PCOD ICE LE

CODICEL EDE

NOCERRA

F.

0.1446,.......11411HOMM,y11,11././....,Ft..."....*IIrt. : vIt III i ' 1, ' {

.). :.' l I C ;" ;IV V '

, . . ( .-.44. al,c' I i-e.. 3.3.'i V -

rc

%,i .1

paiht

SI

www.dacoromanica.ro

CODICELE VIC

v.\

www.dacoromanica.ro

CODICELE SILVIC

CODICELE SILVIC(24 Iuniu 1881)

TITLUL IDISPOSITIUN I GENERALE

Art. 1. cAdministratiunea domenielor sipadurilor statului are directiunea generall asu-pra padurilor supuse regimului silvic ; ea exer-cita controlul asupra personalului silvic si esteinsarcinata cu executarea dispositiunilor legeide fats,. (8-10, 14, 15 reg. 2 Apr. 83)

Art. 2. cDispositiunile art: 12 si 13 din le-gea actuala a administratiunei domenielor sipadurilor statului, relative la agentii insarcinaticu administratiunea si paza padurilor, la ad-misibilitatea si numirea for in functiune, suntaplicabile pentru tote padurile supuse regimu-lui silvic.

Plata padurarilor ease este in sarcina statului,comunelor si a stabilimentelor publice, dupecum apartin padurile). (31, 32 C. silo. ; 1, urm. leg. 1Iul. 75; 17 leg. 30 Mart. 83; 1, 2 decret 6 Mai 84; 4, leg. 10 Iun. 84)www.dacoromanica.ro

4 CODICELE SILVIC

TITLUL IIDESPRE REGIMUL SILVIC

SECTIIINEA I

EADURILE SUPUSE REGIMULUI SILVIC

Art. 3. Sunt supuse regimului silvic si sevor administra conform legii de fats:

I. Padurile ce apartin domcniului statuluicomunelor ;

2. Padurile stabilimentelor publice, ale co-munitatilor si bisericilor de mir ;

3. Padurile statului si ale celor-l-alte personejuridice care sunt in coproprietate cu particu-larii, i numai pe cat timp se afla in indivi-siune). (n, 17 c. silv.; 3 leg. 10 Inn. 84 ; 1, firm. reg. :9Apr. 85).

1. Imprejurarea ca 'Mune, din care s'au Vast lemne pen-tru constrnirea unui podet pe tilt aosea vicinalli, este in code-valmasie intre stet 31 comuna si ca prin urmare comuna ar eves.ore care drept asnpra padurei, nu exclude responsabilitatea agen-tului, mind el nu dovedesce ca pentru aces there a avut nit in-cuviintare prealabilit a autoritittii competinto respective. (Cas.461 din 9 Oct. 91).

2.laril, conform

Padurea statului care este in codevalmaaie cu partial-art. 3 3 c. silv., este supusa regimului silvic. (Cas.

461 din 9 Oct. 91).3. Dupe art. 3 3 c. silv. sunt supuse regimului silvic ai

se vor administra conform legii silvice Padurile statului ai alecelor-l-alte persona jnridice care

sesunt in coproprietate cu par-

ticularii si numai pepe eel

cat timp afla in indivisinne. Deci tribu-nalul care achita ce a taiat arbori din nit asemenea pft-dure interpreteza ran si violeza art. 3 3 c. silv. (Cas. 254 din18 Inn. 86).

4. Thick inculpatii au that lemne din padurea care le aPost concedatit in virtntea legei de improprietarirea insurateilordin 1882, de si in basa acelei legi arbori) acelor paduri

avendsuit re-

servati pe comptul statului, totu3i codul silvic de stopde a impedeca distrugerea pkdurilor statului, si intru cat aceapldure eate esitit din patrimoniul statului in bass aceleifaptul impntat inculpatilor nu constitue un delict in spiritul co-dului silvic. Deci instanta de fond care, apreciand despitgubirile

si

--

legi,

.

www.dacoromanica.ro

CODICELE SILVIC

statului, achita pe inculpati nu violea, nici un text de lege. (Cas.196 din 14 Mart. 86; 150 din Mart. K.

5. -- A se vedea No. 11 sub art. 19 c. silo.

SECTIUNEA II

AMENAGIAREA PXDURILOR

Art. 4. Padurile supuse regimului silvicnu se vor esploata de cat dupe un amenagia-nient facut de ua comisiune specials si apro-_bat prin decret regesc.

Comisiunea de amenagiare se compune dincel putin 3 agenti silvici, directi ai statului, nu-miti de administratiunea domenielor si padurilorstatului.

Nici ua abatere nici ua modificare nu sepote aduce la prescriptiunile amenagiamentuluiua data aprobat.. 9, so c. illy.; 14, urm. reg. 2 Apr. 8314, urm. reg. 19 Apr. 85).

Art. 5. gAmenagiamentele vor avea irrtot- d'a-una in vedere conservarea padurilor, sise vor face conform sciintei, in vederea circum-stantelor economice locale.

Terenurile despadurite se vor repopula prininsementare artificiala prin plantatiuni, in celmai scurt Cirri)). (11, 18 c. oily.; 1 leg. 8 Inn. 83 ; 4 leg.,10 Inn. 84).

Art. 6. Administratiunea domenielor sta-tului va proceda la amenagiarea padurilor supuse regimului silvic Beam ca, cel mult penein termen de 15 ani de la promulgarea acesteilegi, sa fie amenagiate tote padurile de acesta_categoric.

si

5-

Si

www.dacoromanica.ro

CODICELE SILVIO

Padurile supuse regimului silvic nu se vormai putea da in esploatare, de cat data vor

amenagiatez.

SECTIUNEA III

Dusauskuul PADURILOR

Art. 7. Nici ua padure supusa regimuluisilvic, de on ce verste si esenta, nu pote fi-defrisata de cat dupe un avis motivat in de-taliu al administratiunii domenielor statului, in-cuviintat de consiliul de ministri si aprobat prindecret regescl. (12, 13, so c. situ.; 39, urm. reg. 19 Apr, 85).

SECTIUNEA IV

ESPLOATAREA PIDUR1LOR

Art. 8. Vendarea parchetelor de padure,puse in esploatare, se face in marginele si dupeformele prescrise de legile si statutele specialerelative la administrarea bunurilor statului, acomunelor si stabilimentelor publice respective.

Art. 9. (Niel intr'un cas si sub nici uncuvent nu se pot schimba, prin conditiunile deadjudecare sau de vendare, prescriptiunile ame-nagiamentului, relative la modul de esploataresi de conservare a paduriis. (4 c. Buy.).

Art. 10. Administratiunea domenielorstatului este datore a forma, la fie care 2 ani,un tablou statistic despre starea padurilor su-puse regimului silvic.

Acest tablou va cuprinde

Q) -

fi

1

:www.dacoromanica.ro

CODICELE SILVIC 7

a). Numerul i intinderea padurilor amena-giate ;

. Padurile puse in esploatare 1 catimeahectarelor ce se esploateza pe fie care an;

c). Veniturile anuale din padurile puse inesploatare;

d). Padurile ne-amenagiate 1 acele ne-pusein esploatare ;

e). Judetul, comuna i mosia pe care se aflafie care padure i proprietarul caruia apartine.

Acest tablou va fi insotit de un raport incare se vor espune dificultatile practice ce seintempina pentru amenagiarea i esploatareapadurilor, precum 1 a mesurilor ce ar fi deluat in acest scop, potrivit cu interesele si ne-cesintile locale.

Acest tablou se va comunica consiliului deministri $i se va publica in Monitorul Oficial,.(3. urm. reg. 19 Apr. 85).

Art. 11. eSunt supuse regimului silvic,conform dispositiunilor legil de fan, in ce pri-vesce amenagiamentul, padurile situate pe ver-furile s,i cOstele muntilor, pe dealurile regiu-nilor muntose, precum i pe acelea care arputea servi, in .acele regiuni muntOse, ca apa-rare a cailor ferate si a oselelor). (1 reg. 19 Apr. 85).

Art. 12. Padurile situate in localintileenumerate in articolul precedent nu se pot de-fria; cu tote acestea, administratiunea dome-nielor, in urma incheerei consiliului de ministri,aprobata prin decret regesc, va putea acorda

.

-

www.dacoromanica.ro

CODICELE SILVIC

defrisarea la podgorii, daca proprietarul se vaangaja sa planteze vii sau pomi.

Intinderea partii defrisate nu pike trece peste25 hectare). (46, urm. reg. 19 Apr. 85).

Art. 13.

CODICELE SILVIC 9

nosa, care trebuesc s fie repopulate cu pa-duri.

El va forma un tablou de tote padurile siterenurile supuse regimului silvic, si '1 va ina-inta administratiunii domenielor si padurilorstatului, impreuna cu constatarile technice, careau servit de bass la hotararea sa.

Acest tablou se va publica in Monitorul(6 reg. 19 Apr. 85; reg.9 89).

1. Hotararile consilinlui technic prin care ua picture par-ticular& se suptme regimulni silvic trebuesc comunicate proprie-tarulni paduret pentru ea s& alba efectul fat& cu el, publics-rea ei prin monitorul oflcial ne thud de ajnns. (Cas. 314 din 5hills 88).

Art. 16. In termen de 6 luni de la pu-blicare, partea interesata _va putea face con-testatiune catre administratiunea domenielorstatului.

Administratiunea domenielor statului, exami-nand motivele pe care se fundeza contesta-tiunea, va putea sa verifice, printr' ua nduaancheta, starea locurilor pe comptul contesta-torului.

Decisiunea ei, data asupra contestatiunii, va-fi supusa la aprobarea consiliului de ministri,.(7, urm. reg. 19 Apr. 85). -

Art. 17. Afa'ra de padurile enumeratela art. It, cultura taiarea padurilor particu-larilor nu sunt supuse la nici ua restriqiune.

Ori care particular .ense este fiber a ceresupunerea paduril sau padurilor sele regimuluisilvic. Spre acest finit, el va adresa catre ad-ministratiunea domenielor statului ua declara-

Ofi-cial,.

ci

www.dacoromanica.ro

10 CODICELE SILVIC

tiune subscrisd de densul i legalisata de auto-ritatea competenta, cu alaturare de planul ihotarnicia paduril i cu aratare de numele mo-iel, a judetului si a comunei in care se afla.

Administratiunea domenielor statului va tineun registru special pentru aceste declaratiunii va elibera proprietarului un act de recu-noscere, ca padurea sa este si remane supusaregimului silvic.

Padurile particularilor, supuse -regimului siIvic, se vor publica in Monitorul Oficial, spresciinta tutulor.

Plata padurarilor este in sarcina proprieta-rilor. (28, urm. reg. 19 Apr. 85),

Art. 18. cPlantatiunile i semenaturile depaduri ce se vor face pe munti, dealuri i caste,pe zagazuri, maluri, baragane i nisipuri, vorfi apa'rate de on ce imposit in curgere de 30ani, de la data inceperil operatiunilor depadurire. (I r, urm. leg. 31 Mart. 85).

TITLUL IIIDESPRE URMARIRIL-E SI PENALITATILE DELICTELOR COMISE

IN PADURILE SUPUSE REGIMULUI SILVIC

SECTIUNEA I

DELICTELE SILVICE

Art. 19. tOri cine va taia, fara drept, ar-bori de on ce verste i esenta, sau va furalemne taiate sau arbori cacluti prin accident,se va pedepsi cu amenda valorea intreita a

-

im-

_ -

www.dacoromanica.ro

COniCELE SILVIC 11

arborilor taiati, dupe tarifele anexate la legeade fats. Cand lemnele sau arborii au fost ri-dicati si nu se pOte constata diametrul, amendava fi egala cu indoita valore a lemnelor sau.arborilor constatati prin estimatiunea agentilorsilvici,. (31 c. silv.; 809 No. 2, 396 No. 3 c. p).

1: Dupe art. 19 c. silv.unul

intentinnea deefementele

a'si apropria lem-nele Watt) nu constitue din delictulut silvic, cieste destul ca delinquentul sa fl titiat acele lemne pe care sciaca. nu I. apartine pentru ca delictul sit subsiste. Comite dar uagre3eld tribunalul care dice ca intro elementele constitutive aledelictului silvic este si intentiunea frauduldsit de a aproprialemnele, de ore ce, de si in regale, general& se care intentiuneaculpabild, in ceea ce se atinge de delictele silvice legiuitorul aderogat in acesta privinta. (Cas. 1 din 9 Ian. 84).

2. Legiuitorul, prin art. 14 si 19. c. silv., a pus principiulca on tine va tdia lemne din padurile supuse regimului silvic,in afarit de regulele stabilite anume pentru esploatarea unor ase-menea pdduri, comite nn delict silvic. Prin urmare, cei ce taelemne din ua atare padure, chiar pentru un fobs obqtesc, cum ar ficonstruirea unui podet pe ua sosea vicinald, comit un delict sil-vie de Ore ce, pe oath vreme legiuitorul nu se preocupd de in-tentiunea ce a condus pe agent in therea lemnelor din a& ase-menea padure, ci numai de faptul material al there' Yazd drept,urmeza ca instanta de fond nu trebue a& aplice, pentru mentio-natal fapt, principiile generale in materie penala, ci numai dis-positiunile codului silvic, ca lege eminaminte special& pentruasemenea delicte. (Cas. 461 din 9 Oct. 91).

3. Ceea ce constitute culpa in materie de delict silvic estesimplul fapt al Merit lemnelor, find indiferenta cause aceleiculpe. Ast fel, nu se pate achita delinquentul pe motiv findun prepus al stdpdnului situ, a tdiat lemne din padurea statuluifind ca nu cunoscea hotarele padurii. (Cas. 32 din 20 Ian. 84).

4.find

De si inculpatii au titiat lemne din padurea statului,, dar ca ei an tdiat acele lemne din ordinul vechilului mo-

siei,lui,

la care ordin ei, ca servitori psi la dispositiunea vechilu-nu putean resista, faptul tileru lemnelor nu se pOte imputa

for 8i el trebuesc achitati. (Cas. 323 din 9 Iul. 84\5. Constatarea elementului eseutial ce constitue un delict

Prineste bleat& la apreciarea suverand a instantelor de fond.urmare, din momentul ce instants de fond, far& a se pre ocupade cestiunea de a se sci a cui este proprietatea de undo ClouttaereaBland

de lemne, constata ea delinquentul era de bun& credintaacea there, chiar decal at 11 lost Manta in padurea sta-

tului,achita

nupe

comite nici a& erore si nici an esces de putere candinculpat. (Cas 260 din 3 lun. 91).

6. Nu violeza dispositiunile codului silvic instate de fondcare, constatdnd in fapt ea inculpatul a tdiat niece arbori pecare 'i a credut ca stint proprietatea sa, de are ce ei fuses

33

'15i

ca,

s'a

www.dacoromanica.ro

12 CODICELE SILVIC

plantati de el si de socrul seu, achitk Hind cit acest fapt inconditiunile in

silvic. (Cas. care s'a petrecut nu Intl% in prevederile codu-lui 557 din 5 Dec. 88).7. -- Nu se pOte impute inginernlui care, find insarcinat, cu

autorisatiunea tribuna. a face hotarnicia mogiei unui parti-cular care se invecinesce Cu p&durea statului, a Yost nevoit sittae cite -va craci din padurea

constituistatului, care craci au remas pe

loc, cit acest fapt ar un delict silvic, de Ore ce ele-mentul principal, intentinnea, lipsesce. (Cas. 570 din

este22 Dec. 87).

8. Dacit delictul imputat delinquentilor nu personalal lor, gi intru cat nu exist& nici nd derogatiune la legea co-mmit in acesta privintit, parintii

'

citati ca delinquenti, nu potpri-fl penalmente responsibili de faptele filor lor. In ceea ce

vesce pretentiunile 'Wylie, de- si admisibile in drept, totnsi eleHind de nature. Myna., nu se pot resolve pe calea instanter co-

, rectionale tend faptul penal nu vista. (Cas. 75 din 5 Febr. 86).9. Nu numai faptul 'Mart de arbori din p&durile statului,

,delictulci gi luarea de lemne Watt) de on tine altnl, constitueprevedut de art. 19 c, silv. (Cas. 173 din 4 Inn. 82).

10. Art. 19 c. silv. cattle& de delict silvic si furtul lemnelortaiate sau arborilor caduti prin accidente. Deci buturnga Hind siea lemn, scoterea de birtitrugi intro in prevederile acestui ar-ticol. (Cas. 245 din 25 Inn. 851.

11. Scoterea de mar&cini din proprietatea statului careeste in codevalmlisie en un particular, scOterea facut& cu auto-risarea administratorului mogiei particularului nu pdte constituiun delict silvic in sensul si spiritul art. 19 c. silvic. (Cas. 45 din19 Ian. 88).

12. Luarea de craci citOute din copaci din cause poleiuluinu constitue un delict silvic in spiritul art. 19 c. silv., de ore ceacele craci nu pot fl considerate MCI ca arbori citduti prin accidentenici ca lemne taiate. (Cas. 242 din 9 Inn. 86).

13. Dupe art. 9 al legit rurale din 15 August 1864 se men-tine sittenilor dreptul de a lua useaturi de pe acele mosii

ridicatale

statului unde vor fl paduri, gi acest drept nu li s'a sft-tenilor prin codul

nu ritesilvic. Ei an dar drepturi de servitute gi luareade useaturi constitui un delict silvic. (Cas. 27 din 12Ian. 88).

14. Nu violezli art. 19 c. silv. tribunalul care, constatandin faptcutiune

ca dreptul de proprietate asupra pfidurei flind pus in dis-de-gi formeza obiectul unei actiuni civile, gi ne putend

termine dace faptul imputat inculpatului intrunesce conditiu-nile unui delict silvic, achitit pe inculpat. (Cas. 147 din 8 Apr. 88;139 din 4 Apr. 88; 80 din 3 Febr. 87; 113 si 115 din Mart. 86,.

15. Cestiunea prejudicial& a proprietatii in materie de de-licte silvice devine mutt& clad% instanta de fond constatit elldelictul s'a combs pe un loc aflat in posesiunea statului. (Cas11 din 3 Ian. 89).

16. Tribunalul clack referindu-se la depositiunile martori-lor cum si la cele constatate prin procesul-verbal; vede cit drop-tul de proprietate al terenului de pre care s'au Witt arborileste pus in discutiune gi ca in consecinta nu este bine constatatdelictul, pdte suspends actiunea public& pane cited pe tale civil&

'1

www.dacoromanica.ro

CODICELE SILVIC 13

se va statornici dreptul de proprietate al acelui teren. (Cas. 173din 15 Mart. 89).

17. Intr'un proces de delict silvic in care ar trebui sit secerceteze titluri de proprietate imobiliarit si a se face constatitrila feta locului prin ingineri, este mai bine a se pune in suspen-shine procesul penal 4i a se da un termen inculpatului pentru a.intents actiune 8i a resolvi procesul civil privitor la dreptulde proprietate asupra terenului de pe care a Witt arborii. (C.Iasi, II, 13 Nov. 90, v. Dr. 14/91).

18. Nu este suficient ca delinquentul sit se mtrginesct aface ut simple ri

esteyoga alegatinne ce proprietatea de pe care a

comis delictul a sa pentru ca acesta st constitue ut cos-tiune prejudicial& care sit dea loc la suspendarea judecarii de-nautili, ci trebue and, sit product eel putin Ore care titluri apa-rente din care sit

atirmatiunilorresulte ut presumptiune series& despre vera-

citatea sele. In tot casul, tribunalul trebue sit fixezeun termen in care ....Wain civil attain& loc, ne Maud acesta

la discretinnea inculpatilor. (Cas. 315 din 27 Iun. 90).19. Dupe art. 19 c. in cas tend se constat& diametrul

arborilor Watt. legea pedepsesce pe delinquent cu amend& va-lorea intreita a acelor arb iri dupe tabloul anexat la acel codice.Dar in acel tablou calculul find deja Menu pe valOrea intreita,de Ore ce so and& in el amenda de plttit, iar nu valorea arbo-rilor, tribunalul urmezt sit pronunte ca pedepsa in privinta amen -dii chiar suma cuprinsit in tablou. (Cas. 534 din 27 Nov. 91; 100

in 13 Nov. 91; 241 i 240 din 20 Mai 91; 42 din 25 Ian. 91; 182 i181 din 9 Apr. 90; 130 din 27 Febr. 90; etc.).

20. Violeza art. 19 c. silv. tribunalul care condemn& pe de-linquent numai la 10 lei amenda, in loc de a '1 condamna la sumspreveduta in precesul-verbal, tend ea este calculate dupe tarif.(Cas. 199 din 28 Mart. 89).

21. Tariful anexat la codul silvic prevede amenda numaipentrunimum

arboriiacestei

de ut grosime de la 2bucata

decimetri in sus &And mi-amend].Ast-fel,

la 1 leu de de arbore in grosimede2

2 decimetri. dart nuelele au ut grosime mai mica dedecimetri, cu

(Cas.drept =vent tribunalul nu condemn& pe delin-

quent la amend& ci numai la desptgubiri civile ca pentru pri-cequasi-delict. 22 din 10 Ian. 10).

22 Dupe art. 46 cod. silv. indreptului

casurile ne prevaclute de acelcodicenu se

se apnea dispositiunile comun. Dar, pe cat timevorbesce Mime in codul silvic despre circumstance ate-

nuante, apoi, conform principiului admis prin art. 46 e. silv.trebue sit ne referim la dreptul comun prin care circumstan-tele atenuante se acorda in on ce fel de delicte. Ast-fel, faptulde a tala sau furs lemne din pitdurea statului find calificat delege ca delict se pot acorda circumstante atenuante in acestcas. Cas. 318 din 25 Inn. 91; 239 din 20 Mai 91; 210, 209 si 204 din4 Mai 91 ; 191 din 29 Apr. 91; 177 din 1 Apr. 91; 172 si 171 din27 Mart. 91; etc.).

23. Prin codul silvic se fixeze numai amenda, iar nu ei-despagubirile civile. Dar despagubirile civile variind dupe loca-Mate, quantumum for este lasat la apreciarea judecittorilor de-fond. (Cas. 279 din 11 Din.

; 39284;din

309 din 27 Iun. 84; 64 din 1 Febr.85; 364 din 21 Iul. 87 11 Aug. 87).

silv.,

-

.

www.dacoromanica.ro

14 COMMIX SILVIC

24. Despagubirile civile Bunt hint la apreciarea instan-telor de fond; ei codul silvic nu prevede nici uft derogare laacest principin, de ore ce prin tariful anexat la acel cod se fixe'.numai amenda cuvenitit statului, nu

conformansa ei despagubirile

In lips& dar de nn text special, art. 46 c. silv., urmeztt.a se aplica

dindreptul comun. (Cas. 314 din 27 Inn. 90; 290 din 6 Iun.

90; 117 19 Febr. 90; 76 din 29 Ian. 90 ; 64 din 23 Ian. 90; 34ei 84 din 16 Ian. 90; 2R ei 27 din 12 Ian. 90; 21 din 10 Ian. 90;12 din 9 Ian. 90 ; 197 din 27 Mart. 89; etc.).

25. Din combinatiunea art. 19 c. silv. ou tariful de care inacest articol se face mentiune result& di in cas de delict silvicdespitgubirea civil& este fixate prin lege chiar. Din momentul darce ens&-ei legea de-terrain& quantumum despagubirei, prin acestachiar a ridicat judecatorului on ce drept de apreciare in acestaprivinta, ei dar densul nu vote reduce quantumum acelei despa-gubiri, cam ar fl a substitui vointa sa vointei leginitorulni, ceea.ce nu este permis. Iar circumstantele atenuante, prevedute deart 60 c. p. ei recunoscute in favorea unui delinquent, ju-decittorului de cat dreptul de a reduce pedepsa, dar ele nu annici u& inriurire asupra despdgubirilor civile. Aceste despitgubirijudeatorul este dator sa le fixeze, abstraqiune fitcendu-se deaceste circumstante, dupe apreciarea ce densul face a prejudicinlui causat, cand nit asemenea apreciare este Meat& la fecal-tatea sa, si din contra este dator a le incuviinta ast-fel cum legeale a hottirat cand dense, ca in materia de

67rata,ei 68

a fixat quantu-91 ;mum lor. (Cas. 55 ei 56 din 30 Ian. 91; din 5 Febr.

112, 113 ei. 114 din 4 Mart. 91; 120 ei 121 din 6 Mart. 91; 129 dinII Mart. 91 ; 135 *1136 din 12 Mart.

din 2) 91 ; 139, 140384 3i 141 din 13 Mart.91; 143 din 18 Mart. 91 ; 239 Mai 91; din 7 Aug. 91; 51din 18 Nov. 91 ; 511 din 19 Nov. 911.

26. Dupe art. 1003 c. civ., cand delictul este imputabil maimultor persOne, acele persone sunt tinute solider pentru despa-gubiri. Astfel, violeza art. 1003 c. civ. tribunalul care, dead ad-vocatul statului a cerut condamnarea delinquentilOr solider la.

dindespagubirile civile resultate din delictul silvic imputat lor,condemn& la despagubiri civile separat pe fie care. (Cas. 17717 Mart. 89).

27. Pentru a se admite solidaritatea in privinta delictelorsilvice trebue ca infractiunile comise de delinquent) sh aiba titi.corelatiune intre ele. ,Gras. 262 din 7 Dd. 86..

Art. 20. cCiopb..rtirea, cojirea si ruperea ar-borilor, sau a cracilor, se va pedepsi cu aceeasipedepsa ca i taiarea*. (19 c. silv.; 352 c. ; 3, 4 leg_polit. rurale).

Art. 21. Antreprenorul sau cumperatorulcave va taia, din parchetele date spre taiare,arbori de reserve, marcati de agentul silvic, se

civile.

'inu dii

.

--

www.dacoromanica.ro

CODICELE SILVIC 15

ye pedepsi cu amends valorea impatrita a ar-borilor

Antreprenorul sau cumperatorul care va cojiarbori din piciore, chiar la acei ce ar aveadrept taie, se va pedepsi cu amenda pre-vecluta la articolul precedent.

Art. 22, Ori tine va smulge plantatiunile,fie dinteua padure, sau de pe marginea uneiosele, fie dinteua pepiniera, se va pedepsi cuamenda de la 25 pone la 200 leis. (396 No. 3 c. p.).

Art. 23. tOri cine va introduce vite inteuapadure, de etate mai mare de 10 ani, se vapedepsi cu amends dupe cum urmeza :

I leu pentru un porc;2 lei pentru ua oie ;3 lei pentru un cal, ua vacs, vitel sau manz,5 lei pentru un bivol sau ua capra.Daca padurea va fi mai mica de to ani a-

menda va fi indoita.Acee4 pedepsa se aplica arendasilor i an-

treprenorilor care introduc vite in padure, incontr. conditiunilor statornicite prin contracteleadi in fiintaz.

1. Dupe art. 23 c. silv. simplul fapt al introducerei vite-lor in padurea statnlui. se pedepsesce de leginitor, filra a se cerevointa sau intentiune Iraudnlosit. (Cas. 516 din 5 Dec. 90; 200 din20 Apr. 90 ; 165 din 19 Mart. 90 ; 468 din 9 Nov. 88 ; 391 din 9Sept. 88 ; 127 din 15 Mart. 88 ; 93 din 9 Febr. 87 ; 24 $i 22 din 13Ian. 87; 225 din 20 Mai 86; 368 din 30 Inl. 84).

2. Dupe art. 23 silv. simplul fapt al introducerei vitelorpadure se pedepsesce de legiuitor fare a se cere vointa

sau intentiunea dolosiva, $i numai forts major& pate apara pe undelinquent de pedepsa, intro cat din economia legit results ca le-giuitorul nu cere intentiune frandulosit. (Cas. 409 din 4 Sept. 91).

3. Numai forta majors pate apara pe un delinquent depedepsa. (Cas. 468 din 9 Nov. 88 ; 391 din 9 Sept. 88 ; 127 din 15Mart. 88 ; 96 din 9 Febr. 87; 24 si 22 din 13 Ian. 87; 225 din 20Mai 86; 358 din 30 Inl. Si).

taiati. .

I

Si

c.

sal

Intrua

www.dacoromanica.ro

16 CODICELE SILVIO

4. Nu pOte sit fie delict dace introducerea vitelor a avutlac dintr'na, calla de forth majors, cum ar fl de exemplu fugirea.vitelor in pedure speriate find de trecerea trenuhu. (Cas. 165,din Mart. PO).

5. Dacit vitele din cause strechiei an intrat in padureastatului, acesta constitue an cas de ford majora, ei in asa im-prelurare tribunalnl en drept cuvent ei conform art. 23 c. oily.achita pe inculpati. (Cas. 391 din 9 Sept 88).

6. In asemenea cas faptul ne constituind delictul silvicprevedut de art. 23 c. silv., despagubirile civile in acest cas nupot fi urmitrite de cat inaintea instantelor civile. (Cas, 165 din19 Mart. 90).

7. Dad, vitele seep& in pildurea statului, fara a faceally.ua stricacinne, acest fapt nu intra in prevederile art. 23 c.(Cas. 76 din 29 Ian. 90).

8. Art. 23 c.p8dure,

oily. podepsesce simplul rapt al introducerei,vitelor in abstractiune facend de imprejurarea dacitacea introducere a causat sau nu vre ult pagubit. (Cas. 2 si 3 din8 Ian. 86; 385 din 21 Oct. 86; 196 din 15 Apr. 87).

9. Dupe art 23 c. silv. de ei este adeverat cit faptul in-troducerei vitelor in pildurea statului se pedepsesce, indepen-dent de on ce prejndiciu, dar nu este mai putin adeverat caracest fapt, ea tote faptele care se pedepsesc,

petrebue s& fie con-

statat. Ast-fel, tribunalul carevitelor in

acluta inculpal pentru caconstatat numai gasirea padure, iar nu ei tine le aintrodus, bine si corect urmeza., caci numai simpinl fapt al ga-sirei vitelor in padure nu note constitui un delict envie in sett-sul prevedut de art. 28 c. oily. (Cas 544 din 2 Dec. 91).

trebue10. Pentru a se putea aplica art. 2: c.de persona

siv. ca vitelesa, fl fort introduse in padurea statului careia i seimpute acest delict. (Cas. 403 ei 405 din 14 Nov. 83; 29 din 16-Ian. 85).

Cu drept cuvent sein

achitapitdiu'e

inculpatildupe

sand se eonstataadministra-ca vitele au Yost introduse ordinal

torului moeiei, care singur este responsabil. (Cas. 393 din 12Sept. 88).

12. Este culpabil de delictul prevedut de art. 23 c. silo.stapanul care dit

statulni.ordin servitorilor sai de a'i Vienna vitele in

padurea (Cas. 263 din 7 Inn. 83).13. Responsabilitatea arendasilor intro cat privesce pe-

nalitatea prevedutit prin art. 23 ultinuil aliniatfaptul

din codulnu se pate intelege de cat nnmai and delictuos se im-put& arenda$ului ca agent principal san provocator. (Cas. 158din 19 Apr. 88).

Nu cade14. in prevederile codnlui silvie sub-arendaeuicare introduce vite spre pfteunare in padurea statului in virtu-tea dreptului de sub-arendae al arendaeului statului care a luat.in arenda moeia cu dreptul de a introduce vita in pildurea sta-(Cas. 15 din 10 Ian. 89).

15. - Din art. 23 c. silv. resulta c& amenda se ealoulezit dupe-numeral vitelor introduse, far nu dupe numeral delinquentilor.(Cas. 78 din 6 Febr. 84).

16. Faptnl de a plieuna vite in pildurea statului este ca-Lest de lege ea delict, I ca stare se pot acorda circumstance

s'a

silvie

tului.

www.dacoromanica.ro

CCDICELE SILVIC 17

atenuante in asemenea cas. (Cas. 294 din 11 Inn. 90; 14 din 8 Ian.88; 470 din 28 Oct. 87; 459 din 21 Oct. 87).

17. Art. 42 c. silv. da, drept agentilor silvici a core atiltdespagubirile civile cat si aplicarea pedepsei. Ast-fel dad, ad-vocatul statulni a facut ua asemenea cerere in numele aceloragents i instanta de fond se marginesee a condamna pe delin-quent numai la despagubiri civile pentru ell, a introdus vita inpadureaOct. 86). statulni, violezo, art. 23 si 42 c. silv. (Cox. 385 din 21

18. Constatarea daunelor resultate dintr'un delict silviceste tie cestiune de fapt lasat8. cu totul de lege la apreciareainstantelor de fond. In materie de delict silvic flume]. quantu-mum despagubirilor civile, nil, data daunele constatate 8i dove-dite, nu este Meat is apreciarea judecatorilor de fond, find ft-cat prin lege chiar, iar nu zi existenta chiar a daunelor. Ast-fel,procesul-verbal pate forte bine se constate existenta delictului,magma vitelor in padurea statului, nu Ansa si a daunelor cau-sate, cad legea pedepsesce si chiar faptul introducerei vitelorin padure fara ca prin introducere sit se causeze vre nit strica-cinne. (Cas. 245 din 27 Mai 91).

19. Ca element constitutiv al obligatiunei solidare pentrudespagubirile ce wise din delicte sau quasi-delicte se cere exis-tents unei intelegeri comune intre delinquenti. Asttel, dull, nuse dovedesce eft introducerea vitelor in padurea statului a avutloc in urma unei intelegeri intre delinquenti nu pot II condam-nati solidar la despagubiri civile, ci in parte in report cu nu-merul de vita ce fie care a introdus spre pasunare In padure.(Cas. 214 din 11 Inn. 90).

Art. 24. (Este oprit de a face in paduresapaturi pentiu a scote nisip, argil sau alteproduse minerale, fara voia proprietarului.

Contravenitorif se vor pedepsi cu amenda de20 lei pentru ua caruta de materii minerale, de5 lei pentru sarcina de n vita i 2 lei pentrusarcina de oms. (399 No. 3 c. p). -

I. Prin cuventul argil" din art. 24 e. silv. se intelege once fel de pament, cum este lutul. Deci luarea de lut din padureastatului intra in prevederile art. 24 c. silv. (Cas. 62 din 4 Febr 91).

Art. 25. :Nu este ingaduit nimeni a aprindefoc in padure, nici in jurul ei la la distantade loo metri, sub pedepsa de amenda de la5o pane la 200 lei, fail prejuditiul pedepselor

=

www.dacoromanica.ro

18 CODICELE SILVIC

prevedute de codicele penal si de daune-inte-rese, in cas de incendiu.

Este permis ense a se face foc induntruldurilor, in localitatile destinate pentru stand inumai pentru trebuintele ei, fiind respundetoristApanii stanelor pentru on ce daune s'ar causapadurilor.

Cu aceeasi amenda se vor pedepsi si aceicari vor depune in paduri materii espuse fo-cului, precum fen, pale, coceni, etc.. (199, urm.c. civ.; 358, arm. C. p.; 103 No. 1 leg. polit. rur.).

1. Art.lei,

25 c. silo. prevedend pedepsa amendiipe

de la 50200 tribunalul este in drept sit condemns deliquent chiarla minimum amendii de 50 lei. (Cas. 12 din 9 Ian. 90).

2. Dad, este vorba de un delict silvic grin incendiare pen-tru care tots deliquentii aunt r6spund6tori, jar nu fie care per-sonal, si amends. este mai mare de 300 lei, art. 43 c. silo. nu este

dinaplicabil in specie, deci apelul este admisibil. iBuc., II, 68012 Nov. 90).

Art. 26. `Se vor pedepsi cu amenda dela mo pene la 500 lei acei cari, fara autori-sarea administratiunil domenielor statului, vorstabili in interiorul padurii, sau intr'ua distantade too metri, cuptdre pentru fabricarea varu-lui, fabrici de caramida sau olane, ferestrae cuvapori si on ce alte industrii.

Constructiunile de a' natura se vor des-fiinta, dupe ul ordonantl a judecatorului depace.

Art. 27. Este oprit a scutura, a stringesau a ridica ghinda, jirul, ranza sau alte fructe,seminte sau productiuni ale padurilor.

Contravenientii se vor pedepsi cu amendileprevedute la art. 245.

pa-

.

www.dacoromanica.ro

CODICELE SILVIC 19

1. Prin art. 27 si 24 c. silv. cosirea fenului din pAdureastatului nu este considerath ca un delict silvic. Legiuitorul nos-tru a lAsat cosirea fenului strain din na p6dure supus6, regimuluisilvic in dreptul comun. (Cas. 119 din 6 Mart. 91).

Art. 28. cAmencjile se vor aplica fara pre-juditiul pretentiunilor de despagubire ale partiivatamate,. (42, 44 c.

1. Art. 28 c. silv. consaerrind principiul cA pedepsa amencliide acise apnea fArA prejuditiul cererilor de despagubiri civile,

resilit6 partea vatamata are drept, independent de pedepsaamendli, se sera si sa, obtina despagubiri pentrn daunele suferitegrin faptul deliquentului. (Cas. 480 din 7 Dec. 81; 170 din 2 Inn.82 ; 175 din 4 Inn.

Inl. 84).82; 219 din 16 Iul. 82 ; 235 din 11 Mai 84 ; 332i 333 din 18Art. 29. cIn cas de recidiva, delinquentii,

pe langa amenclile prescrise de articolele demai sus, vor mai fi pedepsiti cu inchisore dela 3 Bile pene la 3 luni.

Este recidiva :Cand, dupe trecere de 3 luni, s'a dresat asu-

pra acelorasi individe un nou proces .verbal dedelict

Cand taiarea lemnelor se face cu ferestred;Cand taiarea are loc intre apusul si resaritul

scirelui,. (43, 397 c. p.)Art 30. (Pe langa administratiunea dome-

nielor padurilor statului va functiona un con-siliu technic al padurilor, compus din 5 mem-bri, numiti de Rege, dupe presentatiunea mi-nistrului de finance. Acesti membri sunt alesidintre persOnele speciale in sciinta culturiidurilor, precum si in sciinta agriculturii.

Acest consiliu se va pronunta asupra tutulorcestiunilor relative la padurile particulare. Votulconsiliului este consultativ.

10

silv.).

,

cA

$i

pa-

www.dacoromanica.ro

20 CODICELE SILVIC

Acest consiliu se va mai pronunta, cu votdeliberativ, asupra urmatorelor cestiuni :

I. Asupra amenagiamentelor acute conformart., 4 din legea de fail ;

2. Asupra tutulor cestiunilor technice rela-tive la paduri in genere ;

3. Asupra defriarilor i liberarilor de lemne;4. Asupra tutulor cestiunilor relative la yen-

Bari i la licitatiuni de paduri.Decisiunile luate de consiliul technic, in ces-

tiunile de la al. 2 Si 3, vor fi executorii, subreserva aprobaril Ministrului de Finance, iconform dispositiunilor legit de fats in acestamaterie'. (7, 12, 15 c. silv.; 15 reg. 2 Apr. 88; reg. 9 mill. 89).

S 2CTIUNEA. II

Art. 31. (Paza padurilor este incredin-tata agentilor silvici. Sunt agenti silvici : in-spectorii, sub- inspectoril, guardif generali, bri-gadieril i padurarli, cari au depus juramentul

Art. 32. cAgentli silvici, de on ce cate-goric, la intrarea for in functiune, vor depunejuramentul inaintea tribunaltilui judetului in caresunt chemati a functiona.

Formula juramentului este cea urmatOre:(Jur pe sfinta cruce i inaintea lui Dumne-

cleu, ca voiti servi, in functiunea ce mi s'atincredintat, cu zel, cu credinta i cu dreptate ;(ca nu me volt' abate de la datoriile prescrise,

voiti respecta, cu sfintenie, legile i con-

legiuit

,

psi ca www.dacoromanica.ro

CODICELE S ILVIC 21

stitutiunea patriei mele. Jur credinta Regeluisi dinastiei sele.

Asa s 'mi ajute Dumnecleue.Art. 33. .Politic silvica se exercita, in nu-

mele si sub autoritatea administratiunii dome-nielor si padurilor statului

1. De toti agentii silvici, fara deosebire ;2. De toti functionarii administrativi si de-

oficerii fortei publice,. (4 leg. 10 Inn. 84).1. Dupe art. 83 c. silv. politia silvic se exercita .$i de

primarii comunelor rurale ea funclionari administrativi, $1 dupeultimul aliniat al art. 89 c. silo. c Liar in casurile cand nu estevorba de un flagrant delict procesele-verbale dresate de ei trebue-sit fietrarie.

credute, despre tote ce13

ele constata, pOne la probe. con-(Cgs. 162 $1 153 din Mart. 90; 177 din 27 Mart. 90).1. Dupe art. 33 3i 31 c. silv. politic silvica se exercita de

toti agentii silvici, Fara distinctinne, 3i de oficeril fortei publice.Deci primarul, ca dicer al fortei publice, este competinte a in-cheia .procese

Dec. 86).verbale de constatarea delictelor silvica. (Cas. 505din 9Art. 34. tOri ce functionar sau oficer

public va lua cunoscinta despre savarirea vreunui delict in padurile supuse regimului silvic,va fi dator de a informa indata pe primarul.local sau, in lipsa lui, pe agentul silvic, si a'ida tote sciintele pentru constatarea faptului sidescoperirea aptuitoruluie. (3, 11, 17 c. silv.; 28 pr. p.)._

Art. 35. Agentii silvici urmaresc si con-stata tote delictele savarsite in intinderea p5.-durilor date sub priveghiarea lore.

1. - Agentii indrituiti de lege cu urmArirea delictelor sil-vice nu an alt drept de Cat constatarea faptului material al tAe-rei, iar nu si dreptul de proprietate al locului de pre care s'aflint Mere& (Cas. 310 din 24 Iun. 91).

Art. 36. cIn tote casurile de flagrant de-lict, agentii silvici, on care functionar admi-

:

.5iwww.dacoromanica.ro

22 CODICELE SILVIC

nistrativ sau oficer public, sunt datori a con-stata pe data delictul si a incheia proces-ver-bal, subsemnat de densii si delinquent; in casde refus din partea acestuia se va face men-;lune in procesul-verbal.

Lemnele taiate, vitele, carele sidelictului,

instrumen-tele, care au servit la comiterea sevor lua si da in paza primarului comunei celeimai apropiate; in cas de trebuinta, se va puteacere direct ajutorul fortei publice: pentru prin-derea faptuitorului si pentru sequestrarea o-biectului care face corp al delictului si care aservit la comiterea lui,. (24, 34, 40 pr. p.).

I. Flagrant delict este acela care se constata asupra fap-tului si de gide. de chtre ensusi agentul competent propriis

_sena ibus. (Cas. 39 din 18 Ian. 88).2. Leginitorul, de sk prin art. 36 c. silo. core ca pentru

constatarea delictelor silvice in flagrant delict trebue sit se in--cheie procesul verbal pe (lath, totnsi prin acel (invent nu se in-telege c& agentul silvic este dator ca char atunci asupra faptulnis& incheie un asemenea proces-verbal, ci este destul dace. a con-statat flagrantul delict, sI procesul- verbal se p6te incheia si achina si a treia di. i intru cat lipsa de data a timpului sand s'acomis delictul nicderi nu este prescrisd sub pedeps& de militate,tribunalul nu

art. 35pate anula procesul-verbal, east d& u6 gresitit in-

terpretare c. silo. (Cas. 163 din 24 Mart. 86).3. Nu este fia constatare de flagrant delict mind faptul a

fost constatat peste 15 Idle de la comiterea lui.contrarie.

Un atare proces-verbal se pots combate prin proba (Cas. 178 din 17Mart. 89).

4. Dada delictul comis la 28 Septembre 81 con-statarea s'a flout la 12 Octobre, acea constatare nu p6te 11 decat ul constatare pentru un delict ce nu era flagrant. (Cas. 360din 9 Iul. 91).

6. Procesul-verbal dresat de brigadierul silvic in diva de16 Mai, narand ca gardienii pddurii statului an ardtat ca la 12Aprilie as prins in ldstar vitele delinquentilor, nu ensusesce ele-mentele unui flagrant delict in sensul art. 40 c. p. (Cas. 222 din7 lun. 85).

6. Codul silvic nu cere ca agentul care constata un delictsilvic sit semneze procesul-verbal pe

91).tote paginele. (Cas. 343 qi

1344 din 8 Iul. 91; 359 din 9 lul.7. Presenta delinquentului se cere indispensabil la facerea

:procesului-verbal, present& care se va constata, sau prin sub-

silvic b a

www.dacoromanica.ro

CODICELE SILVIC

scrierea delinquentului, San prin mentiunea Mout& de functional.-cit delinquentul nu a voit a snbsorio. Acesta mentiune, ce trebue-slt o facts functionarul, este na parte integrant& din actul in-

defectuoscheiat de el si dace, lipsesce procesul-verbal devinenul. (Cas 244 din 9 Inn. 86).8.

mesaDeed procesnl-verbal constatit un flagrant delict, el ur-

s& fie incheiat conform prescriptiunilor art. 36 c. silv. carecore sit lie aubsemnat neaparat si de delinquent, iar in cas dereins din partea lui sit se face, mentiune despre acesta chiar in

indepli-procesul-verbal. Dace, procesul-verbal este dresat fare,"urea acestei formalitati(Cas. 126 esentiale el este nul in ceea ce privescepe delinquent. din 20 Febr. 90).

9. Procesul-verbal care constat& delictul silvic pote flcredut pang la inscriptiunea in fats sand este format en inde-plinirea tutulor prescriptiunilor art. 36 e. oily. In cas contrariuse pate recurge la proba testimonialit. Ast-fel, bine corect ur-meg& tribunalul care admite proba testimonial& pentru cit con-stata in rapt cit procesul-verbal nu are forma ceruta de art. 36c. silv., de ore ce nu este subscris de inculpat si nici mentiune,adeveritit de agentul ce l'a dresat, nu se vede Mout& relativ la,causa ce 1 a impedecat de a subscrie. Cas. 690 din 18 Dec. 91).

10. Prin art. 36 c. silv. legiuitorul stabilind aniline forma-pentru constatarea um] flagrant delict, ca stare trebuesc

indeplinite tote dispositiunile cerute de lege in acesta privintit-Ast-fel, de si din corpul procesului-verbal results ca delinquentiinu sciau carte, dar aderarea sau ne-aderarea la procesul-verbal.incheiat de agentul silvic nu se pate constata de cat din sub-scrierea delinquentilor sau mentiunea causei ce 'i a impedecatde a subscrie, iar nu din corpul procesului-verbal. Ast fel Hind,dm& procesul-verbal nu insusesce formalitatile prevalute de legerelativ is flagrantul delict cu drept cuvant nu se admite de tri-bunal. (Cas. 74 din 6 Febr. 84)

11. Formalitatea iscalirei procesului verbal de dare de-linquent nu este prescrish, sub pedepsk de nulitate. Lipsa ei tre-bue propusil inaintea instantei de fond, iar nu pentru prima Orain casatie. (Cas. 263 din 7 Inn. 88).

12. Ne indeMinirea dispositiunilor cerute de art. 86 c. silv.de a se ft lust

delictului,lemnele furate $i obiectele care au servit la co-

miterea hind lucrari posterior incheerei procesului-verbal, nu pote anula acel proces-verbal. (Cas. 425 din 19 Sept. 90).

Art. 37. (Daca: padurarul nu scie carte,el va afirma constatarea sa inaintea primarului, a judecatorului de ocol sau on carui altagent al fortei publice, care va consemna in-tr'un proces-verbal constatarea afirmata'3.

1. Dupe art. 37 c. silv. in cas de flagrant delict daca, pit -durarul nu scie carte el este dator sit afirme constatarea sa ina-intea primarului, judelui de ocol, sau a on carui agent al forteL

ci

5i

Maple

2`.17

www.dacoromanica.ro

24 CODICELE SILVIC

publice. Dace un atare p&durar nu a indeplinit dispositiunileacestui text de lege tribunalul pote discuta procesul sell verbalfar& a viola art. 39 c. silv., de ore ce flagrantul delict no a fost-constatat conform legit. (Cas. 256 din 17 Inn. 83 ; 522 din 11Dec. 87).

2 Se pate recurge la proba testimonial& and procesul-verbal este dresat de on agent care nu scie carte, care in locde a se adresa, conform art. 37 c. silv., la primar pentru a dresaprocesul-verbal, l'a format singur si l'a semnat prin punere dedeget. (Cas. 590 din 18 Dec. 91).

3. Dupe art. 37 c. ally. procesul-verbal inclkeiat de gardianulcare nu scie carte nu

delictare tame. (Cas. 307 din 22 Iul. 86)

4. Flagrant este acela care se constata asupra fap-tului at de indatit de catr,3

39 c.ensusi agentul competent, propriis

sensibus, conform art. silo. Ast-fel procesul verbal care nu-este dresat in fata locului i asupra faptului de dare un agentsilvic din cei preveluti de lege, ci incheiat de primar; nu pro-proprio view, dar dupe declaratiunea facut& de

fldare confinistul

limitelor statului in aces localitate, nu pate copsiderat ca con-statand

5.on flagrant delict. (Cas. 39 din

do18 Ian. 88).

De si prin procesul - verbal constatarea faptului sedice ca delinquentb. ar fi fost prinsi Wand lemne din

in flagrantpadurea

statului, ceea ce insemneza ca el au fost prinsi delict,totuai acel flagrant delict nu este dovedit de visa, adica dupeafirmatinnea agentului care a instrumentat procesul-verbal, cidupe declaratiunea altora. odic& a gardianului, $i prin urmarese pate combate cu martori acel proces-verbal. (Cas, 430 din 4Nov. 86).

6. Dupe art.fac

39 c. silo. procesele-verbale dresate de ofleeriipolitiei silvice .proba deplina One la inscrierea in fals nu,mai cfind redactorn for an constatat ei ensusi faptele materialespeciflcate in ele ; de uncle urmezli co, dad. nu aunt in acestacategorie ele remain simple raporturi consemnand artitarilece s'au facut redatorilor lor, care pot

48fl combatute prin probe-

dontrarii. (Cas. 584 din 16 Dec. 91 din 17 Ian. 90; 21 din 10Ian. 90; 10 din 8 Ian. 10).

7. Procesul-verbal dresat de primar dupe declaratinneap&durarului far& sciint& de carte, constittand eS inculpatul a fostprams Wand lemne din plidurea statului, este un proces-verbalcare, in ceea ce privesce fora lni probantS, intl.& in categoriacolor prevedute de ultimul aliniat al art. 39 c. oily., $i tribunalulnu '1 poteildatura de cat numai data- i se probeza ca cele con-statate prin el aunt eronate. (Cas. 505 din 18 Nov. 91).

8.

mentat

Procesul.verbal de constatarea delictulni Hind basat pedeclaratiunile altor persene de cat ale agentului care a instru-

procesul-verbal, si acele declaratmni Hind far& nici u&insemnfitate virgin, caci n's se stabilesce in tapt ca delinquen-til aunt culpabili de delictul imputat, conditiune substantial&in asemenea delicte, acel proces-verbal nu se pate considera caun act in conformitate en textele do lege relative, si tribunalulcare constata vitiul de care este isbit acel proces-verbal binewhit& pe delinquenti. (Cas. 83 $i 84 din 11 Febr. 86).

9. Dupe dispositinnile art. 39 c. silv. procesele-verbaledresate de Aloe. politiei silvice fac proba deplina pens la in-

,www.dacoromanica.ro

CODICELE SILVIC 25

scrierea in fals atunci cand agentii silvici afire., ca au vedut eiensusi faptele materiale specificate intr'ensele. Asa dar, dace pro-cesul verbal dresat de primar constata aratarea gardianuluidnrei statului ca a prins Re delinquent in flagrant delict Wandlemne din padurea statului, si cum, dupe art. 31 c. silv., padu-rarii statului aunt agenti silvici, afirmarile for de visa lac de-plina credinta, un asemenea proces-verbal care constatit aceleaflrmari, conform art. 37 c. silv. nu 'like fl combatut de cat prininscrierea in

infals, dupe prescriptiunile art. 39 al. I c. silv. (Cas.

125 din 20 Febr. 90; 150 din 13 Mart. 90).10. Tot ast.fel este on procesul-verbal dresat in asemenea

conditiuni de brigadierul silvic. (Cas. 268 din 28 Mai 90).II. Procesul-verbal dresat de primar constata un flagrant

delict cand in el se atesta eft padurarul denuntit ca a prins pedelinquent Wand lemne. (Cas. 126 din 20 Febr. 90).

12. Procesul-verbal dresat de ajutorul de primar dupe de-claratiunea guardulni silvic, constatand taerea unui arbore emitin padurea statului, fara sa fl surprins pe autorul faptului, nueste din acele care constata un flagrant delict. (Cas. 171 din 15Mart. 89).

13. Dad. procesul-verbal dresat de brigadierul silvic con-tine numai aratarea gardianului padurei ca inculplitil au tdiatlemne din padurea statului, fara ca sa se specifics ca 'i a prinsin flagrant delict, acel proces-verbal

dene avend

al. Iforte probanta a

proceselor-verbale prevAdute art. 39 c. silv., instantelede fond en drept cuvent admit proba testimonialit ce se invOcain combaterea lui

'

conformandu-se prin acesta ultimulni aliniatal art. 39 c. (Cas. 118 din 19 Febr. -90).

14. De si dupe prescriptinnile ultimulni aliniat at art. 39 c. silvprocesele-verbale dresate de agentii silvici fac deplina credintapenis, la proba contrarie cand ele nu constatit nn flagrant delict,totusi acesta '31 are locul numai atunci cand acele procese ver-bale constata in adever existenta delictului ei savarsirea lui deseers persona careia se impute. dace primarul, prin pro-cesul sett verbal, nu constata alt de cat declaratinnile padura-rilor statului ca, an gasit lemne taiate din padurea statului si eaau descoperit ca autorul 'delictului este inculpatul, fans sa arateanume mijletcele prin care au putut sit constate acesta, fat& enacesta yoga, afirmatiune 3i cu desbaterile urinate in causal tri-bunalul este in drept, in suverana sa apreciare, sa declare cA,acel proces-verbal nn face Mt probit suficientit spre a stabili.culpabilitatea inculpatului. (Cas. 219 din 30 Apr. :0).

Art. 38. Judecatorul de pace va puteada inapoi vitele si carele sequestrate, dupecererea proprietarului.lor, dace acesta va platicheltuelele de paza si de intretinere, si va dacautiune solvabila pentru plata amenclif si des-pagubirii civile.

1

yft-

ally.

Ast-fel,

www.dacoromanica.ro

26 CODICELE SILVIO

In cas contrariu, aceste obiecte se vor vindesi pretul for se va afecta la plata: a amen-dif, 2) a cheltuelelor de pazb." si de intretinere,3) a despagubirilor civile.

Lemnele taiate se vor restitui proprietaruluilor ; instrumentele, care au servit la comitereadelictului, se vor confisca i vinde in folosulfiscului. (1675, urns. c. civ. ; 37 No. 2, 384 c. p.).

Art. 39. cProcesele-verbale de constatare,in casuri de flagrant delict, fac proba deplind,pent la inscrierea for in fals.

Aceste procese-verbale se vor trimite , prinagentif silvici, inaintea tribunalului corectional,in circurnscriptiunea caruia se afla padurea.

Cele-l-alte procese-verbale, care nu se referla flagrantul delict, dresate de padurarii sauagentif silvici, se vor inainta de asemenea laacelasi tribunal, si vor fi crecjute pent la probacontrarie. Tribunalul va proceda de urgent-1,la judecarea procesului. (40, 152, 176, 178, 185 pr. p.).

1. Dupe art. 39 c.delict

silv. numaicredute

procesele-verbale careinscrierea in

con-stata nn flagrant aunt pang la fals.(Cas. 557 din 10 Dec. 91).

2. Din cnprinderea art. 39 c. silv. result& ea procesele-verbale de constatarea delictelor silvice fac probi deplina -1)61.16la proba contrarie, ai in cas de flagrant delict fac proba deplinitpenis la inscrierea in fals. (Cas. 235 din 17 Inn. ; 378 din 22lul. 87).

3. Dupe art. 39 c. silv. procesele-verbale dresate de agen-til in flagrant delict an putere probauta 'Ana la in-scrierea in fals numai in cid privesce faptele materiale constatateprin ele de visu, iar nisi de cum pentru acelea care results din

faptului,deosebitele aratari ale acelor cari, prinai find asupracants prin on ce mijlece uaureze positiunea sub care segasesc caduti, cum ar fl acele aratari ca ei ca servitori an lostpushDec.

de stapanul for sit tae lemnele. (Cas., sect. unite, 7 din 2084).

4. Dupe disposithmile art. 39 c. oily. procesele-verbale dresate de oficeril silvice fac proba deplinit pane la inscriere

t)

85

--

compotinti

-

blwww.dacoromanica.ro

CODICELE SILVic 27

in falsfaptele

numai mind redactorii for constata c5, au vklut ei ensuaimateriale speciflcate inteensele ; de unde 'wink& c& dee&

nu aunt intr'acest& categorie ele reman numai nisce simple ra-porturi a caror apreciare este lasatft la consciinta judecatorilorfaptului. (Cas. 10 din 8 Ian. 90 ; 21 din 10 Ian.90; 48 din 17 Ian. 90).

6. De si conform art. 39 c. silv. procesele-verbale ce con-stata flagrantul delict nu se pot combate prin proba Cu martori,totuai se pot invoca marten, nu pentru a combate cele consta-tate prin acel proces-verbal, ci pentru a dovedi un fapt en totulin afar& do cele constatate de procesul-verbal ai de naturenimici culpabilitatea inculpatilor. (Cas. 474 din 15 Nov. 88).

6. Probe testimonial& este admisibilft card prin ea nu secombate constatarea de view Mout& prin procesul-verbal ca s'agasit vite in padurea statului, ci numai se tinde a se constataun fapt cu total deosebit, acela adica ca vitele an fugit in pa-dure speriate find de trecerea trenului. (Cas. 165 din 19 Mart. 90).

7. De ai dupe dispositiunile art. 39 c. silv. procesele-ver-bale dresate de agentii silvici fac deplinft credintit pond la in-scrierede tote

in fals Mind ele constata un flagrant delict, dar mai &acidtrebue sft existe nn delict in tote elementele lui ca delict

silvic. Nu pote ens5 fi delict silvic dee& padurea in care s'a co-mis stricticiunea nu este

faptuluia statului. Si constatarea ca faptuitorul

s'a prins asupra nu se pete sustine ca este constatareaunui flagrant delict silvic. Ast-fel, do ai procesul-verbal demeritea agentul silvic a prins pe inculpat cu oile in .padurea statului,dar intru cat se dovedesce eft vitele san gasit ptiscend pe islaznllocuitorilor, iar nu in padurea statului, nu pote it delict. (Cas.383 din 10 Aug. 90).

8. Dec& inculpatil aunt dati judeatil pentru faptul eft anintrodus vitele for infrkia localitate unde nu era permis& pilau-narea ai daca tribunalul constata in fapt ca in acea localitate afest permisit in tot d'a-una pftsunarea si pronunta acbitarea in.culpatilor, aci ne find vorba de combaterea procesului-verbal inprivinta constatArei ce se Moen printrlinsul despre prindereavitelor pitauniind in aces localitate, ci de cestiunea de a se sta-bill dac& acolo era san nu permisit pitaunarea, tribunalul nuviolet intru ulnae prescriptiunile art. 39 c. filly. (Cas. 151 din 13Mart. 90).

9. Dec& tribunalul constata in faptresult&

ca inculpatii nu an festbrinai in flagrant delict 8i c& nu probe de a for culpabi-litate, el uses& de drepturile ce'i acorda legea de a aprecta inasemenea cestiuni de fapt, si nu violeza mai un text de legecand achit& pe inculpati. (Cas. 10 sill din 8 Ian. 88; 87 din 13Febr. 89).

10. Dac& din procesul-verbal incheiat de agentul silvic re-sult& ca in specie nu era vorba de tilt constatate in flagrant de-lict, acel proces-verbal se pete combate cu probe testimonials.Prin urmare tribunalul care respingp cererea inculpatulni de ai se admite proba testimonial& pentru a combate cele constatateprin un asemenea proces-verbal nesocotesce dispositiunile art.39 c. ally. ai violeza dreptul de aparare. leas. 91 din 13 Febr. 89).

11. Dupe art. 33 c. silv. politia silvics se exercita ai deprimaril comunelor rurale ca functionari administrativi, iar dupeultimul aliniat al art. 39 c. silv. char in casurile cant nu este

35

1

-

a

k

a

-- www.dacoromanica.ro

28 CODICELE SILVIC

vorba de un flagrant delict procesele-verbale dresate de ei trebuesit lie credute despre tote ce ele constat& pen5 la proba contra-rie. Astfel, tribunalul care achit& pa inculpat far& ca prodesul-

combittutverbal dresat de primar care constata delictul s& ft footprin vre nit prob& contrarie, violezit prin acesta prescriptiunileart. 39 c. silv. (Cas. 152 din 13 Mart. 90 ; 153 din 13 Mart. 90 ;177 din 27 Mart. 90).

12, Dupela

art. 39 al. II c. silt'. procesele-verbale pot fi ore-date pant+ proba contrarie. Ast-fel, clack procesul-verbal estedresat to primar si de agentul silvic, tribunalul este tinutis de probit pentru Vienne acute in .p&dure, mai cu sem& andnu este contradis prin proba

31 Jul.contrarie, iar nu sit achite pe de-

linquent. (Cas. 804 din 85).13.

probaDupe prescriptiunile ultimului aliniat al art. 39 C. silv.

procesele verbale dresate de agentii silvici pot fl combittute princontrarie sand ele nu constata un flagrant delict. Ast-fel,

tribunalul este in drept sit admit& proba testimonial& ce se in.Area de inculpat in combaterea acelui proces-verbal si sa in-lature sand este combatut prin depunerile martorilor andiati,basfindu-si sentinta numai pe probele resultand din acele de-puneri. ,Cas. 201 an 20 Apr. 90).

14. Ditch tribunalul, asupra cererei de a se chema ca mar-tor primarul si agentul silvic can an dresat procesul-verbal, oreaping ca inutilit, pe motiv ca sciinta ce an avut an consem-nat-o in disul proces-verbal, respingerea acelei probe, departe dea fl un esces de putere, nu pate fl de cat utt corect& si just&mesurn. (Cas. 584 din 16 Dec. 91).

15.martor

Dash, instants do fond nu admite de a se amine caensusi agentul' silvic care a dresat procesul.verbal anulat

de acea instants, acesta in lac de a fl u& decisiune arbitrara, seesplic& din contra usor prin u& indoita eonsideratiune de morn-Mate: 1 din conflictal infra consciintit i datorie casul agen-tului silvic de ar 11 Post chemat ca martor dovad& neprilianitapentru judeditor nu pate esi; 20 ilia nu este permis a se pre-supune c5, cine-va ar putea marturisi in contra celor constatateprin propriul sett proces-verbal. (Cas. sect.-unite, 5 din 28 Inn. 84).

16. Dec& tribunalul infirm& ca neregulat facut un proces-verbal, nrmeza sit andieze inartoril propuin de advocatul public.(Cas. 832 din 7 Sept. 8')

17. Cu drept entrant tribunalul achitit pe inculpat sandconstat& ca procesuverbal este nul. (Cas. 266 din 14 Inn. 88).

18. Procesele-verbale prin care se constata un delict silvicnu pot constata si dreptul de proprietate, de Ore ce agentii

altin.

drituiti de lege en nrmarirea delictelor silvice nu an dreptdreptulde cat constatarea faptului material at titerei, iar nu i

de proprietate at loculni de pre care Wa filcut titerea. (Cas. 310din 24 Inn. 91).

19. A se vedea No. 3, 9 si 10 sub art. 36 i notele de subart. 37 si 41 c. silv.

20. In materie de delicte silvice procurorul trebue sit isconclusiune in instants, de ore

85 ;ce act este vorba de un proces

penal. (Cas. 134 din 3 Apr. 267 din 7 lul. 86).

'1

'

,

s5.1

'

-

-

www.dacoromanica.ro

CODICELE SILVIC 29

Art. 40. ,In cas de insolvabilitate, tribu-nalul corectional va inlocui amenda prin in-chisore de la 5 dile pene la 3 luni.

Insolvabilitatea trebue sa fie constatata deagentul de urmarire incredintata de prima-rul comuneil. (29, 30 c. p.).

Art. 41. --- aIn casurile in care flptuitorifnu sunt prinsi asupra faptului, agentii silvici,cu ajutorele fortei publice, vor aduna tote do-vedile sl vor incheia procese-verbale in asistentaprimarului on a sub-prefectului, sau a ajuto-Tibor lor.

Perchisitiunile in case nu se-pot face de catcu autorisatiunea specials a judecatorului depace,.

1. Dupe art. 36 combinat en 41 c. silv. in casul in careconstataref&ptuitoril nu sunt prinsi asupra faptului, actul de

nu pate face credintii contra for data agentul silvic nu esteasistat de vre un agent administrativ. (Cas. 421 din 11 Sept. 87;147 din 3 Mart. 89).

2. Dm& delictnl silvic s'a comis la 29 Septembre si con-statarea are loc la 12 Octobre, acea constatare ne putend fi decat u6,verbal

constatare pentru un delict ce nu este flagrant, procesul-urmeza sfi tie Meat in asistenta primaralui, iar nu numai

de agentul silvic singer, in care cas este nill. (Cas. 360 din 9 lul. 91).3. Procesul.verbal care on intrunesce conditiunile cerute

de art 41 c. silv., adic4 care Hind dresat de guardul general silvicin cas canddelictul nu era flagrant nu a lost redactat in asis-tenta vre uneia din personele acetate prin art. 41 C. silv., siagentul silvic a facet perchisitiune frtr& autorisatiunea special&a judelui de ocol, nn pate face probe. instanta. (Cas. 258 din15 Mai 84).

Art. 42. aAgentii silvici au dreptul de aespune si sustine actiunea, si a cere atat des-pagubirile civile cat aplicarea pedepsei.(4, 178, 186, pr. p.).

1. Dupe art. 42 c. silo. combinat on art. 178 pr p, agentiisilvici prin esceptiune an dreptul de a sesisa autoritatile Jude-

si

i

www.dacoromanica.ro

30 CODICELE SILVIC

cAtoresci ei de a sustine inaintea acestora, nu numai actiunea.relativa la daunele civile causate priu delictul silvic, dar ei ac-tiunea public& pentru pedepsirea delinquentilor. Prin urmare,.de si s'a facia apel nnmai de entre stat, totusi curtea urnaeza dea se constitui ca instant& penal& spre a judeca si actiunea pu-blic& care so gitsesce pendinte inaintea curtii prin apelul statu-lui, de si inculpatul a Lost achitat la prima instant& ei en totec& ministeriul public nu a tout apel. -Si de si agentii silvici au.si ei dreptul de a urmitri actiunea public& pentru delicte silvice,totusi nu result& de aci ca procurorul nu trebue sit mai parti-cipe la judecarea liner asemenea delicte, find ca nu s'ar puteasa, fie doui procurori la judecarea aceleeaei afaceri, pe cat& vre-me, dupe art. 21 pr. p. combinat cu legea din 29 Octobre 1877,ministeriul public are dreptul de a urmari ei participa la jude-carea tutulor delictelor care stint de competinta tribnnaluluia curtii. Acest drept si acesta indatorire nu .s'ar putea ridicaministeriului public de cat in virtutea unui text do lege specialei espres, ceea ce nu exists, caci prin dreptul acordat si agientilor silvici de a urmitri actiunea public& pentru aceste delictenu se esclude acelasi drept care are in general ministeriulpublic pentru tote delictele, ei nici este vre nit imposibilitatepractical, do a se exercita acelasi drept de litre della part' inaceeaei afacere, din contra este u& garautie mai mare pentru ur-mArirea delictelor silvice cu mai multi energie. (C. Iasi, II,, 143din 10 Mart. 84, v. Dr. 51/84'.

2. Art. 42 c. ally. di drept agentilor silvici a ceredespagubirile civile cat ei aplicarea pedepsei. Ast.fel dace ad-vocatul statului face nit asemenea cerere in numele acelor agentiiei curtea se marginesce a condamna pe delinquent numai la des-pagubiri civile pentru c& a introdus vita in pitdurea statului vio-leza art. 23 si 42 c. silo. (Cas. 385 din 21 Oct. 86).

3. Daca advocatul statului nu se presint& la instanta defond spre a cere despAgubiri, nu se pets plauge eti, nu i s'a aeon.dat ceea ce nu a cerut. (Cas. 271 din 8. mill. 86).

Art. 43. eTribunalul corectional judecafare drept de apel, cand delictul nu atragedupe sine IA amenda mai mare de 300 lei,.(195, urm. pr. p.).

1.cuprinsii

Dupe art. 6 pr. civ. competinta se regulezitstatulni,

dupeprin

sumain cerere. Ast.fel, dace, advocatul peti-

tiunea de intentarea actiunei a cerut condamnarea delinquen-tului la nit sum& mai mica de 300 lei, apelul contra sentintei tri-bunalulni este inadmisibil, conform art. 43 c. silt'. 124 din20 Febr. 90).

2. Dec& advocatul statului a cerut ca delinquentii sa fiecondamnati solider la nit suma mai mare de 300 lei, curtea trebuese judece apelul, iar nu sit '1 resping& ca inadmisibil, de ore ce,dupe art. 6 pr. civ., competinta se regulezit dupe suma cuprinsit.in cerere. (Cas. 368 din 24 Sept. 86).

ai

atilt

(Cas.-

'1

www.dacoromanica.ro

CODICELE .SILVIC 31

3. Dupe dispositiunile art. 57 pr. civ. competinta tribune-lului de a judeca in ultima instant& se reguleza, nu dupe sumaadjudecatS de densul, ci dupe suma cerutit de parti. Acesta Hindun principiu general, el se apnea. si in materie de delicte silvice.:Result& dar de aci ca, conform art. 43 c. silv., hotararile tribu.nalelor Bunt supuse apelului on de cute on cererea de despagu-biri trece peste suma de 300 lei. (Cas. 20 din 15 Ian. 91).

4. Dupe art. 6 pr. civ. competinta se hotarlisce dupe sumacuprinsa in cerere. Ast-fel, dace, statul a cerut pentru delictulsilvic comic u& sum& ce trece peste 300 lei, de si curtea constat&es acesta sunlit este exageratti de dre ce amenda ce ar trebui sitsufere delinquentil nu trece peste 300 lei, conform principiulnipus.sit

in art. 6 pr. civ., curtea trebue sit judece afacerea, iar nu'Si decline competinta. (Cas. 564 din 12 Dec. 84; 13 din 9 Ian.

85; 42 din 23 Ian. 85; 5.7 din 29 Ian. 85; 150 din 15 Apr. 85; 151din 15 Apr. 85; 179 din 3 Mai 85; 208 din 28 Mai 85; 276 din 15

85; 452 din 26 Nov. 85 ; 267 dint In!. 86'.5. Art. 6 pr. civ. prescrie os competinta se regales& dupe

condam-cerere. Aea dar, dacit statul cere ca deluaquentul sit lienat la nit sum& mai mare de 300 lei, in acest cas, conform art. 43c. silv., curtea trebue sit judece procesul, iar nu sit declare apelulinadmisibil, chiar ditch amenda la care ar fi in delinitiv condam.nat inculpatul ar fi mai mica. de 300 lei. (Cas. 512 din 4 Dec. 90 ;36 si 37 din 23 Ian. 91).

6. Art. 43 c. silv., spre a fl bine interpretat, trebue com-binat cu art. 6 pr. civ., dupe care atunci

incand competinta

acestaso re-

segales& dupe valorea obiectului contestatinne, valOrehotitrasce dupe suma cuprinsa in cererea de

provenitintroducerea actiunei.

Si atunci cared amenda pentru lie care este mai mica,de 300 lei, ens& pentru toti impreuna trece paste acesta suma,curtea este competinte a judeca, pentru ektadeeared procesintr'un singnr grad do jurisdictiune este nit esceptinne la dreptuliceman, ei ca atare cats a fl interpreted, restrictiv. (C. 'last, 1,515 din 6 Sept. 91, v. Dr. 69/91).

7. = Dupe art. 6regales&

pr. civ., in casurile cand competinta judeca-torului se dupe valorea obiectului in contestatiune,acestit valore se hotaritsce dupe suma cuprinsa in cererea deintentarea actiunei, asa ca de la quantumum pretentiunilor pSrtiicivile formulat in instant& antra& competinta triliunalului de ase.pronunta in prima sau ultima instanta. Ast-fel, dace statulprin petitiunea de intentarea actiunei, precisezit. pretentiunilesele contra tutulor delinquentilor ca resultand din un singurfapt la a& sums mai mare de 300 lei, prin acesta desemn& com-

decipetinta tribunalulni in modul cel mai categoric. Sentintanu cote fl pronuntatit de cat in prima instant& cu drept de apel,conform textulni formal al art. 43 c. silv. (Cas., sect.-unite, 2din 12 Febr. 87).

8. Cestiunea de a se sci dacit nit sentinta este supuse ape-lului sau data in ultima instant, depinde de importanta sumeicerutit bine sau Au de reclamant, iar nu de aceea care in adeveri se cuvine sau care i s'a acordat prin acea sentinta (art. 6 pr.civ.). Ast-fel, curtea de apel, pentru

nu area declare ca. sentinta ape-

let& nu este supusit apelului, nevoe sit cerceteze dace senit asemenea.vote care suma total& de la toti inculpatii, ci dee&

,

www.dacoromanica.ro

32 CODICELE SILVIC

cerere a fost fault& la prima instants. Numai data cerut eatoti inculpatii sx Ile condamnati la amenda total& in mod solider,adica, fie care la tea suma, atunci este singurul cas in care ce-rerea trebue considerate ca supusa apelului, iar alt-fel datoriileimpartindu-se de plin drept, dee& suma cerut& in report en fiecare este inferior& ultimului resort sentinta nu este minus& ape-lului. teas. 305 din 9 Inn. 87).

9. Daca suma la care a condamnat tribunalul pe delin-9uenti nu covarsesce suma

fondde 300 lei si dace advocatul statului

inaintea instanter de nu a cerut solidaritatea, tribunalnljudeca fern drept de apel. (Cas. 110 din 14 Apr. 87).10. Daca cu ocasiunea judecarii apelului se observe ca.

inculpatii an taint lemne fie-care in parte pentru interesul per-sonal al fie cdruia, fara sa resulte din ceva ea ar fl lost coni-yenta, intre ei, tie-care urines& sa Aspundli in parte de faptulsett in report cu cantitatea lemnelor ce a taiat. Astfel, dee&din actul de estimatie result& c& penalitatea separate nu intrecepentru nici unul suma de 300 lei, cu drept cuvent curtea de apel.respInge apelul ca inadmisibil. (Cas. 392 din 15 Oct. 85 ; 4 to 6din 8 Ian. 86).

II. Daca este vorba de un delict silvic prin incendiarepentru care toti delinquentii aunt respundetori, iar nu fie carepersonal, si amenda este mai mare de 300 lei, art 43 c. silv. nu

630este aplicabil in specie, deci apelul este admisibil. (Bne. II,din 12 Nov. 90).

12. Pedepsa Hind individuals si pe cat timp pentru fie caremare dedelinquent delictul nu atrage dupe sine uft amend& mai

300 lei, de si pentru toti delinquentii in total valdrea amendiitrece peste 300 lei, conform art. 43 c. silv., tribunalul corectionaljudeca fart drept de apel. 'Cali. 130 din 12 Martie 84 : 170 din 21Apr. 86; 606 din 9 Dec. 86 ; 460 din 21 Oct. 87; 37 din 15 Ian. 88).

13. Dec& inculpatul este dat judecatil pentru delictele pre-vedute de art. 20 si 25 c. silv., intru cat penalitatea preveduti.pentru aceste delicte trece de competinta tribunalului de a ju-deca in ultima instants, en drept cuvent curtea de apel se de-clare competinte. (Cas. 91 din 18 Febr. 84).

14. Dec& curtea constati in rapt cd amenda ce se putea.aplica delinquentilor este mai mica de 300 lei, si intru cat ce-rerile de despagubiri civile stint independente de amend], dupecum result% din combinatiunea art. 23 si 28 c. silv., judecatorixprimei instante, conform art. 43 made., erau competinti a judeca.afacerea drept de apel, si curtea respingend ca inadmisibilapelul, nu a facia de cat a se conforms citatelor teste de lege.(Cas. 12 din 18 Febr. 86).

Art. 44. Pentru proprietatile statuluiadministratiunea domenielor este autorisata atransige asupra despagubirilor civile i amen-dilor inainte de a se da ua hotarare, qi numai

s'a

-

-

fare

ti

www.dacoromanica.ro

CODICELE SILVIC 33

asupra despagubirilor civile in casul cand ho-tArarea este remasa definitive.

Transactiunile pentru delicte de ua valoremai mica de moo lei sunt scutite de formeleprescrise la art. 20 din legea administratiuneidomenielor statului,. ( 9 pr. p.; 1707 c. civ.; 10 leg. 10lun. 84).

Art. 45. gAmenclile' reparatiunile civilese vor executa conform legit de urmarire.(14 C. silv.; 193 pr. p.; 10, urm. leg. 24 Mart. 77).

Art. 46. an casurile neprev&lute prinlegea de fate se vor aplica dispositiunile drep-tului comun,.

1.-Prin art. 46 c. silv., se dice ell in casurile neprevedute deacea lege se aplica dispositiunile dreptului comun. Dar dupe drep-tul comun, on cc parte judecat& in lips& are drept de a face opom-tiune contra hotararilor date in lipstt. Deci si in materie silvic&partea civil& urmez& a avea drept de a face opositiune contrahotarttrilor date in lipsk de are-ce nisi un text de lege nu'iinterdice acesta. Ma dar, tribunalul care respinge

de dreptopositiunea

statului ca inadmisibila violet& principiile care exist&in acesta materie (Cas. 124, 125, 126 gi 131 din Mart. 84 ; 33 din-16 Ian. 87).

2, - Dreptul de revisuire ne fliind conferit prin codul silvic,prinmun

procedura civil& nu se pots acorda, de Ore ce dreptul co-in acesta privint& nu este cal civil. (Cas. 310 din 31 lul. 85;

190, 191 si 192 din 30 Apr. 86 ; 197 din 2 Mai 86).3. - Dupe art. 9 c. p. aunt considerate ca simple contra-

ventiuni numai acele fapte care dupe lege se pedepsesc cu amend&maximum pane la 25 lei. Dar codul silvic preschimband naturapedepselor, sI anume inlocuind pedepsa corporal& (inchisorea) prinamenda, gi deferind judecarea unor asemenea fapte tribunalelor.ordinare ca ultim& instants., prin acesta nu a preschimbat intrnimic si nature faptului. baca. art. 43 c. silo. prevede c& tribu-nalele au dreptul a

onca ultra& instantl, asemenea ma

terie on de cite faptul nu este de natur& a atrage pedepsaamendii mai mare de 300 lei, de ad nu result& cit dacit pedepsaamendii are a ft mai laic& de at acest& sum& se preschimb& en-sasi nature faptului. Ast fell amenda este mai mare de 25lei faptul nu constitue u& mmplit contraventiune, ci un delict, sica atare nu i se pate aplica prescriptiunea prevadutit pentru con-traventinni in art. 595 pr. p. (Cas. 473 din 1 Dec. 81'.

4. - A se vedea No. 22 sub art. 19 c.

i

judeca In

. silvic.www.dacoromanica.ro

34 CODICELE SILV1C

TARIFELEpentru plata unui arbore taint in delict, dupe grosimea

si esenta sa, conform art. 19 din presenta lege

Arboril de prima classcare aunt de esenta : stejari,pini, bradi, molifti, fagi, car-peni, ulmi, frasini, artari, ju-gastri, nuci, sorbi, ciresi sel-bated si alti arbori fructiferi

Arboril de a dada clancare sunt de esenta: anini,

tet,salmi

mesteacani, plute, plopi,si tote calm Alta specii

necuprinse in prima clash

ad8:.1

Amendapentru undecimetru

Amandapentru un

arbore,

27=.Ca

Amendapentru undecimetru

Amendapentru un

arbore

a. Lei B. Lei B. o Lei B. Lei B.

1 0 0000

02

0000

1 0 00 0 002 1 2 0 50 1 003 1 10

2030

3 3080

3 0 55 1 654 1 4 4 0 60

652 40

5 1 6 50 5 0 3 256 1

fin8 40 6 0 70 4 20

7 1 10 50 7 0 75 5 258 1 60

7012 80 8 0 80 6 40

9 1 15 30 9 0 85 7 6510 1 80

9018 00 10 0 90

9500

9 0011 1 20 90 11 0 10 4512 2 00 24 00 12 1 12 0013 2 10

2027 30 13 1 05 13 66

14 2 30 80 14 1 10 15 4015 2 30 34 50 15 1 16 17 2616 2 40

5038

fin16 1 20 19 20

17 2 42 17 1 25 21 2518 2 60 46 80 18 1 30 23 4019 2 70 51 30 19 1 35 25 6520 2 80

9056 00

902021

1 40 28 6021 2 60 1 45 30 4522 3 00 66 00

3022 1 50 33 10

23 3 10 71 23 1 55 86 6524 3 20

3076 80 24 1 60 38 40

25 3 82 5040

25 1 65 4144

252627

3 40 88 26 1 70 203 50 94 50 27 1 75 47 25

28 3 6070

100107

8030

2829

1 80 50 4029 3 1 85 53

6765

30 3 8090

114120

00 30 1 90 0031 3 90 31

321 96

fin450032 4 00 [ 128 00 2 00

I

Lei41.4

an

saI

I

7

i

www.dacoromanica.ro

DIFERITE LEGIADNOTATE IN CEEA CE PRIVESCE DISPOSITIUNILE LOR PERU

1

.

5

www.dacoromanica.ro

; LEGEA GENERALX A VA MILOR

Legea general& a vamilorlunia 1894,

cas decontra

contrabanda, art. 167-17l, 173 si 174 din legea va-mall. pronuntil contravenientilor confiscatiunea, amenda,inchisorea lipsirea dreptului de intreposit si transit in casu-rile si modul aratat prin acele articole. In privinta autoritatilorcompetinte de a constata faptele de contraband, si de a pro-nunta confiscatiunea, amenda i inchisorea, din art. 172, 179187 -191 result& ca agentil vamali constata infractinnile la legea.vamilor, incheiand despre acesta procese-verbale prin care area se arAta intre altele marfurile confiscate si cifra amenclii

c& procesul-verbal se trimite administratiunei superiorecare, intru cat aunt observate formele prescrise pentru procesul-verbal, intru cat nu exist& esces de putere din partea functio-narilor care au procedat la constatarea infraetinnei, dandu-i ur-mare, are a pronunta numai condamnatiunile civile, confiscatiunea.si amenda ce infraltiunea trage dupe ea (art. 187); cit procesul-verbal intitrit prin decisia aprobattva a administratiunei supe-ritire se comunica partei condamnate care are dreptul de apella tribunalul de prima instant& in termen de 6 dile de a facerecurs in termen de 80 dile de la pronuntarea sentintei tribu-

trebuind ca cererile de apel si de recurs sit fie insotitede justificarea platei taxelor pentru citatinni. Dada anal estevorba de a supune pe contravenient la inchisore, art. 198 de-dart ca, indata dupe incheerea procesului-verbal, fAptaitorularestandu-se, se conduce inaintea procurorului tribunalnlui, iarart. 199 adauga ca actiunea- public& se exercitit de ministeriulpublic cand frauds se pedepsesce cu inchisore, si ea se judede instantele corectionale, conform regulelor de procedure. pe-nala, care nu pot sub cuvent de conexitate sit intrunescit actin-nes represiva cu actiunea civil... Ala dar, legea vamilor dis-tinge intro actiunea civil& si actiunea public.; obiectul actinneipublic este numai inchisOrea in cas cand ea are a se aplica;iar obiectul actiunei civile aunt condamnatiunile civile, adica.dreptul de despagubire ce se cuvine fiscnlui, consist acel dreptin drepturi de plata, in confiscatiune sau in amend.; acesta sedovedesce prin deflnitiunile expresiunilor .condamnatii civile cene da art. 187, prin imprejurarea c. art. 199 in mod esplicit declare. ca obiectul actiunei pnblice nu smut condamnatiunile ci-vile a carer urmarire este independent& de actiunea public.. Incea ce privesce actiunea public& legea vamala nu a organisatcum are a se judeca find ca ne trimite la dispositiunile proce-durei.penale; dar amid legea vamal. a

condamnatiunileorganisat judecarea ac-

tiunei civile, amend de bled civile, in modularatat mai sus. (Cas. 55 din 13 Febr. 79; 31 din 26 Ian. 82).

(lo1.In

si

apli.cabild,

3i

nalultu.

rr

www.dacoromanica.ro

LEGEA MONOPOLULUI TUTUNURILOR 37

Legea Monopolului Tutunurilor(28 Igebruarie 1887)

1. Prin art. 22 din legea monopolului tutnnurilor si art.114 din regulamentul acelei legi se vizeza contrabandietii, adicaacei care vend in ascuns tutun in frauda statului. Daea dar seconstata ca

dinde

inculpatul n'a vendut tutun in ascuns in frauds sta-tului, ci contra el a fost indus in erore.chiar de catre agentiiininisteriului finante, faptul sou nu constitue nit contraven-tiune in sensul ei litera citatelor articole. (Cas. 205 din 12 Mai 87).

2. -- Daca se pedepsesce de leginitor contraventiunile la legeamonopolului tutunurilor, cans& este prejudicial ce incerca statul.Or ca sti fie prejudicin trebue ca obiectul contraventiunei, tu-tunul, sa. fie in conditiuni ca sa se pall utilisa.

intrM&Ast-fel, deed se

constata ca. tutunul era pntredit, depus camera a caselorintimatei de 12 ani pe care densa de 5 ani nici n'o mai locuia,introdus fara consimtimentul ei si Para nici un cuget din parte ide a frauda on pagubi statul, tribunalul, clack achita pe incul-path, departe de a viola legea, face ua, instal build aplicare alegii. (Cas. 437 din 16 Sept. 91).

3. Dupe art. 24 si 26 din leg. monop. tut. faptul posesiuneiunei cantitati de tutun mai mare de un kilogram a calmi pro-venienta nu se like explica constitue nit contraventiune care sepedepsesce cu amend& de 120 lei kilogramul. (Cas. 231 din 29'Apr. 87).

4. Dupe art. 65 al. I dinter&

legea monopolului tutunurilor,calatorii pot introduce in pentru propriele_lor trebuiute ,penh la 100 grame tutun sari 100 tigarete, lard a fi supuei la nici,irt taxa.; iar dupe secundul aliniat al acelniaei articol, nu so potbncura de acesta esceptiune ei locnitoril fruntarielor care yinin Romania pentru termen scurt, .precum nici locuitorii Roma-niei care se intore din statele vecine dupe IA

locuitorulpetrecere putin

prelungita. Ast fel, este bine achitat din Galati careintoreendu-se de la Odesa a adus en sine 75 tigari pentru tre-buinteledin

sale proprii,nit

cand regia nu probeza ca numitul veneaHusia dupe petrecere putin prelungita. (Cas. 453 din 1

Oct. 91).5. Ditch tribunalul constata in fapt cat de

darei inculpatul

avea acelasi domiciliu en autorul eontrabandei, el nu a luatparteputat,

ca complice, si prin urmare nu estedreptul

culpabil de faptul im-procedand ast-fel useza de ce acorda legea de

a aprecia6.

in asemenea cestiuni de fapt. (Cas. 172 din 15 Mart. 89).Perchisitiunde domiciliare pentru constatarea contra-

ventiunilor nu se pot face de cat cu autorisatiunea inscrisa apreeedintelui tribunalului. Ca consecinta a acestui principiu, lipsade autorisatiune atrage nulitatea procesului-verbal incheiat deagentul regiei. Si nu se pote arguments ca intro cat cetfitenulcontravenient a

nu eraineuviintat avea vizita domiciliara ca atare auto-

risatia necesara,intro acest

de Ore ce legiuitorul ne facend nicidistinctinne cas yi acela cand particularul se opunela acea vizita, ca atare judecatotul nu pote distinge. Prin urmare cand tribunalul anulea, procesul-verbal pe motiv ca agen-tul regiei cand a facut perchisitiune n'a avut asemenea autori

.

si

uh,

-

-

-

-

.

www.dacoromanica.ro

:38 LEG. MONOP, Clime. SI CART. DE JOC

satiune nu face de cat sit se conforme legii. (Cas. 61 din 31 Ian..84 ; 179 din 2 Apr. 911.

7. Dupe art. 83 din legea monop. tutun. perchisitiuniledomiciliare pentru constatarea contraventiunilor nu se pot faceBrit autorisatiunea inserisa a presedintelili. Si procesul-verbal,din care reese ca perchisitiunea a lost Mouth in Oita in care alost data, Hind un act public, face probit p6no la inscrierea inYale. ,Cas. 407 din 5 Sept. 10).

8. In materie de contraventiuni la legea monopolului tu-tunurilor, amenda este nit pedepsk iar nu nit despagubire civila.(Cas. 16 din 18 Febr. 77).

9. Contraventia la legea monopolului tutunurilor, de eilegiuitorul o pedepsesce cu amenda, dar cas de insolvabilitateea se pOte transforms in inchisore; ca stare, pentru ca. instantasa tie regulat constituitit, trebue ca ministeriul public sit fie pre-sent la desbateri. (Cas. 147 din 12 Apr. 85; 182 -din 7 Mai 85).

10.prin

Daeit art. 89 leg. mon. tut. prevede ca inlocnirea amen-dii inchisore, conform art. 28 c. p., sit se pronunte de tri-liunal prin aceeaei sentinta prin care s'a &cis asupra apeluluifacia de contravenient, acesta nu insemneza alt de cat ea legeastatuezit asupra generalitatei casurilor. Apoi este inadmisibil eicontrariu spiritului iutregei legi a monopolului tutunurilor ca,atunci cand un procesverbal condamnator la amend& a remitsde finitiv prin ne apelare, tribunalul sit nu petit transforma amendain inchisOre. Si dreptul de a sesisa pe tribunal cu cererea detrausformare are nu numai ministerul public, dar si repre-

delin-sentantul regiei interesat ca pedepsele pronuntate contraquentilor sit 'si aibS, efectul cuvenit, ei mai cu semi' ca nici unarticol din acea lege nu inter ice acest drept. (Cas. 473 din 15Nov. 88).

11. Este neadmisibila cererea procurorului de a se pre-schimlia, la cas de insolvabilitate, in inchisore amenda la care aYost condamnat un contravenient in legea monopolului tutunu-

-viler, mind procesul-verbal de contraventiune a rani. deflnitivprin neapelare, de ore ce ua asemenea inlocuire nu se pote

citataad-

mite in afara de casurile prevNute de art. 89 din lege.(Mein, 903 din 12 Nov. 90).

Legea monopolului chibriturilor si cIrtilorde joc

(81 Mantic 1886)1 Tribunalul care constatit in fapt cit delinquentul flu a

exercitat tin debit clandestin de chibrituri in sensul art. 18 dinlegea monopolului chibriturilor si cartilor de joc; usezit de dreptul,ce'i acordalegea de a apretia asemenea costiuni de fapt. (Cas. 31din 13 Ian. 88).

2. Nu este loc la aplicarea art. 17 ei 18 leg. monop. cliibri

-

'1

r

'i

www.dacoromanica.ro

LEG. MONOP. CHAIR. Si CART. DE JOC 39,

sand tribunalul constata in fapt ca chibriturile gasite in demi-ciliul contravenientului erau cumpitrate pentru trebuinta easelinainte do punerea in aplicare a legei monop. chibr. (Cas. 63 din31 Ian. 89).

3. Dupe art. 18 din legea monopolului chibriturilor ei car-tilor de joc, fabricatiunea, colportarea san debitul clandestin dechibrituri san cart de joc, constitue ua contraventinne care sepedepsesce cu confiscarea ei cu amenda de 10 on valorea obiec-telor confiscate. Prin vendare clandestinh legiuitorul intelege once vendare facuta fare speciala autorisatiune a guvernuluisi princalcareit legei monopolului chibriturilor ei dertilor de joc. Jarart. 10 ei 11 din citata lege arata in ce mod guvernul transmitla particulari dreptul de a debita chibrituri ei carti de joc. Prinurmare cei ce nn sunt in prevederile legii vend in mod clandes-tin. (Cas. 325-328 din 24 lun. 87).

4. Dupe art. 18 din legea monopolulni chibriturilor ei dir-tier de joc, nici intr'un cas amenda me pate fl mai mica de 100lei. Fats en dispositinnile dare ale acestui text de lege, chiar ad-mit endue circumstante ueuratere in favorea contravenientului,tribunalul tot nu pole reduce amenda la mai putin de 100 lei.(Cas. 179 din 17 Mart. 89).

5. Dupe art. 20 din legea monopolului chibriturilor ei car.tier de joc, agentii acelui monopol nu pot face constatare decontraband& de chibrituri la donuciliu de cat cu antorisatiemeainserisit a preeedintelui tribunalului local sau a jndelui de ocolin comune unde nu aunt tribunale; ea conseeinta a acestui prin-

in-cipiu, hpsa de autorisatie atrage nulitatea procesului-verbalcheiat de agentul acelei regii. (Cas. 88 din 15 Febr. 88 ; 476 din26 Nov. W.

6. De si nu se prevede prin acesta lege dreptul de oposi-tie pentru judecat in lipsa, tot., opositinnea Hind de dreptcomun, in lipsa de ua dispositiune express a legei speciale princare s'ar rani acest drept. cu drept cuvent se admite opositiuneacontravenientului. (Cas. 88 din 15 Febr. 88).

7. Contraventiunea la legea monopolului chibriturilor, dupeart. 17 din aces lege, so pedepsesce en inchisere corectionale,conform art. 16D din legea vamala, care se spite& de tribUnalelecorectionale in urmarea actiunei pnblice intentafa de procuror

respec-pe temeiul dementarilor Mute de agentii administrativetivi, actiune cuAdtul independent& de urmaririle condamnateuneicivile, si dupe regulile procedurei penale. Prin urmare nit ase-menea contraventiune, prin penalitatea ce i se apnea ei prinmodul de procedura, constituind un delict corectional, en totedelictele, nu pate if privet de beneficial unei a della instante deapel. Si de ei legiuitorul, prin art. 191 din legea vamala, dispuneca tribunalele sit judece in ultima instant& contraventiunile pre-vednte prin disa lege, dar acesta dispositiune se refers numai laapelurile Monte in contra proceselor-verliale intarite prin deci-siunea aprobativ& a administratinnei superiors of acesta introcat se atrage numai de amendile 3i despagubirile civile prevedutein acel proces-verbal, iar nici cum la delictele care atrag pedepsa.inchisorn. (Cas. 187 din 6 Mai 88).

.

eel

.

-

,

1

1.

..

'

.

.

l-

(www.dacoromanica.ro

'10 LEG. MARC. DE ABR. DE COMERCIt

Legea mareilor de fabric& si de comereiii(15 Apri lie 1879)

1. -- Dupe art. 1 din legea asupra marcilor de fabrica si decomercid, denumirea data de un fabricant unui produs al indus-triei sele este considerat5, ca nit marca de fabric& 3i de comercid,si care 'i apartine esclusiv din momentul ce a depus'o la grefatribunalului de comercia al domiciliului sau, conform art. 7 dinmentionata lege, dacit este domiciliat in tern, san la grefa

comercialal judetului Ilfov, conform art. 11 din lege,dedad este domiciliat in strainatate. Din momentul ce marca

fabric& s-u de comercia a Yost depusa la grefa tribunalului co-mercial, este interdis cu total on tern concurent, prin art. 4si 6 din acea lege, sit aplice aceeasi dennmire unui .produs si-milar fabricat de el, afar& numai dad acesta denumire n'a de-venit numele obicinuit i necesar prin care se arata bier pro-dusul ca ast fel sit fie cadut in domeniul public. In afar& deacesta hipotesa, denumirea, a carei intrebuintare esclusivitasigurat o tin fabricant, este un mijloc legitim de a semnalacrederei publicului consumator produsul sau industrial, mijlocpe care legea '1 protege in on ce fel de industrie san comercift.kCe.s. s. II, 157 din 27 Nov. 90, p. 1364).

Dorobantul"2. Ast-fel, denumirea nu este un termen ge-neric.prin care trebue neaparat sit se numesca hartia de tigara.Si prin adoptarea de catre un tertiu a numelui de Dorobantul"pentru un produs similar, presintat sub nit form& ce difera putin,acel tertiu voesce sit stabilesca n& confusiune cu produsul pro.prietaralui march, facend acestuia ua concurenta prejudidabila.teas. s. II,

Do157 din 27

inscriereaNov. 90, p. 1364).

3. marcii nu este facia& in termenul deling prescris de art. 28 din legea marcilor de fabrica, dar dupe

cum resulta din art. 27 ai 23 aceeasi lege acesta formalitate esteemit& esclusiv numai pentru dobandirea dreptului de proprie-tate a mar al adoptate. Ast-fel eel ce 'aiinscrie marca mai tardiudobandesce dreptul de.proprietate din diva dad si.a inscris ma-rca ; lipsa inscrierei in intervalul de 3 Juni nu pate atrageperderea complecta si pentru tot d'a una a dreptului do proprie-tate asupra marcii fabricei. (Cas. 463 din 27 Oct. 87,.

4. Dupe art. 2 si 4 din regulamentul marcilor de fabrici side comercin, depositul

imputernicitulmitrcilor trebue facut de partea intere-

sat& sau prin men special In dem& exemplare carerepresint