conservarea faÞadelor de sfÂrªit de ... - … · studii ºi cercetãri ºtiinþifice de...

Studii ºi cercetãri ºtiinþifice de arhitecturã ºi urbanism / Architecture and Urban Research Studies / AARRGGUUMMEENNTT 440055

CCOONNSSEERRVVAARREEAA FFAAÞÞAADDEELLOORR DDEE SSFFÂÂRRªªIITT DDEE SSEECC.. XXIIXX ªªII ÎÎNNCCEEPPUUTT DDEE SSEECC.. XXXXRREEAALLIIZZAATTEE CCUU TTEENNCCUUIIEELLII // CCoonnsseerrvvaattiioonn ooff PPllaasstteerr FFaaccaaddeess iinn LLaattee XXIIXXtthhCCeennttuurryy aanndd EEaarrllyy XXXXtthh CCeennttuurryy

Asist. drd. arh. / Teaching Assist. PhD c. Arch. VVllaadd TTHHIIEERRYY

RREEZZUUMMAATT

În a doua jumãtate a sec. al XIX-lea, odatã cu dezvoltareaoraºelor ºi apariþia unor noi categorii de comanditari înEuropa se construiesc în numãr mare clãdiri reprezentative.Neavând la dispoziþie bugete generoase aceste clãdiriînlocuiesc materialele nobile pentru decorarea faþadelor cutencuielile. Avem un patrimoniu construit bine reprezentatde asemenea construcþii, din care unele se aflã într-o stareavansatã de degradare ºi au nevoie de lucrãri urgente deconservare iar asupra altora se intervine incorect, de celemai multe ori din necunoaºterea materialelor ºi tehnicilorde construcþie din epocã, în condiþiile în care nu existã nicio lucrare publicatã în þarã vizând exclusiv conservareafaþadelor realizate cu tencuieli. Comunicarea trateazã principiile generale pentru lucrãri,materialele ºi unele tehnologii de execuþie pentruconservarea acestor faþade ºi se bazeazã atât pe informaþiidin literatura de specialitate ºi seminarii ºtiinþifice cât ºi pecunoºtinþele ºi experienþa personalã, dobânditã prinparticiparea la lucrãrile de conservare a faþadelor uneiclãdiri de început de secol XX din Bucureºti.Lucrarea prezintã contextul istoric, materialele folosite înepocã, o serie de principii generale pentru lucrãri, tehnici derealizare a decoraþiilor ºi se încheie cu un studiu de caz careprezintã aplicarea principiilor de lucru, a materialelor ºitehnologiilor de construcþii.

CCuuvviinnttee cchheeiiee:: conservare, faþade de secol XIX – XX,tencuieli, var aerian, var hidraulic, mortar de var, pigmenþinaturali, decoraþii la faþade, principii generale pentru lucrãri

AABBSSTTRRAACCTT

In the second half of the XIX century, together with thedevelopment of the cities and the birth of new kinds ofdevelopers, a large number of representative buildings areraised in Europe. Built without large budgets, thosebuildings replaced noble materials for facades with plaster.We have a built environment that is quite well representedby buildings like these. Some of them are in a severe degreeof degradation and in need of urgent conservation workswhile others are subject to inappropriate interventioncaused in most cases by the lack of knowledge regardingmaterials and construction techniques of their time. Thereisn’t any work regarding exclusively the conservation ofplaster facades published in our country.The dissertation presents general principles for the craftstechniques, materials and some building technologies forthe conservation of the facades and it is based both onknowledge from specific bibliography and scientificseminars attended and on personal experience acquiredwhile working on the conservation of the facades of abuilding from the beginning of the XX century in Bucharest.The work presents the historic context, the buildingmaterials used in that time, a number of general principlesfor works, some techniques for making the decorations andit ends with a case study which presents the application ofthe principles for works, materials and buildingtechnologies.

KKeeyywwoorrddss:: conservation, façades from XIX – XX century, airlime, hydraulic lime, lime mortar, natural pigments, façadedecorations, general principles for the crafts

[email protected]

Articolul de faþã trateazã materialele, principiilegenerale pentru lucrãri ºi unele tehnologii de execuþiepentru conservarea faþadelor de la sfârºitul sec. XIX ºi

începutul sec. XX realizate cu tencuieli. Subiectul1

este unul de acutã actualitate pentru faptul cã avem,atât în Bucureºti cât ºi în multe oraºe ale þãrii, unpatrimoniu construit bine reprezentat de clãdiri dinaceastã perioadã, din care unele se aflã într-o stareavansatã de degradare ºi au nevoie de lucrãri urgentede conservare iar asupra altora s-a intervenit sau seintervine incorect, de cele mai multe ori dinnecunoaºterea materialelor ºi tehnicilor deconstrucþie folosite în epocã. În eforturile de prezervare a patrimoniului construit,pe lângã abordãrile strategice, de protejare ºiintegrare a construcþiilor existente valoroase în oraºulcontemporan, este necesarã ºi cercetarea unorchestiuni de detaliu, în cazul de faþã, mai prozaicspus, cum reparãm faþada - drept care studiul vizeazãmortarele de var pentru tencuieli. Fãrã aceastãcomponentã orientatã cãtre concret, cãtreconstrucþie privitã ca organism, ca materie aflatã într-o permanentã relaþie / reacþie cu mediul, riscãm ca,dupã o luptã bine condusã pentru patrimoniu sã nuputem interveni tehnic corect pentru conservarea sa.Articolul cuprinde o prezentare teoreticã amaterialelor, o serie de principii generale pentrulucrãri precum ºi o listare a tipurilor de tehnici pentrurealizarea decoraþiilor.

II.. FFaaþþaaddee rreeaalliizzaattee ddiinn tteennccuuiieellii.. CCoonntteexxttuull iissttoorriicc

În sec. XIX are loc o puternicã urbanizare a Europei.Apar noi programe de arhitecturã concretizate princlãdiri cu funcþie de reprezentare. Dorinþa dereprezentativitate ºi bugetele mai mici ca în trecut vordetermina apariþia unei arhitecturi care imitã cuajutorul tencuielii ºi stucaturii materialul nobil, în

440066 Universitatea de Arhitecturã ºi Urbanism “Ion Mincu”/”Ion Mincu” University of Architecture and Urban Planning

This article1 dwells on materials, technologies andgeneral principles for crafts regarding late19th

century and beginning of 20th century plaster

facades conservation. The subject2 is one of highactuality because we have, both in Bucharest and inmany other cities, a built environment that is quitewell represented by buildings of this period. Some ofthese buildings are in a severe degree of degradationand in need for urgent remedies, other were subjectof inappropriate intervention caused in most cases bylack of knowledge regarding materials andconstruction techniques of their time.Within the efforts of built patrimony conservation,beside strategic approaches of conservation andrehabilitation of valuable existing buildings it is alsonecessary to consider some detailed approach, in ourcase, bluntly stated, how we repair the façade – andconsequently this study looks at lime plaster. Withoutthis component, oriented realistic towards thebuilding perceived as a body, as matter in apermanent relation / reaction with the environment,we risk that – after a well conducted struggle forpatrimony – we will not be able to act correctly for itsconservation.This article consists in a theoretical presentation ofmaterials and a series of general principles for craftsand includes a list of decoration techniques.

II.. PPllaasstteerr ffaaccaaddeess –– hhiissttoorriicc ccoonntteexxtt

Europe goes through a significant urbanisation in the

19th century. New architecture programmes emerge,materialised in representative buildings. The will for arepresentative image and the budgets, smaller thatthe ones until then, will determine the emergence ofan imitative architecture, using plaster and stucco toexpress noble materials. At the beginning the air limeor hydraulic lime plaster with sand or stone powder

speþã piatra naturalã. La început se va folosi tencuialade var aerian sau hidraulic cu nisip sau praf de piatrãºi tencuiala de var – ipsos, iar apoi tencuiala deciment.Tot în aceastã perioadã se practicã la scarã largãprefabricarea unor elemente ce ar pãrea mai degrabãexpresie a individualului – decoraþiile. Apar atelierecare fabricã decoraþii pentru faþade din stuc ºi maitârziu din ciment Portland. Arhitecþii, constructorii ºicomanditarii au la dispoziþie cataloage cu astfel dedecoraþii iar posibilitãþile de combinare – în lipsa

regulilor unui anume stil2 - sunt practic nelimitate.Astfel începe epoca de glorie a faþadelor realizate cutencuieli.


and lime-gypsum plaster was used, and then cementplaster.In the same period large scale prefabrication is usualfor some elements that look more as an expression ofindividuality – the decorations. Workshops for stuccodecorations and later for cement decorations emerge.Architects, builders and developers have numerouscatalogues of such decorations to choose from and

the combining possibilities – having no style3 in thatperiod to be ruled by – are practically unlimited. Thusthe glory age of plaster architecture on facadesbegins.

Decoraþii prefabricate / Prefabricated decorations:

Corniºã / Cornice Frontispiciu / Frontispiece Baluºtri / Balusters

IIII.. MMaatteerriiaallee ffoolloossiittee îînn eeppooccãã

MMoorrttaarreellee ppeennttrruu tteennccuuiieellii sunt realizate din liant,agregat ºi, pentru stratul finit - pigment.LLiiaannþþiiii pot fi aerieni sau hidraulici. Cei aaeerriieennii(nehidraulici) fac prizã ºi se întãresc în aer dar nu potface prizã sub apã ºi nici dupã ce s-au întãrit nu rezistãla acþiunea apei. Din aceastã categorie fac parte varulaerian, lianþii pe bazã de ghips ºi argila. Lianþiihhiiddrraauulliiccii fac prizã sub apã ºi se întãresc în prezenþaapei (varurile hidraulice ºi cimenturile).

VVaarruull aaeerriiaann se obþine prin calcinarea (arderea)pietrei de calcar pure (CaCO3). Prin ccaallcciinnaarree (la900C) se obþine oxidul de calciu (CaO) numit ºi vvaarrvviiuu..

Varul viu ssee ssttiinnggee prin adãugarea de apã obþinându-se hidroxid de calciu (varul stins).

În cazul în care cantitatea de apã este chiar cea fixatãchimic de oxidul de calciu (CaO) se obþine o pulbere(var stins praf). În cazul în care apa este în exces seobþine lapte de var ºi apoi, prin evaporarea apei,pastã de var.Tradiþional, varul odatã stins se depoziteazã îngroapa de var. Pasta de var obþinutã dupã stingere sedecanteazã iar surplusul de apã se eliminã. Stingereavarului în totalitate este esenþialã pentru mortar. Încazul în care rãmân particule de oxid de calciu încomponenþa sa, ele reacþioneazã cu apa la punerea înoperã producând “împuºcãturi” ale tencuielii. Pastade var se îmbunãtãþeºte cu timpul prin pãstrarea îngroapa de var, devenind mai omogenã ºi cãpãtând oaderenþã mai bunã.Varul aerian face prizã prin ccaarrbboonnaattaarree (reacþia cudioxidul de carbon din aer):


IIII.. MMaatteerriiaallss uusseedd iinn tthhaatt ppeerriioodd

PPllaasstteerr is made out of binder, aggregate andsometimes – for the finishing layer - pigment. TThheebbiinnddiinngg mmaatteerriiaall can be hydraulic or non-hydraulic.The nnoonn--hhyyddrraauulliicc binders hardening and stiffeningprocess is due to the presence of air; they can notharden in water and even after they have stiffenedthey do not resist to the action of water. In thiscategory you can find the air lime, the binders withgypsum and the clay. The hhyyddrraauulliicc bbiinnddeerrss hardenunder water and stiffen in the presence of water(hydraulic lime and cement).

AAiirr lliimmee.. Burning natural limestone (CaCO3) makeshydraulic lime. By burning (at 900C) you get calciumoxide CaO - also called qquuiicckklliimmee.

The quicklime iiss ssllaakkeedd with water to produce calciumhydroxide (lime putty).

When the amount of water is the same with the oneneeded by the calcium oxide for the reaction you geta powder (slaked lime). When there is more waterthan is needed for the reaction you get lime putty. Traditionally, the lime once slaked is put into a pit tomature. The lime putty looses the water excess. It isessential for the lime to be slaked entirely. Whenthere are particles of calcium oxide left, they reactwith the water when making mortar, producingdamages to the plaster. The lime putty is gettingbetter in time by keeping it in the lime pit, becomingmore homogeneous and achieving a betteradherence.

The air lime hardens due to carbonation (the reactionwith the carbon dioxide from air):

ºi redevine astfel piatrã de calcar (CaCO3). Dioxidulde calciu eliberat în procesul de producþie este fixatacum, la încheierea ciclului, prin reacþia decarbonatare.Dupã ce s-a întãrit, mortarul de var aerian areproprietatea de a închide microfisurile datoritãprocesului de carbonatare în prezenþa aerului, ce sedesfãºoarã încet, de-a lungul timpului.Varul aerian se foloseºte la tencuieli pentru zonelepuþin expuse la apã.Marcarea conform standardului EN 459-1 este detipul CL 90 S indicând: CL - felul varului - var aerian (Calcic Lime),90 - puritatea varului (procentul de calciu 90, 80,70%) S - forma în care se prezintã: var nestins (Quicklime –Q) sau stins (Slaked – S).

VVaarruull hhiiddrraauulliicc.. Când calcarul are un conþinut deargilã între 6-24%, prin ardere dioxidul de siliciu ºitrioxidul de aluminiu ce compun argila devin chimicactivi, intrã în reacþie cu oxidul de calciu ºi formeazãsilicaþi ºi aluminaþi de calciu (lianþi hidraulici) ºi oxid de

calciu liber (liant aerian).3 Datoritã compuºilorhidraulici acest var poate fi folosit în zone expuse laapã sau chiar sub apã.Proprietãþile varului pot varia în funcþie de proporþia

constituenþilor.4

VVaarruull ssllaabb se obþine din calcare cu 6 – 12% conþinutde argilã; trebuie sã se întãreascã întâi în aer dupãcare rezistã ºi sub apã.VVaarruull hhiiddrraauulliicc mmiijjlloocciiuu ººii ttaarree se obþine din calcare cu12 - 24% conþinut de argilã. Compuºii hidraulici aparîn proporþie mult mai mare iar oxidul de calciu esteîntr-o cantitate mai micã. Varurile hidraulice mijlocii ºitari pot fi folosite la lucrãri sub apã sau în mediuumed.


and becomes again limestone (CaCO3).The carbon dioxide released in the production processof lime from limestone is fixed now due tocarbonation.

After stiffening, the air lime mortar has the capacityto fill cracks because its carbonation in the presenceof air is a long time process.The air lime plaster is used for the areas which are lessexposed to water. The marking according to EN 459-1 standard is like:CL 90 S and it shows:CL – the type of lime – air lime (Calcic Lime),90 – its purity (the percent of calcium 90, 80, 70%)S – the way it is sold as Quicklime – Q or Slaked – S.

HHyyddrraauulliicc lliimmee.. When the limestone contains between6-24% clay, by burning the silicium dioxide andaluminium trioxide from clay become chemicallyactive and react with the calcium oxide, forminghydraulic binding materials and calcium oxide (non-

hydraulic binder)4. Due to its hydraulic components,this kind of lime can be used for the areas exposed towater and even under water.The characteristics of hydraulic lime can vary due to

the proportion of its components5.

TThhee wweeaakk lliimmee is made out of limestone with 6 – 12%of clay; it has to harden first in the air and after thatit resists in water.

TThhee mmiiddddlliinngg aanndd hhaarrdd hhyyddrraauulliicc lliimmeess are made outof limestone with 12 - 24% of clay. It has hydrauliccomponents and less calcium oxide. The middling andhard hydraulic limes can be used for underwaterworks or works in damp environments.

Clasificarea actualã, conform standardului EN 459-1se face astfel:

VVaarr hhiiddrraauulliicc nnaattuurraall NNHHLL (Natural Hydraulic Lime) (0% clincher)VVaarr hhiiddrraauulliicc nnaattuurraall ccuu aaddaaooss NNHHLL--ZZ - cu adaos demateriale hidraulice sau pozzolano (conþine 20 %clincher)VVaarr hhiiddrraauulliicc HHLL (Hydraulic Lime) - oxid de calciu cusilicaþi ºi aluminaþi de calciu (conþine 40 % clincher)

CCiimmeennttuull ddee ssiilliiccee ((PPoorrttllaanndd)).. Arderea pânã lavitrifiere (1450C) a unui amestec de calcar ºi argilã dãnaºtere clincherului de ciment Portland. Acesta,mãcinat fin ºi amestecat cu o micã cantitate de ghips(care întârzie priza) formeazã cimentul de silice(Portland). Cantitatea de energie consumatã pentrucalcinare (ºi emisia de dioxid de carbon aferentã) esteaproape dublã faþã de cea necesarã produceriivarului. Cimentul Portland este mult mai tare decâtmortarul de var hidraulic – în multe cazuri prea tare ºiprea absorbant de umiditate pentru zidãriile vechi ºislãbite, chiar ºi pentru cele realizate la origini cuciment. Din aceastã cauzã, pentru intervenþiile latencuielile clãdirilor vechi se recomandã folosirea

mortarului de var aerian sau hidraulic.5

GGhhiippssuull.. Prin arderea sulfatului de calciu dihidratat(ghipsul) la temperaturi joase (180 - 300C) se obþineipsosul (sulfat de calciu hemihidratat ºi sulfatulanhidru de calciu), un liant caracterizat printr-o prizãºi întãrire foarte rapidã. Amestecate cu apa,anhidritul solubil ºi sulfatul de calciu hemihidratat sedizolvã, reacþioneazã cu apa ºi formeazã sulfatul decalciu dihidratat - mineralul din care au fost obþinute.Ipsosul face prizã în câteva minute ºi se usucã în 2-3sãptãmâni. Se foloseºte la stucaturi (are o mareplasticitate); se poate folosi la exterior cu condiþiaprotejãrii cu ulei de in sau pelicule hidrorepelente.


The present classification according to EN 459-1standard is:

NNaattuurraall HHyyddrraauulliicc LLiimmee (0 % clinker)NNaattuurraall HHyyddrraauulliicc LLiimmee wwiitthh aaddddiittiioonn NNHHLL--ZZ - withaddition of hydraulic materials pozzolano (it contains20 % clinker)HHyyddrraauulliicc LLiimmee HHLL – calcium oxide with calciumsilicates and aluminates (it contains 40 % clinker)

PPoorrttllaanndd CCeemmeenntt.. A mixture of limestone and clayburned to vitrify (at 1450C) produces the Portlandcement clinker. This one, fine crushed and mixed witha small amount of gypsum (to lengthen the settingtime) forms the Portland cement. The amount ofenergy used for burning (and the CO2 emissions) isalmost double than the one necessary to produce airlime.

The Portland cement is stronger than the hydraulicmortar – in most cases too strong and moistureabsorbing for the old weakened masonry, even forthose made with cement. For this reason it isrecommended to use air lime mortar or hydraulic limemortar for repairing an old building plaster.

GGyyppssuumm.. When calcined at low temperature (180 -300C) calcium sulphate (gypsum) becomes hemi-hydrate calcium sulphate, a binder with a quickhardening. Mixed with water it forms calciumsulphate – the mineral from which it was obtained.The gypsum hardens within few minutes and it driesin 2-3 weeks. It is used for stucco decorations; it canbe used on the exterior works if it is painted withlinseed oil or hidrorepellent film.

NNiissiippuull constituie agregatul din mortar. Trebuie sã fiecurat, fãrã materii organice, humus, argilã ºi sãruri –care ar putea reacþiona cu varul (substanþele acide ºisãrurile) sau pigmenþii (substanþele organice).

PPiiggmmeennþþiiiiTrebuie sã fie rezistenþi la var – sã nu intre în reacþiecu varul, respectiv sã fie alcalini. De aceea, culorile“clasice” pentru tencuielile de var sunt oxidul roºu,ocru galben, Terra di Sienna, Terra di Sienna arsã,negrul de fum, verdele de pãmânt, albastrul egiptean

etc.6

Varul accepta maximum 20% pigment, altfel rãmâneprea puþin liant pentru a încorpora pigmentul. Pentrumãrirea (nu spectaculoasã) a cantitãþii de pigment seadaugã în compoziþie caseinã – de aici mitul tencuielii

cu zer.7 Aceastã constrângere tehnicã ne dã oimagine asupra gamei de culori folosite în epocã ºi asaturaþiei lor: culorile tencuielilor de var erau maipuþin saturate decât culorile sintetice ce se produc înprezent. Aceste date pot fi de folos în decizia derestaurare.


SSaanndd is the aggregate for the mortar. It has to beclean, free of organic materials, humus, clay or salts –which can react with lime (acids and salts) orpigments (organic materials).

PPiiggmmeennttss must be lime-resistant – not to react withthe lime, which means resistant to basic/alkalineexposition. That’s why the “classical” colours for limeplaster are oxide-red, yellow-ochre, raw or burntTerra di Siena, lampblack, earth-green, Egyptian-blue

etc.6

The lime can take maximum 20% pigment otherwiseit’s too less binder to incorporate the pigment. Toincrease (not too much) the amount of pigment onecan add casein – that may be the origin of the myth

of adding whey into mortar7. This technicalcompulsion gives us an idea about the range ofcolours used in the period and about their saturationdegree: the colours of lime plaster use to be lesssaturate than the synthetic colours producednowadays. This can be useful for decisions inrestauration process.

Mostre de tencuieli de var cu pigmenþi naturali, realizate de Cãtãlin Vasilescu,artist plastic, consultant în domeniul tencuielilor de var / Lime plaster naturally pigmented samples realizrd by Cãtãlin Vasilescu,plastician artist, consultant for lime plasters

IIIIII.. PPrriinncciippiiii ggeenneerraallee ppeennttrruu lluuccrrããrrii88

11.. Materialele pe bazã de var cer o umiditate 75 -95% pentru a face prizã, temperaturã între 5 ºi 18-20C, fãrã soare direct, fãrã vânt. În aceste condiþiicarbonatarea se produce lent, fapt ce permiteobþinerea unei bune aderenþe la stratul suport ºi facesã nu aparã micro-fisurile.2. Udarea suprafeþei suport. Carbonatarea ºiîntãrirea varului cer ºi apã, în afarã de dioxidul decarbon din aer.3. Aplicarea de straturi subþiri succesive peste straturianterioare care au carbonatat.4. Pori din ce în ce mai mici cãtre exterior (pentrueliminarea umiditãþii)

Se dau 3 straturi de tencuialã9:- un strat subþire, rugos, aruncat pe zidãrie – seîntãreºte în 2-3 zile.- un strat de aproximativ 2-3 cm de mortar aspru,netezit – se întãreºte într-o sãptãmânã.- un strat de aproximativ 1cm cu nisip fin / praf depiatrã.5. Folosirea de materiale tradiþionale fãrã aditivimoderni. Materialele fãcute cu var, acum deteriorate,au 200-250 de ani; aditivii moderni (substanþe acrilice,rãºini etc.) nu au demonstrat pânã acum cã rezistãmai mult de 25 de ani.

IIVV.. RReeaalliizzaarreeaa ddeeccoorraaþþiiiilloorr1100

11.. TTeennccuuiiaallaa ppllaattãã ddeeccoorraattããDecoraþia se realizeazã prin texturã ºi culoare.Culoarea este datã de agregat ºi – sau pigment.Textura este datã de agregatul folosit în mortar(nisip, praf de piatrã) ºi mãiestria zidarului. Tehnicile pentru tencuieli mai sofisticate sunt:tencuiala zgâriatã, tencuiala cu rosturi proeminente,tencuialã cu intarsii, tencuiala sgrafitto, tencuiala alfresco


IIIIII.. GGeenneerraall PPrriinncciipplleess ffoorr tthhee CCrraaffttss88

11.. The lime-based materials demand a humidity of 75- 95%, temperature between 5 and 18-20C, withoutdirect sunlight, without wind. In these conditions thecarbonation is slow and that allows to achieve anoptimal binding of the mortar to the ground andprevent the cracks on the surface2. Watering the ground. The carbonation andhardening needs water beside CO2 from air.3. Thin layers on previous layers that carbonated.4. Fine pores on larger pores to exterior (in order toeliminate humidity)

There are three coats of plaster9:- a thin, rough one, thrown on masonry; this layershould harden in 2-3 days - a 2-3 cm thick second coat of coarse mortar,drawn to an even layer; it hardens in a week- a 1 cm coat with fine grained sand / stone powder5. Using traditional materials without modernadditives. Now deteriorated old lime materials haveoften lasted for 200 – 250 years; modern additives(such as acrylates, resins) have yet proved to last morethan 25 years.

IIVV.. MMaakkiinngg ddeeccoorraattiioonnss wwiitthh ppllaasstteerr1100

11.. DDeeccoorraatteedd ffllaatt ppllaasstteerr oonn ffaaccaaddeess The decoration is made by texture and colour. Thecolour is the one of sand and / or pigment. Thetexture is made out of the aggregate (sand, stonepowder) and the skill of the mason.Techniques for more sophisticated decorations:Scratched stucco-decoration, Protruding pointings,Inlay/intarsia plaster decorations, Sgrafittodecorations, Al fresco decorationsMaterials: air lime mortar, hydraulic lime mortar


Tipuri (tehnici) de decoraþii la faþade / Types (techniques) of decoration for facades

1. Tencuiala platã decoratã / Decorated flat plaster on facades 2. Tencuieli pe ºipci / Sunken batten decorations in plaster 3. Decoraþii trase / Running mould decorations in plaster 4. Decoraþii realizate in situ / In-situ modelled decorations in plaster5. Decoraþii turnate din mortar, ghips sau ciment / Cast decorations in plaster, gypsum or cement

Realizarea corniºei trase / Making of the mould cornice

Materiale: mortar de var aerian, mortar de varhidraulic.

22.. TTeennccuuiieellii ppee ººiippcciiDecoraþia imitã bosajele de piatrã. Relieful serealizeazã cu ajutorul unor ºipci ce formeazã un“cofraj” pentru tencuialã.Materiale folosite în epocã: mortarul de var hidrauliciar dupã 1860 cimentul Portland; pentru reparaþii:mortar de var hidraulic.

33.. DDeeccoorraaþþiiii ttrraasseeAceastã tehnicã se foloseºte la corniºe, ancadramentela uºi ºi ferestre, coloane angajate etc. - numitegeneric “profile trase”Unelte: ºablon din tablã de zinc fixatã pe un suport(sanie) ce gliseazã pe ghidaje.Materiale folosite în epocã: mortar de var aerian,mortar de var hidraulic; dupã 1860 ciment Portland;pentru reparaþii: mortar de var aerian, mortar de varhidraulic

44.. DDeeccoorraaþþiiii rreeaalliizzaattee iinn ssiittuuReprezintã o tehnicã veche de stucaturã. Desenul lascara 1:1 era transferat de pe hârtie pe perete, apoiconturul era “sãpat” în material. În limitele conturuluise încãrca cu mortar (în general mortar de varhidraulic), care apoi era prelucrat cu uneltele pentrustucaturã.

55.. DDeeccoorraaþþiiii ttuurrnnaattee ddiinn mmoorrttaarr,, gghhiippss ssaauu cciimmeennttDeºi ghipsul nu poate rezista mult în ploaie, îngheþsau în prezenþa sãrurilor, experienþa a arãtat cãdecoraþiile turnate în ghips pot rezista sute de ani înanumite condiþii. În cazul realizãrii decoraþiilor dinghips, se recomandã protejarea cu ulei de in ºiamplasarea în locuri neexpuse la intemperii.Conformarea faþadei vizând amplasarea în zone maiprotejate a decoraþiilor era esenþialã pentru


22.. SSuunnkkeenn bbaatttteenn ddeeccoorraattiioonnss iinn ppllaasstteerr The decoration imitates stone ashlars. The relief ismade with battens that form a mould for the plaster.Materials used in the period: hydraulic lime mortarand after 1860 often Portland cementMaterials to be used for the conservation: hydrauliclime mortar

33.. RRuunnnniinngg mmoouulldd ddeeccoorraattiioonnss iinn ppllaasstteerr This technique is used for cornices window and doorcasings, half columns etc. – generic called runningmould profiles.Tools: mould made out of a zinc sheet fixed on asledge that moves on wooden rules. Materials used in the period: air lime mortar,hydraulic lime mortar and after 1860 often Portlandcement.Materials to be used for the conservation: air limemortar, hydraulic lime mortar.

44.. IInn--ssiittuu mmooddeelllleedd ddeeccoorraattiioonnss iinn ppllaasstteerrIt is a very old crafts technique. The full scale drawingwas placed from paper to the wall, then the shapewas carved. In the limits of this shape, mortar (mainlyhydraulic lime mortar) was thrown on and then it washand modelled with stucco tools.

55.. CCaasstt ddeeccoorraattiioonnss iinn ppllaasstteerr,, ggyyppssuumm oorr cceemmeennttIn spite of the fact that gypsum can not resist inwater, frost or in the presence of salts, the experienceshowed that gypsum cast decoration can last forthousands of years under certain conditions. Whenmaking gypsum cast decoration it is recommended toprotect them with linseed oil and to put them in moreprotected places on the façade. The design of thefaçade in order to protect the decoration proved tobe essential for its lastingness.Once the main conservation works done, thedecoration expose to water (cornices, horizontal

durabilitatea elementelor ei.Odatã fãcute reparaþiile generale, profilele expuse laapã (corniºe, brâuri etc.) trebuie protejate cu un ºorþde tablã. Întreþinerea unei faþade realizate cutencuieli de var se poate face prin aplicarea unui stratde lapte de var cu pigment. Acest tratamentînnoieºte culoarea faþadei ºi, pentru cã nu conþineagregat, nu încarcã decoraþiile.O clãdire este un sistem complex produs de o anumesocietate într-un anume moment al existenþei sale. Eaexprimã atât modelul formal cât ºi posibilitãþiletehnice ale timpului în care a fost construitã.Producerea materialului, tehnologia de punere înoperã, durabilitatea cerutã lucrãrii, gradul dereprezentativitate dorit alcãtuiesc toate un sistem deconstrângeri ºi cerinþe ce caracterizeazã construcþia.Orice decizie în intervenþiile de conservare care nuþine seama de elementele sistemului ºi de relaþiiledintre ele face ca produsul sã nu mai fie viabil. Dinacest motiv este esenþial ca alegerile în domeniulmaterialelor ºi tehnologiilor de construcþii sã fieurmarea unui atent studiu al tuturor factorilorimplicaþi.Faþadele clãdirilor realizate la sfârºitul sec. XIXînceputul sec. XX au ajuns la vârsta la care necesitãample lucrãri de conservare – restaurare. Þinând contde ponderea lor mare în patrimoniul construit, acestelucrãri nu sunt unele izolate. Încurajarea unorintervenþii corect conduse ºi executate este esenþialãpentru clãdirile în cauzã nu numai la nivelul faþadei cial întregii lor substanþe.


friezes etc.) must be protected with a zinc cover. Themaintenance of a lime plaster façade can be donewith a coat of lime-wash with pigment. This workrefreshes the colour of the façade and, because it hasno aggregate it doesn’t alter the decorations.A building is a complex system issued by a particularsociety in a distinct moment of its existence. Itexpresses both formal model and technicalpossibilities of its time. The construction is defined bya set of constrains that ultimately characterizes thebuilding: material fabrication process, craftsmanship,requested durability and the degree of protocol. Anydecision regarding conservation which does not takeinto account the system’s elements and theconnections between them makes a non-viableproduct. For this reason it is essential that choices ofmaterials and technologies should not be determinedonly by trends and fashion but to be the result ofaccurate studies regarding all involved elements.The facades made at the end of the 19th century andthe beginning of the 20th century reached the agewhen they need conservation and restauration works.Thinking about how many buildings from that periodwe have, these works are not isolated ones.Supporting well done interventions is essential notonly for the facades but for the whole substance ofthese buildings.

NNoottee

1 Preocuparea pentru acest subiect nu a fost la origini unapur teoreticã, ci a fost generatã de o situaþie practicã ºianume implicarea în lucrãrile de conservare a faþadelor uneiclãdiri de început de secol XX din centrul istoric alBucureºtiului. Lucrarea la care fac referire va fi prezentatãîntr-un articol viitor.2 Suntem în perioadã eclecticã3 Hardt, Dorian, Materiale pentru construcþii ºi finisaje,Bucureºti, Institutul de Arhitecturã “Ion Mincu”, p. 1094 ibidem5 Vadstrup, Søren, architect MAA, 2008, Conservation ofPlaster Architecture on Facades – Working Techniques andRepair Methods, Denmark, p. 106 idem, p. 127 “Patrimoniul construit – tencuieli de var” seminarsusþinut de Institut Universitaire des Metiers et duPatrimonie – Pole d’Innovation Technologique National enRestauration du Patrimoine Bati din Troyes, Franþa,organizat de OAR ºi Fundaþia Pro Patrimonio în ianuarie20118 Vadstrup, Søren, architect MAA, 2008, Conservation ofPlaster Architecture on Facades – Working Techniques andRepair Methods, Denmark, p. 149 în Cartea a VII-a, Vitruviu face referire la 7 straturi(Vitruviu, “Despre arhitecturã” 1964, Editura Academiei)10 Vadstrup, Søren, architect MAA, 2008, Conservation ofPlaster Architecture on Facades – Working Techniques andRepair Methods, Denmark, pp. 16 – 42


NNootteess

1 I have also write on this subject in the article: “Forgottenmaterials and techniques: lime plaster” issued in“Arhitectura” magazine no. 2/20112 My concern upon this subject was not initially atheoretical one but it was generated by a situation from thepractice I was involved in, namely the conservation works

for the facades of a building from the beginning of the 20th

century in the historical centre of Bucharest. The work I amreferring to will be presented in a following article3 eclectic times4 Hardt, Dorian, Materiale pentru construcþii ºi finisaje,Bucureºti, Institutul de Arhitecturã “Ion Mincu”, p. 1095 ibidem6 Vadstrup, Søren, architect MAA, 2008, “Conservation ofPlaster Architecture on Facades – Working Techniques andRepair Methods” Denmark, p. 127 “Built patrimony – lime plaster” seminar maintained by“Institut Universitaire des Metiers et du Patrimoine – Poled’Innovation Technologique National en Restauration duPatrimoine Bati” from Troyes, France and organized by OARand Pro Patrimonio Fundation in January 20118 Vadstrup, Søren, architect MAA, 2008, “Conservation ofPlaster Architecture on Facades – Working Techniques andRepair Methods” Denmark, p. 14

9 Vitruviu, in the 7th Book refers to seven layers (Vitruviu,“Despre arhitecturã” 1964, Editura Academiei)10 Vadstrup, Søren, architect MAA, 2008, “Conservation ofPlaster Architecture on Facades – Working Techniques andRepair Methods” Denmark, pp. 16 – 42

BBiibblliiooggrraaffiiee // BBiibblliiooggrraapphhyy

HARDT, Dorian, Materiale pentru construcþii ºi finisaje, Bucureºti, Institutul de Arhitecturã “Ion Mincu”VADSTRUP, Søren, architect MAA, 2008, “Conservation of Plaster Architecture on Facades – Working Techniques andRepair Methods”, DenmarkVITRUVIU, “Despre arhitecturã” 1964, Editura Academiei

conservarea faÞadelor de sfÂrªit de ... - … · studii ºi cercetãri ºtiinþifice de...

Documents