CONDENSATOARE ELECTRICECondensatoarele, dispozitive destinate nmagazinarii de cantitati de electricitate, sunt formate din doua armaturi conductoare separate printr-un izolant numit dielectric. Armaturile lor pot fi placi plane, suprafete curbe etc. sau sisteme de placi conductoare.Clasificarea condensatoarelor poate fi facuta din mai multe puncte de vedere: cele mai ntrebuintate clasificari sunt cele relative la forma armaturilor, la variatia valorilor capacitatilor sau referitoare la dielectricul ntrebuintat.Dupa forma armaturilor putem avea condensatoare plane, sferice, cilindrice, etc.Din punct de vedere al variatiei valorii capacitatilor, avem:-condensatoare fixe, acelea care odata construite, nu mai dau posibilitatea practica de a varia capacitatea lor, armaturile condensatorului fiind fixe.-condensatoare variabile, acelea la care una din armaturi este mobila, capacitatea putnd fi variata ntre orice valori cuprinse ntre doua limite, minima si maxima; de obicei la ele se indica valoarea maximasi n unele cazuri valoarea minima a capacitatii numita si reziduala-condensatoare ajustabile (trimeri). Sunt c 19219l1110t ondensatoare semivariabile; li se poate fixa o anumita valoare a capacitatilor, de obicei ntre limite destul de mici dupa care pot fi considerate fixe.La condensatoarele fixe, ca dielectric se ntrebuinteaza adesea mica n foi, hrtie impregnata, radioceramica, pelicula de polistiren sau oxidul de aluminiu.La condensatoarele variabile se pot ntrebuinta aceiasi dielectrici, nsa de obicei se prefera aerul.1.1. SIMBOLIZAREA CONDENSATOARELOR

a.b.c.d.e.f.g.h.ifig1.Condensatoarele electrice se reprezinta n diferite moduri corespunzatoare destinatiei lor. n fig.1 sunt redate simbolurile prin care se reprezinta condensatoarele n schemele electrice.Fiecare simbol are semnificatia urmatoare:a) - condensator fixn general;b) - condensator cu capacitate variabila;c) si d) - condensator ajustabil (trimer);e), f) si g) - condensator electrolitic;h) - bloc de condensatoare cu capacitate variabila;i) - condensator de trecere.Pentru cresterea capacitatii electrice a unui condensator, se introduce ntre armaturile acestuia un dielectric (material electroizolant).Daca dielectricul are permitivitatea relativar, capacitatea va creste derconform relatiei:C=rC0,n care:C - este capacitatea condensatorului cu dielectricr;- permitivitatea relativa a dielectricului1.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR (CODUL CULORILOR)Marcarea n codul culorilor este aplicata mai ales condensatoarelor ceramice. Citirea indicatiilor colorate pentru condensatoarele ceramice tip "disc" sau "placheta" se face ncepnd de la terminale; pentru condensatoarele ceramice tip "tubular" citirea se face de la inelul sau banda mai groasa sau mai apropiata de extremitatea corpului condensatorului.Codul culorilor pentru marcarea condensatoarelorCuloareaCifra semnificativaFactor de multiplicareToleranteCoeficient de temp.Tensiunea nominala

Conden-satoare ceramiceCondensatoare cu hartieCond.tantalCond. stiroflex

C10pFC10pF

negru011220010630

maro110100,11-331,6

rosu21021020,252-754160

portocal.3103103-2,5-15040-

galben4104104-100-2206,363

verde5105-0,55-33016250

albastru6-----470-25

violet7-----750--

gri810-2---20-220025-

alb910-1-1+30+1202,5-

auriu10-1-10+100-

argintiu

1.3.LEGAREA CONDENSATOARELORCondensatoarele electrice se leaga n diferite moduri dar uzual se ntrebuinteaza legarea serie si legarea paralel.C1

C1C2C2a.b.Capacitatea echivalenta a doua condensatoare legate n serie este:Ce=Iar capacitatea lor echivalenta cnd sunt legate n paralel este:Ce=C1+C2Condensatoarele electrice se utilizeaza n circuite de curent continuu dar sunt mai raspndite n circuite de curent alternativ,. n curent continuu, condensatorul electric separa circuitul electric dar n curent alternativ se comporta ca o "rezistenta"ce se opune trecerii curentului. Aceasta rezistenta se numestereactanta capacitiva(simbol Xc) si se masoara n ohmi (). Expresia matematica a acestei marimi este:Xc=,n care:Xc- este reactanta capacitiva a condensatorului din circuit;=2f - pulsatia sau frecventa unghiulara a curentului alternativ; f - frecventa curentului alternativ;C - capacitatea condensatorului electric.n aplicatiile practice de electronica s-a observat ca nici un condensator nu este ideal. Acesta este nsotit de pierderi de energie electrica echivalente unor rezistente electrice parazite, de acumulari de energie magnetica echivalente unor inductivitati electrice parazite sau acumulari de sarcini electrice suplimentare, corespunzatoare unor capacitati electrice parazite.1.4. CARACTERISTICILE CONDENSATOARELORCaracteristicile condensatoarelor sunt urmatoarele:Cn- capacitatea nominala a condensatorului a carui valoare se scrie sau se marcheaza n codul culorilor pe corpul condensatorului (F);% - toleranta capacitatii nominale;Un- tensiunea nominala care se poate aplica n mod continuu la bornele condensatorului ntr-un anumit domeniu de temperatura (V);Tn- temperatura nominala - temperatura ambianta maxima la care se poate aplica tensiunea nominala n mod permanent (0C);Riz- rezistenta de izolatie - raportul dintre tensiunea continua aplicata condensatorului si curentul ce trece prin el, masurat dupa un anumit timp si la o anumita temperatura precizata ();If- curentul de fuga - curentul de inductie care trece prin condensator n regim permanent, atunci cnd o tensiune continua este aplicata la bornele sale (A); cu ct curentul de fuga este mai mic, cu att mai mult se pastreaza un condensator cu sarcina electrica dupa ce a fost ncarcat;Vcc- rigiditatea dielectrica - valoarea tensiunii continue maxime pe care trebuie sa o suporte condensatorul timp de un minut fara sa apara strapungeri sau conturari (V);tg- tangenta unghiului de pierderi - raportul dintre puterea disipata n condensator si puterea reactiva furnizata de acesta, cnd i se aplica o tensiune sinusoidala de frecventa precizata (exemplu: 1kHz) la o temperatura precizata (de exemplu: 200).Acest parametru indica pierderile n dielectricul condensatorului. Din cauza acestor pierderi, curentul din condensator nu mai este defazat cu 900naintea tensiunii aplicate; unghiul de defazareeste mai mic (fig.3) si egal cu .= 900-

ntre factorul de calitate Qcsi tangenta unghiului de pierderi tgale unui condensator, exista relatia:Qc=Asupra marimii pierderilor, o influenta semnificativa a au temperatura, umiditatea si frecventa; cu cresterea acestor factori, pierderile n condensatoare cresc. Condensatoarele actuale - cu exceptia condensatoarelor electrolitice - au pierderi foarte mici;tg=(10,1)%; Qc=1001000.O alta caracteristica este constanta de timp a condensatorului;- constanta de timp este produsul dintre rezistenta de izolatie Rizsi capacitatea nominala Cna condensatorului (s).Altfel exprimat, constanta de timpreprezinta timpul - masurat n secunde - n care se ncarca un condensator de capacitate nominala Cncu 63% din tensiunea aplicata la borne. Aceasta marime se mai defineste si n alt mod: tensiunea aplicata la bornele unui condensator devine egala cu tensiunea sursei de alimentare dupa 5de la aplicare.Considernd schema echivalenta serie a unui condensatoralimentata dintr-o sursa de tensiune electromotoare E, se determina constanta de timpcu expresia:=RizCn,n care:Riz- este rezistenta de izolatie a condensatorului;Cn- capacitatea nominala a condensatorului.Pentru masurarea exactaavalorii capacitatii condensatoarelor, se recomanda respectarea conditiilor de lucru. Daca aceste conditii nu influenteaza valoarea capacitatii, se pot adopta si alte conditii n care sa se faca masurarea mai simplu. Totusi, n orice situatie este important sa se tina seama de urmatoarele:-prezenta n apropiere a unui aparat, mna operatorului, corpuri metalice etc. influenteazacapacitatea unui condensator iar daca masurarea se face n apropierea pamntului, situatia se complica si mai mult; adeseori se foloseste - ca remediu - ecranarea condensatorului astfel ca ecranul sa mbrace complet armaturile condensatorului ;-pentru eliminarea influentei firelor de conexiune se utilizeaza masurarea dubla cu si fara condensator (pentru C10000pF); cnd se folosesc conectoare speciale nu mai este necesara aceasta precautie.Pierderile condensatoarelor sunt puternic influentate de frecventa; se impune utilizarea materialelor electroizolante ca dielectric pentru condensatoare n functie de frecventa.O categorie foarte utilizata n practica este reprezentata de condensatoarele electrolitice. Dielectricul acestor condensatoare este depus pe anozi si realizat dintr-un strat de oxid de aluminiu - pentru condensatoarele cu aluminiu - sau de pentoxid de tantal, la cele cu tantal. Celalalt electrod - catodul - consta dintr-un electrolit pastrat ntr-o hrtie poroasa respectiv dintr-un semiconductor obtinut din bioxid de magneziu la cele cu tantal. Stratul de oxid al condensatoarelor electrolitice polarizate are proprietati electroizolante numai cnd tensiunea se aplica cu plusul pe anod si cu minusul pe catod. Daca se inverseaza polaritatea, se produce oxidarea catodului printr-un proces electrochimic, condensatorul se ncalzeste si apoi se distruge. Exista totusi o tensiune de polaritate inversa critica pentru care nu se oxideaza catodul. Aceasta proprietate permite folosirea condensatoarelor electrolitice la filtrarea tensiunii redresate; acestea suporta pe lnga componenta continua - care le polarizeaza normal - si o componenta alternativa.Pentru utilizarea si n curent alternativ s-au realizat condensatoare electrolitice nepolarizate; n acest caz, ambele armaturi au aceeasi structura. n aplicatii sau n proiectari de circuite electrice, intereseaza schema electrica echivalenta a condensatorului electrolitic. Elementele de circuit din schema au urmatoarele semnificatii:Cs- reprezinta capacitatea serie a condensatorului;Riz- rezistenta de izolatie a condensatorului;Rs- rezistenta echivalenta serie care include rezistentele terminalelor, contactelor, armaturilor dielectricului si electroliticului;L - inductivitatea condensatorului;D - dioda prin care se reprezinta caracterul unidirectional pentru dielectric; rezistenta de izolatie a dielectricului devine zero daca se inverseaza polaritatea tensiunii aplicate.DRsLCs

RiZ1.5. CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE ALE CONDENSATOARELORUtilizarea n tehnica a condensatoarelor este determinata de caracteristicile constructive si n primul rnd de natura dielectricului. Grupate dupa acest criteriu, condensatoarele se mpart n mai multe categorii.Condensatoare cu dielectric din hrtie: se ntrebuinteaza n circuite de curent continuu, radioreceptoare si televizoare pentru cuplari, decuplari, filtre, circuite de baleiaj pe orizontala, instalatii de iluminat cu lampi cu descarcari n gaze, circuite de redresare, pornirea si functionarea motoarelor asincrone monofazate, antiparazitareamicromotoarelor (bormasini, ventilatoare etc.) antiparazitarea instalatiilor de alimentare a aparaturii de radiocomunicatii, circuite de defazare pentru motoare asincrone monofazate, circuite de deflexie din televiziune.Condensatoare cu dielectric din plastic- se utilizeaza n radioreceptoare, televizoare si aparatura industriala si de telecomunicatii, antiparazitarea autovehiculelor, automatizari, telecomunicatii, radioelectronica.Condensatoare electrolitice cu aluminiu si tantalse folosesc n circuite de cuplare si decuplare n aparatura speciala, radioreceptoare si televizoare, circuite de filtrare ale redresoarelor pentru alimentarea aparaturii tranzistorizate, circuite de filtrare ale redresoarelor de nalta tensiune, pentru implantare.Condensatoare ceramicese folosesc n echipamente de telecomunicatii electronice, n domeniul radiofrecventelor (au pierderi mici si stabile cu temperatura) n circuite n care se cer gabarite reduse ale componentelor.Condensatoare cu mica- pentru ca au pierderi reduse si capacitate stabila - se folosesc n circuite de radiofrecventa, n circuite de blocare, de decuplare, de filtrare, de cuplaj etc.Condensatoare variabile; sunt larg raspndite n constructia radioreceptoarelor, radioemitatoarelor, aparatelor de masura si control. Dielectricul la aceste condensatoare poate fi aerul, mica, pertinaxul, stiroflexul etc.Condensatoare ajustabile(trimeri); sunt utilizate mai ales n domeniul radiotehnicii. Asupra lor se actioneaza foarte rar, cu ajutorul unei surubelnite sau chei speciale. Se folosesc mai ales pentru compensarea capacitatilor parazite sau n circuitele oscilante din etajele de radiofrecventa ale emitatoarelor de mica putere.CAPITOLUL IIUNITI DE MSURValoarea capacitatii electrice se exprima cu ajutorul urmatoarelor unitati de masura:-farad (simbol F) este capacitatea unui condensatorelectric care sub o tensiune de un volt ntre armaturile lui se ncarca cu o sarcina electrica de un coulomb.1farad=sau1F=n sistemul InternationalSI este unitate derivata.Submultiplii farad-ului sunt:-milifarad(simbol mF); este egal cu 10-3F,1mF=10-3F;-microfarad (simbolF); este egal cu 10-6F,1F=10-6F;-nanofarad (simbol nF); este egal cu 10-9,1nF=10-9F;-picofarad(simbol pF); este egal cu 10-12F.2.1.MIJLOACE DE MSURAT ALE CAPACITILOR ELECTRICECapacitatea condensatoarelor electrice se masoara - ca si inductivitatile electrice - cu diverse mijloace si aparate de masurat.2.1.1. CONDENSATOARE ETALONSe ntrebuinteaza la verificarea instrumentelor de masurat, la compararea lor cu condensatoare a caror capacitate trebuie determinata.Capacitatea condensatoarelor etalon trebuie sa prezinte o buna stabilitate la variatii de temperatura si de frecventa. Pentru eliminarea acestor influente nedorite se adopta diferite solutii constructive (dielectrici de calitate, ecranarea condensatoarelor etalon etc.).Din punct de vedere al dielectricului ntrebuintat, condensatoarele etalon sunt cu dielectric gazos si dielectric solid. Stabilitatea acestora n timp este determinata de deformarile armaturilor, pieselor de sustinere etc. sau de schimbarea compozitiei si proprietatilor gazului dielectric precum si de alterarea suprafetelor armaturilor metalice.La condensatoarele nenchise etans, cu dielectric aer, o influenta nefavorabila asupra modificarii capacitatii o are aerul. Pentru alti dielectrici gazosi, condensatoarele etalon se ermetizeaza si se pastreaza n ncaperi fara variatii de temperatura. Cele mai bune condensatoare etalon cu dielectric gazos sunt realizate din aliaje care nu se dilata - invar - nchise etans si umplute cu azot uscat. Precizia condensatoarelor etalon cu dielectric este ridicata, variind cu frecventa, temperatura si n timp prin procesul de mbatrnire.Condensatoarele etalon cu dielectric solid sunt caracterizate printr-o stabilitate ridicata, variatia redusa n functie de temperatura si a unghiului de pierderi n functie de frecventa. Daca sunt neetanse, se observa o influenta mare a umiditatii asupra capacitatii condensatorului care se constata dupa doua zile sau saptamni. Ca materiale dielectrice se ntrebuinteaza mica, polistiren plasticizat (stiroflex), cuart topit. De exemplu, condensatoarele cu dielectric constituit din cuart topit prezinta valori de la 10pF la 100pF si o stabilitate anuala de 106.10-7. Din acest motiv se ntrebuinteaza ca etaloane de mare precizie n laboratoare de metrologie.O atentie deosebita trebuie acordata constructiei condensatoarelor etalon pentru frecvente nalte. Aceste condensatoare etalon trebuie sa nu prezinte inductante parazite iar conectarea lor n circuit trebuie facuta cu multa grija pentru nlaturarea capacitatilor parazite. Se foloseste n acest scop un conector coaxial de precizie cu capacitate parazita foarte mica.2.1.2. CUTII DE CAPACITISunt realizate din serii de capacitati cu valoare mica dispuse decadal. Combinatia de valori se realizeaza prin intermediul unor comutatoare cu zece pozitii.Dielectricul condensatoarelor din cutie este constituit din mica iar armaturile din argint depus pe placutele de mica.Laboratorul de metrologie utilizeaza o cutie decadica de capacitati produsa de firma GenRad din S.U.A. Domeniul de masura este cuprins de la 1,11111F. Prezinta o stabilitate anuala de(0,01%+0,1pF). Se ntrebuinteaza ntr-un domeniu de frecvente de la 0 la 1MHz. Are sase decade cu urmatorii pasi: 1, 10, 100, 1000pF si 0,01; 0,1F.2.1.3. FARADMETRULEste aparat electric de tip logometric asemanator megaohmmetrului. Aparatul indicator de tip logometric este alcatuit din doua bobine cu miezurile mobile fixate pe acelasi ax cu acul indicator; n serie cu o bobina se monteaza un condensator etalon iar pe aparat se afla bornele pentru conectarea n serie cu cealalta bobina a condensatorului de capacitate necunoscuta.Unghiul de deviatieal echipajului mobil este functie de raportul curentilor din bobine I1si I2.Dar:I1=UCxsiI2=UC0n care:U - este tensiunea alternativa a sursei de alimentare;- pulsatia tensiunii alternative;C0- capacitatea condensatorului etalon;Cx- capacitatea condensatorului necunoscut.Rezulta:=sau=f(Cx)Aparatul are scara gradata n microfarazi (F).2.1.4. CAPACIMETRUEste alimentat dintr-o sursa G1de joasa frecventa (50.120Hz) care genereaza o tensiune n dinti de fierastrau. Aceasta tensiune se aplica condensatorului de masurat Cxla bornele inversoare ale unui amplificator operational cu montaj derivativ. Tensiunea u0de la iesirea aparatului - de forma dreptunghiulara - are amplitudinea proportionala cu Cxsi cu suma pantelor de crestere m1si descrestere m2a tensiunii n dinti de ferastrau:u0=(m1+m2)RCx=KCxTensiunea u0se pastreaza pe condensatoarele C1si C2fiind transmisa prin ntrerupatoarele 1 si 2 constituite din tranzistoare cu efect de cmp, comandate sincron de semnalul furnizat de sursa de alimentare. Cu ajutorul acestui instrument se pot masura capacitati de la 0,01pF la 200F cu o precizie de 0,1 la 1%.2.1.5. PUNI ELECTRICECu ajutorul acestora se masoara capacitatile electrice; sunt punti alimentate n curent alternativ.Indicatorul de nul este de asemenea pentru curent alternativ.Puntea Sautyeste ntrebuintata pentru masurarea capacitatilor condensatoarelor cu pierderi mici n dielectric.Condensatorul de masurat se echivaleaza cu o capacitate Cx- fara pierderi - n serie cu o rezistenta Rxechivalenta pierderilor iar condensatorul etalon C0- fara pierderi - se nseriaza cu o rezistenta de precizie variabila, R0.Pentru echilibrarea puntii se variaza rezistenta R0si capacitatea C0dupa ce s-a fixat n prealabil un anumit raportLa echilibrare, se obtin valorile capacitatii Cxsi a rezistentei Rx:Cx=siRx=Tot pentru masurarea capacitatilor electrice ale condensatoarelor se folosesc si puntile prezentate n continuare.Puntea Wiense recomanda a se utiliza atunci cnd se masoara capacitati ale condensatoarelor ce pierderi mijlocii n dielectric.Puntea Scheringse foloseste la masurarea capacitatii si unghiului de pierderi al condensatoarelor de nalta tensiune, a cablurilor, izolatoarelor, a nfasurarilor de nalta tensiune ale transformatoarelor, n acest scop, puntea se alimenteaza la o sursa de nalta tensiune.Puntea lucreaza cu frecvente industriale, audio sau radio.Puntea Nernstse foloseste la masurarea capacitatii condensatoarelor cu pierderi mari n dielectric care se poate echivala printr-o capacitate Cx(fara pierderi) n paralel cu o rezistenta Rxechivalenta pierderilor.Puntea pentru masurarea capacitatii condensatoarelor electrolitice. Puntea se alimenteaza de la o sursa de curent alternativ G, la frecventa de 50Hz nsotita de o componenta continua, furnizata de sursa E (sursa de polarizare).Rolul condensatorului C este de a permite trecerea curentului alternativ, evitndu-se astfel trecerea acestuia prin sursa de polarizare.CAPITOLUL IIICAPACITATEA UNUI CONDENSATOR3.1. CAPACITATEA UNUI CONDENSATOR PLANCel mai simplu tip de condensator plan este acela format din doua placi plane, conductoare si paralele, separate ntre ele printr-un dielectric omogen.Capacitatea unui astfel de condensator se calculeaza cu relatia:C=(reg. rat.)n care:S reprezinta suprafata unei placi;d distanta dintre ele;Daca S se masoara n m2, iar d n m, capacitatea C rezulta n farazi. n practica se prefera calculul cu formula ce rezulta din relatia:C=8,84r10-2(pF)n aceasta relatie, S se va lua n cm2, iar d n cm. Daca condensatorul plan este format din n placi paralele (pentru obtinerea de capacitati mai mari), membrul drept al relatiilor de mai sus se va multiplica cu n-1. Relatiile de mai sus neglijeaza scaparile de linii de cmp electric de la marginile armaturilor de aceea ele dau capacitati ceva mai mici dect celereale.3.2. CAPACITATEA ELECTRIC A UNUI CONDENSATOR SFERICUn astfel de condensator este format din doua sfere conductoare, izolate ntre ele, sferele reprezentnd armaturile condensatorului. Se poate demonstra ca pentru calculul acestui condensator se poate ntrebuinta relatia:C=0,5556(pF)d1si d2n cm.3.3. CAPACITATEA UNUI CONDENSATOR CILINDRIC CONCENTRICUn condensator cilindric concentric este alcatuit din doi cilindri conductori coaxiali, ce formeaza armaturile, separati ntre ei printr-un dielectric .Presupunnd un astfel de condensator ca fiind foarte lung, capacitatea sa pe metrul de lungime se calculeaza cu relatia de mai jos, n ipoteza ca diametrul sau este neglijabil fata de lungimea sa:C=(F/m)(reg. rat.)Transformnd aceasta relatie, se ajunge la formulele practice:C=(F/km)C=(pF/m)n ultima relatie nefacndu-se apel la logaritmul natural al raportului dintre diametrul exterior D si cel interior d ai condensatorului, ci la logaritmul zecimal.Formulele de mai sus sunt utile la calculul capacitatii cablurilor coaxiale folosite n nalta frecventa.MSURI DE PROTECIE A MUNCIIPrincipalele masuri de protectie a muncii sunt:- asigurarea inaccesibilitatii elementelor care fac parte din circuitele electrice si care se realizeaza prin:- amplasarea cablurilor electrice, chiar izolate, precum si a unor echipamente electrice, la o naltime inaccesibila pentru om;- izolarea electrica a conductoarelor;- folosirea carcaselor de protectie legate la pamnt;Folosirea tensiunilor reduse (de 12, 24 si 36 V) pentru sculele electrice portative. La utilizarea uneltelor portative alimentate electric, sunt obligatorii:- verificarea atenta a uneltei, a izolatiei si a fixarii sculei nainte de nceperea lucrului;- evitarea rasucirii sau a ncolacirii cablului de alimentare n timpul mutarii uneltei dintr-un loc de munca n altul, pentru mentinerea bunei stari a izolatiei;- menajarea cablului de legatura n timpul mutarii uneltei dintr-un loc de munca n altul, pentru a nu fi solicitat prin ntindere sau rasucire;- evitarea trecerii cablului de alimentare peste drumurile de acces si n locurile de depozitare a materialelor; daca acest lucru nu poate fi evitat, cablul va fi protejat prin ngropare, acoperire cu scnduri sau suspendare;- interzicerea repararii sau remedierii defectelor n timpul functionarii motorului sau lasarea fara supravegherea a uneltei conectate la reteaua electrica.Folosirea mijloacelor individuale de protectie si mijloacelor de avertizare.Mijloacele principale de protectie constau n: clesti izolati si scule cu mnere izolate.Mijloacele auxiliare de protectie constau din: echipament de protectie (manusi, cizme, halat, salopeta), covorase de cauciuc, platforme electroizolante.Deconectarea automata n cazul aparitiei unei tensiuni de atingere periculoase sau a unor scurgeri de curent periculoase.Separarea de protectie care se realizeaza cu ajutorul unui transformator de separatie.Izolarea suplimentara de protectie care consta n executarea unei izolari suplimentare fata de izolarea obisnuita de lucru, dar care nu trebuie sa reduca calitatile mecanice si electrice impuse izolarii de lucru.Protectia prin legarea la pamnt este folosita pentru asigurarea personalului contra electrocutarii prin atingerea echipamentelor si instalatiilor care nu fac parte din circuitele de lucru, dar care pot intra accidental sub tensiune, din cauza unui defect de izolatie. Elementele care se leaga la pamnt sunt urmatoarele: carcasele si postamentele utilajelor, masinilor si ale aparatelor electrice, carcasele tablourilor de distributie si ale tablourilor de comanda, scheletelor metalice care sustin instalatiile electrice etc.Protectia prin legarea la nul se realizeaza prin construirea unei retele generale de protectie care nsoteste n permanenta reteaua de alimentare cu energie electrica a utilajelor.Protectia prin egalizarea potentialelor este un mijloc secundar de protectie si consta si n efectuarea unor legaturi, prin conductoare, n toate partile metalice ale diverselor instalatii si ale constructiilor, care n mod accidental ar putea intra sub tensiune si ar fi atinse de catre o persoana care trece prin acel loc.