colesterol ul

7/17/2019 Colesterol Ul

http://slidepdf.com/reader/full/colesterol-ul-568e0f192b42a 1/12

COLESTEROLUL

Colesterolul (C27H46O) este un alcool organic, sterol, identificat în membranacelulară și în țesuturile organismului și transportat în sânge !ermenul pro"ine din

grecescul chole (bilă) și stereos (solis) plus sufi#ul $ol%, fiind identificat în calculii

colesterolici în anul &7'4 e regulă, el nu se absoarbe prin alimenta ție, ci se

sintetieaă în oragnismul animal *e concentreaă la ni"elul ficatului, mădu"eispinării, a creierului dar și la ni"elul plăcii de aterom, conducând la ateroscleroă

Colesterolul are un rol important în organism, numeroase procese bioc+imice

a"ândul drept precursor Hiperproducerea de colesterol (cel din lipoproteine de

mică densitate) este asociată cu afecțiuni "asculare- accidente "asculare

cerebrale, cardiace, oculare șa, periclitante pentru "iață

!ermenul traditional de colesterol sanguin se referă de fapt la 2 tipuri de lipide-

• .. (lo/ densit0 lipoproteine) lipoproteine cu densitate mică așa numitul

colesterol 1rău%

• H. (+ig+ densit0 lipoproteine) lipoproteine cu densitate mare

• ste important de mentionat ca .. si H. nu repreinta colesterolul in sine ci

3roteina care transporta colesterolul e asemenea, '5 din celule sunt

produse din colesterol

• nca un lucru important, celor cu arsuri gra"e le este dat sa manance pana la 2

de oua fierte tari umai colesterolul poate genera si reconstrui intrun timp

foarte scurt celule foarte sanatoase

1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ateroscleroz%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lipoproteine

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=LDL&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=HDL&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ateroscleroz%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lipoproteine

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=LDL&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=HDL&action=edit&redlink=1



Cum ştiţi dacă aveţi colesterol crescut?

Colesterolul crescut nu produce simptome (nu dă dureri de cap, greaţă,ameţeală sau alt disconfort). Puteţi afla dacă aveţi colesterolul crescutnumai după ce verificaţi valorile acestuia printr-o analiză de sânge.B Dacă sunteţi supraponderal (gras), sedentar (nu faceţi o activitate fizică regulată), aveţi o

alimentaţie nesănătoasă (cu multe grăsimi şi puţine legume şi fructe), sunteţi vârstnic saurudele de sânge au valori crescute ale colesterolului, atunci şi riscul dumneavoastră de aavea dislipidemie este mai mare.

Atenţie însă! şi persoanele slabe sau tinere pot avea colesterol crescut.

Înainte de menopauză femeile au nivelul colesterolului mai micdecât bărbaţii de aceiaşi vârstă. După menopauză creşte nivelulde D şi scade cel de !D, astfel "ncât după #$ de ani femeiletind să aibă colesterolul mai mare decât bărbaţii de aceiaşi

vârstă.

Deci, după menopauză femeile au risc de a face boalăcardiovasculară cel puţin la fel cu al bărbaţilor.

%u toate acestea, nu se recomanda de rutina tratament &ormonal pentru scaderea nivelului

colesterolului la femeile aflate la varsta menopauzei ('#$ ani)

%u toate acestea, nu se recomandă de rutină tratament &ormonal pentru scăderea niveluluicolesterolului la femeile aflate la vârsta menopauzei ('#$ ani)

i ereditatea (genele) influenţiază nivelul de colesterol din sânge prin afectarea vitezei de producţie şi "nlăturare din circulaţiei a acestuia. *stfel, e+istă &ipercolesterolemia familială,caracterizată prin nivele crescute de colesterol şi D, şi drept consecinţă, prin apariţia

precoce a bolii cardiovasculare. ste "nsă o boală rară.

La ce vârstă trebuie să începeţi să vă dozaţi colesterolul?

-oţi adulţii "n vârstă de '$ ani trebuie să/şi determine profilul lipidic (colesterolul total,D colesterolul, !D colesterolul, -0) cel puţin o dată la # ani.



Dacă valorile obţinute la prima determinare sunt anormale sau e+istă factori de risccardiovasculari asociaţi, atunci dozările trebuie făcute mai des, la indicaţia şi sub controlulmedicului.

%opiii care provin din familii cu risc crescut de boli cardiovasculare (părinţi sau bunici cucolesterol crescut sau cu boli de inimă la vârste tinere, adică sub ## de ani) ar trebui să/şicontroleze nivelele de colesterol din sânge.

Care sunt valorile normale ale colesterolului?

entru adulţi s/au stabilit nişte valori considerate optime ale colesterolului, D, !D şi-0, astfel2

Colesterol total !"" m#$dlL%L&"" m#$dl

'%L()" m#$dlT*&+" m#$dl

entru copiii intre 3/14 ani valorile normale sunt2

Colesterol total&,"m#$dlL%L&&" m#$dl-

În funcţie de factorii de risc asociaţi şi de patologia fiecărui pacient, se stabileşte un gradde risc, căruia "i corespunde o anumită 5ţintă5, sau valoare considerată normală a

colesterolului sau D/ului.%eci. nu e/istă o sin#ură valoare normală a colesterolului sau L%L0ului1

De asemenea trebuie reţinut că dintre colesterol, D, !D şi -0, ţinta principală, caretrebuie urmarită şi atinsă, este reprezentată de D. %are sunt factorii care cresc risculunui pacient cu dislipidemie6

În determinarea riscului, alături de D crescut, un rol important "l au2

2rezenţa sau absenţa bolii cardiace isc3emice 4in5arct de miocard. an#ină.intervenţii pe vasele coronare 0 an#ioplastii. b6passuri7 85ecţiuni ce ec3ivalează cu boala cardiacă isc3emică *ltă formă de boală aterosclerotică (afectarea arterelor membrelor inferioare / aşanumita 5arterită5, afectarea arterelor cerebrale, prezenţa unui anevrism de aortă) Diabet za&arat

7



8ultipli factori de risc asociaţi (mai 9os enumeraţi)8lţi 5actori de risc ma9ori asociaţi :umat !ipertensiune arterială (-*'13$;4$ mm!g sau folosirea medicaţiei anti&ipertensive) !D<3$ mg ;dl =storic familial de boală cardiacă isc&emică (>%=) precoce ( >%=<## ani la rude de se+masculin şi >%=<?# ani la rude de se+ feminin) @ârsta (bărbaţi'3# ani, femei'## ani)

-rebuie reţinut că dacă aţi avut infarct de miocard, accident vascular cerebral sau aveţidiabet za&arat, riscul de boală cardiovasculară este ma+im

:n ce cate#orie de risc vă a5laţi ;i care este <ţinta< L%L pe care trebuie să o atin#eţi?

1. Risc scăzut = aveţi maim un factor de risc dintre cei menţionaţi mai susinta" #D#$1%& m'(dl

). Risc moderat(moderat înalt = aveţi ) sau mai mulţi factori de risc dintre ceimenţionaţi mai susinta" #D#$1*& m'(dl

*. Risc înalt = aveţi boală cardiacă isc+emică, altă afectare vasculară aterosclerotică,diabet za+arat sau multipli factori de risc asociaţi care dau un risc crescut inta" #D#$1&& m'(dl

. Risc foarte înalt = aţi avut recent un accident vascular cerebral, aveţi boală cardiacăisc+emică asociată cu diabet za+arat sau cu multipli factori de risc dintre cei mai susmenţionaţi, necontrolaţi -înca fumaţi, aveţi A mare netratată, etc/inta" #D#$0& m'(dl

Primul lucru pe care trebuie să-l faceţi este să vă modificaţi stilul deviaţă.

Ce înseamnă modificarea stilului de viaţă?

nseamnă sa luaţi o serie de măsuri care s-au dovedit de-a lungultimpului că a!ută "n prevenirea bolilor cardiovasculare.

3



Fumaţi?

Lăsaţi-vă de fumat!#umatul scade $%&colesterolul, adicăcolesterolul bun.

#umatul cre'tetendinţa sângelui de ase coagula 'i de a seforma trombi(ceaguri) pe plăcilede aterom (degrasime) din vase, iarrezultatul este

"nfundarea completă avasului 'i infarct acutde miocard sauaccident vascularcerebral.

Mâncaţi alimente bogate în grăsimi?

Trebuie să înlocuiţi grăsimile rele cu grăsimi bune şi săconsumaţ i cât mai multe fructe şi legume!

răsimile *+&+ din alimentaţie, care cresc colesterolul din sânge, sunt

1. Grăsimile saturate de origine animală

carne grasă de porc, miel, vită A pieliţa de la puiA untura de porc;pasareA unt, lapte sau preparate din lapte integralA ulei de cocosA cacao.

2. Grăsimile nocive de origine vegetală

Bunt acele grăsimi care provin din uleiuri vegetale (adica din grăsimi bune) "n urma prelucrării c&imiceA

#



+emple de alimente bogate "n astfel de grasimi2 margarinăA biscuiţiA cartofi pră9iţiAmâncare de fast/foodA c&ipsuriA pră9itureleA pâine albăA În prezent se fac eforturi ca şi aceste grăsimi să fie trecute pe etic&eta alimentelor (subdenumirea de -:*) Be recomandă folosirea de margarină lic&idă.

3. Colesterolul din alimente:

Crgane (ficat, rinic&i, creier)A 0ălbenuşul

Uitaţi-vă pe etichetăcând cumpăraţi! legeţi produse

cu un conţinut scăut de colesterol"

grăsimi saturate sau#$!

răsimile B+ dinalimentaţie a!ută lascăderea colesteroluluicând le folosiţi cumoderaţie "n locul

grăsimilor rele.răsimile bune dinalimentaţie suntreprezentate degrăsimile mono- 'ipolinesaturate. /iciintră uleiurile dinplante, nuci, seminţe,alune, avocado, uleiul

de măsline, pe'tele.

?



Pe'tele reprezintă o sursă de grăsimi polinesaturate, unele numite acizi

gra'i omega trei. +0istă studii care au arătat că 1g2zi de acizi gra'iomega 3 a scăzut riscul de deces de cauză cardiovasculară la pacienţiicu infarcte miocardice "n antecedente. Cel mai bogat "n astfel de acizigra'i omega 3 este somonul.

%e cel puţin două ori pe săptămână mâncaţi pe&te!

ste imortant !



"unteţi o ersoanăsedentară?

#tunci aveţi risc maimare de boalăcardiovasculară!

4-a dovedit că e0erciţiulfizic efectuat regulatcre'te $%& colesterolul launele persoane (adicăcolesterolul bun), a!ută "ncontrolul greutăţii, al

E



valorilor glicemiei 'itensiunii arteriale.

Ce trebuie să faceţi ?

Bă faceţi aproape "n fiecare zi 7$/?$ de minute de activitate fizică (minim #zile;săptămână). În timpul e+erciţiilor purtaţi "ncălţăminte şi "mbrăcăminte le9ereA "ncepeţi e+erciţiulfizic progresiv. Încercaţi să faceţi e+erciţiul fizic cam pe la aceeaşi oră (de e+emplu 1/1.7$) ca să văintre "n obişnuinţă, ca un programA >eţi un pa&ar de apă "nainte, unul "n timpul efortului şi unul după (dacă nu aveţirestricţii la cantitatea de lic&ide pe care trebuie să o beţi zilnic)A %ereţi familiei să vă "nsoţească (veţi petrece momente plăcute "mpreună, vor face şi eiun efort bun pentru sănătatea lor). FG faceţi e+erciţii fizice după masă sau când afară este foarte cald;frig;umezeală.

FG faceţi e+erciţii "n ziua "n care nu vă simţiţi bine. FG faceţi activităţi care stiţi că vă produc dureri "n piept, respiraţ ie dificilă sauameţeli.

#lcoolul şi colesterolul!

+0istă unele studii care arată că doze mici de băuturi alcoolice (1-5paare mici la bărbaţi 'i 1 paar la femei) 'i "n special vinul ro'u, ar

cre'te $%& colesterolul (colesterolul bun).

#tenţie! $istă ersoane cu boli de inimă la care mediculinter%ice cu desăvârşire consumul de alcool& şi această indicaţietrebuie resectată strict'

Pe de altă parte consumul crescut de alcool are multiple riscurialcoolism, accidente vasculare cerebrale, boli epatice grave, cancer,suicid.

(u consumul de alcool este soluţia entru creşterea )*L +acolesterolului bun,!

Cafeaua şi colesterolul!

4



u e0istă evidenţe că "n cantitate moderată, cafeaua ar avea efectenegative asupra colesterolului 'i bolilor cardiovasculare.

+0istă unele date care spun despre cafeaua decofeinizată că ar cre'tecolesterolul rău (&%& colesterolul) probabil datorită tipului diferit decafea care se folose'te pentru cafeaua decofeinizată, cafea cu aromă

mai puternică.%acă sunteţi consumator de cafea, folosiţi cafeaua naturală (nu maimult de 1-5 cafele2zi).

'i pentru că ()olnavul este mai recunoscător doctoriei care-l vindecă decât s*atului care-l *ere&te de )oală.( +,icente spinel

Când înceeţi să luaţi medicamente entru scădereacolesterolului?

6ratamentul medicamentos va fi "ntotdeauna "nceput la indicaţiamedicului. /cesta va stabili când este momentul să "ncepeţi să luaţimedicamente 'i ce tip de medicamente trebuie să luaţi.

Pentru că fiecare pacient are anumite particularităţi, are un anumit risc(dat de bolile asociate, de factorii de risc cardiovasculari suplimentari) 'itratamentul va fi individiualizat.

*eţineţi că nu sunteţi identic cu vecinul sau colegul de salon 'i deci nicitratamentul dumneavoastră nu va fi neapărat identic cu al acestuia7

n funcţie de categoria de risc "n care vă "ncadraţi (mai sus detaliată) 'ide nivelul &%& colesterolului va trebui să urmaţi diver'i pa'i detratament.

%upa cum am precizat de!a, ţinta principală a tratamentelor de scăderea colesterolului este &%& colesterol (colesterolul rău).

1$



/egula este:0%0 colesterol cu cât mai mic cu atât mai )ine!!!

Ce medicamente sunt folosite în controlul valorilorcolesterolului?

+0istă mai multe clase de medicamente, dar cele mai folosite sunt

"T#T(L

4unt medicamente care au dovezi clare că pe de o parte a!uta "nscăderea &%& (colesterolul rău) din sănge, iar pe de altă parte au multealte roluri benefice pentru prevenţia bolilor cardiovasculare (de e0emplus-a dovedit că stabilizează plăcile de aterom 'i astfel "mpiedică "nfundarea completă a vaselor de sânge).

11



$emle de statine. "imvastatin& #trovastatin& Fluvastatin&/osuvastatin'

n farmacii e0istă numeroase produse de acest gen. 6ipul 'i doza demedicament vor fi stabilite de către medic "n funcţie de valorile decolesterol ale fiecărei persoane, 'i vor fi modificate periodic "n functie de

reevaluările care se recomandă să fie făcute la 3 luni.%e reţinut că aceste medicamente se administrează de preferat seara 'ică odată cu oprirea tratamentului nivelele de colesterol vor cre'te.

F0/#1

*eprezentantul cel mai utilizat #enofibratul.

/ceste medicamente se administrează "n general dacă sub tratament custatină valorile 6 rămân crescute 'i ale $%& se menţin scăzute. /cestemedicamente se folosesc alături de statine 'i "n locul lor ("nma!oriatea cazurilor).

()0T2/ * #0"2/01 * C2L"T/2L

Cu reprezentantul +zetimibe, se folosesc de asemenea "n asociere custatina "n caz de valori sever crescute ale colesterolului. Ca orice

medicament 'i cele aminitite mai sus se pot "nsoţi de reacţii adverse,dar de obicei acestea nu sunt severe 'i apar rar. +0emple de reacţiiadverse diaree, constipaţie, greaţă, cefalee, ameţeli, dureri musculare./nunţaţi medicul "n cazul "n care aceste reacţii devin severe.

3n loc de conclu%ie!

4tă "n puterea fiecăruia dintre noi să ne scimbăm obiceiurile

nesănătoase 'i momentul optim de a "ncepe este ciar astăzi.

1

colesterol ul

Documents