comunicarea mediata de calculator_monica enescu

15
Comunicarea mediată de calculator: beneficii şi dezavantaje Enescu Monica Elena, Gr.1 Abstract Odată cu creşterea numărului de utilizatori de Internet şi a popularităţii reţelelor de socializare, cercetătorii sunt din ce în ce mai interesaţi să afle impactul pe care mediul virtual îl are asupra vieţii indivizilor şi a wellbeingului fizic şi psihic. Literatura de specialitate arată că părerile sunt împărţite în ceea ce priveşte beneficiile şi dezavantajele utilizării Internetului pentru comunicare, crearea şi menţinerea relaţiilor interpersonale. Acest eseu trece în revistă principalele concluzii la care au ajuns cercetările în domeniu, subliniând faptul că utilizarearea Internetului şi a reţelelor de socializare pentru comunicarea virtuală aduce multe beneficii, motiv pentru care este practicată atât de mult şi pe scară atât de largă, dar, ca orice lucru folosit în excces şi fără discernământ, poate crea probleme care trebuiesc luate în considerare şi studiate de specialişti. Cuvinte cheie: internet, comunicare, retea de socializare, Facebook, beneficii, personalitate, extraversie, introversie, adictie, depresie, singuratate, suport social Introducere Pentru a răspunde la principalele întrebări ridicate de utilizarea în masă a Internetului şi popularitatea covârşitoare a reletelor de socializare ca Facebook sau MySpace, trebuie să avem în vedere că utilizatorii acestora nu mai reprezintă o categorie omogenă, ci din contră, tot mai multe persoane mature şi vârstnice au început să se adapteze şi ele la acest nou mod de a utiliza Internetul şi a-şi face conturi personale pe astfel de siteuri. Întrebările care se ridică sunt deci 1

Upload: monniq

Post on 17-Aug-2015

225 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

social media psychology

TRANSCRIPT

Comunicarea mediat de calculator: beneficii i dezavantajeEnescu Monica Elena, Gr.1AbstractOdat cu creterea numrului de utilizatori deInternet i a popularitii reelelor desocializare, cercettorii sunt din ce n ce mai interesai s afle impactul pe care mediul virtuall are asupra vieii indivizilor i a wellbeingului fizic i psihic. Literatura de specialitate aratc prerile sunt mprite n ceea ce privete beneficiile i dezavantaele utilizrii Internetuluipentru comunicare, crearea i meninerea relaiilor interpersonale. !cest eseu trece n revistprincipalele concluzii la care au auns cercetrile n domeniu, sublini"nd faptul cutilizarearea Internetului i a reelelor de socializare pentru comunicarea virtual aduce multebeneficii, motiv pentru care este practicat at"t de mult i pe scar at"t de larg, dar, ca oricelucrufolosit ne#cces i frdiscernm"nt, poatecreaproblemecaretrebuiescluatenconsiderare i studiate de specialiti.$uvinte cheie% internet, comunicare, retea de socializare, Facebook, beneficii, personalitate,extraversie, introversie, adictie, depresie, singuratate, suport socialIntroducere&entru a rspunde la principalele ntrebri ridicate de utilizarea n mas a Internetuluii popularitatea cov"ritoare a reletelor de socializare ca'aceboo( sau )*+pace, trebuie savem n vedere c utilizatorii acestora nu mai reprezint o categorie omogen, ci din contr,tot mai multe persoane mature i v"rstnice au nceput s se adapteze i ele la acest nou mod dea utiliza Internetul i a,i face conturi personale pe astfel de siteuri. -ntrebrile care se ridicsunt deci multiple i nu se mai rezuma doar la Cat timp petrecem pe Facebook sau Cat timppetrecem n faa calculatorului ci la Cine, Cum i !e ce" !cest eseu ncearc s rspund lantrebrile acestea pornind de la literatura de specialitate e#istent. .up cum arat studiul realizat de /raut i colegii si 0/raut et al, 12234, persoanelecarebeneficiazdecone#iune laInternetacas,folosescInternetulpentrucomunicareacuprietenii i familia, mai mult dec"t oricare alt motiv. 5n alt studiu,realizat n 6777 08arrett,67774,citeaz 93: dintre participani care spun c folosirea Internetului i face s se simtmai apropiai de familie. Internetul faciliteaz depirea barierelor geografice i contactul cuun numr mai mare de oameni i cu grupuri diverse, ceea ce nainte nu ar fi fost posibil 0+haw ; 8ant, 67764. .e asemenea, oameni cu interese sau pasiuni neobinuite, pe care le,are#prima cu reticen din cauza timiditii sau faptului c nu mai cunosc persoaneca ei, auacum ocazia s cunoasc indivizi asemeni lor i s aparin unor comuniti virtuale care se lemprteasc interesul 0/raut et al, 1223< )c/enna et al, 67774.$ontrar ideii c Internetul duce la izolare, unele studii arat c folosirea internetuluieste corelat pozitiv cu implicarea social i cu scderea sentimentului de singurtate0=amburger ;>en,!rtzi, 67774. La?oseet al, aunglaconcluziasimilarcInternetul1folosit pentru comunicare, n special comunicarea prin e,mail cu persoane cunoscute,coreleaz cu creterea suportului social perceput 0La?ose et al, 67714.@u toate studiile au fost ns la fel de optimiste. /raut i colegii si012234artaunstudiul lor cutilizarea Internetului poate avea efecte negative, scz"ndinteraciunea icomunicareadintremembrii familiei carelocuiescmpreun. .easemenea, sentimentedesingurtate, depresie i stres au fost corelate cu o utilizare mai frecvent a Internetului 0/rautet al, 12234.Motivele utilizrii Internetului i reelelor sociale$ercettorii au mprit n trei categorii motivele pentru care oamenii folosescserviciiledeInternet% obinereadeinformaii, comunicareinterpersonali entertainment0+haw ; 8ant, 67764. .intre toi utilizatorii de Internet, apro#imativ o treime folosesc reelede socializare i 17: din timpul petrecut online este petrecut pe aceste reele 08lobal 'acesand @etwor(ed &laces, 67724.5nsonda realizat n!merican677Aaratac99:dintineri folosescreeledesocializare, 21: le folosesc pentru a menine relaiile de prietenie pe care le au i B2: pentrua i face noi prieteni 0Lenhart, 677C4. !ctivitile n care un numr de 1D1 de studeni din!merica au raportat c se implica pe reelele de socializare au fost% citirea comentariilorirspunderealacomentarii pepaginalor sauaprietenilor,A7:, trimitereademesaeirspunderea la mesaeEinvitaii,1B: i navigarea paginilor i profilelor unorcunoscuiEprieteni sau de alt tip , 1D: 0+ubrahman*am et al, 67734.5nalt studiurecent careafolosit msurtori fiziologice0conductivitateapielii ielectrom*ografie facial4a artatc str"ngerea de informaii de pe profilele cunoscuilor iprietenilor este mai plcut dec"t navigarea paginii de nouti 0ne#sfeed4 0Fise, !lhabash ;&ar(, 67174, nacest proces fiindprobabil implicatepri alecreierului responsabilecuplcerea, recompensa i apetitul.)otivele ce in de social sunt cel mai des raportate de utilizatori n studiile realizate peaceasttem. 5nalt studiu0+ubrahman*amet al, 67734confirmacest lucruclasific"ndurmtoarele motivaii raportate de studenii unei universiti% 31: doresc s in legtura cuprieteni i rudepecarenulevddes, A1:folosescreelelepentruci prietenii lorlefolosesc, B3:inastfel legturacufamilialor icurudeapropiate, D9:facplanuri cuprietenii apropiai cu care se vd des.G#istcercetri careintroducaici i unalt concept, cel decapital social. &utnam067774 face diferena dintre dou tipuri de capital social% de legtur 0bridging capital4 i deataament 0bonding capital4. $apitalul social de legtur se refer la cone#iunile mai slabedintre indivizi care sunt stabilite cu scopul mprtiriide informaiii nu acela de suportemoional. !ceste legturi sunt importante deoarece permit transferul de cunotine imbogirea lor, datorit heterogenitii utilizatorilor c"t i oportunitilor de activiti, locuride munc, etc. $apitalul social de ataament se refer la acele legturi str"nse pe care le avemcu familia i prietenii apropiai i care conin o latur emoional. .eoarece reelele socialepermit i chiar promoveaz formarea de legturi slabe,de tipulbridging social capital,eleofer multe beneficii ce vin odat cu acestea i care cu greu sunt susinute n afara mediuluivirtual. 2)eninerea unui capital social de legtur este n beneficiul studenilor deoarece oferoportuniti de gsire a unor locuride munc,arta acest studiu 0Gllison, +teinfield, Lampe,677C4. $onform unui alt studiu, avantaai de acest capital social sunt mai ales, persoanele custim oas de sine 0+teinfield, Gllison, Lampe, 67734.5n studiu realizat de >a(er 067724, face c"teva observaii la nivelul diferenelor degen. !stfel, se pare c femeile folosesc reelele de socializare pentru a comunica cu grupulapropiat de prietenii cunotine, pentru entertainment i pentru a facetimpul s treac mairepede. >rbaii, pe de alt parte, ar folosi reelele ca pe un instrument de compensare social,nvareEmbogireacunotinelori gratificaresocial0apartententalaungrup, afirmareaidentitii4. !t"t brbaii c"t i femeile au raportat ca motivaii cutarea de noi prieteni, suportsocial, informaii i entertainment ca fiind cele mai importante n folosirea reelelor sociale,aa cum arat un studiu realizat pe 932 de studeni 0/im et al, 67114.Utilizatorii i profilul lor de personalitate$ele mai multe cercetri care studiaz relaia dintre personalitate i utilizareaInternetului,pornesc de la premisa c diferenele individuale de personalitate duc la scopurispecificei moduri diferitedeutilizareaInternetului i areelelorsociale. -ntr,unstudiurealizat deFolfradt i .oll067714, ncares,auluat ncalcul cele 9maritrsturidepersonalitate 0nevrotism, e#traversie, deschidere, agreabilitate i constinciozitate4, doarnevrotismul a corelat semnificativ cu cutareasurselorde entertainment n timp ce inevrotismul i e#traversia au fost predictive pentru nclinaia ctre comunicare interpersonal.-n general, aceste studii arat c trsturile de personalitate sunt cel puin variabilemoderatoarenprocesul deutilizare areelelorsocialeinmotivaiile asociateacestuiproces.!lte studii care s,au ocupat cu cercetarea acestei legturi indic faptul c oamenii careau o reea de cunotine i prieteni mai mare, n afara mediului virtual, persoanele e#trovertei cu o stima de sine mai ridicat, folosesc reelele de socializare n scopul de mbuntire avieii sociale, n timp ce persoanele introvertite, cu o stima de sine mai oas i care au puiniprieteni apropiai n realitate, ncearc s compenseze lipsa de satisfacie, timiditatea sau stimaoas de sine, form"nd relaii de prietenie n mediul online 0>ar(er, 6772< Gllison et al, 677Cargh067774au afirmat c interaciunea social n mediul virtual arecaracteristici specifice%14 !nonimitatea M ceea ce nseamn c relaiile pot fi formate fr a e#perimentaapropierea fizic sau pro#imitatea cu cellalt64 $ontrolul M care este dat de faptul c un utilizator poate s se contecteze saudeconecteze c"nd dorete, s scrie, s tearg, s se g"ndeasc i s rescrie ceeace dorete s transmit$ei doi cercettori au stabilit c sunt dou tipuri de motivaii pentru utilizarea reelelorsociale i anume motivaii ce in de sine i motivaii ce in de ceilali, pun"nd accentul pemotivaiileceindesinei argument"ndcatunci c"ndsinelenupoatefi e#primat ninteraciunearealcuceilali, el vacutaoportuniti deasee#primanmediul virtual.)c/ennai >argh067764aunaintat conceptul deKreal&meLcaremodereaz motivaiaindivizilor de a prefera un mediu sau altul, n funcie de locul unde simt ei c i pot e#primamai mult i mai autentic, Ksinele realL, n viaa real sau n mediul online. 5+tudiul realizat de !michai,=amburger, Fainapel i 'o# 067764, confirm faptul cpersoaneleintrovertei neurotice, dincauzadificultilor sociale, i localizeazcel maiadeseaKsinele,realLnmediul online, ntimpcepersoanelee#travertei ne,neuroticeilocalizeaz Ksinele,realL n interaciunile tradiionale din mediul offline. !stfel, pentruintroverti i neurotici, Internetul oferoportunitateaunei mprtiri i e#primri asineluireal, lucru at"t de important, deoarece persoanele care nu i pot e#prima autentic sinele, suntpredispui la serioase probleme psihologice 0?ogers, 12914.+tareadebinepsihologicafost mbuntiti ntr,unalt studiu, ncareB7departicipani au fost implicai pe o perioad de B,3 sptm"ni n discuii pe chat cu un parteneranonim 0+haw ; 8ant, 67764. $ondiiile au fost controlate prin crearea unui site special iprogramarea a 9discuii ntre cei doi parteneri, av"ndntrebri i subiecte de discuierecomandate i cu meniunea de a nu,i dezvlui identitatea. )surtori ale depresiei,sentimentului de singurtate, stima de sine i suport social perceput au fost luate cu autorulunorchestionare,naintedencepereae#perimentului, dupdousesiuni dediscuiei lafinal, dup cinci sesiuni de discuie. ?ezultatele studiului longitudinal, au artat c dup celeB,3 sptm"ni, n care participanii au discutat pe Internet cu un partener anonim, singurtateai depresia au sczut considerabil iar stima de sine i suportul social perceput au crescut, lanceput treptat i substanial dup 6 sesiuni de discuii..up cumafirmacercettorii, se parec folosirea Internetuluinu afecteaz at"tderepede stima de sine, ci mai degrab asta este o consecin a scderii depresiei, singurtii ia creterii suportului social perceput. !nonimitatea caracteristic interaciunilor online i poateface pe oameni s mprteasc mai multe lucruri despre ei mai uor, ceea ce poate duce larelaii mai intime i mai apropiate 0+haw ; 8ant, 67764.)erg"ndi mai departe,unelestudii afirmcInternetul contribuielacreareadecapital social i lapromovareademocraiei, facilit"ndinformareaoamenilori oferindu,leocaziadeaseimplicancauzesocialecomune, ceindecolectivitatei viaapublic0>ennett, 67734. !ceast poziie o are i articolul publicat de Huniga, Nung i Ialenzuela, icare afirm c accesarea informaiei prin intermediul reelelor de socializare este un factorpredictiv pentru capitalul social i civic, pentru implicarea politic n mediul online i offline0de Huniga, Nung ; Ialenzuela, 67114.-ns nu este media per se, ceea care duce la implicare politic i capital social ci feluln care oamenii se folosesc de Internet i de reele sociale 08il de Huniga, 67724. !ltfel spus,pe l"ng cei care folosesc Internetul pentrue#primarea i construirea identitii, pentruentertainment i comunicare interpersonala, mai sunt i cei care creaz i distribuie informaiede interes public, interesai de viaa social i politic 0=ilbert, 67724. !stfel,ipotezelede la carea pornitaceast cercetareaufostcKfolosirea reelelorsociale de ctre indivizi cu scopul de a fi informai, va fi corelat pozitiv cu capitalul social,participare civic, participare politic offline i participare politic online. ?ezultatele acestuistudiu au artat c msur n care oamenii folosesc reeaua de socializare pentru a se informadespre viaa public, politic i comunitatea lor, este legat de efecte cum ar fi capitalul social,participarea civic i participarea politic n ambele medii, online i offline.6!a cum spun cercettorii studiului, afl"nd despre ceea ce se petrece n comunitateanoastr, reflect"nd la asta i discut"nd cu cei din ur, utilizarea mediului online influeneazmediul politic e#istent i faciliteaz o mai mare coeziune a comunitii prin implicarea civica membrilor ei. Informarea prin intermediul reelelor sociale nu doar promoveaz o societatemai coeziva, dar faciliteaz i spriin democraia i spiritul participativ.Bibliorafie)illennials, narcissism, and social networ(ing% Fhat narcissists do on socialnetwor(ing sites and wh* 6711+hawn ). >ergman a,, )atthew G. 'earrington a, +haun F. .avenport b, NacOueline H. >ergman &ersonalit* and Individual .ifferences 97 067114 C7AMC111. =amburger, P.!., ; >en,!rtzi, G. 067774. Jhe relationshipbetween e#traversion and neuroticism andthe different uses of the Internet. Computers in'uman (e)avior 1A%BB1MBB2./raut, &., &atterson, )., Lundmar(, I., et al. 012234.Internet parado#% a social technolog* that reducessocial involvement and ps*chological well,beingQ*merican +s$c)ologist 9D%A9MCC.)c/enna, /.P.!., ; >argh, N.!. 012234. $oming outin the age of the Internet% identit* Kde,marginaliza ,tionL through virtual group participation. ,ournal of+ersonalit$ and %ocial +s$c)olog$ C9%A31MA2B.)c/enna, /.P., ; >argh, N.!. 067774. &lan 2 from c*berspace%the implications of the Internet for personalit*and social ps*cholog*. +ersonalit$ and %ocial+s$c)olog$ -evie# B%9CMC9.)c/enna, /.P.!., ; >argh, N. 067764. $an *ou see theKreal meLQ ! theor* of relationship formation on theInternet 0in press4.?ogers, $. 012914. Client&centered t)erap$. >oston%=oughton,)ifflin.Pair !michai,=amburger, 8alit Fainapel, and +haul 'o# 067764. $*ber&s*cholog* ; >ehavior. !pril 6776, 9064% 169,163.doi%17.1732E172B2D176C9DCC797C.Folfradt, 5. ; .oll, N. 067714. )otives of !dolescents Jo 5se the Internet as a 'unction of &ersonalit* Jraits, &ersonal and +ocial 'actors.,ournal of Educational Computing -esearc), ./014, 1D,6C.+haw, Lindsa* =.< 8ant, Larr* ). 067764. RIn .efense of the Internet% Jhe ?elationship between Internet $ommunication and .epression,Loneliness, +elf,Gsteem, and &erceived +ocial +upport.R $*ber&s*cholog* ; >ehavior 9064% 19C,1C1 http%EEhdl.handle.netE676C.B6EAD6CC8arrett, N./. 067774. G,mail helps father and daughterconnect across distance. SOn,lineT. !vailable%www.cnn.comE+&G$I!L+EviewsEeffectE6777E11E(irtzgarrett.email.nov67E./raut, ?., &atterson, )., Lundmar(, I., et al. 012234.Internet parado#% a social technolog* that reducessocial involvement and ps*chological well,being.*merican +s$c)ologist 9D%171CM17D1.)c/enna, /.P.!., ; >argh, N.!. 067774. &lan 2 fromc*berspace% the implications of the Internet for personalit*and social ps*cholog*. +ersonalit$ and %ocial+s$c)olog$ -evie# B%9CMC9.7Folfradt, 5, ; .oll, N. 067774. )otives of adolescentsto use the Internet as a function of personalit* traits,personal and social factors. ,ournal of EducationalComputing -esearc) 6B%1DM6C.=amburger, P.!., ; >en,!rtzi, G. 067774. Jhe relationshipbetween e#traversion and neuroticism andthe different uses of the Internet. Computers in'uman (e)avior 1A%BB1MBB2.La?ose, ?., Gastin, ).+., ; 8regg, N. 067714. ?eformulatingthe Internet parado#% +ocial cognitive e#planationsof Internet use and depression. SOn,lineT.!vailable% www.behavior.netENO>Ev1n6Eparado#.html.)c/enna, /.P.!., ; >argh, N.!. 012234. $oming outin the age of the Internet% identit* Kde,marginaliza,tionL through virtual group participation. ,ournal of+ersonalit$ and %ocial +s$c)olog$ C9%A31MA2B.8il de HUViga, =., Nung, @. and Ialenzuela, +. 067164, +ocial )edia 5se for @ews and IndividualsW+ocial $apital, $ivic Gngagement and&olitical &articipation. Nournal of $omputer,)ediated $ommunication, 1C% D12MDDA. doi% 17.1111E.173D,A171.6716.719CB.#>ennett, F. L. 067734. $hanging citizenship in the digital age. InF. L. >ennett 0Gd.4, Civic life online01earning )o# digital media can engage $out) 0pp. 1M6B4. $ambridge, )!% Jhe )IJ &ress.>ennett, +. G. 0122C4. /nowledge of politics and sense of subective political competence. *merican+olitics 2uarterl$, .3, 6D7M6B7.Gllison, @. >., +teinfield, $., ; Lampe, $. 0677C4. Jhe benefits of 'aceboo( XXfriends%YY +ocial capitaland college students use of online social networ( sites. ,ournal of Computer&MediatedCommunication, 1.0B4, 11BDM11A3.8il de HZu[niga, =. 067724. XX>logs, ournalism and political participationYY In &apacharissi, H. 0Gds.4,ournalism and citizens)ip0 4e# agendas in communication, 0pp. 173M16D4. @ew Por(% ?outledge.=ilbert, ). 067724. Jhe maturing concept of e,democrac*% 'rom e,voting and online consultationsto democratic value out of umbled online chatter. ,ournal of 5nformation 6ec)nolog$ 7 +olitics, 8,3CM117.&ar(, @., /ee, /. '., ; Ialenzuela, +. 067724. >eing immersed in social networ(ing environment%'aceboo( groups, uses and gratifications, and social outcomes. C$ber+s$c)olog$ 7 (e)avior, 1.0A4,C62MCDD.&utnam, ?. .. 067774. (o#ling alone0 6)e collapse and revival of *merican communit$. @ew Por(%+imon and +chuster./uss.N, 8riffiths).. Online+ocial @etwor(ingand !ddiction\! ?eviewof the&s*chological Literature.5nternational ,ournal ofEnvironmental -esearc) and +ublic 'ealt). 6711< 3024%D963,D996.>o*d, ..).< Gllison, @.>. +ocial networ( sites% .efinition, histor*, and scholarship. N. $omput.)ediat. $omm. 6773, 1D, 617,6D7.Jhe @ielsen $ompan*. 8lobal 'aces and @etwor(ed &laces< Jhe @ielsen $ompan*% @ew Por(,@P, 5+!, 6772< !vailable online% http%EEblog.nielsen.comEnielsenwireEwp,contentEuploadsE6772E7DEnielsen]globalfaces]mar72.pdf 0accessed on 13 !ugust 67114.Lenhart, !. +ocial @etwor(ing Febsites and Jeens% !n Overview< &ew ?esearch $enter%Fashington, .$, 5+!, 677C< !vailable online% http%EEwww.pewinternet.orgE^EmediaEE'ilesE?eportsE677CE&I&]+@+].ata])emo]Nan]677C.pdf.pdf 0accessed on 6C @ovember 67174.+ubrahman*am, /.< ?eich, +.).< Faechter, @.< Gspinoza, 8. Online and offline social networ(s%5se of social networ(ing sites b* emerging adults. N. !ppl. .ev. &s*chol. 6773, 62, B67,BDD.Fise, /.< !lhabash, +.< &ar(, =. Gmotional responses during social information see(ing on'aceboo(. $*berps*chol. >ehav. +oc. @etwor(. 6717, 1D, 999,9A6./im, N.=.< /im, ).+.< @am, P. !n anal*sis of self,construals, motivations, faceboo( use, anduser satisfaction. Int. N. =um,$omput. Int. 6717, 6A, 17CC,1722.>ar(er, I. Older adolescentsY motivations for social networ( site use% Jhe influence of gender,group identit*, and collective self,esteem. $*ber&s*chol. >ehav. 6772, 16, 672,61D.8Gllison, @.>.< +teinfield, $.< Lampe, $. Jhe benefits of 'aceboo( KfriendsL% +ocial capital andcollege studentsY use of online social networ( sites. N. $omput,)ediat. $omm. 677C, 16< !vaiableonline% http%EEcmc.indiana.eduEvol16EissueBEellison.html 0accessed on 13 !ugust 67114.&utnam, ?... >owling !lone< +imon ; +chuster% @ew Por(, @P, 5+!, 6777.+teinfield, $.< Gllison, @.>.< Lampe, $. +ocial capital, self,esteem, and use of online socialnetwor( sites% ! longitudinal anal*sis. N. !ppl. .ev. &s*chol. 6773, 62, BDB,BB9./im, P.< +ohn, ..< $hoi, +.). $ultural difference in motivations for using social networ( sites% !comparative stud* of !merican and /orean college students. $omput. =um. >ehav. 6711, 6C,DA9,DC6.H*wica, N.< .anows(i, N. Jhe faces of 'aceboo(ers% Investigating social enhancement and socialcompensation h*potheses% &redicting 'aceboo( and offline popularit* from sociabilit* andself,esteem, and mapping the meanings of popularit* with semantic networ(s. N. $omput,)ediat.$omm. 6773, 1B, 1,DB.)ehdizadeh, +. +elf,presentation 6.7% @arcissism and self,esteem on faceboo(. $*berps*chol.>ehav. +oc. @etwor(. 6717, 1D, D9C,DAB.>uffardi, G.L.< $ampbell, F./. @arcissism and social networ(ing web sites. &ers. +oc. &s*chol.>. 6773, DB, 1D7D,1D1B.La >arbera, ..< La &aglia, '.< Ialsavoia, ?. +ocial networ( and addiction. $*berps*chol. >ehav.6772, 16, A63,A62.!michai,=amburger, P.< Iinitz(*, 8. +ocial networ( use and personalit*. $omput. =um. >ehav.6717, 6A, 1632,1629.Orr, G.+.< ?oss, $.< +immering, ).8.< !rseneault, N.).< Orr, ?.?. Jhe influence of sh*ness on theuse of 'aceboo( in an undergraduate sample. $*ber&s*chol. >ehav. 6772, 16, DDC,DB7./irschner, &.!.< /arpins(i, !.$. 'aceboo( and academic performance. $omput. =um. >ehav.6717, 6A, 16DC,16B9.Jo(unaga, ?.+. +ocial networ(ing site or social surveillance siteQ 5nderstanding the use ofinterpersonal electronic surveillance in romantic relationships. $omput. =um. >ehav. 6711, 6C,C79,C1D)uise, !.< $hristofides, G.< .esmarais, +. )ore information than *ou ever wanted% .oesfaceboo( bring out the green,e*ed monster of ealous*Q $*ber&s*chol. >ehav. 6772, 16, BB1,BBB.&hillips, ). )*+pace or PoursQ +ocial @etwor(ing +ites +urveillance in ?omantic ?elationships