comunicare de criza - spitalul din curtea de arges
DESCRIPTION
Comunicare de Criza - Spitalul Din Curtea de ArgesTRANSCRIPT
-
qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyui
opasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfgh
jklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvb
nmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwer
tyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopas
dfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzx
cvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmq
wertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuio
pasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghj
klzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbn
mqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwerty
uiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdf
ghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxc
vbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmrty
uiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdf
ghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxc
vbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqw
Comunicarea de criz
Studiu de caz - Spitalul din Curtea de Arge
5/12/2015
Bianca Paul, Loredana Vieru, Alina Dobre, Ioana Simiona
-
1. Identificarea tipului de criza: povestea crizei si tipologie conform teoriei
Un copil n vrst de opt ani diagnosticat cu enterocolit a murit la spitalul din Curtea de Arge, la o zi de la internare, iar familia acestuia a depus plngere penal la Parchet mpotriva cadrelor medicale de la Spitalul Municipal Curtea de Arge pe care le acuz de omor din culp, neglijen n serviciu i rele tratamente. n urma necropsiei s-a descoperit c biatul suferea de insuficien cardio-respiratorie, pneumonie i miocardit. 200 de persoane au protestat n faa instituiei sanitare. 2 medici au fost suspendai din funcie, iar spitalul amendat cu 10.000 lei.
Conform unui articol de pe site-ul dedicat special medicinei - ECMB (Educatie Medicala
Continu), preluat din revista Acta Medica Transilvanica (D. P. TR, Doctorand, Universitatea 'Lucian Blaga' Sibiu) folosind clasificarea crizelor realizat de Newsom si colaboratorii si, crizele de sntate public poate fi definit conform tabelului de mai jos. Putem observa astfel c situaia de criz analizat n aceast lucrare se ncadreaz la o criz ne-intenionat i violent, ea fiind un exemplu de malpraxis cu pierderi imediate - viaa copilului internat.
Tabelul 1. Clasificarea crizelor cu impact pe sntatea public
Sursa crizei Violent: cataclism (pierdere imediat de viei i bunuri materiale)
Non-violent: transformare brusc, iar distrugerile dac exist apar cu ntrziere
Naturala Cutremure, inundaii Secet, epidemii
Intenionat Acte de terorism, modificarea compoziiei produselor comercializate, cnd aceasta are ca
rezultat decesul consumatorilor
Ameninri cu bomb sau cu modificri ale produselor, procese de malpraxis,
fraude n gesti-onarea fondurilor, zvonuri
ruvoitoare i alte infraciuni
Neintenio-nat Explozii, incendii, scurgeri, alte accidente, acte de malpraxis
Acte de malpraxis, focare de infecii nosocomiale, probleme n managementul
unitilor sanitare (financiare, inter-personale)
Dup teoriile lui T. Pauchant si I. Mitroff, care combina cauzele interne si externe, tehnico-economice si socioumane, crizei i poate fii atribuit o tipologia de criza produsa de factori interni, socioumani - proasta organizare a spitalului i a personalului - aparatele de analize medicale erau ncuiate ntr-o camer de la care nu avea nimeni cheie, procedura de transfer ctre alt spital nu era cunoscuta de medic, sau comunicarea intern nu a permis aplicarea ei la timp. Putem vorbi i despre respectarea procedurilor de investigaii n urma internrii. Deoarece copilul a fost tratat dup observarea unor simptome superficiale i cazul nu a fost tratat ca unul alarmant.
O. Lerbinger propune o tipologie care nu incadreaz in totalitate tipul de criz analizat n aceast situaie. n caracterizarea sa, el se refer la un tip de criz a managementului defectuos, ns menioneaz aciuni precum valori deformate, nelciune, gestiune frauduloas, greeli ale conducerii - ns n acest caz vorbim despre greeli ne-intenionate ale angajailor - specialitilor, nu neaprat ale managementului spitalului. n conconrdan cu faptul c prinii copilului au dat n judecat spitalul pentru omor din culp, neglijen n serviciu i rele tratamente putem spune c discutm i de anumite elemente de nclcarea normelor legale, sau cel puin normelor de funcionare ale spitalului.
-
Dup W.G. Egelhoff si F. Sen criza este una produse ntr-un mediu familiar (n spital, n locul de desfurare zilnic a activitilor) de un eec sociopolitic - deoarece n urma aciunilor i serviciilor prestate, spitalul a fost dat n judecat de prinii copilului.
J.-R Rossart propune o tipologie conform creia includem criz n categoria crizelor intern cu caracter distructiv - erori umane care duc la accidente i n acest caz la moartea unui pacient, care va aduce cu sine un proces pentru spital, fonduri investite n aceast direcie i probabil despgubiri pentru familie.
Pe de alt parte A. Mucchielli abordeaz o partea mai social a crizelor, i se refer la criza de motivaie care se concretizeaz n dispariia dorinei indivizilor de a investi energie n viaa i funcionarea organizaiei. n opinia lui Mucchielli, ea reprezint o rupere a contractului psihologic tacit, care conduce la trecerea de la satisfacie la insatisfacie. Acest lucru este o stare general ntlnit n spitalele i instituiile publice din Romnia, deoarece n primul rnd nu exist o motivaie financiar pentru anumite nivele din sistemul medical, mai ales n sectorul public.
Timothy Coombs folosete dou axe pentru clasificarea crizelor - intern-extern i intenionat-neintenionat. Putem vorbi n acest caz despre greeala, aciuni neintenionate ale organizaiei i pe care un agent extern ncearc s le transforme ntr-o criz. n acest caz greeala a reprezentat n sine o criz, nu doar agentul extern a ncercat s o fac s par aa.
2. Indentificarea etapelor crizei
Indiferent de modelele teoretice, orice criz trece prin trei etape : situai dinainte de criz, declanarea crizei i situaia de dup criz.
Etapa de pre-criz Dupa W. Timothy Coombs (1999, pp. 13-16), in aceasta etapa exista mai multet perioade:
- Detectarea semnalelor crizei:
Semnale de alarma au fost trase inca de acum trei ani, cand se punea problema ca Spitalul
Municipal Curtea de Arges sa fie inchis. Anul trecut premierul Victor Ponta, vizita spitalul si
felicita conducerea institutiei, pe doamna manager Ionela Danet, citez: pentru c dovedete c acolo unde este omul gospodar se pot face lucruri importante, reusind prin Programul Operaional Regional, din fonduri europene, sa modernizeze o secie de ambulatoriu.
- Prevenirea crizei:
Dupa mai multe acuzatii aduse de pacienti medicilor, acuzatii de tratare
necorespunzatoare si diagnostic gresit a pacientilor, inclusiv un caz in care o fata de doar 18 ani a
murit in urma unui atac cerebral dupa ce a fost lasata sa astepte pe coridoarele spitalului si
acuzata ca e drogata ori insarcinata, din pacate nu putem afirma ca s-au luat vreodata masuri de
prevenire a unei crize. Un istoric patat, o reputatie proasta si cu toate acestea, un spital laudat
chiar de Primul Ministru, nu manifesta nici un interes pentru salvarea reputatiei si oferirea catre
pacienti a unui motiv care sa le mareasca increderea.
- Pregatirea crizei:
In situatia in care un alt caz apare spre a fi tratat in spitalul lor, medicii de garda ignora
solicitarea conducerii de a efectua investigatii amanuntite unui copil de 8 ani, care este
diagonisticat gresit de acestia cu enterocolita, doar dupa marturiile parintilor si o simpla palpare
a abdomenului de catre medical de garda, acesta din urma refuzand transferul copilului catre un
spital mai mare.
-
Putem identifica aici actiunile de detectare a semnalelor crizei (cazurile precedente,
acuzatii de malpraxis, amenintarea de inchidere a spitalului, reclamatiile si marturiile
pacientilor), insa fara nicio incercare de prevenire a ei.
Etapa de criza - In opinia lui W.T. Coombs, aceast etap implic trei trepte: 1. Recunoasterea crizei:
In urma refuzului de a-si trata pacientii cu professionalism, a refuzului de a investiga
simptomele copilului, chiar si atunci cand, atat el cat si mama tipau disperati dupa ajutor,
inclusiv in urma refuzului de a-l transfera catre spitalul judetean Pitesti, copilul moare, la nici 24
de ore de la internare.
Din acest moment, ne aflm n perioda de criz (sau n faza acut a crizei, dup S. Fink), in care familia indurerata cere sa se faca dreptate, iar managerul si doctorii spitalului cauta sa se
scuze.
Managerul sustine ca a cerut sa se faca investigatiile necesare si nu cunoaste motivul pentru care
medical de garda nu a considerat necesar acest lucru.
Parintii acuza medicul de malpraxis si depun la parchet o plangere penala.
Criza se agraveaza atunci cand, dupa autopsia copilului, raportul medicilor legisti arata ca
acesta a fost diagnosticat gresit, si ca adevaratul motiv pentru starea acestuia este o infectie la
plamini si inima, copilul decedand in urma unui infarct, dupa ce a suferit dureri ingrozitoare.
Se doveste ca o simpla radiografie i-ar fi putut salva viata.
2. Stapanirea crizei: Primul raspuns al medicilor in a se scuza a fost acela ca laboratorul era inchis vineri
seara, cand copilul a fost internat, in timp ce directoarea spitalului, medic chirurg, care la randul
ei l-a consultat, sustine ca ea nu a constatat necesara o interventie chirurgicala si ca inainte sa
plece in weekend a solicitat sa i se faca investigatii.
Intre timp, sefa DSP Arges e de parere ca: "Copilul trebuia transferat la o unitate medicala de
rang superior si de specialitate, adica Spitalul Judetean Pitesti care are sectie de boli infectioase
copii si sa nu fie tinut aici."
Iar pentru a agrava si mai mult situatia, seful IML Arges, Dan Manu sustine ca: ''Este
vorba de o deficienta in acordarea asistentei medicale si ca Copilul avea sanse sa fie salvat daca lucrurile ar fi decurs altfel la spital.
Printr-un simplu apel pe Facebook al familiei copilului, peste 150 de persoane
protesteaza in fata Spitalului Municipal Arges, in speranta ca acest caz nu va fi musamalizat.
Observam aici trei actori ce intervin in comunicarea de criza:
Ministerul Sanatatii Ministrul Sanatatii cere sa se faca rapid o ancheta in acest caz, iar procurorii cer ca
autopsia copilului se se faca intr-o alta institutie medicala, pentru ca rezultatul sa nu fie
musamalizat. Potrivit unui comunicat al Ministerului Sntii remis catre AGERPRES, Direcia de Sntate Public Arge a constatat nclcarea prevederilor legale cu privire la managementul de caz, precum i nerespectarea msurilor i recomandrilor DSP cu privire la transferul pacienilor cu boli infecioase ctre uniti de specialitate. Se mai spune ca verificrile DSP vor continua. Conducerea spitalului
-
Managerul Spitalului Municipal Arges sustine ca a inceput o ancheta interna, ca regreta
faptul ca nu a stat peste weekend sa monitorizeze personal pacientul si ca institutia pe
care o conduce este dotata cu laborator de analize, deschis cateva ore dimineata, chiar si
in zilele de sambata si duminica. De asemenea, sustine ca laboratorul este dotat
corespunzator, se puteau face analizele si nu cunoaste motivele pentru care doctorul
pediatru de garda, nu a considerat necesar acest lucru. Totusi, in apararea medicilor care
l-au supravegheat pe copil, aceasta marturiseste ca pacientul nu a fost transferat, deoarece
atunci cand au considerat necesar acest lucru, medicul nu a apucat sa ceara transferul intr-
ucat s-a preocupat de acordarea de ingrijiri medicale si imbunatatirea starii acestuia.
Directia de Sanatate Publica Arges Sorina Hotaru, directorul Directiei de Sanatate Publica Arges declara ca ''Spitalul are linie
de garda si permanenta la radiologie fie cu prezenta in spital, fie cu solicitarea medicului
de la domiciliu. Probabil ca nu si-au dat seama ca asta trebuie sa faca. De asemenea, sustine ca spitalul avea ordin clar, ca toate cazurile de bol infectioase sa fie
transferate catre Spitalul Judetean Putesti, care este dotat cu o sectie de boli infectioase, si
ca acest copil trebuia sa fie transferat la acesta unitate sanitara de rang superior.
In urma anchetei DSPA, in care se constata practica medicala necorespunzatoare si un
management defectuos, Direcia de Sntate Public Arge decide suspendarea medicilor care au avut grij de bieelul de doar 8 ani, iar spitalul este amendat cu 10.000 lei.
3. Reluarea afacerilor: Protestul oamenilor se incheie dupa o zi, baietelul este inmormantat, iar familia
sprijinita de catre DSPA prin trimiterea unei ambulante care sa ii insoteasca
permanent in cel mai greu moment din viata lor, iar mass-media comunica atat in
ziarele locale, cat si prin televiziunile nationale, care au fost masurile luate in cazul
crizei Spitalului Municipal Arges.
Etapa de post-criza - Trei saptamani mai tarziu, dupa instalarea noului director, o
ancheta interna este refacuta, iar un al treilea medic care ar fi trebuit sa il consulte pe copil
inainte de a-l interna, este cercetat in acest caz. Pe tot acest parcurs, ceilalti medici implicate
sunt suspendati din functie.
Observam in acest caz ca actorii implicati au incercat comunicarea cu publicurile
implicate, au transmis rapid rezultate si au calmat intr-un timp relativ scurt spiritele.
Institutia isi continua activitatea.
3. Planul de comunicare de criza
Teoretic fiecare instituie public sau de stat trebuie s aib un plan de comunicare de criz. Acesta trebuie s ntruneasc anumite elemente:
1. Aprobarea conductorului organizaiei: s fie semnat, nregistrat i datat; prevede astfel responsabiliti i trebuie integrat n celelalte planuri ale organizaiei.
2. Desemnarea responsabilitilor personalului: permite organizarea ntlnirilor oficiale i difuzarea informaiilor publice, consiliaz directorul unitii, asigur coordonarea cu instituiile tutelare (autoriti locale i naionale), redactarea materialelor de pres pe baza rapoartelor de specialitate.
3. Proceduri interne pentru verificarea i difuzarea informaiilor: cea mai nalt autoritate pentru aprobarea final, e optim s includ trei persoane: directorul, responsabilul cu
-
relaii publice i expertul n problem, persoanele implicate trebuie s fie ntiinate nainte de criz, absena informrii e mai rea dect o informare incomplet.
4. nelegeri privind autoritile care difuzeaz informaia: n posesia cui este informaia, nelegeri scrise, totui trebuie s existe flexibilitate i munc n colaborare.
5. Lista de contact cu reprezentanii mass-media: este esenial i trebuie actualizat continuu de responsabilul cu relaii publice. Se ntocmete un tabel pe o foaie format A4, n afar de instituia de pres mai trebuie s conin: numele ziaristului, numr de telefon fix i mobil, numr de fax, adresa de e-mail.
6. Proceduri de coordonare cu echipele de rspuns ale organizaiilor de sntate public n caz de intervenie n zona afectat i/sau dac intervin mai multe organizaii ntr-o situaie specific (de exemplu: Direcia de Sntate Public i Garda de Mediu la poluare accidental).
7. Desemnarea unui purttor de cuvnt unic: s fie menionat n anexa planului i trebuie s cunoasc planul de comunicare n criz. n caz de criz celelalte ndatoriri de serviciu ale purttorului de cuvnt vor fi transferate ctre alii. n plus, e necesar s cunoasc principiile comunicrii riscurilor i s aib experien practic a relaiilor cu presa.
8. Numerele de telefon ale echipei de rspuns n caz de urgene: Serviciul unic de apel de urgen, serviciul de gard al Direciei de Sntate Public, numrul de telefon de la Ministerul Sntii pentru situaii speciale
9. Proceduri/planuri pentru obinerea resurselor necesare: pentru rezolvarea problemei care a declanat criza.
10. Mijloace identificate pentru diseminarea informaiei (intra i extra-organizaional): ntlniri de lucru, pres, site web.
Nu putem tii dac spitalul avea un plan de comunicare de criza, ns pe internet i n articolele citite despre acest caz nu am gsit vreun comunicat de pres oficial din partea spitalului. Exist declaraii i afirmaii fcute de Directorul Spitalului Municipal Curtea de Arge ctre instituiile de pres care i-au contactat. Acetia nu aveau acces la echipamentele spitalului - n articole putem citi faptul c ecograful era ncuiau ntr-o camer de depozitare i de aceea nu l-au putut folosi pentru a investiga alte cauze ale bolii copilului.
4. Strategii de raspuns la criza
Strategiile de comunicare de criza au ca scop refacerea imaginii organizatiei carte a fost
afectata de criza.
In cazul nostru: Spitalul Municipal Curtea de Arges.
Copilul de opt ani diagnosticat cu enterocolit a murit la spitalul din Curtea de Arge, la o zi de la internare, iar familia acestuia a depus plngere penal la Parchet mpotriva cadrelor medicale pe care le acuz de omor din culp, neglijen n serviciu i rele tratamente.
Consideram ca sistemul sanitar din Romania reprezinta un caz tipic: el este marcat de
numeroase crize legate de decese survenite in urma unor tratamente inadecvate si de numeroase
situatii in care autoritatile si medici au interactionat in mod negativ cu publicul.
In cazul copilului de opt ani: diagnosticul gresit, tratamentul inadecvat si lipsa analizelor
corespunzatoare au dus la deces.
-
"Copilul avea i o gastro-enterocolit, avusese acas scaune diareice, febr i vrsturi, aceasta era patologia. Probabil c aceast patologie pulmonar pe care au gsit-o este dat de un virus care probabil a fost i n scaun. Nu tiu exact ce a fost, dar a afectat mai multe organe n acelai timp, pentru c a avut i scaune diareice, deci era i componenta digestiv, dar probabil aceasta din urm, dominant n ultimele zile, a fcut ca cei doi medici de la pediatrie s se axeze pe acest diagnostic i s fac tratament pentru asta", a spus directoarea spitalului din Curtea de Arge.
Pentru a face fata crizei, conducerea a folosit urmatoarele strategii:
a) Negarea: nu lipsa analizelor corespunzatoare a fost principala cauza, simpomele au
fost cele care au indrumat medicul catre un tratament gresit;
b) Distantarea: acceptarea incidentului, incercarea de a face legatura intre spital-medic,
medic-pacient;
c) Actiunea de remediere: au fost derulate cercetarii interne;
d) Scuza: ei nu au intentionat sa faca rau, cei doi medici care l-au tratat pe baiat
profeseaza in spital;
5. Spatiul in care criza a fost tratata In anumite publicatii au fost mult mai accentuate fata de altele precum: Stirile ProTv,
Stirile TVR, ePitesti.ri, evz.ro, criza a fost tratata ampla, iar in restul: mediafax.ro, puterea.ro,
click.ro, agerpres.ro, Antena3, Romania TV, Buna ziua Iasi, b1 tv, aceasta a fost mai putin
tratata, ceea ce rezulta o criza simpla.
Comentariile publicului:
Conform acestor surse publicul a reactionat solidar cu familia, blamand sistemul sanitar
si Romania si medicii care au dat dovada de neglijenta in serviciu:
Elena (21.04.2015, 19:37)
Va rugam din suflet faceti ceva cu toate aceste nedreptatii.Eu personal am trecut prin
nenumarate nedreptatii legate despre spitalele din Bucuresti.Nu conteaza daca esti copil sau
adult..Pentru o banala ecografie pentru baietelul meu de 6 ani am fost si am vizitat 5 spitale...Si
ca sa ajung sa ma programeze intr un final peste 3-4 LUNI!!Pentru ca nu au locuri libere pana
atunci,dar cu banii se poate face imediat..Cum este posibil??Pana si copii trebuie sa plateasca
pentru ce ar trebui sa fie gratuit..Sunt viitorul acesti tarii..Viitorul NOSTRU!Cum este posibil sa
fie tratati in felul acesta?Cu indiferenta??!
Catalin (21.04.2015, 16:58)
Domnilor cu toate ca sunt de acord cu faptul ca sistemul medical este la pamant si ca
acest copil avea o sansa la viata(cu toate ca una mica), o mare parte din vina le revine si
parintilor, nu se ajunge la deshidratare severa in cateva ore, si enterocolita nu este o boala foarte
agresiva, daca parintii mergeau la medic din momentul in care copilul avea primele simtome de
boala se putea trata foarte usor, dar asa suntem noi, asteptam pana o boala devine netratabila si
apoi blamam medici cand nu mai pot face nimic.
Eliza (21.04.2015, 00:38)
Rusine pentru romania ca se intampla cazuri din astea de aceea exista spitale sa fie
functionabile si nu sa existe sambata si duminici cu laboratoare si alte aleainchise ca e sfarsit de
saptamana urat urat.......pacat de copii astia ca nu au nici o vina !
-
Comentariul jurnaistic:
Dupa toate cercetarile publicatiilor, a reiesit un numar mare de comentarii negative la
adresa celor din cadrul medical, medicii au fost acuzati grav de cazul malpraxis.
6. Analiza comentariului jurnalistic cu ajutorul teoriei frame-uri
Sursa PRO TV - Bianca Paul
PRO TV a publicat 4 reportaje video nsoite de articole scurte scrise online, abordand amplu subiectul, atat in cadrul. Acetia au ncadrat tirea ntr-o campanie rulat de post pe o perioad mai lung de timp, numit Sntate i respect unde abordeaz tiri din sfera sistemului sanitar public, despre cazuri n care pacienii nu sunt tratai conform standardelor, sau cazuri de neglijen n serviciu.
n cadrul celor 4 reportaje prezentate de Andreea Esca i reporterul Ctlin Radu Tnase folosesc un framing negativ asupra cazului, care denun faptele cadrelor medicale din spital, aeznd cazul ntr-un cadru mai larg, al sistemului sanitar defectuos general din oraele mici. Mai mult, reporterii au fcut referire i la cazuri din trecut similare de greeli i erori medicale, n care a fost implicat Spitalul din Curtea de Arge.
C
Cine Familia: mama, tata PROTV Directorul Spitalului
C
Ce
spune
"Dupa ce am vazut ca ii e
rau, i-am spus lui dl. dr :"Dl
doctor, vreau sa merg mai
departe" si a zis "nu ai de
ce, ca nu e rau". Si la cateva
ore a murit."
"Mama, vorbind la telefon
cu mine, imi plangea in
telefon si imi spunea
:"vreau sa il duc mai
departe si nu mi-l da !". Si
vorbind cu ea a inceput
copilul sa strige "ajutor, sa
ma ajute cineva, ca nu mai
pot, ajutor! Ajutor! ".
"Medicii vinovati sa
raspunda in fata legii pentru
neglijenta si tot ce s-a
intamplat!"
Stire publicata in cadrul
campaniei SANATATE SI
RESPECT
Spitalul si cadrele medicale nu
si-au indeplinit atributiile si au
dat dovada de neglijenta in
serviciu. Nu este singurul caz de
acest tip de la spitalul din
Curtea de Arges
Amenda pe care a primit-o
spitalul nu va face decat sa taie
din logistica necesara ingrijirii
bolnavilor
"Copilul avea i o gastro-enterocolit, avusese acas scaune diareice, febr i vrsturi, aceasta era patologia. Probabil c aceast patologie pulmonar pe care au gsit-o este dat de un virus care probabil a fost i n scaun. Nu tiu exact ce a fost, dar a afectat mai
multe organe n acelai timp, pentru c a avut i scaune diareice, deci era i componenta digestiv, dar probabil aceasta din urm, dominant n ultimele zile, a fcut ca cei doi medici de la pediatrie s se axeze pe acest diagnostic i s fac tratament pentru asta"
C
Canal
Reportaj TV si articole
scrise online
Reportaj TV si articole
scrise online
Declaratie pentru canalele
media
C
Cui
Populatia tarii, autoritatile
locale Populatia tarii Populatie
E
Efect
Protest a 200 de persoane,
suspendarea cadrelor
medicale pe parcursul
anchetei, amenda de 10.000
lei catre spital
Mediatizarea cazului a
scos in strada pentru proteste
200 de persoane din Curtea de
Arges Management defectuos
-
Sursa TVR1 - Loredana Vieru
Un copil de 7 ani a murit la Spitalul din Curtea de Arge, la 24 de ore dup internare. Diagnosticul pus iniial fiind de enterocolit fara insa alte complicatii.
Fara sa cunoasca motivele reale a decesului, familia copilului acuza medicul de malpraxis si
depune o plangere penala la Parchet.
Discursul jurnalistilor:
Cazul este prezentat de catre televiziunea TVR 1 atat in jurnalele TV, cat si in mici articole
atasate acestora. TVR 1 opteaza pentru o abordare obiectiva si o atitudine neutral, in care
relateaza cazul exprimand atat parearea familiei, cat si cea a medicilor care incearca sa se apere.
Tot in reportajul stirilor TVR1, aflam ca micutul suferise in trecut de hemangiom, o dilatatie a
vaselor de sange, de care medicii din Spitalul Municipal Arges nu stiau.
Trustul de stiri specifica in reportaj ca acest caz ramane inca o necunoscuta pana la
aflarea rezultatelor autopsiei si nu se grabeste sa acuze spitalul de management defectuos si
tratare necorespunzatoare a pacientilor.
O zi mai tarziu, concluzia medicilor legisti este clara: micutul nu suferea de enterocolita, ci avea
o infectie care s-a raspandit in tot corpul si a dus la infarct.
Jurnalistii TVR1 considera ca toti cei trei medici care l-au vazut pe cel mic sunt vinovati
si isi sustin argumentele prin declaratiile medicului legist si inclusiv cel al directoarei spitalului si
ea implicata in caz, care confirma faptul ca investigatiile ce trebuiau facute copilului se puteau
face inclusiv in weekend, cand laboratorul de sange era deschis, iar pentru o ecografie medicul
ecograf putea fi chemat de acasa. Titlu reportaj: Copil omorat din nepasare.
http://stiri.tvr.ro/baietelul-din-arges-a-murit-pentru-ca-a-fost-diagnosticat-gresit--dosar-penal-
pentru-omor-din-culpa_59454.html, publicat pe 21 Aprilie 2015, 14:10.
"Concluzia medicilor legiti arat clar c a fost vorba de o eroare de diagnostic i tratament. Raportul va ajunge pe masa procurorilor, care au deschis dosar pentru pentru omor din
culp, rele tratamente aplicate minorului i neglijen n serviciu. n paralel cu ancheta penal, la Spitalul din Curtea de Arge se desfaoar i o anchet administrativ, iar o comisie de la Direcia de Sntate Public investigheaz cazul, a transmis corespondentul TVR Tiberius Muuroi pentru Telejurnalul de la ora 14:00."
http://stiri.tvr.ro/baietelul-din-arges-a-murit-pentru-ca-a-fost-diagnosticat-gresit--dosar-penal-
pentru-omor-din-culpa_59454.html, 21 Aprilie 2015, 14:10
In incercarea de a se justifica, managerul sustine intr-un interviu prezentat jurnalistului
TVR, ca atunci cand starea copilului s-a inrautatit, era prea tarziu sa se preocupe de transferul
acestuia, deoarece trebuiau oferite ingrijiri medicale.
De asemenea, medicul pediatru care l-a internat, sustine ca urma sa ii faca investigatii
daca starea acestuia se inrautatea si ca nu a considerat necesar acest lucru. Mai mult decat atat,
-
acuza familia ca aceasta nici macar nu a dorit initial ca micutul sa fie internat, in timp ce
managerul spitalului este nemultumita de faptul ca familia nu a precizat la internare ca micutul a
suferit acum trei ani de un hemangiom.
Publicul este revolat, un reportaj din data de 22 aprilie relateaza marturii din fata
spitalului in care copilul a murit. Peste 150 de oameni s-au adunat acolo la apelul familiei
publicat pe o retea de socializare.
Oamenii care au venit s protesteze sunt revoltai de rezultatul autopsiei care a scos la iveal c Andrei avea pneumonie i a murit din cauza unei insuficiene cardio-respiratorii, nu din cauza unei enterocolite aa cum l-au diagnosticat medicii care l-au vzut. Acestia spun ca baiatul putea fi salvat daca acestuia i se faceau investigatiile necesare sau era transferat la un spital
superior.
De asemenea, oamenii spun ca acesta nu este singurul caz in care pacientii sunt tratati cu
superficialitate, la protest fiind prezenta si mama Carolinei, o tanara de 18 ani, care a murit in
octombrie 2013, dupa ce a fost plimbata intre spitalul Curtea de Arges si alte spitale din tara.
http://stiri.tvr.ro/protest-la-spitalul-din-curtea-de-arges--oamenii-sunt-revoltati-de-cazul-
baietelului-de-8-ani_59504_video.html#view, publicat pe 22 Aprilie 2015, 14:12.
La aproape trei saptamani dupa finalizarea crizei, jurnalistii TVR revin cu un nou reportaj de stiri
in care prezinta mai multe cazuri similare din tara si informeaza publicul ca anchetele de
malpraxis dureaza chiar si un an, iar o zi mai tarziu, relateaza ca in cazul copilului de 8 ani, ce a
murit dupa ce a fost diagnosticat gresit, un al treilea medic este achetat, dupa ce ancheta interna a
Spitalului Municipal Arges a fost redeschisa.
In tot acest parcurs, publicatia TVR1 prezinta obiectiv concluziile:
- copilul de 8 ani a fost diagnosticat gresit
- medicii au gresit
- spitalul era prost manageriat
- cazuri similare s-au mai petrecut in trecut
- medicii sunt suspendati pe parcursul anchetei, care poate durea si un an, iar spitalul
amendat cu 10000 de lei
- un al treilea medic este anchetat
- managementul a fost schimbat
- publicul este revoltat.
Au fost prezentate in total cel putin sase reportaje, cu marturii ale familiei, medicilor,
persoanelor prezente la protest, dar si al autoritatilor implicate: DSPA si Seful Medicilor Legisti.
Discursul publicului:
Atasat celor 9 transmisiuni tv, sunt publicate mici articole cu informatiile esentiale si
comentarii ale publicului revoltat. Atitudinea neutra a televiziunii, a avut ca effect doar 6
comentarii are cititorilor si telespectatorilor, comentarii in care acestia acuza sistemul de sanatate
de o proasta conducere, Ministerul de legi proaste, Facultatea de Medicina pentru ca permit ca
orice student sa o finalizeze, iar unii chiar dupa ce platesc sume mari de bani, si nu in ultimul
rand, spitalele care angajeaza pe pile.
-
In comunism nu erau bani dar se calcula totul - la Minim. Acum e LIBERTATE. Face cine ce vrea. A spus la tv si reprezentantul ministerului sanatatii ca e anormal ca sa fie condusa
sanatatea pe plan local; trebuie condusa de la minister. Asa e. Trebuie distribuitii dr adecvat dupa
necesarul populatiei dar cu cobcursuri f clare. Scrie pe internet ca Romania are cei mai multi
absolventi de medicina din Europa. E anormal sa ajunga dr oricine, trebuie calculat necesarul
adecvat si concursuri f clare. Altfel nu merge nimic. Se genereaza haos, se infige cine unde o fi,
conduce oricine, desteptii pleaca. Se dau bani imensi la multe facultati cand nu e nevoie de atat
de mult ci de distribuire adecvata a cat e necesar. S a tot spus ca e nevoie de absolventi de scoli
de meserii, nu atatea facultati. Au ajuns sa faca medicina tot felul si sa intre pe pile unde nu e
cazul si se ajunge la tot ce e mai incredibil.
- See more at: http://stiri.tvr.ro/acuzatii-de-malpraxis-la-arges--un-baiat-de-7-ani--internat-cu-
enterocolita--a-murit-a-doua-zi_59415_comentarii.html#view
Cine Familia: mama, tata,
unchi, matusa TVR1
Autoritati implicate:
Seful DSPA/Seful IML
Ce
spune
"Mi-a lesinat copilul in
brate, cu asistenta langa
mine" / "I s-a inegrit
manuta stanga, nu a vrut
nimeni sa ma trimita mai
departe"
"Daca ne dadea trimitere
la spital, nu era nicio
problema la Pitesti. Scapa
copilul. Copilul a murit cu
zile".
"Nu exista un ecograf, nu
exista un tomograf, nu
exista niciun fel de
aparatura. Aparatura este
invechita de 25 de ani"
"Pana acum asteptam
copilul sa vina de la
scoala, si acum...il duc
acasa in patru balni"
"Mami ajuta-ma. Numai
asa imi spunea copilul.
Mami ajuta-ma"
"Stiu ca copilul meu nu il
mai aduce nimeni inapoi,
dar barem sa nu ramana
lucrurile asa"
Stire transmisa in timpul
telejurnalelor atat, cele de dupa-
masa, cat si cele de seara, in
orele de maxima audienta.
Concluzia medicilor legiti arat clar c a fost vorba de o eroare de diagnostic i tratament. Titlu: copil omorat din nepasare.
Vina este a medicilor.
Reporterii se pronunta in caz
abia dupa aflarea diagnosticului.
Oamenii sunt revoltati.
La protest a fost i mama Carolinei, o tnr de 18 ani, care a murit n octombrie 2013,
dup ce a fost plimbat ntre spitalul din Curtea de Arge i alte spitale din tara.
Parintii lui Andrei au depus
plangere penala la Parchet pentru
omor din culpa si neglijenta in
serviciu.
Medicii care l-au avut n grij sunt suspendai pe timpul anchetei, iar spitalul a fost
amendat cu 10.000 de lei.
Anchetele de malpraxis dureaz chiar i un an. Muli greesc, puini pltesc.
Seful Serviciu de medicina
legala Arges: Am constatat anumite deficiente in acordarea
asistentei medicale... Copilul
putea fi salvat.
Seful DSPA: Se poate chema oricand medic de acasa, nu este asta
o problema. Nu stiu de ce nu s-au respectat indicatiile
managerului. Spitalul avea recomandari precise de a trimite toti
pacientii cu infectati, catre
Spitalul Judetean Pitesti,
unde exista sectie de
infectioase.
-
Anchet extins la Curtea de Arge. Un al treilea medic e cercetat n cazul bieelului mort.
Canal Reportaj TV si articole
scrise online
Reportaj TV si articole scrise
online
Declaratie pentru canalele
media
Cui Populatia tarii, autoritatile
locale Populatia tarii Populatie, familia copilului
Efect Protest a peste 150 de
persoane, suspendarea
cadrelor medicale pe
parcursul anchetei,
amenda de 10.000 lei
catre spital
Mediatizarea cazului a scos in
strada pentru proteste peste 150
de persoane din Curtea de Arges
Management defectuos
Deficiente in acrodarea de
asistente medicale
Cine Conducerea institutiei implicate in criza
Ce
spune
"Probabil ca ar fi fost mai bine sa fie trimis, mai ales ca am inteles ca ar fi avut si niste
antecedente, pe care eu nu le-am stiut la momentul respectiv".
"Daca este ascultat clinic corect, corect pulmonar, atunci se pune diagnosticul corect si
fara radiografie in caz de penumonie sau pleurezie."
"Din relatarile medicilor am aflat ca au cerut transferul chiar sambata cand starea
generala era grava. Medicul de garda de atunci a incercat sa ia legatura, a renuntat
pentru ca starea copilului se inrautatise, a incercat sa ii faca manevrele de resuscitare si
nu a mai fost timpul posibil ca sa mai fie transferat in alta unitate spitaliceasca. Nu a
apucat sa vorbeasca (la spitalul din Pitesti), a incercat sa vorbeasca insa nu a mai apucat
pentru ca s-au preocupat sa reanimeze copilul. Copilul a fost internat vineri seara, la ora 21.13, la sectia de pediatrie. La 21.15 a fost trimis spre examinare la sectia de ghirurgie, copilul avea o stare generala modificata
febril si acuza dureri abdominale, iar mamica a relatat ca a avut scaune diareice si
varsaturi acasa. In urma consultului am decis ca nu este caz chirurgical, am facut
recomandari spre a fi internat in sectia de pediatrie si a se face investigatii suplimentare
pentru diagnostic."
Laboratorul functioneaza si sambata si duminica Se puteau face analize, se puteau face radiografii..probabil medicul de garda nu a considerat necesar acest lucru, desi era
absolut necesar Regret ca am plecat, pentru ca nu eram de garda
Canal Interviu in direct cu jurnalistul in timpul reportajului TV
Cui Mass-mediei, populatiei tarii, autoritatilor locale
Efect
Incalcarea ordinilor managerului
Tratarea necorespunzatoare de catre medici a pacientului
Vina medicilor
Sursa evz.ro - analizat de Alina Marinela Dobre
-
Crizele din sntatea sunt de fapt crize de comunicare. Personalul medical i decidenii sistemului de sntate din Romnia trebuie s realizeze o
bun informare a populaiei privind probleme de sntate public pentru a minimiza impactul crizelor asupra sntii populaiei.
Comunicarea n criz are dou elemente importante: construirea ncrederii populaiei afectate i oferirea sau schimbul de informaii.
Criza analizat de noi este neinteinionat, vorbim despre un caz de malpraxis, acuzaii de malpraxis.
La modul ideal orice organizaie trebuie s i elaboreze, n scris, un plan de comunicare. Organizaiile i managerii din sntate argumenteaz c nu exist cunotine sau nu consider important elaborarea unui astfel de plan. Totui, buna comunicare n situaii de criz necesit existena unui plan de comunicare n crize.
Sanda Cernat(medicul): s-a aprat i a susinut c a luat decizia s interneze copilul, dei prinii nu doreau iniial acest lucru, iar diagnosticul l-a pus n baza examenului clinic.
Medicul a mai susinut c, dac ar fi existat indicii c starea pacientului este grav, ar fi decis imediat transferul la o alt unitate medical.
Considerm c biatul trebuia s fie transferat la o unitate sanitar de rang superior i de specialitate, adic Spitalul Judeean de Urgen din Piteti, care are secie de infecioase copii, nu s fie inut aici. Este vorba de o boal infecioas i nu trebuia inut n aceast unitate sanitar, a declarat directorul executiv al DSP Arge, medicul Sorina Honaru, dup demararea anchetei de la Spitalul Municipal Curtea de Arge .
L-am consultat i eu pe biat, dar nu avea probleme chirurgicale, am recomandat un set de analize si ecografii. Doamna Cernat a terminat garda dimineaa iar copilul era bine, tratamentul fiind continuat de ctre domnul doctor Perju. Smbt dup amiaz copilul a murit Nu tim mai multe, ateptm rezultatul autopsiei, a declarat Ionela Danet, managerul spitalului.
Nu au avut un plan de comunicare de criza foarte bine pus la punct, nu au avut o
echipa pentru comunicarea de criza, recomandat fiind sa exista un singur purtator de cuvant.
Echipa de comunicare trebuie s asigure nu doar informaii pentru publicul din afara organizaiei (prin conferine de pres, internet, informri ctre forurile ierarhice), ci i o bun comunicare cu personalul propriu. Informarea personalului organizaiei implicate n criz reflect un bun management i previne rspndirea de informaii eronate din partea membrilor organizaiei prin relaiile informale, ctre vecini, prieteni, rude. Opinia public se formeaz i pe cile informale care trebuie luate n considerare la realizarea unei comunicri adecvate.
Rspunsul la crizele de sntate trebuie s ia n considerare implicarea tuturor organizaiilor responsabile. Paii de urmat la apariia unei crize:
- Verificarea situaiei, bazat pe fapte, judecarea validitii datelor, clarificarea plauzibilitii mpreun cu un expert n problem, evaluarea amplorii evenimentului.
-Informarea oficial a forurilor ierarhice conform procedurilor curente (autoritatea sanitar judeean sau naional, Prefectura, alte autoriti locale) asigur coordonarea rspunsului la situaia de criz.
-Conducerea evalurilor (activarea planului i echipei de criz ) va cuprinde determinarea rolului organizaiei n eveniment, evaluarea impactului comunicrii asupra activitilor i personalului organizaiei, identificarea populaiei afectate i nevoilor iniiale de comunicare.
-
-Stabilirea sarcinilor pentru echipa de comunicare n criz, a resurselor necesare i orarului activitilor, iniierea implicrii partenerilor organizaiei.
-Pregtirea informaiilor i obinerea aprobrilor trebuie s cuprind redactarea mesajelor i identificarea audienei, anticiparea ntrebrilor presei, identificarea recomandrilor de aciune pentru populaie, obinerea aprobrilor pentru planul de comunicare.
-Difuzarea informaiilor pe canale selectate anterior (presa scris i audiovizual, web) trebuie s se realizeze simplu, la timp, precis, repetitiv, credibil i consistent trebuie s fie nsoit de monitorizare continu pentru feed-back i de reevaluarea elementelor menionate pe tot parcursul evenimentului.
-Obinerea de feedback i evaluarea crizei implic i evaluarea rspunsului la criz, analizarea reflectrii evenimentului n mass-media, dezvoltarea analizei SWOT, discutarea problemelor n foruri de conducere, revizuirea planurilor de criz (de comunicare i de intervenie),
-Conducerea educrii publicului (dup ncheierea evenimentului) subliniaz problemele de sntate public aprute lund n considerare i populaia care nu a fost afectat direct de criz. n aceast faz trebuie oficializate documentele privitoare la criz.
-Monitorizarea evenimentelor nceput n timpul crizei trebuie continuat prin monitorizarea mass-media i internetului, schimbul de informaii cu partenerii implicai n rezolvarea crizei i monitorizarea opiniilor publice.
Un element important al comunicrii este anticiparea ntrebrilor populaiei i ziaritilor. n pregtirea rspunsului la criz trebuie s existe suficiente informaii care s vin n ntmpinarea acestor dorine de informare specifice.
Ce (se) ntreab populaia la nceput? Sunt eu si familia mea n siguran? Ce tii c m-ar putea afecta? Ce pot face pentru a m proteja pe mine i pe familia mea? Cine a cauzat asta? Se poate rezolva problema? Ce ntreab reprezentanii presei la nceput? Ce/de ce s-a ntmplat? Cine este responsabil? Este problema sub control? Victimele au fost ajutate? La ce s ne ateptm? Ce trebuie s facem?
Pe parcursul crizelor presa trebuie considerat un aliat pentru rezolvarea crizei. Prin pres se pot realiza cele dou mari deziderate: informarea i linitirea sau calmarea populaiei.
Relaia de alian cu ziaritii trebuie construit de fiecare instituie din domeniul sntii, att de conducerea instituiei ct i de responsabilul de relaiile cu presa. O dat cu anticiparea crizelor posibile organizaia trebuie s demareze o campanie de informare-educare-comunicare privind problemele de sntate public identificate, astfel nct nivelul de informare a populaiei s fie mai ridicat la declanarea crizelor.
Ce nu au avut in vedere reprezentaii spitalului, medicii: - comunicarea n criz nu ncepe odat cu criza, atinge un maxim pe perioada crizei
dar trebuie continuat i dup ce criza s-a ncheiat, - scopul comunicrii n crize ale sntii publice este att de a informa ct i de a
calma publicul,
- decidenii i purttorii de cuvnt din sistemul de sntate trebuie s manifeste siguran, calm i ncredere, consecven, compasiune i autoritate; s fie ct mai complet informai asupra problemei.
Nesigurana i lipsa comunicarii au adus in strada 200 de persoane, o serie nelimitata de reacii negative din partea populatiei.
-
Mediul virtual a dezbatut problema: fie ca s-au legat strict de cazul baiatului de 8 ani , ori
i-au amintit de nenumarate probleme ale sistemului sanitar, politica nu a lipsit nici ea.
Ioana la 21 aprilie, 17:29 a spus:
Grav, foarte grav. Superficialitate clara sau incompetenta. Si mai grav chiar. ORICE PACIENT AJUNS IN SPITAL , SI VORBIM ACUM DE UNUL PEDIATRIC, AVAND IN
VEDERE CA SE DISCUTA DE DURERI ABDOMINALE , VARSATURI SI FEBRA, ESTE
UN COD GALBEN SAU CHIAR ROSU.Nu poate fi privit cu superficialitate. Se fac cum este
minim o hemoleucograma, probe chimice si proteina c reactiva obligatoriu, si de ce nu si probe
de coagulare. Se face in orice moment ca in cazul de fata si o ecografie abdominala , la indicatia
medicului chirurg sau chiar al celui de la serviciul de urgenta. Se pune o canula (branula in vena
si se hidrateaza pacientul lasat a dijon)pana la o proxima valutare sau interventie. unde s-a gresit
si de ce , ramane de vazut.Asta este o dovada ca ceva s-a intamplat daca nu s-a facut absolut
nimic din toate astea. Mitru la 22 aprilie, 13:07 a spus:
Pai cine sa rezolve problemele majore din sanatate, dentistul Banicioiu, fost ministru al sportului ?. Cea mai arzatoare problema nu este a salariilor medicilor sau finantarea sistemului,
ci DISCIPLINA in sanatate. Lipseste cu desavarsire dialogul cu bolnavii. Iar guvernul nu stie sa
faca nimic decat sa capuseasca si mai tare spitalurile cu privati. Sa legalizeze mita prin
impozitarea ei. Atata tot. Dorel de Romania la 23 aprilie, 09:37 a spus:
nc o dat s-a demonstrat dac mai era nevoie, c medicii bine pregtii au plecat n strintate, iar ciurucurile adic protii care i-au luat diploma cu pag i relaii i nu tiu o limb strin au rmas n ar s omoare oameni .
Cine Familia: mama, tata, matusa EVZ.RO Directorul executiv al DSP:
Medicul Sorina Honaru
Ce
spune
"Daca ne dadea trimitere la
spital, scapa copilul. A murit
cu zile", spune tatl copilului. Nu radiografie, nimic. Pur si simplu, printr-o palpare a
abdomenului nu poi s-i dai seama ce are, a declarat mtua copilului. Am cerut s plecm undeva la Pitesti la Bucuresti dar nu ne-
au lsat, au spus c nu e nevoie. Copilul meu nu era
bolnav, acum 4 ani a fcut pneumonie dar a fost tratat la
Bucureti. Cine se gandea c de la o durere de burt se poate ajunge la aa ceva. Astzi nici nu a mai vrut nimeni sa ne
primeasca aici in spital s ne dea explicatii. S-au ascuns toi, s-au ncuiat n birouri, pn nu
Stire publicata in cadrul
portalului de sanatate.
Spitalul si cadrele
medicale nu si-au
indeplinit atributiile si
au dat dovada de
neglijenta in serviciu.
Nu este singurul caz de
neglijenta la spitalul din
Curtea de Arges
Amenda pe care a
primit-o spitalul nu va
face decat sa taie din
logistica necesara
ingrijirii bolnavilor
Considerm c biatul trebuia s fie transferat la o unitate sanitar de rang superior i de specialitate, adic Spitalul Judeean de Urgen din Piteti, care are secie de infecioase copii, nu s fie inut aici. Este vorba de o boal infecioas i nu trebuia inut n aceast unitate sanitar
-
am chemat poliia nu a vorbit nimeni cu noi, a declarat mama micuului.
Canal Articole scrise online Articole scrise online Declaratie pentru canalele media
Cui Populatiei tarii, autoritatile locale Populatia tarii Populatie
Cu ce
efect
Protest a 200 de persoane,
suspendarea cadrelor medicale
pe parcursul anchetei, amenda de
10.000 lei spitalului
200 de persoane au
protestat in fata
spitalului din Curtea de
Arges
Management defectuos
Sursa ePitesti.ro analizat de Ioana Simionas
n cazul copilului mort n Spitalul Municipal din Curtea de Arge la nici 24 de ore de la internare medicii au greit diagnosticul, anun Pro TV, citnd doctori legiti.
Potrivit sursei citate, copilul a fost diagnosticat cu gastroenterocolit. Rezultatele autopsiei au artat c, de fapt, micuul, n vrst de 7 ani, suferea de o puternic infecie la plmni i inim, anun Pro TV.
Medicii de la Spitalul Municipal din Curtea de Arge l-au diagnosticat greit, precizeaz Pro TV, doar pe baza simptomelor i a unei analize de urin. O radiografie i analizele de snge, dac ar fi fost fcute, ar fi artat realitatea, conform aceleiai surse.
Prinii copilului, care era din comuna argeean Corbeni, au depus plngere la Parchet pentru omor din culp, rele tratamente aplicate minorului i neglijen n serviciu. Direcia de Sntate Public ancheteaz cazul, la fel i conducerea spitalului. Inutile anchete birocratice! Nu este primul i, cu siguran, nici ultimul om care moare cu zile n spitalele din Romnia. Sistemul de sntate din ara noastr este unul sub orice critic, o ruine pentru un stat european, european doar geografic.
Analiza raspunsului la criza a companiei:
Potrivit surselor cei din cadrul medical nu prea au avut ce obiecta la adresa publicului,
mai mult de atat au dat raspunsuri vagi, respective evazive.
Medicul care i-a pus diagnosticul spune ca nu avea unde sa ii faca analize de sange. In
plus, lipsea ecografistul.
Dr. Sanda Cernat, medic primar pediatru: "Nu stiu ce s-a intamplat. Nu stiu! Pai daca
as sti... "
Directoarea spitalului, care este medic chirurg si care la randul sau a vazut copilul,
sustine ca aveau laborator de analiza cateva ore dimineata si ca medicul specialist putea fi
chemat de acasa pentru o ecografie.Cert este ca desi a fost vazut de trei medici, Andrei a murit.
-
Vineri seara, ecograful si laboratorul de analize erau sub cheie, insa sambata dimineata
ecografistul putea fi sunat si chemat la spital, iar laboratorul functiona, insa nimeni nu s-a
sinchisit sa faca analize suplimentare.
Interventia publicului:
Daniela Oancea, ruda: "Mama, vorbind la telefon cu mine, imi plangea in telefon si imi
spunea :"vreau sa il duc mai departe si nu mi-l da !". Si vorbind cu ea a inceput copilul sa strige
"ajutor, sa ma ajute cineva, ca nu mai pot, ajutor! Ajutor! ".
Cuvintele cheie pentru identificarea frame-ului: cel mai des intalnit a fost cuvantul
malpraxis, copil mort, curtea de arges.
Reactia autoritatior:
Procurorii care ancheteaza cazul au decis ca autopsia sa nu fie facuta in acest spital, unde
lucreaza medicii care sunt acuzati de parinti de malpraxis.
Astfel, ca o prim msur, unitatea sanitar a fost sancionat cu 10.000 de lei pentru management de caz defectuos, iar cei doi medici pediatri care au acordat asisten medical i au urmrit evoluia pacientului au fost suspendai pe perioada cercetrilor.
Reamintim c la cererea ministrului Sntii ncepnd de ieri reprezentanii DSP Arge efectueaz o anchet la Spitalul Municipal Curtea de Arge n cazul copilului decedat la 24 de ore dup internare., anun Ministerul Sntii printr-un comunicat de pres dat publicitii astzi.
Concluzii generale
Teoretic fiecare instituie public sau de stat trebuie s aib un plan de comunicare de criz care trebuie s ntruneasc anumite elemente.
Nu putem tii dac spitalul avea un plan de comunicare de criza, insa am indentificat urmatoarele caracteristici ale unui plan:
- aprobarea conducatorului organizatiei - acesta fiind dispun el insusi sa ofere declaratii
de presa si interviuri jurnalistilor
- proceduri interne de anchetare a cazului
- proceduri externe de anchetare a cazului
- prezenta autoritatilor: DSPA, inclusiv Ministerul Sanatatii
- intelegeri prinvind autoritatile care difuzeaza informatia ( Seful DSPA )
- contactul cu mass-media.
Identificam totodata cu usurinte trei etape ale crizei: etapa de pre-criza, etapa de criza si
etapa de post-criza.
Atat in reportajele tv, cat si in articolele ce au prezentat cazul, regasim marturii ale
familiei si persoanelor venite la protest, declaratii acordate de conducerea institutiei in criza, mici
citate din declaratiile unui singur medic pediatru din cei doi sanctionati, interviuri acordate de
seful autoritatilor DSPA si declaratia sefului IMLA, venita sa sustina faptul ca toate probele se
indreapta catre acuzarea de neglijenta in serviciu si management defectuos, a spitalului.
Publicatiile media analizate, precum PROTV, ePitesti si EVZ au ales sa trateze subiectiv
cazul, aruncand acuzatii pe doctorii implicati, dar si pe sistemul de sanatate din Romania, TVR1
fiind singura televiziune care a ales sa trateze obiectiv cazul si sa relateze faptele fara a pune prea
mult accent pe vina medicilor sau a sistemului, ci pe drama familiei indoliate.
-
Strategiile folosite de conducere in incercarea de a face fata crizei au fost: negarea,
distantarea, actiunea de remediere si scuza.
0. Research articole Toata echipa
1. Identificarea tipului de criza: povestea crizei si tipologie conform teoriei Bianca Paul
2. Indentificarea etapelor crizei Loredana Vieru
3. A existat sau nu un plan de comunicare de criza Bianca Paul
4. Strategiile de raspuns la criza folosite Alina Dobre
5. Spatiu in care criza a fost trata simplu, amplu, comentariile publicului, comentariul
jurnalistic Ioana Simionas
6. Comentariu jurnalistic - pe diferite publicatii
--> analiza raspunsului la criza a companiei
--> interventia publicului, discursul publicului
--> cuvinte cheie pentru identificarea frameului
--> prezenta autoritatilor in subiectul prezentat - daca exista, ce au facut?
--> vizibilitatea canalului analizat (tiraj, cat cititori, etc)
--> articole din ziare dar si online dar si canale TV
PROTV - Bianca Paul
TVR1 - Loredana Vieru
Evz.ro - Alina Dobre
Pitesti.ro - Ioana
Simionas
7. Concluzii Loredana Vieru
Publicatie Comentarii Data Articol
Stirile Protv 52 20.04.2015 http://stirileprotv.ro/stiri/social/baiat-in-varsta-de-8-ani-mort-la-o-zi-dupa-internare-acuzatiile-aduse-de-parinti-medicilor-din-curtea-de-arges.html
Stirile Protv 19 21.04.2015 http://stirileprotv.ro/stiri/sanatate/concluzie-in-cazul-copilului-din-curtea-de-arges-care-a-murit-la-o-zi-dupa-internare-medicii-au-gresit-diagnosticul.html
Stirile Protv 29 22.04.2015 http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/prostest-la-spitalului-din-curtea-de-arges-100-de-persoane-cer-pedepsirea-vinovatilor-in-cazul-decesului-lui-andrei.html
Stirile Protv 7 23.04.2015 http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/andrei-baiatul-care-a-murit-din-cauza-unui-diagnostic-gresit-inmormantat-parintilor-li-s-a-facut-rau-de-mai-multe-ori.html
epitesti.ro 0 21.05.2015 http://epitesti.ro/stiri/sanatate/revoltator-copilul-mort-spitalul-curtea-de-arges-diagnosticat-gresit/
epitesti.ro 0 22.05.2015 http://epitesti.ro/stiri/sanatate/spitalul-curtea-de-arges-amendat-medicii-suspendati/
epitesti.ro 0 22.05.2015 http://epitesti.ro/stiri/sanatate/protest-curtea-de-arges-copilul-tau-ar-putea-fi-locul-lui-andrei/
epitesti.ro 0 22.05.2015 http://epitesti.ro/stiri/sanatate/azi-protest-fata-spitalului-din-curtea-de-arges/
Stiri tvr 1 2 21.04.2015 http://stiri.tvr.ro/baietelul-din-arges-a-murit-pentru-ca-a-fost-diagnosticat-gresit--dosar-penal-pentru-omor-din-culpa_59454.html
Stiri tvr 1 0 22.04.2015 http://stiri.tvr.ro/protest-la-spitalul-din-curtea-de-arges--oamenii-sunt-revoltati-de-cazul-baietelului-de-8-ani_59504.html
Stiri tvr 1 4 20.04.2015 http://stiri.tvr.ro/acuzatii-de-malpraxis-la-arges--un-baiat-de-7-ani--internat-cu-enterocolita--a-murit-a-doua-zi_59415.html
Stiri tvr 1 0 05.05.2015 http://stiri.tvr.ro/anchetele-de-malpraxis-dureaza-chiar-si-un-an-multi-gresesc-putini-platesc_60002.html
Stiri tvr 1 0 06.05.2015 http://stiri.tvr.ro/ancheta-extinsa-la-curtea-de-arges-un-al-treilea-medic-e-cercetat-in-cazul-baietelului-mort_60044.html
-
evz.ro 9 21.04.2015 http://www.evz.ro/sistemul-ucigas-copilul-mort-la-curtea-de-arges-diagnosticat-gresit-l-au-tratat-de-diaree-dar-baietelul-avea-alta-afectiune-si-a-murit-cu-zile.html
evz.ro 9 22.04.2015 http://www.evz.ro/oamenii-nu-mai-suporta-sistemul-criminal-au-iesit-in-strada-pentru-moartea-lui-andrei-medicii-au-fost-suspendati.html
evz.ro 2 23.04.2015 http://www.evz.ro/sanctiune-in-cazul-copilului-mort-cu-zile-in-spitalul-din-curtea-de-arges-10000-de-lei-pentru-viata-lui-andrei.html
evz.ro 2 20.04.2015 http://www.evz.ro/fratilor-in-ce-tara-traim-un-copil-de-8-ani-internat-cu-o-afectiune-banala-lasat-sa-moara-nu-s-a-intamplat-in-evul-mediu-ci-acum-la-curtea-de-arges.html
mediafax.ro 1 21.04.2015 http://www.mediafax.ro/social/arges-copilul-diagnosticat-cu-enterocolita-a-murit-de-pneumonie-si-insuficienta-cardio-respiratorie-14135446
mediafax.ro 7 20.04.2015 http://www.mediafax.ro/social/copil-de-opt-ani-cu-enterocolita-mort-la-spitalul-curtea-de-arges-medicii-reclamati-la-parchet-14130057
puterea.ro 0 22.04.2015 http://www.puterea.ro/social/dsp-arges-a-aplicat-primele-sanctiuni-in-cazul-copilului-care-a-murit-la-spitalul-din-curtea-de-arges-112435.html
realitatea.net 0 21.04.2015 http://www.realitatea.net/cazul-copilului-de-7-ani-mort-la-spitalul-din-curtea-de-arge-ce-a-aratat-necropsia_1680464.html
realitatea.net 0 20.04.2015 http://www.realitatea.net/copil-de-7-ani-mort-la-24-de-ore-de-la-internarea-in-spital-parintii-acuza-medicul-de-indiferenta_1679510.html
click.ro 0 22.04.2015 http://www.click.ro/news/national/update-lasat-sa-moara-de-medicii-incompetenti-de-la-spitalul-din-curtea-de-arges
agerpres.ro 0 22.04.2015 http://www.agerpres.ro/sanatate/2015/04/22/ministerul-sanatatii-dsp-a-aplicat-primele-sanctiuni-in-cazul-copilului-decedat-la-spitalul-din-curtea-de-arges-12-31-18
Antena3 2 22.04.2015 http://www.antena3.ro/romania/sanctiuni-dupa-moartea-copilului-diagnosticat-gresit-cu-enterocolita-291237.html
Romania TV 4 22.04.2015 http://www.romaniatv.net/protest-in-fata-spitalului-din-curtea-de-arges-dupa-moartea-unui-copil_216092.html
Romania TV 6 22.04.2015 http://www.romaniatv.net/primele-sanctiuni-in-cazul-copilului-mort-la-spitalul-din-curtea-de-arges--la-o-zi-de-la-internare_216075.html
Romania TV 6 21.04.2015 http://www.romaniatv.net/diagnostic-gresit-in-cazul-copilului-mort-in-bratele-mamei-la-24-de-ore-de-la-internare_215879.html
Buna ziua Iasi 0 22.04.2015 http://www.bzi.ro/ce-sanctiuni-s-au-dat-dupa-moartea-copilului-diagnosticat-gresit-493251
b1 tv 2 21.04.2015 http://www.b1.ro/stiri/eveniment/doua-anchete-au-fost-deschise-dupa-ce-un-copil-diagnosticat-gresit-a-murit-in-spitalul-de-la-curtea-de-arges-video-108868.html
b1 tv 0 22.04.2015
http://www.b1.ro/stiri/eveniment/explicatii-dupa-moartea-copilului-diagnosticat-gresit-la-spitalul-de-la-curtea-de-arges-medicul-nu-a-cerut-o-radiologie-desi-exista-un-cabinet-in-spital-care-functioneaza-si-sambata-video-108966.html
Adevarul 7 22.04.2015
http://adevarul.ro/locale/pitesti/masuri-scandaloase-copil-8-ani-murit-spitalul-curtea-arges-fiind-diagnosticat-gresit-10000-lei-amenda-spital-medici-suspendati-1_55378007cfbe376e35703703/index.html