pseudovadonia livida WD 173 Pachytodes cerambyciformis WD 174 Anastrangalia dubia WD 175 Paracorymbia maculicornis WD 176 Rutpela maculata WD 177 Stenurella bifasciata WD 178 Stenurella melanura WD 179 Stenurella septempunctata WD 180 Molorchus minor WD 181 Stenopterus rufus WD 182

Coleoptera

Cerambycidae

Clytus rhamni WD




2010


183 Plagionotus arcuatus WD 184 Chlorophorus varius WD 185 Anaglyptus mysticus WD 186 Mesosa nebulosa WD 187 Morimus funereus HD 188 Agapanthia

villosoviridescens WD

189

Phytoecia coerulescens WD 190 Lucanidae Dorcus parallelipipedus WD 191 Trogidae Trox sabulosus WD 192 Sisyphus schaefferi WD 193 Caccobius schreberi WD 194 Copris lunaris WD 195 Onthophagus

(Palaeonthophagus) vacca WD

196

Scarabaeidae

Onthophagus (Palaeonthophagus) verticicornis

WD

197 Aphodius (Acrossus) luridus WD 198 Aphodius (Aphodius)

fimetarius WD

199

Aphodiidae

Aphodius (Colobopterus) erraticus

WD

200 Melolonthidae Melolontha (Melolontha) melolontha

WD

201 Cetonia aurata WD 202 Trichius fasciatus WD 203 Valgus hemipterus WD 204

Cetoniidae

Epicometis hirta WD 205 Rutelidae Phyllopertha horticola WD 206 Cicindela (Cicindela)

campestris WD

207

Cicindelidae

Cicindela (Cicindela) hybrida WD 208 Carabidae Carabus violaceus WD 209 Cassida (Odontionycha)

viridis WD

210

Chrysomelidae

Gonioctena (Gonioctena) viminalis

WD

211 Cleridae Clerus mutillarius WD 212 Curculionidae Ips typographus WD 213

Dermestidae Anthrenus (Anthrenus) WD




2010


pimpinellae 214 Tenebrionidae Opatrum sabulosum WD 215 Lymexylidae Hylecoetus dermestoides WD 216 Endomychidae Endomychus thoracicus WD 217 Malachiidae Malachius bipustulatus WD 218 Silphidae Oiceoptoma thoracica WD 219

Monotomidae Rhizophagus bipustulatus WD 220 Aculepeira ceropegia WD 221 Agalenatea redii WD 222

Araneidae

Aranaeus diadematus WD 223 Lycosidae Alopecosa cuneata WD 224 Salticidae Evarcha arcuata WD 225 Sparassidae Micrommata virescens WD 226 Thomisidae Misumena vatia WD 227

Arachnida

Pisauridae Pisaura mirabilis WD *pentru Lepidoptera – Rakosy (2003) *pentru Buprestidae – Ruicănescu (2002)

Valoarea conservativă a nevertebratelor terestre observate în

zona de impact

1%1%1%

43%

11%2%

41%

EN OU 58 LR NoT NT VU WD




2010


Vulnerabilitate: NoT – No Threatened (Specii neameninţate) NT – Near Threatened (Specii potenţial ameninţate) VU – Vulnerable (Specii vulnerabile) WD – Without Data (fără date) EN – Endangered (Specii periclitate) LR – Low Risk (risc redus de periclitare) HD – Habitate Directive Listed Lepidoptera (Fluturi)

O atenţie mai mare a fost dată fluturilor de zi aceştia fiind o de obicei specii cheie pentru monitorizate.

Astfel, în zona cercetată dintr-un număr total de 130 de lepidoptere fluturii de zi sunt în număr de 53 de specii.

Din acestea: Heperiidae – 6 specii, Papilionidae – 3 specii, Pieridae – 10 specii, Lycaenidae – 13 specii şi Nymphalidae 20 de specii.

Dintre aceste 53 de specii, 19 specii au la nivelul României un anumit grad de vulnerabilitate reprezentând 36 % din totalul speciilor de fluturi de zi, conform aprecierilor unor specialişti (Racosi) etc.




2010


Valoarea conservativă a speciilor a lepidopterelor diurne şi

nocturne din aria de impact a proiectului

după Rakosy (2003)

2%

75%

20%

3%

EN NoT NT VU

Vulnerabilitate: NoT – No Threatened (Specii neameninţate) NT – Near Threatened (Specii potenţial ameninţate) VU – Vulnerable (Specii vulnerabile) WD – Without Data (fără date) EN – Endangered (Specii periclitate) LR – Low Risk (risc redus de periclitare) HD – Habitate Directive Listed Dintre acestea o singură specie (Parnasius mnemosine) este ocrotită în România, fiind listată în anexa 4A a OUG 57 etc. Un impact direct asupra speciei nu credem că va exista, datorită păstrării în zona de studiu, în afara zonei de impact, a numeroase habitate propice dezvoltării populaţiilor acestei specii. Cu toate acestea o considerăm ca fiind una dintre speciille care trebuie monitorizate.




2010


Parnasius mnemosine

Descriem mai jos câteva elemente privind biologia speciilor , statutul lor conservativ şi impactul prognozat. Hesperiidae Erynnis tages (L., 1758) este o specie frecventă în zona cercetată. Se dezvoltă pe diferite specii de leguminoase cu precădere pe Lotus corniculatus şi Coronilla varia. Nu preconizăm să existe un impact semnificativ pentru această specie. IMPACT NESEMNIFICATIV Carcharodus alcae (Esper, 1780) specie comună mai ales pe lângă ape, unde sunt văi largi. Observată pe zona viitoarelor halde de steril. Se dezvoltă mai ales pe Althaea officinalis şi mai rar pe Malva sylvestris. Probabil că specia va dispărea de pe teritoriul




2010


viitoarelor halde de steril dar fiind o specie comună la nivelul României considerăm că impactul va fi mare exclusiv la nivel punctual. IMPACT SEMNIFICATIV LA NIVEL PUNCTUAL Pyrgus malvae (L., 1758) specie foarte comună în întreaga zonă. Plante gazdă: Fragaria vesca, Rubus sp., Coronilla varia, Potentilla reptans. Nu preconizăm să existe un impact semnificativ pentru această specie. IMPACT NESEMNIFICATIV Carterocephalus palaemon (Pallas, 1771) specie rară în zona cercetată. Observată lângă cariera de la Bocşa Mică. Se dezvoltă pe diferite graminee, Agropyron repens, aflate cu precădere la marginea pădurii sau în poieni. Nu preconizăm să existe un impact semnificativ pentru această specie. IMPACT NESEMNIFICATIV Thymelicus sylvestris (Poda, 1761) specie relativ comună în zona cercetată, mai ales în fânaţe. Se dezvoltă pe diferite graminee (Poa sp., Phleum sp., Deschampsia cespitosa) aflate cu precădere la marginea pădurii sau în poieni, de obicei în zone mai umede. În România este o specie comună. Populaţiile aflate în zonele viitoarelor halde vor dispărea dar datorită faptului că atât specia cât şi specile de plante gazdă sunt foarte comune impactul va fi doar la nivel punctual. IMPACT SEMNIFICATIV LA NIVEL PUNCTUAL Ochlodes sylvanus (Esper, 1777) specie frecventă în zona cercetată. Se dezvoltă pe diferite graminee (Poa sp., Festuca sp., Avenochloa sp., Holcus lanatus, Agropyron repens) aflate cu precădere la marginea pădurii sau în poieni. Nu preconizăm să existe un impact semnificativ pentru această specie. IMPACT NESEMNIFICATIV Papilionidae Parnassius mnemosyne (L., 1758) specie rară, foarte punctualizată. Observată pe Valea Frumoasa. Specia se dezvoltă pe Corydalis sp. Adulţii pot fi observaţi pe flori mai ales în zone deschise. Un impact direct asupra speciei nu credem că va exista dar o considerăm ca fiind una dintre speciille pentru care se vor aplica măsuri de management conservativ şimonitorizare. Nu vor fi distruse zone importante pentru reproducere ci locuri de hrănire. Având în vedere că s-a renunţat la amplasarea iazurilor pe Valea Frumoasa impactul va fi inexistent. IMPACT SEMNIFICATIV LA NIVEL PUNCTUAL


cls. oligochaeta ord. ephemeroptera ord. trichopteraarpmtm.anpm.ro/files/arpm...

Documents