305

�ARM|TURA� ZAL|U. ~n prima edi]ie postbeli-c\ a campionatului divizionar Divizia C, 1946-1947,reprezentanta ora[ului, CS Zal\u, ocup\ locul IX `nseria a [asea. Apoi, timp de 22 de ani Zal\ul nu vamai dep\[i nivelul campionatului regional [ijude]ean. ~n 1969, va reveni `n Divizia C, prin echipa�Dinamo�. ~n continuare, [tafeta va fi preluat\ de�Unirea�, a c\rei presta]ie competi]ional\, `ntre anii1970-1976, va tinde c\tre promovarea `n Divizia B,obiectiv realizat la cap\tul campionatului 1975-1976.Antrenor: Carol C\lina. Juc\tori: Cornaciu, M.Bunbu], Nistor, Both, Antal, Fabian, Al. Munteanu,Gh. Bunbu], Mathe, Vaida, Petreanu, C. Mure[an,Ardeleanu, Feierstein. ~n ianuarie 1976. �Unirea� `[ischimb\ numele `n �Arm\tura�, reprezentând ~ntre-prinderea de Arm\turi Metalice din Font\ [i O]el.Pre[edintele asocia]iei [i sec]iei de fotbal este Nico-lae Civârnache; antrenor � Emil Chiril\. Dup\ 2 anila Divizia B, au urmat 4 campionate `n Divizia C [ipromovarea, pentru a doua oar\, `n e[alonul secund,`n vara anului 1982, avându-i ca antrenori pe IoanCotru] [i Dorin Barbu. Lotul de juc\tori: Marian,Cornaciu, Ghete, M. Bunbu], Petreanu, E. Terhe[,Ciulean, Fl. Pop, P\[cu]a, Pa[ca, Cheregi, D. Cri[an,Gh. Bunbu], Vaida, Ardeleanu, Chi[, Butan, Roman.Revenirea `n Divizia B a `nsemnat [i o cre[tere agradului de competitivitate a echipei care, condus\de antrenorul Dorin Barbu, reu[e[te s\ ocupe locul V`n 1982-1983 [i locul IV `n 1983-1984, `n clasamen-tul seriei a treia. Din conducerea asocia]iei f\ceauparte, `n acest timp, Vasile Marchi[ (pre[edinte) [i

Petre Suciu (pre[edintele sec]iei de fotbal). ~nurm\torii 11 ani (din 1984-1985 pân\ `n 1994-1995),�Arm\tura� va fi o divizionar\ B cu un randamentcompeti]ional constant bun. Din p\cate, lipsa sprijinu-lui necesar din partea `ntreprinderii a f\cut ca echipas\ se apropie tot mai mult de zona retrograd\rii, ast-fel c\, la sfâr[itul campionatului 1994-1995, ea se vaclasa pe locul XVIII `n seria a doua a Diviziei B,coborând `n e[alonul trei, pe care nu l-a mai p\r\sitpân\ `n anul 2002.

ASOCIA}IA SPORTIV| �ARMATA� TÂRGUMURE{. Actul de na[tere al asocia]iei a fost semnat`n anul 1962, iar prima prezen]\ pe plan compe-ti]ional a fost semnalat\ `n campionatul or\[enesc `nedi]ia 1962-1963 (antrenori Incze III [i Bociardi). ~naugust 1964, ASA fuzioneaz\ cu CS �Mure[ul� (di-vizionar\ B) [i, sub denumirea de ASA �Mure[ul�, selanseaz\ `n tentativa de promovare `n e[alonul di-vizionar, obiectiv realizat `n 1967, când antrenorulTiberiu Bone, secundat de D. Vakaros, reu[e[te per-forman]a cu urm\torul lot de juc\tori: Solyom,Csako, Toth, Dodu, St\nescu, Tâmp\naru, Ciutak,Siko, Bartok, Dumitriu III, Lungu, Lucaci, Pavlovici,Bala[. Din anul 1967 pân\ `n anul 2000, ASA�Mure[ul� (din 1969 numai ASA) particip\ la 35 deedi]ii de campionat divizionar, dintre care 21 `n Di-vizia A [i 14 `n Divizia B. ~n acest timp, cele maibune performan]e au fost: locul II `n prima divizie,calificarea `n semifinalele CR `n 1974-1975 [i loculIII `n 1975-1976. Din loturile de juc\tori folosi]i `n

CLUBURI DE FOTBAL

perioada de afirmare a echipei f\ceau parte: Solyom,Bay, Nagel, Szöllösy, Toth, {t. Gligore, Sleam, Kiss,Unchia[, Ispir, Onu]an, Bölöni, Varodi, Czako, Haj-nal, {t. Naghi, N. Naghi, Fazeka[, I. Mure[an, BothII, Pâslaru, Lucaci. Antrenor � Tiberiu Bone. Expo-nent\ a unui fotbal tehnic [i bine orientat tactic,echipa din Târgu Mure[ a reu[it s\ se impun\ ca omare specialist\ a contraatacului, arm\ care, `ntre anii1975-1977, i-a adus o binemeritat\ faim\ [i nu-meroase succese. Din p\cate, ASA, lipsit\ de expe-rien]a necesar\, nu a reu[it s\-[i valorifice pe deplinpoten]ialul tehnico-tactic, mai ales `n competi]iile in-terna]ionale. Astfel, `n trei edi]ii consecutive aleCupei UEFA (1976, 1977, 1978), nu a reu[it s\ dep\-[easc\ primul tur. Linia de clasament: 6-1-1-4 (4:13).~n schimb, `n Cupa Balcanic\ intercluburi, edi]ia1972-1973, a avut o comportare meritorie, calificân-du-se `n final\, dar ratând la mic\ distan]\ cucerireatrofeului. ~n conducerea asocia]iei au func]ionat de-alungul anilor o serie de personalit\]i de marc\ ale fot-balului românesc: Gheorghe Pintilie, Alexandru Flo-rescu, Cornel Cacovean. De remarcat c\ `n anii com-peti]ionali 1990-1991 [i 1991-1992 echipa a purtatnumele de ASA �Electromure[�, denumire cu care apromovat `n Divizia A, sub conducerea lui {tefanCoidum, având urm\torul lot de juc\tori: Rotaru,Vod\, Costin, Botezan, S\l\gean, Szabo, Nan, Ca-soni, Varga, Cr. Stoica, Gyorke, Eros, Gabor, Ciolo-boc, L. Popa, Blaga, Pintea, C. Ilie, M\rgineanu, Pâs-laru, Ov. Maier. Din 1992 s-a revenit la denumireasimpl\ de ASA, echipa fiind, `n continuare, di-vizionar\ B. Cea mai bun\ pozi]ie ocupat\ `n clasa-mentul Diviziei B a fost locul III `n edi]ia 1995-1996.Pre[edintele clubului, pân\ `n 1998, a fost Cornel Ca-covean. Dup\ CN 2001-2002 a retrogadat pentruprima oar\ `n Divizia C.

�ASTRA� PLOIE{TI. A luat fiin]\ `n 1934, cu de-numirea de �Astra Român\�. Pân\ `n anul 1984 nuapare `n structurile competi]ionale na]ionale. Ac-tiveaz\ `n acest timp [i sub numele de �Rafinorul�sau �Rafin\ria 1�, pe plan local, având terenul pe�Columbia� (acela[i de azi). Este prezent\ `n campio-natul jude]ean `n perioada 1984-1990. Din 1990devine �Astra�, promovând doi ani mai târziu `n

Divizia C, unde ocup\ succesiv locurile: VI (1992-1993), XII (1993-1994), III (1994-1995), XIV (1995-1996). ~n vara anului 1996 preia locul echipei �Danu-biana Bucure[ti� `n Divizia B, cedând locul s\u dinDivizia C echipei �Victoria Flore[ti�. Un sezon se vanumi �ASA Ploie[ti Danubiana�, dup\ care se revinela denumirea tradi]ional\ de �Astra�. ~n e[alonul se-cund ocup\ locul VIII `n 1996-1997 [i locul I `n1997-1998, promovând pe prima scen\ divizionar\ a]\rii, `n vara anului 1998, când la conducerea tehnic\se aflau antrenorii Gabriel Stan [i Valentin Sinescu.Pentru prima dat\, Ploie[tiul avea dou\ echipe di-vizionare `n Divizia A. ~n campionatul 1998-1999�Astra� se claseaz\ pe locul X, aceea[i pozi]ie ocu-pând-o [i `n edi]iile 1999-2000 [i 2000-2001, iar `n2001-2002, locul XII. Lotul echipei `n anii de ascen-siune competi]ional\: Mul]escu, Prunea, Cire[, Du-mitrache, Dun\reanu, Gh. Nicolae, Rohat, Petroesc,Voinea, Beraru, Ciorea, M. Dun\, Fl. Dumitru, Fulga,Ilye[, Mihart, S. Popescu, Pompiliu Stoica, Vr\bioru(decedat la 24 iulie 1999 `n urma unui infarct mio-cardic, `n timpul meciului Rapid�Astra, pe stadionulGiule[ti), Bârsan, Caraman, Movil\, Ionu], Savu,D\sc\lescu. Antrenori: Vasile Simiona[, schimbat `nretur cu Costic\ {tef\nescu. Pre[edintele Consiliuluide administra]ie � Ion Niculae, pre[edintele clubului� Marian Manea, vicepre[edinte � Dan Dorobe], di-rector sportiv � Romic\ Pa[cu. Pre[edinte de onoare� directorul rafin\riei �Astra�, ing. Octavian Nan �personalitate cu o mare implicare `n istoria modern\a echipei. �Astra� de]ine un modern stadion constru-it pe locul vechiului teren �Columbia� de la Gara deVest a ora[ului, având o capacitate de 10 000 delocuri, dotat cu instala]ie de nocturn\. Din vara anu-lui 2000, antrenorul echipei a fost numit Ion Marin,urmat de Gheorghe Mul]escu [i Marian Bondrea.

�BRA{OVIA� BRA{OV. Club `nfiin]at `nainteaprimului r\zboi mondial (1914), având atunci o ac-tivitate foarte redus\. Reorganizat `n 1919, se afiliaz\`n 1920 la FSSR. ~n 1922 fuzioneaz\ cu CS�Vân\tori de munte�, p\strând acela[i nume. Trei se-zoane consecutiv (1922-1923, 1923-1924, 1924-1925) câ[tig\ campionatul regional, dar niciodat\ nudep\[e[te �sferturile� turneului final al CN. Lotul de

306

STRUCTURI ORGANIZATORICE

juc\tori folosit `n perioada 1922-1930: Varhegy,Vedel, Rupp, Szilagy, Erös, Toth, Trisch II, Nachary,Salangy, Geller, Agoston, Erdö, Cotty, Berkessy,Ciakme, Naghi, Kelemen, Goldstein, Bölöni I,Niculescu, Kovacs, Vogl, Naghi II, Bodola. ~ncepânddin 1932, anul punerii `n aplicare a formulei di-vizionare, face parte din Divizia A, ocupând acela[iloc VII `n 1932-1933 [i 1933-1934. ~n acest timp,conducerea clubului era asigurat\ de dr. Samoil\ Rit-ter (pre[edinte executiv [i medic al echipei) [i deAlexandru Tompa, secretar din 1920. Din lot f\ceauparte: Banyay, Cosma, Keleni I, Keleni II, Bölöni I,Bölöni II, Istvan, Cotei, Gonczi, Dezi, Siko, NaghiIII, Vogel, Kovacs, Geller, Bogdan, Popovici,Balogh, Lakoczy, Lakormeic, Szigismund, Suder-messy, Toth, Turk, Lustig. La sfâr[itul campionatului1933-1934, echipa retrogradeaz\ `n Divizia B (loculVI `n 1934-1935 [i VIII `n 1935-1936), dup\ carecade `n Divizia C, unde joac\ un singur an (1936-1937), ocupând locul V `n Liga de Centru. Aceasta afost ultima apari]ie divizionar\ (`ntre timp `n lot aumai ap\rut: Maleg, Molnar, Siegel, Iona[, Lorencz,Kocsis, Benedek, Vicol, Ilie[, Urban, Neagu, Balasz,Bertha), locul s\u fiind preluat, `n continuare, de�Astra�, echipa uzinelor cu acela[i nume din Bra[ov(UFC Bra[ov).

�BUKARESTER� FC. Al treilea club bucure[teande fotbal `n ordinea `nfiin]\rii (1912). Primul pre[e-dinte a fost Hense-senior, `n vârst\ de peste 60 de ani,care figura `n forma]ie [i ca portar. ~n echip\ activau,`n marea lor majoritate, juc\tori str\ini, printre care:Hillard, Rosman, Bolton, Petit, Wilde, Redfern,Hense-jr., Cyril. La 18 martie 1912 sus]ine primulmeci cu Olimpia, `ncheiat cu scorul 2�4, pe terenulde la �Bolta rece�. ~n preajma primului r\zboi mon-dial, juc\torii str\ini `ncep s\ plece din ]ar\ [i, treptat,echipa se destram\. Ea mai activeaz\, sporadic, pân\`n 1916, dup\ care dispare [i nu mai reapare `n pe-rioada postbelic\.

�CARMEN� BUCURE{TI. Nume adoptat `n 1940de echipa Fabricii de ~nc\l]\minte Mociorni]a.Aceasta a activat `n anii dinainte de r\zboi subaceast\ titulatur\, `n campionatul divizionar C, edi]ia

1937-1938, Liga de Sud, când a ocupat locul I [i apromovat, prin baraj, `n e[alonul secund, pe care l-ap\r\sit la sfâr[itul anului competi]ional 1938-1939.~n perioada 1941-1944, particip\ la �campionatul der\zboi�, folosind `n lotul de juc\tori, printre al]ii, pe:Gh. Nicolae, Victor Panovschi, N. Simatoc, Al. Torjoc,I. Manolic\, B. Marian, Toma Bentu, I. Mociorni]\,I. Stoian. ~n 1945 particip\ la campionatul categoriei�Onoare�, cu un efectiv deosebit de valoros, avându-i`n componen]\ pe: {t. Ionescu, Gh. Nicolae, IonPanait, C. Marinescu, Caius Novac, N. {imatoc,Al. Torjoc, I. {iclovan, Fr. Fabian I, B. Marian, I. Co-vaci, I. Bona]iu, I. Farkas, I. Cire[, C. Humis,Tr. Iordache. Cu acest prilej, lotul este completat cuV. St\nescu, I. Fabian II, Toth III, I. Fekete, G. Popescu.~n 1946-1947 este vicecampioan\ a ]\rii, dar din varaanului 1947 este desfiin]at\, din motive politice,locul s\u `n prima divizie fiind cedat echipei ASA(�CCA���Steaua�), `n timp ce juc\torii s\i au fost`mpr\[tia]i pe la diferite cluburi bucure[tene. Din nu-cleul totu[i r\mas, s-a constituit o echip\ sub numelede �Pielari�, devenit\ ulterior �Flac\ra Ro[ie�, careun timp a activat `n campionatul municipal Bucure[ti,apoi `n e[alonul al treilea divizionar, disp\rând `npreajma anului 1970.

�CASA ARMATEI� CÂMPULUNG MOLDOVE-NESC. A luat fiin]\ `n vara anului 1948, cu sediulini]ial la Ia[i [i denumirea de CS �Armata�. A `nceputs\ activeze `n e[alonul III (locul X `n 1948-1949) [i,dup\ desfiin]area acestuia, `n campionatul districtual [ial Ligii de Est. ~n vara lui 1949 sus]ine un dublu mecide baraj pentru promovarea ̀ n e[alonul secund, pe care`l pierde `n fa]a forma]iei �CFR� Ia[i (1�1 [i 2�3).Lotul de baz\ `n primul an de existen]\: Sabasl\u�Strea[in\�, Luca, G\van, Iordan, C. Mihai, W. Uglar,Buimistruc, Mure[an, Bandu, Papay, M. Ionescu,Rubi[, B\ie[u. ~n 1950, CSA reu[e[te s\ promoveze `ne[alonul doi, antrenorul Gh. Gheorghian utilizând, `ncadrul turneului de baraj, urm\torul unsprezece:C. Toma, Dan, Orban, Plujar, Töröcsik, Buimistruc,Costea, Faur, Butnaru, S\vu], Rubi[. ~n 1951, echipaeste transferat\ la Câmpulung Moldovenesc, [i dup\o evolu]ie competi]ional\ excelent\ reu[e[te s\ pro-moveze `n prima divizie, antrenorul Eugen Mladin

307

Cluburi de fotbal

folosind urm\torul lot de juc\tori: Tr. Popa, ZariciC. Toma, Maiogan, Capa[, Dobrescu, Dobay, Du[an,Onisie, Zeana, Grozea, Sterescu, Geam\nu, GârleanuI. Gârleanu II, Dragoman, Morar, Palfi, Ursu. ~nprima divizie, CSA antrenat\ acum de experimentatulFr. Ronnay, are o existen]\ scurt\, dar deosebit devaloroas\, reu[ind s\ ocupe locul II, `n anul 1952, [is\ `ncheie campionatul din 1953 (`n tur) pe locul I. ~nretur, �echipa minune� din Câmpulung Moldovenesceste desfiin]at\ `n mod abuziv, juc\torii s\i fiindtransfera]i, o parte la �CCA�, iar restul la diferite alteforma]ii divizionare. ~n perioada divizionar\, dinprimul e[alon au f\cut parte numero[i juc\tori decert\ valoare, printre care: Toma, Birta[u, Cernea,Rodeanu, Top[a, Du[an, Dodeanu, Onisie, Zeana,Cojereanu, I. Gârleanu, A. Pârvu, Fusulan, I. Alexan-drescu, B\dean]u, L. Vlad, Motronea.

�CFR� CLUJ NAPOCA. A luat fiin]\ `n 1907,reprezentând clubul muncitorilor de la c\ile ferate aleregionalei Cluj. ~n 1919 se reorganizeaz\, echipa defotbal activând `n campionatul districtual. Iat\ [i oparte din lotul de juc\tori folosit `n perioada de pio-nierat 1924-1930: Boga, Walasz, Bazga, Szilaghi,Vegh, Hegh, Kabuzovsky, Kiniszi II, Nagy, Ujvari,Takacs I [i II, Curteanu, Baraba[, Tocson, Heresz,Micu, Deak, Neagu, Oros, Olteanu, Moraru, Radu,Sandor, Merceanu, Krostadetr, Szanislo, Iuhasz. ~n1931, `n urma unei noi ac]iuni de reorganizare, esteales `n func]ia de pre[edinte ing. Dumitru Pintea. ~n-cepând din 1934, �CFR� ia parte la campionatul Di-viziei B (1934-1936), al]i doi ani (1936-1938) par-ticip\ `n Divizia C, iar, dup\ desfiin]area acesteia, ac-tiveaz\ `n campionatul or\[enesc. ~n primul an post-belic, reapare `n Divizia C ocupând primul loc `n1946-1947 [i promoveaz\ `n Divizia B ; `n returulcampionatului 1947-1948 se une[te cu �Ferar�, nouaechip\ trecând sub patronajul regionalei CFR Cluj [iactivând `n prima divizie sub numele de �CFR�. Isto-ria forma]iei �Ferar� (care va disp\rea dup\ anul1948) este [i ea interesant\. Originea ei dateaz\ di-naintea primului r\zboi mondial [i este marcat\, pân\`n 1934, de prezen]a `n campionatul regional aechipei �KAC� (�Clubul Atletic�, Cluj) str\mo[ul�Ferar�-ului. Intrând `n circuitul divizionar, Divizia

B, �KAC� activeaz\ doi ani `n acest e[alon (1934-1936), al]i doi `n Divizia C (1936-1938), dup\ careretrogradeaz\ `n campionatul regional. ~n perioadacelui de-al doilea r\zboi mondial, ia parte la campio-natul Ungariei (1943), ocupând locul III [i folosindurm\toarea forma]ie de baz\: Marki, Vass, Pal, Balint,Reinhardt, Szanislo II, Fabian, {t. Kovacs, Bonyhadi,Fülop, Incze II. ~n 1945, �Ferar� devine �FerarKMSE�, având `n lot o serie de juc\tori valoro[i ca:Marki, Sabasl\u, Vass, Demeter, Szanislo II, Fülop,Petschovschi, Meszaros, Kovacs V, Kovacs IV, Pal,Reinhardt, Fabian I, Bonyhadi, Blejan. ~n primaedi]ie postbelic\ (1946-1947) a campionatului di-vizionar A, apare sub numele de �Ferar�, la lotad\ugându-se: Boldiszar, Farmati, Börzsei, Fuezer,Vaczi, Fernbach. ~n 1948 a urmat unificarea cu�CFR� [i, sub acest nume, echipa joac\ dou\ campi-onate (1947-1949) `n Divizia A, dup\ care retro-gradeaz\ `n e[alonul secund. Aici va r\mâne timp dedou\ decenii, pân\ `n vara anului 1969 (exceptândanul 1958-1959, când a activat `n Divizia C), numeleechipei schimbându-se `n câteva rânduri astfel: �Lo-comotiva� (1950), �CFR� (1958), CSM Cluj (prin fu-ziunea cu �Rapid� Cluj `n 1960), �Clujeana� (1964-1967, dup\ fuziunea cu o echip\ provenit\ dintr-ocategorie inferioar\) [i din nou �CFR� (1967). Doiani mai târziu, va urma promovarea `n prima divizie,cu antrenorul dr. Constantin R\dulescu [i urm\torullot de juc\tori: Nagel, Lengyel, H\sm\[an, }egean,Dragomir, Soos, Manu, Gocan, Roman, V. Alexan-dru, Stâncel, Vi[an, Emil P\tru, Mazurachis, Zanca,M. Bretan, Bala[, R. Petrescu, M. Popescu, Pan\,Stra]. ~n prima divizie, �CFR� se men]ine timp de 7 anicompeti]ionali, pân\ `n 1976 (cea mai bun\ perfor-man]\ fiind locul V `n 1972-1973), dup\ care retro-gradeaz\ `n Divizia B, unde joac\ pân\ `n 1982, cândva mai cobor` o treapt\ competi]ional\, `n Divizia C.~n aceste condi]ii are loc o nou\ reorganizare, denu-mirea echipei devenind �Steaua-CFR� [i care, `ncampionatul 1982-1983, va ocupa primul loc `n serie,revenind `n Divizia B sub conducerea aceluia[i com-petent [i fidel antrenor, dr. C. R\dulescu. Din con-ducerea clubului f\ceau parte: Nicolae Cherte[(pre[edinte de onoare), ing. Ion Donea (pre[edinteactiv), Vasile Topan (secretar). Lotul de juc\tori:

308

STRUCTURI ORGANIZATORICE

Pani]\, Fere[tean, Olteanu, H. Popa, Olariu, Toth, A.Mure[an, Tu]\, Jucan, Pop, R\u, Furnea, O. Mure[an,}egean, Tatu, {ipo[, Rus, I. Popa, Csudom, Berindei.Din 1982 pân\ `n 2000, echipa clujean\ (din 1990 cudenumirea tradi]ional\ de �CFR�) a activat `n sis-temul divizionar de nou\ ori `n Divizia B [i de zeceori `n Divizia C, cunoscând cinci promov\ri `ne[alonul secund [i alte cinci retrograd\ri `n e[alonulal treilea. ~n anul competi]ional 1999-2000, �CFR�era o modest\ ocupant\ a seriei a VI-a a Diviziei C.

�CFR� IA{I. Echip\ a muncitorilor feroviari ie[eni,a c\rei origine trebuie c\utat\ `n anii de dup\ primulr\zboi mondial. Atunci, `n 1921, a luat fiin]\ �SAI�(Societatea Atelierelor Ia[i), transformat\ ulterior `n�ACFR�, [i tot `n acea vreme a ap\rut �Victoria�,fost\ �Acvila�, forma]ie patronat\ de direc]ia regiona-l\ CFR. Cele dou\ colective ceferiste au activat se-parat pân\ la `nceputul celui de al doilea r\zboi mon-dial. �Victoria� a avut o prezen]\ mai semnificativ\,marcat\ [i de câ[tigarea titlului de campioan\ regiona-l\ [i participarea la turneul final al CN (1928-1929).O dat\ cu desfiin]area Diviziei C, reprezentan]ii ce-feri[tilor ie[eni apar sub titulatura �Victoria CFR� [iparticip\ `n campionat, doi ani consecutiv, `n Liga deEst, ocupând acela[i loc VII (1936-1937 [i 1937-1938). ~n 1938-1939 echipa activeaz\ `n Divizia B(locul VI), apoi locul X `n 1939-1940, dup\ carepierde dreptul de a mai juca anul urm\tor `n e[alonulsecund. ~n perioada divizionar\ B, din lot f\ceauparte: Orhei, Roman, Vizitiu, Bufnei, Vasilevschi I,Ciobotaru I, Chindaru, Dumitra[cu, Zaharia, Chiric\,Bozga, Ciobotaru II, Cazacu, Anghel, Buta, D\nciu-lescu, Gheorghiu, Popovici, Vân\toru, Avram, Gher-man, L\z\rescu, Jianu, Pop, Matusewsky. Dup\ aldoilea r\zboi mondial, �Victoria CFR� particip\ `nDivizia C [i ocup\ locul II `n seria a XI-a, gra]iec\ruia, `n 1947-1948, joac\ sub numele de �CFR� `nDivizia B (locul XI). ~n 1948-1949 revine `n DiviziaC, iar dup\ desfiin]area acesteia, sus]ine `n vara anu-lui 1949 un dublu meci de baraj cu CS �Armata� Ia[i,reu[ind s\-[i reocupe locul `n e[alonul secund, cuurm\torul unsprezece de baz\: Costa[, Buimistruc,Scutaru, Diaconescu, Savin, Drumea, Tenie,Manolescu, M. Bârzan, Naste, Leonte. Din 1950

pân\ `n 1956 activeaz\ `n Divizia B sub denumirea de�Locomotiva� [i ocup\, succesiv, urm\toarele locuri:VI (1950), IX (1951), II (1952), VIII (1953), III(1954), IX (1955), XIII (1956). Lotul echipei, printreal]ii, cuprindea pe: Strea[in\, Duca, Dunea, Bui-mistruc, Drumea, Savin, Gh. Constantin, M. Bârzan,Naste, Isac, Leonte, {tef\nescu, C. Popescu, Ghi]\,Stan, Dram, F\lticeanu. ~n 1957-1958, ocup\ primulloc `n prima serie a Diviziei C [i revine `n Divizia B.Apoi, la 1 august 1958, �CFR� [i �{tiin]a� Ia[i fu-zioneaz\, formând echipele �CSMS�, având cei maibuni juc\tori, [i �Unirea�, din ce-a mai r\mas de la�CFR� [i �{tiin]a�. Printre ace[tia se aflau: Lang,Papa, Dumitrasciuc, Du]escu, C\runtu, Gh. Du-mitrescu, Cojocaru, Fonea. ~n mod paradoxal, `n1958-1959, �Unirea� ocup\ un loc mai bun (V) fa]\de �CSMS� (VIII) `n seria a II-a a Diviziei B. ~n sta-giunea urm\toare `ns\, �CSMS� promoveaz\ `n Di-vizia A, iar �Unirea� ocup\ locul VIII `n Divizia B. ~ncontinuare, �CSMS� va activa, cu mici excep]ii, `nprima divizie, `n timp ce �Unirea�, urma[a de fapt a�CFR�, va retrograda din Divizia B `n 1961, apoi vajuca `n campionatul regional [i va reveni, `n 1965, `ne[alonul al III-lea sub numele de �Locomotiva�,ocupând un meritos loc III, `n 1965-1966. ~n anulurm\tor (1966-1967), retrogradeaz\ din nou `n cam-pionatul regional, de unde revine `n Divizia C cu de-numirea de tradi]ie a ceferi[tilor ie[eni, �Nicolina�.~n perioada 1968-1975 este divizionar\ C, un an(1975-1976) activeaz\ `n jude], de unde revine `n Di-vizia C, unde joac\ pân\ `n 1982, când va retrograda`n campionatul jude]ean. De aici `nainte soartaechipei se va confunda cu anonimatul, pentru c\,pân\ `n 1994, numele de �CFR� Ia[i va disp\rea dincircuitul divizionar. ~n anul competi]ional 1994-1995, o echip\ purtând numele de �CFR TEPRO�Ia[i va ap\rea `n Divizia C, de unde, din 1996, vaintra din nou `n anonimatul campionatului jude]ean.Revine `n 1999-2000 sub numele de �CFR CITA� dinIa[i `n Divizia C, seria I, pentru ca `n campionatulurm\tor s\ retrogradeze din nou `n campionatuljude]ean.

�CFR� TIMI{OARA. ~n anul 1919 ia fiin]\ laTimi[oara, CS �Sparta CFR�, care `n 1926 fuzioneaz\

309

Cluburi de fotbal

cu �Unirea� [i devine �Sparta-Unirea-CFR�, avândurm\toarea forma]ie: Zombory, Kondor, Talianu,Kele, Halmos, Hutter, Dobay, Hecht, Frech, Csany I,Csany II. ~n 1927, �Sparta-Unirea-CFR� se autodes-fiin]eaz\, reap\rând `n 1932 sub denumirea de�CFR�, echip\ care marcheaz\ doar dou\ prezen]edivizionare pân\ `n cel de-al doilea r\zboi mondial:1937-1938, locul V, `n Liga de Vest, Divizia C [i1940-1941, locul VI, `n seria I a Diviziei B. Dintrejuc\torii care au activat `n aceast\ perioad\men]ion\m: Ciopraga, Ta[cu, Pascu, Polacek, Nic[a,Ghiuri]an, Onoaie, Isac, Covojdean, Urechiatu, Bu-culei, Ilici, Ritter, B\trân, {tefan II, {tefan III, Mo-roiu, Nicu[an, Lungu, Bogd\nescu, Gruiu I, GruiuII, Savin. De remarcat c\ `n 1939-1940, echipa areu[it frumoasa performan]\ de a cuceri titlulna]ional. ~n 1945-1946, �CFR� ocup\ locul II `ncampionatul Timi[oarei, iar `n vara anului 1946,dup\ un meci de baraj cu �Politehnica Timi[oara�,promoveaz\ `n Divizia A, antrenorul-juc\tor R. Ko-tormani dispunând de urm\toarea echip\: Ciopraga,Barna, Munteanu, Ritter, Rani]\, Moniac, Cojorea-nu, Reuter, Bandu, Avasilichioaie, B\dean]u. Din1946 pân\ `n 1956 inclusiv, �CFR� (din 1950 de-venit\ �Locomotiva�) activeaz\ numai `n Divizia A.Au urmat apoi 8 campionate `n Divizia B (`n 1958-1959 echipa revine la denumirea de �CFR�) pentruca, `n mod surprinz\tor, `n 1965, s\ retrogradeze `nDivizia C. Revine `ns\ dup\ un an `n Divizia B, subconducerea antrenorului N. Godeanu. Dup\ trei ani ore`ntâlnim `n e[alonul secund. ~n 1969-1970 are loco ac]iune de reorganizare a fotbalului timi[orean,prilej cu care �CFR� cedeaz\ �Politehnicii� o partedin juc\torii s\i. {i, de[i lipsit\ de [ansa promov\rii,�CFR� produce marea surpriz\ revenind `n DiviziaA, dup\ 13 ani, la sfâr[itul campionatului 1969-1970. Din lotul de juc\tori al acestei performeref\ceau parte: Tatar, R\dulescu, Mehedin]u, Hergane,Speriosu, Hanganu, Chimiuc, Periatu, Gorduna,Floare[, Cioroparu, Stoian, Fodor, Manolache,Popanic\, E. Mure[an, Kovacs, Gu]uli, Mara. Feri-cirea �CFR� nu a durat decât un an (1970-1971),deoarece echipa a revenit `n Divizia B, unde a r\maspân\ `n 1979, când va retrograda `n Divizia C. Deaici, dup\ numai un an, revine `n e[alonul secund

unde va r\mâne pân\ `n 1986. Au urmat al]i doi ani`n e[alonul III (1986-1988) [i, `n continuare, are oparticipare onorabil\ `n Divizia B, pe care op\r\se[te totu[i, la sfâr[itul campionatului 1996-1997, pentru a r\mâne al]i trei ani `n Divizia C deunde, la finele campionatului 1999-2000 (locul XVII`n seria a IV-a), retrogradeaz\ `n campionatuljude]ean.

�CFR� TURNU SEVERIN. Echipa muncitorilorferoviari din portul dun\rean de la Por]ile de Fier aluat fiin]\ `n 1928, pre[edinte fiind atunci I.Tip\rescu. Prima apari]ie, `n perioada interbelic\,este `nregistrat\ `n 1939-1940 (locul IX, `n seria a II-a,a Diviziei B). ~n 1940-1941, ocup\ primul loc `n serie[i câ[tig\ dreptul de promovare `n primul e[alon, darcampionatul se `ntrerupe din cauza r\zboiului.F\ceau parte atunci din echipa de baz\: Robu, Negru,C. Ionescu, Pavel, Martin, Ia[inschi, Dumitrescu,Pârjol, Ha]ieganu, Mure[an, Ispas, Iliescu, Dobrescu,Jumanca, Szilard, Cozma, Ludwig, Lupulescu, Fele-can II, Biolan II, Nanu. ~n perioada 1941-1945, par-ticip\ `n formula restrâns\ [i are o remarcabil\ pres-ta]ie `n CR, reu[ind s\-[i adjudece trofeul pentruedi]ia 1942-1943. Echipa care a realizat aceast\ per-forman]\: Pavlovici, Oprean, Felecan III, Mure[an,Pârjol, Marcu-Vidan, Cozma, Ludwig, Felecan II,Reuter. ~n lot mai figurau: Robu, Stoenescu,Ciobanu, Ispas, Covaci, Vlaicu, Jumanca, Martin,Stan, Tec\u. Dup\ r\zboi, echipa reapare `n e[alonulsecund cu trei prezen]e (1946-1949). Doi ani (1950 [i1951) activeaz\ `n campionatul regional. Revine `nDivizia B, `n 1952, cu numele de �Locomotiva�, deunde `n 1956 retrogradeaz\ din nou. ~n campionatul1957-1958 `[i reia numele tradi]ional de �CFR� [i unan competi]ional joac\ `n e[alonul al III-lea. De aici`nainte echipa intr\ `ntr-un anonimat total, locul [irolul s\u fiind luate, `n cadrul fotbalului severinean,de forma]ia [antierelor navale, �Drobeta�, `ncepânddin 1958. Numele echipei se va modifica `n 1962,spunându-i-se mai `ntâi �Metalul�, iar din iulie 1976,CSM �Drobeta� Turnu Severin.

�CHINEZUL� TIMI{OARA. Echipa muncitorilorde la c\ile ferate din Timi[oara, `nfiin]at\ `n 1910.

310

STRUCTURI ORGANIZATORICE

Denumirea a fost adoptat\ dup\ numele c\pitanuluiPavel Chinezu (sau Cneazu), din oastea lui MateiCorvin. ~n anii dinaintea primului r\zboi mondial, aactivat numai `n cadrul districtului Timi[oara. ~n pe-rioada postbelic\ [i `n condi]iile marelului avânt alfotbalului timi[orean, �Chinezul� devine una dintrecele mai puternice forma]ii de club din ]ar\. Astfel,dup\ ce `n 1920-1921 câ[tig\ campionatul de fotbalal Transilvaniei, reu[e[te performan]a, egalat\ doarde �Steaua� `n 1998, s\ cucereasc\, consecutiv, [asetitluri de campioan\ a României, `n formula divizio-nar\, `ntre anii 1922-1927. Principala explica]ie asucceselor care au atins asemenea propor]ii o consti-tuie valoarea excep]ional\ a juc\torilor, 17 dintre eif\când parte din prima reprezentativ\ a ]\rii `n peri-oada 1922-1927. Nume ca: A. Ritter, I. Kondor,B. Hoksary, S. Fenyvessy, S. Rajnak, R. Steiner,Frech I [i II, M. Tänzer, R. Matek, Em. Vogl, A. Hütter,I. Kilianovitz, Ad. Rech, Ad. Rössler, P. Schiller,I. Teszler, Ag. Semler, E. Lakatos, R. Wetzer,W. Zombory, P. Teleki, B. Toth, s-au `ncununat de oglorie sportiv\ de excep]ie. ~ncepând din toamna anu-lui 1927, clubul intr\ `ntr-o grav\ criz\ financiar\,c\reia, ulterior, i se adaug\ [i una de conducere. ~naceste condi]ii, capacitatea competi]ional\ a echipei asc\zut sim]itor. ~n plin\ glorie, �Chinezul� se destra-m\, o parte din conduc\torii s\i, dr. C. Laz\r [i ing.D. Balasz, au p\r\sit clubul [i au trecut la �Ripensia�,care, preluând [tafeta, a dus mai departe gloria fot-balului timi[orean. �Chinezul� a continuat s\ r\mân\una dintre forma]iile bune ale ]\rii [i `n formula di-vizionar\, dup\ anul 1932, chiar dac\ `n urmafr\mânt\rilor din cadrul clubului, o serie de juc\torivaloro[i (R. Wetzer, M. Tänzer, Ag. Semler, P. Teleki,I. Teszler) au plecat la diferite cluburi profesionistepeste hotare. ~n locul acestora au ap\rut I. Miklössy,L. Raffinsky, I. Zelenak, I. Kuszka, C. Lotter,Fr. Östermann, R. Demetrovici, C. Hetzer, {t. Török,L. Grüin, A. Szilard. ~n august 1936, �Chinezul�fuzioneaz\ cu ILSA (Industria Lânii SA) Timi[oara,`ncercând o redresare pe plan financiar. Solu]ia nu arezistat decât pân\ `n 1939, când, retrogradând dinprimul e[alon, �Chinezul� a pierdut contactul cumarea performan]\. ~n 1941, �Chinezul� fuzioneaz\cu CAT, Clubul Atletic Timi[oara, fondat `n 1902,

care `n 1935 a fuzionat cu RGMT (p\strându-[i nu-mele). Dup\ cel de-al doilea r\zboi mondial,�Chinezul�, `ncercând s\ supravie]uiasc\, a fuzionatcu CAMT (Clubul Atletic Muncitoresc Timi[oara)numindu-se �Chinezul CAMT� pentru ca, din 1946,s\ r\mân\ numai �CAMT�, �Chinezul� disp\rând dinnomenclatura fotbalului românesc.

CLUBUL SPORTIV �JIUL� PETRO{ANI. Echi-pa minerilor din Valea Jiului a luat fiin]\ `n 1919, cudenumirea de Clubul Atletic al Minerilor dinPetro[ani (CAMP). Fondator [i pre[edinte de onoare:I. Winklehner. ~n 1924 fuzioneaz\ cu CAM Vulcan [idevine Uniunea Cluburilor Atletice ale Societ\]iiPetro[ani (UCASP). ~n 1924-1925 joac\ finala CN [ipierde `n fa]a echipei �Chinezul� Timi[oara cu 1�5,forma]ia finalist\ având urm\toarea alc\tuire: {t.Csako, I. Dobo, I. Bank, I. Klein, I. Frantz, Al.Berkessi, Gh. Peterfi, Z. Veszpremy, L. Kiminich, A.Danko, {t. Messner. Conducerea clubului era asigu-rat\ de ing. T. Timoc, pre[edinte de onoare [i execu-tiv, ing. A. B\lt\noiu [i I. Litz, vicepre[edin]i, A.Sinca, secretar general. Din 1934, �Jiul� particip\ laCN `n formula divizionar\ num\rând, pân\ `n 2002,62 de prezen]e [i anume: 23 `n Divizia B (1934-1937,1938-1941, 1960-1961, 1962-1966, 1985-1986,1987-1898, 1991-1996, 1998-2002) [i 39 `n prima di-vizie (1937-1938, 1946-1960, 1961-1962, 1966-1985, 1986-1987, 1989-1991, 1996-1998). De-a lun-gul timpului, echipa minerilor din Petro[ani a maipurtat [i alte denumiri: �Partizanul�, 1950, �Flac\ra�,1951-1952, �Minerul�, 1953-1958, �Energia�, �Jiul�Petro[ani, �Jiul� Petrila, 1958-1965 [i din 1965 s-anumit �Jiul� Petro[ani. Performan]a major\, pe planintern, a fost câ[tigarea CR, edi]ia 1973-1974, cuscorul 4�2 `n finala cu �Politehnica� Timi[oara,antrenorul T. Iv\nescu folosind forma]ia: Gabriel Ion,I. Ni]u, G. Tonca, A. Stoker, A. Dodu, Al. Naghi, P.Libardi, Ar. Suciu, Gh. Mul]escu, Ad. Roznai, M.Stoichi]\. Conducerea clubului era asigurat\ de I.Carpine], pre[edinte de onoare, M. Pascu, pre[edinteexecutiv [i Otto Abraham, pre[edintele de onoare alsec]iei de fotbal. �Jiul� a mai jucat o final\ de CR,edi]ia 1971-1972, dar a pierdut `n meciul cu �Rapid�cu 2�0. Pe plan interna]ional, are o prezen]\ `n CC,

311

Cluburi de fotbal

edi]ia 1974-1975, cu 2 jocuri disputate, 0�3 [i 2�0 cu�Dundee United�. ~n cadrul clubului [i al echipei, auactivat o serie de conduc\tori competen]i precum M.Pascu, Otto Abraham, A. Co[ereanu, I. Carpine], {t.Mari[, P. Ionga, C. C\tu]i. Dintre antrenorii care aucondus echipa `i amintim pe: C. Braun-Bogdan, A.{epci, {t. Wetzer, E. Mladin, V. Laz\r, V. T\lmaciu,B. Marian, T. Remmeny, E. Iordache, {t. Czako, Tr.Iv\nescu, Tr. Ionescu, Gh. Ene, Gh. Mul]escu, G.Tonca, D. Marcu, P. Libardi. Numele juc\torilor ceimai cunoscu]i au fost: A Crâsnic, I. Paraschiva, I.Panait, R. Cosmoc, I. Farka[ II, Gh. Nertea, Gh.Romo[an, M. Cr\ciun, A. Stocker, G. Tonca, Fl. Mar-tinovici, M. Peronescu, P. Libardi, Cavai, Gh.Mul]escu, Dumitrache, M. Bucurescu, E. Ciur-d\rescu, C. Pavlovici, Dumitriu II, C. Tâlvescu, D.B\din, Gr. Ciupitu, D. Timofte, D. Militaru. Lasfâr[itul edi]iei de campionat 1995-1996, �Jiul� arevenit, dup\ o `ntrerupere de cinci ani, `n primule[alon, avându-l ca antrenor pe I. Dumitru, pre[edin-tele clubului fiind M. Cosma. A retrogradat `ns\,dup\ doi ani, `n Divizia B. Din anul 1993, a devenitclub profesionist, iar din campionatul 1996-1997,Fotbal Club. ~n anul competi]ional 1999-2000,pre[edintele clubului era Tiberiu Gh. Cozma, directortehnic Constantin Mara [i antrenor Marin Tudorache.~n 2002, echipa a jucat `n Divizia C.

CLUBUL �ATLETIC� ORADEA (CAO). ~nfiin]at`n 1910. ~n perioada de dinaintea primului r\zboimondial, a activat numai pe plan regional [i local.Dup\ 1920 pân\ `n 1932, când s-a pus `n aplicare for-mula divizionar\, particip\ `n campionatul regional,pe care `l câ[tig\ de dou\ ori consecutiv, `n 1924 [i1925, cea mai bun\ performan]\ fiind aceea din 1924,când s-a calificat `n finala CN, pierzând cu 1�4 `n fa]aechipei �Chinezul� Timi[oara. ~n 1932, conducereaclubului era asigurat\ de {t. Kovacs, pre[edinte exe-cutiv, Al. Klein, secretar general [i Iuliu Grünstein,[ef al sec]iei fotbal. ~n perioada 1932-1940, CAO afost prezent\ de [ase ori `n prima divizie (1932-1938)[i de dou\ ori (1938-1940) `n cea de-a doua, din lotulechipei f\când parte: Czinczer, Miko, Stenberg,Kadar, Weichelt, Glanczamann, Mosko, N. Covaci, F.Ronnay, Bodola, Coci[, Chendrean, M. David,

Bartha, Chiroiu, Kraus, Juhasz, Szarkadi, Siko,Borcea, Kovacs II, Szanislo I, Orza, Spielmann, Pop,V\rzan. ~n perioada celui de-al doilea r\zboi mondi-al, activând `n campionatul Ungariei, sub denumireade Nagyvarodi Atletikai Club (NAC), câ[tig\ titlul decampioan\, edi]ia 1942-1943, cu urm\toarul lot debaz\: Vecsei, Toth, Meszaros, Onodi, Lorant,Demetrovici, Simatoc, Juhasz, Petschovschi, CovaciII, Stibinger, Spielmann, Bodola, Toth III, Fernbach,Ferenczi. Dup\ r\zboi, CAO se va reg\si, din 1945,`n forma]ia �Libertatea�, care, dup\ reluarea activit\]iidivizionare, particip\ `n campionatul primei divizii.~n 1948 numele echipei devine �~ntreprinderea Co-munal\ Oradea� [i, sub acest nou nume, câ[tig\ CN,utilizând forma]ia: Vecsei, Ion Vasile, Melan, Bodo,Zilahi, Serfözö, Kovacs II, Spielmann, Vaczi,Tudose, Turcu[. ~n continuare, ICO (din 1951 �Pro-gresul�) marcheaz\ un num\r de cinci prezen]e `nprimul e[alon, dup\ care `n 1954 retrogradeaz\ `n Di-vizia B. Revine dup\ un an `n prima divizie, califi-cându-se `n finala CR `n 1955, pentru ca, `n urm\torulan (1956), s\-[i adjudece trofeul cu echipa: Gebner -Kromely, Barcu - Bartha, }iriac, Cuc - Toth, Kösze-gi, Caricas, Vlad, Meszaro[. ~n 1958, echipa cade dinnou `n Divizia B, `[i schimb\ denumirea `n CSOradea, apoi `n �Cri[ana�, `n 1961 [i un an mai târziurevine `n primul e[alon, avându-l la conducereatehnic\ pe reputatul antrenor Fr. Ronnay. De aici`nainte fotbalul or\dean se va afirma prin echipa�Cri[ul� devenit\, `n 1972, FC Bihor.

CLUBUL SPORTIV �O}ELUL� GALA}I. ~n is-toria fotbalului g\l\]ean apar sub aceast\ denumiremai multe colective sportive. Primul este �Meta-losport�, care a luat fiin]\ `n 1935, iar cea dintâiprezen]\ a sa pe scena divizionar\ se `nregistreaz\ `nDivizia C, 1937-1938, ocupând locul V `n seria a II-aa Ligii de Sud. Dup\ r\zboi, apare `n al III-lea e[alon,`n edi]iile 1946-1947 [i 1948-1949. Desfiin]area Di-viziei C face ca echipa s\ activeze, `n continuare, `ncampionatul regional. Revenirea `n C are loc `n cam-pionatul 1963-1964, dar dup\ `nc\ 2 ani, `n 1966, retrogradeaz\ iar `n campionatul regional. ~n 1966are loc o ac]iune de reorganizare a fotbalului g\l\-]ean, `n urma c\reia �Siderurgistul�, echipa nr. 1 a

312

STRUCTURI ORGANIZATORICE

ora[ului, evolueaz\ `n Divizia B. �O]elul� � forma]ieconstituit\ `n 1964, care reprezint\ CombinatulSiderurgic Gala]i � avându-l ca pre[edinte al aso-cia]iei pe Radu Arvinte � preia locul `n campionat [iefectivul de juc\tori de la �{tiin]a�. La sfâr[itul anu-lui 1966-1967, �O]elul� retrogradeaz\ `n C, iar `ncampionatul urm\tor, 1967-1968, �Siderurgistul�cedeaz\, la rândul s\u, locul `n e[alonul secund �Po-litehnicii�, devenit\ principala echip\ a ora[ului.�O]elul� câ[tig\ seria de Est a Diviziei C [i pro-moveaz\ `n B, unde evolueaz\ dou\ edi]ii de campio-nat, 1968-1970. ~n decembrie 1970, are loc o nou\ re-organizare a fotbalului din Gala]i. Astfel, �O]elul�devine FC Gala]i, iar o parte din juc\torii s\i trec ladivizionara C, �Dacia�, unde vor activa pân\ `n 1972.Practic, `ntre anii 1970-1972, �O]elul� nu a existat. ~n1972, CS �O]elul� reapare luând locul �Daciei�Gala]i [i `n 1973, `n var\, promoveaz\ `n Divizia B.Doi ani numai, 1973-1975, dup\ care revine `n altreilea e[alon. ~n campionatul 1975-1976 are loctransferul echipei �Constructorul� Gala]i la Tecuci,unde activeaz\ `n Divizia B, sub numele de �Victo-ria�. Dup\ 1975, �O]elul� nu mai apare `ns\ pe scenadivizionar\. ~n campionatul 1976-1977 revine, dup\o absen]\ de 10 ani, echipa Laminorului de Tabl\,�Metalosport� Gala]i, str\mo[ul �O]elului�, dup\numai un an `n C (1977-1978) retrogradeaz\ `n cam-pionatul jude]ean. ~n campionatul 1977-1978 reapare`n Divizia C echipa Combinatului Siderurgic Gala]i.Dup\ trei ani, `n 1981 ea reu[e[te s\ promoveze `n B,cu antrenorul P. Mo]oc, din conducere f\când parteFlorea Plugarie, pre[edinte, Victor Vasilache, vice-pre[edinte [i C. Gazea, pre[edintele sec]iei de fotbal.~n anul competi]ional 1981-1982, �O]elul� se trans-fer\ la Tecuci [i ia numele de �Victoria�. Echipa nurezist\ decât un an `n B [i retrogradeaz\ `n C. ~ntretimp, cealalt\ reprezentant\ a siderurgiei g\l\]ene,�Metalosport�, revine din campionatul jude]ean `nDivizia C, `n 1978, retrogradeaz\ `n 1979, reapare `n1981 [i, din vara anului 1982, promoveaz\ cuantrenorul T. Iv\nescu `n e[alonul secund, dup\ care`[i schimb\ numele `n �O]elul�. De acum, pe parcur-sul a 12 edi]ii de campionat activeaz\ `n prima di-vizie, `ntre anii 1986-1989 [i 1991-2002. Cea maibun\ performan]\ intern\ a fost locul IV `n cam-

pionatul 1987-1988 [i acela[i loc `n 1996-1997 [i1997-1998. ~n anii 1989-1991 a jucat `n Divizia B. Peplan interna]ional, a evoluat trei edi]ii `n cupa UEFA,cu 8 meciuri jucate, 3 victorii, un egal [i 4 `nfrângeri.Golaveraj general: 9:16. De-a lungul anilor, din con-ducerea clubului au f\cut parte V. Vasilache, I.Ve[temeanu, I. Ionic\, M. Stoica, M. Stan. Caantrenori au func]ionat: C. R\dulescu, I. Sdrobi[, I.Moldovanu, Cornel Dinu, A. }icleanu, V. Simiona[,D. Dumitriu III, Ilie Dumitrescu, M. L\c\tu[. Printrecei mai valoro[i juc\tori s-au num\rat: M. Stan,Anghelinei, Lala Burcea, C. Vai[ovici, H. Antohi, Al.State, I. Gigi, I. Chebac, R. Ca[uba, V. Ioan, V.T\nase, Vali {tefan, I. Profir.

�CLUBUL SPORTIV MUNCITORESC� RE{I-}A. A luat fiin]\ `n 1926, prin fuziunea a dou\ socie-t\]i sportive, sub denumirea de Societatea Sportiv\ aAngaja]ilor Uzinelor din Re[i]a (SSUDR). Anterioracestei date, din 1922, a existat Clubul Sportiv alMuncitorilor din Re[i]a. Unele documente de arhiv\atest\ existen]a SSUDR `n campionatul districtuluiTimi[oara, unde reu[e[te s\ câ[tige un titlu de campi-oan\ a ]\rii `n formula predivizionar\, edi]ia 1930-1931. Antrenorul E. Loukota a utilizat forma]ia:C. Damacek, Al. Pomacek, I. Gyori, A. Sincu,S. Sepi, I. Bundi, T. Fibisan, E. Lakatos, S. Ploie[teanu,I. Kilianovitz, Al. De[u, Gh. Moise. Din conduceref\ceau parte: Al. Ghenea, pre[edinte, I. B\l\nescu [iI. Boceanu, vicepre[edin]i, I. Gruber, [eful sec]iei defotbal. Mai reu[e[te o calificare `n finala CN `n 1932.~ncepând din 1934-1935, echipa particip\ `n campio-natul divizionar, adunând pân\ `n 2000 un num\r de61 de prezen]e, repartizate pe categorii, astfel: 1 `nDivizia C, 1936-1937, 44 `n Divizia B, 1934-1936,1937-1938, 1948-1949, 1951-1972, cu o pauz\ `n1952 când a activat `n campionatul regional, 1978-1992, 1993-1997, de 16 ori `n Divizia A, 1938-1941,1946-1948, 1950, 1972-1978, 1992-1993, 1997-2002. Performan]a major\ a echipei a fost câ[tigareaCR, edi]ia 1954, când a `nvins `n final\ pe �Dinamo�cu 2�0, antrenorii M. Zsizsik [i Em. Cozma utilizândforma]ia: I. Zarici, E. Chiril\, E. Potoceanu,E. Munteanu, V. Teodorescu, I. Apro, I. Jojarth,D. Mioc, {t. Urcan, P. Iovan, Gh. Vida, I. Sele[.

313

Cluburi de fotbal

~n palmaresul clubului se mai `nscrie [i un titlu na]io-nal, la prima edi]ie a campionatului de juniori, 1937-1938. De-a lungul timpului, clubul [i echipa au purtatdiferite denumiri ca: �SSUDR�, 1926, �O]elul�,1946, �Metalochimic�, 1948, �Metalul�, 1950,�Energia�, 1957-1958, �CSM�, 1958, �Fotbal ClubMuncitoresc�, 1975-1976 [i �CSM�, din 1982-1983,care continu\ tradi]ia vechiului �UDR�. De remarcat,dintre conduc\torii clubului, pe I. P\truic\, A. Cuz-manovici, Marius Popescu, dintre antrenori peI. Reinhardt, P. Bratu, C. Manolache, I. Firi]eanu,I. Cop\ceanu, Gabriel Stan, iar dintre juc\tori pe:I. Ilie[, Gh. Rednic, I. Kiss, F. Kafka, T. Groz\vescu,Doru Pârvan, P. Dumitru, Al. Pu[ca[, V. Jak,I. Atodiresei, V. Stoia, C. Sfârlogea, F. Varga, I. Florea,I. Ro[ca, Gh. Constantin, {t. Iovan, Gh. Zsizsik,D\nil\ Otiman, M. Chivu, I. Szijj, Basarab Panduru.~n vara anului 2000, echipa a retrogadat `n Divizia B.

�CLUBUL SPORTIV MUNCITORESC� SU-CEAVA. ~n 1946, fotbalul sucevean, reprezentat`nainte de r\zboi de divizionara C, �Cetatea Suce-vei�, a fost reorganizat [i, `n edi]ia 1946-1947 a CN,obliga]iile pe planul performan]ei ale ora[ului aurevenit echipei �CFR I]cani�, `nt\rit\ dup\ fuziuneacu �Cetatea Sucevei�. ~n 1947-1948 Suceava este di-rect reprezentat\ `n Divizia B de �Dinamo� care,ocupând locul XVI, retrogradeaz\ `n Divizia C, undejoac\ doar un tur de campionat (locul XI `n 1948-1949), activând dup\ aceea la nivel regional. ~n 1954,apare pe firmament �Flamura Ro[ie Burdujeni�, careocup\ locul VII [i apoi locul V (1955) `n Divizia B.Din 1956, �Flamura Ro[ie� `nlocuie[te `n titulaturasa Burdujenii cu Suceava (locul XII `n e[alonul se-cund), dup\ care �Flamura Ro[ie Suceava� devine�Progresul� (locul XI `n 1957-1958), apoi �Victoria�(locul XII `n 1958-1959), �Dinamo� (locul VI `n1960-1961 [i XIII `n 1961-1962). ~n anul compe-ti]ional 1962-1963, Suceava nu mai este prezent\ `ncampionatul divizionar. Revine `ns\ `n e[alonul IIItot cu �Dinamo� (locul III `n 1963-1964), care `n1964-1965 se va numi �Viitorul� (locul IX) [i, `n1965-1966, �Chimia� ocupanta locului I `n Seria Est.Echipa, antrenat\ `n acest interval de timp de ing.Radu Gologan [i dr. V. Frânculescu, promoveaz\ `n

Divizia B, având urm\torul lot de juc\tori: Sidac,Petcu, Moraru, Vicovan, Gumö, Cotipolis, Arhire,Ro[u, Marosi, Borc\u, G\inaru, Tudor, Nicolau,Asiminoaiei, Luca, Belizna. ~n Divizia B, �Chimia�rezist\ 4 ani: locul II (1966-1967), X (1967-1968), X[i semifinalist\ a CR (1968-1969), XV (1972-1973),dup\ care cade `n Divizia C. Au urmat doi ani de`ncerc\ri, e[ecuri de revenire `n e[alonul secund, pen-tru ca la cea de a treia tentativ\ (1972-1973), `ntr-oformul\ organizatoric\ nou\ [i cu un nume nou�CSM Suceava�, antrenorul Petre Moldoveanu s\reu[easc\ revenirea `n Divizia B cu juc\torii: Petcu,Bucaciuc, Buzoianu, Selimesi, Ro[u, Iancu, Teodosiu,G\l\]eanu, Iosup, Grigorescu, Suciu, Tcaciuc, Stra],Moro[an, Florea, Rusu, Danile], Lipan, Damian,Gr\cinescu, Mir\u]\, Gherine. ~n Divizia B, �CSMSuceava� se men]ine constant la un nivel mediu pân\la sfâr[itul anului competi]ional 1986-1987, antre-norul Robert Cosmoc (pre[edinte Ion Hordoban)folosind urm\torul lot de juc\tori: Ursache, Cristes-cu, Radu, Papuc, Mare[, Bozi, Buliga, Ca[uba, Stan-ciu, Gafencu, Ostafi, P\iu[, Dârmon, Andronache,Ungureanu, Groza, Iordache, Andrei, Moraru, Goian,State, Ulchianu. La finele campionatului 1986-1987,s-a produs marea premier\ pentru fotbalul sucevean,�CSM� câ[tigând seria I a Diviziei B [i promovândpe prima scen\. Pre[edintele clubului era ConstantinAlexa, iar antrenor Vasile Simiona[. Lotul dejuc\tori: Alexa, Bucu, Briniuc, Butnaru, Ov. Cioba-nu, Fl. Cristescu, Goian, Morariu, Mucileanu, State,Bu]erchi, Ca[uba, P\iu[, Sfrijan, Susanu. Echipa nuavea s\ reziste decât un an, retrogradând imediat [i,`n continuare, nu a mai reu[it o performan]\ de an-vergur\, men]inându-se doar pe linia de plutire a e[a-lonului II. Din 1993-1994 se realizeaz\ un mai vechideziderat [i anume schimbarea denumirii clubului `nFC �Bucovina�, ceea ce nu a servit prea mult la am-plificarea performan]ei. ~n schimb, lansarea �ForesteiF\lticeni� `i preconiza sfâr[itul. Dup\ clasarea pe loculXII `n 1996-97, �Foresta� promova `n primul e[alon.~n edi]ia urm\toare, echipa a fost preluat\ de EugenHu]u, nimeni altul decât patronul �Forestei�, �FC Bu-covina� devenind cea de a doua echip\ a �Forestei� [ipurtând chiar denumirea de �Foresta II�. P\r\sit\ decei mai buni juc\tori, a retrogradat. {i cum Hu]u nu a

314

STRUCTURI ORGANIZATORICE

mai putut s\ o sus]in\, la `nceputul sezonului 1998-1999 echipa s-a desfiin]at, disp\rând din nomencla-torul fotbalului românesc.

�COLENTINA� FC BUCURE{TI. Cel de-aldoilea club din Bucure[ti, fondat `n aprilie 1909, i-areprezentat pe muncitorii [i func]ionarii Fabricii deBumbac �Colentina�, societate englez\. Primulpre[edinte al clubului a fost chiar directorul fabricii,Mastejan. Printre cei mai cunoscu]i juc\tori s-aunum\rat: Mathews, Catteral, Middleton, Thompson,Deburst. ~n dou\ edi]ii consecutive ale CN de dinain-tea primului r\zboi mondial, echipa câ[tig\ titlul, `n1912-1913 [i 1913-1914. ~n preajma izbucniriir\zboiului, juc\torii, `n marea lor majoritate englezi,p\r\sesc ]ara [i echipa intr\ `ntr-un proces treptat dedesfiin]are. ~n 1915, o parte dintre membrii echipei�Olimpia� � atunci `n dizolvare � trec la �Colentina�,care reu[e[te s\ mai reziste `nc\ un an. Dup\ primulr\zboi mondial, echipa �Colentina� activeaz\ `ncadrul districtului Bucure[ti, iar `n perioada care aurmat celui de-al doilea r\zboi mondial, apare o sin-gur\ dat\ pe scena divizionar\, `n edi]ia 1946-1947,`n al III-lea e[alon. ~n continuare, devine tot mai lip-sit\ de importan]\, desfiin]ându-se.

�COL}EA� BRA{OV. Filial\ a clubului bucure[-tean cu acela[i nume, `nfiin]at\ `n 1920. Din 1921intr\ `n circuitul competi]iilor locale [i na]ionale. ~n1925-1926 devine campioan\ regional\, dar esteeliminat\ `n sferturile de final\ de AMEFA. Anulurm\tor, 1926-1927, folosind forma]ia: Kiss,Zarkoszy, Columban, Ad. Hrehuss, Adamovici, Visz-vary, Hecht, {t. Török, R. Auer, Csany, Bertha, reu-[e[te s\ ajung\ `n finala CN, unde pierde `n fa]aechipei �Chinezul� din Timi[oara cu 2�2 [i 2�3. ~n1927-1928 ob]ine performan]a cea mare, câ[tigândfinala cu �Jiul� (3�2) [i titlul de campioan\, utilizândforma]ia: Löbel, Columban, Balint, {t. Török, Csaj-ka, Ad. Hrehuss, Kemeny, Gylebrowsky, Grüber,Hecht, Peterffi. ~n 1928-1929, prezent\ din nou `nturneul final al CN, este eliminat\ de �Venus� `n sfer-turile competi]iei. De aici `nainte, echip\ militar\fiind � decade [i dispare dup\ 1931, cedând locul, `ncadrul fotbalului bra[ovean, Clubului �Bra[ovia�.

�COL}EA� BUCURE{TI. A luat fiin]\ la 10 iunie1913. Echipa a existat [i `nainte de aceast\ dat\, `ns\f\r\ statut [i cu o singur\ minge, desf\[urându-[iantrenamentele pe terenul de la Sf. Elefterie, la �Ex-pozi]ie� [i pe câmpul Ple[oianu. Dup\ amenajareaterenului de la �Bolta Rece� (`n zona Arcului de Tri-umf, de azi) `[i mut\ sediul `n acest loc. Ideea`nfiin]\rii clubului s-a n\scut dintr-un sentiment demândrie na]ional\, `n dorin]a de a se opune cluburilorstr\ine, anglo-americane [i germane, [i pentru ademonstra acestora calit\]ile sportive ale românilor.~n anii, 1915 [i 1916 câ[tig\ Cupa �Harvester�, lacategoria a II-a, din echip\ f\când parte: D. Georgescu,V. Cristescu, Rizescu, N. Sec\reanu, Oancea,C. Iord\nescu, Iacobescu, P. Pavel, Polieni, B. Gr\j-d\nescu, Fl. Iord\chescu. ~n 1920, se `nfiin]eaz\ fili-ale ale clubului la Bra[ov [i la Ploie[ti. ~n 1923, cuocazia s\rb\toririi unui deceniu de existen]\, estealeas\ noua conducere, avându-i `n componen]\ pe:mr. Th. Davilla, Al. Simionescu, P. Stroescu, col.Ig\tescu, N. Sec\reanu, Mario Gebauer, fra]ii Pavel.~n 1925, câ[tig\ Cupa �Helsingfors�, echipa avândurm\toarea componen]\: Papan\, Stroescu, A. Gugajr., Lupan, R\dulescu, Bibescu, Motoa[c\, P. Pavel,T. Niculescu, Merthy, Butu jr., Pan\. Pân\ la apli-carea sistemului divizionar, a activat numai `n campio-natul districtual Bucure[ti. O singur\ dat\, `n 1937-1938, a f\cut parte dintr-una din seriile e[alonului alIII-lea. ~n rest, a `nsemnat, mai ales dup\ 1930, oprezen]\ simbolic\ `n fotbalul nostru, pe care nu omai semnal\m deloc dup\ cel de-al doilea r\zboimondial.

�CRI{ANA� ORADEA (CSO). Club `nfiin]at `n1929. Din lotul echipei, `n primul an de activitate `ncampionatul regional, f\ceau parte: Putiric\, Combi,Aurel, Bulzan, Restea, Slopu, Vanghelu, Blondu,{tef\nescu, Matei, I. Bona]iu, Mure[an, Mag\u,Bud\u, Cionca. ~n 1930-1931 devine campioan\ aLigii de Nord, dar este eliminat\ `n preliminariileturneului final de SG Sibiu. ~n 1931-1932 este iarcampioan\ a Ligii de Nord [i din nou eliminat\ `npreliminariile turneului final de �Mure[ul�. ~n preajmainaugur\rii sistemului divizionar (1932), pre[edinteal clubului era dr. V. Gherman, iar responsabilul

315

Cluburi de fotbal

sec]iei de fotbal Ladislau Csillag. O important\ con-tribu]ie la reorganizarea clubului [i-au adus-o [i dr. T.Moraru, dr. V. Pop [i Z. Pop. ~ncepând din 1932,�Cri[ana� particip\ la campionatul primei diviziiocupând, pân\ `n 1938, locuri frunta[e `n clasament.Printre componen]ii mai de seam\ ai echipei `naceast\ perioad\ se num\rau: Püllok, I Bud\u, I.Bona]iu, Pintea, Bugariu, Fren]iu, I. Baratki, E.Lakatos, C. Deleanu, }u]uianu, Ad. Boc[a, Al. Tor-joc, P. Mali]a, Pop, A[tilean, Lucaci, Fr. Dvorjak,}\ranu, Lad. Dallos, Szilagy. ~n anii 1938-1939 [i1939-1940, echipa a activat `n e[alonul secund. Dup\cel de-al doilea r\zboi mondial reapare `n Divizia se-cund\, f\când fuziune cu �CFR� [i preluând denumi-rea acesteia. ~n 1947 se despart iar cele dou\ echipe,r\mânând doar �CFR�, care `n 1954 retrogradeaz\ `ncampionatul regional. Denumirea de �Cri[ana� rea-pare `n 1961, prin schimbarea numelui divizionareiB, CS Oradea. De fapt, `n 1961 s-a f\cut jonc]iuneasimbolic\ `ntre cele 2 mari cluburi or\dene dinaintede r\zboi: CAO, care asigur\ prin succesorii s\i post-belici (�Libertatea� � 1945, ICO � 1948, �Progresul�� 1951 [i CSO � 1958) locul `n campionat [i�Cri[ana�, care reactualizeaz\ un nume tradi]ional. ~n1962, �Cri[ana� promoveaz\ `n prima divizie, darretrogradeaz\ `n anul urm\tor, cedând locul echipei�Flamura Ro[ie� [i disp\rând astfel din nomenclatu-ra fotbalului nostru.

�EXTENSIV� CRAIOVA. Clubul, reprezentând uzi-na �Electroputere�, a luat fiin]\ `n 1949 cu denumirea�Metalica�. ~n 1956, activând `n Divizia C, s-a numit�Energia�, dup\ aceast\ dat\, pân\ `n 1960, a activat `ncampionatul regional sub numele de �Rovine Grivi]a�(1958), �Feroviarul� (1958), �CFR Rovine� (1958-1959), �Jiul� (1959), CS �Craiova� (1960). ~n anulcompeti]ional 1960-1961, echipa promoveaz\ direct `nDivizia B, purtând denumirea de �Electro CFR�, dup\care �Electroputere� (din 1962). A urmat o perioad\ de5 ani, `n care s-a aflat `n e[alonul al III-lea, pân\ `n1968, când antrenorii N. O]eleanu [i C. Iord\nescuau reu[it s\ o promoveze `n Divizia B, folosindurm\torii juc\tori: Spinghel, Vasilescu, Nicu, Popescu,Gavril\, Voicu, Lovin, Stanciu, R\urescu, Florescu,St\nescu, Firic\, Resciuc, H. Popescu. ~n Divizia B

echipa se men]ine la nivelul unei comport\ri medii. Lacârma tehnic\ au func]ionat o serie de antrenori cu ex-perien]\, dup\ aminti]ii N. O]eleanu [i C. Iord\nescu,au mai lucrat cu echipa N. Opri[, C. Voroncovschi, H.Eftimie, Gh. Dungu, {t. Coidum. ~n perioada 1968-1979, echipa a jucat 11 edi]ii de campionat `n DiviziaB, dup\ care a retrogradat `n Divizia C, unde a r\maspân\ la finele anului competi]ional 1984-1985, când arevenit `n Divizia B. Pân\ `n 1989 r\mâne `n aceast\divizie. Urmeaz\ o trecere spectaculoas\ de la un nivelinferior spre unul superior: 1989-1990 revenire `n Di-vizia B; 1990-1991 � locul I `n Divizia B [i promova-rea `n Divizia A; 1991-1992 locul III `n prima divizie,ceea ce i-a dat dreptul s\ participe la Cupa UEFA,competi]ie `n care antrenorul Marian Bondrea a folositurm\torii juc\tori: Lung, Dudan, V. Popescu, Ni]\,Lu]\, Iriza, A. Ilie, Mogo[anu, Papa, Calafe]eanu,Mitri]\, Albeanu, Paraschiv, Zamfir, Matei, GabiPopescu. Comportarea echipei a fost total nesatis-f\c\toare, aceasta fiind eliminat\ ̀ n primul tur al CupeiUEFA de �Panatinaikos� Atena cu scorul general de0�10! Dup\ patru ani `n prima divizie (1991-1995),�Electro� retrogradeaz\ `n e[alonul secund, de unde`ncearc\ revenirea pe prima scen\, obiectiv realizat lafinele campionatului 1998-1999. De precizat c\, `nanul 1998, locul echipei este luat de �FC Extensiv�, iar`n Divizia C apare echipa �Electro-Bere�, care `n 1999va promova `n Divizia B. Echipa �FC Extensiv� nu varezista `n Divizia A decât un campionat (1999-2000),echipa retrogradând `n e[alonul secund (2000-2002).Antrenorul Sorin Câr]u, r\mas la conducerea tehnic\,[i-a propus readucerea ei `n primul e[alon.

FOTBAL CLUB �ARGE{� PITE{TI. Primul clubde fotbal, din perioada postbelic\, `nfiin]at `n 1968.Istoria sa `ncepe cu ziua de 6 august 1953, când `nPite[ti a luat fiin]\ echipa �Dinamo�. Dup\ primul an`n care a activat `n campionatul or\[enesc, aceastapromoveaz\ (`n 1954) `n campionatul regional, iar `n1955, `n Divizia C. Revine, dup\ doi ani, `n campio-natul regional, iar la sfâr[itul anului competi]ional1958-1959, promoveaz\ direct `n Divizia B, condus\[i direc]ionat\ de antrenorul Jean L\pu[neanu. ~n1961 �Dinamo� reu[e[te s\ ating\ [i treapta primei

316

STRUCTURI ORGANIZATORICE

divizii (pre[edinte P. Costandache, [ef de sec]ie N.Mihu], secretar Fl. G\iseanu, antrenor {t. Vasile),unde nu rezist\ decât un an. ~n anul 1963, tot sub con-ducerea lui {t. Vasile, echipa revine `n Divizia A [i vaactiva ne`ntrerupt la nivelul acestui e[alon 29 de edi]iide campionat. ~n acest r\stimp, cele mai importanteevenimente din via]a echipei au fost: 1 martie 1968,�Dinamo� Pite[ti se va transforma `n club de fotbal,devenind FC �Arge[�, din conducerea sa f\când parteP. Costandache � pre[edinte, P. Rapaport [i I. Iacomi� vicepre[edin]i, Fl. G\iseanu � [eful sectorului eco-nomic, I. B\l\nescu [i E. Mladin � antrenori; ocu-parea locului II `n edi]ia de campionat 1967-1968;cucerirea titlului de campioan\ a ]\rii `n 1972,antrenorii Fl. Halagian [i T. Dima folosind urm\torullot de juc\tori: Ariciu, Stan, Sp. Niculescu, Pigulea,Ciolan, R. Vlad, Ivan, Barbu, Prepurgel, M. Popescu,Radu, I. Ro[u, Dobrin, Jercan, S. Dumitru,Ciornoav\, Fr\]il\, Nedelcu; câ[tigarea unui nou titlude campioan\ `n 1979, antrenori fiind Fl. Halagian [iC. O]et, iar componen]a lotului reunind pe: Cristian,Speriatu, Stancu, B\rbulescu, Cârstea, Iov\nescu,Toma, Moiceanu, Ivan II, Radu III, Radu II, Chivescu,Turcu, Dobrin, M. Zamfir, D. Nicolae. ~n 1980,echipa de juniori antrenat\ de L. Ianovschi a câ[tigat`ntrecerea pentru Divizia Na]ional\. Pe plan interna-]ional, activitatea echipei a fost deosebit de bogat\,`nregistrând dou\ particip\ri `n CCE [i [apte `n CupaUEFA, ceea ce o situeaz\ pe un onorabil loc V `ntr-unclasament global al echipelor române[ti participante`n cupele europene, cu un bilan] bun: 38 de partide ju-cate `n 10 edi]ii (2 `n CCE, 8 `n Cupa UEFA), cu 15victorii, 8 remize, 15 `nfrângeri, golaveraj general58�62. Dup\ cele 29 de particip\ri `n primul e[alon,FC �Arge[� a evoluat doi ani `n Divizia secund\, re-venind `n 1994 [i jucând, `n continuare, alte 8 edi]iide campionat `n primul e[alon. Pre[edinte de onoare:Constantin Stroe, pre[edinte executiv: Gabriel Sicol,vicepre[edinte: Viorel Ilinca. Dintre antrenori se re-marc\: Florin Halagian, Constantin Cârstea, MarianBondrea, Mihai Zamfir, Constantin Stancu. Pe primascen\ divizionar\ a luat la un moment dat [i numele deFC �Arge[ � Dacia Pite[ti�, denumire ce exprim\ ra-porturile de colaborare cu marea uzin\ de autoturismede la Coliba[i.

FOTBAL CLUB BAIA MARE. ~n istoria fotbaluluimaramure[an, perioada antebelic\ era dominat\ dedou\ echipe, cu preten]ii aproximativ egale pentrusuprema]ia pe plan local. Prima, `n ordinea cronolo-gic\ a `nfiin]\rii, s-a numit �Tricolor�, al c\rei act dena[tere a fost semnat la 19 iulie 1927. Din colectivulde conducere f\ceau parte atunci: prof. Iuliu Pop,prof. Alexandru Pu[ca[u, prof. Ion L\z\rescu [i ing.Iuliu Lupan. Pân\ `n 1933, echipa a activat `n cam-pionatul districtual, an `n care a devenit campioanaLigii de Nord. Au urmat al]i cinci ani divizionari,dintre care patru `n e[alonul secund `ntre 1934-1936,1938-1939 [i unul `n e[alonul III, 1936-1937, dup\care prezen]a echipei a fost `nregistrat\ la nivelulcampionatului districtual. Dup\ r\zboi, cu numele de�Minaur�, este prezent\ un an `n Divizia C, 1946-1947, un al doilea `n Divizia B, 1947-1948 [i, retro-gradând, este nevoit\ s\ fuzioneze, `n iulie 1948, cuconcitadina sa, �Phönix�, de aici rezultând ClubulSportiv Muncitoresc Baia Mare. Biografia celei de adoua echipe a ora[ului b\im\rean este ceva maibogat\ `n realiz\ri. ~nfiin]at\ `n 1932, reprezentantaFabricii de Produse Chimice avea `n conducere pePetru Wider, pre[edinte, {t. Vadasz, director sportiv,Alexandru Cirea[\, secretar general [i ing. Iuliu Biro,antrenor. ~n primii doi ani, echipa activeaz\ `n cam-pionatul districtual, apoi `n cel divizionar, cu [aseprezen]e pân\ `n 1940, astfel: de trei ori, 1934-1937`n Divizia secund\, de alte trei ori, 1937-1940 `nprima divizie. De precizat c\ din 1938-1939,�Phönix� s-a numit FC �Carpa]i�, denumire la care arenun]at dup\ r\zboi, când a devenit din nou�Phönix�. Prezent\ `n Divizia secund\ `ntre 1946-1948, `n vara anului 1948 rateaz\, prin baraj, pro-movarea `n prima divizie, ceea ce a determinat fuziu-nea cu �Tricolor� Baia Mare [i apari]ia ClubuluiSportiv Muncitoresc Baia Mare. Iulie 1948 mar-cheaz\ `nceputul existen]ei clubului sub fanion mara-mure[an. ~n urma fuziunii, lotul de baz\ a fost cel allui �Phönix�, c\ruia i s-au ad\ugat cei mai buni juc\-tori de la �Minaur�, fost �Tricolor�. De aici `nainte,CSM Baia Mare va fi divizionar\ constant\, `nregis-trând `ntre 1948-1997 un num\r de 54 de prezen]e,dintre care: dou\ `n e[alonul III, `n: 1956 [i 1999-2000; 47 `n e[alonul secund: 1948-1955, 1957-1964,

317

Cluburi de fotbal

1965-1978, 1981-1983, 1985-1994, 1995-2002 [i 7`n prima divizie: 1964-1965, 1978-1981, 1983-1985,1994-1995. ~n decursul anilor, CSM Baia Mare asuferit numeroase reorganiz\ri, schimbându-[i nu-mele `n repetate rânduri, dup\ cum urmeaz\: �Meta-lul�, 1950, �Energia�, 1956, CS, 1959-1960, CSM�Dinamo�, 1961 [i, `n acela[i an, CSO Baia Mare,�Minerul�, 1962-1963, FC Baia Mare, 1975-1976,FC �Maramure[� din 1985 [i din nou FC Baia Maredin 1996. ~n istoria clubului se disting câteva mo-mente mai importante pe care le consemn\m: pro-movarea `n e[alonul `ntâi, dup\ r\zboi, `n 1964, cuantrenorul P. Gallis [i juc\torii {t. Vlad, Gh. Bay, V.Doncea, I. Szekely, A. Ghergheli, I. Vasilescu, N. Uj-vari, Csoma, Vajda, M. Sasu, Dr\gan, V. Roznai, V.Trifu, V. Soo, {t. Incze, I. Papp, I. Suta, Gh. Krome-ly, C. Pânzaru, L. Vlad. Ulterior, s-au mai ad\ugat:Fl. Halagian, Gh. Cacoveanu, L. Colceriu, Gh.Staicu, I. Czako, P. Cosma, E. Moricz, V. Pârâu. Celde al doilea moment remarcabil `ncepe cu campio-natul din 1977-1978, la finele c\ruia conducerea eraasigurat\ de dr. ing. Valer Gabrian, ca pre[edinte deonoare, ing. Florin B\g\lu], ing. N. Urdearu, ing.Liviu Pop [i Vasile Treitli. Antrenorii ViorelMunteanu [i Traian Iv\nescu au imprimat echipei unstil de joc deosebit de spectaculos, care a f\cutsenza]ie, creând o veritabil\ legend\, la care [i-auadus contribu]ia o serie de juc\tori valoro[i precum:D. Ariciu, I. Borz, I. Deac, I. Condruc, Gh.Dragomirescu, N. Gajda, Al. Koller, I. Mure[an, D.Moldovan, Gh. Molnar, Z. Necula, R. Pamfil, V.Roati[, M. Sab\u, I. Szepi, Ad. Roznai, Al. Terhe[.Minunea nu a durat decât trei ani, 1978-1981, dar seva repeta, par]ial, la sfâr[itul campionatului 1982-1983, o dat\ cu revenirea pe prima scen\ divizionar\cu antrenorul Paul Popescu, secondat de DorelCup[a, din conducere mai f\când parte dr. ing. ValerGabrian (pre[edinte de onoare) [i ing. Gabriel Ghilol-tean (pre[edinte executiv). Lotul de juc\tori a fostcompletat cu: V. Feher, I. Perne[,V. Buzg\u, I. Ignat,I. Hotico, L. B\lan, I. T\t\ran, Gh. Tulba, I. Ra], V.Bonte, C. Ene, V. Moldovan, A. Weissenbascher.Dup\ doi ani `n e[alonul de elit\, echipa se va can-tona un timp `ndelungat la nivelul Diviziei secunde,de unde va evada, `n vara lui 1994, când va marca cel

de al patrulea moment de vârf al activit\]ii sale,echivalând cu o nou\ promovare `n prima divizie.Numai pentru un an competi]ional `ns\, 1994-1995,când pre[edinte a fost Alexandru Koller, vicepre[e-dinte Iustin Balaj, antrenori Lucian B\lan [i IonSdrobi[, iar `n lotul de juc\tori figurau, printre al]ii:Cr. Chebu]iu, D. Bumb, O. Mic, Fl. Frunz\, S.Mo]oc, P. Negrea, A. Piro[ca, D. Rednic, S. Sab\u, C.Ungureanu, A. Ghind\, C. Mocean, I. Oan\, N. Rus.Cele mai bune performan]e ale echipei sunt locul IV`n primul e[alon, `n campionatul 1980-1981(antrenor, V. Mateianu), de dou\ ori finalist\ a CR `n1959 (echipa se numea CSM Baia Mare, antrenor C.Voroncovschi) [i `n 1982 (antrenor Paul Popescu). Aevoluat o dat\ `n Cupa Cupelor, edi]ia 1982-1983, `ncompania lui Real Madrid (0�0 [i 2�5). De men]ionatc\ o a doua echip\ b\im\rean\ a intrat `n circuitul di-vizionar din campionatul 1964-1965 sub numele de�Topitorul�; s-a mai numit apoi [i �Chimistul�, de-venit\ `n 1974-1975 �Cuprom�, nume sub care a ac-tivat `n e[alonul III pân\ `n 1993 când, revenind lanumele tradi]ional de �Phönix�, a promovat `ne[alonul secund, fiind, de fapt, urma[a echipei`nfiin]at\ `n 1932 cu acela[i nume, disp\rut\, `n iulie1948, prin fuziunea cu �Tricolor� [i apari]ia CSMBaia Mare. ~n campionatul 1998-1999, FC Baia Mareretrogradeaz\ `n Divizia C, de unde promoveaz\ `nanul urm\tor, 1999-2000, `n Divizia B, iar de aici are[anse mari s\ urce `n e[alonul de elit\, `n Divizia A,ceea ce a realizat `n edi]ia 2000-2001, antrenor CostelOrac. Promovat\ `n Divizia A, a cedat acest locechipei FCM Bac\u, FC Baia Mare r\mânând, `ncontinuare, `n Divizia B. ~n 2002, rateaz\ la barajpromovarea `n Divizia A.

FOTBAL CLUB �MUNICIPAL� BAC|U. A luatfiin]\ `n februarie 1950, sub denumirea de �Dinamo�[i a activat `n campionatul or\[enesc. Printre mem-brii fondatori se num\r\ Al. Neagu [i B. Teodorescu,acesta devenind primul pre[edinte al clubului. ~n1952, echipa câ[tig\ campionatul regional [i, dup\un baraj de calificare, promoveaz\ `n e[alonul IIdivizionar. Printre realizatorii acestei performan]e aufost: {t. Bir\iescu, C. Cârnaru, I. Maghe],{t. Coidum, L. Ivanenco, D. Chiri]\, Em. Weber,

318

STRUCTURI ORGANIZATORICE

Gh. Oprea, I. Cre]ea, C. Matei, M. Dinu. ~ncepânddin acest an al primei particip\ri divizionare, 1953,[i pân\ `n 2002, echipa a adunat 49 de prezen]e `nprimele dou\ e[aloane astfel: 11 `n liga secund\ `n1953-1955, 1957-1958, 1963-1967, 1974-1975,1993-1995 [i 38 `n Divizia A `n 1956, 1958-1963,1967-1974, 1975-1990, 1990-1993, 1995-2002. Dinechipa celei dintâi promov\ri `n Divizia A, la fineleanului 1955, f\ceau parte: I. Varga, Em. Weber, D.Chiri]\, C. Matei, C. Cârnaru, L. Ivanenco, N. Oaid\,I. Sârbu, D. Lemnr\u, I. Cre]ea, V. Stancu, Z. David,acestora ad\ugându-li-se pe parcurs: V. Giosanu, Gh.Lupe[, M. Cicerone, V. Alexandru, Gh. D\r\ban,Matei Gram [i Th. Hulea. De remarcat este faptul c\,dup\ ce a retrogradat la sfâr[itul anului 1956 `ne[alonul secund (`n anul urm\tor, 1957-1958, a ocu-pat doar locul II `n Divizia B), Bac\ul va avea,totu[i, `ncepând din edi]ia 1958-1959, o echip\ `nprima divizie, prin transferul forma]iei �Dinamo�Cluj `n ora[ul de pe Bistri]a, cu majoritatea efectivu-lui de juc\tori: C. Faur, N. Petca, I. Laz\r, Fl.Anghel, I. }ârcovnicu, N. V\tafu, N. Ujvary, C.Filip, M. Cicerone, Gh. Asan, H. Eftimie, A. Publik,Gh. Dr\goi, C. R\dulescu. Echip\, `n general, demijlocul clasamentului primei divizii [i cu câtevareculuri competi]ionale `n perioadele 1963-1967 [i1974-1975, când a activat `n Divizia B, a beneficiattotu[i `n acest timp de o serie de juc\tori valoro[i,printre care: Ar. Ghi]\, I. Ursachi, Z. Nagel, N. Za-haria, M. Kiss, V. Panaite, S. Naumcef, Gh. Cernat,M. Nedelcu, S. Du]an, N. V\tafu, Val. Marinescu, I.Boro[, P. B\lu]\, Em. Dembrovschi, M. Rugiubei,Al. Com\nescu, V. Volmer, Gh. Ene II, D. Ene, L.Nunweiller, L. Velicu, C. David, I. Catargiu, Gh.Sin\uceanu. ~n deceniul al nou\lea, cu o puternic\ in-fuzie de tineri juc\tori forma]i `n cadrul Liceului deFotbal Bac\u, sub `ndrumarea antrenorului C.Anghelache [i a directorului acestei institu]ii, N.Varodin, echipa b\c\oan\ s-a men]inut la un nivelbun de reprezentare pe plan na]ional, din rândurilejuc\torilor cu o presta]ie valoroas\ remarcându-se: I.Mangeac, Gh. Popa, Gh. Voinea, Gh. Andreie[, C.Arteni, M. C\rpuci, C. Solomon, I. Solomon, C. Eli-sei, Gh. Penoff, Fl. Lunca, Fl. Andronic, F. Adolf,L. Av\danei, V. So[u, Gh. Viscreanu, T\nase,

V. {oiman, V. Chitaru, C. Mihu], M. Pan\, P. B\lu]\, N.Florea, I. Munteanu, T. Botez, D. Priteanu. Din anul`nfiin]\rii, 1950, �Dinamo� Bac\u [i-a schimbat nu-mele de 5 ori, `n: Sport Club, 1970-1971, FC Bac\u,1990, FC �Selena�, 1992, AS Bac\u, 1955 [i, de la1 ianuarie 1997, FCM Bac\u. Iat\ [i lotul de juc\toriai celei mai recente forma]ii: C. Fâ[ic, D. Scânteie, S.Condurache, G. C\pu[\, V. Jerc\l\u, M. Giread\, N.Alexa, V. Burg\, Fl. Ionescu, N. Haid\u, G. Fulga, I.Skala, Al. Skala, Gh. Burleanu, Fl. Motroc, Cr. Cio-coiu, C. Cristescu, L. Goian, R. Ghioane, I. Profir, N.R\ducan, V. P\v\lu]\. Conducerea tehnic\, din aniide `nceput pân\ `n pragul a unei jum\t\]i de secol deexisten]\, a fost asigurat\ de antrenori cu o remarca-bil\ capacitate profesional\: Fl. Ambru, C. Tea[c\, G.Nicolae, A. Sepci, V. M\rd\rescu, C. R\dulescu, D.N. Nicu[or, M. Nedelcu, Tr. Ionescu, Gh. Constantin,A. Niculescu, N. V\tafu, Gr. Sichitiu, V. So[u, I.Munteanu, D. Chiri]\, V. Panaite, M. Pan\, C. Orac,Sorin Avram, Costic\ {tef\nescu, Florin Halagian,Gh. Poenaru. ~n conducerea clubului s-au aflat per-sonalit\]i de frunte ale vie]ii sportive [i sociale peplan local, precum: Rolli Stratulat, C. Costinescu, I.Rus, M. Ciubotaru, D. Prav\], D. Sechelariu, N.P\duraru, I. Cre]u. ~n arena interna]ional\, echipa dinBac\u a avut o prezen]\ `n CET, edi]ia 1967-1970,când a jucat 8 meciuri [i a ob]inut patru victorii, dou\remize, suferind dou\ e[ecuri [i a reu[it frumoasaperforman]\ de a se califica pân\ `n sferturile definal\ ale prestigioasei competi]ii continentale. ~n1991-1992 `n CCC, a fost eliminat\, din primul tur,cu dou\ `nfrângeri din partea echipei germaneWerder Bremer. Revenind la palmaresul intern, seimpune s\ men]ion\m succesele echipei de juniori,campioan\ na]ional\ `n 1976-1977 (antrenor D.Chiri]\) [i al echipei de tineret-rezerve antrenat\ deS. Avram, câ[tig\toare a titlului na]ional `n 1981-1982. Din 1995 este club profesionist, iar din cam-pionatul 1996-1997 club de fotbal. Pre[edinte deonoare � Dumitru Sechelariu, pre[edinte executiv �Gh. Chivorchian.

FOTBAL CLUB �BIHOR� ORADEA. La `nceputa activat sub denumirea de �Cri[ul�. ~nfiin]at `n 1958,are o scurt\ perioad\ de activitate `n campionatul

319

Cluburi de fotbal

regional. ~n 1960, �Cri[ul� fuzioneaz\ cu echipa fabri-cii de `nc\l]\minte �Solidaritatea� [i promoveaz\, prinbaraj, `n Divizia secund\. ~n campionatul 1961-1962devine ASA �Cri[ul� [i, sub aceast\ denumire, `n 1963urc\ `n primul e[alon sub conducerea antrenorului L.Zilahi, unde nu rezist\ decât trei ani, pân\ `n 1966.Dup\ al]i doi ani `n Divizia B, revine pe prima scen\divizionar\ cu antrenorul A. Fernabach-Ferenczi [iurm\torul lot de juc\tori: Buiac, Catona, Balogh,S\rac, Serfözö, E. Nagy, Popovici, D\r\ban, Sudi,Sücs, Tome[, A. Nagy, I. Kun I, A. Kun II, Harsany,Cocis, Ujlaki, Levati. Doi ani r\mâne `n Divizia A(1968-1970), revine un sezon `n e[alonul secund, `n1971, urmeaz\ o nou\ promovare `n prima divizie,pentru ca, `n 1972, echipa s\ ia drumul atât de cunos-cut spre Divizia B. Comportarea foarte oscilant\ aforma]iei or\dene a impus o serie de m\suri organi-zatorice, printre care [i adoptarea unei noi formule aclubului de fotbal. Devenit\ FC Bihor din 1972,echipa la a c\rei cârm\ tehnic\ s-au aflat o serie dereputa]i tehnicieni precum L. Vlad, R. Cosmoc, I.Reinhardt, V. Blujdea, Gh. Staicu, Al. Muta, Gh.D\r\ban [i având `n conducerea clubului pe ing.Horia Cosma, prof. Ioan Naom, Romeo Pa[cu, a con-tinuat itinerarul competi]ional sinuos cu repetateretrograd\ri [i promov\ri, dup\ cum urmeaz\:1972-1975 `n Divizia B, 1975-1979 `n Divizia A,1979-1982 `n Divizia B, 1982-1986 `n Divizia A,1986-1988 `n Divizia B, `n 1988-1991 o `ntâlnim dinnou `n prima divizie, dup\ care, retrogradând `ne[alonul al doilea `n 1991, a evoluat numai la acestnivel pân\ `n 1996, când, pentru prima oar\, va intra`n rândurile celui de al III-lea e[alon, ca urmare aunui pronun]at proces de degradare a fotbaluluior\dean. Dup\ doi ani `n Divizia C, va redeveni lafinele campionatului 1997-1998 `n al doilea e[alondivizionar. Pre[edinte: Al. Toth; antrenor V. Abrudan.Urm\torii ani a participat `n Divizia B (1998-2002),reu[ind cu mari eforturi s\ evite retrogradarea `nDivizia C.

FOTBAL CLUB BRA{OV. Urma[\ a echipei Uzi-nelor Astra Bra[ov (UAB), apare pentru prima oar\sub acest nume pe scena fotbalului românesc `n anulcompeti]ional 1937-1938, luând locul, `n Divizia C,

altei forma]ii bra[ovene, �Bra[ovia� (care, la rânduls\u, a luat fiin]\ `n 1914, s-a reorganizat `n 1919, s-aafiliat la FSSR `n 1920, iar `n 1922 a fuzionat cu CSVân\torii de Munte, dup\ care a activat pân\ `n 1937`n CN, inclusiv 2 ani `n formula divizionar\, `n 1932-1933 [i 1933-1934 `n Divizia A). ~n anul 1938-1939,Divizia C se desfiin]eaz\ [i UAB joac\ `n campiona-tul districtual, la finele c\ruia promoveaz\ `n e[alonulsecund, de unde, numai dup\ un an, retrogradeaz\ `ncampionatul districtual. ~n perioada 1941-1945, UABparticip\ la Cupa �Eroilor�, competi]ie echivalent\cu Divizia B. ~n august 1945, clubul se reorganizeaz\(pre[edinte, ing. I. P\teanu, [eful sec]iei fotbal, Th.B\ne[iu) [i joac\ `n Divizia C. ~n 1948, denumireaechipei se schimb\, devenind �Steagul Ro[u�, antre-nor fiind S. Ploie[teanu, cel care pe parcursul a 20 deani cât s-a aflat la conducerea tehnic\ va aduceechipa din campionatul districtual pân\ pe podiumulDiviziei A (locul II `n 1959-1960). Echipa care a pro-movat `n prima divizie `n 1956 a fost alc\tuit\ din:Gh. Constantinescu-Bârsan, Gh. Marinescu, Gh.Raicu, Gh. Aron, O. Zaharia, E. Ha[oti, Gh. Fusulan,N. Proca, Gh. Ciripoi, Z. David; forma]ia care a urcatpe podium `n 1960 a avut urm\toarea alc\tuire: C.Ghi]\-Bârsan, D. Cojocaru, N. Campo, {t. Hidi[an,Dezideriu Szilaghi, E. Ha[oti, Gh. Fusulan, N. Proca,Al. Mezaros, Z. David. Au mai jucat: C. Gane, V.Seredai, O. Zaharia, I. Sbârcea. Prezen]a pe scena di-vizionar\ a echipei bra[ovene, `n 1957-1958, sub nu-mele de �Energia�, apoi din nou de �Steagul Ro[u�din 1958 pân\ `n 1980, a `nsemnat 51 de particip\ri,dintre care 15 `n Divizia B: 1951-1956, 1968-1969,1975-1980, 1983-1984, 1997-1999 [i 36 `n DiviziaA: 1957-1968, 1969-1975, 1984-1997 [i 1999-2002.Din edi]ia de campionat 1979-1980, echipa `[i schimb\numele `n FCM Bra[ov, denumire pe care o va purtapân\ `n edi]ia de campionat 1990-1991, când devineFC Bra[ov. Pe plan interna]ional performan]a major\a fost cucerirea Cupei Balcanice intercluburi, edi]ia1974-1975, cu urm\torul clasament: 11 jocuri, 3 vic-torii, 1 joc egal, 7 `nfrângeri [i golaveraj 14�25. ~ncupele europene (Cupa UEFA) a participat la 4 edi]ii,cu urm\toarea linie de clasament: 15-5-1-9-21:32.De-a lungul timpului, clubul [i echipa bra[ovean\au beneficiat de aportul unor conduc\tori valoro[i,

320

STRUCTURI ORGANIZATORICE

precum: I. Indrei, D. Dragomir, M. Goran, Csaba Gy-orfi, M. Iv\ncescu, R. Pa[cu, Ioan Nicolae, Iosif Ko-vacs. Dintre antrenori s-au remarcat S. Ploie[teanu,N. Proca, C. St\nescu, N. Pescaru, {t. Coidum, C.{tef\nescu, D. Anescu, I. Naghi, P. Enache, Ioan An-done, Gabriel Stan, Adrian Hârlab, Marin Barbu, Fl.Halagian, iar dintre cei mai talenta]i juc\torimen]ion\m, `n afara celor prezenta]i, pe: V. Seredai,Dumitru II, I. N\ft\n\il\, M. Olteanu, I. Mateescu,{t. Anghel, Th. Anghelini, D. Stângaciu, I. Pârvu, T.Selyme[, G. Gerstenmaier, V. Vaidean, R. Naghi [iM. L\c\tu[. Din anul 1993 este club profesionist. Dintoamna anului 2002, antrenor este M. L\c\tu[.

FOTBALCLUB �CEAHL|UL�, PIATRANEAM}.A luat fiin]\ `n luna octombrie 1919, [edin]a de con-stituire a clubului de fotbal ]inându-se `n amfiteatrulLiceului �Petru Rare[�. Din comitetul de conducerede atunci f\ceau parte: M. Stamatiu, directorul liceu-lui, ca pre[edinte de onoare, prof. Gh. Gheorghiu,pre[edinte, M. Stati, elev, vicepre[edinte, O. Leca,elev, casier [i N. Stati, elev, secretar. Echipa liceuluise `nt\re[te cu militarii Regimentului 15 infanterie`ntors de pe front: cpt. }icleanu, lt. }ane S\vulescu,lt. Mare[, N. Sec\reanu, lt. Co[ara, Mavro[ca. Pân\`n 1927, �Ceahl\ul� are o bogat\ activitate pe plan re-gional [i `n campionatul Moldovei, pe care `l câ[tig\`n 1926. ~ncepând din 1927, juc\torii, `n majoritateaelevi, pleac\ la facultate [i pentru club `ncepe o pe-rioad\ de declin. Dup\ r\zboi, `n lotul de baz\ al anu-lui 1947 figurau: Vulovici, B\l\nescu, Ciciuc(Popovici), Actis, Manoliu, D\sc\lescu, Vasiliu,Georgescu, Mat\, Butnaru, Chiper. Din 1949,�Ceahl\ul� `[i va schimba de câteva ori numele `n:�Progresul�, 1949, �Avântul�, 1951, �Recolta�,1956, ca urmare a fuziunii celor trei asocia]ii sportiveale ora[ului � �Avântul�, �Hârtia� [i �Celuloza�. ~n1956 se dezmembreaz\ [i apar dou\ colective,�Avântul� [i �Rapid�. Acestea, unificându-se `n1958, formeaz\ CS Piatra Neam], care dup\ 1961revine la vechea denumire, �Ceahl\ul�. Are loc acumo regrupare [i concentrare a for]elor fotbalistice aleora[ului, conducerea fiind asigurat\ de: M. Weiss,pre[edinte, dr. C. Andone, F. Cârlan, N. Pahoncea,

vicepre[edin]i. Prima prezen]\ divizionar\ a echipei se`nregistreaz\ ̀ n campionatul din 1958-1959, ̀ n cel de altreilea e[alon. ~n continuare, pân\ `n 2000, totalizeaz\42 de particip\ri divizionare, dup\ cum urmeaz\: 3 `ne[alonul trei, 1958-1959, 1964-1965, 1979-1980, 30`n e[alonul secund, 1962-1963, 1963-1964, 1965-1979,1980-1993 [i 9 `n Divizia A: 1993-2002. De men]ionatc\ `n timp au mai avut loc dou\ reorganiz\ri, `n 1979,când echipa s-a numit �Relon-Ceahl\ul�, dup\ care arevenit imediat la denumirea tradi]ional\, [i `n 1992-1993 când, pentru numai [ase luni, clubul de fotbal apurtat denumirea de �Simpex-Ceahl\ul�. ~n lunga saactivitate divizionar\ din e[alonul secund, �Ceahl\ul�s-a bucurat de aportul unor tehnicieni de o deosebit\valoare profesional\, ca: I. Iovicin, M. Cre]u, RaduToma, V. Rizea, Tr. Coman, Al. Constantinescu, N.Zaharia, V. Copil, D. Dumitru III, V. Simiona[, T.Anghelini, I. Nunweiller III, I. Sdrobi[, T. Ste], M.Nedelcu, M. Radu, Fl. Marin, Fl. Hizo. Din rândurileconduc\torilor de club `i men]ion\m, pentru anii dereal\ afirmare a echipei `n fotbalul românesc, pe: Gh.Chivorchian, Gh. {tefan (ambii prezen]i la pro-movarea forma]iei ̀ n Divizia A), C. Acatinc\i, I. Tocu,Gh. Ocneanu, D. Lospa, M. Contardo. Cele mai bunerezultate `n e[alonul secund au fost ob]inute cuantrenorii Al. Constantinescu ̀ n 1974-1975 [i V. Copil`n 1983-1984, `n ambele situa]ii ocupând locul IV `nclasamentul final. Performan]a major\ s-a `nregistratla finele edi]iei de campionat 1992-1993, când�Ceahl\ul� a promovat `n Divizia A. Antrenori: I.Sdrobi[ (`n tur) [i I. Nunweiller II (`n retur). Lotulcare a contribuit la promov\ri: R. Lefter, I. Dinu, Cr.Co[erariu, V. Anghelinei, Gh. Pantazi, L. Ivanov, R.Ghioane, Gh. Axinia, I. V. Nechifor, I. Grosu, M.Ionescu, I. Gigi, Ov. Marc, R. Buliga, Cr. S\vinoiu, T.{oimaru, Fl. Axinia II, L. Vrânceanu, Gr. Ursic\, C.Enache. Pe parcursul campionatului primei divizii s-aumai ad\ugat: C. Câmpeanu, Gh. Burleanu, Fl. Ionescu,I. Profir, Cr. Atomulesei, C. Dom[a, Fl. Grigora[, M.Iencsi, Ad. State, I. Murariu, Tr. S\l\gean, N. Alexa, C.Ilie [i Fl. Motroc. Pe plan interna]ional, �Ceahl\ul� aluat parte la una din competi]iile continentale, CupaUEFA-Intertoto, `n vara anului 1995, având o com-portare meritorie `n faza grupelor, dovedindu-se `ns\

321

Cluburi de fotbal

lipsit\ de experien]a necesar\ unor astfel de con-frunt\ri. ~n anul 1999, jucând `n cadrul aceleia[i com-peti]ii, a realizat, `n compania celebrei Juventus Torino,dou\ rezultate de excep]ie 1�1 [i 0�0, fiind eliminat\ca urmare a golului marcat de italieni `n deplasare.Pre[edintele clubului: Gheorghe {tefan; directorsportiv: Mario Contardo.

FOTBAL CLUB �FLAC|RA� RÂMNICU VÂL-CEA. ~nainte de al doilea r\zboi mondial fotbalulvâlcean nu a fost prezent la nivel divizionar. De abia`n 1946 apare `n e[alonul III echipa �Vâlceana�,urma[a Societ\]ii Sportive �Vâlceana�, `nfiin]at\ `n1924. ~n 1947, �Vâlceana� devine CSM Vâlcea.Urmeaz\ o perioad\ de 7 ani `n care Râmnicu Vâlceanu este reprezentat `n campionatele divizionare. ~n1956 este semnalat\ prezen]a `n Divizia C a echipei�Flamura Ro[ie�, transformat\ `n anul urm\tor `n�Unirea�, aceasta, la rândul ei, `n 1958 `n �{antierulGovora�. Dup\ un alt an de pauz\ divizionar\ (1959-1960), Râmnicu Vâlcea reintr\ `n circuitul competi-]ional na]ional direct `n e[alonul secund, cu �Chimia�Govora, echip\ a c\rei denumire s-a modificat decâteva ori: �Unirea� Râmnicu Vâlcea (1962), �Oltul�(1966) [i �Chimia� Râmnicu Vâlcea (1967). Din anul1960, echipa-fanion a ora[ului particip\ la 10 edi]iide campionat Divizia B, ocupând locuri `n a douajum\tate a clasamentului. A urmat un an `n Divizia C[i revenirea `n Divizia B, pentru ca `n anul competi-]ional 1972-1973 s\ realizeze o mare performan]\,câ[tigarea CR, dup\ o dubl\ final\ cu �Constructo-rul� Gala]i (1�1 [i 3�0). Echipa condus\ de antre-norul D. Anescu s-a alc\tuit din lotul: Stana, Burlacu,Ciobanu, Pintilie, Petric\, Haidu, I. Ionescu, {utru,Orovitz, Donose, Gojgaru, H. Popescu, Iordache,Tifirel. ~n 1974, �Chimia� (pre[edinte N. Dinescu,antrenori Gh. Nu]escu, D. Anescu) promoveaz\ `nprima divizie. ~n lot au mai ap\rut acum: Cr\ciunes-cu, Lep\datu, Enache, Kassai, Butaru, Borz, V. Iones-cu, Cinc\, Darie, Ghi]ulescu, Peniu, Ustabacieff, C.Nicolae, Costache, P\unescu, Nu]escu, Moldoveanu,Toncu, E. Dumitriu II. ~n toamna anului 1973,�Chimia� a jucat `n Cupa Cupelor, fiind eliminat\din primul tur (2�2 [i 0�2) de �Glentoran� Belfast.Dup\ dou\ succese notabile, `n 1975, �Chimia�

retrogradeaz\ `n Divizia B, revenind `n primul e[alondup\ trei ani, avându-l la conducerea tehnic\ peantrenorul Marcel Pigulea. ~n continuare, 9 edi]ii decampionat �Chimia� joac\ `n prima divizie, din careretrogradeaz\ `n 1987. De aici `nainte `i vom semnalaprezen]a numai `n e[alonul secund timp de 10 ani,pân\ `n 1996, când a mai f\cut un pas `n jos,ajungând la nivelul e[alonului trei (din 1994 sub de-numirea de FC Vâlcea). ~n 1999 revine `n Divizia Bsub denumirea FC �Flac\ra Bere Alutus� Vâlcea,ie[ind cu mari sacrificii din conul de umbr\ al fot-balului românesc. Pre[edintele executiv: ConstantinChelcea; antrenor P. Ghigiu. ~n campionatul 2000-2001, sub denumirea de FCM Vâlcea, retrogradeaz\[i va activa `n 2001-2002 `n Divizia C.

FOTBAL CLUB �CHINDIA�, TÂRGOVI{TE.Clubul care a luat fiin]\ `n 1950 [i a activat `n cadrulregiunii Ploie[ti a func]ionat la `nceput sub denu-mirea de �Metalul�. ~n 1956, o dat\ cu promovarea `ne[alonul al III-lea, echipa s-a numit �Energia�, dardup\ numai un an a revenit la denumirea ini]ial\, de�Metalul�. La finele anului competi]ional 1960-1961,�Metalul� reu[e[te s\ urce pe prima scen\ diviziona-r\, cu Valentin St\nescu � antrenor [i urm\torul lot dejuc\tori: M. Andrei, R. Tomescu, N. Matei, E. Popes-cu, M. Ni]escu, I. Brandea, I. Sitaru, P. Mure[an, I.Cazacu, C. Prodanciuc, I. Paleru, T. Ionescu, Gh.Moisescu, Barac. Urmeaz\ o perioad\ de declin `ncadru c\reia, la 1 iulie 1972, are loc o ac]iune de reor-ganizare a clubului, care cap\t\ denumirea de CSTârgovi[te, conducerea fiind acum asigurat\ de C.Motoroiu (pre[edinte de onoare), N. Dinc\ pre[edin-te, I. Stanciu [i C. Tzitzeclie vicepre[edin]i, N. T\taruantrenor. ~n noua formul\ organizatoric\ apare un saltcalitativ [i `n finalul campionatului 1976-1977 antre-norul N. Proca realizeaz\ cea de a doua promovare `nprimul e[alon. Lotul de juc\tori: M. Stan, Ilinca, D.Gheorghe, I. Ene, Fl. Alexandru, I. Pitaru, C. T\nase,A. Furnic\, D. Neagu, Gh. T\taru II, Kallo II, Gh.Greaca, C. Sava, I. Isaia, N. Rus, Vintil\, C. Pietroiu, N.Coman, N. Enache, {tef\nescu, C. Ni]\, Fl. Grigore,Decu, Marinescu. Dup\ trei ani `n prima divizie, echiparetrogradeaz\ din nou, dar revine `n 1980-1981 `ne[alonul de elit\, printre artizanii acestei performan]e

322

STRUCTURI ORGANIZATORICE

num\rându-se: antrenorul {t. Coidum [i juc\torii N.Voinea, C. Mia, I. Niculescu, S. Dumitrescu, I. Ene,I. Pitaru, D. Gheorghe, Alexandru, I. Constantin,Economu, Gh. Filipescu, Margelatu, I. Eftimie, C.Sava, Gh. Greaca, N. Dobrin, V. Radu. Au urmat al]itrei ani `n prima divizie [i, `n continuare, itinerarulcompeti]ional al echipei, oscilant un timp, a devenitmai pu]in relevant, `n ciuda faptului c\ la conducereaclubului s-au aflat personalit\]i cu o recunoscut\ ca-pacitate profesional\: Gh. R\dulescu, Fl. R\dulescu,I. Grigore, antrenori valoro[i precum Gh. Popescu, P.R\dulescu, E. Popescu, N. T\taru, I. Cârcium\rescu,M. Olteanu, C. Dinu, Gh. Ungureanu, lotul de juc\-tori fiind completat cu o serie de fotbali[ti de prim\m\rime: M. Agiu, V. Aelenei, Gh. Burleanu, M. Stoi-chi]\, N. Rus, O. Popescu, V. Marcel, R. Tudor, Fl.Cojocaru, M. Turcu, M. Ghergu, P. Peniu, Gh. Mân-dril\, C. Badea, M. R\ducanu, D. Vi[an, S. Soare,Gh. Oprea, R. Zamfir, M. Nicolae, F. Chiric\. ~n anul1994, CS Târgovi[te devine �O]elul�, eforturile deredresare fiind mai bine sus]inute financiar. Astfel,dup\ ce `n 1994-1995 echipa era o anonim\ di-vizionar\ `n e[alonul al III-lea, `n 1995-1996 vareveni `n divizia secund\, pentru ca `n anul urm\tors\ urce, pentru a patra oar\ `n istoria sa, pe primascen\ divizionar\, de ast\ dat\, din 1997, cu numelede FC �Chindia�. Conducerea executiv\ era asigurat\de Marius Chivu (pre[edinte), Nicolae Toma (direc-tor sportiv) [i Victor Sanda; conducerea tehnic\ `lavea ca antrenor principal pe Silviu Dumitrescu, iardin lotul de juc\tori f\ceau parte: C. Grigore, Cr.Igescu, D. Jipa, E. Nae, Cr. B\la[a, S. Becheanu, L.Bogoi, R. Gâlmencea, D. Mielu[ic\, L. Regekampf,Cr. }ermure, C. Voicu, M. Aliu]\, Gh. Dumitra[cu, R.Dumitrescu, B. Li]\, N. Moldovan, M. Ristea, M.Baicu, V. Barde[, M. Luca, R. Tobo[aru. Recapitu-lând, prezen]a divizionar\ a echipei cuprinde 46 departicip\ri dintre care: 11 `n e[alonul al III-lea (1956-1959, 1966-1969, 1992-1995), 26 `n e[alonul al II-lea(1959-1961, 1962-1966, 1969-1977, 1980-1981,1984-1992, 1995-1996, 1998-2000, 2000-2002) [i 9`n primul e[alon (1961-1962, 1977-1980, 1981-1984,1996-1998). ~n `ntreaga sa istorie, echipa nu are nicio performan]\ notabil\, `n afara unui titlu na]ional,câ[tigat cu echipa de juniori `n 1953, când purta

numele de �Metalul�. La sfâr[itul campionatului1999-2000 a retrogadat `n Divizia C.

FOTBAL CLUB �CORVINUL�, HUNEDOARA.Echipa siderurgi[tilor hunedoreni fiin]eaz\ din 1921,dar `n pofida `ndelungatei sale existen]e, prezen]a sape scena divizionar\ este `nregistrat\ abia dup\ celde-al doilea r\zboi mondial. Mai precis, din 1946,când o `ntâlnim sub numele de UFH, mai `ntâi `n Di-vizia C, 1946-1947, apoi `n Divizia B, 1947-1948,din nou `n C, 1948-1949, cu denumirea de IMS, dup\care, pân\ la sfâr[itul anului 1952, activeaz\ `n cam-pionatul regional. Din 1953, cu numele de �Metalul�,joac\ `n e[alonul secund, pentru ca `n anul urm\tor,1954, s\ fac\ pasul cel mare `n prima divizie. Rezist\numai un an [i revine `n B. De aici `nainte itineraruldivizionar al forma]iei hunedorene `nregistreaz\ `nc\46 de prezen]e `n CN: 5 `n Divizia C, 1963-1967,2001-2002, 25 `n Divizia B, 1955-1960, 1961-1962,1967-1976, 1979-1980, 1992-2001 [i alte 16, 1960-1961, 1976-1979, 1980-1992 `n prima divizie. Peparcursul anilor echipa hunedorean\ [i-a mai schim-bat de câteva ori numele, asfel: �Energia�, 1957-1958, �Corvinul�, 1958-1959, �Siderurgistul�, 1963,�Metalul�, 1965, �Corvinul�, 1970, devenit club defotbal `n edi]ia de campionat 1975-1976. Cea maibun\ performan]\ intern\ a fost locul III `n edi]ia decampionat 1981-1982 a primei divizii. Pe plan inter-na]ional are o prezen]\ `n Cupa UEFA, `n 1982-1983,cu patru jocuri (1�1 [i 3�0 cu Grazer AK; 4�4 [i 0�4 cuNK Sarajevo). O aten]ie deosebit\ a fost acordat\schimbului de mâine, echipa de juniori câ[tigând doiani consecutiv, 1981-1982 [i 1982-1983, titlul de cam-pioan\ na]ional\, antrenori fiind D. P\tra[cu [i C. Gall.~n conducerea clubului s-au aflat, ̀ n diferite perioade detimp, printre al]ii: N. }iu, M. Pascu, D. Cristea, I.Soloc, N. Oarg\, V. T\tar, I. Petcu, ing. Florin Iacob. Lacârma tehnic\ au func]ionat: {t. Coidum, I. Savu, D.P\tra[cu, R. Cosmoc, I. Nunweiller, Ion V. Ionescu, C.Ardeleanu, Drago[ Cojocaru, Remus Vlad, V. Stoica,M. Lucescu, acesta din urm\ f\când din �Corvinul� unadintre cele mai competitive echipe ale campionatului,contribuind [i la afirmarea unui num\r important dejuc\tori, printre care: Fl. V\etu[, I. Andone, M. Rednic,D. Nic[a, I. Petcu, R. Gabor, Th. Stredie, D. Mateu],

323

Cluburi de fotbal

M. Klein, Ov. Hanganu, al\turi de care fotbali[ti con-sacra]i, precum C. Dimitriu IV, Fl. Dumitrache [i R.Nunweiller VI, [i-au adus o contribu]ie important\ laprestigiul competi]ional al echipei.

FOTBAL CLUB CRAIOVA. Echip\ `nfiin]at\ `n1940 prin fuziunea celor dou\ forma]ii craiovene ��Rovine Grivi]a� [i �Craiovan�. ~n perioada celui de-aldoilea r\zboi mondial, FC Craiova, al c\rui con-duc\tor era un magnat local, Puiu Ple[a, a participatla �campionatul de r\zboi�, ocupând primul loc `nedi]ia 1942-1943. Formula de echip\ a fost: RusuPopescu, Gh. Albu, I. Felecan, A. Niculescu, Al.Mari, Gavril\ Nistor, I. Covaci, I. Henegar, ArpadThierjung, L. Dun\reanu, D\nil\ B\trân. Din lot maif\ceau parte N. Ciocâlteu, Gh. Bosniac, R. Straja, Cl.Iord\nescu, Gh. Biban, R. Toth, Al. Szabo, N. Opri[,N. Stoianovici, N. Mogoroa[e, T. Nagy. Dup\ r\zboi,participând `n campionatul primei divizii, ocup\ ul-timul loc `n clasament [i retrogradeaz\. ~n anul com-peti]ional 1947-1948, adopt\ o nou\ denumire, AS�Doljul�, [i retrogradeaz\ `n e[alonul al III-lea, pen-tru ca, din returul campionatului 1948-1949, DiviziaC desfiin]ându-se, existen]a efemer\ de mai pu]in deun deceniu a echipei-fanion din B\nie s\ `nceteze, `ncondi]iile noului regim politico-social. Pe firmamenta ap\rut `ns\, `n 1948, �Universitatea�, care va ducemai departe [i cu succes [tafeta fotbalului craiovean[i oltean.

FOTBAL CLUB �DACIA-UNIREA� BR|ILA. ~nfotbalul br\ilean au fost, `n anii dinainte de r\zboi,dou\ echipe de for]e sensibil egale aflate `n rivalitate.~n Br\ili]a a luat fiin]\, `n 1924, echipa Franco-Român\, care pân\ `n 1933 a activat `n campionatulregional. ~ntre 1934 -1940 particip\ la [ase edi]ii alediviziei secunde, din lotul de juc\tori f\când parte,printre al]ii: Morariu, Mor\rescu, Belcin I, Belcin II,Ivanov, {t. Filote, Body, I. Unguroiu, Netta, Econo-mu, Onody, Zaharia. ~n perioada r\zboiului, 1941-1944, echipa a activat `n competi]ia Cupa �Eroilor�,iar dup\ r\zboi o mai `ntâlnim la nivel divizionar, `ne[alonul III, 1948-1949, dup\ care dispare, purtândatunci denumirea de �Progresul�. Cea de a douaechip\ br\ilean\ s-a `nfiin]at `n 1922 [i pân\ `n 1934

a jucat `n campionatul regional. Purtând ini]ial nu-mele de �Dacia Unirea�, ea marcheaz\ un num\r de7 prezen]e divizionare antebelice: 5 `n fosta divizieB, `ntre 1934-1937, 1938-1940, [i dou\ `n primule[alon, 1937-1938, 1940-1941, numele echipei [i alclubului schimbându-se de câteva ori: �Dacia UnireaI. Goldenberg� (DUIG) � 1937, �Dacia Unirea� 1938[i FC Br\ila � 1940. ~n anii r\zboiului a activat `nCupa �Eroilor�, iar dup\ r\zboi, cu numele ini]ial�Dacia Unirea�, a participat la o singur\ edi]ie a fos-tei Divizii C, 1946-1947, dup\ care a disp\rut dinnomenclatorul divizionar. Dintre juc\torii utiliza]i `nperioada de vârf a echipei sunt de men]ionat: I. Gol-denberg, N. Stanciu, Hagiopol, Saramet, Weiss,Cavadia, Bona]iu, V. Pop, Al. Negrescu, Dr\ghicescu,Pascalide, D. Stanciu, pân\ `n anul 1949, când echi-pele dispar din circuitul divizionar, fotbalul br\ileantraverseaz\ o perioad\ de criz\, `ncerc\rile sale de re-organizare r\mânând o vreme f\r\ rezultat. ~ncepândcu 1953, fotbalul `n Br\ila se va redresa, principalaechip\ a ora[ului numindu-se succesiv: �Metalul�,1953, �Energia�, 1956, �Dinamo�, 1957-1958, �In-dustria Sârmei�, 1958-1959, CSM Br\ila, 1960-1961, �Progresul�, 1962-1963, �Laminorul�, 1963-1964, �Constructorul�, 1965-1966, din nou �Progre-sul�, 1967-1975. Anul 1975 marcheaz\ `nfiin]areaFC Br\ila, care se va numi, `n continuare, FCM �Pro-gresul�, 1980-1981 [i, `n sfâr[it, FC �Dacia Unirea�,din campionatul 1991-1992. ~n aceste condi]ii is-torice [i de fr\mânt\ri organizatorice, bilan]ul par-ticip\rii `n sistemul divizionar dup\ anul 1953 esteurm\torul: de 7 ori `n e[alonul al III-lea, 1956-1959,1963-1964, 1967-1968, 1999-2002; de 36 de ori `ne[alonul al II-lea, 1953, 1954, 1960-1963, 1964-1967, 1968-1990, 1994-1999 [i de 4 ori `n primule[alon, 1990-1994. ~n total 47 de prezen]e, dintrecare 23 ca fotbal club. Echipa care a reu[it s\ readuc\Br\ila `n prima divizie, dup\ o jum\tate de secol, `n1990, cuprindea urm\torul lot de juc\tori: I. Dinu,D. Constantin, V. Ionescu, A. Moceanu, M. Petra-che, E. Popescu, M. S\vescu, V. Br\tianu, V. Radu,V. Darie, N. R\dulescu, A. Stamate, A. Marin, N.Pascu, V. Titiri[c\, S. Minciu, G. Negoi]\, C.Rusu, C. Br\tianu, M. Ivan, B. Musc\, antrenor BujorH\lm\geanu. ~n anul competi]ional 1992-1993,

324

STRUCTURI ORGANIZATORICE

FC �Dacia Unirea� s-a calificat `n finala CR (cea maibun\ performan]\ a sa), antrenorul Ion Sdrobi[ uti-lizând urm\torul lot de juc\tori: C. Ab\lu]\, G. Baciu,A. Baldovin, C. Br\tianu, V. Br\tianu, G. Burleanu,Fl. Cujb\, V. Darie, R. Dochia, I. Dr\goi, V. F\tu, C.H\isan, V. Ionel, V. Jica, C. Luca, M. Laz\r, I. Ma[cu,Gh. Negoi]\, G. P\sceanu, M. Petrache, C. Rusu, M.Sandu, M. {umudic\, V. Titiri[c\, C. Lala, M. Stan,{t. Nicoloff, V. Matinc\, T. Pelin, Em. Henzel, M.Ene, Ar. Minge II, Ceau[il\. Dintre antrenorii care auasigurat conducerea tehnic\ sunt de remarcat: I.Economu, V. Mateianu, I. Iuga, D. Niculae-Nicu[or,C. O]et, Gh. Mul]escu, D. Dumitriu III, I. Sdrobi[, B.H\lm\geanu, V. Dridea, M. Dridea. Merite deosebiterevin, de asemenea, unor conduc\tori care s-au aflatimplica]i cu bune rezultate `n destinele clubului, a[acum au fost: Nicolae Pascu, Marcel Ivan [i mai alesOctavian Ulman. La finele campionatului 1998-1999, clasându-se pe locul XVIII `n seria I�B, echipaeste retrogradat\ `n Divizia C. Dup\ campionatul2000-2001, �Dacia� Br\ila ocupând primul loc `nseria a II-a a Diviziei C, a revenit `n e[alonul secund.

FC �DROBETA� TURNU SEVERIN. La origineaclubului se afl\ o veche glorie a ora[ului, �CFR�,`nfiin]at\ `n 1928 (pre[edinte I. Tip\rescu), care `n pe-rioada 1950-1957 s-a numit �Locomotiva�. Aceasta areu[it marea performan]\ de a cuceri CR `n 1942-1943, când a `nvins `n final\ cu 4�0 pe �Sportul Stu-den]esc�. Echipa câ[tig\toare: Pavlovici, Oprean,Felecan III, Mure[an, Pârjol, Marcu, Vidan, Cozma,Ludwig, Felecan II, Reuter. Mai figurau `n lot: Robu,Stoenescu, Ciobanu, Ispas, Covacs, Vlaicu, Jumanca,Martin, Stan, Tec\u. Din 1958, echipa se va numi dinnou �CFR�, locul s\u fiind luat, `n acela[i an, deechipa [antierelor navale ale ora[ului Drobeta, aceas-ta devenind `n 1963 �Metalul� [i din iulie 1976 �CSMDrobeta Turnu Severin�, dup\ fuziunea cu �MEVA�.Din 1985 denumirea echipei este �AS Drobeta TurnuSeverin�, pentru ca din 1990 s\ se intituleze �FC Dro-beta Turnu Severin�. Revenind la activitatea com-peti]ional\ a [antierelor navale, s\ men]ion\m c\aceasta a participat, `ncepând din 1958-1959, la `ntre-cerea divizionar\ C sau Divizia B astfel: 1958-1959 `nDivizia C; 1959-1961 `n Divizia B; 1971-1972 din

nou `n Divizia C; `n campionatele din 1972-1975 `nDivizia B; a urmat o nou\ retrogradare `n e[alonul alIII-lea, ceea ce a declan[at o ac]iune de reorganizare afotbalului severinean. �Metalul� [i �MEVA� au fuzio-nat `n iulie 1976, rezultând �CSM Drobeta TurnuSeverin�. ~n noua sa formul\, `n 1978, echipa revine`n divizia secund\, unde rezist\ numai un an (1978-1979), apoi urmeaz\ doi ani `n Divizia C (1979-1981), o nou\ promovare de doi ani `n Divizia B(1981-1983), `nc\ un an `n Divizia C (1983-1984) [i,revenirea, pentru a treia oar\, din 1976, `n e[alonulsecund, unde va r\mâne o perioad\ mai `ndelungat\(10 edi]ii de campionat) din 1984 pân\ ̀ n 1994. Apoi auurmat 4 campionate `n Divizia C (1994-1998) [i reve-nirea `n Divizia B din 1998. Din zbuciumata istorie aclubului severinean se desprind câteva nume de antre-nori, care [i-au adus o contribu]ie considerabil\ laafirmarea competi]ional\ a acestuia: Constantin Lep\-datu, care a promovat forma]ia `n Divizia B (1968 [i1972); Gheorghe Nu]escu, artizanul promov\rii `ne[alonul secund (1978); Marin Bojin, care a realizatacela[i obiectiv `n 1984. Dintre conduc\tori sunt demen]ionat: Vasile Bacalu, Grigore D\ncil\ [i HelmutBendl, to]i cu func]ii de conducere pe plan local. Ul-timele pozi]ii ocupate `n clasamentul Diviziei B:pozi]ia XII `n 1998-1999 [i pozi]ia XI `n 1999-2000.

FOTBAL CLUB �DINAMO� BUCURE{TI. Actulde na[tere a clubului sportiv, la `nceput numai cusec]ie de fotbal, a fost semnat la data de 14 mai 1948.El s-a n\scut din fuziunea unei echipe cu vechitradi]ii `n fotbalul bucure[tean �Unirea Tricolor� [ivaloroasa forma]ie din perioada postbelic\, �Ciocanul�.Ambele echipe au participat separat `n competi]ii,p\strând vechile lor denumiri, pân\ `n ajunul celordou\ etape care urmau s\ `ncheie `ntrecerea di-vizionar\ A, edi]ia 1947-1948. Echipa de fotbal aClubului �Dinamo� a debutat, practic, `n anul com-peti]ional 1948-1949 sub numele de �Dinamo� A(folosit pentru prima oar\ la 1 mai 1948), când a ocu-pat locul VIII `n clasament. Jucau pe atunci `nforma]ie: P. Ivan, Gh. L\z\reanu, I. Ambru, C.Novac, D. Ignat, A. Niculescu, Gh. Teodorescu, I.{iclovan, I. Farka[, T. Ozon, C. Bartha, Marin Apos-tol, J. Moisescu, V. Naciu, D. Petculescu. ~n acela[i

325

Cluburi de fotbal

an (1948-1949) cea de a doua echip\ a Clubului �Di-namo� (�Dinamo� B), jucând `n e[alonul secund, s-aclasat prima `n seria a 2-a, dar nu a avut drept de pro-movare `n Divizia A, fiind cea de a doua reprezen-tant\ a aceluia[i club din acela[i ora[. ~n locul ei apromovat �Metalochimic� Re[i]a. ~n 1950, cele dou\Dinamo s-au desp\r]it: �Dinamo� A a r\mas `n Bucu-re[ti, iar �Dinamo� B a fost transferat\ la Bra[ov(locul I `n seria I a Diviziei B, ceea ce i-a dat dreptulla promovare `n primul e[alon), ora[ `n care a activatpân\ `n 1956 inclusiv, dup\ care s-a transferat pentruun an (1957-1958) la Cluj, stabilindu-se definitiv din1958 la Bac\u, devenind astfel str\mo[ul viitorului�Sport Club� [i al FCM Bac\u. �Dinamo� A, care seva numi `n continuare �Dinamo� Bucure[ti, `ncepedin 1951 s\-[i defineasc\ personalitatea colectiv\ [is\ se impun\ tot mai mult `n campionatul primei di-vizii. ~n prima etap\ a existen]ei sale (1948-1960),Dinamo a cucerit titlul de campioan\ na]ional\(1955), de 5 ori pe cel de vicecampioan\ [i o dat\locul al III-lea. A cucerit CR (1959), a jucat finala CR`n 1954, când a pierdut `n fa]a divizionarei B �Meta-lul� Re[i]a cu 0�2. ~n aceast\ perioad\ din lotulechipei f\ceau parte: Gh. Birta[u, I. U]u, Gh. Toma,L. B\cu] II, I. Szöke, I. Nunweiller III, P. Izghireanu,V. C\linoiu, Gh. B\cu] I, Fl. Anghel, V. Anghel, Du-mitru Nicolae-Nicu[or, Al. Ene, V. Neagu, I. Suru, C.Bartha, I. Laz\r, V. Ni]ulescu, I. Varga, fra]ii Szakacs.Antrenorul echipei era Angelo Niculescu. Cea de adoua etap\ din via]a echipei dinamoviste se desf\[oar\`n perioada 1960-1971. Deosebit de productiv\, ea`ncepe cu o ac]iune de reorganizare a lotului de juc\-tori [i cu o nou\ orientare `n ceea ce prive[te perfor-man]a. Cel care a ini]iat aceast\ ac]iune [i a realizat-o`n bun\ m\sur\ a fost antrenorul Traian Ionescu,avându-l al\turi pe Angelo Niculescu. Tot el a fost untimp [i selec]ionerul primei echipe reprezentative a]\rii. ~n vitrina clubului au intrat nu mai pu]in de[apte trofee: 5 titluri de campioan\ na]ional\ (1962,1963, 1964, 1965, 1971) [i 2 CR (1964, 1968). ~nacest r\stimp, �Dinamo� a mai ocupat de 3 ori loculII [i de 2 ori locul III. Lotul de juc\tori `n perioadarespectiv\ a fost: I. U]u, C. Popa, D. Ivan, I. Nun-weiller III, L. Nunweiller IV, C. {tefan, V. Alexandru,I. Constantinescu, Emil Petru, I. Pârc\lab, C. Fr\]il\,

Gh. Ene II, I. }ârcovnicu, C. David, I. Varga, I. Un-guroiu, H. Eftimie, I. Haidu, R. Nunweiller IV, M.Lucescu, c\rora ceva mai târziu li s-au ad\ugat: M.Constantinescu, M. Andrei, I. Cavai, F. Cheran, G.Sandu, M. Stoenescu, A. Deleanu, C. Dinu, Al.Must\]ea, V. S\lceanu, Doru Popescu, F. Dumitrache,Al. Moldovan, I. Both, C. Nu]u. Antrenorii celei de-adoua etape: Traian Ionescu, Angelo Niculescu, Du-mitru Nicolae-Nicu[or, Constantin Tea[c\. ~n etapa atreia (1971-1984) �Dinamo� `nregistreaz\ cel maiimportant vârf al performan]ei, cu 6 titluri de cam-pioan\ na]ional\ (1973, 1975, 1977, 1982, 1983,1984), 4 titluri de vicecampioan\ [i `[i adjudec\ de 2ori CR (1982, 1984). ~n aceast\ a treia perioad\ semai `nregistreaz\ [i succesul de r\sunet interna]ionalal juc\torului Dudu Georgescu, câ[tig\tor a dou\ tro-fee �Gheata de aur� (1975, 1977), oferite celui maieficient juc\tor din Europa. Lotul de juc\tori folosit:I. Cavai, M. Constantinescu, Ad. R\mureanu, C.{tefan, D. Moraru, C. Eftimescu, Fl. Cheran, CornelDinu, V. Dobr\u, G. Sandu, P. Nicolae, A. Deleanu,T. Lucu]\, M. Stoenescu, V. Ghi]\, Al. Custov, T.Stredie, I. Marin, Al. Moldovan, V. S\lceanu, N.Batacliu, R. Nunweiller IV, S. Georgescu, I. Au-gustin, N. St\nescu, Ad. Bumbescu, Fl. Dumitrache,Doru Popescu, M. Lucescu, Fl. Dumitrescu, DuduGeorgescu, I. Vlad, C. Zamfir, I. Moldovan, Ad.Rosznai, V. Chitaru, Gh. Mul]escu, C. Orac, M.Dragnea, C. }\lnar, Fl. V\etu[, P. Iordache, Al. M\r-ginean, Gh. Dumitrescu; acestora li s-au ad\ugat lasfâr[itul etapei: Al. Nicolae, L. Movil\, T. Sertov, V.Iamandi, M. Rednic, I. Andone, L. Nem]eanu, V.Turcu, V. Radu, N. Dima, I. Barbu, L. Baicea, G.Moldovan. Antrenori: I. Nunweiller III, Gh. Timar,D. Nicolae-Nicu[or, Lic\ Nunweiller IV, ValentinSt\nescu, Cornel Dinu. Etapa a patra este cuprins\ `nperioada 1984-1990. Performan]ele echipei �Dinamo�sunt relativ modeste, ea plasându-se, cu regularitate,`n umbra �Stelei�. Un singur titlu de campioan\(1990) [i dou\ trofee ale CR (1986,1990) reprezint\tot ce a putut ob]ine echipa din [oseaua {tefan celMare pe parcursul a [apte ani competi]ionali. Aceasta,`n ciuda faptului c\ a dispus de un lot deosebit devaloros care a asigurat, `n mare m\sur\, obliga]iile dereprezentare interna]ional\. Prezen]a masiv\ a

326

STRUCTURI ORGANIZATORICE

juc\torilor dinamovi[ti `n loturile na]ionale a `nsem-nat un pre]ios aport la calific\rile tricolorilor `nturneele finale ale CE din Fran]a (1984) [i CM dinItalia (1990). {i mai pu]in productiv\ s-a dovedit a ficea de a cincea etap\ (1990-2002) din istoria echipeidinamoviste. Dou\ titluri de campioan\ na]ional\, unloc secund [i 3 locuri III `n clasament, marcheaz\ unevident recul `n activitatea de performan]\. Etapa acincea se remarc\ printr-o serie de fr\mânt\ri `n via]aclubului [i a echipei, care a pierdut un mare num\r dejuc\tori de valoare, transfera]i peste hotare. VasileIanul, pre[edintele clubului, a `ncercat s\ desprind\sec]ia de fotbal de restul disciplinelor sportive [ichiar s\ o scoat\ de sub umbrela Ministerului de In-terne. S-a ob]inut astfel un fel de autonomie `nintervalul 1992-1994 care, `ns\, nu s-a soldat curezultatele scontate, unele nereguli `n manevrareafondurilor financiare ducând la `nl\turarea de la con-ducerea clubului a lui V. Ianul. Statutul de club defotbal [i o autonomie real\ a ob]inut-o �Dinamo� `n1995, când s-a constituit [i Consiliul de Administra]ieca for de conducere, fotbalul desprinzându-se efectivde restul sec]iilor sportive constituite `n CS �Di-namo�. Aceast\ a cincea etap\ din biografia FC �Di-namo� se caracterizeaz\ [i prin revenirea unui marenum\r de juc\tori, care au alc\tuit loturile anterioare,ca: B. Stelea, C. Câmpeanu, Fl. Tene, Fl. Prunea, {t.Preda, A. Dobo[, I. Andone, M. Rednic, Ad. Matei,M. Klein, I. Augustin, D. Mateu], D. Timofte, I.Mih\iescu, M. Cheregi, C. Pan\, G. Fulga, C. Zam-fir, M. Damaschin, T. Selymes, Gh. Mihali, T.Cristea, D. Scânteie, M. Pan\, L. Grozavu, DorinelMunteanu, Seb. Moga, G. Gerstenmayer, Z. Kadar,Ov. Hanganu, Cr. Sava, S. Demollari, V. Jerc\l\u, Fl.Constantinovici, V. Moldovan, D. Militaru, V.Br\tianu II, M. Ivan, M. Coporan, D. Lupu, I.Sburlea, Fl. Macavei, Fl. Petre, M. Tararache, Fl.B\trânu, C. Contra, Ov. Tâlvan, Dinu Cezar, C. Hâldan,Ad. Mihalcea, L. Cotoran, I. Chiri]\, G. Kiri]\,D. Rednic, D. Florea, I. D\nciulescu, L. Ciubotariu,D. Iftodi, I. Lupescu, I. Gane, J. Vl\doiu, M. Nicolae,Ad. Mutu. Antrenori: Florin Halagian, Viorel Hizo,Mihai Stoichi]\, Ion Marin, Ion Moldovan, RemusVlad, Marian Bondrea, Gigi Mul]escu, Cornel Dinu,Florin Cheran. ~n cartea de vizit\ a clubului se mai

`nscriu [i alte titluri de campioan\ na]ional\ la:tineret-speran]e (1975, 1981), juniori (1961, 1973,1987, 1991, 1992). Chiar din primii ani ai existen]eiclubului, a func]ionat o pepiner\ puternic\ de for-mare a cadrelor proprii, la care o contribu]ie remar-cabil\ au avut-o tehnicieni de valoare ca: {tefanSt\nculescu, Gheorghe Timar, Traian Iv\nescu, Lic\Nunweiller IV, Gheorghe Ene, Constantin Fr\]il\, C.{tefan, I. Szöko, Emil Dumitriu II, Iulian Mih\iescu.Bilan]ul general al trofeelor realizate `n decurs depeste o jum\tate de secol de activitate se prezint\astfel: 16 titluri de campioan\ na]ional\ de seniori, 9CR, 2 titluri de �tineret-speran]e� [i 5 titluri de cam-pioan\ na]ional\ la juniori. Pe plan interna]ional �Di-namo� a avut o prezen]\ deosebit de activ\, par-ticipând la 33 de edi]ii ale Cupelor Europene de club,cu urm\toarea linie de clasament `n: CCE � 15 edi]ii:58 de meciuri jucate, 22 de victorii, 9 egalit\]i, 27 de`nfrângeri, golaveraj general: 90:93 [i 53 de puncte;CCC � 5 edi]ii: 20, 8, 4, 8, 25:18, 20 de puncte;Cupa UEFA � 13 edi]ii: 42, 16, 7, 19, 73:57, 39 depuncte. Bilan]ul general: 33 de edi]ii cu: 120, 46,20, 54, 188:168 [i 112 puncte. Cele mai bune per-forman]e interna]ionale au fost: semifinalist\ aCCE edi]ia 1983-1984 [i semifinalist\ a CCC edi]ia1989-1990. Desigur, la realizarea acestor perfor-man]e o important\ contribu]ie au avut-o [i cadrelede conducere ale clubului [i sec]iei de fotbal, printrecare se `nscriu: A. Aman, N. Mihu], Ion Bala[,Tudor Vasile, Ion Nae, Valeriu Buzea, Li]\ Cosma,Gheorghe Turtureanu, Alexandru Ene, GheorgheGrigorescu, Constantin Petrea, Silviu Ghi]escu,Nicolae Petriceanu, Vasile Anghel, Paul Moga,Gheorghe Novac, Marin Gostin, Vasile Ianul, PetreBuduru, Cornel Dinu, Mircea Stoenescu, MarcelPopescu. Acestora li se adaug\ [i numele unor repu-ta]i tehnicieni, precum: C. Braun, I. Bogdan, RudyWetzer, Iuliu Baratky, Angelo Niculescu, TraianIonescu, D. Nicolae-Nicu[or, Ion Nunweiller III,Bazil Marian, Valentin St\nescu, Florin Halagian,Cornel Dinu, dr. Dumitru Tomescu.

FOTBAL CLUB �FARUL� CONSTAN}A.Clubul de fotbal a fost constituit `n 1972. Bio-grafia sa `ncepe `ns\ o dat\ cu fuzionarea dintre

327

Cluburi de fotbal

cele dou\ echipe principale ale ora[ului din aniide dup\ r\zboi, �Dezrobirea� [i �PCA�, `n 1949.�Locomotiva PCA�, cum s-a numit noua forma]ie, apreluat locul `n divizia B de]inut de �PCA {antierul�,[i la sfâr[itul edi]iei 1954 se afla prima `n seria a III-a,promovând `n primul e[alon. ~n cursul istoriei sale,clubul a purtat diverse denumiri: �Locomotiva� pân\`n 1958, CSO �Farul�, 1958-1972, FC Constan]a,1972-1988, FC �Farul� Constan]a. Bilan]ul prezen]e-lor divizionare `n perioada 1957-2000 este urm\torul:de 12 ori `n Divizia B (1954, 1956-1958, 1961-1962,1978-1981, 1983-1988) [i de 35 de ori `n prima di-vizie, 1955, 1958-1961, 1962-1978, 1981-1983,1988-2002. De-a lungul anilor, `ncepând din 1949, auactivat sub culorile clubului const\n]ean un num\rmare de juc\tori valoro[i printre care: {t. Roman, Ad.Marosi, H. Ghib\nescu, T. Pilc\, C. Manciu, I. U]u,D. {tef\nescu, Gh. Popa, V\rzan II, Gh. Toma, L.Florescu, I. Constantinescu, Martin Graef, M.Georgescu, V. Dumbrav\, C. Ple[a, V. Chirc\, O.Brânzei, Suliman Etem, D. Popescu, C. Koszka, Al.Badea, D. T\nase, V. Mihu, I. Vigu, S. Iov\nescu, D.Sever, H. Moroianu, Em. Avasilichioaei, I. Ispas, I.Ciosescu, C. Dinulescu, R. Laz\r, Iacob Olaru, C.Botescu, Gh. C\lin, H. Moldovan, Tr. Popescu, I.Bukossy, I. Unguroiu, C. Manolache, P. Biliboac\, C.Iancu, S. Avram, M. Sasu, I. Ologu, M. Kallo, M.Tufan, D. Caraman, V. Oprea, M. Turcu, N. Stoicescu,D. Lic\, C. M\rculescu, Paul Peniu, P. Buduru, I.T\t\ran, G. Zahiu, C. Mustac\, M. Popa, P. C\mui,Gh. Butoiu, Al. Popovici, D. Moisescu, D. {erban, T.Curt, {t. Caraba[, G. Pistol, Gh. Ciurea, V.M\n\il\, B. Oprea. Ca antrenori au func]ionat: C.Stanciu, I. Troac\, M. Lengheriu, I. Bukossy, B. Ma-rian, V. M\rd\rescu, R. Cosmoc, C. Toma, E. Ha[oti,B. Sm\r\ndescu, T. Mihai, A. Botescu, V. Munteanu,P. Com\ni]\, Al. Zaharescu, Gh. Ola, I. Oan\, C.R\dulescu, Ion Gh. Ionescu, P. Moldoveanu, D. An-tonescu, I. Constantinescu, C. Mare[, C. Tâlvescu, C.Gache, Gh. Constantin, Fl. Marin, Marin Ion, GabrielZahiu. Din rândurile conduc\torilor au f\cut parte: D.Ivan, Foti D. Foti, C. Tâlvescu, V. P\curaru, N.Oglind\, T. Pilc\, P. Buduru, H. Gabaret, Paul Peniu,Gh. Bosânceanu, S. Mih\ilescu, Marcel Lic\. ~n pal-maresul clubului se `nscriu la loc de cinste 2 titluri de

campioan\ a ]\rii la juniori `n 1961-1962 [i 1962-1963, precum [i o final\ `n 1981-1982. Pe plan inter-na]ional este men]ionat\ calificarea echipei de seniori`n finala Cupei Balcanice intercluburi, edi]ia 1965-1966, când a pierdut dubla man[\, 3�3 [i 0�2 cu�Rapid� Bucure[ti, [i participarea la alte 2 edi]ii aleacestui trofeu, 1966-1967 [i 1967-1968, când nu aob]inut rezultate notabile. ~n vara anului 2000,echipa a retrogradat `n divizia B, revenind `n anul2001 `n divizia A.

FOTBAL CLUB �FORESTA� SUCEAVA. ~nce-puturile echipei [i o mare parte din activitatea sas-au desf\[urat la F\lticeni. Prezen]a unor forma]iicare au activat pe plan local [i regional este sem-nalat\ `nc\ din 1924. Dezvoltarea propriu-zis\ a fot-balului f\lticenean s-a realizat `ns\ `n perioada post-belic\. Astfel, `n campionatul anului 1956, oreprezentativ\ a ora[ului, �Recolta�, fost\ �Avân-tul�, se claseaz\ pe primul loc `n seria I a Diviziei C[i promoveaz\ `n e[alonul secund, unde joac\ 7 aniconsecutiv (1957-1964), denumirea echipei schim-bându-se `n acest timp de dou\ ori: �Energia�(1964-1974) [i �Foresta� din 1958. Apoi au urmatnu mai pu]in de 10 ani `n Divizia C (1964-1974),dup\ care echipa a revenit `n Divizia B cu urm\torullot de juc\tori: Boariu, Ckuci, Suman, Condurachi,Sacas, Lemnaru, M\ciuc\, Avasilic\i, Lontcovschi,Andrei, Tudoric\, Georgescu, Filip, Paule], Zanciu,Ivan, Ioni]\, Pavel, Jarc\, Ariton, Constantin, Dia-coni]\, Dancu, Corbu, Strugu], B\lan, Asavetei.Antrenor � Ego Munteanu. ~n aceast\ perioad\ di-vizionar\ C, cu locuri de mijlocul clasamentului,�Foresta� a sus]inut o final\ de CR `n anul 1966-1967, `n care a `ntâlnit �Steaua�, câ[tig\toarea com-peti]iei. ~n Divizia B �Foresta� joac\ numai un an(1974-1975), dup\ care revine `n Divizia C pentru aactiva `n alte 8 edi]ii de campionat. ~n 1982-1983,echipa schimbându-[i denumirea `n �Chimia�, tute-lat\ fiind de `ntreprinderea cu acela[i nume, pro-moveaz\ pentru a doua oar\ `n Divizia B cuantrenorul Marin Alexandru [i juc\torii: Sasu,Parpalea, Antoniu, Buzdea, V\tafu, Sacs, Butnaru,Crainiciuc, Drug\, Corbu, Saghin, Pan\, Mironeanu,Ioni]\, Gagiu, Croitoru, Andrei, Fieraru, Gheorgekis,

328

STRUCTURI ORGANIZATORICE

Cozmaciuc. ~n Divizia B �Chimia� activeaz\ trei ani(1983-1986), apoi al]i trei ani (1986-1989) `n DiviziaC, revenind la numele de �Foresta� `n 1988. Dup\`nc\ cinci ani `n e[alonul secund (1989-1994) a urmatun an (1994-1995) `n e[alonul al III-lea, revenirea `nDivizia B (1995-1997) [i, pentru prima oar\, pro-movarea `n Divizia A, la finele campionatului 1996-1997. Conducerea executiv\ a clubului: Eugen Hu]u(pre[edinte). Antrenori: Marin Barbu, ulteriorMircea Cr\iniciuc. Lotul de juc\tori: Bontea, V. Du-mitrescu, Robu, B\lan, Bernard, Ciobanu, M.Cristescu, Ghinea, Grosu, Iluc\, {chiopu, Baicu,Ene, Ilie[, Maftei, Petrache, Szekely, Cioloca, Fan-nis, A. Gheorghe, Guri]\, Mih\il\. Din anul 1997,�Foresta� joac\ la Suceava, fuzionând cu echipa�Bucovina�, locul acesteia fiind luat de �Foresta II�.Dup\ 2 ani (1997-1999) retrogradeaz\, revine `n Di-vizia A `n anul 2000, mutându-se definitiv la Suceava.~n 2000-2001 activeaz\ `n Divizia A [i revine `n anulurm\tor `n Divizia B.

FOTBAL CLUB GALA}I. ~n cadrul m\surilor dereorganizare a fotbalului g\l\]ean, `n decembrie1970 a luat fiin]\ Clubul de Fotbal Gala]i. Istoriasa, ce s-a dorit s\ `nvie faima �Gloriei CFR�, a`nceput s\ se deruleze de la sfâr[itul lui 1954, prinintrarea `n arena divizionar\ a forma]iei �Dinamo�Gala]i, care a activat `n campionatul 1955, apoi`ntre 1958 [i 1961 `n e[alonul secund. ~n anulcompeti]ional 1961-1962, o reorganizare a fotbalu-lui pe plan local duce la formarea Clubului SportivOr\[enesc (CSO) Gala]i, care la scurt timp devine�Siderurgistul�. Aceast\ echip\ a adunat un num\rde patru prezen]e `n e[alonul al II-lea divizionar,1961-1962, 1962-1963, 1964-1965, 1966-1967 [ialte dou\ `n prima divizie 1963-1964, 1965-1966,reu[ind s\ se califice `n finala CR `n 1963 (1�6 cu�Petrolul� Ploie[ti). La finele 1966-1967, �Siderur-gistul� cedeaz\ locul `n Divizia B, `mpreun\ cujuc\torii, echipei g\l\]ene �Politehnica�, preluând,`n acela[i timp, locul [i numele �O]elului�, retrogra-dat\ `n Divizia C. �O]elul�, dup\ un campionat `n C[i alte 2 `n B, dispare [i reapare, `n 1970, sub numelede FC Gala]i. De acum `nainte, echipa cu acestnume (din 1976, FCM Gala]i), evolueaz\ pe scena

divizionar\ pân\ `n 1981. De 7 ori `n B (1970-1974,1975-1976, 1977-1979) [i de 4 ori `n A (1974-1975,1976-1977, 1979-1981). ~n continuare, din campi-onatul 1981-1982, FCM Gala]i reia denumirea�Siderurgistul�, iar dup\ fuzionarea cu CSU Gala]i,`n 1982-1983, se nume[te �Dun\rea CSU� [i pro-moveaz\ `n prima divizie, `n 1983, unde nu st\decât un an, 1983-1984. Reintr\ `n B, trei ani, `ntre1984-1987 [i retrogradeaz\ `n C `n vara anului1987. La acest nivel este prezent\ `n 4 campionate,pân\ `n 1991, din 1988 sub numele de �{tiin]aNavrom�, dup\ care dispare din nomenclatorul di-vizionar, activitatea sa desf\[urându-se pe planjude]ean. Denumirea de FC Gala]i nu va mai ap\readup\ 1981. ~n schimb, o vom re`ntâlni cu numele deFC �Dun\rea� din anul competi]ional 1995-1996,`n cel de-al II-lea e[alon divizionar. FCM�Dun\rea� Gala]i din campionatul 1996-1997 va ac-tiva sub denumirea de Fotbal Club Municipal `n Di-vizia B, seria I. Pre[edinte: Ilie Hagioglu; antrenor:Ion Morohai. ~n biografia lui FC Gala]i se `nscriucâteva nume de conduc\tori valoro[i ca: dr. ing. L.Stoian, P. Caradin], ing. Grigore Buhanc\ [i deantrenori bine cota]i (P. Moldoveanu, I. Unguroiu,C. Tea[c\, G. T\nase, Gh. Nu]escu, Gh. Constantin,M. Nedelcu, L. Antohi, M. Pigulea, D. Boieru, M.Olteanu).

FOTBAL CLUB �GLORIA� BISTRI}A. A luatfiin]\ `n 1922. Dar `nainte de cel de-al doilea r\zboimondial, ora[ul Bistri]a a fost reprezentat, `n campio-natul divizionar, de echipa �Ceramica�, `n e[alonulsecund, 1934-1935, apoi `n C, 1936-1938. Dup\r\zboi, echipa nr. 1 a ora[ului apare sub denumirea deCS �Bistri]a�, care dup\ o efemer\ existen]\ `n Di-vizia C, 1946-1947, se pierde `n anonimatul campio-natului regional. Abia `n 1956 �Gloria�, fost\ la unmoment dat �Progresul�, `[i face apari]ia pe firma-mentul divizionar, evoluând pân\ `n 1990, 7 edi]ii decampionat `n C [i 22 `n B, având `n aceast\ perioad\o comportare constant bun\: 1957-1958, 1963-1966,1968-1970, 1974-1975 `n Divizia C, 1958-1961,1970-1974, 1975-1990 `n Divizia B. Se impune s\men]ion\m aportul profesional al unor tehnicienivaloro[i care au fost la cârma echipei, mai ales `n anii

329

Cluburi de fotbal

particip\rii `n Divizia B ca: T. Popescu, Gh.Nu]escu, I. Savu, I. Nunweiller [i S. Niculescu, când�Gloria� s-a afirmat ca un veritabil �arbitru� al lupteipentru promovarea `n prima divizie. Acest vis l-a re-alizat la sfâr[itul anului competi]ional 1989-1990 cuantrenorul Remus Vlad [i urm\torul lot dejuc\tori: A. Nala]i, Gh. Cristian, A. Simion, DanBoeru, N. Ciocan, Gh. Roman, N. Soare, Costel Ilie,D. Pârvu, N. Manea, M. Popescu, A. Florea, D. Ifto-di, D. Zamfir, D. Moldovan, I. {ara, A. Marinescu, E.Voica, Val. S\s\rman, M. Tanca, C. Haralambie. ~ne[alonul de elit\ al fotbalului nostru, sub conducereaunuia dintre cei mai buni conduc\tori de club, JeanP\dureanu, �Gloria� s-a situat constant `n primajum\tate a clasamentului, `n 2 edi]ii ocupând locul V(1990-1991 [i 1992-1993). ~n anul 1994, `nvingând`n final\ pe �Universitatea� Craiova, a câ[tigat CR,iar doi ani mai târziu, `n 1994, s-a clasat din nou `n fi-nala competi]iei, fiind `nvins\ de �Steaua�. Pe planinterna]ional [i-a f\cut debutul `n edi]ia 1993-1994 aCupei UEFA [i a mai participat la alte dou\ edi]ii aleCCC, 1994-1995 [i 1996-1997. Lipsa de experien]\ nui-a permis s\ urce `n fazele superioare ale `ntrecerilorcontinentale, dar de fiecare dat\ a p\r\sit competi]iile`nvins\ onorabil. Bilan]ul general interna]ional: 3 edi]iide participare `n cupele europene, 8 meciuri jucate, 3victorii, 2 egaluri [i 3 `nfrângeri. Golaveraj: 7�11. Deremarcat faptul c\ ascensiunea echipei [i afirmarea eipe planul performan]ei s-au datorat unui colectiv deconducere deosebit de competent [i pasionat, din rân-durile c\ruia merit\ s\-i amintim pe: J. P\dureanu, V.Moga, I. Sucilea, Gh. Horoba, precum [i antrenoriiRemus Vlad, Silviu St\nescu, C. Cârstea [i I. Balaur.

FOTBAL CLUB �GLORIA� BUZ|U. Club muni-cipal constituit `n 1973. Istoria sa se poate urm\ri `ns\din anul `nfiin]\rii Diviziei C, `n 1938, când `ntâlnimechipa �Avântul� (al c\rei act de na[tere dateaz\ di-nainte de 1930) activând `n anii competi]ionali 1936-1937 [i 1937-1938 `n Liga de Sud. Dup\ cel de aldoilea r\zboi mondial, �Avântul ICAR� evolueaz\ `n1946-1947 `n Divizia C, apoi �CFR� are dou\ apari]iidivizionare `n 1947-1948 `n Divizia B [i 1948-1949 `nDivizia C, dup\ care Buz\ul nu mai este reprezentat,aproape un deceniu, la nivel divizionar. ~n 1958 apare

`n Divizia C echipa �Victoria�, transferat\ de la Tecuci,care `n vara anului 1959 promoveaz\ `n e[alonul se-cund, unde nu rezist\ decât un an. Urmeaz\ iar opauz\ divizionar\ pân\ `n 1966, când Buz\ul are onou\ echip\ `n e[alonul al III-lea, �Metalul�. ~n 1971,printr-o ac]iune de reorganizare a fotbalului buzoian,ia fiin]\ �Gloria� care, preluând o parte din juc\torii�Metalului� [i locul `n Divizia C, reu[e[te `n anulcompeti]ional 1871-1972 s\ ocupe primul loc `n serie[i, dup\ un baraj disputat la Ploie[ti, s\ promoveze `nDivizia B, antrenor fiind Petre Dragomir [i pre[e-dinte al sec]iei de fotbal, Ion Gheorghe. ~ncepând dinacest an competi]ional (1971-1972), �Gloria� va aveaun num\r de 30 de prezen]e divizionare, dintre care:2 `n Divizia C, 23 `n Divizia B [i 5 `n Divizia A. Din1974, �Gloria� a devenit club de fotbal, avându-l capre[edinte de onoare pe ing. Nicolae Vasilescu, iar capre[edinte activ pe prof. Radu Oprea. La finele anu-lui 1977-1978 �Gloria� promoveaz\, pentru primaoar\, `n Divizia A, cu antrenorul Ion Gh. Ionescu [iurm\torul lot de juc\tori: Cristian, Enache, Ghiz-deanu, Nan, Neculce, Negoescu, Nicolae, Nicolescu,Opri[an, Petrache, Radu, Ruse, Simion, Stan, Stelian,Toma, Tulpan, Vlad. Prima prezen]\ `n Divizia A estede numai dou\ campionate. Cea de a doua s-a situat`ntre anii 1984-1987. Promovarea a avut loc la finelecampionatului 1983-1984, echipa fiind condus\ deantrenorii Nicolae Lupescu [i Ion Ioni]\, iar lotul dejuc\tori fiind urm\torul: Cristian, Laz\r, Com\nescu,Tic\, Dumitru, St\nciulescu, Mircea, Prodan, {umu-lanschi, Zahiu, Andriesei, Cramer, N\stase, Bratosin,Petrache, Ciobanu, Balaur, Ghizdeanu, Ni]\, Radu,Stanciu. De men]ionat c\ `n campionatul 1984-1985�Gloria� a `nregistrat cea mai bun\ performan]\ dinistoria sa, locul V `n Divizia A. La finele anului com-peti]ional 1986-1987, �Gloria�, ocupând locul XVII`n clasament, a retrogradat `n Divizia B de unde, cutoate `ncerc\rile, nu a mai reu[it s\ revin\ `n primule[alon. Au urmat alte 13 edi]ii de campionat `n Di-vizia B, dup\ care, situat\ pe locul XVIII `n e[alonuldoi, �Gloria� retrogradeaz\ `n Divizia C.

FOTBAL CLUB �INTER� SIBIU. Clubul de fotbala luat fiin]\ `n 1986. Din 1974 func]iona la Sibiu oechip\ de fotbal cu aceea[i denumire (�Inter�), care

330

STRUCTURI ORGANIZATORICE

timp de cinci ani, 1974-1979, a activat `n e[alonul al III-lea divizionar. La sfâr[itul campionatului 1978-1979 echipa a retrogradat `n campionatul jude]uluiSibiu, revenind, dup\ 3 ani, `n fosta Divizie C. Auurmat patru edi]ii de campionat, 1982-1986, la acela[inivel competi]ional, dup\ care, ocupând locul I `n seriaa XI-a divizionar\ C, promoveaz\ `n e[alonul secund.Aici, �Inter� a jucat doar dou\ campionate [i, `n varalui 1988, face pasul cel mare `n Divizia A, underezist\ timp de opt ani, revenind dup\ edi]ia de cam-pionat 1995-1996 `n cel de al II-lea e[alon. Bilan]uldivizionar al echipei se prezint\ astfel: 9 prezen]e `nliga a 3-a, alte 6 `n liga a 2-a [i 8 `n Divizia A. ~n total23 de particip\ri `n campionatele divizionare, ultimaedi]ie fiind 1999-2000. Conduc\torii clubului `naceast\ perioad\ au fost G. Leicu, M. Dancu, ambii `nfunc]ia de pre[edinte. Lotul echipei, care `n 1988 aurcat pe scena primei divizii, avea urm\toarea com-ponen]\: N. Alexa. M. Vasile, C. Radu, L. Cotora, N.Lauren]iu, Al. Boar, I. Ene, I. Dobrot\, B. Popescu,M. Majearu, M. St\nescu, V. Jurc\, Gh. {oarece, L.Ciobanu, C. Zamfir, M. Radu, R. Ca[uba, A. V\sâi.Printre antrenorii echipei, care i-au asigurat o bun\comportare, se `nscriu numele unor profesioni[ti va-loro[i, ca: C. Ardeleanu, V. Hizo, J. Gavril\, {t.Coidum, P. Purima, S. St\nescu, Gh. }urlea, C.}\ln\r. Cea mai bun\ pozi]ie ocupat\ `n clasamentulprimei divizii a fost locul IV `n edi]ia 1990-1991.Performan]a major\ a echipei a fost câ[tigarea CupeiBalcanice intercluburi, edi]ia 1991-1992. Lotul dinultimul an al prezen]ei `n primul e[alon aveaurm\toarea alc\tuire: A. Blid, Fl. Cotora, A. Holon,M. Baciu, L. Cotora, V. Gl\van, N. Moldovan, I. Tâl-van, D. T\rchil\, I. Demian, R. Kilin, C. Laz\r, M.M\rg\rit, Fl. Pog\cean, C. Szeghedi, M. Szeghedi, C.Ca[ol]an, R. Tobo[aru, A. V\sâi. Reculul competi-]ional al echipei s-a datorat [i pierderii unor fotbali[tide valoare precum: Z. Ritli, M. St\nescu, O. Maier,D. Zotinc\, Radu Niculescu, C. Popa, L. Luca. Retro-gradarea `n e[alonul secund, `n 1996, a accentuat [imai mult procesul de involu]ie a echipei [i chiar dedescompunere, `n condi]iile unei masive migra]ii ajuc\torilor [i a unui insuficient suport financiar. Dealtfel, `n edi]ia de campionat 2000-2001, dup\ etapaa 14-a a turului, `n toamna anului 2000, echipa subnumele de �FCM Sibiu� s-a retras din campionat.

FOTBAL CLUB �NA}IONAL� BUCURE{TI.Club relativ tân\r din punct de vedere organizatoric,cu formula adoptat\ `n vara anului 1994, echipa fiindcomponent\ a primului e[alon divizionar. Directorgeneral C. Dinu, antrenor principal I. Dumitru.Ulterior, conducerea clubului a fost preluat\ de GinoIorgulescu, ca pre[edinte, [i de J. Grama, directorsportiv, antrenor fiind M. Bondrea, schimbat cu Fl.Halagian. Istoria echipei [i a clubului din care s-adesprins `n 1994 este de nu mai pu]in de 50 de ani,denumirile purtate succesiv au fost: �SocecLafayette�, 1944, �Grafica Monet\ria Statului�,1948, �Spartac�, 1950, �Progresul Finan]e B\nci�,1954, �Progresul�, 1956, �Progresul Vulcan�, 1977-1978, �Progresul�, 1987-1988, �Progresul Voin]a�,1988-1989, �Progresul Energia�, 1988-1989, �Pro-gresul�, 1989-1990, FC �Na]ional�, 1994. ~n perioa-da dinainte de a fi club de fotbal, echipa cu sediul `nstr. dr. Staicovici a participat la 55 de edi]ii de cam-pionat, dintre care 2 de Divizia C, 1988-1990, 26 `nDivizia B, 1946-1954, 1965-1966, 1969-1970, 1971-1976, 1977-1980, 1982-1988, 1990-1992 [i 27 `n Di-vizia A, 1955-1956, 1966-1969, 1970-1971, 1976-1977, 1980-1982, 1992-2002. Performan]elerealizate `n perioada 1944-1994 au fost: câ[tigareaCR edi]ia 1959-1960, finalist\ a CR `n 1957-1958,clasarea de trei ori pe locul II `n clasamentul primeidivizii `n 1955, 1961 [i 1962, cucerirea titlului decampioan\ na]ional\ cu echipa de juniori `n 1954. Peplan interna]ional a participat la CCC, edi]ia 1960-1961, ob]inând `n dou\ jocuri un egal [i o `nfrângere,golaveraj 1�2. La cârma echipei au func]ionat o seriede antrenori reputa]i, cum au fost: G. Nicolae, I.Lupa[, C. Dr\gu[in, P. Moldoveanu, V. St\nculescu,F. {tirbei, V. Mateianu, P. Gavril\, P. Popescu. Dinrândurile juc\torilor, mul]i dintre ei interna]ionali,sunt de remarcat: Gh. Cosma, P. Bratu, V. Soare, Ov.Maior, Al. Ciocea, Fl. {tirbei, I. }ârcovnicu, E. Ban-ciu, M. Cru]iu, T. Ozon, C. Dinulescu, M. Sm\-r\ndescu, Fr. Kolossi, V. Blujdea, P. Moldoveanu, A.M\ndoiu, A. Constantinescu, I. Constantinescu, V.Mafteu]\, N. Oaid\, Unguroiu, V. Mateianu, D. Babol,Th. Grama, M. Andrei, N. Neac[u, D. Georgescu, G.Raksi, C. Pavlovici, C. Matei, A. Beldeanu, Giron, M.Iatan, N. Dumitriu II, Tevi, I. Apostol, V. Marica, C.

331

Cluburi de fotbal

Iordache, M. Dragnea, Gr. Bora, Ed. Bartales, C. Du-mitriu IV, Gh. Filipescu, Gh. Dragu, I. Sandu. ~n moddeosebit s-a remarcat activitatea centrului de copii [ijuniori, una dintre cele mai productive pepiniere dinfotbalul nostru, având ca antrenori doi pedagogi demare valoare profesional\, I. Kluge [i N. Gorgorin. Odat\ cu transformarea `n club de fotbal, `n 1994,echipa a activat numai `n primul e[alon divizionar cubune rezultate. Stadionul din str. dr. Staicovici a fostreamenajat, ad\ugându-i-se [i instala]ia de nocturn\.Participând la Cupa UEFA, edi]ia 1996-1997, echipaa sus]inut 6 jocuri, dintre care 2 s-au `ncheiat cu vic-torii, 3 au fost remize [i 1 meci pierdut, golaverajgeneral 4�3. A mai jucat apoi `nc\ o edi]ie `n CupaCupelor sus]inând 4 partide `n care a ob]inut 2 vic-torii [i a `nregistrat 2 e[ecuri. Bilan]ul general al par-ticip\rii `n cupele europene (�Progresul� - FC �Na]io-nal�): 3 edi]ii � 12 meciuri, 4 victorii, 4 remize, 4`nfrângeri, golaveraj 17:10. Lotul FC �Na]ional�,antrenat de Fl. Halagian, cuprindea `n campionatul1996-1997 urm\torii juc\tori: R. Lucescu, Pap Deac,T. Petre, G. Vochin, G. R\du]\, C. Necula, I. Ciobota-riu, P. Marian, D. Moisescu, C. Li]\, I. Potocianu, R.Ganea, Cr. Vasc, M. Savu, Ad. Pigulea, R. Niculescu,M. Dun\, I. Sburlea, Cr. Sava, Cr. Albeanu, Cr. Ze-grean. ~n anul competi]ional 1999-2000, pre[edinteleclubului era Gino Iorgulescu, antrenor Mihai Stoi-chi]\, urmat de Marius L\c\tu[ [i apoi de CosminOl\roiu. ~n edi]ia de campionat 2001-2002, FC�Na]ional� a terminat pe locul II.

FOTBAL CLUB ONE{TI. Grupare sportiv\ fon-dat\ `n 1954 sub numele de �Energia�. La `nceput aactivat `n campionatul municipal [i jude]ean. ~n 1963apare `n Divizia C cu numele de �Chimia�, `n 1971 s-a numit �Trotu[ul�, apoi `n 1974-1975, �CAROM�.Promoveaz\ `n Divizia B `n locul �{tiin]ei Bac\u�,cunoscut\ sub numele de �CSM Borze[ti�. ~n 1973apare `n Divizia C echipa �Energia�, care va rezista`n acest e[alon pân\ `n 1984. Un an `n acest interval(1979-1980) a fost [i divizionar\ B, promovat\ atuncicu probleme, dup\ ce FRF a aprobat un rezultat du-bios (11�0 cu �Oituz� Târgu Ocna), prin care adep\[it la golaveraj principala contracandidat\,�Letea� Bac\u. Ascensiunea echipei din aceast\

perioad\ s-a realizat sub conducerea antrenoruluiGore Dumitrescu, pre[edintele asocia]iei fiind VasileGrecescu, iar pre[edintele sec]iei de fotbal, Constan-tin Rusanovschi. ~n 1987 (dup\ ce `n 1984 a ret-rogradat [i din Divizia C) reapare `n al treilea e[alonsub numele de �MECOM� One[ti, �`nghi]ind� `ntretimp [i asocia]ia �Motorul�. ~n 1991-1992 numelegrup\rii s-a schimbat din nou; clasându-se pe locul II`n seria sa, a sus]inut un baraj cu �Flac\ra Moreni� `nurma c\ruia, dup\ [ase ani, a revenit `n Divizia B.Aici, [i-a schimbat `nc\ o dat\ numele `n �FCOne[ti�, iar la finele anului 1997-1998, `n premier\,a promovat `n Divizia A `n urma unui meci de baraj.Antrenorul acestei frumoase performan]e, TeodorSte], ajutat de Emil Vl\du] [i Emil Cobuz, a folositurm\torul lot de juc\tori: Florin, Mandric, Achim,Artimon, Nechifor, Dumitriu, Jerc\l\u, Masati,Moldoveanu, Goiceanu, Chebac, I. Gorga, Fl. Mun-teanu, I. Pârvu, Eugen Popescu, Urâtu, Bândar, Bâr-san, Decu, Di]u, Irza, D. Oprea, Velicioiu. Aceast\ as-censiune extraordinar\ s-a datorat `n primul rând unuisingur om, Nicolae Puiu, pre[edintele clubului, care ainvestit o mare parte din bani `n echip\, reu[ind s\reziste doi ani competi]ionali pe prima scen\ di-vizionar\, ocupând `n 1998-1999 locul XIV, apoilocul XVI `n campionatul 1999-2000, retrogradând `ne[alonul secund.

FOTBAL CLUB �PETROLUL� PLOIE{TI. Clu-bul a rezultat prin transferul echipei �Flac\ra� (fost\�Juventus�), `n august 1952, la Ploie[ti. La sfâr[itulaceluia[i an, echipa retrogradeaz\ `n Divizia B, darajunge `n finala CR, fiind `nvins\ de �CCA�. ~nurm\torul an, echipa revine `n primul e[alon sub con-ducerea antrenorilor I. Oan\ [i Fl. F\tu, lotul de baz\având urm\toarea component\: Ad. Marosi, {t.Roman, G. Petrescu, N. Top[a, R. Cosmoc, C. Gar-belotti, P. Peretz, {t. B\din, I. Gârleanu, T. Popescu,E. Iordache, N. Anatol, I. Truic\, Gh. Botescu, E.Avasilichioaei, Fl. Marinescu, C. Motronea. Din1952, �Petrolul� (ini]ial cu numele de �Flac\ra�, apoi�Energia� din 1957 [i �Petrolul� din 1958) pân\ `n2000, a avut 50 de prezen]e divizionare, dintre care10 `n B, 1953, 1974-1977, 1978-1982, 1984-1985 [i1988-1989 [i alte 40 `n A, 1952, 1954-1974, 1977-

332

STRUCTURI ORGANIZATORICE

1978, 1982-1984, 1985-1988 [i 1989-2002. ~naceast\ perioad\, echipa a câ[tigat de 3 ori titlul decampioan\ na]ional\ `n 1957-1958, 1958-1959 [i1965-1966 [i CR `n 1963. La primele dou\ edi]ii,antrenorii I. Oan\ [i Fl. F\tu au folosit `n forma]iejuc\torii: V. Sfetcu, Gh. Pahon]u, N. Marinescu, N.Top[a, I. Neac[u, Al. Fronea, I. Zaharia, C. Tabarcea,M. Dridea, Gh. Dumitrescu, P. Babone, P. B\dulescu.~n a treia edi]ie, antrenori au fost I. Oan\, C.Cern\ianu, N. Marinescu, iar echipa avea urm\toareaalc\tuire: M. Ionescu, Gh. Pahon]u, Al. Boc, Gh. Flo-rea, M. Mocanu, Ed. Iuhasz, P. Dragomir, C.Moldoveanu, Al. Badea, M. Dridea. ~n aceea[i pe-rioad\, �Petrolul� cucere[te prima dat\ CR, 1962-1963, cu Sfetcu, Gh. Pahon]u, D. Nicolae, Gh. Florea,N. Ivan, Marin Marcel, Badea, D. Munteanu, M.Dridea, A. Munteanu, C. Moldoveanu. ~n cadrulclubului, o aten]ie deosebit\ s-a acordat activit\]ii cujuniorii [i copiii. Sub denumirea de �Flac\ra�, `nc\din perioada anterioar\ transferului la Ploie[ti, se`nscriu 2 titluri na]ionale de juniori, `n 1949 [i 1952,precum [i participarea la 3 finale ale aceluia[i e[alon,`n 1956, 1971, 1977. S\ mai ad\ug\m [i titlulna]ional cucerit cu echipa de tineret, antrenor A.Marosi, `n 1973. Pe plan interna]ional, �Petrolul� aparticipat la trei edi]ii ale CCE, 1958-1959, 1959-1960, 1966-1967, cu linia de clasament: 8 meciuri, 2victorii, 1 egal, 5 `nfrângeri, golaveraj 8:15. ~n CCCa avut 2 particip\ri, 1963-1964, 1995-1996 cu liniade clasament: 6-2-2-2-[i 4:7. ~n Cupa UEFA,�Petrolul� a participat de 4 ori: 1962-1963, 1964-1965, 1966-1967, 1990-1991, având linia de clasa-ment: 15-9-0-6 (14:15). Bilan]ul general: 9 edi]ii cu29 de jocuri din care 13 victorii, 3 egale [i 13 e[ecuri,golaveraj: 26-37. ~n anul competi]ional 1994-1995,�Petrolul� a câ[tigat pentru a doua oar\ CR,`nvingând `n final\ pe �Rapid�. Antrenorul I. Marin afolosit `n forma]ie pe: {t. Preda, D. Chiri]\, I.Ba[tin\, Gh. B\l\ceanu, Val. R\chit\, Gh. Leahu, M.Grama, O. Grigore, M. Ab\lu]\, M. Parlog, D.Zafiris, I. Andreicu]i, Gr. Zmoleanu. ~n cele peste 4decenii de existen]\ ploie[tean\, �Petrolul� a dat fot-balului românesc o serie de elemente de valoare, cumau fost: M. Dridea, Gh. Pahon]u, M. Ionescu, M. Mo-canu, N. Marinescu, N. Top[a, I. Zaharia, I. Neac[u,

V. Sfetcu, Al. Fronea, C. Tabarcea, Gh. Florea, Al.Badea, Fl. Voinea, Gh. Grozea, D. Nicolae, Al. Boc,Gh. Dumitrescu, N. Ionescu, D. Crânga[u, O. Gri-gore, Gh. Liliac, A. Panait, Gh. Greaca, V. R\chit\,O. Dincu]\, V. Angelescu, C. Opri[an, P. Butufei, Gh.Simaciu. Un aport important la afirmarea echipei le-arevenit antrenorilor I. Oan\, timp de 2 decenii la con-ducerea tehnic\, C. Cern\ianu, V. St\nescu, Fl. F\tu,V. Mateianu, M. Dridea, C. Moldoveanu, C. Opri[an,Marin Ion, Victor Ro[ca, medicului V. Cristea, pre-cum [i conduc\torilor: Th. Constantinescu, N. Pin-tilie, Gh. Urich, D. Iorga, M. Dridea, I. Minea, G.Marinescu, E. Trestioreanu, G. Morava, J. Stanbol-giu, N. Brujban, I. Radu, M. Cristache, Eugen Goi-cea, Florin Bercea, ing. Stelian Dumitrescu, EduardAlexandru. Pentru o scurt\ perioad\, `n a doua jum\-tate a anului 1992, �Petrolul� s-a numit FC Ploie[ti.La finele campionatului 2001-2002, �Petrolul� aretrogradat direct `n Divizia B.

FOTBAL CLUB PLOIE{TI. ~n anul 1922 a luatfiin]\, la Ploie[ti, echipa �Tricolor�, printre membriis\i fondatori num\rându-se: Gheorghiu, Jan Vasopol,compozitorul Elly Roman (primul pre[edinte alclubului) [i N. Stanbolgiu. Pân\ `n 1932, când seinaugureaz\ sistemul divizionar, �Tricolor� activeaz\ `ncampionatul districtual, utilizând, `n perioada 1923-1926, forma]ia de baz\: Botez, Lang, Gh. Drago-mirescu, Anastasescu, M. Popescu, {erb\nescu,Stravescu, Antonescu, Lae Dumitrescu, Frunzescu,T. Ionescu. ~n 1927-1928, �Tricolor� disput\ cuOlimpia Bucure[ti finala Ligii de Sud, pe care opierde cu 1�2. Doi ani mai târziu va deveni cam-pioana Ligii de Sud, `nvingând �Victoria�, la Con-stan]a, cu 1�0. ~n 1932, câ[tig\ campionatul districtualPloie[ti [i dreptul de a participa `n edi]ia inaugural\ aprimei divizii (1932-1933). Din echipa de baz\ auf\cut parte: Cristescu, Dun\reanu, A. DragomirescuII, Gh. Dragomirescu I, Anastasescu, Schwartz,Grün, M. Dumitrescu, Oane St\nescu, Gohn, Spirea,{tef\nescu, M. R\dulescu. Dup\ doi ani `n primadivizie, �Tricolor� va retrograda `n e[alonul secund.Anul 1936 va marca fuziunea dintre �Tricolor�(echipa func]ionarilor publici) [i �CFPV� (echipaC\ilor Ferate Ploie[ti � V\leni), din conducerea

333

Cluburi de fotbal

forma]iei, a c\rei denumire va fi �Tricolor� CFPV,f\când acum parte: ing. V. Haret, ing. Gh. Coconea,Nelu Teodorescu [i Nicu Stanbolgiu. Dup\ patru anipetrecu]i `n e[alonul al II-lea, `n 1938, �Tricolor�CFPV revine `n prima divizie, dar numai pentru uncampionat. Va urma o nou\ retrogradare `n 1939 [i oalt\ promovare `n 1940, an `n care echipa `[i schimb\numele `n FC Ploie[ti, având, `n anul competi]ional1940-1941, o comportare onorabil\ (locul X `n e[a-lonul `ntâi). Câteva din vedetele forma]iei ploie[tenedin perioada antebelic\ au fost: Schrameck, Iord\-chescu, Neagu, Dun\reanu, Lupa[, Pop, Miscoltz,Lakatos, Sperlea, Dobra, Marienu], Mosko, Kovaci I,Kovaci II, Boc[a, Coci[, Galis, Mali]a, Antonescu,B\rbulescu, Bartunek. Dup\ r\zboi, FC Ploie[ti ac-tiveaz\, mai `ntâi, `n campionatul districtual, apoi `n1946-1947 `n e[alonul secund [i `n 1947-1948 `nprima divizie, cu lotul de baz\: Ivan, Belesnay,Neagu, Coci[, Com\nescu, Morava, A[tileanu,B\din, Antonescu, Georgescu, Mali]a, Palfi. Retro-gradând din nou `n Divizia B, `n 1948, FC Ploie[tidispare ca titulatur\ din 1949; echipa trece la �CFR�Ploie[ti, care [i ea va retrograda `n 1950 `n campio-natul regional, unde va activa, `n continuare, sub nu-mele de �Vagonul�.

FOTBAL CLUB �POLITEHNICA� IA{I. Primaechip\ de fotbal a studen]ilor din Ia[i a luat fiin]\ la27 aprilie 1945 sub denumirea de �Sportul Studen-]esc�. O lun\ mai târziu, la 31 mai, denumirea seschimb\ `n ASPI (Asocia]ia Sportiv\ �Politehnica�Ia[i), având `n conducere o serie de cadre didactice,ca: ing. I. Popiceanu, ing. N. Bo]an, ing. A. Popovici,ing. V. Corl\]eanu [i, ca responsabil, pe studentul V.Vârlan. ~n 1948, ASPI devine CSU (Clubul SportivUniversitar), din conducerea c\ruia f\ceau parte: prof.ing. A. {esan, prof. ing. V. Petrescu, dr. L. Goldman,dr. M. Gr\dinaru. ~n continuare, numele echipei s-amai schimbat de câteva ori: �{tiin]a�, `n 1950, CSMS(Clubul Sportiv Muncitoresc Studen]esc), `n 1958,care a preluat cei mai buni fotbali[ti ie[eni, restuljuc\torilor de la {tiin]a [i �CFR� alc\tuind o a douaechip\ a ora[ului, �Unirea�; `n campionatul 1967-1968, CSMS a devenit �Politehnica�, transformat\,`n 1992-1993, `n Fotbal Club. ~ntre timp au avut loc

importante muta]ii [i `n colectivul de conducere: dr.N. Niculescu, dr. E. Gheorghi]\ [i ing. C. Huiur\spundeau de destinele echipei `n perioada când s-anumit �{tiin]a�, `n timp ce, o dat\ cu apari]ia CSMS,au fost cooptate alte personalit\]i marcante din via]aora[ului [i anume: ing. A. Filioreanu, prof. I. H\l\l\u,col. I. Lic\, ing. A. Niculescu, O. Iliescu, Em. Maziliu,ulterior ad\ugându-se [i ing. C. Huiu. ~nc\ din anii de`nceput ai existen]ei sale, �Politehnica� a activat `nsistemul divizionar, num\rând din 1946 [i pân\ `n1997, un num\r de 55 de prezen]e, repartizate pecategorii astfel: de 32 de ori `n e[alonul secund(1946-1960, 1961-1962, 1967-1968, 1972-1973,1981-1982, 1985-1995, 1996-2001), de 22 de ori `nprimul e[alon (1960-1961, 1962-1967, 1968-1972,1973-1981, 1982-1985, 1995-1996) [i una `n Divizia C(2000-2001). A `nregistrat [ase promov\ri `n primadivizie [i alte [ase retrograd\ri, comportarea com-peti]ional\ a echipei dovedind o mare inconstan]\.Cea mai bun\ performan]\ a fost ob]inut\ `n 1965-1966, când a ocupat locul VI `n primul e[alon. Clubulmai are la activ dou\ finale disputate `n CN de juniori(1960-1961, 1968-1969) [i un titlu de campioan\cucerit `n edi]ia 1992-1993. ~n perioada de timp carea dep\[it o jum\tate de secol de activitate, `n compo-nen]a echipei studen]ilor din Ia[i au evoluat numero[ifotbali[ti de valoare [i anume: C. Mih\ilescu, V.Vâlvoi, David Popovici, Hoisan, Iliu]an, J. R\[in\, I.Gârleanu, M. Schreiner, Gavril\, C. Popa, Val.Buimistruc, Gh. Scutaru, C. Savin, M. Bârzan, M.Manolescu, Al. Leonte, L. Ursache, G. Manolescu, I.Florea, Al. Scarlat, Mircea P\un, Liviu Don, AntonDram, Lad. Demian, Gh. Voica, Puiu Unguroiu,Mircea Cru]iu, Em. Avasilichioaie (1946-1961); Gh.Faur, Petru Mo]oc, C. Dragomirescu, C. Popescu,Em. Alexandrescu, I. Teodosiu, Gh. Voica, Gh. Brân-du[escu, I. Leahevici, Gh. Milea, P. Costa[, M. Con-stantinescu, V. Iordache, D. Romil\ I, V. Ianul, V.Stoicescu, A. Deleanu, {tef\nescu, Ovidiu Vornicu,Incze IV, Em. Lupulescu, A. Cuperman, M. An-drioaie, C. Gavril\, D. Anton (1961-1967); C. Sofian,Val. Miclo[, M. Romil\ II, V. Simiona[, C. Goleac,Fl. Hancheriuc, Vl. Marica, M. Cost\chescu, Al.Amarandei, M. D\nil\, M. Moldovan, Em. Lupulescu,V. Ianul, V. Stoicescu, Incze IV, M. {tef\nescu,

334

STRUCTURI ORGANIZATORICE

V. Iordache (1967-1973); I. Bucu, D. Anton, N.Ciocârlan, Ad. Kereszi, M. Radu, M. Ursu, I. Cioac\,V. Simiona[, I. Nem]eanu, D. Florean, D. Paveliuc,Ov. Pachi]ean, Ov. Burdiu[an, C. Gheorghiu, M.Oprea, R. Mure[an, C. Ionescu, M. Costea, M. Cojo-caru, Lauren]iu Agachi, Sorin Naste, Gh. Munteanu,I. Câmpeanu, M. Cernescu (1973-1982); Sigmirean,Em. Sertov, M. Ursu, D. C\n\n\u, Lala, I. Biro, V.Bandac, D. Topolinschi, B. Dohot, D. Stafie, V. Ma-ziliu, M. Cora[, D. Zafiris, D. Pancu, D. Munteanu(1982-1990); I. Câmpeanu, L. Ursache, Fl. Cioro-ianu, D. Munteanu, D. Zafiris, C. Baciu, V. Apachi]ei,L. Petrache, C. Ab\la[ei, C. Paraschiv, D. Urdaru, L.Neam]u, D. T\nase, A. Ambrozie, A. Dobrea, Gh.Cobulianu, Em. Spirea (1990-1997). Din rândurileantrenorilor care s-au aflat la cârma tehnic\ aechipei `i men]ion\m pe: I. Unguroiu, M. Manolescu,M. Bârzan, R. Ghiuri]an, I. Zaharia, C. Lauren]iu,I. Marica, {erban Justin, Gh. Constantin, K. Gross,C. Bordeianu, C. O]et, Ilie Oan\, V. Simiona[,N. Ciocârlan. M. D\nil\. Merit\ s\ fie remarcate [inumele unor conduc\tori care s-au implicat cu bunerezultate `n via]a clubului [i a echipei, [i anume:O. Negoi]\, V. Ianul, Gh. Chiri]\, Gh. Nechita,C. Herman, R. Svâlog, P. Hodea, M. Cârlan,V. Druic\, L. Antohi.

FOTBAL CLUB �POLITEHNICA� TIMI{OA-RA. ~n anul 1920 a luat fiin]\ Asocia]ia Sportiv\ �Po-litehnica�, principalii sus]in\tori ai acestei ac]iunifiind prof. univ. T. Lalescu, cunoscutul savant mate-matician, directorul {colii Politehnice, prof. V. Vlad,devenit pre[edintele societ\]ii, [i prof. I. Z\g\nescu,vicepre[edinte. Echipa de fotbal, denumit\ pe scurt�Poli�, a activat la `nceput `n campionatul districtual,categoria a II-a, pân\ `n vara anului 1924, când a pro-movat `n prima categorie, dup\ un baraj câ[tigat cuechipa �Kadima�. Una din primele forma]ii folosite`n campionatul ora[ului Timi[oara, edi]ia 1925-1926,avea urm\toarea alc\tuire: Pitea, Chiroiu, Ignu]a,Ro[ca, Dobo[an, Sfera, Agapie, Fran]iu I, Fran]iu II,Sepi II, Ursulescu. De-a lungul anilor, pân\ `n 1936,au mai evoluat la �Poli�: Negru, Gradin, Tase Pro-topopescu, Pop, Sepi I, V. Deheleanu (1926-1927);Bala[, Sepi III, Chiroiu II, Ciochin\, Ap\teanu,

Giurgiu]iu (1928-1929). Din 1936, �Poli� devineechip\ divizionar\, mai `ntâi `n e[alonul al III-lea(1936-1938). ~n continuare, pân\ `n 2000, va fi pre-zent\ de 20 ori `n e[alonul al II-lea (1940-1941,1946-1948, 1952, 1959-1960, 1964-1965, 1967-1973, 1983-1984, 1986-1987, 1988-1989, 1994-1995, 1998-2002) [i de alte 36 de ori `n Divizia A(1948-1951, 1953-1959, 1960-1964, 1965-1967,1973-1983, 1984-1986, 1987-1988, 1989-1994,1995-1998). ~n total 56 de prezen]e divizionare. De-numirea clubului [i a echipei, ini]ial �Politehnica�, amai suferit modific\ri astfel: CSU Timi[oara, `n1920, �{tiin]a�, `n 1950 [i din 1966, �Politehnica�. ~nprima parte a activit\]ii sale divizionare de dup\r\zboi, `ntre 1946-1953, echipa timi[orean\, ale c\reiperforman]e nu au fost notabile, a avut `n loturm\torii juc\tori: I. Vasile, I. Popescu, R. Marcu, S.Andreescu, A. R\dulescu, V. Dee, Gh. Meghie, O.Franciscovici, Gh. P\curaru, I. Munteanu, R. Maz\re,P. Iovan, I. Morja, D. Mioc, Oc. Brânzei. Principalarealizare a acestei genera]ii de juc\tori r\mâne, f\r\`ndoial\, promovarea `n prima divizie. ~n partea adoua a biografiei sale fotbalistice (1953-1967),�Poli� a reu[it s\ ocupe de dou\ ori locul III `n CN,`n 1957-1958, 1962-1963 [i s\ câ[tige CR, edi]ia1957-1958. Din lotul echipei f\ceau parte: P. Curcan,I. Zbârcea, Gh. Retezan, P. Cojereanu, R. Marcu,Oc. Brânzei, D. Cargol, R. Nicolin, P. C\dariu, R.Maz\re, Em. Chiril\, I. Boro[, I. Don, I. Ciosescu, C.Dinulescu, C. Bugariu, I. U]u, L. Florescu, I. Gâr-leanu, V. Pain, C. T\nase, R. Laz\r, M. En\chescu,Gh. Codreanu, I. Lereter, Z. }urcan, D. Petac, Fl.Iord\chescu, C. Manolache, Em. Mi]aru, V. Urzi-ceanu, P. Popa, M. Georgescu, B. H\lm\geanu, I.Hâr[ova, V. Mih\il\, M. R\celescu, Val. Humelnicu,M. Petescu, S. Surdan, M. Popa, I. Igna, {t. Feodot,M. Mure[an, P. Spariosu, Gh. Cotormani, Gh. Ro-taru, P. Regep. ~n a treia faz\ a activit\]ii competi-]ionale, cuprins\ `n perioada 1967-1984, �Poli� areu[it s\ mai ocupe o dat\ locul III pe podiumulCN `n 1977-1978 [i titlul de campioan\ la �speran]e�`n 1977-1978, s\ mai câ[tige CR, `n 1979-1980 [i s\se califice `n finala competi]iei pentru CR `n anii1973-1974, 1980-1981 [i 1982-1983. Lotul dejuc\tori din aceast\ perioad\ `i cuprindea pe:

335

Cluburi de fotbal

V. Gabora[, M. Popa, P. Arn\utu, V. Petrovici, C. Filip,M. Bojin, M. Da[cu, Catona I, M. Jivan, D. Mioc, D.P\ltini[an, D. La]a, R. Petrescu, {t. Anghel, Em.Dembrovschi, D. Crânga[u, I. Istr\tescu, I. Ro[ca, M.Giuchici, Gh. Cotec, V. Vi[an, M. Aurel, C. Pascu, A.Sunda, Ad. Manea, Gh. {erb\noiu, Gh. Rotaru, C.Boze[an, N. Titi, P. Vl\t\nescu, D. Nadu, I. Nuc\, L.Nedelcu II. ~n ultima parte a prezen]ei sale di-vizionare, `ntre 1985-1997, �Poli� a evoluat `n gene-ral la un nivel mediu, cu o singur\ reu[it\ compe-ti]ional\ `n 1991-1992, când s-a calificat `n finala CR.Din efectivul de juc\tori folosit `n acest interval detimp, merit\ s\ fie men]iona]i câ]iva care s-au evi-den]iat `n mod deosebit [i anume: I. Timofte, C.Varga, S. Vlaicu, Fl. B\trânu, Tib. Csik, Ad. Stoicov,Oc. Popescu, Ov. Cuc, M. B\ban, M. Sab\u, Ad.S\voiu, G. Radu, C. Contra, Al. Kovacs, I. Alm\[an,I. {chiopu, L. Nedelcu, Fl. Macavei, Ad. Cr\ciun,Iosif Rotariu, Ilie Rotariu, D. Artimon, I. B\rbosu, M.Gu[atu. Pe plan interna]ional, �Poli� a jucat `n dou\edi]ii ale CCC, `n 1980-1981 [i 1981-1982, de trei ori`n Cupa UEFA, ̀ n 1978-1979, 1990-1991, 1992-1993.Bilan] general: 16-7-1-8, golaveraj 15:30. ~n anul1958 a participat la o edi]ie a Cupei �Dun\rii�. ~nvia]a clubului s-au implicat de-a lungul timpului oserie de personalit\]i, precum: prof. univ. Tr. Lalescu,prof. dr. ing. Sila[, prof. ing. E. Pop, prof. dr. ing.Fr. Kovacs, prof. N. Godeanu, E. Seracin, V. Pain, prof.Gh. Ivan, I. Ghidel, R. Petrescu, Gh. Codreanu, Oct.Gligor, Ad. Manea, V. Boi], {t. Anghel. Din pleiadade antrenori valoro[i care s-au aflat pe banca tehnic\a studen]ilor timi[oreni sunt de men]ionat numeroasenume de rezonan]\ ca: N. Kovacs I, E. Mladin, V. De-heleanu, R. Burger, D. Schileriu, C. Vâlcov, S.Bindea, N. Reuter, C. Braun-Bogdan, C. Voroncov-schi, I. V. Ionescu, Gh. Codreanu, P. R\dulescu, C.R\dulescu, A. Niculescu, T. Dobând\, Em. Dem-brovschi, T. Itinean]u, I. Dumitru, V. Vi[an, I. Bu-zoianu, V. Gabora[, Gh. Chimiuc, A. {unda. ~nc\ dinanul 1921, culorile echipei au fost alb-negru (la toateechipele studen]e[ti). Din 1941, când s-a desfiin]atsec]ia de fotbal �Chinezul�, �Poli� a adoptat culorilealb-violet. Din anul competi]ional 1992-1993 esteclub de fotbal. La sfâr[itul anului competi]ional2001-2002 retrogradeaz\ `n Divizia C. Din 2002-

2003, o combina]ie �AEK� Bucure[ti [i �Politehni-ca� joac\ `n Divizia A sub denumirea de �PolitehnicaAEK� Timi[oara. La club, pre[edinte de onoare: IosifArma[, pre[edinte: C. A. Anton Dobo[, antrenor:Nic\ Basarab Panduru.

UNIUNEA FOTBAL CLUB �RAPID� BUCU-RE{TI. Clubul ceferi[tilor a luat fiin]\ `n vara anului1923, când un grup de muncitori de la AteliereleGrivi]a a pus bazele Asocia]iei Culturale [i SportiveCFR. Din primul comitet f\ceau parte: maistrul T.Copaci � devenit pre[edintele asocia]iei, strungariiGr. Grigoriu, D. Constantinescu, G. Ginzer, T. Petre,Fr. Hladt. ~n luna septembrie a aceluia[i an s-a con-stituit echipa de fotbal, dup\ fuziunea celor de la�Ateliere� cu cei de la �Excelsior�, reprezentândcartierul muncitoresc �Steaua� [i avându-i `n condu-cere pe Em. Dobrescu, V. Constantinescu, Gh.M\rculescu [i D. Itu. Terenul de antrenament [i jocera cel al Clubului Atletic Bucure[ti. De-a lungul tim-pului, clubul [i echipa ceferi[tilor bucure[teni au pur-tat diferite denumiri [i anume: �CFR� `n 1923-1936,�Rapid�, 1936-1944, �CFR�, 1945-1949, �Locomoti-va�, 1950-1958, �Rapid�, 1958-1992 [i din 1992UFC �Rapid�. Din loturile predivizionare, 1923-1932, f\ceau parte: St\nic\, Tudor, Molnar, {tef\nescu,Foran, Leoveanu, Bu]\, Calos, Constantinescu,Grigoriu, Fetzko, Hladt, Geza, Weiss, Albert, Clin-ciu, Jinga, Blok, Filip, Stan, Itu I, Itu II, Cre]u,Pârvulescu, Cichi, Radu, Schileriu, Svetcovschi,{erb, Oros, Picu, Teodorescu, Ujlaki, Glivici, Pop,Wetzer II, Biberi, Dobrescu I, Kelemen, Papoi I,Papoi II, Palco, Vlaiculescu, Szabo, Naghi,M\rculescu, Ispas, T\nase, Trandafir, }enescu, Wolf,Vintilescu, Mardare, Schei, Petrovici, C. Bauer, Atti-la, Vâlcov I, Vâlcov II, Abrudan, Gebrovschi, Mun-teanu, Chiroiu I, Chiroiu II. ~ncepând din 1932, odat\ cu organizarea campionatului dup\ sistemul di-vizionar, echipa �Rapid� a fost prezent\ la 64 deedi]ii, dintre care 54 `n primul e[alon, 1932-1941,1946-1951, 1953-1954, 1956-1974, 1975-1977,1983-1989, 1990-2002 [i 10 `n al doilea e[alon,1952, 1955, 1974-1975, 1977-1983, 1989-1990. Dinloturile echipei, `ncepând din anul 1932, au f\cutparte: R. Theimler, N. Ro[cule], Al. Ujlaki,

336

STRUCTURI ORGANIZATORICE

C. Vintil\, {t. Wetzer, Gh. R\[inaru, Z. Medve, Al.Cuedan, {t. Georgescu, {t. Barbu, I. Strock, I. Attila,P. R\dulescu, I. Bogdan, {t. Auer, I. Moldoveanu, I.Baratki, Barbu II, I. Neagu, I. Raffinsky, M.Lengheriu, Z. Marton, I. Costea, W. Sipo[, DanGavrilescu, R. Sadowski, I. Sliv\], I. Jurc\, R. Ghiu-ri]an, I. Wetzer, R. Florian, Fl. T\n\sescu, {t. Filote,`n perioada 1932-1942, `n care Rapid a reu[it perfor-man]a unic\ de a cuceri de [ase ori consecutiv CR `n1936-1937, 1937-1938, 1938-1939, 1939-1940,1940-1941 [i 1941-1942, dup\ ce câ[tigase [i primaedi]ie, inaugural\, 1934-1935. ~n anii de dup\ r\zboi,`n perioada 1946-1955, lotul feroviarilor bucure[tenicuprindea urm\torii juc\tori: V. St\nescu, Gh.Dungu, Gh. Demeter, D. Macri, V. Mih\ilescu, C.Simionescu, N. Cristescu, I. Ruzici, C. Socec, I.Lungu, B. Marian, A. R\dulescu, A. Ferenczi, {t.Filote, N. Roman, Em. Avasilichioaiei, D. C\lin, L.Coman, Ag. Todor, G. Dodeanu, C. Garbeloti, I.Langa, I. Olaru, {t. Zeana, Gh. Milea, T. Ozon. ~n totacest interval de timp (1946-1955) [i `n continuarepân\ `n 1966, �Rapid� s-a g\sit, cu mici excep]ii, `nplutonul frunta[ al campionatului, f\r\ s\ fi reu[it s\câ[tige titlul de campioan\. O va face `n edi]ia 1966-1967, `n conducerea clubului fiind: Mihai Vâlceanu,pre[edinte, Emil Spirea, Maxim Tipuri]\ [i EugenSipo[, membri `n biroul sec]iei, antrenori V. St\nescu[i V. St\nculescu. Lotul de juc\tori cuprinzându-i pe:M. Andrei, N. R\ducanu, N. Lupescu, I. Motroc, DanCoe, I. Greavu, D. Macri, C. Dinu, N. Georgescu, C.Costea, V. {tefan, C. Jamaischi, C. N\sturescu, N.Dumitriu II, Ion Ionescu, T. Codreanu, V. Kraus, M.Popescu, Ad. Popescu, P. Mitroi, Al. Neagu. Ulterior,lor li s-au mai ad\ugat: M. Ioni]\, I. Pop, Fl. Marin,Al. Grigora[, O. Ni]\, V. {tefan, Ed. Bartales, M.Stelian, M. Savu, N. Manea. Performan]ele echipeigiule[tene s-au completat cu alte 2 trofee ale CR,edi]iile 1971-1972 [i 1974-1975. Componen]ii lotu-lui, artizani ai acestor reu[ite fiind: N. R\ducanu, A.R\mureanu, M. Ioni]\, I. Pop, N. Lupescu, Al. Boc, Gh.Codrea, Al. Grigora[, Fl. Marin, O. Ni]\, I. Angelescu,I. Dumitru, M. Savu, M. Stelian, G. Petcu, D. Iordan,C. N\sturescu, A. Neagu, T. Codreanu, M. Petreanu,N. Manea. ~n continuare, �Rapid� are o comportareoscilant\, cu dou\ perioade de evolu]ie `n e[alonul

secund. O revenire mai accentuat\ se `nregistreaz\dup\ 1990. De men]ionat numele juc\torilor care au`mbr\cat tricourile vi[inii ale forma]iei din Giule[ti `nperioada 1975-2000: I. Manu, L. Toader, M. Grigore,M. Agiu, Ion Ion, M. Rada, {t. Popa, I. Goan]\, I.Damaschin II, C. Pistol, F. }âr\, L. Boze[an, M.Pu[ca[, I. Augustin, {t. Same[, C. Cârstea, D. Preda,G. Vame[u, Fl. Constantinovici, Cr. Sava, C. Rontea,R. Bealcu, R. Voinea, Gh. Dumitra[cu, Ov. Barba, V.Caciureac, C. Zamfir, P. Com\nescu, I. Chiri]\, N.Stanciu, {t. Iovan, I. Chebac, Al. Andra[i, Fl. Motroc,D. Târ]\u, J. Vl\doiu, A. Matei, D. Lupu, C. Bolohan,C. Popa, M. {umudic\, Gh. Butoiu, Fl. }ene, Al.Blid, B. Andone, M. B\ban, S. Moga, A. Savu, ZenoBundea, S. Mirona[, C. Dulca, M. Iene[i, D. Pancu,C. Barbu, Cr. Boholan, I. Ganea, M\ld\r\[an,Chiri]\, Lobon], Ion Sab\u, D. Lupu, M. Rednic, G.Radu. Dintre numero[ii antrenori, care de-a lungultimpului au fost la cârma tehnic\, `i men]ion\m pevaloro[ii profesioni[ti: C. Kalman, {t. Auer, Fr. Ron-nay, I. Lengheriu, V. St\nescu, B. Marian, V.St\nculescu, V. Kraus, N. Lupescu, I. Motroc, V.Copil, N. R\ducanu, I. Greavu, Gh. Mul]escu, I. Pop,Gh. Constantin, M. R\dulescu, M. Pu[ca[, R. Cos-moc, V. Hizo, I. Dumitru, N. Manea, M. Lucescu, M.Rednic. Conducerea clubului a fost asigurat\ de nu-meroase personalit\]i ale lumii fotbalistice, precum:C. Bauer, V. Blaj, V. Badiu, E. Sipo[, M. Vâlceanu,Fl. T\n\sescu, D. L\z\rescu, I. Stoian, E. Ignat, M.Zaharia, A. R\mureanu, M. Pascu, D. Dr\gan, Gh.Sichitiu, Gh. Dinu [i G. Copos. ~n lunga sa existen]\de peste [apte decenii, Clubul �Rapid� s-a impus [ica una dintre cele mai productive pepiniere ale fot-balului nostru. Sub `ndrumarea unor remarcabili ped-agogi, I. Costea, I. Mih\ilescu, N. Cristescu, C. Socec[i N. Belizna, s-au format numero[i fotbali[ti demarc\, interna]ionali valoro[i, componen]i aiechipelor reprezentative. ~n acela[i timp, forma]ia dejuniori a clubului a reu[it s\-[i `nscrie de patru ori nu-mele pe tabloul de onoare al CN, `n 1951, 1959-1960,1965-1966 [i 1974-1975. Pe plan interna]ional,�Rapidul� a participat `nainte de r\zboi la CEC `ndou\ edi]ii, 1938 [i 1940. La aceasta din urm\ a reu[its\ se califice `n finala competi]iei cu Gradjanski Za-greb, final\ nedisputat\ din cauza r\zboiului. ~n

337

Cluburi de fotbal

competi]iile europene de club are 2 particip\ri `nCCE, 1967-1968 [i 1999-2000, 3 particip\ri `n CCC,1972-1973, 1975-1976 [i 1998-1999, 8 prezen]e `nCupa UEFA, 1968-1969, 1969-1970, 1971-1972,1993-1994, 1994-1995, 1996-1997, 2000-2001 [i2001-2002. Bilan]ul general al particip\rii �Rapidu-lui� `n CE este urm\torul: 13 edi]ii, 48 de meciuri dis-putate, 18 victorii, 8 remize, 22 e[ecuri, golaveraj70:70, punctajul ob]inut: 44. S-ar mai ad\uga la pal-maresul interna]ional câ[tigarea a 2 titluri de cam-pioan\ balcanic\ intercluburi, edi]iile 1964-1965 [i1965-1966. De remarcat faptul c\ �Rapid�, `mpreun\cu �Universitatea� Cluj, sunt singurele echipe cu oparticipare ne`ntrerupt\ `n campionatul divizionar dela `nfiin]area sa `n 1932. ~n anul competi]ional 1997-1998, �Rapid�, condus\ de Mircea Lucescu, pre[e-dinte fiind Gh. Dinu, director executiv Gh. Sichitiu, acâ[tigat CR pentru a zecea oar\ [i, dup\ 32 de ani, celde-al doilea titlu de campioan\ `n 1999, iar `n anul2001-2002 a câ[tigat cel de-al unsprezecelea trofeu alCR (2�1 cu �Dinamo�) [i Super Cupa României, `n2002.

FOTBAL CLUB �SPORTUL STUDEN}ESC�BUCURE{TI. Biografia acestei unit\]i de perfor-man]\ a studen]ilor bucure[teni se `mparte `n dou\perioade distincte. Prima `ncepe `n luna februarie1916, data `nfiin]\rii sale, la ini]iativa unui grup deprofesori [i studen]i din Sporting Club UniversitarStuden]esc Bucure[ti, primul pre[edinte fiind o marepersonalitate a matematicii române[ti [i mondiale,prof. Traian Lalescu. Func]ia sa a fost preluat\ `n1925 de rectorul Universit\]ii Bucure[ti, prof. Con-stantin Stoicescu, secretar fiind Octav Luchide.Aceast\ prim\ perioad\ ]ine pân\ `n 1972, când�Sportul Studen]esc� s-a transformat din clubpolisportiv, `n club de fotbal. Denumirea clubului [i aechipei s-a schimbat de câteva ori `n acest interval detimp: �Sportul Studen]esc�, 1916, �Sparta�, 1945,�CUB�, 1948, �{tiin]a�, 1954, �Politehnica�, 1966-1967 [i �Sportul Studen]esc�, din 1969. ~n anii de`nceput [i pân\ la organizarea fotbalului `n formuladivizionar\, echipa a activat `n categoria Onoare aora[ului Bucure[ti, printre juc\torii s\i num\rându-seJ. L\pu[neanu, Ego Munteanu, A. Botescu, P. Ga]u,

B. Zamfirescu, I. Kluge, Al. F\nescu, P. {tepleanu, C.Rogalski, Alex. O]eleanu, Alex. C\p\]ân\, S. Mehe-din]i, Val. Ambrozie, Em. Minculescu, Val. F\g\-r\[eanu. Din 1934 [i pân\ `n 1972, echipa a participatla 25 de edi]ii de campionat divizionar, astfel: DiviziaC, 1958-1959, Divizia B, 1934-1937, 1946-1947,1955-1958, 1959-1972 [i Divizia A 1937-1941. Dinlotul perioadei antebelice, când `n conducerea clu-bului se aflau: dr. A. Leucu]ia pre[edinte, P. Nedel-covici [i P. Stroescu vicepre[edin]i, I. Chiriceanu se-cretar [i Titel Ursache membru, f\ceau parte o seriede valoro[i juc\tori, ca: E. Munteanu, M. Constanti-nescu, C. Coe, C. Mitan, C. Robe, Titi Dumitrescu, I.Voicu, Ilie Sub\[anu, M. Marinescu. L. Genu, Tr.{tef\nescu-Cauciuc, G. Popescu, Dan Busuioc, Gh.Constantinescu-Grecu, I. Mih\ilescu, C. Remus.Acestora li se mai adaug\, `n anii r\zboiului [i ime-diat dup\ r\zboi, alte nume de prestigiu, ca: V.St\nescu, Gh. Teodorescu, V. Nicu, Gh. Popa, C.R\dulescu, N. Dumitrescu III, M. Beraru, {t. Ghe-nea, T. Beffa, D. Schulder, I. Manolic\, P. Mih\iescu,D. Nicolae Nicu[or, D. Ignat, V. Tâlmaciu, M.S\m\reanu, {t. St\nculescu, P. Pricop, L. Bobancu,Al. V\duvescu. Se cuvine s\ men]ion\m c\, `ntre anii1948 [i 1995, clubul s-a aflat `ntr-o situa]ie de marecriz\, din care a ie[it gra]ie unor studen]i inimo[i,printre care: C. Pacoste, G. Ola, C. B\rbulescu,M. T\t\r\scu, c\rora li s-au mai al\turat o serie de cadredidactice: J. Dumitrescu, T. Temi[an, V. Bere[, V.Barnaure, S. Otasievici, precum [i rectorii I. Maier,M. Levente [i Em. Ro[u. Pe parcurs, pân\ `n anul1972, [i pe m\sura consolid\rii organizatorice,�Sportul Studen]esc� a mai beneficiat de aportul unorjuc\tori talenta]i ca C. Semenescu, M. Cru]iu, I.Ionescu,Gh. Nertea, {t. P\i[, M. R\dulescu, G. Du-mitrescu, V. Dridea II, D. Anton, M. Ciornoav\, G.Dragomir [i M. Lucescu. Numele noi din conducereau fost: Nistor, N. Irimie [i arh. B. Popescu-Mac. Ceade-a doua perioad\ din biografia �Sportului Studen-]esc� `ncepe cu transformarea sa `n club de fotbal `n1972. De aici `nainte [i pân\ `n 2002, echipa va activa`ntr-un num\r de 26 de edi]ii de campionat numai `nprima divizie, `nsumând, cu celelalte 25 de campi-onate anterioare, la care se mai adaug\ `nc\ 3 `n B(1998-2001), 54 de prezen]e divizionare. {i dac\ `n

338

STRUCTURI ORGANIZATORICE

prima perioad\, pân\ `n 1972, performan]ele ob]inuteau fost doar 2 finale de CR, 1939 [i 1943, `n cea de adoua perioad\ a clubului de fotbal s-au ad\ugat:câ[tigarea Cupei Balcanice intercluburi `n 1978, cali-ficarea `n finala CR `n 1979, titlul de vicecampioan\a ]\rii `n 1986 [i cucerirea CN de juniori tot `n 1986.Pe plan interna]ional echipa a marcat un num\r de[ase prezen]e `n Cupa UEFA, 1976-1977, 1983-1984,1984-1985, 1985-1986, 1986-1987 [i 1987-1988, cuun clasament de: 20 de meciuri jucate, 6 victorii, 4remize [i 10 `nfrângeri, golaveraj general, 20:31. ~nperioada clubului de fotbal, la conducere s-au aflatnume de prestigiu, ca: arh. E. Barbu Popescu-Mac, E.Banciu, P. Cazan, F. Dumitrescu, R. Chihaia, M. Bu-curescu, iar `n conducerea tehnic\: A. Niculescu, Gh.Ola, I. Motroc, I. Voica, M. R\dulescu, C. Ardeleanu,V. Kraus, C. Jurc\, C. Vlad, T. Dima, I. Andone, M.Mihail, G. Balint, Gh. Mul]escu. Dintre cele maireprezentative nume de juc\tori sunt de men]ionat: C.Jurc\, M. Sandu, C. Jamaischi, R. Chihaia, O. Iones-cu, P. Cazan, A. Speriatu, G. Iorgulescu, M. Mihail, I.Munteanu, M. Bucurescu, Gh. Hagi, M. Cora[, L.Boze[an, V. Suciu, M. V\sâi, Al. Terhe[, E.{erb\nic\, M. Ciugarin, D. Lic\, I. Burchel, C.St\nici, T. Cristea. ~n anul 1996, �Sportul Studen]esc�a `mplinit opt decenii de existen]\, fiind cel mai vechiclub `n activitatea divizionar\ din istoria fotbaluluiromânesc. ~n campionatul 2000-2001, a promovat `nDivizia A, iar `n 2001-2002 a sus]inut un barajreu[ind men]inerea `n Divizia A.

FOTBAL CLUB �STEAUA� BUCURE{TI. Primafil\ din istoria sa s-a scris `n ziua de 7 iunie 1947.�Deschiz\tori de pârtie� au fost fotbali[tii, la aceadat\ militari activi sau `n termen. Numele lor: Gh.L\z\reanu, I. Savu, I. Panait, I. Penze[, R. Catan\, A.Cernea, E. Mladin, M. Jivan, V. Nanciu, I. Molnar, G.Popescu, Fl. F\tu, M. Ionescu, Fl. Marinescu, M.Cre]u, E. P\l\doiu, I. Apostol, Gh. Gheorghian,c\rora li s-au ad\ugat, apoi, {t. Zeana, {t. Onisie,I. Balasz, V. Tâlmaciu, I. Mure[an. Primul antrenor afost C. Braun-Bogdan, iar primii conduc\tori, g-lOreste Alexandrescu, maiorii V. Sturza [i I. Nicolau.Echipa de fotbal a intrat cea dintâi `n competi]ie, subnumele de AS �Armata� Bucure[ti (ASA), ocupând,

`n primul e[alon, locul de]inut de forma]ia bucure[-tean\ �Carmen� a lui Ionel Mociorni]a, desfiin]at\abuziv `n vara anului 1947, motiv pentru care echipamilitar\ nu s-a bucurat mult\ vreme de simpatie, con-siderat\ fiind un segment al noului regim totalitar in-staurat `n ]ara noastr\ dup\ 23 august 1944. ~ncepânddin campionatul 1947-1948, ASA (cu o nou\ titula-tur\ `n 1948, CS Central al Armatei � �CSCA�), a ac-tivat `n mod ne`ntrerupt, pân\ `n 2002, `n 54 de edi]iiale primului e[alon divizionar. Aceast\ perioad\ dejum\tate de secol cuprinde mai multe etape de dez-voltare. Prima, `ntre 1947-1950, trebuie considerat\ a`nceputului [i acomod\rii cu competi]ia. Acum apar`n vitrina clubului primele trofee, CR, edi]iile 1948-1949 [i 1950, an din care �CSCA� devine �Casa Cen-tral\ a Armatei� (�CCA�). Juc\torii folosi]i: Tr.Ionescu, I. Savu, Al. Apolozan, Ad. Androvici, {t.Rodeanu, A. Cernea, {t. Onisie, {t. Balint, {t. Zeana,A. Frencz, A. Ferenczi, A. Mercea, N. Dr\gan, G.Popescu, G. Serfözö, V. Covaci, Tr. Popa, I. Voinescu,V. Zavoda, T. Bone, Fr. Zavoda, N. Roman, P.Moldoveanu, N. Dragoman, I. Palfi, I. Alexandrescu.Antrenori au fost: Colea Valcov [i Fr. Ronnay. Ceade a doua etap\ este cuprins\ `ntre 1951-1961 [i esteconsiderat\ �decada de aur�, cu [ase titluri de cam-pioan\ a ]\rii, 1951, 1952, 1953, 1956, 1959-1960,1960-1961 [i trei trofee ale CR, 1951, 1952, 1955.Conducerea tehnic\ a fost asigurat\ `n acest intervalde timp de antrenori cu o mare capacitate profesio-nal\, precum: Fr. Ronnay, G. Popescu, I. Savu, {t.Dobay, ing. V. Economu, prof. V. Cojocaru, {t. Oni-sie. Numele noi de juc\tori de valoare au fost: C.Toma, V. Dumitrescu, Tr. Iv\nescu, V. Moldovan, I.Petschovschi, P. B\dean]u, N. T\taru, Al. Karica[,Gh. Cacoveanu, Gh. Constantin, E. Ienei, Gh. Staicu,V. Mih\ilescu, G. Raksi, iar �echipa de aur� era com-pus\ din juc\torii: Voinescu, Toma, V. Zavoda,Apolzan, V. Dumitrescu, Onisie, Ienei, Bone, Cacovea-nu, Constantin, Alexandrescu, Fr. Zavoda, Raksi,T\taru. Cea de a treia etap\ din biografia echipei defotbal `ncepe cu schimbarea numelui din �CCA� `n�Steaua� (decembrie 1961) [i este cuprins\ `ntre1961-1975. Etapa poate fi denumit\ a �Cupei�, dato-rit\ celor [ase trofee cucerite `n acest timp, 1961-1962, 1965-1966, 1966-1967, 1968-1969, 1969-1970,

339

Cluburi de fotbal

1970-1971. Cu un singur titlu de campioan\, 1967-1968, performan]ele sunt `ntr-un relativ recul, da-torit\ unor oscila]ii competi]ionale, ca urmare aschimbului de genera]ii. Totu[i, [i `n acest interval detimp, `n cadrul echipei au evoluat numero[i juc\torivaloro[i, ca: V. Suciu, C. Haidu, L. S\tm\reanu, B.H\lm\geanu, D. Nicolae, R. Rotaru, I. Vigu, Em.Ienei, V. Negrea, D. Popescu, S. Avram, Fl. Voinea,E. Constantin, T\taru II, V. Soo, N. Pantea, D.Manea, V. Zavoda II, D. Cojocaru, Gh. Staicu, A.Cri[an, G. Raksi, V. Mateianu, N. T\taru, M. Petres-cu, V. Soo, D. Dumitru III, A. Iord\nescu, C.{tef\nescu, I. Naom, C. Creiniceanu, I. Mir\u]\, M.Ciugarin, Gh. Cristache, V. Aelenei; antrenorii careau condus echipa au fost: {t. Onisie, Gh. Popescu, I.Savu, {t. Kovacs. Etapa a patra, 1975-1984, se ca-racterizeaz\ prin eforturile de a se reveni `n vârfulierarhiei competi]ionale. �Steaua� câ[tig\ acum dedou\ ori campionatul, 1975-1976, 1977-1978 [i totde dou\ ori CR, 1975-1976, 1978-1979. Nume noi `nlot: D. Moraru, T. Anghelini, {t. Same[,V. Smaran-dache, M. Agiu, G. Zahiu, I. Dumitru, T. Stoica, I.Ion, Dumitriu IV, I. Florea, R. Troi, C. Zamfir, Fl.Marin, Ad. Ionescu, I. Ni]u, N. R\ducanu, I. Gheor-ghe, ca antrenori func]ionând: Em. Ienei, C. Creini-ceanu, Gh. Constantin, V. Zavoda II. Etapa cuprins\`ntre 1984-1990 este cea mai fertil\ din istoriaechipei, care, dincolo de reu[itele pe plan intern, vadeveni o veritabil\ echip\ european\. Pe parcursul anumai [ase ani competi]ionali, �Steaua� va cucericinci titluri consecutive de campioan\ a ]\rii, 1985,1986, 1987, 1988, 1989, de trei ori CR, 1985, 1987,1989, fiind de `nc\ dou\ ori, 1986, 1990 finalist\ aCR, dup\ alte 5 finale sus]inute anterior, 1953, 1964,1977, 1980, 1984. Pe plan interna]ional, a câ[tigatCCE, edi]ia 1985-1986 (2�0 cu FC Barcelona dup\executarea loviturilor de la 11 m), a mai fost finalist\a CCE `n 1988-1989 [i semifinalist\ a acelea[i com-peti]ii `n 1987-1988. Finalist\ a Cupei Interna]ionale`n 1986 (0�1 cu River Plate Buenos Aires), a cuceritSuper Cupa Europei, edi]ia 1986 (1�0 cu DinamoKiev). ~n aceea[i perioad\ a performan]elor de excep-]ie, se `nscrie [i un record greu de egalat: trei campio-nate la rând, 1986-1989, [i 104 meciuri `n campionat,f\r\ s\ fi cunoscut `nfrângerea. ~nainte de orice alte

prezent\ri nominale ale efectivului de juc\tori folo-si]i `n anii marilor performan]e, 1984-1990, trebuiemen]iona]i componen]ii lotului de la Sevilla 1986,care au adus CCE la Bucure[ti. Ei sunt: HelmuthDuckadam (trecut `n Cartea Recordurilor pentru celepatru lovituri de la 11 m ap\rate `n final\), {tefan Iovan,Adrian Bumbescu, Miodrag Belodedici, Ilie B\rbules-cu, Gavril\ Balint, Lucian B\lan, Ladislau Bölöni, Mi-hail Majearu, Marius L\c\tu[, Victor Pi]urc\, MarinRadu, Tudorel Stoica, Constantin Pistol, AntonWeisembacher, Dumitru Stângaciu. Antrenoriiechipei s-au numit Emeric Ienei [i Anghel Iord\nescu,medicul dr. Marcel Georgescu, pre[edinte al Clubuluifiind col. Nicolae Gavril\. Acestora ar mai trebui ad\u-gate [i numele altor fotbali[ti de valoare, care au con-tribuit la performan]ele interne [i mai ales interna-]ionale din etapa 1984-1990: V. Iordache, Fl. Marin,{t. Petcu, V. Turcu, Sep. Câmpeanu II, V. Lauren]iu,D. Gherasim, {t. Popa, A. Eduard, M. Pu[ca[, I.T\taru, N. Soare, Gh. Ceau[il\, A. Blid, A. Lucaci, P.Bunaciu, M. Mirea, A. Minea, B. Musc\, L. M\st\-can, A. Negr\u, Gh. Penu, H. Lasconi [i `n mod spe-cial marile vedete interna]ionale ale echipei militare:Gh. Hagi, G. Popescu, D. Petrescu, I. Dumitrescu, I.Rotaru, S. Lung, N. Ungureanu, I. Stan. Cea de-a [aseaetap\ din via]a �Stelei�, etap\ postrevolu]ionar\,1990-2000, se remarc\ prin ac]iunea de consolidare aprestigiului echipei, care `n acest r\stimp cucere[te`nc\ [ase titluri de campioan\ na]ional\ consecutiv,1992-1993, 1993-1994, 1994-1995, 1995-1996,1996-1997, 1997-1998, egalând performan]a �Chine-zului� din perioada 1922-1927. �Steaua� mai câ[tig\[i patru trofee ale CR, ceea ce o situeaz\ `n frunteaechipelor din ]ara noastr\, cu 21 de titluri de campi-oan\, 20 de Cupe ale României [i 4 Super Cupe aleRomâniei. Din lotul de juc\tori au f\cut parte `ntreanii 1989-2000 urm\torii: S. Lung, D. Stângaciu, D.Gherasim, B. Stelea, Z. Ritli, {t. Iovan, M. Belodedici,Ad. Bumbescu, D. Petrescu, N. Ungureanu, P.Bunaciu, M. Ciocan, D. Munteanu, I. Sedecaru, D.Minea, I. Minea, I. Rotaru, I. Stan, G. Balint,I. Dumitrescu, Z. Muzanay, Ad. Negr\u, M. L\c\tu[,L. M\st\can, A. Artimon, Gh. Pena, C. Pistol, B. Pan-duru, M. Popa, A. Panait, I. Sburlea, C. Gâlc\, B.Bucur, C. Cristescu, Al. Andrasi, T. Csik, Ad. State,

340

STRUCTURI ORGANIZATORICE

R. Buia, I. Fulga, D. Iftodi, Fl. Simion, M. Ivan, T.Zamfirescu, M. Baciu, I. Vl\doiu, L. Ro[u, S. Tufan,R. Safta, Ad. Ilie, S. Ilie, I. Hrib, C. Mozacu, M.Mitu, R. Nagy, R. Cosma, N. R\ducan, Ag. C\lin, L.Nem]an, Cr. Ciocoiu, Denis {erban, E. Tric\, I.D\nciulescu, Reghecampf, A. Duro, A. Lincan, I.Lu]u, Gh. Tudor, Z. Ritli, I. Miu, G. Og\raru, M.Luca. Un `nsemnat num\r de antrenori au lucrat `nsfera schimbului de mâine cu deosebit succes: I.Voinescu, V. Zavoda, Fr. Fabian, R. Catan\, Gh.St\nculescu, C. Vâlcov, D. Sârbu, N. Dr\gan, Gh.Dungu, Gh. Apolozan, P. Mihai, V. Dumitrescu, C.Creiniceanu, N. T\taru, I. B\l\nescu. La to]i ace[tiase adaug\ un corp select de tehnicieni care au lucratla nivelul marii performan]e [i anume: Em. Ienei, A.Iord\nescu, D. Dumitriu III, V. Pi]urc\, T. Stoica, M.Stoichi]\. ~n decursul anilor, �Steaua� a mai câ[tigat[i alte competi]ii interne cum ar fi: Campionatul detineret-rezerve, edi]iile 1955 [i 1961-1962, Campi-onatul de tineret-speran]e, edi]iile 1984-1985, 1986,1986-1987, 1989-1990, 2001-2002 [i CN de juniori,edi]iile, 1975-1976, 1989-1990 [i 1993-1994. ~n ceeace prive[te bilan]ul particip\rii `n competi]iile eu-ropene de club, acesta se prezint\ dup\ cum urmeaz\:`n CCE, 17 edi]ii, 83 de jocuri, 33 de victorii, 21 deremize, 29 de `nfrângeri, golaveraj 125:118=87 depuncte; `n Cupa Cupelor, 11 edi]ii 40 - 14 - 12 - 14,51:54=40 puncte; `n Cupa UEFA, 7 edi]ii, 28 - 10 - 7- 11, 39:43=27 puncte. Total general = 35 de edi]ii �151 jocuri - 57 victorii - 40 remize - 54 `nfrângeri,golaveraj 215:215 = 154 puncte. �Steaua� ocup\primul loc `ntr-un clasament al echipelor române[tiparticipante ̀ n competi]iile europene de club. ~ncepânddin anul 1993, �Steaua� a devenit club profesionist, iardin anul 1998 a devenit Fotbal Club �Steaua�, inde-pendent de MApN. Din conducerea clubului, `n for-mula sa de pân\ `n 1998, au f\cut parte o serie depersonalit\]i de marc\, a c\ror aten]ie s-a `ndreptat cuprioritate `n direc]ia fenomenului fotbalistic. Numeleacestora: Oreste Alexandrescu, Valeriu Sturza, IonNicolau, Petre Draga, Petre Dov\ncescu, VasileMeszaros, Corneliu M\nescu, Eduard Gâ]\, {tefanAlexiu, Ion Aurel, Maximilian Varodi, GheorgheTeodorescu, Gheorghe Popescu, Gheorghe Dr\g\nes-cu, Maximilian Pandele, Vasile Nanciu Gheorghe,

Florin B\rbulescu, dr. Mihai Predescu, Ion Alexan-drescu, Valentin Ceau[escu, Cornel O]elea, CristianGa]u, Constantin D\nilescu, Constantin Matei, Nico-lae Gavril\, Marcel Pu[ca[. Dup\ transformarea `n�Fotbal Club�, Viorel P\unescu, Cornel Cacovean [iDaniel Gherasim au asigurat conducerea operativ\ aclubului, finan]ator principal fiind Gigi Becali.Personalit\]i marcante din rândul sportivilor [iantrenorilor sec]iei: Gheorghe Popescu � senior, fostantrenor federal [i fost pre[edinte al FRF, EmericIenei, fost secretar de stat `n MTS [i antrenor alechipei na]ionale, Mihai V. Ionescu, fost vicepre[e-dinte al FRF, Ion Alexandrescu, fost secretar generalal FRF, Vasile Nanciu, fost secretar al FRF, Ilie Savu,fost pre[edinte al clubului, Gheorghe Constantin [iVictor Pi]urc\, fo[ti antrenori ai echipei na]ionale,Nicolae Pantea, secretar general adjunct la FRF,Anghel Iord\nescu, antrenor principal al echipeina]ionale.

FC �UNITED� PLOIE{TI. Club fondat `n 1909 defunc]ionarii americani [i olandezi de la Rafin\riilede petrol, sub pre[edin]ia ing. J. Koppes. Dintreprimii juc\tori au f\cut parte: Braizer, fra]ii Mayor,Bider, Kolman, Van Beck, Meyer, Bolton. ~n 1911apare `n echip\ [i primul român, Vintilescu. ~n 1911-1912 a câ[tigat CN, `nvingând `n meciul decisiv, dis-putat la Ploie[ti, pe �Olimpia� Bucure[ti, cu 6�2,aceasta din urm\ evoluând `n numai 9 juc\tori, peceilal]i 2 titulari, elevi fiind, nu i-au l\sat p\rin]ii s\fac\ deplasarea. ~ncepând din 1914, str\inii dinechip\ au p\r\sit ]ara [i �United� se descompleteaz\`n pragul primului r\zboi mondial. Din ce a r\mas aurezultat dou\ echipe: �Societatea Româno-Ameri-can\�, la Bucure[ti, care `n 1914-1915 câ[tig\ Cupa�Harvester�, devenind campioan\ a României, [i�Prahova� Ploie[ti, care va fi de fapt adev\rata succe-soare a lui �United�, mai ales c\, dup\ primul r\zboimondial, Societatea Româno-American\ Bucure[tise va destr\ma treptat [i va disp\rea.

FOTBAL CLUB �UNIVERSITATEA� CLUJ-NAPOCA. Clubul �{epcilor Ro[ii� a luat fiin]\ `nseptembrie 1919, fondatorul [i primul s\u pre[edintefiind prof. univ. dr. Iuliu Ha]ieganu. Prima forma]ie

341

Cluburi de fotbal

folosit\ `n campionatul local era: Tripa, Ve]eanu,}ârlea, Petic\, Ra]iu, Popovici, Crainic I, Guga,Popescu, Spitz, Crainic II, Gruescu. ~n prima parte aactivit\]ii sale competi]ionale, �U� a participat `n CN(formula predivizionar\), calificându-se de patru ori`n turneul final: 1923-1924, 1924-1925, 1926-1927,1929-1930, la ultimele dou\ edi]ii ajungând pân\ `nsemifinale. Din lotul echipei, `n perioada 1923-1932,f\ceau parte: Pompei Laz\r, Al. Botarc\, EleonorHirsch, Petru }ârlea, Dima, Reiter, Eugen Ha]ieganu,Milivei, I. Ghilezan I, V. Giurgiu II, Maier II, Blaj, N.Bonciocat, A. Guga, Mircea }\ranu, Victor Surla[iu,Pu[cariu, Doczi, Ilie Olteanu, Andrei Baciu, N. Sta-noef, Ad. Ciki, Huniade, Cobârzan, I. Sab\u, Marshall,Silviu Bulzan, Grigore Iancovici, M. {tef\nescu, P.Abrudan, Noveanu, Satmary, L. Sfera, I. Dobo[an, S.Bindea, Gra]ian Sepi, Tudor, Trifu, Tabacu. ~nce-pând din 1932, o dat\ cu organizarea campionatului`n sistemul divizionar, activeaz\ `n prima divizie.Chiar din prima edi]ie, 1932-1933, reu[e[te s\ocupe locul II `n clasamentul general, fiind `nvins\`n finala seriilor de �Ripensia� (0�0 [i 3�5). Dinechip\ au f\cut parte: A. Sepci, L. Sfera, G. Ian-covici, I. Dobo[an, V. Gain, N. David Matei, T.Tabacu, S. Ploie[teanu, G. Sepi II, V. Surla[iu, N.Stanoef, A. Baciu. Din 1932 [i pân\ `n 2002, �U� amarcat 64 de prezen]e divizionare: 1 `n Divizia C, 13`n e[alonul secund, 1938-1940, 1950, 1957-1958,1976-1979, 1982-1985, 1991-1992, 1999-2000,2001-2002; 50 `n prima divizie, 1932-1938, 1940-1941, 1946-1949, 1951-1956, 1958-1976, 1979-1982, 1985-1991, 1992-1999. ~n perioada antebelic\,�U� s-a calificat de dou\ ori `n final CR, 1933-1934,1941-1942, din lotul echipei f\când parte: Moldovan,A. Boro[, G. Iancovici, Medrea I, Medrea III, G. Joja,D. Golub, Em. }\ranu, S. Coracu, Seremy IV, To-movici, Giurgiu, M. Beraru, P. Draga, Bretoteanu,Medrea II, Chiril\, Musc\, Jifcovici, Moldovan,Coriolan Coman, T. Dasc\lu. Din 1940, �U� [i-a sta-bilit temporar re[edin]a la Sibiu, revenind `n 1945,dup\ re`ntregirea Transilvaniei, la Cluj. ~n perioada1946-1976, �U� a activat, cu dou\ excep]ii, 1950 [i1957-1958, când a retrogradat `n e[alonul secund,numai `n prima divizie. ~n acest interval de timpcând, vremelnic, `ntre 1950-1967, a purtat numele de

�{tiin]a�, echipa studen]ilor clujeni a ocupat locurifrunta[e `n clasament, a jucat o final\ de CR, 1948-1949 [i a câ[tigat, `n edi]ia 1964-1965, trofeul com-peti]iei nr. 2 (CR), având la conducerea tehnic\antrenori valoro[i, precum: {t. Kovacs, {t. Onisie, A.Sepci, R. Cosmoc, I. Baratki, V. M\rd\rescu, dr. C.R\dulescu. Juc\torii folosi]i `n aceast\ perioad\ fer-til\ din via]a clubului, s-au numit: V. Cristea, I.Ioanovici, M. Luca, M. Tar\u, Gh. Cr\ciun, I. Mihu],I. Lutz, I. Copil, L. Straja, Medrea II, Gr. Joja, C.R\dulescu, E. }\ranu, N. Roman, T. Dasc\lu, Jif-covici, Medrea III, S. Coracu, S. Avram, Gh. Tomes-cu, J. Zehan, A. Nicoar\, C. Roman, Tr. Georgescu,V. Costin, V. Cri[an, P. Marcu, A. Suciu, Em. Petru,Oct. Popescu, Oct. Ionescu, V. Mateianu, H.Moldovan, N. Ivanovici, L. Munteanu, Gh. Kromely,S. Mogu], P. Gr\jdeanu, R. Câmpeanu, V. Alexandru,D. Lic\, M. Ne[u, N. Szabo, Z. Ivansuc, M. Adam.Perioada cuprins\ `ntre 1976-1990 s-a caracterizatprintr-o comportare oscilant\, mai pu]in semnifica-tiv\ pe planul performan]ei. �U� a beneficiat, `n acesttimp, de conduc\tori valoro[i precum: T. Lucaciu, R.Câmpeanu, M. Ioanete, M. Iubu, Gh. Ne]a, de antre-nori cu o remarcabil\ ]inut\ `n domeniul profesional:{t. Cârjan, P. Moldoveanu, A. Sepci, S. Avram,C. Tea[c\, A. Niculescu, P. Popescu, V. Kovacs,G. Mladin, C. Ardeleanu, I. Sdrobi[, Gh. Staicu,C. Dinu, R. Vlad, V. B\lu]iu [i de un remarcabil efectivde juc\tori, din rândurile c\rora s-au remarcat: {t.Moldovan, M. L\z\rescu, D. Anca, V. Mure[an, A.Mo[, C. {tefan, V. Ciocan, V. Vidican, Al. Uif\leanu,S. Câmpeanu II, A. Mure[an, S. Baciu, B\du]\, D.Barbu, M. Liviu, A. Naghi, Ad. Coca, {t. Stana, L.Fanea, A. Suciu, Fl. Pop, V. Soo, Z. Iasko, V. Bichescu,Al. Matei, T. Pora]chi, I. Mure[an, M. Neam]u, W.Pexa, Gh. Hurloi, A. Meszaros, V. Mih\il\, V. Stoica,C. Fâ[ic, N. Bucur, D. Boieru, I. Dobrot\, Z. Musznai,M. Fe[nic, D. Ariciu, D. Matei. Dup\ 1990, �U� s-aaflat când `n e[alonul 2, când `n Divizia A, cu un ran-dament constant bun. La �pupitrul de comand\� s-auaflat acum S. Bagiu, V. Dobr\u, P. Olteanu, I. Maga,M. L\z\reanu; pe banca tehnic\: I. Ciocan, Al.Uif\leanu, I. Cavai, S. St\nescu, I. Andone, A. Anca, I.Boca, iar `n teren: L. Moldovan, I. Biro, A. Dobo[, I.Dobrot\, I. Cavai, A. Falub, S. Gherman, Cr. Pojar, Fl.

342

STRUCTURI ORGANIZATORICE

Popicu, Fl. Prunea, Ov. Sab\u, R. Sabo, M. Stoica, Cr.Sava, Z. Kadar, M. Popescu, C. Ciucur, I. Baco[, L.Movil\, R. Dochia, Al. Suciu, S. Colceag, M. Neam]u,C. Zanc, S. Corpodean, Fr. Dican, Ov. Cost\chescu, A.B\ceu, Ov. Ceclan, Fr. Jenei, V. Sandu, Ad. Cocan, V.Gula, S. S\l\gean, V. Tama[, C. Necula, Ad. Lucaci, M.Cora[, R. Gabor, M. Predatu, L. Paul, Fl. Sima, V.Mare, V. Br\tianu II, Ov. Maier, H. Cioloboc, C. Ola-riu, V. Stan, C. Mari[, D. Zotinc\. Performan]e remar-cabile au fost ob]inute cu e[alonul schimbului demâine. Astfel, `n contul clubului se `nscriu 7 titluri decampion na]ional de juniori, 1955, 1956, 1964-1965,1966-1967, 1968-1969, 1971-1972, 1973-1974 [i 3 ti-tluri la �tineret�, 1962-1963, 1970-1971, 1971-1972.Pe plan interna]ional, �U� are 2 prezen]e: `n CCC,1965-1966 [i `n Cupa UEFA, 1972-1973. Bilan]ul ge-neral: 6-3-0-3 [i golaveraj 8:12. �Rapid� Bucure[ti [i�U� Cluj sunt singurele 2 echipe care nu au lipsit de lanici o edi]ie a CN, de la organizarea acestuia `n formu-la divizionar\, `n 1932. Mari personalit\]i ale vie]ii so-ciale [i [tiin]ifice [i-au legat numele de clubul studen]i-lor clujeni, printre ace[tia: acad. prof. dr. Emil Racovi]\,acad. prof. dr. Iuliu Ha]ieganu, acad. prof. dr. Gr. Bene-tato, acad. Const. Daicoviciu, prof. univ. dr. Pop D.Popa, acad. {tefan Pascu, prof. univ. Liviu Maior. Lasfâr[itul campionatului 1999-2000, �U� retrogradeaz\pentru prima oar\ `n Divizia C de unde, cu [anse reale,a reluat lupta revenirii, deocamdat\, `n Divizia B.

FOTBAL CLUB �UNIVERSITATEA� CRAIOVA.Actul de na[tere al clubului sportiv studen]esc dinCetatea B\niei dateaz\ din toamna lui 1948 [i esteopera unui m\nunchi de entuzia[ti profesori [i stu-den]i craioveni. Denumirea echipei a fost ini]ial�{tiin]a�, nume adoptat `n 1950. Pân\ la sfâr[itulanului 1954, echipa de fotbal a activat la niveluricompeti]ionale inferioare. Din 1955 `ncepe cariera sadivizionar\ care a acumulat pân\ `n 2002 un num\rde 47 de prezen]e, pe categorii, dup\ cum urmeaz\:de dou\ ori `n e[alonul trei, 1956-1958; de [apte ori`n Divizia B, 1955, 1958-1964 [i de 38 de ori `nprimul e[alon, drumul forma]iei craiovene fiindnumai ascendent, f\r\ nici o retrogradare la activ.Anul 1964 marcheaz\ promovarea `n elita fotbaluluinostru, la formarea unei echipe competitive

contribuind, `n timp, antrenorii: Ionescu-Crum, Gh.Sc\e[teanu, V. M\rd\rescu, V. C\linoiu, Gh. Nu-]escu, N. O]eleanu, ultimul dintre ace[tia fiind celcare a condus echipa `n prima divizie. Din lotul dejuc\tori ai debutului divizionar A f\ceau parte: I.Papuc, M. Vasilescu, I. Geleriu, N. Lungu, D. Du-mitrescu, C. Deliu, Marcel Marin, P. Mih\ilescu, C.B\rbulescu, N. Tetea, C. Bâtlan, I. Anton, I. Ganga,C. Sfârlogea, H. Eftimie, I. Cârcium\rescu, D. Stan-ciu, I. Plugaru, S. St\nescu, I. Lovin, C. Popescu, N.Onea, V. Urziceanu. Prima mare performan]\ aechipei (din toamna anului 1966, �Universitatea�) afost câ[tigarea campionatului, edi]ia 1973-1974, lotulde baz\ antrenat de cuplul C. Cern\ianu�C. O]etavând urm\toarea componen]\: P. Manta, Fl. Oprea,V. Niculescu, D. B\din, P. Deselnicu, I. Velea, Al.Boc, C. Berneanu, N. Negril\, N. Ivan, L. Strâm-beanu, I. Balaci, C. {tef\nescu, I. Constantinescu, T.}ar\lung\, C. Pan\, I. Oblemenco, I. B\lan, I. Ni]\,D. Marcu. A urmat `n 1977 cel de al doilea trofeu,CR, antrenorii C. Tea[c\ [i C. Deliu folosind echipa:G. Boldici, C. Berneanu, N. Tilihoi, C. {tef\nescu, P.Purima, A. Beldeanu, I. Balaci, C. Donose, Z. Cri[an,N. Negril\, S. Câr]u, D. Marcu, R. C\m\taru. ~nurm\torul an, cu I. Oan\ la timon\, studen]iicraioveni, cu acela[i lot de juc\tori c\rora li s-auad\ugat S. Lung, N. Ungureanu, A. }icleanu, câ[tig\,pentru a doua oar\, consecutiv, CR. ~n continuare,studen]ii din B\nie mai cuceresc titlul de campionna]ional de `nc\ 3 ori, 1979-1980, 1980-1981, 1990-1991, [i de alte 4 ori CR, 1980-1981, 1982-1983,1990-1991, 1992-1993. Efectivul de juc\tori utilizat`n acest interval de timp `i cuprinde pe: S. Lung, C.Boldici, N. Ungureanu, Ad. Bumbescu, C.{tef\nescu, A. }icleanu, I. Geolg\u, M. Irimescu, C.Gârle[teanu, Ad. Popescu, Fl. Cioroianu, L.Fir\nescu, Gr. Ciupitu, Em. S\ndoi, O. Popescu, M.Bâcu, Ad. Sorohan, N. Zamfir, S. Cristescu, Ov.Stâng\, Gh. Popescu, Gh. Craioveanu, E. Neagoe,Gh. Bi]\, {t. Cri[an, D. Bic\, P. Badea, Ad. Pigulea,I. Olaru, I. Gane, A. C\lin, {t. Stoica, V. Mih\il\, Gh.Ciurea, D. Gherasim, Fl. Motroc, c\rora ulterior li s-aumai ad\ugat: E. Vod\, D. Arcanu, D. Mogo[an,Mitri]\, I. Sburlea, C. Caraba[, D. Cioloboc,Fl. Prunea, Val. David, D. Moisescu, Cr. Vasc,

343

Cluburi de fotbal

C. Papur\, R. ~mpu[c\toiu, Fl. Cârstea, Ad. Ungur,D. Predoi, C. Cr\ciunescu, N. N\st\sie, V. Naicu, A.Ol\riu, T. Curt, I. Florescu, G. Popescu, E. Tric\, C.Fr\sineanu, N. Mohora, B. Vr\jitoarea, I. Lu]u. ~n vi-trina clubului universitar craiovean se mai afl\ [i altetrofee câ[tigate cu echipa de tineret rezerve, cam-pioan\ `n 1968-1969, cu echipa de tineret-speran]e,campioan\ `n 1973-1974, 1975-1976, 1982-1983 [i1983-1984; cu echipele de juniori, câ[tig\toare a di-viziei na]ionale de juniori, edi]ia 1978-1979 [i cu CNde juniori `n edi]iile 1988-1989, 1990-1991 [i 1994-1995. Veritabil\ pepinier\ de juc\tori de valoare, cen-trul de fotbal al �Universit\]ii� a beneficiat, de-a lungulanilor, de un corp de antrenori cu mare experien]\ [i unridicat nivel profesional, din rândurile c\rora s-au remarcat: Gh. Sc\e[teanu, N. Opri[, I.Gârle[teanu, C. Iord\nescu, S. St\nescu, N. Zamfir,C. Deliu. Pe plan interna]ional, �Universitatea� aadunat patru particip\ri `n CCE `n 1974-1975, 1980-1981, 1981-1982, 1991-1992, alte patru `n CCC,1977-1978, 1978-1979, 1985-1986, 1993-1994 [i 14prezen]e `n Cupa UEFA, 1970-1971, 1973-1974,1975-1976, 1979-1980, 1982-1983, 1983-1984,1984-1985, 1986-1987, 1987-1988, 1990-1991,1992-1993, 1994-1995, 1995-1996, 2000-2001. Ceamai valoroas\ performan]\ a fost realizat\ `n edi]ia1982-1983 a Cupei UEFA, când a fost la un pas definal\, eliminat\ fiind `n semifinale de Benfica Lisa-bona (0�0 [i 1�1). Bilan]ul general al particip\rii `ncupele europene este: 22 de edi]ii, 76 de meciuri, 31 devictorii, 13 egaluri, 32 de `nfrângeri, golaveraj general87:87, punctaj � 76. La conducerea tehnic\ s-au aflat oserie de antrenori valoro[i, care [i-au adus contribu]iala performan]ele echipei. Printre ace[tia `i men]ion\mpe: Ionescu-Crum, Gh. Nu]escu, V. M\rd\rescu, V.C\linoiu, C. Cern\ianu, C. O]et, C. Tea[c\, I. Oble-menco, C. Deliu, V. St\nescu, I. Oan\, F. Cioac\, M.Bondrea, M. R\dulescu, Em. Ienei, S. Lung, Em.S\ndoi. Din rândurile conduc\torilor, men]iuni spe-ciale se cuvin unor personalit\]i, ca: I. Rinderiu, I.Dobri]oiu, C. Stroie, S. C\tineanu, M. Popescu, dr. V.Frânculescu, I. Oblemenco, R. C\m\taru, {. Ilinca, G.Ne]oiu, N. Ghear\, P. Deselnicu. Din luna august1991, fotbalul desprinzându-se din clubul universitar,echipa a devenit Fotbal Club �Universiatea� Craiova.

FOTBAL CLUB �UT� ARAD. A luat fiin]\ `n 1945,sub titulatura de �ITA� (Industria Textil\ Arad), pa-tronat\ de baronul Neumann. Perioada de `nceput dinistoria clubului a fost [i cea mai bogat\ `n perfor-man]e, când echipa a beneficiat [i de aportul unorjuc\tori de mare valoare. Astfel, `ntre 1946-1954 acâ[tigat de patru ori � `n 1946-1947, 1947-1948,1950, 1954 � titlul de campioan\ na]ional\ [i de dou\ori CR, 1947-1948, 1953. Antrenorii Fr. Dvorjak [iC. Braun-Bogdan au avut `n componen]a loturilorfolosite `n acest interval de timp urm\torii juc\tori,`n marea lor majoritate interna]ionali [i celebrit\]ifotbalistice: Al. Marki, Gyula Lorant, Ad. Pall, I.Reinhardt, {andor Meszaros, Gh. B\cu] I, Ad. Ko-vacs, A. Mercea, L. Bonihady, I. Petschovschi, M.Toth III, M. Vass, Z. Farmati, I. Stiebinger, N. Du-mitrescu III, A. Justin, I. Nic[a, I. Catranici, Fr. Kiss,G. Szucs, Gh. Lupe[, {t. Kapas, M. Carpine], G. Ser-fözö, N. Popa, Gh. Vaczi, R. Du[an, G. Bir\u, I. Don,Lad. Boito[, Lad. B\cu] II. O a doua perioad\ care acuprins realiz\ri remarcabile a fost `ntre anii 1966-1970, când �UTA� (Uzina Textil\ Arad), condus\ deantrenorul N. Dumitrescu III, s-a impus atât peplan intern, cât [i interna]ional. Acum `[i adjudec\alte dou\ titluri de campioan\ na]ional\, 1968-1969 [i 1969-1970 [i o alt\ final\ `n CR, `n 1966.Tot `n acest interval de timp, UTA a participat laedi]ia CCE, reu[ind o performan]\ de r\sunet prineliminarea din competi]ie a campioanei mondialeinter-cluburi, �Feyenoord� Rotterdam, din 1970-1971.Lotul echipei ar\dene din aceast\ perioad\ cuprindeaurm\torii juc\tori: C. Weichelt, Imre Biro, M. Chivu,Hr. Me]cas, I. Igna, V. Jak, Em. Fl\nu], N. Pantea, Fl.Domide, M. }ârlea, M. Axente, Gh. Gornea, I.B\trâna, A. Bakos, {t. Csako, I. Petschovschi, E. Po-joni, I. {chiopu, M. Petrescu, I. Lefter, I. Mo], V.Sima, Lad. Bro[ovschi, Fl. Dumitrescu, T. Brandes-cu, I. Atodiresei, V. Bodea, A. Kun I, Kun II, Em.Moricz, P. Regep, Th. Drencean, O. Dembrovschi. Oa treia perioad\, de mai lung\ durat\ din via]aechipei, se caracterizeaz\ printr-un relativ declin,care `ncepe dup\ 1975. De altfel, `n edi]ia de campio-nat 1978-1979, echipa retrogradeaz\ pentru primaoar\ `n e[alonul secund, `nregistrând pân\ `n 1993 oevolu]ie modest\, la nivelul diviziei B. ~n pofida unei

344

STRUCTURI ORGANIZATORICE

astfel de comport\ri, lotul textili[tilor ar\deni cuprindeanumeroase valori fotbalistice, din rândurile c\roramerit\ s\ fie men]iona]i: I. Lova[, H. Duckadam,L. Bubela, I. Bodi, Em. Hirmler, M. }ârlea II, Gh.Vaczi II, C. G\man, Fr. Tisa, S. Vuia, S. Cigan, I.}ucudean, Ad. Negr\u, D. Mutic\, A. Ungur.Revenind `n primul e[alon divizionar `n 1993,�UTA� nu rezist\ decât dou\ edi]ii de campionat,dup\ care retrogradeaz\ [i intr\ `ntr-un con de umbr\al performan]ei, cu pu]ine perspective de a evada dinanonimatul competi]ional. Lotul de juc\tori ai acesteiultime perioade `i avea `n componen]a sa pe: M.Sinescu, D. Târ]\u, M. Cora[, D. Stupar, L. Ivan, L.Dronca, J. Papp, D. Gr\dinaru, M. Grad, P. Szell, R.Rivi[, N. Mitu, M. Pli[ca, A. Bolo[, Ad. Slave, G.Radu. Bilan]ul general al prezen]elor divizionare esteurm\torul: de 35 de ori `n prima divizie `n 1946-1979, 1981-1982, 1993-1995; de 20 ori `n e[alonulsecund `n 1979-1981, 1982-1993, 1995-2000, 2000-2001 [i 2001-2002. De-a lungul timpului, denumireaclubului [i a echipei s-a schimbat de câteva ori [ianume: �ITA� `n 1945, �Flamura Ro[ie� `n 1950,�UTA� `n 1958, �FCM UTA� `n 1984-1985, �CSMUTA� `n 1985, �FCM UTA� `n 1985-1986, din nou�CSM UTA� `n 1986-1995 [i, de la 31 iulie 1995,�FC UTA�. ~n afara titlurilor ob]inute cu echipa deseniori, �UTA� are `n palmares [i 4 trofee ob]inute cuechipa de juniori, campioan\ na]ional\ `n 1957-1958,1958-1959, 1967-1968 [i 1995-1996. Pe plan inter-na]ional, echipa ar\dean\ a participat la 4 edi]ii aleCE, atfel: `n CCE `n 1969-1970 [i 1970-1971, `nCupa UEFA `n 1971-1972 [i 1972-1973. Bilan]ulgeneral al particip\rilor interna]ionale: 16 meciuri ju-cate, 3 victorii, 4 remize [i 9 `nfrângeri, golaveraj �16:31. ~n cadrul clubului au activat o serie de perso-nalit\]i fotbalistice, precum baronul Neumann, `nte-meietorul clubului [i al echipei, Gh. Ivan, Em.Gherghel, Al. Dan, Fl. Domide, M. Bretoteanu, M.Florea, Al. Pani], L. Josan, E. Kresner, I. Petroveanu,Iosif Grozav, D. V\tran, Ion Pop, Dan Ologeanu, M.Lupa[. Din rândurile tehnicienilor care au asiguratpreg\tirea echipei [i au adus o contribu]ie la perfor-man]ele acesteia au fost: Fr. Djorjak, C. Braun-Bog-dan, N. Dumitrescu III, I. Reinhardt, {t. Czako,Gavril, L. Coman, T. Jurc\, Bir\u, Fl. Domide, Al.

Dan, I. V. Ionescu, Gh. Vaczi, I. Popa, I. P\tra[cu. ~nvara anului 2002, echipa revine `n prima divizie:antrenor I. Popa, director executiv Em. Gherghel.

�FLAC|RA� MORENI. ~n anul 1920 ia fiin]\ `nora[ul Moreni prima echip\ local\ de fotbal,�Izvorul�, format\ din elevi, a c\rei activitate,desf\[urat\ pe terenul schelei petroliere, se rezuma la`ntreceri cu caracter amical. Treptat, mai iau fiin]\ [ialte colective sportive care aveau acela[i scop,atragerea salaria]ilor de la societatea petrolier\ �AstraRomân\� pentru practicarea sportului, `n general, [i afotbalului, `n special. ~n 1930 apare Clubul �IMSER�,condus de militan]i ai mi[c\rii muncitore[ti, `n fruntecu Constantin M\nescu. Dup\ numai 1 an, �IMSER�se desfiin]eaz\ [i `n locul s\u apare Clubul �AstraRomân\�, având `n structura sa organizatoric\ oechip\ de fotbal aliniat\ la districtul Ploie[ti. Dincolectivul de conducere f\ceau parte Th.{tef\nescu, C. Dumitrescu [i Gh. Herold. ~n 1938,�Astra Român\�, de[i reu[e[te promovarea `ne[alonul secund, din lips\ de sprijin materialrenun]\ la locul câ[tigat `n favoarea forma]iei �Mo-ciorni]a� Bucure[ti. ~n 1944, �Astra Român\� sereorganizeaz\ sub conducerea ing. S. Bulganov [iGh. Herold, iar doi ani mai târziu este integrat\ `ne[alonul al III-lea, din lotul de juc\tori f\când parte:S. Cristea, V. Bocin, I. Botescu, A. Voica, I. Ionescu,Gh. Pascaru, I. Florescu, {t. Nicolescu, Gh. Tocan,Marin Petre, Gh. Dobre, T. Varga. ~ncepând din 1966,pân\ `n 1997, echipa morenar\ a purtat diferite denu-miri: �Astra Român\� pân\ `n 1949, �Partizanul� `n1950, �Flac\ra� din 1951, �Flac\ra Automatica� din1977 pân\ `n 1985 [i, din acest an, �Flac\ra�. A par-ticipat la 55 de edi]ii divizionare, dup\ cum urmeaz\:15 `n e[alonul al III-lea, 1946-1947, 1971-1973,1975-1976, 1977-1979, 1982-1984, 1995-2002; 36 `ne[alonul al II-lea, 1947-1971, 1973-1975, 1976-1977, 1979-1982, 1984-1986, 1990-1995 [i 4 `nprima divizie, 1986-1990. ~n aceast\ din urm\perioad\, având o puternic\ sus]inere politic\ avremii, s-a men]inut nivelul e[alonului de elit\, par-ticipând [i la o edi]ie a Cupei UEFA, 1989-1990, cudou\ meciuri sus]inute: 1�2 [i 0�2 cu FC �Porto�. ~n1990, echipa a retrogadat `n e[alonul al II-lea, iar din

345

Cluburi de fotbal

1995 `n e[alonul al III-lea revenind, de fapt, acolo deunde plecase `n 1946.

ASOCIA}IA SPORTIV| �GAZ METAN� ME-DIA{. A luat fiin]\ `n 1945, numindu-se atunci �Kar-res� [i având `n echipa de baz\ pe: Varday, Armeanu,Dibok, Coman, Joja, B\cil\, {erban, Moldovan,Farka[, T. Dasc\lu, Laris, Dobay. Activeaz\ `n cadrulcampionatului Diviziei B `n 1946-1947 [i pro-moveaz\ `n prima divizie. ~[i schimb\ numele `n�Gaz Metan� [i, ocupând locul XII `n clasament, esteobligat\ s\-[i apere pozi]ia `n Divizia A `ntr-un turneude baraj desf\[urat `n Capital\, `n vara anului 1948.Efectivul de juc\tori care a reu[it s\ se men]in\ `nprima Divizie era format din: Varday, Kodacek, Luca,Costea, {erban, Herold, Tomescu, L. Munteanu,Moldovan, Humis, Gu]\ T\nase, Dobay. ~n campio-natul 1948-1949, echipa retrograda `n Divizia B [i untimp se mai men]ine pe linia unei bune comport\ri.A[a de pild\, `n 1950, schimbând numele `n �Parti-zanul�, ocup\ locul III `n seria a 2-a a e[alonului se-cund, ca de altfel [i `n 1951, cu un nume nou,�Flac\ra�, când s-a calificat `n finala CR, dup\ ceeliminase 4 divizionare A (�{tiin]a� Cluj, �FlamuraRo[ie� UTA, �Locomotiva� Bucure[ti [i �Dinamo�Bra[ov). ~n final\ a pierdut `n disputa cu �CCA�(1�3), antrenorul {t. Dobay folosind echipa: Varday,Luca, Szabo, Molnar, Costea, V. Dumitrescu, Pop,Papay, dr. Coman, Szasu, Moldoveanu. ~ntre anii1952 [i 1972, echipa joac\ `n Divizia B, ocupândpozi]ii medii. ~n acest interval de timp, denumireaclubului se schimb\ `n: �Energia� (1957), �GazMetan� (1958), �CSM� (1960) [i din nou �GazMetan� (1962). ~n campionatul 1972-1973, medie-[enii joac\ `n Divizia C numai un an, dup\ care revin`n Divizia B, unde activeaz\ pân\ `n 1976, când re-trogradeaz\ din nou `n Divizia C, unde r\mân doarpentru un campionat, pentru ca, `n continuare, s\ numai p\r\seasc\ e[alonul secund pân\ `n 1992. Aurmat un alt an de �peniten]\� `n Divizia C (1992-1993) [i 7 prezen]e `n Divizia B (1993-2000) lacap\tul c\rora �Gaz Metan� va trece pragul DivizieiA, pentru a doua oar\ `n istoria clubului. Meritulacestei performan]e apar]ine conducerii clubului(pre[edinte Ion Muntean), antrenorilor Jean Gavril\

(principal), Iuliu Varo [i Constantin Cenan (secunzi)[i juc\torilor: F. Rus, D. Ro[ca, Fl. Filip, D. Stoica,L. Nanu, M. Nicolau, N. Grigore, M. Lungu, Fl. {on-f\leanu, V. Micl\u[, C. Ciurar, N. Grosu, Gh. Kalo,C. Stoica, C. Hanc, Cl. Moldovan, R. Chivescu, Fl.Boruncoi, T. Demian, A. Joo, I. Buzean, L. Balaban,D. Gâldean, N. Boaru, N. Iorga, M. Oprea. Dup\ unan `n Divizia A, `n 2000-2001 va reveni `n Divizia B(pre[edinte I. Vlad, antrenor S. Dumitrescu).

�GLORIA� ARAD. A luat fiin]\ la 24 august 1913.Ideea a apar]inut dr. E. Veliciu [i a fost realizat\`mpreun\ cu dr. Sever Miclea, dr. E. Crâsnic. R.Moldovan, Nestor Blaga, ing. C\rpini[an, I. Goicea,Coriolan Lup[a. ~n 1922 �Gloria� fuzioneaz\ cu�CFR� Arad (`nfiin]at\ `n 1921) [i ia denumirea de�Gloria� CFR. Din lotul echipei, `n anii de dup\primul r\zboi mondial, f\ceau parte: Kiss, Hustig,Magory, Pop I, Pop II, Szabo, Müller, Cioar\, Che]a,Barbu II. ~n 1923 câ[tig\ campionatul regional, secalific\ `n turneul final, dar este eliminat\ `n �sfer-turi� de �Chinezul�. ~n 1929, `n aceea[i faz\ a CN,este eliminat\ de Banatul Timi[oara. Cea mai bun\performan]\ din perioada predivizionar\ este reali-zat\ `n 1930, când, condus\ pe atunci de VirgilEconomu, `[i disput\ finala cu Juventus Bucure[ti,aceasta din urm\ cucerind titlul. ~n componen]aechipei de atunci, erau, printre al]ii: Deciu, Albu,Cosma, Igna, Marienu], Faur, Tisza. Din anul 1932 [ipân\ la `ntreruperea campionatului, `n preajma celuide-al doilea r\zboi mondial, a activat `n primule[alon, cu o singur\ excep]ie, `n 1939-1940. Echipastandard a perioadei sale de vârf avea urm\toareacomponen]\: Fr. Theimler, Fr. Hustig, I. Volintir,Carol Weichelt, {t. Dobra, I. Lupa[, P. Igna, V. Tudor,Fr. Frentz, Ilie Marienu], Gh. Mercea. Mai figurau `nlot: Gh. Bo[neag, Ion Henegar, I. Chere[ledean, I.Mihailovici, Gh. Medrea, Fr. Pintea, I. Sl\vei II, I.{iclovan, {t. Codreanu, E. Mladin, V. Nicola, I.Lupu]iu, Gh. Iovicin. Dup\ cel de-al doilea r\zboimondial, echipa a activat doi ani `n e[alonul secund,iar `n 1949 numele de �Gloria� dispare din nomen-clatorul competi]ional, urma[a vechii echipe ar\denefiind �ICA�, o forma]ie modest\, care a activat `ncampionatul regiunii Banat. ~n 1969, numele de

346

STRUCTURI ORGANIZATORICE

�Gloria� reapare `n campionatul jude]ului Arad,echipa reu[ind s\ promoveze `n e[alonul al III-lea,unde rezist\ pân\ `n 1978, când retrogradeaz\ `n cam-pionatul jude]ean [i dispare din circuitul fotbalului di-vizionar. ~n vara anului 1978, la Arad a luat fiin]\ unclub sportiv [colar de ̀ nalt\ performan]\, care a preluat[i a dus mai departe numele tradi]ional de �Gloria�.

�GLORIA CFR� GALA}I. A fost fondat\ dinini]iativa muncitorilor de la Atelierele CFR dinGala]i, prin fuzionarea echipelor �{oimii � Gloria�(creat\ `n 1927) [i �CFR� la 1 ianuarie 1932. La`nceput s-a numit �Asocia]ia Sportiv\ [i Cultural\�.Pân\ `n 1936 a activat `n campionatul districtual, apoia promovat `n Divizia C. Un an mai târziu se calific\`n e[alonul secund [i dup\ 2 edi]ii de campionat pro-moveaz\ pe prima scen\ divizionar\. La acest nivelrezist\ 2 ani, 1939-1941, iar la `ntreruperea campio-natului din cauza r\zboiului, `n 1942, are o pozi]iebun\ `n clasament, locul II, pe care nu o mai poatevalorifica `n continuare. ~n 1946, la reluarea activi-t\]ii oficiale, rateaz\ revenirea `n prima divizie `nurma unui baraj cu �Prahova� Ploie[ti, 2�5, scor gene-ral, fiind astfel obligat\ s\ joace `n Divizia B, 1946-1951, perioad\ `n care [i-a schimbat de dou\ ori nu-mele: �CFR� (1947) [i �Locomotiva� (1950). Subaceast\ din urm\ titulatur\ retrogradeaz\ din DiviziaB `n 1951, revine `n al doilea e[alon `n 1955, dar lafinele aceluia[i an cade din nou [i pentru ultima oar\`n B. De aici `nainte, rolul acestei vechi echipe g\l\-]ene se reduce treptat, pe m\sura apari]iei unor noiforma]ii cu structur\ organizatoric\ superioar\, ca:�Dinamo�, �Siderurgistul�, �Politehnica-{tiin]a�,�FCM� Gala]i, �O]elul�, �Dun\rea�. ~n 1957, �Loco-motiva� `[i reia totu[i numele tradi]ional de �GloriaCFR�, dar un timp nu va mai dep\[i nivelul celui deal III-lea e[alon, unde era `ntâlnit\ cu regularitateaproape, pân\ `n 1970. Dup\ aceast\ dat\, �GloriaCFR� Gala]i, cea care a dat fotbalului nostru, `n aniidin preajma celui de-al doilea r\zboi mondial, numede mare r\sunet, precum J. L\pu[neanu, ApostolJustin, E. Prasler, {t. Cucula, M. R\dulescu, I. Bodea,{t. Cârjan, Gu]\ T\nase, C. Com[a, M. Tudose, I.Zapis, C. Zapis, I. Ivanov, A. Popa, C. Voroncovschi,va disp\rea de pe firmamentul divizionar. {i, totu[i, `n

edi]ia de campionat 1988-1989, numele de �GloriaCFR� mai apare la Gala]i `n e[alonul al III-lea, deunde, dup\ `nc\ un an, promoveaz\ `n Divizia secund\[i rezist\ la acest nivel, cu numele tradi]ional, pân\ `n1994, când prime[te numele de FC �Constant�, iar, dinanul competi]ional 1995-1996, va adopta denumireade FC �Dun\rea� Gala]i, f\r\ [anse ca vechea titu-latur\ s\ mai apar\ `n fotbalul g\l\]ean [i românesc.

�JUVENTUS� BUCURE{TI. Club creat `n anul1924, prin fuzionarea, din considerente financiare, adou\ cluburi bucure[tene � �Triumf� [i �Roncomit�.Primul pre[edinte [i fondatorul clubului a fostBrunelli, iar din conducere mai f\ceau parte: I.C\m\r\[escu, C. N. Cap[a, Moretti, Mayer, Farchi [iHehlberg. Prima prezen]\ `ntr-o competi]ie intern\este `nregistrat\ `n edi]ia 1925-1926 a turneului finalal CN când, ajungând `n final\, pierde `n fa]a echipei�Chinezul� din Timi[oara. Patru ani mai târziu,ajuns\ din nou `n final\, câ[tig\ titlul na]ional, `nvin-gând pe �Gloria� Arad, cu forma]ia de baz\: D.Bacinschi, C. Deleanu, S. Georgescu, St. Wetzer, Em.Vogl, T. Remmeny, I. Dobo, G. Melchior, R. Wetzer,L. Raffinski, I. Maior. ~n perioada organiz\rii CN `nformula divizionar\, particip\ din 1933 pân\ `n 1940la 7 edi]ii de campionat antebelic. ~n anii de dup\r\zboi, echipa reapare ini]ial sub denumirea de �Ju-ventus�, care se schimb\ apoi de câteva ori, dinmotive organizatorice, `n: �Distribu]ia�, �Com-petrol�, �Partizanul�, �Energia� [i �Flac\ra�. Subacest din urm\ nume se mut\, `n august 1952, laPloie[ti, dat\ care marcheaz\, de fapt, na[terea�Petrolului�. ~n cei 28 de ani de existen]\ bucure[tea-n\, au evoluat la �Juventus� un num\r de juc\tori devaloare, printre care: A. Cre]eanu, I. Endrefi, R. Sa-dowski, A. Dragomirescu, C. Neac[u, C. Braun, Em.Vogl, St. Wetzer, R. Wetzer, T. Remmeny, Al. Ne-grescu, N. Dr\gan, L. Raffinski, I. Melchior, Tr. Z\i-nescu, I. Maior II, Gh. Bandrabur, I. Prasler, De Vittor,V. Cristescu, N. Petrescu, Lad. Palmer, N. Gorgorin,Gh. Vulc\nescu, D. Pepelea, I. Oan\, Fl. F\tu, E. Ior-dache, G. B\rbulescu. Dintre ace[tia, C. Braun, Em.Vogl, N. Petrescu, N. Gorgorin, G. Petrescu, I. Oan\[i Tr. Ionescu, Antrenori emeri]i, s-au afirmat `n rândulcelor mai valoro[i tehnicieni ai fotbalului nostru.

347

Cluburi de fotbal

FOTBAL CLUB �LUCEAF|RUL� BUCURE{TI.Club de fotbal, unitate sportiv\ de performan]\ cucaracter na]ional, specializat\ `n formarea schimbuluide mâine pentru nevoile echipelor reprezentative. Aluat fiin]\ pe lâng\ FRF la data de 11 august 1978,prin hot\rârea Biroului Executiv al CNEFS nr. 1 054.~ntreaga activitate era prev\zut\ s\ se desf\[oare `ncadrul Liceului Industrial Electroaparataj din Bu-cure[ti, care asigura: [colarizarea elevilor selec]iona]i[i legitima]i la acest club, internat, mas\ [i spa]iucorespunz\tor pentru preg\tirea teoretic\ [i practic\ asportivilor elevi. Obiectivele prioritare ale FC �Lu-ceaf\rul� au fost: selec]ionarea permanent\ a celormai talenta]i copii [i juniori din `ntreaga ]ar\, pre-g\tirea la un nivel superior a echipelor na]ionale dejuniori `n vederea particip\rii lor la competi]iile ofi-ciale interna]ionale, `ndrumarea celor mai talentateelemente c\tre echipele frunta[e din primul e[alon,experimentarea metodelor moderne de instruire `nvederea generaliz\rii lor la unit\]ile care lucreaz\ cucopiii [i juniorii. Ideea generoas\ de centralizare atinerelor talente [i de preg\tire a lor `n mod organizatla nivel na]ional, experin]a �Luceaf\rul�, a `nsemnato mare reu[it\, ea fiind de altfel la baza marilor per-forman]e realizate de fotbalul românesc `n perioadaanilor 1981-1996 [i anume: cucerirea medaliei debronz la CM de juniori din 1981, calific\rile echipeina]ionale la turneele finale ale CE din Fran]a 1984,CM din Italia 1990, CM din SUA 1994 [i CE dinAnglia 1996, Fran]a 1998 [i Belgia � Olanda 2000.De asemenea, trebuie men]ionate [i performan]ele `ncadrul competi]iilor continentale de club ob]inute de�Dinamo�, �Universitatea Craiova� [i mai ales�Steaua�, câ[tig\toarea CCE `n 1986 [i a SuperCupei Europei, `n 1987. Printre numele cele maireprezentative din produc]ia �Luceaf\rul� se num\r\:Rednic, Balint, Gabor, Hagi, Geolg\u, Belodedici,L\c\tu[, Mateu], Stângaciu, Muznai, S\ndoi, Prunea,Tene, Iovan, T\t\ran, Sertov, Dan Petrescu, Sab\u,Gic\ Popescu, Badea, N. Zamfir, D. Timofte, Kadar,C. Pan\, Dorinel Munteanu, Selymes, I. Lupescu,Pojar, R\ducioiu, Pârvu, Hanganu, Ilie Dumitrescu,Mihali, Bogdan Bucur, St\nici, V\sâi, Bejenaru � defapt, tot ce a avut fotbalul nostru mai bun pe parcursulunui deceniu [i jum\tate. Merit\ s\ fie men]ionate, de

asemenea, [i numele antrenorilor care s-au ocupat depreg\tirea juniorilor tricolori [i de promovarea lor petreptele cele mai `nalte ale performan]ei. Printreace[tia: Mircea R\dulescu, Ion Nunweiller II, Con-stantin Ardeleanu, Costic\ Toma, Marcel Pigulea,Aurel M\ndoiu, Constantin Tâlvescu, Iosif Varga,Gheorghe Ola, Gheorghe Ene, Nicolae Belizna, Du-mitru Lic\, Valentin Gugiu [i Gh. Magnea, precum [idr. Eugen Cristea, prof. Dan Ionescu, FloreaT\n\sescu. Desfiin]at `n mod abuziv, de c\tre condu-cerea CNEFS printr-o hot\râre din toamna anului1984, FC �Luceaf\rul� a continuat s\ mai func]ione-ze pân\ `n toamna 1986, când au luat fiin]\ centreleolimpice de fotbal, o variant\ mai pu]in conving\toa-re a ideii de concentrare a tinerelor talente.

�MACCABI� BUCURE{TI. Club `nfiin]at la 25mai 1919. A avut o puternic\ sec]ie de fotbal (cusediul `n str. dr. Iuliu Barasch, nr. 15), sec]ie al c\reipre[edinte a fost Leonte Silberman. Din 1921, o dat\cu inaugurarea stadionului propriu din CaleaDude[ti, echipa de fotbal particip\ cu regularitate `ncampionatul ora[ului Bucure[ti, una din primeleforma]ii având urm\toarea alc\tuire: Bacinschi, Hal-berthal, Marcovici, Torel, Pipa, Toth, Neid, Dorelly,Fronio, Keller, Landes. ~n 1929, antrenat\ devienezul Wertheimer, echipa câ[tig\ campionatulregiunii Bucure[ti. ~ntre anii 1934 [i 1940, �Maccabi�particip\ `n campionatul diviziei secunde, ob]inândlocuri frunta[e `n clasament, echipa `n aceast\ pe-rioad\ fiind format\ din: Zauber, Altbuch, Barasch,Simsinovici, Berl, Ghidali, Marcus, Katz, Leb, Segal,Marcovici, Berger. ~n vara anului 1935, �Maccabi�Bucure[ti a câ[tigat �Maccabiada� de la Tel Aviv. Dintoamna anului 1940, activitatea echipei este interzis\din motive politice, reapari]ia sa fiind consemnat\ `n1945, cu aceea[i denumire, având `n lotul de juc\toripe: Frenkel I [i Frenkel II, Feldes, Cohn, Sie, Con-stantinescu-Grecu, Schertz, Marinic\, Moisescu,Ruff, A. Pop, Lupu, Naciu, Negrescu, Justin, G.Popescu, Smilovici, Popa, Voroncovschi. ~n acela[ian (1945) ia fiin]\, din nucleul de baz\ al Clubului�Maccabi�, o nou\ echip\, �Ciocanul�, care particip\`n prima edi]ie postbelic\ a primei divizii, ocupândun merituos loc VII, cu urm\toarea forma]ie de baz\:

348

STRUCTURI ORGANIZATORICE

L\z\rescu, Negrescu, Teodorescu, Popa, Voroncov-schi, Smilovici, Bartha, Horvath, Höfling, Moisescu,Naciu. Respectiva componen]\ va fi completat\ `nanul urm\tor cu Gorenstein, Ambru, Novac, A.Niculescu, {iclovan, Farka[, Ignat, Mihai [i Luca, [iva ob]ine acela[i loc VII `n prima divizie. Spresfâr[itul campionatului 1947-1948, �Ciocanul�fuzioneaz\ cu �Unirea Tricolor� MAI, de aicirezultând �Dinamo�. ~ncepând din mai 1948, �Cio-canul� dispare ca denumire (ca [i �Maccabi�, dealtfel). Totu[i, ultima s-a men]inut un timp `ncampionatul categoriei �Onoare�, `n vreme ce terenuldin Calea Dude[ti va fi preluat de �Flac\ra Ro[ie�(fost\ �Pielari�).

ASOCIA}IA SPORTIV| �INDUSTRIA SÂR-MEI� CÂMPIA TURZII. A luat fiin]\ `n 1921. Pân\`n 1936, echipa a activat `n campionatul districtual [iregional. ~n 1936-1937 joac\ `n Divizia C, iar `n 1937-1938 câ[tig\ dreptul de a promova `n Divizia B,având urm\toarea forma]ie de baz\: Mathias, Engel,Lodl, Laz\r, Boiardi, Covacs, Babulea, Varsskyen,R\zvan, Neagr\u, Velescu. Dup\ promovare, continu\s\ activeze `n e[alonul secund pân\ `n 1941 [i, dup\r\zboi (`n 1950-1951, �Metalul�), va trece pragulprimei divizii cu antrenorul Gheorghe Hanga [ijuc\torii: Cr\ciun, Felecan III, Luca, Roman, Curcan,Ardeleanu, Copil II, Palfi, Mari, E. Mure[an, I.Mure[an, Laz\r, C\pu[an, Chioreanu. �Metalul� nureu[e[te s\ fac\ fa]\ primului e[alon [i, dup\ un an(1952), revine `n Divizia B. A urmat o nou\ pro-movare `n Divizia A (1953), la reu[ita c\reia au con-tribuit: Mândru], Laz\r, I. Mure[an, Roman, Szasz,Ban, Cacoveanu, Burian, Stancu, Stanciu, Csatar, E.Mure[an. Dar [i cea de a doua legislatur\ divizionar\A nu a durat mai mult de un an (1954), echipa fiindobligat\ s\ se re`ntoarc\ `n Divizia B, e[alon `n careva juca, f\r\ `ntrerupere, 14 edi]ii de campionat, pân\`n 1969. ~n acest interval de timp echipa [i-a schimbatnumele `n �Energia� (1957-1958), a revenit la denu-mirea de �Industria Sârmei� (1959), fiind la un pas deDivizia A (locul II `n 1964-1965) [i a jucat o final\ aCR `n 1956, când a pierdut cu 0�2 la �Progresul�Oradea. Echipa finalist\: Carape], Niculescu, M.Mure[an, Ban, Mari, Ruzici, Moldovan, Copil II,

Sigheti, Safar, Burian. Antrenor � C. Naghi. Lasfâr[itul campionatului 1968-1969, �Industria Sâr-mei� (pre[edintele asocia]iei � ing. Gh. Gurgiu, [efulsec]iei de fotbal, ing. Al. Liscan) retrogradeaz\ `n Di-vizia C, apoi revine `n Divizia B (1973) sub conduce-rea antrenorului {t. Hidi[an [i cu juc\torii: Lenghel,Oltean, Gacs, T\mp\naru, Simonfi, Stâng\, Bucur,Neagu, Popa, Naghi, Coca, Szöcs, Demar, Kiss,Suciu, Mihaly, Ha]egan, Mândru], Mihe[an, Coloji,Che]an, Felecan. Dup\ patru campionate `n Divizia B(1973-1977), echipa retrogradeaz\ `n Divizia C, deunde antrenorul Titus Farca[ o readuce `n e[alonulsecund `n vara anului 1978. Au urmat al]i doi ani di-vizionari B (1978-1980), `nc\ doi ani `n Divizia C,dup\ care acela[i antrenor Titus Farca[ promoveaz\echipa `n Divizia B, `n care `ns\ nu au rezistat decâtpân\ `n 1985. ~n continuare, joac\ `n Divizia C (1985-1992), retrogradeaz\ `n campionatul jude]ean (1992-1995) [i, din 1995-1996, se men]ine constant `nDivizia C (locul III `n clasamentul seriei a 6-a, `n anulcompeti]ional 1999-2000).

�METALUL � FAUR� BUCURE{TI. ~n anul 1935a luat fiin]\ echipa de fotbal a muncitorilor metalur-gi[ti de la uzina �Malaxa�, care a purtat acest numepân\ `n 1937, când a fost schimbat `n �Titanii�. ~n1941, ca urmare a reorganiz\rii `ntreprinderii, are loco a doua modificare a numelui `n �Rogifer�. Dup\r\zboi, `n 1945, echipa, preluând noua denumire auzinei �23 August�, activeaz\ `n campionatul distric-tului Bucure[ti cu urm\torul unsprezece de baz\:Filip, Apolzan, Iord\nescu, Popescu, }urlea, LeonLaz\r, Constantin, Bleand\, Dr\gan, Simionescu,Frunzescu. La finele 1946-1947, echipa promoveaz\`n Divizia B, iar `n vara anului 1948, `n urma unuiturneu de baraj, promoveaz\ cu numele de �Metalo-chimic� `n Divizia A, cu forma]ia: {t. Ionescu � Saita,Poszgay � Anghel, N. Marinescu, Popa � Nicolae,Dumitrescu, Dr\gan, Florea, Al. Ene. Anul 1948-1949a fost singurul `n care echipa, numindu-se acum�Metalul�, a jucat `n prima divizie, dup\ care vaevolua numai `n Divizia B, e[alon `n care va avea oprezen]\ remarcabil\ prin pozi]iile ocupate `n clasa-ment [i continuitate (exceptând anii 1956 [i 1957-1958, când s-a numit �Energia� [i a jucat `n Divizia

349

Cluburi de fotbal

C). ~n perioada 1950-1985, �Metalul� (numit �Ti-tanii� `n 1958-1959) a participat la 34 edi]ii de cam-pionat divizionar secund. Al]i doi ani (1985-1987) af\cut parte dintr-o serie a Diviziei C, a revenit pentruun an `n Divizia B (1987-1988), apoi s-a re`ntors `nDivizia C, pentru al]i trei ani (1988-1991), [i-aschimbat numele `n �Faur� [i, pentru patru ani(1991-1995), [i-a rec\p\tat locul `n e[alonul secund,pentru ca dup\ aceea s\ se stabileasc\ `n Divizia Cpân\ `n anul 2002 (din 1997-1998, FC �Faur�), in-trând `ntr-un trist anonimat. O comportare remarca-bil\ a avut echipa `n CR, competi]ie `n care trei aniconsecutiv (1971, 1972, 1973) a reu[it s\ se califice`n faza semifinalelor, performan]\ repetat\ [i `n 1977.~n perioada de afirmare competi]ional\ `n lotulechipei s-au aflat o serie de valoro[i juc\tori, precum:Petre Iosif, Matache, Iorgulescu, Nedelcu, Moraru,Apostol, D. Cojocaru, Savu, Mateescu, Iancu,Georgescu, Dumitriu, G. Stan, Troi, Profir, Omer,Trandafilon, R\dulescu, Popa, Sârbu, Vâ]\, F\tu,Decu, Prodan. ~n fotbalul nostru, �Metalul� s-a afir-mat [i ca o veritabil\ pepinier\ `n care s-au formatjuc\tori valoro[i, mul]i dintre ei `mbr\când [i tricoulechipelor reprezentative: G. Sandu, M. Olteanu, Troi,Iorgulescu, Aristic\ Ghi]\, Naom, Mateescu, M.Savu, G. Stan, Trandafilon. De dou\ ori, �Metalul� acucerit [i titlul na]ional la juniori (antrenor LeonLaz\r) `n 1969-1970 [i `n 1980-1981 (antrenori V.Nedelcu [i {t. Georgescu). Dintre tehnicienii care aucontribuit la performan]ele echipei, sunt de men-]ionat: Dumitru Ignat, Nicolae Oaid\, Paul Popescu,Leon Laz\r, I. Floru].

�METALUL� PLOPENI. Asocia]ia sportiv\ a fost`nfiin]at\ `n 1947 pe lâng\ ~ntreprinderea Metalurgic\Plopeni, din localitatea urban\ cu acela[i nume, situa-t\ la aproximativ 10 km de Ploie[ti. Echipa de fotbala activat `n campionatul regiunii Ploie[ti, al jude]uluiPrahova [i `n Divizia C pân\ `n 1971 când, dup\ [asetentative nereu[ite de promovare (1954, 1960, 1962,1968, 1969 [i 1970), a reu[it s\ p\trund\ `n DiviziaB. ~n Divizia B, �Metalul� s-a situat constant `nprima jum\tate a clasamentului, cea mai bun\ perfor-man]\ a sa fiind ocuparea locului II, timp de doi aniconsecutiv, `n edi]iile 1977-1978 [i 1978-1979. De-a

lungul celor peste cinci decenii de existen]\ a echipei,o contribu]ie de seam\ la afirmarea acesteia au avut oserie de conduc\tori ca: Tr. Negrescu, M. Cristu, R.Grigorescu, {t. Dumitrescu; antrenorii: C. B\rbulescu,N. Marinescu, V. Dridea II, C. Moldoveanu; juc\torii:Marin Marcel, Babone, Copolschi, M\rculescu,Pis\u, Gruber, N. Ionescu, Gh. Ionescu, }aporea,Alexe, Spiridon, Bogaciu, Toader, Bucur, Cismaru,Curc\, Dobrescu, R\dulescu, Florea. La `nceputulanului 1980, conducerea asocia]iei era asigurat\ deIon Radu, iar antrenori erau V. Dridea [i I. Giba; lotulde juc\tori: Albin\, Gruber, I. Toma, Eparu, Savu,Rob, Spiridon, D. Constantin, N. Florea, Manolache,Tudor, Bratosin, Ghi]escu, Laz\r, Negoescu,Sandu, Andrei, Dobrescu, Dumitrache. ~n edi]ia decampionat 1979-1980, �Metalul� a ocupat locul IV`n Divizia B, apoi locurile: XII (1980-1981) [i XIV(1981-1982). A urmat un an (1982-1983) `n DiviziaC, la finele c\ruia echipa condus\ de Alexandru Pal arevenit pe cea de-a doua treapt\ divizionar\. Aici varezista numai trei campionate, pân\ `n 1986, când varetrograda din nou `n Divizia C, unde va activa numaiun an (1986-1987). Revenirea `n Divizia B va fi iarde scurt\ durat\ (1987-1988 [i 1988-1989), dup\care va urma o perioad\ ceva mai lung\ petrecut\`n e[alonul trei (1989-1993), pentru ca, la finelecampionatului 1992-1993, echipa s\ revin\ `nDivizia B, unde va avea o evolu]ie oscilant\, maipu]in conving\toare, datorit\ [i unui [ir de schimb\risurvenite pe plan organizatoric. ~n ciuda faptului c\ laconducerea tehnic\ au func]ionat o serie de antrenoricu experien]\, precum: C. Moldoveanu, N. Mocanu,Gh. Gruber, V. Cozarek, lipsa unui sprijin material [imoral din partea `ntreprinderii ce o patrona, dar [i re-tragerea din func]iile de conducere a unor valoro[ioameni de fotbal, precum ing. Stelian Dumitrescu [iIon Radu, au f\cut ca echipa s\ `nregistreze un declincompeti]ional, care a dus-o, la finele campionatului1997-1998, la o nou\ retrogradare `n Divizia C.Pre[edintele asocia]iei era Ion Manolache, iar antre-nori C. Pavlovici [i C. {tefan. ~n campionatul 1998-1999, �Metalul� a ocupat locul XVI `n seria a doua ae[alonului al III-lea, pentru ca, `n urm\torul ancompeti]ional 1999-2000, s\ fie din nou la un pas decampionatul jude]ean. Echipa a promovat `n Divizia

350

STRUCTURI ORGANIZATORICE

B, `n locul câ[tig\toarei seriei a 2-a a Diviziei C,echipa �Hondor� Agigea, care a cedat locul câ[tigat`n e[alonul secund �Metalului Plopeni�, luat subaripa Clubului �Astra� Ploie[ti.

�MINERUL� LUPENI. Echip\ a minerilor din ba-zinul carbonifer Lupeni. A luat fiin]\ `n 1920, numin-du-se atunci �Jiul�, care `n campionatul regional din1927-1928 reu[e[te s\ se califice `n turneul finalpierzând finala competi]iei la � Col]ea� Bra[ov cu2�3. Echipa finalist\: Kiss, Szabados, Repp, A.Berkessy, Szulle, Gentl, Kilianovitz, Messner, Bog-nar, Guga, Kertes. ~n 1931, din conducerea asocia]ieif\ceau parte: Francisc Frei � pre[edinte de onoare,Ion Bula[u � pre[edinte, ing. G. Socolescu � pre[e-dinte executiv, Dezideriu Laz\r � secretar general [iAlexandru Nerkessy � [eful sec]iei de fotbal. ~n pe-rioada divizionar\, echipa luând denumirea de�Minerul�, activeaz\ din 1936 `n e[alonul al III-lea alLigii de Vest, promoveaz\ `n Divizia B `n anul 1938 [ievolueaz\ la acest nivel trei edi]ii de campionat, pân\`n 1941. Dup\ r\zboi continu\ s\ activeze `n DiviziaB pân\ `n 1959, numele echipei schimbându-se decâteva ori: �Partizanul� (1950), �Flac\ra� (1951),�Minerul� (1953), �Energia� (1957) [i din nou�Minerul� `n 1958-1959, titulatura tradi]ional\ subcare, dup\ 12 ani de a[teptare, echipa promoveaz\ `nprima divizie. Autorii acestei performan]e au fost:antrenorii V. Laz\r [i Ad. Pall, iar lotul de sportivi:Kiss, Plev, Coman, Keresztes, Groza, Mihaly, Pall,Paraschiva, Szöke, Inea, Cotroaz\, Creiniceanu. ~nprima divizie �Minerul� joac\ patru edi]ii (1967-1976), apoi retrogradeaz\ `n Divizia B. Aici, dup\ al]ipatru ani competi]ionali (1963-1967), `n mod sur-prinz\tor retrogradeaz\ `n e[alonul al III-lea. Vortrece 9 edi]ii de campionat, din 1967 pân\ `n 1976,pân\ când �Minerul� va reveni `n Divizia B cuurm\torul lot de juc\tori: Budu[an, Dodu, Ro[u,Tudor, Naidin, Bala[, Dosan, Lucu]\, Rusu, Nic[a,Stoinic\, Lucian, Voicu, Burdangiu. Dup\ doi ani `nDivizia B (1976-1978) a urmat o nou\ retrogradare `nDivizia C, unde va sta pân\ `n 1980, când va reveni`n e[alonul secund cu antrenorii M. Basarab [i C.Cotroaz\ [i lotul de juc\tori: Roman, Grigore,Leordean, Truic\, Burdangiu, Dumitru, I. Popa,

Bolo[, I. Marian, Dosan, P. Popa, Moraru, Voicu, Co-vaci Leca, Iacob, Tudor, S\m\reanu, Burchel,B\losu. Conducerea asocia]iei era asigurat\ de ing.Gh. Marchi[ � pre[edinte de onoare, Mihail Moises-cu � pre[edintele asocia]iei [i ing. Gh. Varhonic �pre[edintele sec]iei de fotbal. Dup\ doi ani `n DiviziaB (1980-1982), a urmat unul `n Divizia C [i apoi onou\ promovare `n e[alonul doi, cu antrenorul PetreLibardi la conducerea tehnic\. Trei ani dup\ aceea(1983-1986), �Minerul� va juca `n Divizia B, dup\care `[i va lua adio de la acest e[alon, activând pân\`n anul 2002 numai `n Divizia C, f\r\ [anse reale dea mai reveni `n e[alonul secund.

�OLIMPIA� BUCURE{TI. Prima echip\ de fotbaldin Capitala ]\rii `nfiin]at\ `n octombrie 1904, detineri str\ini [i câ]iva români, printre care: M.Gebauer, L. Breyer, Davilla, fra]ii Grünberg, prof.Ioanide, Szalay, Mandel. Primul pre[edinte a fost M.Gebauer, secretar L. Breyer, iar c\pitan al echipei Gh.Viereck. Terenul de joc era cel de la �Bolta Rece�(lâng\ Arcul de Triumf de azi). Participând la Cupa�Herzog� al\turi de �Colentina� [i FC �United� Plo-ie[ti, competi]ie echivalent\ cu campionatul ]\rii `ncondi]iile Vechiului Regat, câ[tig\ doi ani consecutivtitlul de campioan\, `n 1909-1910 [i 1910-1911. Dinlotul echipei f\ceau parte atunci : Gebauer, Hartman,Winter, L. Breyer, Davilla, Kemeny, Grünberg, Hart,Niculescu, Apostolescu, B\rbulescu (unsprezecele debaz\). Acestora li s-au mai ad\ugat: Roman, Comi-novici, Mincu, G. Vraca, C. R\dulescu, fra]iiBrebe]eanu, fra]ii Volvoreanu, Miti Niculescu, {u]u,Dr\ghici, G. Dragomirescu, }ane S\vulescu. ~n preajmaanului 1915 echipa se destram\. O parte dintrejuc\tori sunt mai mult atra[i de rugby, iar al]ii, ̀ n fruntecu L. Breyer, trec la Clubul �Colentina�. Dup\ primulr\zboi mondial, �Olimpia� revine [i, `ncepând din1921, particip\ la campionatul regiunii Bucure[ti. ~nperioada competi]ional\ predivizionar\, �Olimpia�reu[e[te o singur\ dat\ s\ dep\[easc\ faza regional\(1927-1928) [i s\ se califice `n turneul final al campi-onatului na]ional, eliminat\ fiind de �Col]ea� Bra[ov(1�3), `n �sferturi�. ~n sistemul divizionar particip\ `n1937-1938 `n Liga de Sud a Diviziei C (locul II), iar `n1940-1941 `n Divizia secund\ (locul IV `n seria a 3-a).

351

Cluburi de fotbal

Dup\ cel de al doilea r\zboi mondial, echipa reapare`n campionatul districtual Bucure[ti sub numele de�Olimpia-Rhein�, dup\ care `[i `nceteaz\ activitatea,r\mânând `n urma sa doar faima cartierului [i aterenului ACSA (Belu), inaugurat `n 1927, unde s-auformat [i au activat, de-a lungul anilor, trei genera]iide juc\tori. Prima, 1925-1937, cu M. Cru]escu, P.Kroner, Em. Kroner, Robe, Sub\[eanu, Taciuc; ceade a doua, 1938-1944, cu Sucitulescu, V. St\nescu,Catan\, Panait, Ion Vasile, A[tileanu, Gic\ Nicolae,Gain, Fabian, C. R\dulescu-�Jumate�, C. Simiones-cu. Din a treia genera]ie (ultima), remarc\m numesonore ca cele ale lui Voinescu I, Voinescu II, Al.Ene, C\linoiu, Titi Popescu, Ciocea, fra]ii Medrea,Gheorghiu, Andreescu, Jipa.

�OLIMPIA� SATU MARE. A luat fiin]\ `n anul1921. Ini]ial, a activat `n campionatul regional,câ[tigând titlul de campioan\ a regiunii (1926-1927),apoi se calific\ `n turneul final al CN, de unde va fieliminat\ `n �sferturi� de echipa �Chinezul� dinTimi[oara. ~n 1932 fuzioneaz\ cu echipa �CFR� [idevine �Olimpia CFR�, având ca pre[edinte pe ing.Flaviu Salu]iu [i ca secretar general pe dr. LucianBretan. ~ncepând din 1934 ia parte la CN, `n formuladivizionar\, fiind component\ a Diviziei B, edi]iile1934-1937, dup\ care, `n campionatul 1937-1938,joac\ `n Divizia A numai timp de un an, revenind `nDivizia B `n perioada 1938-1940. Din lotul de juc\torifolosit `n perioada divizionar\ antebelic\, sunt demen]ionat: Boro[, Abrudan, Szabo I [i II, Vaida I [iII, Szereny I [i II, Rakosi, Huniade, Pop, Meti[an,Tatu, Sikola, Astalos, Sliv\], Neubauer I [i II, Iovicin,Toth, Kovacs, Nicola, Nicu, Barbu, Cornea, Bârlea,Kiss, Schlauvetz, Fluiera[, Olteanu, Hodi[an, Sche-ler, Boteanu, Seifert, Konrad, Feher, Lotea, Gheor-ghiu, Ro[ianu, Prassler II, Molnar, Miri[an, Farkas,Szeghedi, Mendel, Surcudan, M\dureanu, F\rc\[an,Erdei, Rusu, M\dianu, Condrea, Weiser, N\stureanu,Drago[. Dup\ r\zboi apare `n 1946-1947 `n DiviziaC. ~n anul urm\tor s-a destr\mat, Satu Mare fiindreprezentat `n Divizia B de �CFR Locomotiva�(1948-1951) [i apoi de �Progresul� (1952-1956). Auurmat câ]iva ani `n care ora[ul nu a avut echip\ `ne[alonul secund, pân\ `n 1960 când �Olimpia�

antebelic\ se va reg\si `n �ASM Dinamo�, mo[teni-toare a unui lot l\sat `n Divizia B de �Dinamo� S\sar,`n urma fuziunii acestei echipe cu CSM Baia Mare.�ASMD� activeaz\ patru edi]ii de campionat (1961-1965) `n e[alonul secund, dup\ care a urmat retro-gradarea `n Divizia C. Din 1965, �ASMD� se trans-form\ `n �S\tm\reana� (divizionar\ C `n 1965-1967)care va disp\rea, la rândul s\u, `n vara anului 1967,locul ei fiind luat de dou\ forma]ii: �Unio� [i �Me-talul�, care vor fuziona `n 1968, creând, `n sfâr[it,�Olimpia�. Din lotul acestei echipe f\ceau parte: {t.Bathory, I. Bathory, Both I, Knoblau, Boc[a, Filip,Kincses, Kalmar (de la �Metalul�), Heinrich, Borota,Bokor, Les, Popa, Dobi (de la �Unio�), Jula, Gerö,Feher, I. Pop, Samu. ~n noua formul\, �Olimpia�joac\ un an `n Divizia C (1968-1969) [i, dup\ barajulde la Cluj, promoveaz\ `n Divizia B (antrenori � Al.Pop [i V. Savaniu). Au urmat cinci campionate `ne[alonul al II-lea (1969-1974), dup\ care echipa con-dus\ de Gheorghe Staicu [i V. Savaniu a promovat `nDivizia A cu juc\torii: Bathory I, Bigan, Boc[a,Knoblau, Naom, Keiser, Libra, Helvei, Both, Du-mitriu III, Bathory II, Borota. ~n prima divizie,�Olimpia� nu rezist\ decât dou\ edi]ii (1974-1976),dup\ care a urmat un an (1976-1977) `n Divizia B [io nou\ promovare `n Divizia A, asigurat\ deantrenorii Gheorghe Staicu [i {t. Czako. Lotul dejuc\tori: Pusztai, Feher, Ress, Matei, Ghencean,Smarandache, Popescu, Boc[a, N. Marcu, Keiser,Both I, Bathory II, Balogh I, Szabo, Sabou, Gherine,Helvei, V. Mure[an, Ha]eganu, M. Popa, Mathe. ~nconducerea clubului erau: Dorel Curpa[ � pre[edintede onoare, Vasile Pu[ca[ � vicepre[edinte de onoare[i Boris Olteanu � pre[edinte activ, urmat de MirceaLupan. ~n prima divizie, �Olimpia� joac\ numai unan (1977-1978), când a realizat [i o remarcabil\ per-forman]\ � calificarea `n finala CR, `nvins\ fiind de�Universitatea� Craiova. Au urmai apoi numai campi-onate de Divizia B `ntre anii 1978 [i 1993, cu câteva`ncerc\ri nereu[ite de revenire `n primul e[alon. ~nschimb, �reu[e[te� retrogradarea `n Divizia C,e[alon `n care va juca dou\ campionate (1993-1995),dup\ care va reveni `n Divizia B pân\ `n 1998, cândse va `mplini visul revenirii `n prima divizie. Lotulechipei: Suciu, Gh. Tudor, Ciocan, Dragomir,

352

STRUCTURI ORGANIZATORICE

Gongolea, Iodi, Nan, Szabo, Teger, I. Kovacs,Cioloboc II, Minteuan, Mincu, M. Paul, S. Sab\u,M. Alexandru, Chiratcu, Corjan, Tarc\u, Mozacu,Negrea, Prodan. Antrenor � Gavril Both, pre[edinte� Vasile Bondi. ~n campionatul 1998-1999�Olimpia�, ocupând locul XVIII `n prima divizie, arevenit `n e[alonul secund.

�POIANA� CÂMPINA. Echip\ a muncitorilor Uzi-nei Metalurgice Poiana Câmpina, jud. Prahova.~nfiin]at\ `n 1924, activeaz\ ini]ial `n campionatul dis-trictual. ~n 1946 este component\ a seriei a III-a Di-vizia C sub numele de �Astra Român\� Câmpina [iocup\ primul loc, promovând `n Divizia B. ~n 1947-1948 se claseaz\ pe locul XIV `n seria a III-a a DivizieiB [i retrogradeaz\ `n Divizia C, ocupând `n aceste[alon locul III `n 1948-1949. Urmeaz\ o perioad\ deactivitate ̀ n cadrul regiunii Ploie[ti, pân\ ̀ n 1952, cândrevine `n Divizia B, pe care nu o va mai p\r\si timp dedou\ decenii (1952-1972). ~n acest interval schimbân-du-[i denumirea `n: �Flac\ra� Câmpina (1952), �Me-talul� (1953), �Flac\ra� (1955), �Energia� (1957-1958), �Poiana� (1958-1959), nume care va r\mâneneschimbat `n continuare. Cea mai bun\ performan]\`n acest interval de timp a fost locul II `n edi]ia decampionat 1961-1962. ~n campionatul 1971-1972ocup\ locul XV `n clasamentul seriei [i retrogradeaz\`n Divizia C. ~n perioada celor 20 de ani de prezen]\ `nDivizia B, din lotul echipei au f\cut parte o serie de va-loro[i juc\tori, printre ace[tia [i câ]iva interna]ionali:S\lcudeanu, Opanschi, Sarva[, Stancu, Gigi Ionescu I,Gh. Ionescu II, M\l\ieru, Gic\ Ionescu III, Bonta[, I.Neac[u, V. Neac[u, Dima, B\l\ceanu, Dumitru,Gavriloaie, C\ciul\, Gârlea, Iordache, Sanilovici,Banu, Goran, Postolache, Ad. Aelenei, Gh. Popa,Butufei, Simaciu, Cozarek. ~n Divizia C, �Poiana�joac\ pân\ la finele campionatului 1977-1978, cândrevine `n e[alonul secund, antrenorul Gh. Dimafolosind un lot de juc\tori format din: {oac\te,Prunoiu, {erban, Andrei, Negreanu, Liviu Cozarek,Manolache, Ionescu, Pavel, Gheorghiceanu, Preda,Stoica. Din conducerea asocia]iei f\ceau parte:Neni[anu � pre[edinte al asocia]iei [i Gigi Ionescu I �pre[edinte al sec]iei de fotbal. ~n Divizia B, �Poiana� arezistat trei edi]ii de campionat (1978-1981), dup\ care

retrogradând, a `nceput lupta pentru promovare, obiec-tiv realizat la sfâr[itul campionatului 1985-1986. Aurmat apoi un �du-te-vino� `ntre Divizia B [i DiviziaC, astfel: 1986-1987 `n B, 1987-1988 `n Divizia C,1988-1991 `n Divizia B, 1991-1994 `n Divizia C [i, `ncontinuare, `n Divizia B. ~n anul de gra]ie 2000,pre[edintele asocia]iei era {tefan Chi]u, antrenor Con-stantin Ro[u, iar lotul de juc\tori cuprindea pe:Boh\l]ea, Stoian, Vlad, Badiu, Bejan, C. Constantin,Dobre, Georgescu, Lup[a, Oprea, Pl\vache, Posto-lache, Burchi, Burtea, Grigora[, I. Marin, Medeleanu,Rupedeal, Albu, Andrie[, Anghel, Colban, Stegaru.Din 2001-2002 devine echip\-�satelit� al FC �Dina-mo�� Bucure[ti. ~n 2002 retrogradeaz\ `n Divizia C.

�PRAHOVA� PLOIE{TI. A luat fiin]\ `n 1915, subconducerea lui J. Koppes, un petrolist olandez, prindesfiin]area echipei FC �United�. De fapt, FC �Uni-ted� [i-a schimbat numele `n �Prahova� FC, echip\care `n 1915-1916 a câ[tigat titlul de campioan\na]ional\. Dup\ primul r\zboi mondial, `[i reia acti-vitatea al\turi de forma]iile bucure[tene, participândla CN `n formula turneului final, cu campioanele deregiuni [i apoi de ligi, `ntre anii 1919-1932. Perfor-man]a sa major\ din aceast\ perioad\ a fost câ[ti-garea, `n 1931, a campionatului Ligii de Sud, cuechipa format\ din: Zaharescu, Barasch, N. Ionescu,Vasilescu, Müller, Dauché, Popescu, Obretcovici,Reingluber, Georgescu-Tarzan, I. Niculescu, Atana-siu. ~n turneul final al CN, �Prahova� pierde cu 2�3`n fa]a UDR [i este eliminat\ din competi]ie.~ncepând din anul 1934, echipa joac\ `n e[alonul di-vizionar secund (1934-1936), apoi `n Divizia C(1936-1937) [i din nou `n Divizia B (1937-1941), dinlot f\când parte, printre al]ii, Iord\chescu, {enchea,Dun\reanu, Russen, Gh. Dragomirescu, Grün, Pas-caru, Epure, T. Georgescu, Bujor, Farka[, Criticioiu,Boldi[, Radu Florian, iar `n perioada celui de-aldoilea r\zboi mondial: Ioanid, Panovschi, Boac\,{perlea, Bu[ac, T. P\unescu, I. Manolescu, N. An-tonescu, V. B\rbulescu, Lip\nescu, E. Vlaiculescu,Gh. Ionescu, R. Gologan. ~n 1946, dup\ un mecidublu de baraj cu �Gloria� CFR Gala]i (3�0 [i 2�1),promoveaz\ `n prima divizie, lotul echipei cuprin-zând pe: C. Mih\ilescu, Balmu[, Hrisafi, Matroc,

353

Cluburi de fotbal

{t. Com\nescu, Boac\, Vâlvoi II, Catan\, M. Beraru,Mladin, Com[a, M. Ionescu, {t. Georgescu, Maz\re,Gologan, Vlaiculescu, Deliu, Mih\escu. Conducereaechipei era asigurat\ de B. Andrei, Gh. Marinescu, N.Stanbolgiu, Tr. Stoenescu, Tr. Popescu. Dup\ numaiun an, echipa retrogradeaz\ `n e[alonul secund [i, `n1947, fuzioneaz\ cu �Concordia�, echipa uzineiploie[tene cu acela[i nume. Juc\torii noi `n lot suntacum: Asadur, {tef\nescu, Mincea, Tea[c\, {t.Vasile, M\rd\rescu, Chilea, Gârlea, Gh. Ionescu,Moldoveanu, B\dulescu, Motronea, Sanilovici.Traseul divizionar al echipei este constant `n e[alonulal II-lea, dar cu repetate schimb\ri de nume: �Parti-zanul� (1950), �Flac\ra� (1951-1955), �Metalul�(1956), �Energia� (1957), pentru ca din 1958 s\ serevin\ la denumirea tradi]ional\ de �Prahova�. Lasfâr[itul edi]iei de campionat 1962-1963, echipa esteexclus\ din Divizia B, `n urma unor nereguli com-peti]ionale [i retrogradat\ direct `n campionatul or\-[enesc. A urmat revenirea pe scena divizionar\, `n1968, `n Divizia C [i apoi `n 1975 `n Divizia B, dup\care �Prahova� CSU (din 1984), cu o comportare os-cilant\, a pierdut treptat contactul cu performan]a.Declinul s-a accentuat dup\ 1989, când echipa va re-trograda `n e[alonul al III-lea (1991) [i apoi `n cam-pionatul jude]ean, a[a-zisa Divizie C (1995). R\mas\f\r\ sprijin material, �Prahova�, cândva campioan\ a]\rii, una din cele mai vechi echipe române[ti,cunoa[te trista soart\ a anonimatului, disp\rând `n2000 de pe scena fotbalistic\.

�RIPENSIA� TIMI{OARA. Primul club profesionistde fotbal din România, `nfiin]at la 21 decembrie 1928.Datorit\ statutului s\u de club profesionist, nu a avutdrept de participare `n competi]iile na]ionale [i nicijuc\torii s\i nu au putut fi utiliza]i `n `ntrecerile inter-na]ionale amatoare. ~n fruntea conducerii s-au aflat,pe `ntreaga perioad\ de glorie a echipei (1931-1940),dr. Cornel Laz\r, ajutat de o serie de colaboratorivaloro[i, precum: ing. D. Balasz, dr. E. Hiller, dr. F.Holzer, E. Berger. ~n 1930, �Ripensia� apare `n aren\avându-l ca antrenor pe F. Platko, cu juc\torii: W.Zombory, I. Czinczer, B. Hoksary, Ad. Hrehuss, R.Bürger, V. Stepan, L. Raffinski, {t. Dobay, Gh. Ciolac,Z. Beke, A. Glanczmann, Al. Schwartz, G. Semler.

~n 1931, �Ripensia� organizeaz\ un turneu de propa-gand\ `n ]ar\ [i str\in\tate, `ncheiat cu urm\torulbilan]: 38 de meciuri câ[tigate, 8 egale [i 9 `nfrângeri.Din anul competi]ional 1932-1933, primul `n care seorganizeaz\ CN `n formula divizionar\, [i pân\ `n1948, �Ripensia� particip\ la 11 edi]ii divizionare,dintre care 9 `n prima divizie, 1932-1941, una `n Di-vizia secund\, 1947-1948 [i `nc\ una `n e[alonul alIII-lea, 1946-1947. ~n perioada celor nou\ prezen]epe prima scen\ divizionar\, �Ripensia� a `nregistratun veritabil record competi]ional: 4 titluri de cam-pioan\ a ]\rii, 1933, 1935, 1936 [i 1938, de 2 oricâ[tig\toare a CR `n 1934 (primul event din istoriafotbalului nostru) [i 1936. ~n celelalte 5 edi]ii de cam-pionat a ocupat pozi]ii frunta[e `n clasament � de 2ori locul II, 1934 [i 1939, de 2 ori locul III, 1937 [i1941 [i o dat\ locul VI, 1940. ~n perioada antebelic\a marilor performan]e, �Ripensia� a avut `n rândurilesale o pleiad\ de interna]ionali valoro[i, ca: W. Zom-bory [i D. Paplovici � portari; R. Bürger, B. Hoksary,Fr. Agner, Gh. Oprean, C. Laz\r, V. Chiroiu, C. Reg-dom, I. Felecan I, V. Deheleanu, R. Kotormani, E.Lakatos, {t. Gall, T. Naghi, N. Simatoc, Tr. Tabacu,S. Bindea, Z. Beke, Gh. Ciolac, Al. Schwartz, {t.Dobay, L. Raffinski, Gr. Sepi, Ad. Marksteiner, I.Tabacu, Marcu II, D. Mioc, D. Jifcovici, G. Hass, M.Tänzer, I. Kovaci, N. Vod\, S. Andreescu � juc\toride câmp. Participând `n CEC, `n 1937-1938, elimin\`n primul tur pe AC Milan cu 3�0 [i 1�3, fiind elimi-nat\ cu 1�4 [i 5�4 `n turul urm\tor de �Ferencvaros�Budapesta. Dup\ r\zboi, �Ripensia� joac\ `n DiviziaC, câ[tig\ una din serii [i promoveaz\ `n e[alonul se-cund `n 1947, de unde, `n anul urm\tor, este exclus\nejustificat din competi]ie, `n urma reorganiz\rii for-mulei divizionare. ~n acela[i an, echipa de juniori aclubului, antrenat\ de cuplul Bindea�Deheleanucâ[tig\ titlul de campioan\ na]ional\. Cu acest ultimsucces, �Ripensia� spune �adio� fotbalului românesc.~n vara lui 1969, `ntr-o `ncercare de concentrare a va-lorilor fotbalistice timi[orene, numele de �Ripensia�a mai ap\rut pentru pu]in timp, dup\ care ini]iatoareaunei astfel de idei, �Politehnica�, a revenit la numeles\u tradi]ional, `n vreme ce �Ripensia� r\mâne doar ofrumoas\ amintire.

354

STRUCTURI ORGANIZATORICE

�ROCAR� BUCURE{TI. Asocia]ie sportiv\ aUzinei de Autobuze din Capital\, care a luat fiin]\ `n1953. Participând la campionatul municipal Bucu-re[ti, promoveaz\ `n Divizia C `n 1968, an `n care iadenumirea de �Autobuzul�, pe care o va p\stra pân\`n anul 1993, când va deveni �Rocar�. Doi ani (1968-1970) activeaz\ la nivelul e[alonului al III-lea,ratând, `n baraj, promovarea `n Divizia B. Dup\ al]itrei ani, `n Divizia C (1970-1973), promoveaz\ `nvara anului 1973 `n e[alonul secund. Din colectivulde conducere f\ceau parte: ing. Vasile Cornac �pre[edintele asocia]iei [i C. B\canu � pre[edintelesec]iei de fotbal. Antrenorul Emil Samureanu a reali-zat performan]a promov\rii cu urm\torul lot dejuc\tori: Matache, Pandele, Diaconu, Gostin, Popes-cu, Bobin, Radu, Cosma, Maruneac, Tinichie,Chiri]\, Ca]aros, St\nescu, Ivan, Bic\, Melencovici,Nicolau, C\]oi, Ren]ea, D\ncescu, Ghi]\, Riocsan,Petculescu, Ciferidis. ~n Divizia B, �Autobuzul�joac\ trei edi]ii de campionat (1973-1976), dup\ carea urmat un an `n Divizia C (1976-1977) [i din noupromovarea `n Divizia B, pre[edintele sec]iei de fotbalfiind ing. Lucian Duma, iar antrenor acela[i EmilSamureanu, cu urm\torii juc\tori: Str\jeru, Mocanu,B\dila[, G. Ionescu, Grigore, Marin, Ro[u, Andrei,Naghi, Ni]\, Stroe, Ciornoav\, Sult\noiu, Mineu,Pestri]u, Munteanu, Ene, Gr. Manu. Dup\ cea de adoua promovare `n Divizia B, �Autobuzul� semen]ine constant `n zona de mijloc a clasamentuluipân\ la finele edi]iei de campionat 1984-1985, când aretrogradat `n Divizia C, unde nu a jucat decât un an(1985-1986), dup\ care a revenit `n Divizia B pentrual]i doi ani (1985-1988). A urmat un alt campionat(1988-1989) `n e[alonul al III-lea [i, `n continuare,pân\ `n 1999, nu a mai p\r\sit Divizia secund\. Cânda p\r\sit-o, nu a mai coborât pe scara competi]ional\,ci a urcat pentru prima oar\ (din 1993 cu numele de�Rocar�) `n e[alonul de elit\ al fotbalului nostru, `nDivizia A. Antrenorul Silviu Dumitrescu a folositurm\torul lot de juc\tori: Tudor, Mihalache, Coman,T. Petre, I. {erban, M\rg\rit, Tâlvan, C. Dinu,At\n\soaie, Stancu, M. Oprea, C. Cristescu, Stoian,Fl. Laz\r, Strel]a, }ermure, Pitu, Farmache, Borbely.La prima sa participare `n 1999-2000 `n Divizia A,�Rocar� (antrenor Florin Marin) a reu[it s\ se

men]in\, pentru ca, `n campionatul 2000-2001, `ntr-oformul\ organizatoric\ nou\ cu �Fulgerul� Bra-gadiru, avându-l la conducerea tehnic\ pe DumitruIII (pre[edinte Gh. Florea), s\-[i propun\ un obiectivmai `ndr\zne], acela de a se situa `n prima jum\tate aclasamentului. ~n campionatul 2000-2001 a retrogra-dat `n Divizia B. ~n acela[i an a fost finalist\ a CR(2�4 cu �Dinamo�). Din returul campionatului 2001-2002 s-a retras din competi]ie.

�UNIREA TRICOLOR�. Istoria echipei a `nceput `ncartierul bucure[tean Obor unde a luat fiin]\, la ini]ia-tiva unor elevi de liceu, Clubul �Teiul�, care la pu]intimp dup\ aceea [i-a schimbat numele `n �Tricolor�.Din conducere f\ceau atunci parte: Jenic\ Moldo-veanu�pre[edinte [i Dinc\ Georgescu � c\pitan alechipei, iar printre primii juc\tori erau CostelR\dulescu, Mare[, H. Mu[atescu, V. Cre]ulescu. ~n1915 �Tricolor� câ[tig\ Cupa �Harvester�, iar `n 1916campionatul categoriei a II-a. Dup\ primul r\zboimondial devine campioan\ a regiunii Bucure[ti(1921-1922), se calific\ `n semifinalele CN, dar dinlips\ de fonduri pierde, prin neprezentare, meciul cu�Victoria� Cluj. La 23 septembrie 1923 `nregistreaz\prima victorie a unei echipe bucure[tene `n fa]a uneiaiugoslave, 2-1 cu �Beogradski�. ~n anul 1924, tot `nObor, ia fiin]\, din fuziunea dintre �Orizontul� [i�Zbur\torii�, Clubul �Unirea�, avându-i la conducerepe N. Lucescu, {t. Lucescu, D. T. Mih\ilescu, C. Ne-gulescu, P. Bolintineanu, Gh. Iorgu, {t. Marinescu.Terenul echipei, de lâng\ Gara de Est, este inaugu-rat la 5 octombrie 1924. ~n anul 1926, cele dou\cluburi fuzioneaz\, dând na[tere �Unirii Tricolor�.Lotul de juc\tori cuprinde pe: Bacinschi, Lederer,Bu[c\, Russen, Kelemen, Cârjan, Mih\ilescu, Fronio,Maior, Charles, Ghermelie, Frunzetti, Alex. Popescu,Steinbach, Rogalschi, {uteu, S\uceanu, Cipcigan,Muncaciu, Merfie. ~n 1926-1927, �UT� câ[tig\campionatul regiunii Bucure[ti, fiind eliminat\ `nsemifinale de �Col]ea� Bra[ov cu 1�4. O dat\ cu`nfiin]area sistemului divizionar este prezent\ la toateedi]iile dinaintea celui de al doilea r\zboi mondial, `nprima divizie de opt ori (1932-1938 [i 1939-1941), odat\ `n Divizia B (1938-1939). Finalist\ a CR, edi]ia1935-1936, va reu[i s\ câ[tige titlul de campioan\ a

355

Cluburi de fotbal

]\rii `n 1941, având `n lot urm\torii juc\tori: Cristea,Petrescu, Iliescu, C. Marinescu, Florea, Anghelache,Boteanu, Paraschiva, N. Mih\ilescu, Bodea, J. Du-mitrescu, S. Niculescu, Cârjan, Cricitoiu. Dup\r\zboi, activeaz\ `n e[alonul secund (1946-1947),apoi `n prima divizie (1947-1948), forma]ia de baz\având urm\toarea alc\tuire: Nanculescu, Anghela-che, Cernea, A. Teodorescu, M. Tudor, Simionescu,Petculescu, M. Apostol, Ozon, M. Popescu, Fl. Mari-nescu. ~n returul campionatului, clubul trece din ian-uarie 1948, sub patronajul MAI, numindu-se �UnireaTricolor MAI�. Tot `n 1948, la 14 mai, �Unirea Tri-color MAI� fuzioneaz\ cu �Ciocanul�, de aici rezul-tând clubul Ministerului de Interne, �Dinamo�, repre-zentat `n campionat de dou\ echipe purtând, provizo-riu, vechile denumiri. �Unirea Tricolor� va retrograda`n Divizia B `n vara anului 1948 [i va deveni dincampionatul 1948-1949 �Dinamo B�. Ocupândprimul loc `n seria a doua a diviziei secunde nu poatepromova, neputând fi, `n acela[i campionat, dou\echipe ale aceluia[i club. ~n aceast\ situa]ie, fostul�Ciocanul� (�Dinamo A�) r\mâne `n Bucure[ti, `nDivizia A, iar fosta �Unirea Tricolor MAI� (�DinamoB�) se va muta la Bra[ov unde, sub numele de �Di-namo� Bra[ov, va promova `n prima divizie [i va juca`n ora[ul de la poalele Tâmpei pân\ `n 1956 inclusiv,dup\ care un an (1957-1958) va activa la Cluj, apoidin 1958-1959 la Bac\u, unde ulterior devine �SportClub� Bac\u.

�VAGONUL� ARAD. Este asocia]ia sportiv\ `n care,de-a lungul anilor, se contope[te, de fapt, istoria a treiechipe cu tradi]ie: �AMEFA�, �CFR� [i �Vagonul�.La `nceput a fost Asocia]ia Muncitorilor pentruEduca]ie Fizic\ Arad (AMEFA), `nfiin]at\ `n 1911.Anterior acestei date, `n 1909, luase fiin]\ CS alFabricii de vagoane, alc\tuit numai din muncitori,care `n 1911 fuzioneaz\ cu �AMEFA�, p\strând nu-mele acesteia din urm\ pân\ `n 1948. ~n 1913, intr\ `nfuziune [i �AS Tipografia�. Dup\ primul r\zboi mon-dial, echipa muncitorilor ar\deni, activând `n campi-onatul regional, se calific\ de trei ori `n turneul finalal CN, dar nu trece de faza semifinal\ a competi]iei.~n perioada predivizionar\ a anilor 1929-1932, dinlotul de juc\tori f\ceau parte: Bugariu, Gerold,

Corom, Csojka, Braun, Kolomban, Wlater, Blas-covitz, Medve, Karabel, Gula[, Toth, Takacs, Farago,Miklosi, Perdu]. Din 1932, �AMEFA� activeaz\ `nDivizia A pân\ `n 1940. Cea mai bun\ performan]\fiind locul II, realizat `n edi]ia 1935-1936, cu lotul debaz\: Bugariu, Sadowski, Kovacs, Ciaika, Szurdi,Szabo, Szanislo, Cucula, Leb, Parneki, Prassler,B\trân. ~n aceast\ perioad\, din efectivul echipei maif\ceau parte: Buiba[, Magolo, Reinhardt, Sliv\],Bermoser, Szeghedi, Sim\dean, Pataki, Pintea, Igna,Fritz, Ludwig, Reuter II, Toloc. ~n 1940, echipa�AMEFA� este desfiin]at\ de regimul legionar. Ea `[ireia locul dup\ r\zboi, activând `n Divizia B doi ani(1946-1948). ~n 1948 fuzioneaz\ cu �Astra� (Aso-cia]ia Sportiv\ a Fabricii de Vagoane Arad ̀ nfiin]at\ ̀ n1932 [i condus\ de ing. Teodor Cre]u). Pân\ la fuzi-une, �Astra� a activat `n campionatul regional, iar `n1946-1947 `n Divizia C. Noua echip\ ar\dean\ rezul-tat\ din fuziune va purta numele de �UVA-AMEFA�(Uzina de Vagoane Arad � AMEFA) [i va juca un turde campionat, 1948-1949, `n Divizia C, dup\ careevolueaz\ `n campionatul regional pân\ `n anul com-peti]ional 1955, când apare `n e[alonul secund cudenumirea de �Metalul�. ~n 1956 joac\ `n Divizia C,de unde revine `n Divizia B (1957-1958), purtând nu-mele de �Energia�. ~n continuare, se revine la numeletradi]ional de �AMEFA�, cu care echipa joac\ 3 ani(1959-1962) `n e[alonul secund, dup\ care denumirea�AMEFA� dispare din nomenclatorul competi]ional.~n locul s\u va ap\rea numele de �Vagonul�, carereprezenta, de fapt, ~ntreprinderea de Vagoane Arad.Cu noua titulatur\, echipa �Vagonul�, condus\ deantrenorul Toma Jurc\, activeaz\ `n Divizia B (1962-1963), `n Divizia C (1963-1964), din nou `n Divizia Bpân\ `n 1968, când reu[e[te promovarea `n Divizia A.~n acela[i an, �Vagonul� ajunge pân\ `n semifinaleleCR. ~n lotul antrenat de Toma Jurc\ evoluau ̀ n aceast\perioad\: Gherghel, Arghi[an, Secui, Lenard, Boro[,Mullreth, M. Mihai, Matu[inca, Dvorjak,Schweillinger, St\noaie, Otto, Dembrowski, Chivu,Gh. Macavei, Ladislau Petschowschi. Din conduceref\ceau parte: St. Dogmanov [i D. Jifcovici. ~n cam-pionatul 1968-1969, ocupând locul XIV `n clasament,�Vagonul� retrogradeaz\ `n Divizia B [i continu\ unpronun]at declin competi]ional: 1969-1971 `n e[alonul

356

STRUCTURI ORGANIZATORICE

secund, apoi `n Divizia C, de unde a fost la un pas decampionatul jude]ean, dac\ `n vara anului 1973 nu arfi intervenit fuziunea dintre �Vagonul� [i �CFR�Arad, al c\rui act de na[tere dateaz\ din 1921. Nouadivizionar\, purtând numele simbolic de �Unirea�, acontinuat s\ activeze `n Divizia �B�, având un lot`nt\rit de juc\tori. Dar nici aceast\ formul\ organiza-toric\ nu a reu[it s\ se impun\ suficient. Patru anicompeti]ionali (1973-1977) �Unirea�, care [i-aschimbat din nou numele `n 1973-1974 `n �Rapid�Arad, activeaz\ `n e[alonul secund, al]i trei ani joac\`n Divizia C, dup\ care revine `n Divizia B (1980) cuantrenorul Radin Du[an. ~n continuare, traseul com-peti]ional al echipei ar\dene este marcat de instabili-tate [i oscila]ii `ntre Divizia B [i Divizia C (1984-1989), perioad\ `n care se va schimba denumireaechipei de câteva ori: �CSM Rapid� (1985-1986),�Vagonul� (1986-1987), �CSM Vagonul� (1987-1988). ~n anii competi]ionali 1989-1992 (din 1991denumirea va fi �Astra�), echipa ar\dean\ joac\ ̀ n Di-vizia B, dup\ care pân\ `n anul 2000 va fi o di-vizionar\ C constant\, dar cu denumiri diferite:�Astra� pân\ `n 1994, �FC Arad� (1994-1996), �FCArad Telecom� (1996-1997), �Telecom� din 1997.Denumirea de �Vagonul� nu mai apare `n nici o for-mul\ competi]ional\.

�VENUS� BUCURE{TI. Club fondat la 5 iulie 1915,cu sediul `n cartierul Grivi]a � Buze[ti [i având filiale(ulterior) la Ploie[ti, Câmpina, C\l\ra[i, Corabia,Turnu M\gurele. Din 1916 particip\ la CN. Din primaconducere a clubului f\ceau parte: ing. Nicolaescu-Bal[(pre[edinte), dr. Gh. Dr\ghicescu (secretar general),Mitti Niculescu (c\pitanul echipei). Dintre juc\torisunt de men]ionat: Onoriu Nicolau, Vasiliu [i Al. Nico-lau-Unchiul. Dup\ primul r\zboi mondial, câ[tig\ dedou\ ori consecutiv CN (1919-1920 [i 1920-1921) `nformula veche, f\r\ echipele din Transilvania. ~n con-tinuare, mai câ[tig\ de trei ori consecutiv campionatulregiunii Bucure[ti (1923, 1924 [i 1925), se calific\ `nturneul final, dar nu dep\[e[te faza semifinalelor. ~n1928-1929 reu[e[te s\ intre `n posesia titlului na]ionalcu echipa de baz\: B\rbulescu, Popovici, Dr\ghicescu,T\n\sescu, Pantazi, Struska, Dumitrescu, Vasilescu,Stanciu, M. Nicolaescu, Motoroi. ~n campionatul

1931-1932, �Venus� `[i mai adaug\ `n palmares untitlu de campioan\ a ]\rii, dup\ ce, cu un an mai`nainte, [i-a inaugurat stadionul din Splaiul Indepen-den]ei. ~ncepând din anul 1932, o dat\ cu intrarea `nfunc]iune a sistemului divizionar, �Venus� activeaz\f\r\ `ntrerupere `n campionatul Diviziei A, fiind unadin prezen]ele de marc\ ale `ntrecerii. Primul titlu `nformula divizionar\ `i revine `n campionatul 1933-1934, echipa campioan\ având urm\toarea alc\tuire:L\pu[neanu, Stanciu, Albu, B\rbulescu, Eisenbeisser,Actis, Dumitrescu, V. Vâlcov, C. Vâlcov, P. Vâlcov,Motoroi. Din consiliul de conducere f\ceau acumparte: av. Al. Eladescu (pre[edinte), av. M. Ap\teanu [ijudec\tor P\dureanu (vicepre[edin]i), prof. I. Evian, R.Popescu, I. Nicolaescu, I. Iv\nescu, Gh. Du]escu, jude-c\tor Scondrescu, judec\tor Preotescu (membri). ~n1936-1937, 1938-1939 [i 1939-1940 �Venus� mai cu-cere[te `nc\ trei titluri de campioan\ a ]\rii, din lotulechipei f\când parte: David, Iord\chescu, Sfera, Albu,Ionescu-Crum, Negrescu, B\rbulescu, Gain, Gorgorin,Demetrovici, Iuhasz, Lupa[, Eisenbeisser, Bandrabur,Orza, Gruin, Ploie[teanu, Humis, P. Vâlcov, Bodola,Ene, Tr. Iordache. De men]ionat c\ `n anul 1938-1939[i echipa de juniori a clubului a reu[it s\ câ[tige CN.~ntre anii 1941-1944, �Venus� particip\ la campionat`n formula restrâns\ num\rându-se, cu regularitate,printre protagonistele `ntrecerii. Din lotul folosit `naceast\ perioad\ f\ceau parte: David, Bavu, Budan,Ionescu-Crum, Beffa, M. Popescu, Ceaurughin, Eisen-beisser, B\rbulescu, Bandrabur, T. Vladimirescu, S.Ploie[teanu, Nanciu, Herescu, Lupa[, A. R\dulescu,Humis, Gabor, Tr. Iordache, Ene. Pe plan interna]ional,�Venus� a participat la trei edi]ii ale CEC, `n 1937,1939 [i 1940, f\r\ s\ fi ob]inut performan]e notabile.Dup\ r\zboi, echipa apare `n Divizia B, unde joac\ doiani (1946-1948), dup\ care retrogradeaz\ `n Divizia C.~n 1948-1949 fuzioneaz\ cu �UCB� (Uzinele Comu-nale Bucure[ti) [i sub denumirea de �Venus UCB�activeaz\ un tur de campionat `n Divizia C, iar dup\desfiin]area acestui e[alon, `n retur, dispare [i �Venus�din nomenclatorul divizionarelor fotbalului românesc.Este de men]ionat faptul c\ `n istoria clubului de fotbalde aproape patru decenii se `nscrie [i activitatea unoralte sec]ii, cu o prezen]\ remarcabil\ `n via]a sportuluiromânesc. Este vorba de sec]ia de atletism reprezentat\,

357

Cluburi de fotbal

printre alte nume de rezonan]\, de campionul na]ionalla lungime Ionescu-Crum, `n acela[i timp un valorosfunda[ `n echipa de fotbal, de campionul la vitez\ M.Dr\g\nescu, precum [i de Virgil Ludu [i Cioclani.Baschetul venusist a fost [i el prezent `n celebrele noc-turne de la �Drept�; ca [i voleiul [i patinajul artistic pepatinoarul de la �Otetele[anu�. Sec]ia de nata]ie aclubului a `ntregit, la rândul s\u, profilul polisportiv alunui mare club, care a str\lucit `n perioada dintre celedou\ r\zboaie mondiale [i care, dup\ 1949, a r\masdoar `n amintirea noastr\, dar [i cu merite de necontes-tat `n istoria sportului românesc.

�VIITORUL� BUCURE{TI. Echip\ alc\tuit\ dincomponen]ii lotului na]ional de juniori, dup\ ceace[tia au câ[tigat, `n vara anului 1962, cea de-a 15-aedi]ie a Turneului UEFA, desf\[urat\ `n România. Aavut o existen]\ efemer\, participând `n CN, edi]ia1962-1963. ~n prim\vara lui 1963 echipa, foartepopular\ de altfel, un fel de replic\ la favoritele puterii,�Dinamo� [i �Steaua�, a fost desfiin]at\ abuziv,juc\torii s\i fiind transfera]i, `n marea lor majoritate,la cluburile bucure[tene din prima divizie: Suciu,Voinea, Pavlovici, Sorin Avram, Petescu, D. Popescula �Steaua�, Ghergheli [i I. Haidu la �Dinamo�, Ja-maischi [i Dumitriu II la �Rapid�. Echipa, antrenat\de prof. Gheorghe Ola, avea `n lot urm\torii juc\tori:Suciu, Adamache, Pal, R\celescu, Petescu, M\ndoiu,Ghergheli III, Ne[u, Matei, Dimitriu II, Voinea,Pavlovici, D. Popescu, I. Haidu, S. Avram, Jamaischi,Mure[an, Dumitriu I, N. Naghi, Pojoni.

UZINELE MECANICE TIMI{OARA (UMT).Echipa a luat fiin]\ `n 1960 sub denumirea de �Vul-turii� UMT, `n urma fuziunii cu �Vulturii�, forma]iacartierului timi[orean Ronat. Participând pentru primaoar\ `ntr-o competi]ie oficial\ `n campionatul Munici-piului Timi[oara, edi]ia 1960-1961, ocup\ locul I `nseria I, performan]\ repetat\ [i `n 1963-1964, cândpromoveaz\ `n campionatul regiunii Banat. ~n varaanului 1967, UMT (nume adoptat `nc\ din 1962),câ[tigând barajul cu campioana regiunii Hunedoara,promoveaz\ `n Divizia C sub conducerea antrenoruluiAdalbert Androvits [i cu urm\torul lot de juc\tori:Szildai Venturini, V\c\rescu, Marton, Stepan,

Foleanu, Szigheti, Enderle, Kovacs, Tunea, Lauren]iu,Stetu, Pop, Timi[an, B`l\, Fett, Chivantu, Andea. ~ncontinuare, pân\ `n anul 2002, echipa marcheaz\ unnum\r de 34 de prezen]e divizionare astfel: 19 `n Di-vizia C, 14 `n Divizia B [i una `n Divizia A, la fineleanului competi]ional 2000-2001, când antrenorulAurel {unda reu[e[te cea mai bun\ performan]\ aechipei cu urm\torul lot de juc\tori: Alm\[an, B\lici,Briciu, Mada, Meszaros, M. Kovacs, Botezatu, Fl.Bar, Gosa, Fl. C\lin, Mari[escu, Vlaicu, B`l\, Ritter,Nincsovics, S\voiu, D. Radu, Giuchici jr. Ulterior aumai jucat: S. Popovici, Fl. B\trânu. Dintre antrenoriicare au contribuit la preg\tirea echipei sunt de remar-cat: Adalbert Androvis, Iosif Lipoczi, Aurel {unda,Octavian Popescu, Cristian Contescu, Costic\R\dulescu [i Gheorghe Staicu. Conduc\tori cu con-tribu]ii substan]iale la afirmarea echipei: Ioni]\ Bagiu,Mihail Olariu, Ioan Timofte, Gheorghe Cutean, MihaiT\n\sescu. La sfâr[itul edi]iei de campionat 2001-2002, echipa cu un lot inferior valoric [i nesus]inut\financiar ocup\ ultimul loc `n clasamentul primei di-vizii [i retrogradeaz\ `n Divizia B.

�ASOCIA}IA MUNICIPAL| DE FOTBAL�BUCURE{TI (AMFB). Fotbalul din MunicipiulBucure[ti, cel mai reprezentativ pe plan na]ional, acuprins, `n afara echipelor divizionare ap\rute dup\anul 1932, [i un num\r variabil de forma]ii de cate-gorie inferioar\, incluse `n diferite formule organiza-torice [i competi]ionale. Pân\ `n anul 1948, formulacompeti]ional\ era aceea a campionatului districtual cuechipe ale celor mai mari `ntreprinderi bucure[tene, pecategorii valorice denumite onoare, promo]ie [i sector.Dup\ anul 1948, ̀ n func]ie de variantele organizatoriceale sportului românesc, fotbalul bucure[tean a avut caform\ de conducere comisia municipal\ din cadrulforului coordonator pentru cultur\ fizic\ [i sport. Unmoment de vârf din aceast\ perioad\, care s-a`ncheiat dup\ 1990, l-a constituit intervalul de timpcuprins `ntre anii 1964 [i 1976, când destinele fot-balului din Capital\ au fost asigurate de prof. TraianTomescu, [i num\rul de echipe, de juc\tori, arbitri [iantrenori a atins cifra record, `n condi]iile unor com-peti]ii cu 2 echipe de categoria onoare, alte 4 echipede categoria promo]ie [i 1�2 echipe pentru fiecare

358

STRUCTURI ORGANIZATORICE

sector bucure[tean. ~n cea de a treia etap\ a existen]eisale, fotbalul din Municipiul Bucure[ti s-a organizat,`n anul 1992, `n Asocia]ia Municipal\ Fotbal(AMFB), dobândind calitatea de persoan\ juridic\,num\rul echipelor cuprinse `n competi]ii reducându-se `n condi]iile economico-financiare precare. ~n con-ducerea AMFB au fost o serie de personalit\]i: N.L\z\rescu, P. Novac, N. Petric\, Ch. Manu[aride, I.Motroc, N. Mure[an [i M. Vâlceanu. ~n luna decem-brie 2001, ca urmare a aplic\rii Legii Sportului nr. 69din 2000, Asocia]ia Municipal\ de Fotbal s-a reorga-nizat pe principii noi, cu activitate radical `mbun\-t\]it\, având o conducere aleas\ pe 4 ani [i format\din: Vasile Avram - pre[edinte, Mihai Ionescu [iFlorin Chivulete, vicepre[edin]i, Valeriu Arg\seal\,secretar general, Tom Cristea, Gheorghe Timar [i IonBega (trezorier) membri. Ca principali [efi de comisiiau fost `nvesti]i: Constantin Dinulescu, MihaiHu[tiuc, Viorel Tomescu, George M\rculescu, IonelRingheanu.

LIGA PROFESIONIST| DE FOTBAL (LPF).Prima formul\ organizatoric\ a fost Colegiuldivizionar A, constituit `n urma plenarei Comitetuluifederal din 5 octombrie 1970, prezidat\ de MirceaAngelescu. Colegiul divizionar a fost un organism curol consultativ al FRF, format din reprezentan]iicluburilor divizionare A. Timp de 20 de ani, pân\ `n1990, rolul s\u a fost mai mult formal, episodic. ~nluna august 1990, noua formul\ de organizare acluburilor apare `n pres\ sub diferite denumiri: LigaConduc\torilor Cluburilor Profesioniste, LigaEchipelor Divizionare A, Liga Na]ional\ de Fotbal,Liga Cluburilor Profesioniste, Liga Conduc\torilorde Cluburi Divizionare A. Noul organism joac\ unrol mare `n alegerile generale din 9 august 1990 (pre-[edinte arh. dr. Emil Barbu Popescu-Mac), determi-nând `n bun\ m\sur\ structura conducerii federale,f\r\ s\ fi fost legal constituit\. ~n noiembrie 1990,Liga Na]ional\ de Fotbal are un statut [i func]ionea-z\, `n continuare, pe baza autoriza]iei nr. 9 002 din 30august 1990 a Departamentului Sport din cadrulMTS. Liga devine persoan\ juridic\, cu autonomiefinanciar\ [i cont `n banc\ `n lei [i `n valut\. La data

de 10 octombrie 1992 s-a constituit Liga Profesionist\din Divizia Na]ional\ (Divizia A) cu Mircea Angelescu� pre[edinte, Dumitru Dragomir � vicepre[edinte [iDaniel L\z\rescu � secretar general. La 22 ianuarie1993, `ntr-o nou\ formul\ organizatoric\ de consti-tuire, liga va c\p\ta denumirea actual\ de Lig\ Profe-sionist\ de Fotbal, grupând doar reprezentan]iicluburilor cu echipe `n Divizia Na]ional\. A fost alesatunci un comitet de conducere format din 9 membri.Ulterior, la 13 octombrie 1993, prin cooptarea [i acelor 36 de cluburi [i asocia]ii cu echipe `n Divizia A(actuala Divizie B), comitetul de conducere al LPF s-am\rit, cuprinzând [i 4 reprezentan]i ai e[alonuluisecund. La data de 30 septembrie, Dumitru Dragomireste ales `n func]ia de pre[edinte al LPF, fiind `nacela[i timp [i vicepre[edinte al FRF, pentru ca `n ulti-ma lun\ a anului 1996, Liga Profesionist\ de Fotbal s\se reorganizeze, ocazie cu care s-a ales [i noul consiliude conducere, având `n staff-ul permanent pe DumitruDragomir ca pre[edinte [i vicepre[edinte al FRF, peIosif Ursu [i Aurel Com[a, vicepre[edin]i, pe DanielL\z\rescu, secretar general. Un al treilea vicepre[e-dinte, precum [i membrii, consiliului urmau s\ fieale[i, prin rota]ie, dintre pre[edin]ii cluburilor divizio-nare A. Noul sediu al LPF a fost stabilit `n str. MihaiEminescu nr. 47, sect. 2, unde de altfel noul organismal fotbalului s-a mutat `n februarie 1997. Cu prilejul[edin]ei din 20 decembrie 1997 s-a hot\rât ca LPF s\preia organizarea campionatului `ncepând cu edi]ia1997-1998. Aceast\ edi]ie, ca [i urm\toarele, au `n-semnat un real progres pe calea cre[terii competitivit\-]ii [i a valorii jocului. ~n mai 1999 are loc o schimbarela vârf `n conducerea LPF, Daniel L\z\rescu fiind`nlocuit din func]ia de secretar general cu ValentinAlexandru, `n acela[i timp [i vicepre[edinte al FRF. Laultimele alegeri din luna octombrie 2000, DumitruDragomir a fost reales `n func]ia de pre[edinte al LPF,ca vicepre[edin]i au fost ale[i Alexandru Boc, AdalbertKassai [i Jean P\dureanu care, ulterior, a demisionat,fiind `nlocuit cu Iosif Urs. Pentru prima oar\ au fostpropu[i doi candida]i la func]ia de pre[edinte al LPF,Dumitru Dragomir ie[ind `nving\tor cu scorul de 11�5`n fa]a contracandidatului s\u, Gino Iorgulescu. Secre-tar general a fost reales Valentin Alexandru.

359

Cluburi de fotbal