Anul VI, Serie Nouă - Nr. 185 (220), 16 Pagini, Preţ: 2 lei, Perioada: 10 - 16 iunie 2011

Cuvânt către Neamul Românesc: „Părinţii şi Ţara nu se vorbesc de rău!“Săptămânal regional de atitudine şi cultură

Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu

*actualizat în fi ecare luni

Săptămânalul dumneavoastră preferat,

Condeiul ardelean, îl puteţi achiziţiona prin

Poşta Română (abonamente) şi la vânzare liberă din:

Judeţul Mureş - Chioşcurile Symetria Târgu-Mureş, Luduş,

Târnăveni, Sovata, Ungheni, CristeştiJudeţul Braşov - Chioşcurile Roşii Braşov, Săcele, Codlea, Râşnov, Zărneşti, PredealJudeţul Covasna - Chioşcurile H-Press Sfântu-Gheorghe, Târgu-Secuiesc, Covasna, Baraolt - Chioşcurile Adrimar Sfântu-Gheorghe, Covasna, Întorsura-Buzăului Judeţul Harghita - Chioşcurile Adrimar Miercurea-Ciuc,

Topliţa, Gheorgheni, Bălan, Voşlăbeni

De n-aş fi om,aş vrea să fiuun tricoloruitat în Munţii Apuseni.

(Adrian Păunescu) 3

5

7

8

9

Apel pentru solidaritatea întregii societăţi româneşti cu românii din judeţele Covasna şi Harghita

Domnului Aurel Bote, cu toată dragostea!

De Ziua Eroilor, s-a sfinţit Monu-mentul-Mausoleu de la Gura Secului

Autonomia teritorială, românii trădători şi Pinochio

Sărbătoarea sitenilor „De la moşii noştri”, la prima ediţie

GEME REVOLTA ROMÂNILOR ÎN TRANSILVANIA„Au trecut atâtea valuri, noi rămas-am tot români“ (Ion Murgeanu)

Cei 93 de ani de când românii au redat Transilvaniei legitimitatea de drept, cea românească, nu s-au scurs limpezi, fără zguduiri, fără alte încercări care au frământat cu-gete, au generat suferinţe, au con-vertit caractere. Într-o sumară retrospectivă, găsim dovezi despre noi crime ale ungurilor după anul Marii Uniri, în zbaterea lor de a-şi reinstaura domi-naţia asupra românilor. Fierberile criminale, izvorâte din opoziţia faţă de hotărârea de la Trianon, au conti-nuat în anii următori, începând chiar din 1919, cu o furibundă campanie revizionistă, până când Dictatul de la Viena le-a acordat certificatul de ucigaşi pe care l-au aplicat cu cea mai neagră bestialitate, nu într-o luptă cu adversari de la egal la egal, în care, dacă învingi, meriţi să fii declarat erou, ci aceşti „bravi” au

cosit vieţile populaţiei româneşti din spaţiul reinvadat, formată din bătrâni, femei, copii fără arme, fără puterea de a se apăra. Astăzi, unii maghiari omagiază pe aceşti degeneraţi ca eroi ai po-porului lor, exaltându-se în cântarea faptelor lor. Acţiuni ale sceleraţilor, cu minţi fierbinţi, care se răcoreau dezlănţuind chinuri şi moarte, nu pot fi considerate „eroism” decât tot de nişte sceleraţi, care, se pare, că n-au învăţat nimic din istoria lor, vinovată de tot sângele care a curs în cei patru ani ai acelei „glorii”. Pentru o minte sănătoasă, este greu de înţeles cum un neam atât de barbar se consideră naţie demnă de luat în seamă, când o lume întrea-gă a aşezat-o în rândul fasciştilor, urmare atrocităţilor rasiste faţă de români şi evrei în Transilvania. Ar fi nedrept să considerăm că, în toate relele derulate în anii de după Unire şi cele de astăzi, este implicată acea parte a maghiari-

lor, creatori de valori universale, animaţi de ideea justei înţelegeri a fenomenului istoric. Credem că sfredelul răzbunării este învârtit de golănimea maghiară din Unga-ria, care şi-a trimis soli-instructori şi în judeţele Covasna şi Harghita, cu ilustrarea certă în Csibi Barna, indivizi retardaţi, pe încrâncenarea cărora se sprijină, în modul cel mai josnic, politica lui Tokes Laslo, ca-re-i „binecuvântează” cu autoritatea sa de purtător de cruce. Astfel de opinii îşi găsesc reflec-tare în scrierile cercetătorilor aces-tei dispute asupra istoriei Transil-vaniei: „Când, la sfârşitul primului război mondial, Imperiul Otoman a dispărut, naţiunea turcă regăsin-du-şi echilibrul şi formele unui stat modern datorită geniului lui Ata-turc, şi când aceeaşi soartă a avut-o Imperiul Habsburgic, naţiunea aus-triacă făurindu-şi în Europa un stat naţional unanim respectat… nimeni nu s-a gândit să considere aceste re-

aşezări ale naţiunilor… ca pe nişte tragedii, ca nişte nedreptăţi stri-gătoare la cer, suferite de austrieci când au încetat a mai stăpâni peste cehi, slovaci, sârbi, croaţi, români şi alte neamuri… Nu am asistat la di-fuzarea de hărţi, tipărite la Istanbul, în care hotarele Turciei să se întin-dă până la Viena şi Trapezunt, nici la alte hărţi, tipărite la Viena, prin care hotarele Austriei să înglobeze iarăşi opt, zece popoare neaustriace. Singura ţară, singurul stat ce nu şi-a găsit nici locul şi nici liniştea în Eu-ropa postbelică, şi care a oferit acest spectacol al luptei îndârjite împotri-va adevărului, a fost Ungaria hort-hystă (nu vom spune poporul ungar, ci aceeaşi clasă care, de secole, se identificase exclusivist şi dispreţui-tor cu „naţiunea” ungară)” (Ion Pă-troiu, prefaţă la cartea „Ardealul pă-mânt românesc”, Milton G. Lehrer, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, l989, p. 25, 26).

(continuare în pagina 5)

prof. Georgeta Ciobotă (Alba-Iulia)

Românii din Românii din Covasna, Harghita Covasna, Harghita şi Mureş, şi Mureş, la Palatul la Palatul ParlamentuluiParlamentului

Pe 7 iunie 2011, la sala „Avram Iancu“ din Senatul României, în organizarea Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române şi Centrului European de Studii Covasna - Harghita s-a desfăşurat dezbaterea cu tema „Consecinţele adoptării Statutului minorităţilor naţionale asupra Statului Român şi a românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş”. 4

2 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 185 (220) Dosarele istoriei

Articolul 1 din Constituţie: România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.

Săptămânal regional de atitudine ºi cultură

Colaboratori

prof. univ. dr. Petre Ţurleaprof. univ. dr. Ion Cojadr. Mircea Dogarudr. Ioan Lăcătuşudr. Gheorghe Funardr. Gheorghe Olteanudr. Vlad Hogeadr. Mircea Frenţiu dr. Mircea Măranprof. dr. Ion Rancaing. Nicolae Dorofteiprof. Ilie Şandruprof. Ligia Dalila Ghineaprof. Vasile Stancuprof. Rodica Pârvanprof. Doru Dobreanuprof. Alexandru Ciubîcăprof. Mihaela Vatamanu Alexandrescuprof. Georgeta Ciobotăprof. Sanda Romana Feldioreanprof. ing. Maria Peligradprof. drd. Costel Cristian LazărPr. Prot. Florin TohăneanPr. psh. Nicolae FloroiuPr. Ioan Ovidiu MăciucăPr. Cristian Vlad IrimiaPr. Iustin GârleanuPr. Nicolae BotaPr. Adrian StoianPr. Ioan Tămaş Lazăr LădariuConstantin MustaţăVasile GoteaLucilia DinescuDan TanasăMihai HorgaErich Mihail Broanăr

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor publicate revine autorilor (art. 206 C.P.).

E-M

ail:

info

@co

nd

eiu

lard

ele

an

.ro

Fondat în 2006Fondat în 2006Director fondator Doru Decebal Feldiorean

Director general Violeta Elena Feldiorean

Redactori Andrei Mihai Braşoveanu Adrian Teacă

Tehnoredactare (DTP) Bódi Szilamér János

Corectură Claudia Otilia Karda

Tiparul executat la:Intact SA Bucureşti

Redacţia:Str. Lăcrămioarei, Nr. 18, Bl. 42, Sc. C, Ap. 1, Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna, ROMÂNIA

Cititorii ne pot contacta la:Tel.: 0267-312.260 Fax: 0367-814.145

Editat de SC Tracia SRL Sfântu-Gheorghe

ISSN 1843 - 4665

Preşedinte

Florin IgnatDirector executiv

Ioan Mugur Topolniţchi

Asociaţia „Noi Românii“

Marcă înregistrată la OSIM NR 87664

Unul dintre cei mai importanţi istorici contemporani, prof. univ. dr. Petre Ţur-lea, fost deputat de Covasna şi colaborator al săptămânalului regional de atitudine şi cultură românească „Condeiul ardelean”, scoate la lumina tiparului, prin intermediul valoroaselor sale cărţi, al publicaţiei noastre şi a altor reviste, de specialitate, documente

cutremurătoare, inedite, din Arhiva Istorică Centrală, despre cum au fost trataţi românii în vremurile jalnice ale ocupaţiei horthyste. Asta pentru ca să vadă cei de azi (ador-miţi, naivi, creduli şi trădători, laolaltă), şi să noteze bine, ce îi aşteaptă dacă organizaţiile extremiste ungureşti, ce-şi fac libere de cap prin Ardeal, ba una chiar la guvernarea Ro-

mâniei, vor reuşi să-şi atingă scopul - mai întâi autonomia teritorială pe criterii etnice a aşa-zisului „ţinut secuiesc”, apoi indepen-denţa Transilvaniei şi, în final, alipirea ei la Ungaria. Iată încă o serie din documentele trans-mise redacţiei de colaboratorul nostru prof. univ. dr. Petre Ţurlea.

Documente inedite scoase la lumina tiparului de istoricul Petre Ţurlea, colaborator al „Condeiului ardelean”

3Anul VI, Serie Nouă - Nr. 185 (220)Eveniment

Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului RomânDespărţământul ASTRA Covasna-Harghita

pentru solidaritatea întregii societăţi româneşti cu românii din judeţele Covasna şi Harghita Vineri, 3 iunie 2011, în sala mare a Casei de Cultură din muni-cipiul Topliţa, judeţul Harghita, a avut loc Adunarea Generală a Des-părţământului ASTRA Covasna-Harghita. La adunare au participat astrişti din cele două judeţe, conf. univ. dr. Dumitru Acu, preşedintele

Comitetului Central al Asociaţiunii ASTRA, precum şi numeroşi in-vitaţi, în rândul cărora s-au aflat: deputaţii Mircea Duşa şi Vasile Gliga, ing. Stelu Platon, primarul municipiului Topliţa, şi majoritatea primarilor comunelor din bazinul Topliţei, conducerea despărţămin-telor Târgu-Mureş şi Reghin ale ASTREI, preoţi, profesori, membri ai altor asociaţii culturale româ-neşti din cadrul Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş. Adunarea s-a desfăşurat sub semnul aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea ASTREI şi marcării a 100 de ani de la Adunarea Gene-rală a Despărţământului Reghin al ASTREI, eveniment care a avut loc la Topliţa, la data de 3 iunie 1911. Conform prevederilor statutare, Adunarea a aprobat Raportul de activitate pe anul 2010 - prezentat de preşedintele Despărţământului, prof. Constantin Costea, Raportul Comisiei de cenzori - prezentat de prof. Doru Dobreanu, programul de activitate şi planul de venituri şi cheltuieli pe anul 2011. A fost ales un nou comitet de conducere al Despărţământului, format din: prof. dr. Luminiţa Cornea - preşedinte, prof. drd. Costel Cristian Lazăr - prim-vicepreşedinte, prof. Dori-na Drăghici Moraru şi Constantin Costea - vicepreşedinţi, învăţătoa-rea Olga Gheorghincă - secretar şi alţi şase membrii. La finalul Adu-nării, Ansamblul Folcloric „Izvo-raşul” din Gălăuţaş a prezentat un frumos program de cântece şi dan-suri româneşti specifice zonei etno-grafice locale. Pe lângă problemele vizând pro-movarea culturii şi solidarităţii ro-mâneşti de către cercurile ASTRA din judeţele Covasna şi Harghita,

participanţii la dezbateri au evi-denţiat faptul că ultimele evoluţii, precum: deschiderea la Bruxelles a unei „reprezentanţe a Ţinutului Secuiesc”, aplicarea unei strategii care urmăreşte înfăptuirea autono-miei teritoriale pe criterii etnice, sub forma colaborării dintre „auto-

guvernările locale” din judeţele Co-vasna, Harghita şi Mureş, afişarea ostentativă a comportamentului de „stat în stat”, iniţierea şi organiza-rea de către autorităţile locale de evenimente publice culturale sau de altă natură exclusiv pentru mi-noritatea maghiară, inversarea ra-portului constituţional dintre limba română şi limba maghiară în ins-cripţiile publice, sunt certitudini care vin să consacre un statut de facto aşa-zisului ţinut secu-iesc şi care, în anii următori, sub presiunea maghiară şi pe fondul slăbiciunii autorităţilor române poate să devină de jure o entitate distinctă faţă de Statul Român. Din multitudinea aspectelor vizând nerespectarea legilor şi a prevederilor Constituţiei, discrimi-narea, marginalizarea şi asimilarea populaţiei româneşti în judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş, au fost prezentate fapte care aten-tează la dăinuirea românească în această parte de ţară, precum:

În judeţele Covasna şi Har-ghita, continuă practica condi-

ţionării ocupării posturilor în ad-ministraţia publică, altele decât cele prevăzute de lege (practică generalizată şi la unele societăţi comerciale), de cunoaşterea lim-bii maghiare. În majoritatea primăriilor, ca-selor de cultură, bibliotecilor, cen-

trelor de cultură ş.a. din judeţele Covasna şi Harghita, nu este înca-drat niciun funcţionar român (ex. bibliotecile judeţene, casele muni-cipale de cultură, primăriile muni-cipale, orăşeneşti şi comunale…). Instituţiile publice de cultură nu sunt preocupate de istoria şi cul-tura românilor din cele două jude-ţe. Monografiile locale, albumele de prezentare a patrimoniului cultural local, pliantele turistice ş.a., prezintă caracterul monoet-nic al judeţelor respective, făcând abstracţie de istoria, cultura şi patrimoniul creat de populaţia românească din zonă. Volumele de istorie locală, albumele şi pli-antele turistice au un conţinut nostalgic şi promovează separa-tismul şi autonomia teritorială a aşa-zisului „ţinut secuiesc”. Nu sunt respectate, în majori-tatea cazurilor, prevederile legale privind numirea de directori sau directori adjuncţi români în şco-lile mixte.

Nu sunt aplicate prevederile legale privind respectarea limbii

române ca limbă naţională; site-urile majorităţii primăriilor şi a unor instituţii publice sunt re-dactate numai în limba maghia-ră; inscripţionarea străzilor şi a denumirii unor instituţii şi socie-tăţi este făcută mai întâi în limba maghiară, cu litere mari, şi apoi în limba română cu litere mici; afişele şi programele unor mani-festări culturale, ştiinţifice şi civi-ce, finanţate din fonduri publice, sunt redactare numai în limba maghiară; se extinde modalita-tea de întocmire a documentelor şi a corespondenţei oficiale între autorităţi şi instituţii publice în limba maghiară. Este continuată practica discri-minărilor faţă de finanţarea pro-iectelor asociaţiilor culturale ro-mâneşti de către consiliile judeţene Covasna şi Harghita şi de către ma-joritatea consiliilor locale din cele două judeţe. Continuă adoptarea unor ho-tărâri ale consiliilor municipale şi orăşeneşti de schimbare a de-numirii ultimelor străzi care mai poartă numele unor personalităţi ale istoriei şi culturii naţionale. S-a reafirmat faptul că românii din această parte de ţară nu dis-pun de instrumente legale şi pâr-ghii eficiente pentru a contracara

prin forţe proprii efectele negati-ve ale descentralizării, în raport cu autorităţile administraţiei pu-blice locale aflate sub autoritatea perpetuă a UDMR. De aceea, participanţii la Adu-narea Generală a Despărţământului ASTRA Covasna-Harghita adre-sează autorităţilor statului: Parla-mentului României, Preşedinţiei, Guvernului, următoarele solicitări: Cerem ca prin lege, să fie sta-bilite garanţii în procesul de descentralizare, care să evite abu-zurile şi discriminările românilor numeric inferiori de către autorită-ţile locale. Solicităm Camerei Deputaţi-lor să nu adopte Legea statutului minorităţilor naţionale, act norma-tiv care urmăreşte în fapt reglemen-tarea drepturilor colective, teritori-alitatea ca element fundamental al exercitării drepturilor colective şi

definirea Statutului Român ca stat multinaţional. Solicităm Parlamentului să respingă legea privind regionaliza-rea României, în forma propusă de UDMR. Solicităm instituţiilor abilitate ale Statului Român să ia măsurile ce se impun pentru respectarea Constituţiei României şi legilor ţării referitoare la respectarea limbii române ca limbă naţio-nală, respectarea simbolurilor şi valorilor româneşti, combaterea tuturor manifestărilor neorevizi-oniste, a celor cu caracter fascist, rasist sau xenofob, inclusiv a ce-lor care exprimă dispreţ pentru însemnele României. Cerem eliminarea practicilor discriminatorii de promovare şi finanţare a proiectelor de dezvol-tare a localităţilor româneşti şi ale asociaţiilor culturale româneşti de către consiliile judeţene şi locale din judeţele Covasna şi Harghita. Reînnoim solicitarea de a se asigu-ra finanţarea, de la bugetul cen-tral, a proiectelor asociaţiilor cul-turale româneşti din aceste judeţe. Cerem organelor în drept să interzică activitatea unor organi-zaţii extremist-separatiste care, deşi nu sunt înregistrate legal, fac propagandă pentru scoaterea

unei părţi a teritoriului naţional de sub autoritatea Statului Ro-mân şi acţionează făţiş şi nestin-gherit pentru enclavizarea etnică a zonei Covasna, Harghita şi par-ţial Mureş, sub denumirea aşa-zi-sului „ţinut secuiesc”. Reînnoim apelul nostru la so-lidaritatea întregii societăţi ro-mâneşti, deoarece opinia publică românească trebuie să înţeleagă faptul că probleme precum sepa-ratismul, izolarea, a două limbă oficială, discriminarea românilor pe meleagurile natale nu sunt doar probleme ale românilor din Arcul Intracarpatic, ele vizează întreaga ţară.

În numele Comisiei de redactare a comunicatului,

dr. Ioan Lăcătuşu

Topliţa, 4 iunie 2011

4 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 185 (220) Eveniment

Bucureşti, Palatul Parlamentului

Semnale de alarmă trase de oameni de ştiinţă referitor la prezentul şi viitorul Poporului şi Statului Român

ş ,ş ,

Marţi, 7 iunie 2011, sala „Avram Iancu” a Palatului Parla-mentului a găzduit dezbaterea cu tema „Consecinţele adoptării Sta-tutului minorităţilor naţionale asu-pra Statului Român şi a românilor din judeţele Harghita, Covasna

şi Mureş”, organizată de Centrul European de Studii în Probleme Etnice al (CESPE) Academiei Ro-

mâne şi Centrul European de Stu-dii Covasna - Harghita (CESCH), din municipiul Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna. Desfăşurate pe parcursul a mai bine de trei ore, discuţiile au pus, faţă în faţă, con-cluziile la care a ajuns o parte a lumii ştiinţifice româneşti privind adoptarea pe „bandă rulantă” a unor legi fundamentale pentru pre-

zentul şi viitorul poporului şi Sta-tului Român, legi lipsite de orice bază ştiinţifică. De asemenea, au

fost puse faţă în faţă acţiunile unor instituţii ale României, ale coaliţi-ei partidelor arcului guvernamen-tal, cu acţiunile unor politicieni responsabili de soarta naţiunii, se-natori şi deputaţi, care au avut bu-năvoinţa să le asculte, să reflecteze la consecinţele dramatice pe care le vor genera, să caute răspunsuri la neliniştile lumii ştiinţifice, să

găsească acele căi de acţiune care să stopeze continuarea procesului de pierdere a autorităţii Statului

prof. Vasile Stancu (Sfântu-Gheorghe)

Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei RomâneCentrul European de Studii Covasna - Harghita

COMUNICAT Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Ro-mâne şi Centrul European de Studii Covasna - Harghita a organizat, în data de 7 iunie a.c., în sala „Avram Iancu” din Parlamentul României, dezbaterea cu tema „Consecinţele adoptării Statutului minorităţilor naţionale asupra Statului Român şi a românilor din judeţele Covas-na, Harghita şi Mureş”. La dezbatere au participat: academicianul Dinu C. Giurăscu, prof. univ. dr. Radu Baltasiu - di-rectorul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Aca-demiei Române, Eugen Popescu - preşedintele executiv al Funda-ţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni (moderatorul dezba-terii), dr. Ioan Lăcătuşu - directo-rul Centrului European de Studii Covasna - Harghita, Mircea Duşa - vicepreşedintele Camerei Depu-taţilor, parlamentari PSD, PD-L şi PNL, din care amintim: Lia Ol-guţa Vasilescu, Florin Postolachi, Sergiu Andon, Horia Grama, alţi parlamentari, cercetători, profe-sori universitari, jurişti, istorici, jurnalişti, precum şi reprezentanţii Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş. Participanţii la dezbateri au hotărât să solicite parlamentarilor din cadrul Camerei Deputaţilor să nu adopte proiectul Legii Sta-tutului minorităţilor naţionale, în forma propusă de UDMR, deoa-

rece această iniţiativă legislativă urmăreşte, în fapt, reglementarea drepturilor colective, teritoriali-tatea ca element fundamental al exercitării drepturilor colective, înfiinţarea unor instituţii etni-ce, paralele cu cele ale Statului Român, realizându-se astfel un transfer de suveranitate de la ma-joritate la minoritate, un pas de-cisiv spre realizarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice. S-a cerut membrilor coaliţi-ei guvernamentale să nu adopte proiectul Legii Statutului mino-rităţilor naţionale prin asumarea răspunderii guvernamentale, de-oarece actul normativ respectiv reglementează probleme de inte-res naţional, care vizează prezen-tul şi viitorul Statului Român, in-tegritatea şi suveranitatea sa. S-a evidenţiat necesitatea, ca la baza adoptării unei legi de o ase-menea importanţă, să stea studii temeinice elaborate de Academia Română şi alţi specialişti din mediul universitar şi din instituţiile abilitate ale statului. S-a solicitat ca proiectul Legii Statutului minorităţilor să fie pus în dezbaterea Parlamentului României numai după apariţia reglementărilor unitare ale Uniunii Europene în pro-blema minorităţilor naţionale. S-a hotărât participarea repre-zentanţilor mediului academic şi ai Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş la

dezbaterea proiectului Legii Sta-tutului Minorităţilor Naţionale din cadrul Comisiei pentru Drepturile Omului şi Minorităţi din Camera Deputaţilor. S-a solicitat înfiinţarea unei Comisii care să efectueze o an-chetă parlamentară în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş pen-tru cercetarea aspectelor referi-toare la disoluţia Statului Român, discriminarea, marginalizarea şi asimilarea românilor din cele trei judeţe şi activitatea organizaţiilor maghiare de extremă dreaptă care acţionează nestingherite în spaţiul public românesc. S-a cerut iniţierea unor proiecte de legii privind susţinerea financi-ară, de la bugetul central de stat, a unor publicaţii româneşti din jude-ţele Covasna, Harghita şi Mureş şi continuarea demersurilor în vede-rea asigurării finanţării proiectelor culturale ale asociaţiilor, ligilor şi fundaţilor membre ale Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş. S-a convenit înfiinţarea, din rândul parlamentarilor aparţinând întregului spectru politic românesc, a unui „Pact pentru România”, care să militeze pentru promovarea valo-rilor şi identităţii româneşti şi con-tracararea războiului de imagine care se duce împotriva României.

Biroul de presă al CESCH8 iunie 2011

Român pe o parte însemnată din inima teritoriului său naţional. Din multitudinea intervenţiilor, vom reda doar două care reflectă poziţiile unor reputaţi oameni de ştiinţă privind proiectul Legii Sta-tutului minorităţilor - prof. univ. dr. Radu Baltasiu şi academicianul Dinu C. Giurăscu. Cercetătorul în sociologie Radu Baltasiu, directorul CESPE al Aca-demiei Române, a afirmat că „în contextul actual, Legea Statutului minorităţilor consacră renunţa-rea de către Statul Român la unele componente ale funcţiilor sale su-verane în zonele unde etnicitatea este alta decât cea română. Statul Român nu descentralizează autori-tatea, ci renunţă la ea în acele zone unde are deficit de reprezentare. Asistăm astăzi la curioase abando-

nuri istorice şi la momentul în care statul se retrage din faţa propriilor răspunderi”. Acestea toate îl fac pe cunoscutul sociolog să ajungă la „cea mai serioasă concluzie ca om de ştiinţă. Neputinţa sa de a prote-ja statul de el însuşi... de a obliga statul să-şi îndeplinească funcţiile sale”. „Această Lege a Statutului minorităţilor - spunea în continu-are profesorul Radu Baltasiu - nu are întemeiere, conform legii, pe un

studiu foarte serios în teren. Orice reorganizare legislativă, foarte seri-oasă şi profundă, recomandă, cum de altfel şi aceasta, un proiect de studiu ştiinţific. Altfel, şi eu ca cer-cetător şi instituţiile de cercetare ale ţării, consumă, banii publici degea-ba”. În finalul cuvântului său, Radu Baltasiu adresa un îndemn plenului Academiei Române, universităţilor

şi experţilor din această ţară de a-şi spune răspicat cuvântul în aceste probleme de importanţă naţională. La rândul său, academicianul Dinu C. Giurăscu, a atras atenţia asupra faptului că Legea minorită-ţilor, în actuala sa formă, instituie „un guvernământ al minorităţilor naţionale în România ”, şi „ca isto-ric, ca fiu al tatălui şi bunicului meu, nu-mi vine să cred că partidele po-litice româneşti nu pot să găsească o soluţie împreună ca să păstreze coeziunea Statului Român, să ape-re identitatea naţională”... „Vă rog gândiţi-vă, însă, ce se întâmplă dacă majoritatea guvernamentală îşi asumă răspunderea pentru Statu-tul minorităţilor?! Ce facem şi cum acţionăm în continuare?”, a lansat, în final, reputatul istoric temele de gândire pentru viitorul imediat, care

stau în faţa părţii responsabile a cla-sei politice româneşti, participantă la dezbatere, şi nu numai, cât şi în-tregii naţiuni române. Privind manifestarea în ansam-blul său, ţin să subliniez faptul că participanţii au apreciat calitatea şi nivelul academic al intervenţiilor şi au hotărât ca principalele concluzii care s-au desprins să fie date publi-cităţii printr-un comunicat de presă (vezi alăturat). În final, cei care au

luat parte la această activitate, au fost unanim de acord a felicita pe cei trei iniţiatori: Eugen Popescu - preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretu-tindeni, prof. univ. dr. Radu Balta-siu - director CESPE al Academiei Române şi dr. Ioan Lăcătuşu, direc-tor CESCH, pentru excelenta medi-ere şi organizare a dezbaterilor.

De la stânga la dreapta: profesorul Radu Baltasiu, academicianul Dinu C. Giurăscu, moderatorii Eugen Popescu şi Ioan Lăcătuşu, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Mircea Duşa, şi senatoarea Lia Olguţa Vasilescu

Sala Avram Iancu din Senatul României

La dezbatere au participat şi doi dintre cei mai eminenţi istorici contemporani ai României:prof. univ. dr. Ion Coja (stânga) şi prof. univ. dr Petre Ţurlea (dreapta)

5Anul VI, Serie Nouă - Nr. 185 (220)Opinii

Domnului Aurel Bote, cu toată dragostea! Mă întreb ce o fi auzit Aurel Bote, în copilărie, de la părinţii şi bunicii domniei sale? Întrebarea retorică mi-o pun pentru că ştiu despre dom-nia sa că este născut în judeţul Sălaj, de unde a venit în judeţul Covasna, prin repartiţie guvernamentală. Mi-a venit această întrebare deoarece ju-deţul Sălaj a fost, în 30 august 1940, prin Dictatul de la Viena, alipit Un-gariei şi, spun istoricii adevăraţi, cel mai afectat de teroarea hothystă, în-trucât au fost masacraţi 477 de ro-mâni. După cum bine ştiţi, dar simt nevoia de a reaminti, localităţile Ip şi Treznea (Trăznea, după unii autori) se află în judeţul Sălaj. Oare bunicii ori părinţii lui nu au trăit, acolo, peri-oada de teroare. Nu i-au povestit prin ce au trecut, ce au avut de îndurat? Se pare că nu. Mai e posibil să-i fi povestit, iar domnia sa, cu gândul la joacă ori la studii, să nu fi reţinut ni-mic, considerând că nu e important pentru el. Trăind în judeţul Covasna şi per-cepând acţiunile UDMR de dezna-ţionalizare a românilor, acţiunile de secesiune, de marcarea teritoriului ce trebuie luat României, văzând şi acţiunile de marketing utilizate prin înregistrarea la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) a mărcii „Szekelyfoldi”, adultul sălăjan, s-a avântat, sub flamurile PNL, în bătălia politică pentru apărarea ţării şi afir-marea adevărului. Să vedem cum. Păi uite aşa: a făcut gesturi de caritate când românii i-au solicitat; a contribuit constant la edificarea

Mănăstirii „Sfântul Ioan Botezăto-rul” din judeţul Covasna; a intrat în PNL Covasna; a candidat din partea acestui partid, în cadrul alianţei elec-torale locale „Alianţa Românească” pentru un loc în Consiliul Judeţean Covasna; s-a abţinut când s-a votat hotărârea cu privire la înfiinţarea reprezentanţei judeţului Covasna la Bruxelles; a participat, fără să aibă nicio atitudine publică ori nepublică la inaugurarea reprezentanţei inexis-tentului ţinut secuiesc la Bruxelles, alături de Alexandru Tamaş, Arpad Antal, Vasile Tokeş şi alţi români maghiarizaţi, deveniţi cu timpul au-tointitulaţi maghiari, secui, unguri, nici ei neştiind, de fapt, ce sunt, săr-manii. Cu siguranţă, o parte din ei au cerut să obţină cetăţenia Ungariei şi acţionează pentru materializarea autonomiei teritoriale pe criterii et-nice a judeţelor Covasna, Harghita, Mureş. E halucinant, nu? Şi, ca o încoronare a demersurilor sale politi-ce pentru apărarea istoriei neamului, pentru lupta domniei sale ca atroci-tăţile din judeţul în care s-a născut să nu mai fie posibile, pentru buna convieţuire interetnică în judeţul în care are o firmă prosperă de distribu-ţie, domnul Aurel Bote se regăseşte printre românii de care Arpad Antal, recent într-o conferinţă de presă, a afirmat că sunt pro-autonomie. Domnule Aurel Bote, românii toţi au înţeles că nu sunteţi un po-litician care să poată apăra neamul românesc, istoria lui, convieţui-rea în armonie cu minorităţile din România, stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil. Dumneavoastră acţionaţi, probabil,

subversiv, lansând fumigene alegăto-rilor români care să nu poată percepe dorinţa domniei voastre de a deveni cel mai mare distribuitor exclusiv de băuturi şi de produse alimentare din zona ce credeţi că va deveni autono-mă în scurt timp. Vă gândiţi, proba-bil, ca piaţa să o acaparaţi din timp, colaborând cu antiromânii. Dacă gândiţi aşa, e greşit. După ce vor ob-ţine autonomia, dacă o vor obţine, vă vor scoate ca pe o măsea stricată, deoarece nu vor mai avea nevoie de dumneavoastră. Vă vor lua şi aface-rea. Acum, voalat şi fără nume, vă laudă, vă dau ca exemplu de civism, urmând ca atunci când vor avea sacii în căruţă, să vă umilească. Cel mai onorabil gest care, în opinia mea, îl puteţi face, după ce aţi legitimat cu prezenţa inaugurarea re-prezentanţei unui ţinut care nu există, a reprezentanţei unei mărci destinate a dinamita caracterul naţional, suve-ran şi independent, unitar şi indivizi-bil al României, este să demisionaţi din Consiliul Judeţean Covasna, din PNL şi să nu mai faceţi politică. Vă adresez acest îndemn cu toată dragostea! Vă iert eu şi sunt convins că toţi creştinii ortodocşi vă iartă. Nu vă vom uita, fiţi sigur, rămâneţi în istoria neamului româ-nesc. Cum veţi rămâne, însă, mai aveţi timp să decideţi. Pentru a întări ceea ce am scris, vă rog pe dumneavoastră şi pe toţi cei ce o să citească aceste rânduri, să se aplece şi asupra gândurilor aşter-nute pe hârtie, cu smerenie, de Sfân-tul Ioan Iacob Românul-Hozevitul, ce le voi prezenta în încheiere spre meditaţia tuturor.

O, omule, ce mari răspunderi aiDe tot ce faci pe lume,De tot ce spui, prin scris sau grai,De pilda ce la alţii dai,Căci ea mereu spre iad sau rai,Pe mulţi o să îndrume!

Ce grijă trebuie să puiÎn a ta viaţă toată,Căci gândul care-l scrii sau spui,S-a dus pe veci... nu-l mai aduni,Dar vei culege roada luiOri viu, ori mort... odată!

Ai spus o vorbă, vorba taMergând din gură-n gură,Va-nveseli, sau va-ntrista,Va curăţi, sau va-ntina,Rodind sămânţa pusă-n eaDe dragoste sau ură.

Scrii un cuvânt; cuvântul scrisEste un leac sau e otravă.Tu vei muri, dar tot ce-ai scrisRămâne-n urmă, drum deschisSpre înălţare, sau abis,Spre-ocară, sau spre slavă.

Ai scris un cântec, versul tăuRămâne după tine:Îndemn spre bine sau spre rău,Spre curăţire sau desfrâuLăsând în urmă rodul tăuDe har, sau de ruşine.

Arăţi o cale, calea taÎn urma ta nu piere.E cale bună, sau e rea?Va prăbuşi, sau va-nălţa,Vor merge suflete pe eaSpre har, sau spre durere?!

Trăieşti o viaţă, viaţa taE una, numai una.Oricum ţi-ar fi, tu nu uita,Cum ţi-o trăieşti, vei câştigaOri bucurii pe veci prin ea,Ori plâns pe totdeauna!

O, omule, ce mari răspunderi ai!Tu vei pleca din lume,Dar ce ai spus prin scris sau grai,Sau laşi prin pilda ce o dai,Pe mulţi, pe mulţi la iad sau raiMereu o să-i îndrume!

Deci, nu uita, fii credincios!Cu grijă şi cu teamă:Să laşi în inimi luminosUn semn, un gând, un drum frumos,Căci pentru toate, ne-ndoios,Odată vei da seamă!

(Sfântul Ioan Iacob Românul-Hozevitul)

TU, OMULE, TU, OMULE, AI MARI AI MARI

RĂSPUNDERIRĂSPUNDERI

Ioan Mugur Topolniţchi (Covasna)

(urmare din pagina 1) Firesc, se pune întrebarea: ce drept de „imperiu” îşi arogă această puţinătate de indi-vizi, când imperiile mari, cu mare durabilitate în timp, s-au retras în matca lor, încadrân-du-se între popoarele lumii cu respectabilita-te şi demnitate? „Ungaria mare nu a existat!” (prof. univ. dr. Ion Coja, „Condeiul ardelean”, 27 mai - 2 iunie 2011, p. 1), aşa că nu se poa-te pretinde mărirea ei astăzi, ciuntind arbitrar teritoriile altor popoare. Probabil, pentru a-şi reîntregi „imperiul”, va trebui să-şi găsească câte un Tokes şi în celelalte ţări vecine, „da-toare” Ungariei cu teritoriu, şi astfel se va de-clanşa o nouă gâlceavă a Europei. Că revolta românilor geme, o spune numă-rul mare de formaţiuni patriotice româneşti care arată că „Ardealul nu-i pustiu” („Conde-iul ardelean”). Revolta românilor nu înseam-nă neputinţă, tăcerea nu înseamnă acceptare sau cedare, ci îi privim cu compătimire, cer-cetându-i ca pe nişte bolnavi iremediabili, ale căror fapte te uimesc şi, ca bun creştin, spui: „Izbăveşte-i, Doamne!”. Ne propunem, însă, să stăm în gardă, pentru că de la asemenea minţi dereglate te poţi aştepta la orice, aşa cum am văzut că până şi chinuirea morţilor le dă satisfacţie. Le amintim, însă, maghiarilor că momentul actual nu este ca în vremea me-morandiştilor, când nemeşii îşi făceau de cap

sub umbrela Imperiului. Astăzi, ca şi atunci, ei sunt puţini, noi suntem mulţi. Dacă atunci, curajoşii români au înfruntat toate încercări-le de a li se închide gura, suferind umilinţe-le închisorilor sub teroarea ungurilor, astăzi românii Transilvaniei sunt românii României. Şi sunt mulţi, mult mai mulţi! Dacă am câştigat străinătatea înseamnă că dreptatea a fost de partea românilor. Propagan-da noastră a fost adevărul istoric. Transilvania este pământ daco-latin cu mult înainte de a călca talpă hunică aici şi străinătatea cunoştea acest aspect al istoriei Europei. Nu „am câştigat” străinătatea de partea noastră, ea era cu noi. De aceea, în contra tuturor acţiunilor „diplomatice” maghiareşti, ţările cu autoritate au pronunţat un drept verdict la Trianon, pe care şi autorităţile maghiare ale vremii l-au semnat. Acţionând astăzi împotriva unui act de justiţie, acest grup horthyst nu face altceva decât să întunece şi mai mult prestigiul ţării lor. Pe noi nu ne deranjează că ei se îmbracă în doliu, fac parastase şi aprind lumânări de ziua Trianonului şi de 1 Decembrie. Ne bucurăm că astfel le marchează cu iluminaţie, pe care o gustăm şi noi cu starea sentimentală a sărbă-torilor noastre. Şi, iată, comuniunea celebrărilor se desfă-şoară fără probleme! Serbăm „frăţeşte”, fie-care popor cu trăirile lui.

GEME REVOLTA ROMÂNILOR ÎN TRANSILVANIA

„Au trecut atâtea valuri, noi rămas-am tot români“ (Ion Murgeanu)

Încă o trădare a românilor Încă o trădare a românilor la Sfântu-Gheorghela Sfântu-Gheorghe

De curând, în municipiul reşedinţă al judeţului Covasna, care poartă numele Ma-relui Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Bi-ruinţă, a avut loc aniversarea a 550 de ani de atestare documentară. Un festin al anti-românismului, desfăşurat deşănţat şi cu tru-fie în dispreţul dorinţei de bună înţelegere a românilor şi a maghiarilor. Iarmaroc ire-dentist-şovin, organizat de UDMR, PCM, PD-L şi Mădălin Guruianu. Prin bannere şi alte mijloace vizuale, limba oficială a statului în care se află lo-calitatea a fost batjocorită. Materiale de propagandă într-o limbă străină şi-au vărsat veninul celor ce doresc să ne sfârtece ţara. Sub oblăduirea prefectului Ervin Gyorgy şi a şefului Inspectoratului Jude-ţean de Poliţie Covasna, la „Târgul meşte-şugarilor şi al artiştilor populari”, harghitea-nul Csibi Barna, cel ce a spânzurat public o marionetă cu chipul lui Avram Iancu la Miercurea-Ciuc, împreună cu membrii ti-nerilor maghiari HVIM, au comercializat timp de trei zile, într-un cort, tricouri cu harta României ciuntite, fără Transilvania, hărţi cu Ungaria Mare, steaguri cu dungi roşii şi albe orizontale arpadiene, stindard folosit odinioară de fascişti, fiind drapelul adepţilor lui Ferenc Szalasi, dictatorul na-

zist al Ungariei după 15 octombrie 1944, în prezent steagul Gărzii Maghiare, orga-nizaţie de extremă dreaptă desfiinţată prin hotărâre judecătorească în Ungaria, acum doi ani. N-a fost confiscată marfa vândută ca o sfidare în dispreţul românilor. Ne exprimăm indignarea faţă de nepă-sarea autorităţilor din Sfântu-Gheorghe, comandate politic, şi le amintim că fapte-le petrecute acolo se încadrează în Codul Penal, art. 166-1, care spune: „Iniţierea, organizarea şi săvârşirea sau sprijinirea de acţiuni care pot pune în pericol sub orice formă ordinea constituţională, caracterul naţional suveran, independent, unitar şi in-divizibil al statului român se pedepseşte cu închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. Aceste grave manifestări ire-dentiste se încadrează şi în OUG nr. 31 din 13 martie 2002. Ne exprimăm solidaritatea cu românii din Sfântu-Gheorghe şi considerăm că profitând de această aniversare s-a comis cea mai hidoasă trădare a României. De ce nu este reţinut pentru gravele sale fap-te Csibi Barna, dimpreună cu acoliţii săi? Până când admitem această neruşinare şi batjocorirea românilor? Suntem un stat fără legi şi stăpân?

Asociaţia Culturală Pro Basarabia şi Bucovina - Filiala „Columna” AradAsociaţia Naţională Cultul Eroilor - Filiala AradAsociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere - Filiala AradAsociaţia Naţională a Veteranilor de Război - Filiala Arad

6 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 185 (220) Social

Închiriem, în zona centrală a municipiului Târgu-Mureş, spaţii pentru locuinţe, birouri, cabinete, atelie-re, magazii şi depozite (cu condiţii de parcare aferente).

Închiriem 20.000 de metri pătraţi în oraşul Ungheni (strada Principală, nr. 1/A - lângă fabrica de bere), cu destinaţie pentru depozite (piste betonate), spa-ţii pentru seră şi creşterea animalelor. Suprafaţa are sursă de apă proprie, acces de cale ferată propriu şi acces direct la E60.

Tel.: 0265-261.423, 0743-160.537, 0744-505.797

Închirieri, la preţuri foarte avantajoase,

în judeţul Mureş

Topliţa

Premiem poeţii înainte de a le vedea lucrările

Cu mare tam-tam, la Centrul Cultural din Topliţa, judeţul Har-ghita, deşi exista un cenaclu lite-rar, „Octavian Codru Tăslăuanu”, cunoscut în urbea de pe Mureş,

care trebuia doar reactivat, din prea mare exces de zel şi dorinţă oarbă de a se mai trece o activitate în „jurnalul de bord” al instituţi-ei, dar fără niciun efect, ca majo-ritatea manifestărilor realizate pe banii grei ai contribuabililor, prin martie 2011, cred, s-a înfiinţat un „cerc de poezie” în parteneriat cu binecunoscutul Cenaclu Literar „Buna Vestire” din Miercurea-Ciuc. Până aici toate bune, numai că din 23 martie 2011 a trecut ceva timp şi acele „întâlniri bilunare” trâmbiţate pe internet în pagina Centrului, fără o aşezare a cuvin-telor după legile limbii române, demnă de o instituţie de cultură, de genul „întâlnirile bilunare la sediul şi membrii Uniunii Scriito-rilor din România”, n-au mai avut loc, aşa cum s-a preconizat.

Fără nicio activitate de cena-clu, şi mă refer, în primul rând, la cooptarea de membri talentaţi, din Topliţa şi din zonă, care ştiu să cocheteze cu poezia şi care trebu-ie, în mod obligatoriu, să fie coor-donaţi şi îndrumaţi de oameni de litere, cu solide cunoştinţe de lim-

bă şi literatură română, bine înar-maţi şi cu legile versificaţiei, cei care se ocupă de activitatea litera-ră de la Centrul Cultural Topliţa se apucă de organizat concursuri. După experienţa de la prima ediţie a Concursului de Poezie „Poeme harghitene”, „literaţii” de la Centrul Cultural Topliţa au mai împărţit o invitaţie, cu regu-lamentul unui concurs, prin nu-meroase şcoli, care în mod sigur a ajuns în mâinile profesorilor de limbă şi literatură română, pe care şi-a pus girul şi directorul institu-ţiei, pentru ca invitaţia să capete, cum se spune, greutate. Numai că, şi de data aceasta, incultura a ieşit la suprafaţă, cu voia celor care se pretind că o fac. Este inadmisibil ca „oamenii de li-tere” din cadrul Centrului Cultural din Topliţa, în frunte cu cea care

semnează şi le acceptă aberaţiile - Timariu Cristina, să nu cunoască numele singurului ziar românesc ce apare în judeţul Harghita, cu care se doreşte o colaborare fruc-tuoasă în publicarea producţiilor literare ale celei de-a doua ediţii a Concursului de Creaţie Literară

„Poeme harghitene”. Exemplu din invitaţie: „Rezultatele concur-sului vor fi anunţate în cadrul Cercului Literar „Buna Vesti-re” care se va desfăşura la data de 01.05.2011 la Centrul Cul-tural Topliţa şi vor fi publicate în ziarul „Adevărul Harghitei” şi pe blogul poemeharghitene.wordpress.com”. Ba mai mult, seriozitatea şi dorinţa de a se face cultură, axată pe ideea „să facem mult şi prost”, şi-o scot în evidenţă tot cei de la Centrul Cultural Topliţa. Mă refer la colaboratorii care se ocupă cu literatura, sub girul, ştiinţa, îndru-marea autoritară şi profesională şi sub semnătura directoarei Timariu Cristina. Exemplificăm din acea invita-ţie pe care am întâlnit-o în câteva şcoli din municipiul Topliţa, care

MINISTERUL CULTURII ŞI PATRIMONIULUI NAŢIONALCENTRUL CULTURAL TOPLIŢAStr. Eroilor, nr. 24, HarghitaCUI: 4245194Nr.230 /20.05.2011

INVITAŢIE Centrul Cultural Topliţa vă invită să participaţi la Concursul de Creaţie Literară ,,Poeme harghitene ’’ ediţia II. Regulamentul concursului Concursul de Creaţie Literară ,,Poeme harghitene’’ se adresea-ză elevilor cu vârste cuprinse între 7-18 ani care au preocupări lite-rare şi care doresc să-şi prezinte creaţiile poetice într-o competiţie de elită. Fiecare participant se poate înscrie cu 1-3 lucrări însoţite de câte o reprezentare grafică. Tema concursului „VIS DE VARĂ” Etapele desfăşurării concursului 20.05.2011-30.05.2011 - primirea lucrărilor 30.05.2011-31.05.2011 - evaluarea lucrărilor 01.05.2011 - premierea lucrărilor Lucrările vor fi tehnoredactate în format A4 cu Times New Ro-man, caractere de 14. Desenele care însoţesc poeziile vor fi realizate prin orice tehnică pe format A4. La finalul lucrărilor vor fi precizate: numele autorului, vârsta, şcoala, adresa, numărul de telefon şi numele cadrului didactic coor-donator. Lucrările vor fi evaluate de o comisie formată din membrii Uni-unii Scriitorilor Braşov. Creaţiile vor fi trimise pe adresa Centrului Cultural Topliţa, str Eroilor nr. 24, Topliţa, Harghita, cu specificaţia ,,pentru concursul Poeme harghitene’’, până la data de 30.05.2011. Rezultatele concursului vor fi anunţate în cadrul Cercului Literar ,,Buna Vestire’’ care se va desfăşura la data de 01.05.2011 la Centrul Cultural Topliţa şi vor fi publicate în ziarul ,,Adevărul Harghitei” şi pe blogul poemeharghitene.wordpress.com. Concurenţii câştigători vor participa gratuit la tabăra de creaţie organizată de Centrul Cultural Topliţa din luna iunie 2011. Vă aşteptăm cu drag! DIRECTOR, Timariu Cristina

bineînţeles că pe lângă faptul că a stârnit râsul, a ridicat numeroase semne de întrebare în legătură cu cei care se pretind că îndrumă şi coordonează cultura topliţeană. Etapele desfăşurării concur-sului 20.05.2011-30.05.2011 - primirea lucrărilor 30.05.2011-31.05.2011 - evaluarea lucrărilor

01.05.2011 - premierea lucrărilor. Este posibil ca premierea lu-crărilor să se facă cu o lună de zile înaintea primirii şi evaluării acestora? La Centrul Cultural To-pliţa se poate şi aşa ceva, ca multe altele, prin tocarea banului public fără pic de milă şi mai ales cu efi-cienţă. P.S. Am ataşat şi invitaţia.

Vasile Gotea (Topliţa)

Cu ocazia desfăşurării manifestărilor celei de-a IV-a ediţii a Festivalului Cultural - Patriotic „Ţara Crăişorului” a fost reiterat, în Panteonul Naţional de la Ţebea, apelul Asociaţiei „Ţara Iancului - Iubirea Mea” pentru edifica-rea, în preajma sacrului mormânt al Iancului, a unui măreţ mausoleu închinat „zecilor şi zecilor de mii de martiri şi eroi pentru care glia, credinţa străbună, limba, libertatea şi fericirea urmaşilor lor a fost crezul suprem, iar preţul - viaţa lor”. Pentru prima dată „Proclamaţia pentru Mausoleul de la Ţebea” a fost citită în ziua de 12 decembrie 2009, sub cupo-la cu tricolor a Bisericii din Ţebea, în faţa reprezentanţilor autorităţilor locale, preoţilor şi sutelor de moţi veniţi de pe văile Crişurilor, Arieşului şi Mureşului, proclamaţie care şi-a găsit o deplină aprobare din partea participanţilor. Prăbuşirea mineritului în zona Munţilor Apuseni, în ul-timele două decenii, sărăcirea populaţiei datorată urmărilor crizei economico-financiare, slaba receptivitate sau nepă-sarea autorităţilor centrale la solicitările moţilor au făcut ca demersurile şi fondurile colectate să fie insuficiente chiar şi pentru începerea lucrărilor. Reiterarea apelului în acest an, dovedeşte dorinţa şi vo-inţa membrilor asociaţiei de a-şi realiza obiectivele înscrise

în statut, între care, la loc de frunte, stă cinstirea înaintaşilor neamului, modele demne de urmat în lupta pentru salvarea fiinţei naţionale. Un exemplu demn de urmat, în acest sens, cred că l-a constituit edificarea, în anii ’80, a „The Vietnam Veterans Memorial”, din Washington DC, întru cinstirea zecilor de mii de eroi căzuţi pe teatrele de operaţiuni din Vietnam ca „loc de vindecare pentru cei afectaţi de unul dintre cele mai mari războaie care au divizat naţiunea americană”. Com-plexul memorial, devenit loc sacru pentru nord-americani, se întinde pe o suprafaţă de 12.000 mp şi are ca obiectiv istoric principal, pentru cei peste 3 milioane de vizitatori, „Memorialul Zidului”, pe care sunt trecuţi cei 58.175 eroi căzuţi la datorie în războiul cu Vietnamul. Numai donaţiile private din rândul cetăţenilor americani s-au ridicat la uria-şa sumă de 8.400.000 de dolari. „Se cuvine, credem, se subliniază în proclamaţia mo-ţilor, să înălţăm recunoscători, pentru luptătorii, martirii şi eroii căzuţi în anii 1774-1775, 1848-1849, 1914-1919, 1940-1945, şi nu numai, pentru un Ardeal Românesc liber şi fericit, un frumos Mausoleu aici, în inima Zarandului, la Ţebea. E o datorie de onoare a noastră, a tuturor! Lansăm, de aceea, azi, de aici, din Biserica cu tricolor de la Ţebea, în preajma mormintelor marilor eroi Avram Iancu, Ioan Buteanu, Simion Groza şi alţii, chemarea către toţi urmaşii lăncierilor lui Horia şi Iancu, către întreaga

Naţie Română recunoscătoare, către toate forţele politice şi conducătoare ale românilor (Preşedinţie, Parlament, Guvern etc.), către unităţi bisericeşti şi şcolare, primării, consilii judeţene şi locale, prefecturi şi instituţii, presă şi sponsori, să contribuie, fiecare după posibilităţile sale, la ridicarea unui Mausoleu la Ţebea, pentru zecile de mii de luptători, martiri şi eroi, căzuţi pentru libertatea şi ferici-rea unui Ardeal Românesc multimilenar, în graniţele unei patrii reîntregite, unite şi prospere.” Şi-n continuare, Comitetul de Iniţiativă se angajează a iniţia acţiunea de colectă publică cu genericul „Daţi un leu pentru Mausoleu”, în paralel cu lansarea concursului pentru elaborarea documentaţiei necesare, cu convingerea „că este un drum lung şi greu, dar mai grele au fost jertfele înaintaşi-lor noştri”, fiind hotărâţi să nu precupeţească niciun mijloc, niciun efort, pentru realizarea Monumentului Întregitor al Panteonului Naţional de la Ţebea cât mai curând posibil. Pentru cei care au posibilităţi materiale, pentru cei care iubesc Ardealul şi România, pentru cei care se simt urma-şii eroilor de la Bobâlna, Câmpeni, Brad, Lupşa, Remeţi, Blaj, Abrud, dar şi Posada, Rovine, Baia, Vaslui, Războ-ieni, Călugăreni, Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz, Ip, Trăznea, Stalingrad, Cotul Donului, Oarba de Mureş, Carei, Tisa şi Munţii Tatra, pentru moşii şi strămoşii noştri, puteţi con-tribui cu ceva din puţinul dumneavoastră donând în contul deschis: RO34 UGBI 0000 3720 0067 2RON la GARANTI BANK - Deva, sau luând legătura cu preşedintele Asoci-aţiei „Ţara Iancului - Iubirea Mea”, ing. Ioan Paul Mărgi-nean, pe adresa de e-mail: marginean_deva@yahoo.com; site: www.taraiancului.ro.

7Anul VI, Serie Nouă - Nr. 185 (220)Eveniment

Ţebea

„Daţi un leu pentru Mausoleu” prof. Vasile Stancu

(Sfântu-Gheorghe)

Topliţa

De Ziua Eroilor, s-a sfinţit Monumentul-Mausoleu de la Gura Secului

Joi, 2 iunie 2011, la Topliţa, în judeţul Harghita, Înălţarea Domnu-lui la Cer şi Ziua Eroilor Neamului Românesc a căpătat o semnificaţie

aparte. Numeroşi topliţeni, oameni din zona Topliţei şi distinşi invitaţi, după ce au participat la Sfintele Li-turghii de Ispas în lăcaşurile de cult, s-au deplasat într-un loc sacru, încăr-cat de istorie românească, la Gura Secului, la Monumentul-Mausoleu sub a cărui lespede îşi au odihnă veş-nică cei 771 de ostaşi-eroi căzuţi în luptele de eliberare a Ardealului în Primul Război Mondial. De data aceasta, Monumentul-Mausoleu i-a primit pe toţi în straie noi de sărbătoare, cu multe şi fru-moase flori, reabilitat, consolidat şi restaurat din temelii, împreună cu incinta şi împrejmuirile, rigole beto-

nate pentru ape pluviale şi alte lucrări necesare. Monumentul a fost inaugurat şi sfinţit în anul 1939, în urma aduce-rii osemintelor celor căzuţi în lupte-le pentru eliberarea Ardealului din vechiul Cimitir al Eroilor şi depuse

în cripta de la bază şi în nişele late-rale, devenind în felul acesta Monu-ment-Mausoleu. În anii 1940-1944, în urma ocupaţiei horthyste, monu-mentul a suferit grave deteriorări, fiindu-i luată placa de bronz şi ste-ma. În anul 1965, acest monument a ajuns o ruină, dar cu ocazia ani-versării unei jumătăţi de veac de la marile bătălii şi victorii ale Armatei Române la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oi-tuz, s-au executat lucrări de restaura-re a acestuia, aducându-se aproape la forma iniţială. După altă jumătate de veac, în acest an, datorită iniţiativei primaru-lui municipiului Topliţa, ing. Stelu

Platon (foto, cu eşarfa tricoloră), cu sprijinul Consiliului Local, monu-mentul a intrat în numeroase lucrări de refacere şi reparaţii, executate de SC Construcţii Marcu SRL, admi-nistrator şi coordonator de lucrări fiind ing. Dumitru Marcu. Monu-

mentul şi-a recăpătat, astfel, adevă-rata înfăţişare iniţială, aşa cum a fost construit în anul 1939, având şi Ste-ma României Regale. Din 2 iunie a.c., la Monumentul-Mausoleu de la Gura Secului vor flutura permanent, pe ambele părţi,

Drapelul de Stat al României, Drape-lul Bisericii Ortodoxe Române, Dra-pelul Uniunii Europene şi Drapelul municipiului Topliţa. De asemenea, va fi iluminat şi supravegheat con-tinuu de camere video. Prin tăierea copacilor din jurul acestuia, Monu-mentul-Mausoleu de la Gura Secu-lui va putea fi admirat de la distanţe apreciabile. La ora 12.00, în timp ce se tră-geau clopotele în toate lăcaşurile de cult, în acordul Marşului de Întâm-pinare au fost primite oficialităţile, după care muzica militară a intonat Imnul de Stat al României. Printre invitaţi s-au numărat de-putaţii Mircea Duşa (foto, stânga) şi Vasile Gliga (foto, dreapta), subprefectul judeţului Harghita, Constantin Strujan, comisarul-şef Radu Moldovan, şeful Inspectora-tului Judeţean de Poliţie Harghita, generalul de brigadă Gheorghe Vă-tămanu, comandantul Brigăzii 61 Vânători de Munte „General Virgil Bădulescu” din Miercurea-Ciuc şi colonelul Gheorghe Pop, şeful Ins-pectoratului pentru Situaţii de Ur-genţă „Oltul” din acelaşi municipiu reşedinţă de judeţ. Manifestările religioase, militare

şi culturale de comemorare a Eroilor Neamului Românesc au început cu sfinţirea Monumentului-Mausoleu şi o slujbă de pomenire a celor căzuţi pe câmpurile de luptă, săvârşite de IPS Ioan, Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, înconjurat de un numeros

sobor de preoţi. Despre însemnătatea Zilei Eroi-lor şi despre cei care şi-au jertfit via-ţa pe câmpurile de bătălie au vorbit Stelu Platon, primarul municipiului Topliţa, Mircea Duşa, vicepreşedin-tele Camerei Deputaţilor, şi Înalt-preasfinţitul Ioan Selejan. După un moment de reculegere, în ritmurile Imnului Eroilor, au fost depuse coroane de flori, majoritatea roşii, pe ramuri de brad, pe a căror benzi tricolore s-a putut citi: ,,Glo-rie Eternă Eroilor Neamului Româ-nesc”, în semn de recunoştinţă veş-nică pentru cei care au murit pentru ţară şi popor. S-au depus coroane de flori din partea Parlamentului României, a reprezentanţilor administraţiei locale şi judeţene, a consilierilor locali şi ju-deţeni, a reprezentanţilor localităţilor din jurul Topliţei, a Unităţilor Milita-re, Poliţiei, Jandarmeriei, a şefilor de instituţii, agenţilor economici, repre-zentanţilor partidelor politice şi vete-ranilor de război, a cadrelor militare în retragere şi rezervă etc.. Garda de Onoare, formată din trupe ale Vânătorilor de Munte, Jandarmeriei şi ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Oltul”, a dat onorul pe parcursul întregii manifestări. Ceremonialul de la Monumen-tul-Mausoleu de la Gura Secului s-a încheiat cu defilarea Gărzii de Onoa-re şi a muzicii militare în aplauzele celor prezenţi. Participanţii la manifestare s-au deplasat, apoi, pe platoul din apropi-erea Monumentului, la tradiţionalul maial de Ispas al topliţenilor. Aici, pe o scenă în aer liber, s-a desfăşu-rat un spectacol folcloric susţinut de Ansamblul Artistic Profesionist ,,Rapsodia Călimanilor” din Topliţa şi artiştii amatori din comuna Bilbor, judeţul Harghita. N-au lipsit mititeii, grătarele, be-rea rece şi toate ingredientele specifi-ce unei serbări câmpeneşti.

Vasile Gotea (Topliţa)

8 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 185 (220) Politic

Primarul municipiului Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna, Antal Arpad Andras, cel care ne-a ameninţat odinioară pe noi, românii din ini-ma ţării, cu soarta sârbilor din Kosovo, nu înce-tează să şocheze şi să intrige prin declaraţiile pe care le face, tupeul său trecând demult de limita bunului simţ. La lista lungă de declaraţii antiro-mâneşti şi dezinformări, se adaugă şi spusele din cadrul celei mai recente sale conferinţe de presă, de luni, 6 iunie 2011. Potrivit agenţiei naţionale de presă, Antal Arpad Andras a afirmat că din ce în ce mai mul-ţi români din „secuime”, în special tinerii, sunt deschişi spre ideea de autonomie teritorială. „Va trebui să purtăm un dialog cu reprezentanţii ro-mânilor, mai ales ai tinerilor, care sunt mai des-chişi la minte, şi nu cu cei care au fost trimişi aici de Ceauşescu ca să schimbe raportul etnic şi sunt frustraţi pentru că nu au reuşit. Tinerii care au trecut de Chichiş sau Braşov au o altă viziune şi cred că putem avea cu ei un dialog şi un pro-iect comun pro ţinutul secuiesc (?!). Va fi destul de jenant pentru guvernanţii din Bucureşti când reprezentanţii românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş (?!) vor cere autonomie pen-tru Ţinutul Secuiesc”, a declarat Antal potrivit sursei citate. Şi ca să mai pună paie pe foc, să provoace, să semene ură şi discordie, că aşa în-ţelege el să fie european, Antal a mai adăugat că românii pro-autonomişti ar putea fi catalogaţi drept „trădători” de conaţionalii lor, dar până la urmă pe măsură ce numărul susţinătorilor auto-nomiei va creşte, „cei care strigă acum trădătorii vor fi trădători” (?!).

Aceste declaraţii nu au fost trecute cu vede-rea de deputatul Horia Grama (foto), preşedin-tele PSD Covasna, care l-a acuzat pe primarul Antal Arpad, în cadrul conferinţei de presă de miercuri, 8 iunie 2011, ,,de diversiune şi dez-informare”. „Este o nouă gogomănie lansată de primarul Antal şi o diversiune… că dânsul e specialist în diversiuni şi dezinformări. L-aş ruga pe Antal să dea trei exemple sau să aducă trei tineri dintre cei care îmbrăţişează ideea de autonomie teritorială. Numai aşa să lansezi gogoşi din astea în presă oricine poate. Şi mai ales ne spune cât de încurcaţi vor fi cei de la Bucureşti când se vor duce tinerii cu trenurile şi autocarele acolo să so-licite autonomia aşa-zisului ţinut secuiesc! Să dea măcar trei exemple ca să nu-l facem mincinos de acum încolo, să nu-i spunem Pinocchio”, a declarat deputatul. În replică la afirmaţiile edilului, potrivit cărora „românii au fost trimişi în zonă de Cea-uşescu pentru ca să schimbe raportul etnic”, a venit şi liderul PRM Covasna, Gică Agrigoroa-ie, care a respins afirmaţiile liderului udemerist spunând că „românii sunt aici din toate timpuri-le, fiind popor de sine stătător, pe când cei care se dau maghiari secui sunt un popor migrator, care a venit din fundul Asiei şi nu lasă poporul român în pace”. Referitor la declaraţia lui Antal Arpad conform căreia românii vor fi de acord cu înfăptuirea aşa-zisului ţinut secuiesc, preşedin-tele PRM Covasna a precizat că românii nu vor fi niciodată de acord cu aşa ceva, întrucât, de-a lungul istoriei, românii au avut de suferit din ca-uza acestor „cotropitori”. Acesta a mai adăugat că „liderii UDMR creează numai conflicte, nu-mai ură între cetăţenii acestui judeţ”.

Deputatul Horia Grama, preşedintele PSD Covasna, a declarat, miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, că asumarea răspunderii Guvernului pe Legea privind Statutul mino-rităţilor naţionale în forma actuală ar constitui o chestiune foarte gravă şi, având în vedere consecinţele acestei legi, ar fi un „act de tră-dare naţională”.

Liderul PSD Covasna consideră că adop-tarea Legii Statutului minorităţilor naţionale în forma propusă de UDMR ar fi dezastruoa-să pentru Statul Român, cu consecinţe grave, precum: destructurarea juridică, înfiinţarea unor instituţii publice pe criterii etnice cu funcţionalitate dublă faţă de România, insti-tuirea unor drepturi colective, crearea premi-selor înfăptuirii unui stat în stat: aşa-zisul ţinut secuiesc. Pe de altă parte, deputatul crede că legea nu are cum să intre în această sesiune în plen neavând încă raportul Guvernului şi cel al Comisiei pentru Drepturile Omului şi Mino-rităţi din Camera Deputaţilor: „După raportul Guvernului vor începe dezbaterile în comisie. Având în vedere că sunt peste 170 de amen-

damente numai de PSD depuse, care trebuie discutate fiecare în parte, această lege nu are cum să intre în această sesiune în plen”. „Vedem că Kelemen Hunor a lansat un ul-timatum coaliţiei, că dacă într-o săptămână nu iese raportul cere angajarea răspunderii. Ra-portul privind această lege are sute de amen-damente, care trebuie discutate, nu are cum să iasă într-o săptămână de la comisia pentru drepturile omului. Pe de altă parte, gurile rele spun că Guvernul şi-ar asuma răspunderea pe această lege. Ceea ce ar fi un lucru extrem de grav, pe care l-aş cataloga, având în vedere consecinţele acestei legi, un act de trădare na-ţională”, a mai adăugat deputatul. În altă ordine de idei, preşedintele PSD Covasna consideră că desfiinţarea Adminis-traţiei Financiare dintr-o zonă românească a judeţului, din oraşul Întorsura-Buzăului, este o chestiune foarte gravă, punând oamenii de acolo pe drumuri zeci de kilometri pentru orice adeverinţă ori plată de impozit: „Este o chestiune gravă pentru că pentru orice ade-verinţă ori plata unui impozit trebuie să vină oamenii la Sfântu-Gheorghe. Întorsura-Bu-zăului este cel mai îndepărtat oraş de muni-cipiul reşedinţă Sfântu-Gheorghe. Probabil că întâmplător se desfiinţează Administraţia Financiară în zona românească, aşa după cum ne-am obişnuit de mult că se petrec lucrurile în judeţul acesta. Vor să-i poarte pe oameni pe drumuri 100 de kilometric până la Sfântu-Gheorghe, poate se plictisesc şi se mută sin-guri în altă parte. Administraţiile Financiare din Târgu-Secuiesc şi Baraolt rămân, au găsit ei Întorsura-Buzăului să facă marea reformă”, a precizat Horia Grama.

D t t l H i G di t l PSD d t i d PSD d t b i

Puterea UDMR - PD-L nu are loc de Puterea UDMR - PD-L nu are loc de Finanţele de la Întorsura-BuzăuluiFinanţele de la Întorsura-Buzăului

Violeta Elena Feldiorean (Sfântu-Gheorghe)

9Anul VI, Serie Nouă - Nr. 185 (220)Eveniment

În perioada 2-5 iunie 2011, a avut loc în comuna Sita-Buzău-lui, judeţul Covasna, sărbătoarea sitenilor, intitulată „De la moşii noştri”, un eveniment inedit or-ganizat cu sprijinul Primăriei şi al

Consiliului Local Sita-Buzăului, al Căminului Cultural şi al Şcolii cu clasele I-VIII „Nicolae Rusu” din localitate, dar şi al Parohiei Ortodoxe Sita-Buzăului. Programul sărbătorii sitenilor

„De la moşii noştri” a fost unul complex, pe parcursul celor patru zile desfăşurându-se o serie de ac-tivităţi: economice, sociale, cultu-rale, sportive şi religioase. „Sărbătoarea localităţii nu am vrut să fie o chestiune etalon, de forma „Zilele comunei”, ci una inedită, am vrut s-o asociem cu

Eroii noştri, de unde şi denumirea „de la moşii noştri” dată acestei sărbători, care sperăm să intre în tradiţie”, a declarat pentru „Con-deiul ardelean” primarul comunei Sita-Buzăului, Constantin Filofi.

Joi, sărbătoarea a început cu Slujba de Înălţare la Biserica Or-todoxă „Adormirea Maicii Dom-nului”, urmată de un ceremonial militar şi religios cu depuneri de coroane şi jerbe de flori la Monu-mentul Eroilor din centrul comu-nei. În continuare, meşteşugarii locali şi cei veniţi din alte zone ale ţării, precum Bistriţa Năsăud, Su-ceava şi alte judeţe ale Moldovei şi-au prezentat produsele: căciuli, ceramică, ţesături, produse agro-alimentare, preparate din carne şi produse naturale. Ziua s-a încheiat la Căminul Cultural din comună cu un program artistic oferit de Ansamblul „Vintana” al Centrului de Cultură „Augustin Bena” din judeţul Alba, dar şi în interpretarea unor formaţii de dansuri popula-re şi a soliştilor vocali: Leontina Fărcaş, Cătălin Hasa, Ina Todoran, Ioan Dancu. Vineri, activităţile au continuat cu prezentarea comunei şi expoziţia de vaci cu lapte, după care, la Cămi-nul Cultural din localitate, a avut loc Simpozionul cu tema „Sita-Buzău-lui - Noi Valenţe Economice”. Spre seară, elevii şcolilor din Sita-Buză-ului au încântat inimile auditoriului cu un program artistic intitulat „Co-pilărie - talent şi bucurie”. A treia zi, manifestările au con-tinuat cu prezentarea şi desface-rea produselor agro-alimentare şi

meşteşugăreşti şi demonstraţii ale meşterilor populari. Seara a fost rezervată distracţiei, întrucât Că-minul Cultural a găzduit, din nou, un program artistic susţinut de for-maţii de dansuri, grupuri vocale şi artişti amatori. Tot aici a avut loc Balul oferit siteni-lor, organizat, cu această ocazie, în acordurile forma-ţiei Cristal 2000. După slujba din Duminica a şaptea după Paşti a Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecu-menic de la Bise-

rica Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”, sitenii s-au îndreptat către terenul de sport din localitate, unde au asistat la meciul de fotbal Progresul Sita-Buzăului - Şoimii Siriu, nu înainte de a se bucura de

o serbare câmpenească alături de formaţia Cristal 2000. „Cheltuielile cu organizarea acestei sărbători au fost modes-te, în jur de 4-5.000 lei şi fiind la prima ediţie nu am perceput chirie meşteşugarilor”, ne-a mai

spus edilul comunei, Constantin Filofi, adăugând că aşteaptă re-acţia participanţilor şi, pe viitor, intenţionează ca, în cadrul acestei sărbători, să organizeze un târg agroalimentar.

Violeta Elena Feldiorean (Sfântu-Gheorghe)

„Un copil fericit”, la Şcoala „Mihail Sadoveanu”„Un copil fericit”, la Şcoala „Mihail Sadoveanu”Întorsura-Buzăului

În fiecare an, pe 1 iunie, la Şcoala cu clasele I-VIII „Mihail Sadoveanu” din În-torsura-Buzăului, judeţul Covasna, este o dublă sărbătoare: Ziua Copilului şi debutul Zilelor Şcolii. Este un moment în care cel mai important pentru noi este zâmbetul, ex-presia bucuriei de a fi copil. Acesta este şi motivul pentru care, la nivel de şcoală, anul acesta s-a organizat o activitate amplă care a antrenat aproximativ 400 de elevi, părinţi şi 25 de cadre didactice din întreg centrul financiar. Programul activităţilor a fost structurat în aşa fel încât să poată participa cât mai mulţi copii, ţinând cont de aptitudinile şi pasiunile lor pentru sport, muzică, literatu-ră sau desen. Ineditul acestui program s-a datorat faptului că toate întrecerile sportive s-au derulat în acelaşi timp, în locaţii diferi-te, respectiv cele două săli de sport, Clubul elevilor, terenul de sport în aer liber şi cur-tea şcolii. Programul a fost deschis de două repre-zentaţii de dans sportiv, care au captat aten-ţia micilor spectatori şi a părinţilor prezenţi, prin graţie şi profesionalism. Au urmat, apoi, probele de sport pentru trup şi minte, şi anume competiţiile de şah, minifotbal, minibaschet, tenis de masă, concursul de orientare, tracţiune cu frânghia, ştafeta de viteză şi cea de rezistenţă. Fiecare centru a avut ca arbitrii cadre didactice, precum şi elevi din clasa a VII-a E. Probele cele mai emoţionante au fost, bineînţeles, cele artistice. Micii artişti au stârnit ropote de aplauze din partea cole-gilor lor şi a părinţilor. Prima proba a fost cea de desene pe asfalt, desfăşurată pe tere-nul de sport. Rezultatul muncii celor 62 de copii a fost unul extraordinar, o adevărată expoziţie cu tema „Un copil fericit”, în care fericirea lor era colorată în tonuri adevărate.

Apoi, a urmat proba de creaţie literară şi artistică, în care copiii şi-au exersat talentul de scriitori, actori sau cântăreţi. Am desco-

perit cu această ocazie că avem un Florin Piersic în miniatură (David Bularca, din clasa a III-a A), o formaţie Beatles în for-mare (copii din clasa a IV-a A, acompaniaţi de Călin Coman), adevărate interprete de muzică populară (Petruţa Popica şi Cătălina Barbu, de la Şcoala cu clasele I-IV Floroa-ia-Mare), 16 scriitori în devenire (la creaţie literară), interpreţi mici şi mari, emoţionaţi la primul lor spectacol. Pe chipul lor şi al părinţilor lor s-a citit, într-adevăr, bucuria de a fi copil, bucuria de a fi în această zi împreună cu părinţii şi dascălii lor. Şi, pentru ca eforturile lor să nu rămână doar la nivel de amintire, pe lângă diplome, sponsorul nostru, firma Bon Swe-et Bon din Sfântu-Gheorghe, le-a oferit dul-ciuri tuturor copiilor. Toţi copiii au fost câştigători. Credem că această manifestare şi-a atins scopul pentru că toţi copiii au plecat acasă fericiţi. Aceas-ta deoarece au muncit în echipă, au colabo-

rat şi s-au bucurat împreună. Iniţiatorul programului a fost profeso-rul Ciprian Grosu, care a colaborat cu di-

rectorul adjunct, profesoara Adela Stroie, profesoara Mihaela Popica, profesorul Tusa Levente, precum şi cu profesoarele pentru învăţământul primar: Viorica Dragomir şi Simona Drecea (clasa I A, Step by Step),

Liliana Hermenean (I B), Maria Bularca şi Emilia Morar (a II-a A, Step by Step), Mar-cela Radu (a II-a C), Diana Pisău (a II-a D), Marcela Vrânceanu (a III-a A), Ioana Boiciuc (a III-a B), Lăcrămioara Bularca şi Anca Găitan (a III-a C, Step by Step), Maria Baciu şi Aura Standavid (a IV-a A, Step by Step), Zsofia Şelaru şi Andra Drăguşel (a IV-a B, Step by Step), Cristina Bularca (a IV-a C) şi Liliana Stroie (a IV-a D), Daniela Nuţu şi Amalia Perşa (I-IV de la structura Floroaia-Mare) şi Ionela Milu (III-IV de la structura Floroaia-Mică). Tot cu această ocazie, menţionăm că ele-vii claselor V-VIII au participat împreună cu diriginţii lor la activităţi în aer liber la

Camping, în excursii sau în diferite activi-tăţi propuse în cadrul programelor de parte-neriat, derulate la nivel de şcoală.

Şcoala „Mihail Sadoveanu”, Întorsura-Buzăului

10 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 185 (220) Local

Covasna

Covasna

Cluj

Mureş

Covasna

În realizarea rubricii sunt folosite ştiri ale agenţiei naţionale de presă - AGERPRES.

Tinerii maghiari dezaprobă angajarea liderului PC pe postul de consilier al

primarului din Baraolt

Autorităţile locale finanţează cu 10.000 de lei

programul „Porţi secuieşti”

Eurodeputatul Rareş Niculescu consideră regretabilă înfiinţarea reprezentanţei Ţinutului Secuiesc (?!) la Bruxelles

Izsak Balazs (CNS): Biroul de reprezentare a Ţinutului Secuiesc (?!) - util, legal, legitim

şi în interesul întregii Românii

PSD: „Curtea de Conturi ar trebui să se sesizeze în legătură cu Biroul „Ţinutului Secuiesc” de la Bruxelles”

Asociaţia Tinerilor Maghiari din judeţul Covasna (HARIT) dez-aprobă decizia primarului oraşului Baraolt, Nagy Istvan, ales pe listele Partidului Civic Maghiar (PCM), de a-l angaja în calitate de consilier personal pe liderul interimar al Par-tidului Conservator (PC) Covasna, Dan Suciu. Într-un comunicat remis presei marţi (7 iunie 2011 - n.n.), condu-cerea HARIT apreciază că Dan Su-ciu s-a făcut remarcat prin „atitu-dini antimaghiare” şi cere liderilor PCM să se delimiteze de primarul din Baraolt. „Suntem convinşi că în oraşul Baraolt şi în zonă sunt tineri pregă-tiţi, care ar putea ocupa în mod res-ponsabil o funcţie de consilier”, se subliniază în comunicatul HARIT, în care se mai aminteşte că, în urmă cu câţiva ani, când făcea parte din PD-L, Dan Suciu (foto) a susţinut un „striper” pentru funcţia de şef al Direcţiei de Tineret Covasna. Preşedintele PCM Covasna, Kulcsar Terza Jozsef, a declarat că situaţia de la Baraolt se află pe ordinea de zi a şedinţei conducerii organizaţiei, care va avea loc săptă-mâna aceasta. „Doresc, înainte de toate, să le recomand tinerilor de la HARIT să-şi vadă de problemele lor in-terne, iar, în ce priveşte cazul de la Baraolt, vă pot spune că săptă-mâna aceasta, joi sau vineri (9 sau 10 iunie - n.n.), vom avea o şedinţă a conducerii în cadrul căreia vom

discuta şi această problemă şi vom lua o decizie. E, într-adevăr, o situ-aţie interesantă (...), am fost şi eu uimit de acest lucru când am aflat, dar o să discutăm şi cu primarul din Baraolt să vedem el ce argumente are”, a spus Kulcsar Terza Jozsef.

Dan Suciu a declarat că HARIT este o „organizaţie politică aflată sub umbrela UDMR” şi a apreci-at că este un atac politic din partea unora care nu pot înţelege că un ro-mân şi un maghiar se pot înţelege şi pot lucra împreună pentru binele unei comunităţi, cum este în acest caz cea din Baraolt. „Sunt consilier pe probleme ad-ministrative şi nu politice, identita-re sau culturale”, a mai spus acesta. Dan Suciu a preluat, în luna ianuarie, conducerea organizaţiei PC Covasna, la scurt timp după ce a demisionat din funcţia de pre-şedinte al organizaţiei de tineret a PD-L Covasna.

Primăria Sfântu-Gheorghe şi Asociaţia pentru Dezvoltarea Turismului în judeţul Covasna finanţează, în acest an, cu suma de 10.000 de lei pro-gramul „Porţi secuieşti”, ce are ca scop păstrarea tradiţiilor populare şi a specificului etnic al zonei. Reprezentantul Asociaţiei pentru Dezvoltarea Turismului, Gazda Zol-tan, a declarat, miercuri (1 iunie 2011), că solicitanţii pot primi între 1.500 şi 2.000 de lei pentru conservarea porţilor secuieşti sau pentru construirea de noi porţi tradiţionale, sumele diferind în funcţie de mărimea acestora. Practic, autorităţile locale finanţează o treime din costul total al porţilor, cu condiţia să fie cioplite în lemn după modele tradiţionale. Gazda Zoltan a precizat că termenul de depunere a solicitărilor stabilit iniţial pentru 31 mai a fost prelungit până pe data de 31 iulie, pentru a li se da cât mai multor cetăţeni şansa de accesa acest program. „În cazul suprasolicitării, luăm în considerare ordinea depunerii cereri-lor, dar sunt favorizaţi cei care locuiesc lângă drumul principal”, a declarat Gazda Zoltan, potrivit căruia termenul limită de montare a porţilor este 1 decembrie 2011. Programul „Porţi secuieşti” a fost lansat anul trecut şi s-a adresat pre-ponderent locuitorilor din satele Chilieni şi Coşeni, aflate la intrarea în Sfântu-Gheorghe dinspre Braşov. Porţi secuieşti au fost ridicate în ultimii ani la intrările din aproape toate localităţile din judeţul Covasna, pentru a marca specificul acestei zone. Cea mai mare poartă secuiască din lume se află în comuna Turia şi măsoară 15,6 metri lăţime şi 9,41 metri înălţime. Aceasta a fost sculptată de un tânăr din localitate din trunchiul unui singur copac şi este menţionată şi în Cartea Recordurilor.

Eurodeputatul PD-L Rareş Ni-culescu (foto) a catalogat, duminică (5 iunie 2011 - n.n.), drept „regreta-bilă” înfiinţarea unei reprezentanţe a Ţinutului Secuiesc (?! - n.n.) la Bruxelles. Europarlamentarul clujean a spus, într-o conferinţă de presă, că cei trei colegi ai săi maghiari au fă-cut „un pas greşit”. „Este regretabil că s-a ajuns în situaţia înfiinţării unei reprezentan-

ţe a Ţinutului Secuiesc (?! - n.n.) la Bruxelles. Sunt multe alte lucruri mai importante care ar trebui făcute la Parlamentul European în interesul României, nicidecum astfel de acţi-uni politice inutile şi care creează conflicte în cadrul PE. Mă surprin-de lipsa de înţelepciune a colegilor noştri maghiari - Laszlo Tokes, Iuliu Winkler şi Sogor Csaba - şi cred că a fost un pas greşit”, a spus Niculescu. Acesta a precizat că nu crede că

Parlamentul European este scena pe care să se ducă conflicte din Ro-mânia şi că sunt încă multe lucruri importante de făcut la Bruxelles, în interesul ţării. „Îmi pare rău că cei trei colegi maghiari s-au pretat la o astfel de acţiune. Nu cred că problemele po-litice sau electorale din România ar trebui să fie exportate la Bruxelles”, a spus Rareş Niculescu.

Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, Izsak Balazs, a declarat, vineri (3 iunie 2011 - n.n.), la Adunarea Generală a CNS de la Târgu-Mureş, că biroul de reprezentare a Ţinutului Secuiesc (?! - n.n.) de la Bruxelles este util, legal, legitim şi în interesul întregii Românii. El şi-a exprimat speranţa ca acest birou de repre-zentare să nu fie doar unul constituit în scop electoral şi să apere interesele secuimii. „Biroul de reprezentare de la Bruxelles îl consider util, legal şi legitim şi în interesul întregii Românii. Îmi exprim speranţa că nu se leagă de anul electo-ral ce vine şi nu are ca scop doar obţinerea resurselor unionale, ci şi scopurile din Bazinul Carpatic. Sper că acest birou va apăra interesele secuimii, primul şi cel mai important fiind autonomia. Sper că va ex-prima voinţa populaţiei secuimii la autonomie şi va contribui la garantarea acesteia. (...) Secuimea este o realitate istorică şi socială ale cărei frontiere sunt con-secinţa unui proces istoric”, a susţinut Izask. El a afirmat că Guvernul de la Budapesta nu va abandona interesele naţionale maghiare în favoarea intereselor de politică externă şi că intenţia executi-vului ungar este demonstrată prin legile adoptate.

„Suntem în ajunul Zilei unităţii naţionale - 4 iu-nie, zi a doliului şi a durerii (Parlamentul de la Bu-dapesta a votat legea prin care 4 iunie, data semnării Tratatului de la Trianon, este declarată Ziua unităţii naţionale - n.r.). Anul trecut Guvernul Ungariei a de-cis să voteze o lege care să permită ca amărăciunea şi tristeţea să fie transformate în energie pozitivă, să ne atragă atenţia asupra unităţii naţionale. Am cerut întâlniri cu grupurile parlamentare de la Budapesta, care au fost de acord că această cauză a autonomiei secuimii e deasupra certurilor dintre partide şi am primit promisiuni că Guvernul Ungariei nu va fi ata-cat nici de opoziţie pentru sprijinul acordat nouă”, a susţinut liderul CNS. Izsak Balazs a mai spus că Adunarea Consiliului Autonomiei din Bazinul Carpatic susţine că singura garanţie a perpetuării secuilor este autonomia, adop-tând şi o declaraţie în acest sens. „Este natural ca trans-formarea regiunilor din România să se producă în con-diţiile regulilor UE, în condiţiile voinţei celor vizaţi şi cu acordul politicii româneşti”, a menţionat el. Potrivit lui Izsak, CNS are relaţii permanente cu specialişti din Parlamentul Ungariei, deoarece este nevoie de competenţele şi de ajutorul lor.

Preşedintele PSD Covasna, deputatul Horia Grama, consideră necesar ca reprezentanţii Curţii de Conturi a României să se sesizeze în legătură cu înfiinţarea Biroului „Ţinutului Secuiesc” de la Bruxel-les şi să penalizeze autorităţile loca-le care finanţează din bani publici această reprezentanţă „ilegală”. Horia Grama a declarat, vi-neri (3 iunie 2011 - n.n.), într-o conferinţă de presă, că nu intră în atribuţiile consiliilor judeţene să înfiinţeze astfel de birouri în con-diţiile în care există alte instituţii de reprezentare ale Statului Ro-mân în capitala Belgiei. „Acest birou sfidează Statul Român mai ales în plan simbo-lic pentru că e găzduit în Casa Regiunilor Ungare, sugerând că Ţinutul Secuiesc (?! - n.n.) este o regiune care ţine tot de Unga-ria. (...) Ofensele aduse statului şi poporului român sunt tot mai dese şi nu înţelegem ce mai caută

UDMR la guvernare în actualele condiţii, dacă nu respectă Cons-tituţia şi legile ţării”, a mai spus Horia Grama. Acesta a criticat prezenţa re-prezentantului Alianţei Româ-neşti din cadrul Consiliului Ju-deţean Covasna, Aurel Bote, în delegaţia prezentă la festivitatea de deschidere a Biroului „Ţinutu-lui Secuiesc”, arătând că a fost o „mare greşeală” faptul că a girat acest eveniment. „Aurel Bote este consilier ju-deţean, membru PNL şi nu se poate deroba de aceste calităţi şi nici de cea de membru al Alianţei Româneşti pe listele căreia a intrat în Consiliul Judeţean la alegerile trecute. A fost o mare greşeală să gireze cu prezenţa sa un astfel de demers”, a menţionat Grama. În opinia acestuia, reacţiile au-torităţilor Statului Român legate de Biroul „Ţinutului Secuiesc” de la Bruxelles au fost „slabe şi târzii”.

Biroul de la Bruxelles a fost inaugurat miercuri (1 iunie 2011 - n.n.), în prezenţa mai multor invi-taţi, printre care şi vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt. Potrivit iniţiatorilor, biroul va avea, printre altele, misiunea de a strânge relaţiile dintre judeţele Covasna şi Harghita cu organis-mele europene, de a sprijini pro-iectele de interes local şi de a de-rula activităţi de lobby. Aici vor lucra două persoane, care se vor înlocui din trei în trei luni, iar costurile pentru chiria locuinţei şi diurna se vor cifra la circa 120.000 de lei pe an, plătiţi în mod egal din bugetele consili-ilor judeţene din cele două judeţe. Liderul PCM Covasna, Kulc-sar Terza Jozsef, care a fost pre-zent la inaugurarea biroului de la Bruxelles, a declarat că acesta ar putea avea pe viitor un rol impor-tant în obţinerea autonomiei teri-toriale a „Ţinutului Secuiesc”.

ră

11Anul VI, Serie Nouă - Nr. 185 (220)Traduceri

Traduceri din presa de limbă maghiară

www.forumharghitacovasna.ro

Societatea Nonprofit de Gesti-onare a Fondurilor Bethlen Gabor este cea care va gestiona sursele financiare destinate maghiarimii de peste hotare, însă guvernul un-gar nu a comunicat deocamdată ce organizaţie din Transilvania va fi însărcinată cu derularea proiectu-lui intitulat „În limba maghiară, pe pământul natal”, care vizează sprijinul acordat în domeniul edu-caţional. Conform unor informaţii ne-oficiale, începând din acest an, gestionarea programului urmează să fie transferată din competenţa Fundaţiei Şcoala - a cărei funcţi-onare e asigurată de UDMR - în

sarcina Uniunii Pedagogilor Ma-ghiari din România (UPMR), însă părţile vizate nu au fost înştiinţate oficial în acest sens. Burus Siklodi Botond, preşe-dintele UPMR, ne-a declarat că guvernul ungar a însărcinat uniu-nea pedagogilor cu derularea pro-iectului privind sprijinul acordat în domeniul educaţional, însă dat fiind faptul că încă nu a fost trans-misă o solicitare oficială în acest sens, nu ne poate oferi detalii teh-nice despre acest program. Printr-un comunicat emis ieri, reprezentanţii Fundaţiei Şcoala şi-au exprimat nelămurirea în ceea ce priveşte discreţia absolută asu-

pra informaţiilor. Din 2003 încoa-ce, membrii fundaţiei şi-au înde-plinit sarcina fără nicio problemă, în urma unui acord încheiat între cele două guverne au fost însăr-cinaţi cu derularea programului, şi potrivit informaţiilor pe care le deţin, acordul interguvernamental poate fi reziliat sau modificat doar cu acordul părţilor implicate. Fun-daţia şi comunitatea maghiară din Transilvania merită să fie infor-mate la timp, în mod oficial.

Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 6.278,

04.05.2011; Titlu: În limba maghiară, pe pământul natal,

Semnează: Fekete Reka

Criticii UDMR nu s-au putut decide nici până în momentul de faţă ce este de fapt aceasta, pomenesc de ea ca de o entitate care nu poate fi definită, nu este nici partid, nici organizaţie civilă - susţin ei. Poate fi ea un partid social-democrat ori liberal sau orice alt partid, însă se află la guvernare. UDMR e oportunistă - în această privinţă coincid poziţiile celor două tabere, română şi maghiară, aflate în opoziţie cu ea. Cea mai importantă deosebire în opini-ile manifestate se relevă atunci când se pomeneşte de obiectivele urmărite de cei sub semnul lalelei. Partea română comentează faptul că acţionează folosindu-se de setea de putere a formaţiunilor politice şi aplicând şantajul. Atât legea privind dezvoltarea regiunilor, cât şi cea a învăţământului slujesc înfăptuirea aspiraţiilor autonomiste. A apărut, recent, pe internet un interviu realizat cu Dinu C. Giurescu, istoric al Academiei Române de Ştiinţe, care aruncă pe spinarea UDMR intenţia de a diviza teritoriul României, ajunge până acolo încât afirmă că liderii maghiari - despre ai căror veterani spu-ne că s-au pregătit, stăpânesc limba română, ca urmare, se descurcă bine în cadrul guvernului - au început chiar deznaţionalizarea românilor, printre altele, prin măsura în urma căreia din titlul manualului de istorie pentru cla-sele a XII-a au eliminat adjectivul român, iar regionalizarea, adică reorga-nizarea regiunilor de dezvoltare ar dori s-o realizeze pe baza graniţelor sta-bilite de Horthy-Mussolini-Hitler. Dar ce zic opozanţii maghiari? Ei susţin că UDMR, prin politica paşilor mici pe care o aplică, împiedică aspiraţiile autonomiste. Insistă asupra acestora doar în pragul alegerilor, îi trădează pe maghiarii din Transilvania, îi supune politicienilor români în interesul înde-plinirii obiectivelor proprii. Îi consolează pe secui cu autonomia din viitor. Apar noi puteri politice şi altele eşuează, iar maghiarimea se sfărâmă.

Săptămânalul „Erdovidek” (Covasna), nr. 18, 06-12.05.2011; Titlu: Cine câştigă jocul?, Semnează: Havelka Ferenc-Attila

Pe Dan Tanasă îl deranjează tot ceea ce este maghiar în cele două judeţe, pofta lui de a denunţa nu slă-beşte deloc şi, deşi trăieşte în Spa-nia, adepţii lui de acasă îl informea-ză despre cele mai noi evenimente. Recent, unui român grijuliu i-a atras atenţia un steag naţional ungar, care era arborat pe o casă care asi-gura şi funcţionarea unei spălătorii auto. Acesta a solicitat prefecturii să îndepărteze acest drapel. Proprieta-rul a primit atenţionarea prefecturii

conform căreia are 24 de ore la dis-poziţie să dea jos steagul roşu-alb-verde amplasat lângă steagul Uniu-nii Europene, în caz contrar riscă o amendă de 2.500 de lei. Documentul semnat de prefectul Gyorgy Ervin face referire la H.G. 1157/2001, po-trivit căreia steagul altor state poate fi arborat doar cu ocazia unor sărbători oficiale, vizite de stat, întâlniri inter-naţionale, şi doar pe timpul acestor evenimente pot rămâne arborate pe frontispiciul clădirilor. Persoana

afectată, Csutak Laszlo, indignat şi supărat, a dat jos steagul ungar care a stat arborat timp de o jumătate de an şi nu înţelege pe cine şi de ce de-ranjează acest lucru. Ce aş putea face altceva, nu am 2.500 de lei. Voi ar-bora steagul secuiesc, poate e voie, a declarat Csutak Laszlo.

Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 6.287, 14.05.2011;

Titlu: Ce fel de steag poate flutura?,

Semnează: Farkas Reka

Am fost, recent, în Transilvania, mai exact pe Pă-mântul Secuiesc. Ceea ce le conferă cu adevărat va-loare acestor locuri sunt oamenii. Mai umani şi mai maghiari decât aici, acasă. Au coloană vertebrală. Au conştiinţă naţională, sentiment al solidarităţii. Se so-lidarizează şi dejoacă împreună autorităţile române, şi în acelaşi timp, au rămas de fiecare dată maghiari, chiar şi în timpul lui Ceauşescu. Comisarii români nu-miţi pe atunci în satele mai mici se văzuseră nevoiţi să înveţe limba maghiară, pentru că localnicii nu erau dispuşi să înţeleagă limba română! Opresiunea română i-a unit. Sunt solidari unii cu alţii şi ajută dacă apar probleme. Nu numai unii pe al-ţii, ci şi pe noi, maghiarii din ţara-mamă. Când ploaia i-a alungat, participanţii la pelerinajul de la Şumuleu au fost chemaţi de săteni în casele lor. Ne-au dat pro-soape şi haine uscate (peste tot întâlneşti pe pereţi ste-ma sau harta Ungariei Mari). Au demnitate, dar şi umor: lucrează, şi o fac eficient. Parcul lor auto este aproape ca şi al nostru, deşi salariul mediu lunar este de 400-500 lei noi, adică vreo 40.000 forinţi. O duc bine. Doar din întâmplare mai dai peste câte un cerşetor. Domneşte curăţenia, ordinea. Nu există ţigani deranjanţi, şiruri de bordeie cum sunt prin părţile româneşti, casele sunt noi sau reabilitate. Sunt capabili să lupte şi să muncească pentru a-şi atinge obiectivele; în centrul Odorheiului este amplasată statuia lui Wass Albert, pe care românii l-au declarat criminal de război. Încă nu i-au inscripţionat numele pe statuie, însă luptă în permanenţă pentru a o putea face. Bisericile le sunt curate şi mult mai bine întreţinute chiar decât bisericile marilor confesiuni din Ungaria. Sunt aşa cum ar trebui să fim noi, maghiarii din ţa-ra-mamă, sau cum am putea fi dacă am fi lăsaţi. Pentru că a mai fost o mare diferenţă evidentă: nu am văzut nicăieri evrei. Am întâlnit unul singur, însă şi acela era turist la Lacul Ursul. Şi din acest punct mi s-a întregit în minte imaginea: nu există evrei, ca atare nu îi divizează nimeni pe maghiari. Nu există evrei, ca atare pătura maghiară conducătoare poate valida cu adevărat interesele maghiare. Nu există evrei, aşadar nu există liberalism, nu există propagandă împotriva familiei şi a naţiunii. Naţionalismul românesc dur a generat o reacţie normală din partea maghiarilor: s-au solidarizat împotriva lui. Nu există evrei - nu are cine

să-i întărâte pe maghiari; nu are cine să folosească holo-caustul ca muniţie politică, nu are cine să-i fure. Evreii nu se pot strecura printre ei deoarece sis-temul imunitar al comunităţii maghiarilor-secui este puternic. Nu se poate strecura vreun trădător printre ei deoarece îl recunosc imediat şi îl excomunică. Văd clar lucrurile şi nu ezită să spună adevărul. Chiar şi despre situaţia din Ungaria. Visam la un moment dat ce frumos şi drept ar putea trăi Ungaria fără evrei. Presupuneam cât de bine s-ar valida interesele maghiare dacă ar exista o hegemonie a maghiarimii, cât de direcţi şi fireşti ar fi oamenii unii cu alţii, cât de bine am putea trăi şi cât de bine am ve-dea lucrurile. Şi iată aici o mică Ungarie fără evrei: Pământul Se-cuiesc. Unde din venituri mai mici şi sub o presiune naţionalistă românească, oamenii trăiesc bine. Abia acum văd cu adevărat cât a distrus la noi şi printre noi puterea evreiască media, economică şi po-litică. Acum văd cât de avansaţi am fi dacă nu ar exista evrei printre noi sau dacă cel puţin nu interesele lor s-ar valida peste tot. Pe Pământul Secuiesc nu există diversitate: homo-sexualitatea nu este o problemă la ordinea zilei. Princi-piile liberale nu au câştigat teren, deoarece pe Pămân-tul Secuiesc, ceea ce nu este viabil, dispare. Nu există Tokio Hotel, nu există festivaluri gay, nu există stiluri muzicale şi artistice alternative, sau cel puţin nu în mă-sura în care există la noi. Nu există presă antimaghiară de limbă maghiară, pentru că dacă ar apărea aşa ceva, nu ar cumpăra-o nimeni, iar editura ar da faliment. Nu există cartiere centrale evreieşti, unde picură mereu câteva ceva şi unde pute a canal. Pe Pământul Secuiesc nu se impun efectele globa-lizării, sau poate doar izolat, şi nu există nici centre multiculturale. În final, aş vrea să mai menţionez că nu sunt esen-ţialmente antisemit. Îi respect pe minoritarii evrei care vor să lucreze şi să se asimileze (cu adevărat). Consi-der, însă, că minoritatea sionistă dominantă şi evreii care o slujesc exclusiv nu sunt doriţi în această ţară; nu este nevoie de ei şi cel mai bine ar fi dacă ar pleca în cel mai scurt timp.

Bilunarul „Europai-Ido” (Covasna), nr. 10, mai 2011; Titlu: Fără evrei…

Se ştie în cercuri largi faptul că lexiconul de tip Meyer îi duce înapoi în timp pe Habsburgi până la un ghetou evreiesc roman. (Ca atare, Franz Iosif I, cel care ne-a înecat în sânge lupta pentru liber-tate, este de origine evreiască.) Însă faptul că şi mâna lui dreap-tă şi ucigaşul celor 13 de la Arad are tot origini evreieşti, nu poate fi o întâmplare. Baronul Julius Jacob von Haynau s-a născut în 1786, ca fiu ilegitim al lui Vilhelm Haynau al IX-lea şi al Rebeccăi Richter, fiica unui farmacist evreu. Oare când vor ţine elevii în mână un manual de istorie cre-dibil? De ce li se spune că Franz Iosif I sau Haynau erau austrieci? Erau evrei austrieci. De ce se spune că Stalin era

gruzin? Era evreu din Gruzia. De ce manualele noastre de istorie nu scriu că autorii nelegiu-irilor comise împotriva poporului maghiar nu erau maghiari? Nu erau maghiari, ci evrei din Ungaria. Polonia de după război era în întregime sub dominaţie evreias-că. Conducătorul poliţiei secrete, maestrul torturilor, Jakec Rozan-ski, comandantul biroului politic Jacob Berman şi comisarii Minc, Specht (Olsewski) şi Spychalski au ucis sau au deportat în lagăre ale morţii zeci de mii de catolici polonezi. 75 la sută din ofiţerii po-liţiei secrete comuniste din Silezia erau evrei...

Bilunarul „Europai-Ido” (Covasna), nr. 10, mai 2011; Titlu: Falsificare a istoriei!

În şedinţa de ieri a CL Sfântu-Gheorghe, Rodica Pârvan, consilier PSD, a obiectat cu indignare faptul că în cortul 67 din cadrul târgului de la sfârşitul săptămânii, Csibi Barna - devenit faimos în urma întâmplării cu spânzură-toarea - a oferit spre vânzare tricouri cu trupul ţării mutilat. A alertat imediat poliţia, însă - spre surprinderea sa şi mai mare - cei în uniformă nu au adoptat nicio măsură - a subliniat consiliera, adăugând: deşi era cât pe ce să-l provoace pe tânăr, până la urmă nu a făcut altceva decât să-l anunţe pe reprezentantul partidului său, care va face o interpelare în parlament legată de cazul respectiv. În răspunsul său, primarul Antal Arpad a menţionat: doamna Pârvan a luat o decizie bună atunci când nu a intrat în dispută cu Csibi. Acesta ar fi devenit erou tocmai datorită faptului că cineva l-a băgat în seamă. Ştia de prezenţa în oraş a lui Csibi, acesta a fost ţinut sub supraveghere strictă, a fost înconjurat în permanenţă de toate structurile secrete şi mai puţin secrete, fiecare mişcare i-a fost verificată şi s-a acordat o atenţie deosebită evitării situaţiilor în care acesta ar fi fost provocat de cineva sau în care ar fi provocat el pe alţii - a precizat primarul. Antal Arpad a avut cunoştinţă şi despre faptul că un grup din Braşov a pornit spre Sfântu-Gheorghe să facă ordine, însă membrii au fost întorşi la timp din drum. Nu este dorită prezenţa în Sfântu-Gheorghe a extremiştilor ro-mâni (în urmă cu doi ani, Noua Dreaptă organizase în oraş un marş de proastă amintire) sau maghiari, însă acesta este un oraş liber, la târg îşi poate pune în vânzare produsele cel care achită taxa de loc, iar comerciantul îşi asumă responsabilitatea pentru cele oferite spre vânzare - a spus primarul. În ceea ce priveşte interpelarea, Antal Arpad a atenţionat că doamna consilier trebuia să-l someze pe liderul partidului său şi în cazul profanării monumentului din Chichiş al lui Gabor Aron.

Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 6.283, 10.05.2011; Titlu: Csibifobie, Semnează: Vary O. Peter

Maghiarizarea forţată a durat (şi durează încă) nu unul sau două decenii, ci de peste două secole. Motivele, metodele şi consecinţe-le (inclusiv destrămarea Ungariei Mari) sunt descrise de întemeietorul hungarologiei ger-mane Johann Weidlein în „Madjarisierung der Deutschen in Ungarn und in Deutschland”, 1955. La sfârşitul secolului al XVIII-lea, Sa-muel Decsi, în al său „Phonixul Panonic” (1790), trasează deja scopul şi metodele ma-ghiarizării: „Limba maghiară trebuie impusă în întreaga ţară. Prin şcoală şi biserică po-poarele de limbi străine pot fi maghiarizate pe neobservate, deoarece până aceasta nu se realizezază nu putem fi fericiţi nici cu starea noastră naturală şi morală, nici cetăţeneas-că”. Acesta a devenit programul unei naţiuni ce reprezenta atunci 29 la sută din populaţia ţării, şi care a fost urmat cu o consecvenţă şi un fanatism fără pereche până în zilele noas-tre. Este adevărat că Szecsenyi, la începutul secolului al XIX-lea, ar fi dorit maghiarizarea prin atracţia unei culturi superioare, ce urma a fi creată, dar de impus s-au impus apostolii maghiarizării cu orice mijloace (Kossuth şi adepţii săi). Limba maghiară a fost introdusă treptat în toate şcolile celorlalte naţionalităţi (întreţinute de acestea cu bani proprii), şi de rezultatele învăţării ei depindea înşăşi existen-ţa lor. Ele puteau fi transformate în şcoli ma-ghiare de stat dacă rezultatatele învăţării lim-bii maghiare nu erau corespunzătoare sau dacă învăţătorul, chiar în afara şcolii, avea un comportament ce deservea interesul maghiar. Premiile consistente primite de învăţători pen-tru rezultate deosebite în maghiarizare au ră-mas valabile până prin 1944. Aceştia erau de cele mai multe ori asimilaţi (popular numiţi „maghiaroni”), care (asemeni ienicerilor), luptau cu înflăcărare şi convingere pentru ca-uza maghiară. În şcolile maghiare s-a folosit, intenţionat şi cu mare succes, metoda demora-lizării. (Prim-ministrul Banffy: „Pentru a fi copţi pentru maghiarizare, saşii trebuie demo-ralizaţi, asemeni ţipserilor şi şvabilor bănă-ţeni” - H. Wastian, „Ungarns Tausendjahrung in deutschem Lichte”, Munchen, 1896). Pen-tru a trezi compexe de inferioritate în copiii altor naţionalităţi, aceştia auzeau zilnic cele mai înălţătoare lucruri despre măreţia popo-rului maghiar, primul şi cel mai nobil popor, dar şi despre nimicnicia celorlalte popoare, fiind siliţi, adesea, să înveţe poezii şi istorii batjocoritoare despre propria naţionalitate, care ar fi fost duşmană viteazului popor ma-ghiar. Astfel, ei nu-şi doreau nimic mai mult

decât să-i aparţină şi erau fericiţi dacă erau acceptaţi şi consideraţi maghiari. Bisericile maghiare, cu deosebire cea catolică (Vatica-nului nu-i revine nicio vină în această privin-ţă), s-au pus, cu trup şi suflet, în slujba ma-ghiarizării. („Dacă undeva se pune greutate pe învăţarea limbii maghiare şi pe interesele naţionalităţii maghiare, acesta e, fără îndoia-lă, cazul seminariilor preoţilor catolici”, - mi-nistrul Culturii Trefort, 1879, în J. Widlein. op. cit. pag. 24-26). Pervertirea istoriei (Gyula Szekfu în „Istoria Maghiară” descrie cum, deşi o parte a maghiarilor, sub conducerea unui Zapoly Janos, Bocskay Istvan, Bethlen Gabor, Thokoly Imre sau Gyorgy Rakoczy I-ul, au fost aliaţi ai turcilor, pustiind o mare parte a Ungariei, mai târziu, în istoriografia ma-ghiară au fost prezentaţi ca eroi ai luptei pen-tru libertate a maghiarimii), creaţiile cultura-le, maghiarizarea numelor, dispoziţiile interne ale instituţiilor maghiare, posibilităţile reali-zării pe plan social etc., etc., toate erau aservi-te aceluiaşi imperativ - maghiarizarea. Când (1912) G. Szekfu şi-a publicat cartea despre unul din superidolii maghiarimii, Gyorgy Rakoczy II, neocolind adevărul istoric, a fost atacat ca trădător de ţară. Una din cele mai triste şi tragice consecinţe ale acestei politici, pentru români, este maghiarizarea totală a secuilor, deveniţi astfel vârful de lance al ma-ghiarismului în România. Pentru că nu există minoritate mai strâns înrudită cu românii ca secuii. Dacă aceştia şi-ar cunoaşte adevărata istorie, citindu-i pe Kezai Simon (Gesta Hun-garorum, secolul XIII), Memorialul lui Nagy Szabo Ferenc din Târgu-Mureş (secolele XVI-XVII), Istoria lui „Nagyajtai Cserei Mihaly historiaja” (1661-1711), Istoria maghiară de Balint Homan şi Gyula Szekfu, sau ar merge, fără prejudecăţi, pe urmele lui G. Popa-Lisseanu („Originea secuilor şi secuizarea românilor”) şi I.I. Rusu, („Românii şi se- cuii”), ar înţelege şi accepta, poate, realitatea străvechii convieţuiri cu românii, influenţele culturale, luptele comune împotriva aceluiaşi duşman, maghiarii, şi secuizarea masivă a ro-mânilor (cca. 40 la sută dintre actualii „se-cui”). Ar înţelege de ce, cu mulţi ani în urmă, cercetătorul maghiar Toth I.Z. spunea (din păcate, cu satisfacţie) despre Vlăhiţa (Olafalu - Satul Valah), dar ar fi putut spune despre ne-numărate alte sate valahe din secuime, că „pe secuiul ortodox sau greco-catolic, care mai poartă şi nume românesc, nicidecum nu vei putea să-l convingi că strămoşii săi au fost români, dimpotrivă o asemenea presupunere ar considera-o ca cea mai gravă insultă” (cei din Vlăhiţa de azi refuză categoric să admită ridicarea unei capele ortodoxe în localitate).

Dacă ar înţelege, şi-ar da, poate, seama de ro-lul absurd ce le este astăzi rezervat de cei des-pre care Nagyajtai Cserei Mihaly spunea: „Nenorocirea Transilvaniei întotdeauna din ţara ungurească şi de la maghiari s-a tras”. Dacă faptul că ar cunoaşte istoria i-ar deter-mina să se înflăcăreze mai puţin în faţa lui Kossuth revoluţionarul (slovacul maghiarizat şi fanatic al maghiarizării), şi să mediteze mai mult la regretele târzii ale acestuia, poate că aerul încins şi greu de prejudecăţi şi ură, al Covasnei şi Harghitei, ar deveni mai uşor res-pirabil pentru toţi. Având în vedere că fenome-nul secuizării românilor este demult tabu pen-tru maghiari, nici apariţia graiului ceangăesc şi a aşa-zişilor ceangăi nu poate fi înţeles. Pentru că maghiarii uită să amintească faptul că, în afara idiomului ceangăesc (însemnând limbă corcită, stricată, un amestec de ma-ghiară şi română), apărut în secuime şi folo-sit pentru a se înţelege cu secuii, „ceangăii” din Moldova vorbeau acasă limba lor ardele-nească (şi nu moldoveneşte, ca astăzi). Ei au păstrat atât portul cât şi obiceiurile româneşti din Ardeal, şi terminologia religioasă cu ca-racter arhaic, în întregime de origine latino-slavă. O serie întreagă de noţiuni specifice catolicismului apusean poartă denumiri sla-vone - episcop este vlăghicâ, liturghia - sluzbâ, ceremonia de seară - visernâ, rozariul - mătă-nii, rugăciunile - ocinasi (ca în vechile tipări-turi coresiene) etc., etc.. Istoria lor contrazice categoric afirmaţia domnului Horvath privi-toare la doar 1-2 decenii de maghiarizare for-ţată şi relevă, prin documentele Vaticanului, virulenţa ei încă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Iată ce relatează Iosif Tomassi: „Unul dintre cei mai intriganţi misionari ma-ghiari, aventurier cu veleităţi de episcop în Moldova, a fost Ştefan Bocskor, care a tulbu-rat pacea în misiune între anii 1799-1815. Pentru a-şi atinge scopul, el nu s-a dat în lă-turi de la niciun mijloc - instigarea populaţiei, substituiri de persoane (în 1804 a trimis la Roma pe un frate al său, cu trei tineri maghiari din Transilvania, care s-au dat drept delegaţi din Moldova), reclamaţii la nunţiatura din Viena, scrisori false expediate la Roma şi chiar falsuri (paşapoarte şi decrete ale Con-gregaţiei Propaganda Fide), pentru care a fost deţinut şi apoi condamnat într-un proces ca-nonic”. Pe timpul episcopului Filip Paroni, Congregaţia de Propagandă Fide n-a mai pu-tut trimite în Moldova personalul necesar mi-siunii. La sugestia agentului consular austriac Lippa, episcopul încheie o convenţie cu fran-ciscanii conventuali din Transilvania, pentru punerea la dispoziţie a şase preoţi (Convenţie regretată foarte curând). Timp de 40 de ani,

preoţii maghiari, convinşi că toţi catolicii din Moldova trebuie să fie maghiari, au făcut totul în acest sens. Ei au fost susţinuţi de toţi oame-nii de ştiinţă şi publiciştii maghiari ai vremii, care vedeau în limba română vorbită de majo-ritatea catolicilor din Moldova o operă de deznaţionalizare datorată moldovenilor. Misi-onarii se aştern pe treabă începând cu matri-colele parohiale. Asociindu-i pe dascăli, secui din Transilvania, se începe cu revizuirea, „pu-rificarea”, ceea ce înseamnă maghiarizarea scriptelor bisericeşti. Antroponimele enoriaşi-lor sunt traduse în maghiară după gustul şi inspiraţia misionarului şi a dascălului. Într-o serie de parohii catolice (Luizi-Călugăra, Ad-judeni, Fărăoani, Cleja, Săbăoani etc.) s-au păstrat matricolele din secolul XVIII, aşa că se poate uşor constata cum Dumitraş devine Pal, Ursaru - Medves, Florea - Virag etc.. O altă modalitate de maghiarizare a fost înlocu-irea limbii române, în biserică, cu limba ma-ghiară. Diferite imnuri, litanii, predica, cate-hismul având loc în ungureşte, oamenii nu le înţeleg şi, deşi li se spune că rugăciunea nu-mai astfel este bine primită de Dumnezeu, în-cep să se plângă. În urma acestor nelinişti şi plângeri, episcopul îşi dă seama de greşeala comisă, dar cum, din 1814, Austria era protec-toarea misiunii catolice din Moldova pe lângă Poarta Otomană, peste cuvântul agentului di-plomatic austriac nu se putea trece. Episcopul Sardi de la Iaşi îi comunică cardinalului Ko-pacsy, primatul Ungariei, că „misionarii îm-pinşi de fanatismul orb al naţionalităţii” fac cauză comună cu unii agitatori politici, veniţi din Ungaria, provocând tulburări şi discordii în sânul populaţiei (Istorie care se repetă şi azi). Alunecând pe panta misionarismului po-litic, misionarii maghiari au încercat să trans-forme misiunea catolică a Moldovei în una maghiară, prin îndepărtarea italienilor. Până la urmă şi austriecii se conving că aceştia au mers prea departe, iritând o populaţie de felul ei paşnică. În 1859, vizitatorul general Iosif Tomassi, convins că o colaborare sinceră şi armonioasă cu provincia franciscană maghia-ră este imposibilă, face cunoscut că, deoarece convenţia episcopului Paroni a devenit nu nu-mai „oneroasă”, ci chiar „nedemnă”, i se pune capăt. După rezilierea convenţiei şi re-tragerea misionarilor maghiari, s-a restabilit pacea în misiune, dar urmările ei se resimt până azi. Când în timpul domniei lui A.I. Cuza (1859-1866) Statul Român a instituit oficiile de stare civilă, funcţionarii comunali au copi-at datele din matricolele bisericeşti, aşa cum fuseseră ele „purificate” de misionarii ma-ghiari (Dumitru Mărtinaş, „Originea ceangă-ilor din Moldova”, 1985). (va urma)

12 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 185 (220) Istorie - Cultură

„Nu! Nu! Niciodată! Redobândirea hegemoniei maghiare în Bazinul Carpatic în documente.“ Cronologia acţiunilor budapestane şi udemeriste (LVI)

dr. Gheorghe Olteanu (Baden-Baden, Germania)

„Patriotismul nu-i brăţară sau papion sau pălărie. Să-l porţi sau nu. Să ţi se pară că-ţi vine sau nu-ţi vine, ţie. Te naşti cu el. Ţi-e-n datul sorţii. N-ai cum să-l lepezi de pe tine. Îl porţi ca pe-o cămaş-a morţii, nu-l cumperi de la curţi străine. Şi de vândut n-ai cum să-l vinzi. E un fel de suferinţă crestată dureros pe grinzi de suflet vechi şi de credinţă. Aud şi văd, citesc şi tac cuprins de-o silă ancestrală. Plâng de ruşine c-am fost dac şi c-am ajuns acum zăbală în gura ştirbă a nu ştiu cui, care-mi molfăie mândria şi-mi bate lacrimile-n cui şi-mi răstigneşte poezia.“ (Tudor Gheorghe)

Calvarul evacuării Basarabiei şi Nordului Bucovinei sub Calvarul evacuării Basarabiei şi Nordului Bucovinei sub presiunea intrării imediate a armatei sovietice (II)presiunea intrării imediate a armatei sovietice (II)

Prima notă ultimativă sovieti-că din 26 iunie 1940, ora 10 sea-ra, remisă de Molotov, domnului Davidescu, ministrul României la Moscova, suna astfel: „În anul 1918, România, folo-sindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei, a desfăcut de la Uniunea So-

vietică (Rusia) o parte din teritoriul ei, Basarabia, călcând prin aceasta unitatea seculară a Basarabiei, po-pulată în principal cu ucraineni, cu Republica sovietică ucraineană... Guvernul sovietic consideră că chestiunea întoarcerii Basa-rabiei este legată în mod organic cu chestiunea transmiterii către URSS a acelei părţi a Bucovinei a cărei populaţiune este legată în

marea sa majoritate cu Ucraina sovietică prin comunitatea soartei istorice, cât şi prin comunitatea de limbă şi compoziţiune naţio-nală. Un astfel de act ar fi cu atât mai just cu cât transmiterea părţii de nord a Bucovinei către URSS ar putea reprezenta, este drept că numai într-o măsură neînsemnată, un mijloc de despăgubire a acelei mari pierderi care a fost pricinuită

URSS-ului şi populaţiei Basarabi-ei prin dominaţiunea de 22 de ani a României în Basarabia. Guvernul URSS propune Gu-vernului Regal al României:1. Să înapoieze cu orice preţ Uniu-

nii Sovietice Basarabia.2. Să transmită Uniunii Sovietice

partea de nord a Bucovinei, cu frontierele potrivit cu harta ală-turată.

3. Guvernul sovietic îşi exprimă speranţa că Guvernul român va primi propunerile de faţă ale URSS şi că aceasta va da posi-bilitatea de a se rezolva pe cale paşnică conflictul prelungit dintre URSS şi România.

Guvernul sovietic aşteaptă răspunsul Guvernului Regal al României în decursul zilei de 27 iunie”. (va urma)

prof. Vasile Stancu (Sfântu-Gheorghe)

La Araci a existat una dintre cele mai ac-tive asociaţii ale femeilor ortodoxe, Reuniu-nea femeilor române greco-ortodoxe, pentru înfrumuseţarea bisericei, înfiinţată în 1904. Doamna Elena Dr. Iancu Meţianu, născu-tă Grosu, din Zărneşti, a fost preşedinta de onoare a Reuniunei. Alte reuniuni şi societăţi culturale vor funcţiona în Araci, alături de ASTRA, în perioada interbelică. În deceniul trei al secolului XX, funcţiona aici un cor cu 35 membri, condus de învăţătorul Dionisie Axente şi, în lipsa lui, de învăţătoarea Sanda Pavelescu. Parohia Ortodoxă din Araci şi-a cedat localul pentru şcoala românească, iar

biblioteca parohială a ajuns, în 1929, la 610 volume, fiind cea mai mare bibliotecă de acest gen din protopopiatul Sfântu-Gheor-ghe. Societatea de Tineret „Sfântul Gheor-ghe”, cu filiale în majoritatea localităţilor cu populaţie românească din zonă, prezenta şi piese de teatru, cu ocazia programelor cul-turale ce erau urmate de baluri şi „ceaiuri dansante”. Printre titlurile jucate, în perioada dintre cele două războaie mondiale, de filiala din Araci, erau şi: Un tren domnesc, Jură-

mântul, Ţiganul notăraş, Ţiganul în căruţă, Finanţul Voiaj de nuntă şi altele, fireşte, ma-joritatea comedii. În iunie 1936, marele isto-ric Nicolae Iorga vizitează Araciul, fermecat de puternica personalitate a acestei comuni-tăţi româneşti. Peste doi ani, atras de aceeaşi personalitate de excepţie, Araciul este vizitat de regele Carol al II-lea, care a inspectat şan-tierele de desecare şi amenajare a pământului organizate de Străjerie. În 1938, parohul comunei Araci, Silviu Jo-san, a primit suma de 4.000 lei pentru ridicarea unei troiţe pe locul Sfântului Altar al fostei bi-serici din comună, situată în cimitirul parochi-al. Banii pentru troiţă au fost daţi de Episcopul Nicolae Colan. La marginea localităţii Araci se află amplasat Cimitirul Eroilor. În partea stân-gă, pe dealul intrării, este amplasat monumen-tul în formă de cruce construit din piatră, pe care se află inscripţii. Una din ele are următorul

text: În amintirea eroilor căzuţi pe câmpul de luptă din anul 1914, până în 1919. Urmează numele a 36 de ostaşi eroi. În 1933, osemintele tânărului profesor Dionisie Nistor, căzut ero-ic pe frontul din Galiţia, în anul 1915, au fost

deshumate din oraşul Komarno şi îngropate în pământul natal, în faţa bisericii din sat. Din iniţiativa societăţii civile româneşti din Sfântu-Gheorge, cu sprijinul Ministerului Culturii, în anul 1999, Muzeul Carpaţilor Ră-săriteni a amenajat „Casa memorială Romulus Cioflec”, în locuinţa familiei Cioflec din Araci, la inaugurarea căreia a participat şi ministrul Culturii Ion Caramitru. În faţa şcolii din sat, ce poartă numele scriitorului Romulus Cioflec, se află bustul scriitorului, ridicat în anul 1985. Într-un asemenea mediu de rodnică via-ţă naţională şi culturală românească, Araciul a dat culturii, spiritualităţii şi vieţii publice importante personalităţi, care s-au afirmat în diverse domenii de activitate. În rândul ce-lor 23 de licenţiaţi născuţi în Araci şi men-ţionaţi în monografia localităţii redactată de profesorul G. Rafiroiu, în anul 1939, şi în lucrările monografice dedicate localită-ţii Araci apărute în ultimii ani, se regăsesc personalităţi precum: Mitropolitul Nicolae Colan (1893-1961), Episcopul Veniamin Nistor (1886-1963), folcloristul Dimitrie Cioflec (1828-1891), scriitorul Romulus Cioflec (1882-1957), medicul Pompiliu Nis-tor (1883-1961), protopopii Ioan Rafiroiu (1882-¬1948) şi Aurel Nistor (1882-1973), profesorii Gheorghe Bota, Gheorghe Rafi-roiu, Constantin Cioflec, Silvestru Cioflec, Dionisie Nistor, Sorin Nistor, juriştii Ghe-orghe Colan, Aurel A. Nistor, Bujor Nistor, Virgil Cioflec, scriitor, publicist, critic şi co-lecţionar de artă, inginerii Remus Rafiroiu, Iosif Rafiroiu, arhitectul Silvester Rafiroiu ş.a.. La aceştia se adaugă mai mulţi absol-venţi de „şcoli speciale de meserii”, în dome-niul silviculturii, agriculturii, comerţului ş.a.. În formarea atâtor generaţii de intelectuali şi specialişti destoinici, un rol important l-a avut „apropierea de Braşov şi de fraţii lor din sudul Carpaţilor”, precum şi solidaritatea co-munitară, „un mare merit revenind în această privinţă familiilor Cioflec, Nistor şi Colan”. Majoritatea acestor personalităţi au păs-trat permanente legături cu satul natal, o parte dintre ei aplecându-se asupra studierii unor aspecte fundamentale ale devenirii sale isto-rice. De-a lungul anilor, din localitatea Araci au fost culese, înregistrate şi tipărite colinde, cântece populare, de leagăn, de haiducie şi balade, inclusiv variante locale ale Mioriţei. Începutul l-a făcut învăţătorul Dimitrie Cio-

flec, care a întocmit, în anul 1855, o colecţie cuprinzând 112 poezii populare culese de la Araci şi împrejurimi. În 1938, profesorul Gheorghe Rafiroiu a publicat, la Salonta, mo-nografia localităţii Araci, lucrare valoroasă care cuprinde capitole privind istoria localită-ţii, viaţa economică, socială şi culturală, insti-tuţiile de bază, fii ai satului şi folclor local. Aflat la tratament balnear la Vâlcele, I. G. Bibicescu (1848-1924) a cules, începând cu anul 1881, pe parcursul a peste 10 ani, o amplă colecţie de folclor local, pe care o va tipări la Bucureşti, în 1893, cu titlul „Poezii populare din Transilvania”. Mai târziu, profesorul Nico-lae Moldovan, fiu al satului Vâlcele, etnograf la Muzeul Judeţean Covasna, a redactat mai mul-te studii de istorie locală, etnografie şi folclor, editate în volum în anul 2008. (va urma)

13Anul VI, Serie Nouă - Nr. 185 (220)Istorie - Cultură

„Deşi trebuie tratată conform legilor, secuimea este un ghimpe în mijlocul ţării noastre. Şi nu ţin a-i preface în buni români, dar cel puţin să-i deprind cu ţara aceasta; să nu stea ariciul acolo, băgat în cuibul lui, ci să-l scoţi din văgăună, să vină să vadă românul la faţă; să nu-şi închipuie că românul e numai un funcţionar, un jandarm, un soldat; din contră, să-l vadă la faţă că e un om zdravăn, cu calităţi şi însuşiri pe care un secui, adesea şi el un român deznaţionalizat, s-ar putea să nu le aibă! Ceea ce aţi început sunt lucruri bune, dar este un început; trebuie dărâmată bariera şi orice ne aminteşte faptul că poporul românesc a trăit în provincii create şi dominate de străini trebuie să dispară!“ (Nicolae Iorga)

O prioritate a Statului Român, din perioada interbelică: „Reromânizarea românilor maghiarizaţi

din fostele scaune secuieşti” După Marea Unire de la 1 De-cembrie 1918, o prioritate a Statului Român, în toată perioada interbeli-că, a reprezentat-o „reromânizarea românilor maghiarizaţi din fostele scaune secuieşti”. La numeroasele articole, studii şi lucrări apărute pe această temă, redăm încă un docu-ment aflat în păstrarea Arhivelor Naţionale Covasna, respectiv o

adresă a Ministerului Educaţiunii Naţionale, transmisă către Minis-terul de Interne, în anul 1937, pri-vind sprijinirea acţiunii de reromâ-nizare a „elementului maghiaritar din secuime”: „Vă este probabil cunoscută acţiunea iniţiată în cele patru judeţe: Mureş, Ciuc, Odor-hei şi Treiscaune în vederea rea-ducerii românilor maghiarizaţi la trupul neamului şi la credinţa ro-mânească, de unde au fost smulşi de vitregia vremurilor. Ministerul

Educaţiunii Naţionale a depus şi depune fără încetare toate sforţări-le pentru a asigura izbânda acestei acţiuni. Or, pentru a obţine rezul-tatul dorit, nu este suficient numai cuvântul de apostolat al intelectu-alilor (profesori, preoţi, învăţători etc.) şi este nevoie de sprijinirea materială a acţiunii. Elementul ro-mânesc maghiarizat din secuime este şi pauperizat. Duce multe lip-suri şi are mari nevoi de ordin gos-podăresc. Acţiunea culturală, dacă

nu va fi secondată şi de realizări de ordin material, numai în parte îşi va putea atinge scopul. … Cu-noscându-vă sentimentele de înalt patriotism, îmi permit să apelez la Dumneavoastră, rugându-vă să bi-nevoiţi a dispune şi aproba, ca în bugetele judeţelor şi ale comunelor urbane şi rurale din judeţele men-ţionate, să se prevadă pentru anul 1937/1938 o sumă potrivită pentru sprijinirea acestei acţiuni culturale. Ministru Dr. Angelescu”.

La adresa respectivă, primarul oraşului Sfântu-Gheorghe răspun-de: „Comisia interimară. Având în vedere că în bugetul exerciţiului financiar în curs, oraşul a prevă-zut pentru scop cultural suma de 800.000 lei, sumă care s-a şi vărsat pentru construirea catedralei orto-doxe române a oraşului, cu unani-mitate de voturi decide: Nu se mai poate acorda pentru scop cultural nicio sumă”. (Fond Primăria Sfân-tu-Gheorghe, dos. nr. 430/1937)

dr. Ioan Lăcătuşu (Sfântu-Gheorghe)

Paznic la Vatră

Ardeal - sunt dacii plini de slavăÎmpărtăşiţi cu foc şi-otravă!Ni-i rădăcina prea străbună,Ca să ne-o smulgă vreo furtună!

Pământ cu lapte şi cu miere.Cu pântece aurifere.Cu mierle care şuieră,Când Iancu jalea-şi fluieră.

În beznă a două mileniiN-au odrăslit aicea genii.Cu mâinile aproape goalePornit-au patru mari răscoale.

N-am scris poveşti cu zmei şi zâne.Am scris: „Deşteaptă-te române!”Ce-a zguduit din temeliiOrânduiri şi-mpărăţii!

Ardeal - Câmpia Libertăţii!Slăvitul soare al dreptăţii!Lumina care arde-n sfeşnic!Al nostru-ai fost! Şi vei fi veşnic!

ARDEALUL 2ARDEALUL 2Academicianului Horea Colan

din Cluj-Napoca

Pr. Ioan Tămaş Delavâlcele

Localitatea Araci, satul natal al familiei Nistor (IV) dr. Ioan Lăcătuşu

(Sfântu-Gheorghe)

prof. Vasile Stancu (Sfântu-Gheorghe)

14 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 185 (220) Timp liber

Olinici, Ecaterina - Boboc, Thea-Elena [B50]CN juniori 2011 - F8 Caciulata (4.2), 13.04.2011

1.e4 c5 2.Cf3 d6 3.Cc3 e6 4.Nb5+ Varianta Rossolimo din Apărarea sicili-ană. 4…Nd7 5.Nxd7+ Cxd7 6.0–0 Ne7 7.d3 Cgf6 8.Ng5 0–0 9.Te1 Cg4 10.Nxe7 Dxe7 11.h3 Cge5 12.Cxe5 Cxe5 Vă vine

să credeţi ori nu, aceste mutări pot fi con-siderate teoretice. Sunt convins că cele două fetiţe habar nu aveau că această po-ziţie s-a mai întâlnit în vreo partidă, dar există un simţ al deschiderii chiar şi la vârste fragede. Poziţia poate fi conside-rată egală, dar la copii poziţia egală nu în-seamnă mare lucru, tehnica lor fiind încă rudimentară. Accentul cade mai mult pe lovituri tactice nu prea complicate, cum

Şah Şah Şah Şah Şah Şah Şah Şah Şah

Soluţia problemei:

Problemã propusã pasionaþilor de ºah

(68) RUMYANTZEV Sergej - #2Revista „64”, 1970

Albul mută şi dă mat în două mutări (#2)Cunoscutul problemist rus ne oferă o

foarte simpatică „maliutka”. „Cheia” este destul de accesibilă, dar acest lucru nu

afectează valoarea problemei.

ing. Nicolae Doroftei, maestru FIDEdoron50ro@yahoo.com

VIITORUL SUNĂ BINEVIITORUL SUNĂ BINEde altfel s-a şi întâmplat în partida de faţă.13.Te3 Într-o partidă jucată anterior albul a continuat aici cu 13.Tf1 şi după 13...f5 negrul a egalat, Nikolaraki, I - Andrikopoulou, E /Aghia Pelagia 2004. 13...Cg6 14.Te2? Este evident că albul joacă fără niciun plan, dar aceasta este o deficienţă caracteristică vârstei, aşa încât nu trebuie să o criticăm prea aspru pe mi-cuţa conducătoare a pieselor albe. 14...Dg5! La prima ocazie ivită, negrul devi-ne agresiv. 15.Dd2? Albul nu sesizează intenţiile negrului. 15...Cf4 Albul nu se-sizează intenţiile negrului. 16.g4 Cxe2+ 17.Dxe2 (Vezi diagrama)

17...f5!! O mutare foarte bună. Des-chiderea coloanelor este cea mai scurtă cale de valorificare a avantajului.18.Cb5 fxg4 19.hxg4 Tf4 20.f3 De5 Desigur că ne-ar fi plăcut consecvenţa 20...Taf8, dar mutarea din partidă are avantajul că apără „preţiosul“ pion d6. 21.c3 Taf8 22.d4 cxd4 23.cxd4 Dg5 24.Cc7?? Pier-de rapid, dar nici mai logica 24.Tf1 nu salvează, după 24...h5 25.Cxd6 hxg4 ne-grul obţinând atac decisiv. A mai urmat: 24...Txf3 25.Cxe6 Dxg4+ 26.Rh1 Th3+ 27.Dh2 Txh2+ 28.Rxh2 Dxe6? Nu ob-servă matul în două mutări care survenea după...Tf2+ 29.Rh1 Dg2# dar nici „recu-perarea“ materialului nu este de neglijat

Am revăzut, zilele trecute, partidele de la finalele de juniori. Şi m-am oprit asupra partidei de mai jos, în care conducătoarea pieselor negre, o fetiţă de doar 8 ani, gă-seşte mutări frumoase şi surprinzătoare. Desigur, există în jocul ei şi greşeli inerente vârstei, dar peste toate se simte acel ceva care face diferenţa între jucătorii de duzină şi marii campioni. Să urmărim par-tida:

la fetiţele de 8 ani!] 29.d5 Dxe4 Comentariile nu-şi mai au sensul, pentru că oricum la vârstele mici se joacă până la mat! 30.Tg1 Dxd5 31.b3 Dd2+ 32.Tg2 Tf2 33.Txf2 Dxf2+ 34.Rh1 Dxa2 35.Rg1 Dxb3 36.Rf1 Dc2 37.Rg1 a5! 38.Rh1 a4 39.Rg1 a3 40.Rf1 a2 41.Re1 a1T# Albul cedează. 0–1

1.Df8! Rd4 [Sau a) 1...Nd5 2.Df6#; b) 1...Nf5 2.Dd6#; c) 1...Rd5 2.Dc5#; d) 1...Nb3 2.Dd6#] 2.Dc5# 1–0

Primarul UDMR, Antal Arpad Andras, şi Consiliul Local controlat de UDMR şi PCM au amplasat în municipiul de pe Olt, cu prilejul comemorării a 91 de ani de la semnarea Tratatului de Pace de la Trianon (perioadă în care s-au serbat şi zilele ţinutului secuiesc - ?!), o statuie a unui husar călare. La baza statuii se află şi o istorie a husarilor, inscripţionată pe două tăbliţe, în limbile maghiară şi engleză. Interesant este locul în care a fost montată statuia: în Parcul din centrul urbei, lângă locul de joacă al copiilor. Adică, aţi înţeles ce relevă şi dovedeşte, încă odată (dacă mai era nevoie), acest fapt! Îndoctrinarea iredentist-şovină, vădit anticonstituţională, antiromânească şi antieuropeană la maghiari începe chiar de la ţâţă! Şi atunci, urmare a acestei educaţii, ne mai mirăm, unii, cu gurile căscate pe la Bucureşti, de câte-un caz precum „Csibi Barna”… Ce fac, între timp, Băsescu, Boc, Udrea, Funeriu şi ai lor PD-L-işti? Reformează statul, împreună cu „par-tenerii loiali şi extrem de corecţi” de la UDMR. Aţi priceput din nou, reformează implicit Educaţia, ajutându-i pe minoritarii maghiari să înveţe Istoria Românilor şi Geografia României în altă limbă decât cea oficială a statului, pentru că, nu-i aşa, pentru ei e un chin cumplit şi-o tragedie să vorbească limba ţării în care s-au născut, care-i respectă şi-i hrăneşte.

Şi tu

ne

poţi

trim

ite p

oze:

info

@co

ndei

ular

dele

an.r

o

Imaginea

săptămânii

Boboc Thea-Elena

Municipiul Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna, România, Uniunea Europeană, Anul Domnului 2011

http

://t

anas

adan

.blo

gspo

t.com

15Anul VI, Serie Nouă - Nr. 185 (220)Eveniment - Mica publicitate

Trimite mica publicitate prin sms: 0766-280.650 *tarif normal

Auto

Imobiliare

Servicii

Diverse

Efectuăm cosmetică canină, în judeţele Covasna şi Braşov, pregătire pentru expoziţie etc. Tel: 0757-439.612, 0735-816.697 Efectuez transport de mobilă cu echipă de mutare în Sfântu-Gheorghe şi în alte localităţi din ţară. Tel: 0743-061.798

Închiriez Cramă cu dotări (presă, curent trifazic) în vederea vinifi cării. Capacitate de depozita-re 30.000 de litri. Eventual, asigur şi strugurii pentru vinifi caţie. Tel: 0727-020.339, 0237-633.072

Vând apartament 3 camere în Sfântu-Gheorghe, respectiv gar-sonieră confort 1. Preţ: 65.000 lei respectiv 60.000 lei. Tel: 0741-957.224

Vând casă în comuna Hăghig, judeţul Covasna. Tel: 0763-643.202 Vând apartament cu trei came-

Vând Skoda Oktavia 2007, 1.9 TDI, consum mic, km reali 93.400, ABS, AC, servodirecţie, pachet drumuri grele, geamuri electrice, airbag, oglinzi electrice încălzite, computer bord, volan re-glabil, scaun reglabil pe înălţime, senzori ploaie, discuri frână faţă spate, cotieră faţă. Preţ: 7.300 euro negociabil. Tel: 0740-104.440

re în Sfântu-Gheorghe, etaj doi, suprafaţă 76 mp. Preţ: 18.500 Euro. Tel: 0743-061.798

Vând în staţiunea Covasna apar-tament cu două camere, etaj 2, încălzire centrală proprie. Liber şi pregătit pentru mutare imedi-ată. Tel: 0745-045.731 Închiriez, în Sfântu-Gheorghe, apartament în vilă unei singure persoane. Chirie 350 lei. Tel: 0744-758.884 Vând apartament cu două came-re în Sfântu-Gheorghe, str. Spor-turilor, et. 4. Tel: 0729-025.711 Vând apartament de lux în Sfân-tu-Gheorghe bloc din cărămidă liber la vânzare, gresie, faianţă, uşi şi geamuri termopan, centra-

Închiriez spaţiu comercial (parter), 80 mp, super-reno-vat, cu toate utilităţile, în Sfântu-Gheorghe, bulevar-dul Grigore Bălan, nr. 34, bl. 10 (vizavi cu Cosys). De preferinţă pentru farmacie, cabinet medical, societate de asigurări. Tel: 0723-272.406

lă proprie toate noi. Preţ: 12.500 Euro. Tel: 0723-538.501

Vând teren intravilan în satul Arcuş, judeţul Covasna, 12 ari în zonă liniştită. Preţ ne-gociabil. Tel: 0721-289.856

IMOBILIARE PRIELAVINDE SAU SCHIMBĂ ÎN

SFÂNTU-GHEORGHE

Apartament cu 4 camere ultra-central, cu 3 camere zonele: Nicolae Iorga, Grigore Bălan, Crângului, plus diferenţa. Tel: 0744-337.596

Înaltpreasfinţitul Irineu Pop (foto, dreapta) a fost întronizat, duminică (5 iunie 2011 - n.n.), în prezenţa a peste trei mii de credin-cioşi, ca Arhiepiscop de Alba-Iulia, ceremonia fiind oficiată de un sobor de 22 de înalţi ierarhi, conduşi de Pa-triarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Daniel. Ceremonia întronizării noului Arhiepiscop, succesor al IPS Andrei Andreicuţ, ales Mitropolit al Cluju-lui, Albei, Crişanei şi Maramureşu-lui, a început, după Sfânta Liturghie, cu citirea Gramatei Mitropolitane de instalare de către Preasfinţitul Arhiereu Vicar Iustin Sigheteanul. A urmat acordarea însemnelor ar-hiepiscopale (mantia, crucea pecto-rală, engolpionul, camilafca neagră şi cârja episcopală), aduse pe solee de consilieri ai Arhiepiscopiei de Alba-Iulia. Mitropolitul Andrei i-a oferit IPS Irineu aceste însemne ar-hiepiscopale rostind pentru fiecare: „Vrednic este!”, după care l-a con-dus la tronul arhieresc. IPS Andrei Andreicuţ a sublini-at importanţa momentului produs în Alba-Iulia, „Oraşul Marii Uniri care ne aduce mereu aminte de uni-tatea noastră spirituală şi naţională”, „cetatea credinţei noastre ortodoxe strămoşeşti, locul soboarelor noastre de odinioară”. IPS Andrei a sublini-at că „moştenirea spirituală” pe care o primeşte noul arhiepiscop este una bogată şi frumoasă - peste 600 de parohii, peste 700 de biserici, 42 de mănăstiri, 60 de centre de sluji-re socială, o facultate de teologie şi un seminar teologic, postul de radio „Reîntregirea”. Noul Arhiepiscop a declarat că este emoţionat că-i este rânduit să aibă reşedinţa eparhială în Alba-Iu-lia, „cel mai istoric oraş al neamului românesc”. IPS Irineu Pop şi-a formulat şi crezul său, „acum la început de drum nou”. „În primul rând, ex-prim viziunea mea clară pe care o am despre sublima Taină a Preoţiei, despre nobleţea şi responsabilitatea

slujirii arhiereşti. (...). În al doilea rând, exprim dorinţa mea sinceră ca împreună cu preoţii şi credin-cioşii mei să facem oferta noastră generoasă în participarea la planul Părintelui ceresc, predându-ne voii

Sale. (...). În al treilea rând, exprim hotărârea mea fermă să-mi jertfesc timpul, puterea şi interesele, pentru ca împreună cu preoţii şi credincio-şii mei să particip la terapia unei omeniri bolnave, fizic şi spiritual. (...)”, a spus IPS Irineu Pop. Acesta a mulţumit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru pre-zenţa la ceremonia întronizării sale, pe care l-a încredinţat de dragostea sa sinceră şi devotată. „Pe Înaltpreasfinţitul Părinte Mi-tropolit Andrei îl asigur de conlucra-re armonioasă în cadrul Mitropoliei noastre. Sunt decis să fiu un părinte bun pentru monahii şi credincioşii din judeţele Alba şi Mureş şi un frate iubitor pentru preoţii eparhiei, pentru că toţi suntem „împreună lucrători cu Hristos”. Pe cât îmi stă în putinţă, voi căuta să promovez prietenia ecu-menică în cetatea noastră şi să am o colaborare fructuoasă cu autorităţile locale, pentru binele poporului lui Dumnezeu, răscumpărat cu mare preţ. Un pios omagiu aduc, în înche-iere, părinţilor mei, Dumitru şi Roza-lia, ale căror duhuri, aflate pe tărâmul veşniciei, se bucură astăzi împreună cu mine. Mai presus de toate, Îl rog

pe Hristos Domnul să-mi dea putere a fi „fără prihană, iubitor al binelui, cu stăpânire de sine, drept, cuvios, înfrânat, destoinic să îndemn la în-văţătura cea sănătoasă”, a mai spus Arhiepiscopul de Alba-Iulia.

La finalul ceremoniei, când a fost prezentat credincioşilor ca noul Arhiepiscop de Alba-Iulia, Garda Cetăţii Alba Carolina a prezentat onorul, iar Fanfara Ansamblului Cultural „Augustin Bena” a cântat „La Mulţi Ani!”. La eveniment au fost prezenţi peste trei mii de credincioşi, din Alba şi Mureş, judeţele Arhieparhiei de Alba-Iulia, dar şi din Cluj, unde a slujit în ultimele două decenii noul Arhiepiscop de Alba-Iulia ca Epis-cop Vicar al Eparhiei Clujului, cutitlul „Bistriţeanul”. Cei aflaţi în cur-tea complexului arhiepiscopal au pu-tut urmări slujba de pe un monitor de dimensiuni mari. Credincioşii participanţi la ce-remonie au fost impresionaţi şi de apariţia pe cer în timpul ceremoniei de întronizare a unui halou solar, un fenomen extrem de rar întâlnit. A fost înregistrat şi un incident, la finalul slujbei, când o femeie mai în vârstă a leşinat şi a căzut, lovin-du-se la cap. La ceremonie au asistat şi se-cretarul de stat pentru Culte, Adrian Lemeni, care a dat citire mesajului premierului Emil Boc, prefectul

Ştefan Bardan, preşedintele Consi-liului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, primarul municipiului Alba-Iulia, Mircea Hava, senatorul PD-L Ale-xandru Pereş, dar şi fostul primar al municipiului Cluj-Napoca, Gheor-ghe Funar, şi prefectul de Mureş, Marius Paşcan (foto, centru). Au fost prezenţi şi reprezentanţi ai altor culte - arhiepiscopul romano-catolic de Alba-Iulia, IPS Jakubinyi Gyorgy, şi directorul Departamentu-lui Blaj al Facultăţii de Teologie Gre-co-Catolică, preotul Cristian Barta. Sfântul Sinod al Bisericii Orto-doxe Române (BOR) l-a ales, pe 19 mai 2011, prin vot secret, pe PS Irineu Bistriţeanul în scaunul va-cant de Arhiepiscop al Alba Iuliei, cu 29 de voturi din 42 exprimate. PS Andrei Făgărăşanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, a obţinut 13 voturi. Irineu Pop s-a născut la data de 2 iulie 1953, în comuna Băseşti, jude-ţul Maramureş, unde a urmat şi şcoa-la generală. În 1973, a absolvit ca şef de promoţie Seminarul Teologic Ortodox din Cluj-Napoca, iar după efectuarea stagiului militar, cu ter-men redus, a urmat cursurile univer-sitare la Institutul Teologic Universi-tar din Sibiu şi la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti. În 1978, a obţinut titlul de „Licenţiat în Teolo-gie”, cu calificativul „excepţional”, fiind, de asemenea, şef de promoţie. A fost tuns în monahism, în oc-tombrie 1978, la Mănăstirea Sinaia, judeţul Prahova, primind numele Iri-neu, iar doi ani mai târziu a fost hiro-tonit ieromonah, activând în acelaşi timp şi ca ghid-muzeograf. În perioada 1981-1984, a frec-ventat cursurile de Doctorat în Teologie în cadrul Institutului Te-ologic Universitar din Bucureşti, la secţia Teologie Sistematică, fiindu-i acordat, în 10 iunie 1984, rangul de protosinghel. Între 1985 şi 1988, a beneficiat de o bursă de studii, oferită de Institutul Teologic Prezbiterian din Princeton (New Jersey - USA), unde a urmat

cursuri de specializare în domeniul Moralei Creştine şi Eticii Sociale, sub îndrumarea profesorului Dr. Charles West, primind atestatul de „Research Scholar”. S-a reîntors în România în 1988, unde şi-a reluat activitatea sacerdota-lă şi muzeografică la Mănăstirea Si-naia, finalizând şi redactarea tezei de doctorat, cu tema „Chipul lui Hristos în viaţa morală a creştinului”. Un an mai târziu, a fost numit preot slujitor la Catedrala Patriarhală şi a primit rangul de arhimandrit. Ul-terior, a fost numit Superior al Aşe-zămintelor Ortodoxe Române de la Ierusalim şi Iordan şi Reprezentant al Bisericii Ortodoxe Române pe lângă Patriarhia Ierusalimului. În paralel, s-a ocupat şi de edi-tarea revistei ortodoxe româneşti „Învierea” (Resurrection) şi a su-plimentului ei cultural-istoric „Spi-rit românesc”. În toamna lui 1990, după ce a fost declarat „Doctor în Teologie”, cu calificativul „excepţional”, în şedinţa Sfântului Sinod din 30 oc-tombrie a fost ales Episcop Vicar al Eparhiei Clujului, cu titlul „Bistri-ţeanul”, fiind hirotonit şi instalat în 21 noiembrie 1990. Din 1994, a început să predea cursurile de Morală Creştină şi Spi-ritualitate Ortodoxă la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napo-ca, dar şi cursuri de Istoria Civiliza-ţiei Creştine la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir”. A activat în o serie de asociaţii şi societăţi şi a desfăşurat o impresio-nantă muncă de cercetare ştiinţifică, materializată în peste 230 de studii şi articole, 18 cărţi şi patru traduceri. Preşedinţia României i-a confe-rit, la data de 7 februarie 2004, Or-dinul „Meritul Cultural” în gradul de Comandor. Este, de asemenea, „Cetăţean de onoare al Municipiului Cluj-Napoca” şi membru de onoare al Marelui Senat al Universităţii „Ba-beş-Bolyai” Cluj-Napoca.

(AGERPRES)

IPS Irineu Pop, întronizat Arhiepiscop ortodox de Alba-Iulia, în prezenţa a peste 3.000 de credincioşi

Iubiţi fraţi în Hristos, sărbătoa-rea acestei zile este una dintre cele mai importante din cursul anu-lui bisericesc, fiind legată atât de Praznicul Învierii, cât şi de cel al Înălţării Domnului cu Trupul Său îndumnezeit la cer. O sărbătoare în care ne reamintim de întreaga ico-nomie a mântuirii omului, realizată de Dumnezeu-Sfânta Treime: înce-pută de Dumnezeu-Tatăl, realizată de Dumnezeu-Fiul, Iisus Hristos, şi desăvârşită de Dumnezeu-Sfântul Duh. De aceea, Biserica ne cheamă să ne închinăm, „cu vrednicie şi cu dreptate”, „Tatălui şi Fiului şi Sfân-tului Duh, Treimii Celei de o fiinţă şi nedespărţite” (Sfânta Liturghie) - lui Dumnezeu, Care voieşte ca toţi oamenii să se mântuiască şi la cu-noştinţa adevărului să vină. Mai înainte de Înălţarea Sa la cer, Mântuitorul Hristos le spunea apostolilor să rămână în cetatea Ie-rusalimului, până când vor fi „îm-brăcaţi cu putere de sus” (Luca 24, 48), până când vor primi pe Sfân-tul Duh, Mângâietorul, Care le va dărui harul de a propovădui Evan-ghelia împărăţiei la „toată făptura” (Marcu 16, 15). Aşteptând împli-nirea acestei făgăduinţe, apostolii Mântuitorului, în frunte cu Sfânta Născătoare de Dumnezeu şi pu-rurea Fecioara Maria, se aflau în post şi rugăciune în Foişorul Cinei celei de Taină („încăperea de sus” - Faptele Apostolilor 1, 13). Şi fi-ind ucenicii împreună în această Duminică a Cincizecimii, cam pe

la ceasul al treilea din zi, „din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet ca de suflare de vânt ce vine repede, şi a umplut toată casa unde şedeau ei. Şi li s-au arătat, împărţite, limbi ca de foc şi au şezut peste fiecare din-tre ei” (Faptele Apostolilor 2, 2-3); apostolii erau „botezaţi cu Duhul Sfânt” (Faptele Apostolilor 1, 5), „născuţi din nou”, la o viaţă nouă, „în Hristos” sau „în Duhul Sfânt”. Apostolii încep apoi „să vorbeas-că în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi” (Faptele Apostolilor 2, 4), binevestind „cuvintele vieţii celei veşnice” (Ioan 6, 68) tuturor celor care erau adunaţi în Ierusalim: iudei, parţi, mezi, elamiţi, mesopotamieni, capadocieni, cretani, romani şi alte neamuri ale pământului. Toţi aceşti oameni care erau prezenţi în Ierusa-lim ascultau cuvintele apostolilor, fi-ind uimiţi de faptul că, fiecare dintre ei, îi auzeau pe binevestitori vorbind în propria lor limbă. Momentul Po-gorârii Duhului Sfânt îi transformase pe aceşti simpli şi neînvăţaţi galileeni în oameni plini de curaj şi pricepere în a vesti Evanghelia lui Hristos. Şi, în ziua aceea a Cincizecimii, au fost botezaţi în numele Sfintei Treimi, „ca la trei mii de suflete” (Faptele Apostolilor 2, 41), în acest fel luând naştere prima comunitate bisericeas-că, cea de la Ierusalim, sub conduce-rea celor douăsprezece apostoli. Începând cu această zi a Cinci-zecimii, apostolii vor propovădui Evanghelia lui Hristos, mai întâi iudeilor (pentru că ei erau cei care

cunoşteau Vechiul Testament şi aşteptau venirea lui Mesia), după care ucenicii îşi vor îndrepta aten-ţia şi către neamurile păgâne - din rândurile cărora se vor ridica mii de sfinţi mărturisitori, al căror sân-ge vărsat va constitui „sămânţa creştinismului” (Tertulian). Iubiţi fraţi, ne punem întrebarea firească: cine este Duhul Sfânt sau ce ştim noi despre El şi lucrările Sale? După învăţătura Sfintei Bise-rici, Duhul Sfânt este Una din Per-soanele Sfintei Treimi, Cel „care de la Tatăl purcede” (Ioan 15, 26), „Domnul de viaţă făcătorul” (Cre-zul), „Lumină şi de lumină dătător, Dumnezeu şi îndumnezeitor, foc din foc purcezător”. Şi, dacă Fiul este născut din veci din Tatăl, Du-hul Sfânt este purces din veci din Tatăl, fără însă a cunoaşte ce este naşterea şi purcederea celor două Persoane - ştim doar că aceste două predicate sunt mai presus de timp, neavând început şi nici sfârşit. Împreună cu Tatăl şi cu Fiul, participă la creaţia lumii, permanent purtându-i de grijă şi desăvârşindu-o. Ştim că la Buna Vestire Se pogoară peste Sfânta Fecioară Maria, cu-răţindu-o de păcatul strămoşesc şi pregătind calea întrupării Fiului lui Dumnezeu; la Bobotează, Se pogoa-ră peste Mântuitorul în chipul unui porumbel; la Schimbarea la Faţă, Se pogoară peste Mântuitorul şi cei trei apostoli sub chipul unui nor luminos; şi, după cum aţi auzit citindu-se din cartea Faptele Sfinţilor Apostoli, în

(A Pogorârii Sfântului Duh)

16 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 185 (220) Viaţa creştină

Pr. Ioan Ovidiu Măciucă, Parohia Covasna, ROMÂNIA

RUSALIILERUSALIILEDin înaltul cerului printre raze de lumină,

S-a pogorât Duhul Sfânt cu strălucire deplină.Vazduhul a tresărit, vânt puternic s-a pornit,

Deasupra Apostolilor limbi ca de foc au apărut.

Ziua voită de Tatăl, făgăduită de Fiul,Aducerea lumii speranţă, propovăduind adevărul.

Peste flacăra credinţei aprinsă în mii de inimi,Râuri de apă vie picurau roua iertării.

Luând sacru chip văzut, Împărăţia lui Dumnezeu pe pământ,Biserică s-a întemeiat, harul divin s-a revărsat.Sorbind parfumul florilor şi lacrima izvoarelor,

Să mulţumim Sfintei Treimi pentru darul mângâietor.

(†) (†) Duminica Rusaliilor

(†) (†) Sf{nta TreimeSf{nta Treime

această zi a Cincizecimii, Se pogoa-ră peste apostoli în „chip de limbi ca de foc” (2, 3), inaugurând perioada Duhului Sfânt în lume sau cea de de-săvârşire a mântuirii omului. În ce constă această operă de desăvârşire a mântuirii realizată de Duhul Sfânt? Până la ziua Rusaliilor sau a Cincizecimii coborâri ale Du-hului Sfânt în lume, au mai fost, dar vremelnic şi numai peste cei aleşi, în scopul de a descoperi voia şi cuvân-tul lui Dumnezeu către poporul ales. Dar, Pogorârea Duhului Sfânt peste apostolii Mântuitorului, în această zi a Cincizecimii, este cu totul diferită de coborârile Sale din tot Vechiul Testament, pentru că „pogorârea” despre care vorbim este nu numai o coborâre, ci şi o rămânere a Sa permanentă - în acest fel El înteme-ind în chip văzut Biserica. Şi, dacă la Buna Vestire, Duhul Sfânt Se po-gora peste Sfânta Fecioară Maria şi pregătea sălăşluirea Fiului lui Dum-nezeu în pântecele ei (sau unirea

ipostatică), începând cu această zi a Cincizecimii, Acelaşi Duh Sfânt Se pogoară în inimile celor ce cred în El, sălăşluind pe Hristos, cu Trupul Său înviat şi proslăvit. Duhul Sfânt îi pregăteşte pe oameni, le arată pe Hristos cel înviat, le deschide minţile pentru a înţelege marea Taină a Mor-ţii şi Învierii, pentru ca apoi să-L facă prezent pe Hristos în inimile tuturor celor ce cred în El. Iubiţi fraţi, praznicul acestei zile mai este numit şi al Sfintei Treimi, deşi în calendarele noastre bisericeşti cinstirea persoanelor dumnezeirii se face în Lunea Rusaliilor. În realita-te, însă, Sinaxarul Bisericii numeşte ziua de mâine a Sfântului Duh. În Bisericile slave sau în cea greacă, această zi a Rusaliilor este numită a Sfintei Treimi, pentru că în această zi Dumnezeu ni Se descoperă în mod deplin a fi Treime de Persoane.

Pr. Florin AntonescuParohia Calea Bucureşti, Braşov

ROMÂNIA

13 iunie

Lunea după sărbătoarea Pogorâ-rii Sfântului Duh, sau Rusaliile - cum este numită în popor, sărbătorim pe Sfânta Treime, Dumnezeul nostru. Pentru mulţi, Sfânta Treime este un paradox, însă pentru noi, cei drept credincioşi, este o realitate mai pre-sus de minte. Tocmai de aceea, Sfân-ta Treime nu o putem înţelege cu această minte îngustă, mărginită. În cărţile de slujbă ortodoxe, deseori apare această rugăciune: „Treime Unime, miluieşte-mă”. Este un paradox: cum trei persoane să fie numite ca una? Cum se poate ca cele trei Persoane să aibă aceeaşi fiinţă? Dar mai ales, cum se poate ca aceste trei Persoane distincte (Tatăl şi Fiul şi Sfântul Duh) să aibă aceeaşi voinţă? Să nu existe ceartă între bine şi rău, ca în alte religii. Dogma despre Sfânta Treime am putea spune că este piatra de poticni-re pentru mulţi. În Duminica a şaptea după Paşti sau a Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic din Niceea, din anul 325, am prăznuit biruinţa Or-todoxiei asupra învăţăturii lui Arie, care învăţa că a fost un timp în care Fiul nu a existat; că Fiul este mai mic decât Tatăl şi că Fiul ar fi prima creatură a Tatălui. Conform Sfintei Scripturi şi învăţăturii Sfinţilor Pă-

rinţi, lucrurile nu stau aşa. Lupta cea mai aprigă, de-a lun-gul timpului, s-a dat împotriva lui

Hristos. Din nefericire, această învăţătură a lui Arie s-a răspândit până astăzi, mai ales în rândul mar-

torilor lui iehova. Învăţătura noastră ortodoxă ne învaţă că Fiul, Domnul nostru Iisus

Hristos, este din veşnicie, astfel că nu se poate că Tatăl a existat înainte de Fiul şi de Duhul Sfânt. La Sfân-

tul Apostol Ioan, în capitolul X, 30, Domnul nostru Iisus Hristos, spune: „Iar Eu şi Tatăl Meu una suntem”. Cu alte cuvinte, de aici vedem că Fiul nu este cu nimic mai mic decât Tatăl, este egal cu El. Sfinţii Părinţi de la Sinodul I Ecumenic au spus că Fiul este de o fiinţă cu Tatăl, adică atât Fiul cât şi Tatăl şi Duhul Sfânt au aceeaşi fiinţă. Tatăl şi Fiul şi Duhul Sfânt exis-tă din veşnicie, neavând început şi nici sfârşit. De aceea, şi proorocul David spune că porunca Ta este fără de sfârşit. Sfânta Treime este Dumnezeul nostru. Pe Dumnezeul nostru nu-l putem cunoaşte decât prin rugăciu-ne. De ce prin rugăciune? Pentru că prin ea comunicăm cu Dumnezeu. În viaţa de zi cu zi, când comunicăm cu aproapele nostru, începem să îl şi cunoaştem. Tot aşa se întâmplă şi cu Dumnezeu. Cu cât vorbim mai des cu El, cu atât El ni se descoperă. Toţi Sfinţii care au vorbit despre Dumne-zeu au fost mari rugători, iar unii din-tre ei au ajuns chiar pe culmile sfin-ţeniei. Aşadar, Dumnezeul nostru nu este un mit. El există cu adevărat şi vrea ca toţi să ajungem de-a dreapta Sa, doreşte ca toţi să devenim sfinţi. Problema omului contemporan este că îi place să se retragă din ce în ce mai mult şi să se ascundă. În-cepe să nu ne mai placă să fim în comuniune, să ne deranjeze prezen-ţa aproapelui şi, mai ales, să nu co-municăm unii cu alţii. Toate aceste

lucruri, din nefericire, duc şi la de-părtarea de Dumnezeu. Lumea acum este debusolată. Nu mai ştie care este dumneze-ul cel adevărat. Apar din ce în ce mai multe religii cu idolii lor, iar omul de azi începe să se afunde tot mai mult. Însă, mult mai grav este când aderi la o aşa-zisă religie şi ţi se spune că nicio religie nu deţine adevărul absolut şi nu există un Dumnezeu adevărat. Acest lucru reprezintă cea mai mare înşelare. Istoria Bisericii noastre Ortodoxe a fost scrisă cu sânge. Să ne gân-dim la toţi cei care au murit pentru Hristos, din primele veacuri creşti-ne şi până astăzi. Cine le dădea mu-cenicilor putere să rabde cumplite-le torturi şi batjocuri la care erau supuşi? Cine le dădea înţelepciune celor care erau traşi la răspundere că se închinau adevăratului Dum-nezeu? Cine va da curaj să mărtu-risească puţinilor creştini care vor alege ca mai degrabă să moară în-fometaţi şi însetaţi în ultimii ani de domnie ai lui antihrist? Să nu uităm nicio clipă că sun-tem fiii unui Dumnezeu întreit în Persoane, dar Unul în Fiinţă, ceea ce înseamnă că Dumnezeu este iubire. Tot ce se întâmplă astăzi în jurul nos-tru este din iubirea lui Dumnezeu. Să nu uităm niciodată că Dumnezeu nu voieşte moartea păcătosului, ci să se întoarcă şi să fie viu. Amin.

Pr. Nicolae Iulian BotaParohia Belin, ROMÂNIA