comuna bacioi
TRANSCRIPT
Comuna Băcioi-scurt istoric
Legenda
Intr-o legendă despre satul Băcioi se povesteşte că acest sat a fost intemeiat de nişte ciobani. Cică, tot ei
au pus şi bază unui cătun de cealaltă parte a riului Işnovăţ, pe malul lui drept. Dar acel cătun, după cum
mai precizează legendă, a fost devastat şi ars de tătarii nomazi, care veneau incoace pentru păşunatul
vitelor, dar, mai ales, pentru pradă. De fapt, arheologii au găsit pe acest loc mai multe urme de aşezări
străvechi. Astfel, s-au descoperit urmele unei aşezări getice, cu straturi de lut ars, inspre Revaca, apoi
оncă a unei aşezări de tipurile Hoardei de Aur, care s-a aflat spre nord-vestul localităţii, unde acum se
intinde o livadă. S-au găsit fragmente de ceramică roşie-galbenă din sec. XIV. Cuvintul Bacioi provine de
la denumirea proprietarului sau cel mai de seama cioban al turmelor de oi, Baciul. Caci pe locurile unde-i
acum satul, in vreme a avut fiinta o vestita gospodarie de turme de oi si alte vite a unui tot asa cunoscut
baci. Este firesc, ca prezentind locurile cele mai favorabile conditii naturale pentru pascutul si cresterea
vitelor. Un izvor arata ca acest mare proprietar de turme de oi Baciu, a avut urmasi: pe Chelsea, On,
Mustoaia si pe unul Cosma Razanul, despre care vom vorbi mai jos. Dupa plecarea pastorilor aceste
locuri au ramas pustii, fara populatie, pina la asezarea intemeietorilor satului. Cei care au intemeiat satul
au fost osteni viteji, din oastea lui Stefan cel Mare, domnul Moldovei, care lupta in ceata boierului
Gangur toti ani de domnie ai voievodului. Sa păstrat un hrisov domnesc de danie scris de Stefan cel Mare
in "1484 (6993) iunie 8 Suceava" pe piele de viţel in limba sirbă in care citim: "Cu mila lui Dumnezeu, eu
Stefan Voievod al Pămintului Moldovei, facem ştire cu această carte a domniei noastre tuturor celor ce
vor căuta, care ea sau ce vor auzi citind-o, că cu această carte a domniei mele dat- am slugilor noastre
Maluşca, fratelui sau Neicia, lui Cosma Răsanu si fratelui său Dragoş pentru a lor slujbă credincioasă
păminturile pustii ce se află pe ambele părţi ale Işnovăţului, pe lingă Bicu..." este vorba despre
paminturile pe care se află azi Băcioiul, Frumuşica, Străistenii şi alte sate, dar care pe atunci incă nu
existau.
Populația Băcioiului, cum scrie un călător german, era caldă la suflet, binevoitoare, sinceră și obiectivă.
Aspectul lor exterior se remarcă prin ”statura lor înaltă și frumoasă, prin părul caștaniu și negru, prin
trăsăturile armonioase ale feței. Băcioiencile se disting prin frumusețea corpului și a feței, prin ochi
frumoși și fermecători.” Frumoase calități fizice, spirituale îi înnobilează pe băcioieni: harnici, frumoși,
gospodăroși, ordanați – calități moștenite din moși – strămoși.[necesită citare] Fiecare gospodar
cunoaște cu lux de amănunte, cum să lucreze ogorul, cum să cultive vița de vie, livada, orice legume,
cereale, cum să le păstreze, cum să le realizeze. Femeile aveau grijă să prelucreze lîna, inul, cînepa, să
țese pînză, stofă, covoare, țoluri pentru a îmbrăca familia și casa. Pentru iarnă confecționau sumane,
mantale, iar pentru vară îmbrăcămintea era din țesătură fină din in și cînepă. Pentru bărbați țeseau brîie
din lînă. Din blănuri făceau cojoace, bondițe, căciuli. Din lînă toarsă femeile, fetele, împleteau broboade,
îmbrăcăminte pentru iarnă. Încălțămintea o confecționau din piele, bunăoară opincile. Boierii purtau
cizme și ghete. Din mîncărurile preferate erau: răciturile, sarmalele, plăcintele, zama, sosul, friptura,
copturile cu nucă, dulciurile, jambolul, brînza, mămăliga, ș.a. Casele se făceau din nuiele lipite cu lut,
acoperișul era din stuf ori șindrilă. Casele boierilor băcioieni se deosebeau de cele țărănești. Erau
construite din piatră, acoperite cu oale, cu foișor, pridvor, cîteva odăi.
Comuna include în sine localitățile Băcioi, Brăila, Străstieni și Frumușica. Suprafaţa totală a terenurilor
constituie 6466ha cu o populaţie de circa 11400 locuitori şi circa 3000 gospodării. Din suprafaţa totală a
terenurilor 4928 ha sunt terenuri agricole, 3289 arabile, 773 ha–plantații forestiere, 1225 ha-plantații
multianuale, 172 ha-pășuni, 41 ha- terenurile fondului apelor; 1744 ha terenuri erodate , dintre care 954
ha slab erodate, 529 ha-mediu erodate, 261 ha –puternic erodate, 22 ha –terenuri supuse alunecărilor de
teren, 4ha – rîpi.
Instituţiile publice/sociale amplasate în comună sunt: Primăria,Liceul “Grigore Vieru”, școala primară
(Băcioi), 4 și una în construcție Grădinițe de copii (Băcioi, Braila), Cenrul de Sănătate Publică, biblioteca,
oficiul poștal, Biserica.
Pe teritoriul comunei sunt zăcăminte de piatră cu extragere minieră de CAP “Băcioi” (Braila).
Comuna este traversată de rîul Ișnovăț pe o lungimea de 7 km.Prin localitatea Băcioi curge și un rîuleț
fără nume cu o lungime de 1 km, care ajunge pînă la r. Ișnovăț, alimentat din izvoare, apele de poli și
scurjerile formate în gospodăriile situate în preajma rîulețului. Pe malurile r.Ișnovăț sunt prezenți pe
alocuri arbori de salcie și vegetație de stuf.
Pe teritoriul comunei sunt înregistrate 2 iazuri, dintre care unul situat pe cursul de apă denumit „Răvaca”
cu o suprafață de 7,37 ha, construit în a.1970 este transmis persoanei fizice Răducan Constantin și se
află în stare satisfăcătoare; altul „Hlobeni” cu suprafața de 4,8 ha este uscat. În comună sunt 300 fîntîni
de mină, apa din ele apa în 100% a fîntînilor investigate nu corespunde normativelor de potabilizare și se
constată ca apă tehnică. Ca surse de apă pentru consum potabil servesc fîntînile aereziene. În localitatea
Băcioi sunt amplasate 16 sonde, dintre care 5 sunt gestionate de ÎM „Băcioi ComService”; 4-CAP „Bacii”
(cooperativa agricolă); 3-SA „Agmo-Beton”, dintre care 2 se exploatează; 1-ÎI „Borș Nicolae”; 1-SRL
„Evladieagro”, altele 2 sunt tamponate. În s. Brăila sunt amplasate 2 sonde de apă, dintre care una este
gestionată de ÎS „Moldelectrica” SA, alta –de ÎM „Bacioi ComService”. În s. Frumușica sunt amplasate 2
sonde de apă, gestionate una de către ÎM „Băcioi ComService” și alta de către SRL „Agrobrio”
(întreprindere agricolă/cotași). În localitatea Străstieni populația se alimentează din sonda ce aparține
persoanei fizice Culinca. În total în comună sunt înregistrate 21 sonde arteziene.
Sistemul de aprovizionare cu apă cuprinde în sine o rețea de apeducte (12), alimentate separat din
sondele atreziene. Astfel, ÎM „Băcioi ComService” deservește 7 apeducte, dintre care 5 în localitatea
Băcioi, cîte unul în localitățile Brăila și Frumușica, la care sunt conectate 2200 gospodării (1770- Băcioi,
265- Braila, 165- Frumușica), instituțiile publice. Lungimea totală a apeductelor constituie 45 km.
Concomitent prin 2 apeducte alimentate din sondele arteziene ce aparțin CAP „Bacii” și apeductul
conectat la sonda ce aparține SA „Agrobeton” se alimentează respectiv 300 și 150 gospodării in
localitatea Băcioi. Populația din s. Stăstieni (200 gospodării) se alimentează din apeductul conectat la
sonda ce aparține persoanei fizice „Culinca”. Sonda ce aparține SRL „Agrobrio” se utilizează pentru
necesitățile întreprinderii și deservește 24 abonați în localitatea Frumiușica. Pentru necesități locale se
folosește și sonda ce aparține SRL „Evladieagro”. Evidenșa și tarifele sunt stabilite pentru consumatorii
deserviți de către ÎM „Băcioi ComService”. Tariful constituie 6-9 lei pentru persoanel fizice. Anual volumul
de apă consumat constituie 177 mii m3. Sistemul de canalizare construit de fosta gospodărie agricolă în
localitatea Băcioi cu o lungime de 10,7 km recepționează apele uzate de la instituțiile publice și o mică
parte din populație în volum de 16 mii m3/an, ce-ea ce constituie 9,0 % din volumul de apă consumată.
Tariful constituie 3 lei/ m3 pentru persoane fizice și 21,2 lei/m3 pentru persoane juridice. La moment
primăria dispune de proiectul tehnic de construcție a stației de epurare de tip “monobloc” cu capacitatea
de 101 m3/sutcă.
Şeptelul de animale în sectorul privat numără 200 capete bovine, 400 -ovine șicăprine, 200 -porcine, 20 -
cabaline și 5000 -păsări. Deşeurile animaliere în cantitate de 1070 tone (calculată conform normativelor)
se depozitează în curţile gospodăriilor şi se utilizează ca îngrăşăminte organice sau sunt evacuate pe
terenuri agricole. Comuna dispune de o gunoiște neautorizată cu o suprafață de 2,0 ha. Deşeurile
menajere solide formate în sectorul particular, instituțiile publice și agenții economici se evacuează și se
transportă cu autospeciala prin contract (60- cu populația, 50- întreprinderi și instituții publice) de către
ÎM “Băcioi ComService”. Tarifele sunt stabilite de 61 lei/tomberon cu capacitatea de 0,9 m3 pentru
persoane fizice și 92 lei/tomberon pentru persoane juridice. O mare parte din populația localităților din
comună transportă deșeurile în mod individual, în multe cazuri le depozitează la periferia acestora,
aruncate pe terenuri agricole nevalorificate.
Din sursele locale au fost alocați 300 mii lei pentru construcția apeductului.
Cercetarea apei,solului,vegetatiei,faunei,aerului,reliefului,climei
Cel mai bun pamint(cernoziom),de grad superior,a fost raspalui de regimul comunist.Pe el s-au construit
Aeroportul,case de locuit,depozite,fabrici,necompensind satului nimica pentru o suprafata de cca 5000
hectare,in care intra podisul pina la marginea Singerei,pe Bic pina la Muncesti,toata Botanica,Schinoasa
etc.
In 1993 la 1 ianuarie s-a construit un drum bun asfaltat,ce leaga Bacioiul cu tara prin sud si cu
Chisinaul.Distanta de la Bacioi la Chisinau este de 13 km.
Pozitia geografica a satului este de 46-45,latitudine e de 16*33,longitudinea e pe meridianul Parisului.
Bacioiul se margineste:la rascruce cu satele Revaca si Singera,la nord cu Bacioiul Nou,la nord-vest cu
Chisinaul,la vest cu Ialoveni,la sud cu satele Zimbreni,Rezeni,Tipala.
Hotarele mosiei Bacioioiului :la sud pe piscul Strimbei pina la Brazda Cazacului,la rasarit
Dobrogea,Singera,la nord riul Bic,la apus-nord Valea Curvei,Costiujeni,Schinoasa.
Solul e cernoziom si e de citeva categorii:bazic,cernoziom obisnuit si cu carbonati,cernoziom cu o
heminoeiza de elemente,soluri spalacite de diferite grade.75% cernoziom,10% lutos-nisipos,15%
aluviane.
Invelisul de sol al vaii Isnovatului apartine categoriei de sol aluvian de lunca.
Relieful:lunca,podis,dealuri cu vai manoase,povirnis.Dealurile Oane,Strimba,Florioaia,Andriana.
pina la colectivizarea fortata din 48-49 erau acoperite cu paduri seculare de stejar,corn,frasin.
Apele:Isnovatul,e pe vale in codri inalti..punctul initial al culmei si inaltimea lui ajunge la 323 metri.
Riuletul Isnovat izvoraste din Capriana,e afluent al riului Bic,se alimenteaza de la izvor,ploi,zapada.
Fauna:In cele zeci de hectare de padure ce s-au pastrat totusi mai avem
caprioare,iepuri,vulpi,bursuci,lupi,veverite,mistreti,arici,guzgani,tistari.Lumea pasarilor e
variana:cucul,potirnichea,fazanii,graurul,vrabia,cioara etc.
Vegetatia:Cu taierea padurilor a saracit si vegetatia.Pe alocuri mai exista negara,brindusa,ceapa
cioareimpurul,troscotul,lucerna.clopotei,creasta-cocosului.
Climă:Teritoriul comunei Băcioi este situat în brâul climatic temperat, ceea ce determină particularitățile
climei temperat continentale cu ierni blânde, dar uneori și cu zile geroase. Vara clima este foarte variată.
În aceeași zi poate fi soare, ploi, grindină etc.
Toponimele:Malusteni,Botanica,Schinoasa,Floroaia,Adriana,Strimba,Oana,Cornisor,Valea
Macrisului,Revaca,Ochiul.
Degradarea,apelor,aerului,vegetatiei,lumii animale,solurile….Masuri pe
protectie
O problema primordiala ce nelinisteste astazi intregul sat este legat de ocrotirea mediului ambiant:solul
este imbibat cu chimicale si nitrati ce defavorizeaza sanatatea satenilor,mai ales a copiilor.Desi
conducerea satului,medicii tin cont de aceasta problema la ordinea de zi,totusi apa,fructele,legumele
contin inca un procent mare de nitrati.Pe linga aceasta in sat sin peste 320 copii ce sufera de diferite
boli:mai avem un nr impunator de copii handicapati.Este o durere nu numai a parintilor,dar si a satului
Calitatea apei r. Bîc în segmentul comunei Bacioi, evident și pe cursul inferior
este influențată de:
1. Volumul mic de apă în limitele teritoriului
2. Deversările apelor meteorice neepurate prin sistemele de canalizare pluvială.
3. Deversările apelor reziduale de la unitățile economice necanalizate, ori conectate ilegal la sistemele de
canalizare pluvială.
4. Depozitarea deșeuriolor în albia și zonele riverane de protecție a rîului, îndiguirea și formarea
barajelor, preponderent cu deșeuri din plastic.
5. Lipsa, în unele segmente, a perdelelor forestiere de protecție, ceea ce a condus la înămolirea cursului,
concrescut cu vegetație de stuf.
Recomandări:
1. Asigurarea funcționalității stației de epurare în parametrii normativi de emisii a poluanților la
deversarea apelor în rîul Bîc ( construcția unei stații moderne de epurare a apelor uzate, ori reconstrucția
stației existente, în dependență de necesitățile și posibilitățile financiare).
2. Reconstrucția sistemelor de canalizare pluvială cu transportarea apelor la stația de epurare a
municipiului, ori conectarea acestora la o stație de epurare a apelor pluviale nou construită.
3. Inventarierea agenților economici în vederea determinării modului de utilizare al apei și de evacuare al
apelor uzate (conectarea la sistemele centralizate de evacuare al apelor reziduale ori construcția stațiilor
de epurare proprii).
4. Salubrizarea zonelor riverane de protecție (albia, malurile) prin evacuarea deșeurilor, efectuarea
lucrărilor silvice și crearea perdelolor forestiere.
5. Efectuarea lucrărilor de curățare a cursului rîului, amenajarea malurilor prin extragerea stufișurilor.
Propuneri si solutii de imbunatatire a starii mediului inconjurator
1.Efectuarea unui control strict privind aplicarea pe terenurile agricole a diverselor reziduri.
2.Identificarea surselor de poluare,luarea deciziilor potrivite;
3.Prelucrarea solului in conditii optime;
4.Reducerea compactarii utilajeor grele:tractoarele si masininile agricole;
5.Instituirea unor sistem de monitorizare pentru a distinge calitatea solurilor;
În vederea asigurării protejării mediului inconjurator, Aeroportul
Internaţional Chisinau urmăreşte:
Respectarea reglementărilor europene şi internaţionale cu privire la protejarea mediului înconjurător şi
anticiparea cerinţelor viitorului
Prevenirea şi limitarea impactului de mediu al traficului aerian şi al activităţilor aeroportuare prin:
- Evaluarea şi monitorizarea nivelului de zgomot şi adoptarea unor măsuri pentru reducerea poluării
fonice
- Minimizarea emisiei de poluanţi la nivelul aerului, al apei şi al solului
- Reducerea consumului de energie şi de alte resurse natural
- Prevenirea riscurilor legate de substanţele periculoase (lichid degivrant, combustibil aeronave, uleiuri
etc.) pentru mediu
- Gestionarea adecvată a deşeurilor
Implementarea politicilor de mediu la toate nivelurile prin:
- Comunicarea informaţiilor privind rezultatele obţinute prin aplicarea măsurilor de protecţie a mediului
înconjurător
- Implicarea şi motivarea angajaţilor pentru ca aceştia să fie conştienţi de impactul activităţilor
desfăşurate asupra mediului înconjurător şi să se implice în protejarea acestuia
Menţinerea unui dialog continuu cu autorităţile competente şi cetăţenii prin:
- Schimbul de informaţii
- Respectarea în detaliu a standardelor
- Adoptarea unei atitudini proactive pentru a asigura protejarea mediului.
Problema evacuării deșeurilor
O problemă strigentă, care n-a fost soluționată zeci de ani de administrația precedentă a primăriei
comunei Bacioi este problema evacuării și depozitării deșeurilor. La toate plîngerile și sesizările
locuitorilor din mahalaua Hamzeu li se răspundea în modul cel mai cinic „Cu ce-s vinovat eu primarul, că
voi v-ați născut lîngă gunoiște”.
A fost solicitata Ministerului Mediului permisiunea de a construi pe teritoriul comunei Bacioi o mini
fabrică de prelucrare a deşeurilor.
Solicitarea a fost refuzată motivîndu-se ca în raza de 12 km a Aeroportului conform normelor
internaţionale,nu pot fi amplasate depozite de deşeuri,pentru a exclude apariţia păsărilor zburătoare în
zona pistei de decolare a Aeroportului.Păsările prezintă un pericol sporit pentru aparatele de zbor.
În căutarea altei soluţii la şedinţa consiliului comunal Bacioi a fost luata decizia cu privire la scoaterea la
licitaţie a contractului „Delegare de gestiune a serviciului de salubrizare” pe com.Bacioi.
Este în proces de lucru proiectul de decizie cu privire la taxele pentru evacuarea deşeurilor de la furnizori:
atît agenţii economici, cît şi persoane fizice. Una din condiţiile de bază pentru participanţii la această
licitaţie va fi evacuarea totală de pe teritoriul comunei Bacioi.
Gunoiștea de la Hamzău va fi lichidată definitiv. Iar teritoriul ei va fi amenajat. Se preconizeaza ca
începînd cu luna aprilie 2014 problema deșeurilor să fie soluționată definitiv. De la 1 aprilie 2014 vor
incepe lucrarile pentru evacuarea deseurilor.
Calitatea mediului in riul Isnovat
Raul Isnovat situat in partea centrala a R. Moldova este unul din cele mai dens populate, in total 14
localitati (Capriana, Scoreni, Malcoci, Nimoreni, parte din Suruceni, Danceni, Ialoveni, Piatra Alba, Braila,
Straisteni, Bacioi, Frumusica, Revaca si Sangera) si ecologic devastate raulete de pe teritoriu R.M. este
cel mai afectat de exercitarea impactului antropic. Principalele surse de poluare sunt apele reziduale ne
epurate, gunoistile neautoritate, valorificarea solului pana la malul raului, lipsa filtrelor biologice,
biodiversitatea saraca a ecosistemelor naturale nu asigura stabilizarea echilibrului ecologic, iar nivelul
educational si starea mediului actualmente nu asigura dezvoltarea durabila a sistemului social-economic
din zona.
Apele reziduale industriale si menajere din comuna Bacioi nu sunt supuse epurarii, statia de epurare nu
functioneaza, iar apele reziduale uzate se varsa intr-un canal care au un miros toxic. Aceste ape
desavarsindu-se in riul Isnovat inrautateste calitatea apei lui si micsoreaza potentialul lui de
autoepurare. De mentionat ca Institutia publica Eco-Lex si Inspectoratul Ecologic din mun. Chisinau au
avertizat autoritatile comunei despre situatia ecologica nefavorabila din zona. Ca raspuns la avertizare
administratia locala a curatit canalul. in rezultatul acestei actiuni s-au deschis cateva izvoare care
amelioreaza intrucatva situatia din canal, prin diluarea apei si declansarea proceselor de scurgere si
autoepurare a apei. Actualmente canalul este inflorita de o planta acvatica Lentita, care utilizeaza
substanta organica din canal pentru necesitatile sale vitale. Astfel ameliorand situatia ecologica din
canal.
Scopul proiectului a fost indeplinit prin urmatoarele obiective:- Estimarea impactului uman si a situatiei ecologice din bazinul raului Isnovat.
- Inventarierea surselor de poluare si tipizarea poluantilor din localitatile rurale .
- Analiza sanitaro-igienica (numarul total de bacterii, microorganismele amonificatoare, heterotrofe si
coliformi).
- Efectuarea actiunilor de promovare a dezvoltarii rurale durabile si a protectiei mediului ambiant.
- inaintarea recomandarilor practice referitoarea la protectia ecosistemelor si minimizarii impactului
antropic.
- Organizarea seminarelor, lectiilor, lucrarilor practice, didactico ? educative cu participarea elevilor,
primarilor si profesorilor din localitatile rurale.
- Elaborarea pliantelor ecologice si recomandarilor pentru imbunatatirea mediului ambiant.
- Emisiuni radiofonice despre starea mediului in bazinul raului Isnovat.
- Publicatii in ziarele Natura si Curierul Eco-Lex pe tema ecologia raului Isnovat.
In scopul ameliorarii situatiei ecologice din bazin au fost organizate 20 de lectii didactico-educationale, 4
mese rotunde cu participarea primarilor, profesorilor, elevilor, mas-media, la care sa preconizat activitati
ecologice concrete:
- restabilirea ecosistemelor forestiere si de pajisti naturale;
- asigurarea pastrarii biodiversitatii floristice si faunistice stoparea degradarii biotopurilor ca rezultat a
poluarii;
- stoparea pasunatului execis si nereglamentat;
- stoparea defrisarii padurilor de lunca;
- lichidarea gunoistilor neautorizate
- crearea zonei de protectie a albiei raului prin plantarea fitocenozelor silvice;
- epurarea apelor reziduale;
- crearea poligonului menajer autorizat.
Criză ecologică în comuna Bacioi. Sute de oamenii resimt şi acum efectele nefaste cauzate de chimicale.
Autorităţile locale au evacuat pesticidele din zonă. Totuşi, depozitul de chimicale nu a fost lichidat.
Ecologiştii avertizează că acesta pune în pericol vieţile oamenilor şi compromite recoltele. Comuna Bacioi
este cunoscută mai ales în pieţele din capitală pentru roşiile suculente, viţa de vie şi pepenii verzi. Totuşi,
oamenii nici nu bănuiesc că aceste produse comportă riscuri grave pentru sănătatea lor. Cauza o
constituie rămăşiţele de chimicale care se scurg la fiecare ploaie în apele freatice şi sol. Depozitul de
chimicale este amplasat la marginea comunei Bacioi. Acum câţiva ani, datorită finanţării bancii
mondiale, autorităţile locale au evacuat chimicatele, dar nu au curăţat terenurile şi nu au lichidat
depozitul. Cel mai grav este că în imediată vecinătate locuiesc oameni.
“Noi simţim un miros de putoare a aerului. Când e linişte, nu!, dar când bate vântul aerul, tot mirosul
ajunge la noi. Noi creştem copii aici în murdăria asta. S-au înecat şi capre şi animale” afirma Ina
Ungureanu, localnică comuna Bacioi.
Oamenii spun că acum 30 de ani casele din apropierea depozitului trebuiau să fie evacuate. Câteva din
ele au fost demolate, însă localnicii care nu au avut bani au rămăs pe loc. Totodată, spun ei că nu au apă
potabilă din cauza depozitului. Toate fântânele din vecinătate au fost distruse, apa fiind otrăvită.
Oamenii mai susţin că în depozitul de chimicale se mai fabrică otrăvuri.
- Aşa mari otrăvuri spun că nu se fac şefii. Numai pentru viţa de vie se fac. Da noi de unde să ştim, spune
Ina Ungureanu, localnică comuna Bacioi.
Ecologiştii susţin că chimicale sunt deosebit de toxice şi prezintă pericol mare pentru populaţie. Ei spun
că depozitele trebuie lichidate.
- Depozitele trebuie să fie distruse, cum au fost distruse şi pesticidele, betonate aceste pietre, duse,
strânse şi accesul trebuie să fie limitat ca să nu fie în contact cu mediul pentru că ele sunt destul de
periculoase şi depozitele, până şi hainele în care au muncit oamenii la chimicale, a declarat Andrei
Dumbrăveanu, ecologist.
Mesaj catre autoritatile locale!!!
!Autosesizati-va -faradelege la Primaria Bacioi!Primarul V.Salari vinde in stinga si in dreapta
cernoziom.Se ia din padure de linga traseul Chisinau-Rezeni.Este o gunoiste neautorizata si
afecteaza mult populatia din c.Bacioi.La alegeri a promis ca o v-a lichida,dar Primarul si mai
mult o extinde.A pus si un supraveghetor,care ia bani de la masinile straine si le da voie sa
descarce gunoiul.O sa fie o epidemie,oameni buni,la Bacioi.Va rog sa luati masuri si cu malurile
riului Isnovat,care tot sau transformat in gunoiste si nimic nu se face in acest
domeniu.SOS,stimati guvernanti.
Termeni cheie:
Degradarea terenurilor: Proces de deformare a terenurilor, ca urmare a eroziunii sau a deplasării de teren; reducere treptată a înălțimii reliefului prin acțiunea distructivă exercitată de agenți geomorfologici externi
Poluare: A face ca aerul, apa, mediul de viață să devină nocive din cauza materiilor chimice reziduale, a deșeurilor industriale, a gazelor de eșapament etc.; a vicia; a infecta
Decantare: limpezirea unui lichid care conține particule solide în suspensie; decantație
Reziduri furajere:Deșeuri din industria alimentară care pot fi valorificate în alimentația animalelor.
Protectia mediului: reprezintă ansamblul reglementărilor, măsurilor și acțiunilor care au ca
scop menținerea, protejarea și îmbunătățirea condițiilor naturale de mediu, ca și reducerea sau eliminarea, acolo unde este posibil, a poluării mediului înconjurător și a surselor de poluare.
Concluzie
In aceasta micromonografie a satului natal ne-am pus scopul de a cerceta si evidentia schimbarile ce s-au produs pe acest meleag din cele mai vechi timpuri si pina astazi.
Le-am oferit oamenilor o reala sansa de a cunoaste satul Bacioi.A avut de suferit mult,a trecut si trece prin greutati,prin calvaruri ,dar totusi datorita harniciei si daruintei merg inainte
Bibliografie
1.Bacioi-Sofia Carol (Gujuman)
2.Revista Bacioi ed.5
3. http://www.civic.md/m-stiri/17512-un-vis-implinit-la-bcioi.html?device=iphone
4. http://localitati.casata.md/index.php?action=viewlocalitate&id=5511
Anexe: