constantin argetoianu - memorii vol. 7

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN ARGETOIANU

MEMORIIvol. VII

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN ARGETOIANU

MEMORIIPENTRU CEI DE MAINEAmintiri din vremea celor de ieri

Volumul aI VII-IeaPartea a VI-a (1923-1926)

Editie §i indicede

STELIAN NEAGOE

EDITURA MACHIAVELLIBucumti, 1996

www.dacoromanica.ro

ColectiaISTORIE & POLITICA

este coordonatAde

STELIAN NEAGOE

Toate drepturile pentru tiparireaacestei editii apartin in exclusivitate

EDITURII MACHIAVELLIBucure§ti, Sectorul 1, B-dul Banu Manta nr. 22

ISBN 973-96599-9-8www.dacoromanica.ro

NOTA ASUPRA EDITIEI

Prezentul volum al VII-lea din seria Memoriilor lui Con-stantin Argetoianu cuprinde anii 1923-1926 fi incheie de faptPartea a VI-a a Amintirilor din vremea celor de ieri" a.ya cumau fost structurate de autorul kr.

Din acel segment istoric de aproape patru ani de zile, memo-rialistul a evocat mai int& tribulatide avute cu generalul Alexan-dru Averescu cu ciracii acestuia, frilmantdri penibile care incele din urna au dus la desfacerea Partidului Poporului indoudi. averescan .yi argetoian. Dupd cearta" cu generalul Ave-rescu a venit impdcarea" cu profesorul Iorga din care re-conciliere a rezultat Partidul Nationalist al Poporului de subprezidentia lui N. Iorga fi viceprezidentia lui C. Argetoianu. Is-cusitul negociator a fost, mai apoi, artizanul fuziunii PartiduluiNationalist al Poporului cu Partidul National din Transilvania.

comasate in Partidul National Roman de sub ceJIa bicefaldIorgaManiu. fn drumul spre constituirea noii Opozitii Unite"pentru inldturarea de la putere a Guvernului liberal condus delonel Brdtianu, abilul om politic oltean a fost la un pas de per-fectarea intelegerii de guverndmant" intre Partidul NationalRoman $i Partidul Tdrdnesc fdurit de Ion Mihalache qi indoctri-nat de Constantin Stere. A izbucnit insd lovitura Printului Mof-tenitor Carol", renuntarea la Tronul Romániei in favoareaibovnicei ideale Elena Lupescu dupd care vial(' politica'romaneascd a fost gray tulburatd, motiv pentru atotputernicidI. I. C. Brdtianu sd treacd interimatul Guvernului in ge-mdinile

www.dacoromanica.ro

6 NOTA ASUPRA EDITIEI

neralului Al. Averescu, sub privirile stupefiat-neputincioase aleOpozi(iei Unite" in prag de destreimare...

Mare le prozator se dovede.yte ci in acest volum un neintrecutportretist. Exemple intre exemple de bilrbati de Stat ci de oamenipolitici romdni imortalizali de pana plind de har a castelanuluide la Breasta de Do lj: Nicolae lorga; Iuliu Maniu, Regele Ferdi-nand, Regina Maria, generalul Al. Averescu, Constantin Stere,Ion Mihalache, Principe le Maytenitor Carol, Barbu &irbei, Oc-tavian Goga, Al. Constantinescu-Porcu, Virgil Madgearu.

Ca peind acum, textele Memoriilor se tipiiresc in integrali-tate dupci caietele-manuscrise argetoiene. Toate sublinierile,cele trei puncte de suspensie sau rdndurile cu puncte de suspen-sie, precum .,si toate notele de subsol aparfin lui ConstantinArgetoianu.

Intregim opul cu noua- Anexe (un document semnalat dememorialist ci alte opt descoperite de noi la Cabinetul de manu-scrise din cadrul Bibliotecii Academiei Romdne), al cdror conti-nut se regdseve integral in cartea de fagi, fiind semnalate caatare in man.yetele paginilor respective.

STELIAN NEAGOE

fi

www.dacoromanica.ro

MEMORII

www.dacoromanica.ro

MINISTERUL DE INTERN(

CAPIIIETUI. MIMS faint.

7144-2 9,L2(

z-4 4e,

4

-

atz4,:_

cxL4,2

11-0Cck_ k9-6,es

A,e-c. et,/tr.--14

C.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL X-LEA

Redactarea programului Masa la Xeni impäcarea cu IorgaMasa la Iordache" Calgtorie la Paris Inapoiat la Bucure§tieasesc partidul in fierbere Explicatia cu Averescu Banchetulpartidului La Ilosiat Tratative cu marghilomani§tii i cu Ma-niu Complotul lui Jenicà Atanasiu Scrisoarea lui AverescuIntrevedere dramatici cu dânsul Sedinta Comitetului de Direc-tie la generalul Coandä Imi dau demisia din toate comitetelepartidului.

o

inapoiati de la Sibiu partid de guvertiamant cu un program conturatin toate ananuntele lui, am petrecut luna ianuarie 1923 cu redactareadefmitiv 5. a textelor i a propunerilor adoptate de Conges. A fost ulti-ma mea munc5 in partidul lui Averescu qi am vrut s o duc la bun sfar-§it, de§i a fost lipsitA de orice agrement. Fath sa pot inc.5 prevede celece urmau sA se intample cine ar fi putut sä prevadl pckcaria ce mis-a pus la cale peste cateva luni!), simteam th drumurile noastre se des-pgrteau tot mai mult. 0 simtea probabil qi Averescu, caci de0 ne imp&casem de ochii lumii la Sibiu, atitudinea sa fat6 de mine a devenit dinzi in zi mai rece, i a cAutat s6 ma jigneascl de cfite ori a putut. Siretfatarnic cum era §i-a ascuns ins5 unghiile ca pisica, acoperinduli im-boldurile suflete§ti cu formele unei politeti i unei corectitudini aparen-te de procedee ce nu-mi permiteau nici o reactie.

Dupà discutiile i lámuririle de la Sibiu, transformarea anteproiec-tului nostru de program in program defmitiv al partidului era o foartesimplá chestiune de redactare pe care a.1 fi desävaqit-o in cfiteva cea-suri. Averescu a pretins Insà cA era mai democratic sa numim o notacomisie de redactare" pe care sä o prezidez tot eu. Cum toate ajunse-sera sa-mi fie indiferente, am primit propunerea, observfind tot* cä

(si

si

www.dacoromanica.ro

1 0 CONSTANTIN ARGETOIANU

aceast5 metod5 democratic5 insemna numai o pierdere de timp si nimicmai mult. In realitate, Averescu avea planul lui. A pus pe membrii co-misiei mai toti creaturile lui personale sà-mi ridice obiectii lafiecare paragraf, aproape la fiecare fraz5, cu n5dejdea s5 ma enervezesi pierzandu-mi cumpatul, s5 sparg geamurile. Planul n-a reusit ins5,fiindc5 ghicisem de unde venea opozitia unor oameni care prin ei Iniierau incapabili de o asemenea initiativ5 si m-am abtinut de la oricemanifestare. Partà la sfar§itul lui ianuarie s-a terminat si cu programul§i Partidul Poporului a fost dotat astfel cu cel mai rational, cu cel maipractic indreptar, din care au fost excluse petitiile de principii, f5g5-duielile electorale cu un cuvant toate frazeologiile cu care-si in§elaude obicei aleg5torii partidele ronfine§ti. Guvemele care au urmat din1923 inainte si-au insu§it multe parti din acest prop-am, le-au aplicatde cele mai multe ori f5r5 rost, dar au recunoscut totusi prin adoptarealor ca reprezentau indrumarile cele sanatoase pentru prop5sirea po-porului nostru. A fost pentru mine mai tarziu o mare satisfactie sufle-teased', A/az:and ideile mele trecute in patrimoniul altora mai norocosidecal mine pe cäile puterii.

inainte de a infra intr-o prescurtata expunere a amintirilor mele dinanul 1923, in parte atat de dureroase pentru mine, voi mai nota aci, inrubrica anului 1922, dou5 evenimente de o inegala important5 in evo-lutia carierei mele politice. Arnandoua sunt in legatura cu mo§tenireapolitic5 lasat5 de Take lonescu. Bietii takisti famasi orfani se b515b5-neau intre ei si nu stiau incotro sa' o apuce. Cel mai cu vaza printre ei,in acele vremuri, era Misu Oromolu, fie si numai fiindca era guverna-torul 135ncii Nationale, caci liberalii-1 lasasera in postul in care il numi-se Take. A fost un moment intentia catorva caraghiosi sä-1 proclameseful Partidului Conservator-Democrat din care nu mai fam5sesera de-ck putine cadre. Dar pe de o parte Oromolu n-ar fi fost primit ca sefdecat de cativa derbedei, iar pe de alta agatat de Banca National5 cumera, grecoteiul nu era nici el dispus s5 supere pe liberali, catre care seindrepta, printr-o actiune politicá prea caracterizata. Proiectul a ckutin apl, cu toate cele cateva sute de manifeste impartite de comitetul deinitiativa" (!!), din care am primit si eu unul!

Unii din takisti i§i indreptau privirile spre liberali, altii care nu uita-sera invrajbirile trecute, incepuser5 pertractari cu Maniu. Erau insa §itakisti, care stiind ce soart5 ii astepta in slujba altora, ar fi preferat o

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 11

reinviere a Partidului Conservator adaptata imprejurarilor postbelice.Printre aceqtia erau Grigore Filipescu qi Xeni. $i unul qi altul puseser5ochii pe mine. M-am pomenit intr-o bun5 zi cu Xeni ca ma roaga s5-ifac cinstea sä pranzesc cu el, numai dânsul cu mine, sd vorbirn poll-ticd. Am c5lcat cu acest prilej pentru prima oara in casa lui Xeni §imarturisesc CA am fost uimit de luxul peste care am dat. Nu ma obi§nu-isem incá cu imbog5tirile repezi, nu prea mergeam pe la oameni, cu-noqteam pe Xeni ca pe un trep5du al lui Take Ionescu i nu-mi inchi-puiam ea' era fericitul posesor al unui insemnat numar de Grigore§ti, deLuchiani, de Andreqti care de care mai interesanti. M-a primit in-tr-o splendit5 i bogat5 bibliotecâ i numaidecit am trecut la masa'. Lamask in fata a douà tacfirnuri, un scaun i un fotel majestuos. Cu voceaemotionat5, Xeni rn-a poftit s5 ma aqez in fotel: E jettil pe care staTake Ionescu, and venea la mine. De ciind a murit nimeni nu s-a maiasezat in el oferindu-vi-1 ast5zi v-am márturisit printr-un simplugest tot programul meu!" i pe cand intindeam icrele moi pe paine(caci mi-a dat o mas5 domneasc5, perfect incadrat5 in decorul sufrage-riei de milionar) a inceput sa-mi expunàplanurile lui. tia el (de unde?)ca cu Averescu n-am sa o mai duc mult; ramasesem i eram nu numaiun conservator de batina, dar ma mai §i aratasem fire de conducator i

cap politic. Take v5 considera ca singurul om de viitor in tam astal i

am putut sá ne convingem cu totii de dinamismul dvs. politic (am recu-noscut aci o formula a defunctului), fara dvs. Averescu nu putea saajung5 la nimic (exagera, rara mine ar fi f5cut mai multe boroboate, iatata tot!) dar acum nu mai puteti face dvs. nimic cu Averescu! Ve-niti §i luati locul lui Take Ionescu, puneti-va in capul nostru i s5 refa-cern Partidul Conservator!"

Uita bietul om ca n-aveam in capul cui sa m5 pun i c5 ideea conser-vatoare pierise odat5 cu sinuciderea Partidului Conservator, in toamnaanului 1916. Cu epavele clientelei lui Take Ionescu nu se putea consti-tui un partid i vremurile erau de a.a natur5 incit un Partid Conservatornu mai putea ridica capul. Doctrina conservatoare nu mai putea fi in-trupat5 deck printr-un Partid Agrar. Nu putusem ins5 sä ajung la in-jghebarea unui asemenea partid cu Averescu, i era sa-lincerc cu Xeni!Am explicat gazdei mele ca se iwlase asupra raporturile mele cu Ave-rescu, ca acestea erau excelente, c5 eram foarte magulit de propunerea

I Ce prost proorocl

qi

1

www.dacoromanica.ro

12 CONSTANTIN ARGETOIANU

ce-mi facea, dar c5 nu putearn sà-i dau urmare. Masa era pe sfarsite, maardea posteriorul pe tronul lui Take Ionescu, pe care simteam c5-1 uzur-pam si rn-am sculat repede s5 luAm cafeaua in biblioteca. Aci, re-cunosc5tor de masa excelent5 pe care o inghitisem, am socotit c5 unepolitesse en vaut une autre" si am oferit lui Xeni si tuturor coreligiona-rilor sai politici sá intre in Partidul Poporului, unde toat5 solicitudineamea le era asigurata. Pentru takisti, Averescu avea insa peri de lupi, siXeni mi-a räspuns Ca trebuie s5 se mai gindeasca si sa" mai vorbeasc5cu prietenii s5i... Am priceput! Prietenii sai inseparabili erau StelianPopescu si d-rul Demetrescu de la Br5ila... Conversatia mea cu Xenin-a avut bineinteles nici o unnare. Mai tarziu, Xeni s-a inscris la libe-rali, Stelian Popescu tot la ei dar pe jumatate iar doctorul Deme-trescu la Maniu.

Al doilea eveniment, tot in legáturà cu takistii, a avut consecintemai importante pentru mine, caci rn-a impacat cu Iorga. Desi nu urn-blau pe aceleasi poteci, Grigore Filipescu, trep5dus politic in vesnicaagitatie visa si el refacerea unui Partid Conservator, dar pe lângà takistivoia s5 adune si pe fostii prieteni politici ai lui tat5-sau trecuti cu mine(si cu dansul de altminteri la inceput, la Iasi) in Liga Poporului. Stia sidansul (eine nu stia?) c5 intre mine si Averescu scartaia si socotea c5 asfi fost usor de ademenit pentru planul sau. In fruntea acestui partid neo-conservator, fantezistul de Filipescu, care in fundul sufletului sàu setemea de mine, crezindu-m5 totusi indispensabil noii formatiuni s-agfindit s5 pun5 pe... Iorga! Inainte de a vorbi cu mine, a vrut s5 se asi-gure de sef, fie si numai ca s5 ma pun5 in fata unui fapt implinit. Cumn-a reusit cu Iorga, si poate si din alte motive, Grigoras Ii schimbamai des p6rerile in politica' deca cámasa din spinare n-a mai venit lamine. N-am aflat dec.& mai tarziu de planul lui si de demersul facut pe1ang5 dl. Profesor; mare mi-a fost prin urmare mirarea, cand intr-o ziprin noiembrie, intálnind pe Iorga in sala pasilor pierduti la Camera,I-am vazut in fata mea cu maim intins5! Era certat cu mine de moartede cand II amenintasem ca-i bag pumnul in gur5, si ma injura cu fiecareprilej. Eu n-aveam nimic cu el, il stiam nebun si gestul sail se incadraatat de bine in toata firea lui de zanatec incat nu rn-a tulburat deloc. Semai certase el cu mine, din senin, la Iasi si tot din senin se impAcase. 0data mai mult, pana sà ne certam si s'à ne imp6c5m iar5si, nu era la ur-ma urmei de ce sà-mi fràtnant mintea. Cu totul neasteptat5 a fost insacordialitatea cuvintelor sale: parc5 ne despartisem in ajun cei mai buni

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 13

prieteni! N-am dat pe loc o important5 prea mare acestei fericite intim-pl5ri: eram departe de ideea cà ea va duce la colaborarea noastrà politi-&à din 1924! Cheia enigmei mi-a dat-o Filipescu un an mai tirziu. Ior-ga fusese foarte m5gulit de propunerea sefiei Partidului Conservatorreinviat, dar and i s-a pomenit de mine ca un colaborator indispensabila sarit ca ars! Ca s5-1 impace si s5-1 ademeneasc5, Filipescu i-a expusin cuvinte ditirambice admiratia mea pentru diinsul, n5scocind cite simai cite!! Atit a fost de ajuns pentru ca paranoicul s5 se impace nu-maidecfit in gfind cu mine si in faptia dup5 cateva s5ptamini! Peste 6'0-va ani, am uzat si eu de metoda lui Grigoras ca s5 inpac pe Nebun cuDuca, si voi povesti cu acel prilej intreaga scen5, de toat5 nostimadapetrecuta in 1922 intre Iorga si Filipescu. Iorga a fost foarte mAgulit depropunerea sefiei Partidului Conservator, dar a declinat-o cerfindtimp de gindire. Asa incit Filipescu n-a reusit s5-1 cistige planurilorsale, dar a reusit sà-1 impace cu mine! Vorba romfinului: unde dai siunde crapä!

Redactarea definitivä a programului partidului, in care am avut sa-tisfactia s5 inscriu rara nici o alterare propunerile mele privitoare lasolutia problemei constitutionale si cam jum6tate din solutiile mele pri-vitoare la problemele economice si agricole a fost ultima mea inde-letnicire serioas5 in cadrul partidului lui Averescu. Dup5 o sum5 deplictiseli cu comisia de redactare si cu generalull, am ajuns in fine la ointelegere deplink si cu toate scartaielile carutei, in sedinta Comitetu-lui Executiv din 27 ianuarie 1923, programul meu (desi emasculat!) afost aprobat in unanimitate.

in cursul verii anului 1922 fusesem ales in Consiliul de Administra-tie al Societátii petrolifere Steaua Romani", reinviat5 si nationalizat5.Cum nationalizarea fusese fcut5 sub auspiciile a sase bánci2, am fostdesemnat ca reprezentant al B5ncii farane§ti. Steaua Romin5" era defapt condus5 de finanta libera15, de englezi i de francezi. Presedinte alConsiliului de Administratie era Barbu Stirbei, director general ingine-rul Ossiceanu, fost sechestru al Societ5tii pe vremea tizboiului. Inafarà de membrii din Consiliu, francezii si englezii mai aveau si citeun director numit de ei, cei dintfii pe Mény, cei din urm5 pe Roggers.

1 Vezi Anexa I.2 Banca Romfineascd, Banca de Credit, Banca Blank, Banca Genera hi, Banca Ber-

kovitz 0 Banca Tariineasca.

www.dacoromanica.ro


Consiliul Ii tinea sedintele cand la Bucuresti, cand la Paris, cand laLondra. In februarie 1923, domnii din Paris si din Londra find impie-dicati sä vina la Bucuresti, s-a hotarat o sediMa la Paris si din partearomânilor au fost delegati sa faca calatoria Barbu tirbei, Nae tefa-nescu (Banca Romaneasca), Iancu Mitilineu (Banca Genera la) i eu.Am primit insarcinarea cu o nespus5 bucurie. Eram incantat s5 rev5dParisul, scumpul Paris al tineretelor mele, uncle nu mai pusesem picio-rul de 10 ani1 i eram fericit pe de a1t5 parte sa scap de cloaca poli-tica in care soarta ma impotmolise, sa nu mai aud o lunä nici de partid,nici de Averescu, nici de toti prietenii" lui si de ai mei.

Inainte de plecare, D.R. loanitescu, seful organizatiei noastre de 11-fov a venit sa ma pofteasca la o masaprieteneascd la Iordache", masaf5ra caracter politic zicea el i menita sa-mi stranga prieteniimaim inainte sa parasesc tam. Eram atat de fericit de calatoria meaincat nu as fi fost in stare sa refuz nimic, cu atat mai putin o masa intrepresupusi prieteni. Dac5 as fi putut ghici toate buclucurile ce mi s-autras din aceasta mas5 a fi dat-o dracului dar de unde sa le ghicesc?

probabil ca, daca n-ar fi gasit acest pretext, voitorii mei de bine" arfi gasit altul. Dar asa a vrut soarta, ca procesul de despartire dintre mi-ne si Averescu sa inceapa printr-o masa...

Plecarea mea find fixatà pentru ziva de 12 februarie, masa s-a ho-tarat pentru sambata seara 10 februarie. Au luat parte la ea vreo 50 depersoane, printre care tin minte cá au fost si licheaua de Petrovici,Jenic5 Atanasiu si Cudalbu, care s-au ridicat apoi cu cea mai mare vio-lent5 impotriva mea... Masa a fost cordiala, s-a vorbit cu veselie si pri-etenie, si n-a trecut cred prin gandul nimanui, printr-al meu desigurnici o clipa, ca se organizase acolo o intrunire de fazvratire impotrivasefului... La sfarsitul mesei, Ioanitescu s-a sculat si mi-a adresat catevacuvinte proclamandu-ma Kronprintul" (!!!) partidului! Ioanitescu pu-nea deseori picioarele in strachini, asa incat ce spunea ori nu spunea elnu avea mare importanta. Proclamarea de Kronprinr, ridicola ca ex-presie, iaräi nu putea avea nici o importanta caci doar al 2-lea loc inpartid nu-mi era contestat de nimeni. Repet, nimeni n-a dat o atentiespeciala iesirii lui Ioanitescu.

Am plecat a treia zi, in 12 februarie, la Paris cu constiinta netulbu-rata; uitasern complect si masa de la Iordache" si pe Ioanitescu si pro-

I Din mai 1913, cand demisionand din cariera diplomatica, am fost concentrat incampania din Bulgaria si am intrat apoi in politica_ 51 a venit peste noi

si

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 15

clamarea mea ca Kronprinr! Dup5 vreo zece zile am primit o scrisoarede la Citta Davila si alta de la Popovici-Tasc5, scrisori prin care prieteniimei ma vesteau ca se profita de absenta mea pentru a se pune la calelucruri urate, si c5 intrigantii care lucrau sà" ma strice definitiv cu Averes-cu imi preg5teau o primire cu huiduieli la inapoierea mea. Masa de laIordache", la care fusesem proclamat sef al partidului" (!!) era luat5 capretext de credinciosii" generalului, care se numarau si-si strangeaurandurile... Fatà de aceastà atitudine scriau Davila si Tasc5 ince-pusera s5 se numere i prietenii mei, si lupta pe fat5 parea inevitabilà...

Citeam i nu-mi venea s5 cred. Nimeni nu se gandise in seara de 10februarie la o atitudine ostilà fat5 de Averescu. RAspunzand lui Ionites-cu, facusem in aplauzele tuturor elogiul sefului si mersesem pfin5 laplatitudinea de a-1 declara nu numai stegar, dar chiar i ,simbol" (!!) alpartidului, urandu-i viat5 lung5 i necerand pentru mine decat un loc desoldat in randurile camarazilor care ma inconjurau. N-avusesem nicitrfacar impresia Ca Ioanitescu facuse ce se numeste o gafd, §i simtisemchiar nevoia, in starea de spirit in care m5 aflam, s5 inlatur pentru unviitor fie si foarte departat legaturi cu un partid de care simteam ca m5despart tot mai mult. SA iau locul lui Averescu, nu mi-a trecut pringand, nici mie, nici lui Ioanitescu, nici nimanui din cei de fat5... Ci-team si nu pricepeam nimic! Am aruncat intr-un sertar scrisoarea cevenise s5-mi otraiveasc5 putinele zile de incantare in mijlocul Parisului,convins ea' la inapoiere in Bucuresti voi 15muri echivocul in &mid' cu-vinte si c5 voi schiop5ta mai departe, al5turi de Averescu, in randurileunui partid de care nu ma mai lega nici o vlag5.

Aceastà c515torie la Paris mi-a eamas in suflet ca una din cele maipl5cute amintiri. Pracut a fost si drumul, de la Bucuresti la Paris. Amcál5torit cu Orient-Expresul restabilit, reluand astfel firul unui confortinternational intrenipt de la 1914. Am pornit la drum cu Barbu Stirbei,cu Mitilineu, cu dl. i d-na Kaufman si cu Ossiceanu cabinele noas-tre erau al5turate in acelasi vagon, si am putut astfel s5 ne vedem maide aproape. Pe tirbei II cunosteam pe de rost i n-am avut de adAugatla bilantul pe care-1 incheiasem deja de la Iasi decat aberatiile sale ali-mentare: se hi-a/lea numai cu macaroane, cu orez cu ierburi. Nesfar-sitele ceasuri de conversatie, observatiile f5cute in treacat printr-o garà,comentariile unei stiri citite in gazetele succesiv cump5rate i aruncate,ni-au 15murit asupra celorlalti si mi-am dat seama cat de banal era Mi-

si

www.dacoromanica.ro


tilineu, cat de sec si de nul era Kaufman, cat de dräguta si de inteligen-fa era nevasta-sa si cat de prost era Ossiceanu. Prostia lui Ossiceanu maexasperase atat, Inc& abia sositi la Paris am rabufnit. Coborasem cu elsi cu Mitilineu la hotel Chatam. Niciodata nu mi-am regasit Parisul cuatat emotie. Trecusera nu numai 10 ani, mai trecuse si razboiul cu totcortegiul lui de suferinte, de deceptii si de glorie. Cunoscusem si iubi-sem un Paris umilit si invins, un Paris cu ruinele Tuilerielor in inimalui, ca o vesnica amintire a ultragiului de razbunat, un Paris scapatat sicontestat peste Rin si peste Canalul Manecii... Ma inapoiam acum du-pa o lunga despartire intr-un Paris triumfator, plin de avanturi, intr-unParis ce-si recastigase priinul loc in lume... Nu erau desigur toate binelamurite, fagasele erau mari si caruta trosnea din toate incheieturiledar eram toti plini de incredere in geniul si in steaua acelei Franceétemelle" pe care fiece om cu cultura si cu suflet curat o considera ca oa doua patrie, daca din intamplare Durnnezeu ii &Muse alta. N-aveamaka dorinta cleat sa ma reped spre locurile ce-mi erau scumpe, sa cu-treier strazile ce-mi erau atat de cunoscute, sa reiau contact cu zidurilesi cu privelistile ce-mi erau mai familiare decat oamenii. Slab de in-geri, rn-am lasat tarat, abia debarcat, de Mitilineu si de Ossiceanu la unteatru. Trenul sosise pe la ora 7 seara, mi s-a lasat numai timpul sa-midesfac geamantanele si sa ma spa] si a trebuit sa o pornesc spre TeatrulAthenée, unde Mitilineu luase locuri. Am inghitit 2 acte proaste, cazu-sem pe o piesa mediocia, si ne-a apucat pe catesitrei foamea. Am Ora-sit teatrul si ne-am dus la restaurantul Viel, pe Bulevard restaurantpe vremea aceea destul de bun. Ne-am asezat, si a fost un moment dereculegere pentru fiecare in fata listei de bucate... Eram nemancati, dezece ani! Mitilineu si-a alcatuit un menu" subtire, eu mi-am comandattrei lucruri simple dar care numai la Paris se pot manca: une sole frite,tine cOtelette de mouton, pommes paile et du Brie"! Cand a venit ran-dul lui Ossiceanu, il aud snorcaind: Garsormn, &le schnitzel et ène bock,jé ye me rappelér dé Leoben!"1 Deja pe drum ma exasperase, cfind1-am mai auzit cu Kesketu-ul" lui evocand Leobenul in Paris, in Pari-sul meu slavit si alegand din atatea bunatati rafinate ce-i stau la dispo-zitie snitzelul si paharul de bere al deznadajduitilor mi-a venit rau,si innebunit rn-am rastit la el pe romaneste sadea: F... M...ta de prost,de aia ai venit la Paris, sa te crezi la Leoben?" A ramas bietul om cu

1 $coala de mine deja Leoben (Austria) unde-si Meuse studiile de inginer.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 17

gura cascata, rn-a socotit traznit si n-a mai zis un cuvant! Mitilineu,distinsul Mitilineu, radea cu hohote, era incantat... La sfarsitul meseii-am mai dat un prilej de incantare. Cerusem branza de Brie, a opta mi-nune pe parnant! Inainte de a mi-o aduce, am chemat baiatul si i-amspus: Garcon, j'ai demande du Brie mais je ne veux pas du Brie, jeveux le Brie; apportez-moi le fromage entier!" S-a uitat si asta strambla mine, dar mi-a adus roata" intreaga de branza am mancat-o toa-tay Nu mai pusesem Brie pe limba de 10 ani! Treaba era asta? Dupà altizece ani, Mitilineu tot imi mai pomenea si 'idea de masa de laViel la care injurasem de mama pe boul" de Ossiceanu i mâncasem oroata de Brie!

Dupà cum se vede mi-am ref5cut debuturile mele pariziene en vraipaysan du Danube"! Nu degeaba ma hranisem cu fasole in Bulgaria sila Iasi si ma tampisem zece ani in vraistea politicianismului romanesc!

Un somn bun, si a doua zi dimineata mi-am regasit sufletul de omcivilizat. Le-am uitat toate, ca vise urate, si am alergat la locurile ce in-semnaser5 etapele entuziastei mele tinereti. Cei trei ani (1910-1913)petrecuti ca diplomat pe malurile Senei se stersesera din memoria measi m-am dus sa-mi revad casa din 42 rue de Grenelle in care traisemvisuri frumoase; le-am g5sit intacte, si mi s-a parut cä reiau firul vieiide unde-115sasem la srarsitul lui 1896! Cate trecusera, cate traisem deatunci! Le-am uitat pe toate, si cat am stat la Paris am trait numai cutrecutul in brate afarà de cele cateva ceasuri consacrate afacerilorpentru care venisem, dar care n-au fost multe. Am colindat pe urmeletrecutului tot Parisul, am fost la Chatou, la Versailles, la St. Germain,la Chartres, la Fontainebleau... Timp de doua saptamani, rn-am simtitintinerit cu 30 de ani...

Am trait dou5 saptamani ca intr-un vis, si la inceputul lui martie amplecat spre Ora, spre lanturi, spre plictiseli.. M-am oprit trei zile laViena sa-mi vad fata si sa ma durniresc. Sa-mi lapad hairr-;ic fericirii sisa-mi pregatesc mantaua de ploaie pentru Bucuresti... In ziva de 9martie m-am dat jos din tren in Gara de Nord.

Acest contact cu Parisul, cat de scurt a fost, aceastd rupere a conti-nuitlifii salahoriei mele rn-a dezgustat si mai mult de politica si de par-tid. Nu mai aveam curajul inghit sd md prefac, i simteam ca voifi silit sa iau hotarari grave grave pentru mine bineinteles, caci mapurtau gandurile sa renunt la politica, sa traiesc vara la tara si iarna instrainatate: ma recucerise Parisul... Daca generalul Averescu si cana-

si

sd

www.dacoromanica.ro


liile care-1 sfatuiau nu s-ar fi purtat cu mine ca niste porci, si rn-ar filasat sci iau eu iniliativa, a fi ramas probabil la aceast5 hotardre. As fiinvocat motive de satiatate sau interese de familie si a fi plecat fat-à sasupar pe nimeni. Din nenorocire pentru mine, mi s-a inscenat o netnai-pomenità porcarie" si rn-am vazut silit sa lupt ca sa-mi scap obrazulsa raman in politica ca sa nu plec ca un invins.

intreg anul 1923, de la martie inainte 1-am pierdut rafuindu-ma cuAverescu si cu partidul pe care-1 intemeiasem si pe care rn-am vazutsilit sa-lrup in doua.

Ioanitescu voise sa-mi faca o pritnire grandioasà" la gara, la sosiresa vina cu tot poporul din Ilfov si din suburbii sà ma aclame! Caci in

lipsa mea argetoianistii luasera pozitie, fara sa ma intrebe, impotrivaaverescanilor. Prevenit de Davila si de Popovici-Tasca, am declinatmanifestatia si am tainuit ziva sosirii mele in Bucuresti. Dar Ioanitescuvorbise, se laudase ca. va aduce" zeci de mii de oameni, i faptul a fostbineinteles adus la cunostinta lui Averescu care 1-a inscris in catastifulsail, la pasivul meu.

Abia sosit mi s-au povestit cate nu-mi venea sa cred. Profitand delipsa mea din Bucuresti, trei pezevenghi, Petrovici, Cudalbu si JenicaAtanasiu, au dat asalt lui Averescu sa-1 convinga ca voiam sa-1 detro-nez si sa-i iau locul. Pipi Negulescu, caracatica invidioasa, incurajasescarboasa actiune, dar de departe, SA nu se compromita. Spre mare mi-rare, printre cei ce se ridicasera impotriva mea,arn gasit i pe Jornescu,de la Roman, in casa cäruia locuisem, pe care contam ca pe un prieten

pe care-1 ajutasem in tot felul.Lichelele s-au dus sa spuna lui Averescu cd eu am pus la cale ban-

chetul" in care Ioanitescu ma tratase de Kronprint (!!) In pregatirea si inasteptarea momentului prielnic ca sa ma proclame &II! Cu firea luibanuitoare, i'.verescu nu credea nimic si credea tot. In timpul guvernariisi in anul care urmase, eu urcasem si el cobordse multe trepte pe scaravalorilor politice; ce era mai bun in partid incepuse sa-lcantareasca, säse desfaca de el si sa se apropie de mine, fara nici o solicitare din parteamea. Oamenii legendelor se prabusesc mai iute decAt altii, si nu era vinamea daca Averescu-si arata in fiecare zi, tot mai mult, arama. In loc saprimeasca lichelele cum se cuvenea, Averescu si-a frecat ciocul, si-ascos si si-a pus monoclul, a ascultat si n-a spus nimic. Lichelele 1-auparasit convinse ca-i facusera pe plac i ca-i cantasera in struna...

si

si

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 1 9

Cum am luat contact cu prietenii mei, i-am repezit, i le-am aratatcat tau faceau partidului: dupa ce ne uzasem la Guvern, dupà ce ie0-sem prapaditi din alegeri, atat mai ne trebuia sa ne razboim intre noisa rupem partidul in doua. neat de efortul facut ca sà ajungem la Con-gresul de la Sibiu, prin rasunetul caruia izbutisem sa ne reluam un kconorabil in randurile oamenilor... Am adaugat ea' eu unul, dezgustatcum eram de politica, nu simteam in mine nici o vlaga pentru a ma in-llama la un nou car al iluziilor, cu atat mai putin sa determin o revo-lutie i o sciziune in Partidul Poporului. Dar pe cat eram eu de lini§tit,sau mai bine zis de obosit suflete§te, pe atat erau de intaratatimei prieteni, adicatoti cei care se ridicaser5 in partid cu o patima oarbaimpotriva lui Averescu i ma alesesera pe mine drept portdrapel al uneimi§cari la care nu ma gandisem. Eu ma gandisem sa paräsesc politica,dar nu sa nip partidul; ei insä se strangeau in jurul meu fiindca so-cotisera cä prin insuOrile mele opuse insu0ri1or generalului, reprezen-tam un punct de cristalizare pentru nazuintele kr.

Am luptat cat am putut ca s5 impiedic razmerita din partid i &à men-tin randurile organizatiei noastre. Cred cä a fi izbutit, daca Averescu nus-ar fi lasat iwlat de cei care-I lingu§eau §i de suspiciunile lui: nu puteascapa omul de ideea fixa ca voiam iau locul, §i aceasta banuiala stu-pia' 1-a impins sa &ea' nu numai prostii dar i sa duca lucrurile pana sàma sileasca sa sparg geamurile §i sa nip partidul in dotia.

In primele luni dupa inapoierea mea de la Paris, lucrurile au maimers cum au mers. Am incercat o leala lamurire cu Averescu asupraprostiei lui Ioanitescu cu Kronprinttil" §i am avut cu dansul o explica-tie in urma careia am crezut ca toate se aplanasera. Am simtit totu0cum raporturile noastre deveneau din zi in zi mai reci, cum eram lu-crat" pe langa dansul prin forte oculte §i atotputernice. Eliza Sutu, Incain toiul influentei sale' a vazut limpede in jocul lichelelor din jurulsenilului ei ibovnic, mai ales in al colonelului Ghenciu, cutra bulga-reasca in care, in calitatea lui de gagaut, Averescu avea o netarmuritàincredere. Ea vedea cum partidul se destrama, cum batranul se curata;a intervenit cu puterile unei patimi sleite, de cate ori a putut a fost oprieteng leala i fata de general 0 fata de mine. Din nefericire bunul ei

I Construise tocmai o vita frumoas6, pentru &Ansa, algturi de a lui Averescu in viaacestuia de la Severin, vita pe care, dupä ce s-au desptirtit, generalul a luat-o in posesie,locul robind clddirea!!!

si

si

sa-i

aaa-zisii

www.dacoromanica.ro


simt n-a putut dejuca intrigile ascunse ce se teseau in preajma ei in in-tuneric... M-a prevenit de caste ori a putut descoperi ceva, de cele maimulte ori ins6 prea tarziu. A sfapit §i ea prin a cunoate" ç ,osul,prin a se dezgusta de el i prin a-1 parasi, nu prea multa vreme dup5mine...

Pe carid eu m5 trudeam s5 evit orice prilej de conflict, in partidlucrurile se incurcau tot mai mult. De§teptii mei i cutrele lui Averescuvoiau cu orice pret s5 ajung6 la ruptur5. Ai mei fiindc5-0 dau seama caintr-o nouà guvernare erau s5 fie pu§i la index de camarila efuiui ailui fiindea doreau locurile §i situatiile pe care le ocupaser5 in trecut pri-etenii mei, c5ci toat5 elita partidului era al5turi de mine.

Pentru a incerca s5 sting focul care mocnea i pentru a readuce ar-monia in partid, am propus lui Averescu s5 sarb5torim printr-un ban-chet in stil mare a treia aniversare a intemeierii partidului, printr-unbanchet in care toate glasurile s5 se uneasei in jurul lui i s5 afirmeunitatea partidului... Averescu a primit propunerea cu multumire, toateprilejurile de pream5rire a persona1it5tii sale fiindu-i pl5cute §i mai alesfiindc5 inchipuit c5-0 va consolida astfel situatia in partid fata demine, care, s5racul de mine, nu o amenintam intru nimic! Am cerutprietenilor mei sà-mi dea tot concursul, §i de voie, de nevoie mi 1-audat. Banchetul a avut loc in seara de 25 aprilie, in sala Eforiei i a avutcel mai strälucit succes. Au fost de fat5 800 frunta0 au uitat cu totiimicile patimi ce-i desparteau i pentru un moment unitatea partiduluis-a inchegat din nou. A vorbit intai Averescu. Cu ob4nuita lui sinceri-tate a avut curajul, dup5 ce a facut istoricul intemeierii partidului, s5 in-cheie cuvanitarea sa prin cuvintele: astfel, domnilor, in loc ca efulsä creeze partidul, in cazul nostru, asist5m la fenomenul contrar: par-tidul ales si chiar pot zice cd creat seful!" Dup5 Averescu, amvorbit eu i ca s5-1 impac am tinut o cuvantare in care 1-am t5maiat catam putut. i pentru cei din afarà am declarat, intre altele: Ne intrunimin fine ast5zi, pentru a treia oaral tot in jurul generalului Averescu, inmomente de grea cumpank pentru a ar5ta Orli intregi cà omul in careea pus toatä increderea, in vreme de fazboi ca in vreme de pace, ela postul sdu!" 0 mai lamurita subliniere a faptului ea' nimeni nu-i con-testa §efia partidului, nu puteam face...

Aluzie la alte douà banchete, tot in sala Eforiei, in 1919 si in 1921.

/

si-a

ai-a

si-a

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 21

Dupl mine au mai vorbit Cudalbu in numele bovinelor, Serghie Ni-th in numele Basarabiei, Octavian Goga in numele Ardealului, Petro-vici in numele cutrelor, Dori Popovici in numele Bucovinei, generalulR5scanu in numele pretorienilor, Pipi Negulescu din partea filozofilor

aducand-o si despre iubitul si stimatul nostru prieten dl. Argetoia-nu"! Au mai 15trat Trancu-Iasi, Imbroane, Petre Dragomirescu, D. R.Ioanitescu (protestau a doua zi printre prietenii mei fiindc5 1-am lAsatsà" spun5 prostii, parc-as fi putut sà-1 opresc!) si altii... Sedinta s-a ter-minat tarziu, intr-o infrntire genera15, si am avut cu totii impresia c5toate cele ce se dezlipiserà se lipiserà la loc...

Iluzia a fost ins5 de scurta durath. A doua zi dui:4 banchet am plecatla Breasta si de acolo, dup5 cAteva zile, la Ilovat, in Mehedinti, la mo-sie la Tilic5 Ioanid, trepädusul lui Goga si b5iat simpatic. Tilica Ioanida fost in scurta lui viata (a murit relativ tank, de inim5) o aparitie suigeneris" pe orizontul nostru politic. Printre toti lacomii si arivistii caremisunau in jurul nostru, Ti1ic5, pasionat de politic5 si numai de politic5(dormea cu ea si noaptea in brate), a fost tipul politicianului dezintere-sat, and acestui cuvSnt intelesul c5 nu urinal-ea nici afaceri, nici profi-turi, nici galoane. Fara mvlth cultuth, fará usurinth la vorb6 in fata pu-blicului, isi cunostea lungul nasului, era fericit cind putea s5 duc5 ovorbA de la un fruntas politic la altul sau sà-i pun5 in contact si se multu-mea sa tragsa in culise dac5 nu adevarate sfori, cel putin sforicele. Mesterin alegeri, se arunca cu patimá in lupth, cheltuia tot ce avea si se mai siingloda in datorii. Serviabil, prieten credincios, se punea luntre-puntepentru toath lumea, neglijandu-si propriile sale afaceri. De pe timpulneutralitatii inca, si in vremurile care au urmat s-a legat de Goga custransa prietenie, prietenie care a ajuns pan5 la complecth integrare a per-sonalitatii sale in personalitatea poetului, coplesitoare fata de dansul. Aajuns mai tarziu s5 nu mai gandeasc5, s5 nu mai simta, sä nu mai mistuiecleat prin Goga. A trait, cfite zile a mai avut, cu el, pentru el si prin el,irosindu-si toath averea pentru ca ardeleanul nesimtitor s5 nu fie lipsit denimic cat timp n-a avut la indemfin6 matrapazlâcurile d-nei Veturia sibinefacerile Societhtii Mica"... In scurta lui guvernare din inceputul lui1938, Goga 1-a thsplait facandu-1 subsecretar de Stat la Interne, post pecare TilicA nu-1 ceruse dar in care n-a thcut figura' mai proasth ca altul.

in tulburarea mintilor si raporturilor personale ce izbucnisera inpartidul nostru, Goga, exasperat de pretentiile si de naroziile genera-

www.dacoromanica.ro


lului" dupà propriile lui cuvinte se aratase trup si suflet alaturi demine. Tilica-1 urma orbeste, si cu atat mai mult5 placere cu cat nu seimpacase niciodata cu metodele cazone pe care Averescu le aplica inrelatiile sale cu cei marunti. De Si in perfecta simpatie cu mine, Goganu voia totusi o rupturà a partidului si s-a silit cat a putut, pana in ulti-mul moment, sa impace lucrurile exact cum am fa:cut si eu de alt-minteri. Dup5 caldura banchetului care topise gheata, Goga a pus cuTilica la cale o intalnire intre Averescu si mine ca sa reinnodamprieteneste. Si astfel s-a aranjat petrecerea de la Ilovat. in afarà de Go-ga, de mine si de Averescu care a venit cu Eliza Sutu, au mai fost defata cativa prieteiii politici de mana a doua, printre care din nefericireD. Burileanu, omul cu barba si avere frumoask prietenul si conjudetea-nul lui Tilic. Zic din nefericire, fiindca bietul om care nu pricepeaniciodata nimic" a pus picioarele in strachini si a stricat tot rostul intal-nirii. Tot timpul mesei a facut pe desteptul si si-a batut joc pe rand deCudalbu, de Pipi Negulescu si de Jenica Atanasiu, adica de oamenii ceimai devotati lui Averescu. Tilica, Goga si cu mine ii tot f5ceam semnesa tack dar barbosul nu pricepea nimic, ba parca chiar pricepea pe dos,caci ii tragea tot mai tare. Generalul Ii strangea monoclul in ochi si sefacea ca nu intelege, dar simteam cum i se ineca sufletul in venin. Eraconvins ca-1 adusesem acolo ca sa' pun prietenii mei sa-si bath joc de ailui, in fata sa. N-a spus-o, dar cunosteam pe de rost si am ghicit-o. Dealtminteri Eliza Sutu mi-a confirmat faptul, cateva ceasuri mai tarziu.Era si ea convinsa ca voisem sa joc un renghi mosului, si ma blama.Cum nu era insa pornita nici inecata in venin, nu mi-a fost greu sa oconving ca eram nevinovat...

Ne-am despartit cu bine si Averescu ne-a poftit pe toti la dejun,pentru a doua zi, la via lui. Ne-am despartit cu bine, asa cum ne intalni-sem si cum ne-am revazut a doua zi dar intre noi imponderabilele"au ramas tot ostile: din cauza lipsei de tact a lui Burileanu, incercarealui Tilica Ioanid de a ne apropia daduse gres...

Inapoiati la Bucuresti, raporturile dintre mine si Averescu au merstot racindu-se; fara sa ne dam seama ne indepartam zilnic unul de altul.In iunie, am mai tratat o eventuala fuziune a partidului nostru cu mar-ghilomanistii a fost ultima mea indeletnicire in cadrele averescanis-mului apoi am plecat la Breasta, si pe cand ma odihneam in sanulfamiliei, pe neasteptate a izbucnit cu violenta criza...

itele,

si

it

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 23

Cateva cuvinte despre tratativele cu Marghiloman i cuInitiativa acestor negocieri a fost luath de Iancu Mitilineu

de Grigore Carp, care au venit s5-mi expun5 jalnica situatie a partiduluilor. in conjunctura politics postbelick nu mai era nimic de a0eptat dela Marghilornan, prea in varstä i prea suferind aripa mortii Ii intin-sese deja umbra asupra lui ca s5 se mai poata invarti sau ridica. P5n5

eticheta de Partid Conservator" p5rea prietenilor mei oameni deconvingere, dui:4 cum se vede un ponos §i o povark in vremuri dedemocratie integralr i de orientare spre stanga. Si Mitilineu §i Carpnu vedeau o posibilitate de reinviere a celor din jurul lui Marghilomandecal in randurile Partidului Poporului, eaci de liberali nu putea Ii vorbaiar un salt din Partidul Conservator in cel fathnesc ar fi parut i celorob4nuiti cu tumbele politice, cam exagerat. La o unire cu fo0ii taki0inu se &idea nimeni, iar Partidul National era Inca cu tot centrul salt degravitate dincolo de Carpati. Am aflat mai tarziu c5 marghiloman4tiitrataseth cu Maniu propusesera sä constituie aripa partidului sau dedincoace de Carpati. Maniu declinase ins5 oferta, considerarid-o pre-maturk c5ci voia sa se inteleaga intfii cu un partid democratic pentrubaza partidului s5u in Vechiul Regat. Carp, care negociase cu Maniupricepuse cà acesta voia &à se inteleaga intai cu taràni0ii §i perspectivade a deveni coditele lui Mihalache nu convenise deloc conservatorilor.

Mitilineu i Carp mi-au marturisit c6-0 dadeau seama de greutateace le sta in drum: raporturile personale dintre Marghiloman §i Averes-cu. Ei vorbiser5 insS cu Marghiloman qi acesta le spusese c5 era hothrfits5 se retraga din politica i c ar lua o asemenea hotarare cu inim5 maiupara dac5 ar qti soarta partizanilor sal asigurata 0 a mai adaugatcà o asemenea asigurare nu le-o putea da deck o fuziune cu partidulgeneralului AveresCu i al lui Argetoianu...

Am raportat lui Averescu cele vorbite cu Mitilineu i cu Carp §i amgasit pe general foarte dispus sA intre in vorba nu numai cu

dar i cu Marghiloman! Uitase care omul usturatoarea inteirelaredin 1909 urmata de alungarea sa din Guvern? Uitase care cele petrecute laIa0 in februarie 1918 i pentru care-i jurase vrajm5.0e de moarte? Sausocotea c5 aducerea lui Marghiloman sa' bath la w lui cu 015ria in 'lianaera cea mai savuroasa razbunare fath de cele indurate in trecut?

Fie una, fie alta, generalul vrea §i pe Marghiloman. Dar de ce nu 0Marghiloman?" m-a intrebat. Fiindca nu vrea sà mai faca politickdupg cate spune, dar poate qi fiindcä nu vrea sd fie sub sefia d-tale..."Mowl s-a cam strâmbat, rugat sA vorbesc i cu Marghilo-

marghilo-mani§tii. §i

§i

§i-i

marghiloma-ni§tii,

§i m-awww.dacoromanica.ro


man"... I-am fAgaduit §i rn-am executat, la Jockey-Club lath" nici oteam5 c5ci 0iam bine ca Marghiloman nu va primi niciodatà s5 seinscrie" la Averescu. Marghiloman mi-a spus-o pe leau, la primanoastrà convorbire i mi-a declarat c5 a dat prietenilor toatA libertateas5 negocieze cu cine vor voi, caci el se simtea obosit §i voia sa se re-tragá din politica"... Averescu nu s-a lasat insà, a chemat pe Mitilineudupà plecarea mea la Breasta i a continuat sA' umble dupà Marghilo-man personal. A 0 ajuns mai tarziu la un fel de intelegere cu el, dar fu-ziunea conservatorilor marghi1omani0i cu averescanii nu s-a definiti-vat decit dupà moartea lui.

AfmitAtile suflete0i... De0 se certase cu Marghiloman de moarte,Averescu se simtea mai aproape de Marghiloman decdt de Maniu sprepild5, cu care nu se certase niciodatà dar pentru care avea o adevarataaversiune. In iunie 1922 incercasem o apropiere de eful ardelenilor.Am avut o lungA conversatie cu dansul, la doctorul Popovici; aceastaconversatie ar fi putut sà aibe urmari, dac5 fi gAsit pe Averescu degheatà fata de orice idee de colaborare cu Maniu i cu oamenii

Maniu mi-a facut intai teorie mi-a explicat CA in trecut menireaPartidului National a fost s5 trezeasca §i sa" tinA viu in Ardeal spiritulsolidaritAtii romangti §i ea" in prezent Partidul National vrea sA intro-duc5 in Constitutia farii Unite anume principii democratice, §i cà oda-ta aceastA sarcinA indeplinita, menirea Partidului National va fi incetat.Partidul National va trebui prin urmare sa fuzioneze cu alt partid reg-nicolar" aa zicea el...

Dupà ce mi-a fAcut teorie mi-a explicat, practic, c5 cu Partidul Li-beral nimeni in Ardeal nu vrea sa stea de vorb5, cA de tarani0i se temesd nu otrdveascd spiritele prin demagogia lor. Programul (!) PartiduluiNational a conthwat Maniu, se apropie mai mult de al Partidului Po-porului... Ce pAcat, domnule Argetoianu, ca" nu ne-am inteles in1919' s5 dam lupta in alegeri impreunA contra liberalilor! Din aceastalupt5 comunA ar fi ie0t un Guvern comun i fuziunea era gata!" Amreplicat cà ce a fost a fost, dar cà puteam incheia o asemenea intelegerepentru luptele viitoare... Nu zic nu" a fost rAspunsul lui Maniuma' duc acum in Ardeal, voi consulta oamenii mei, i peste 3 sAptà-mâni va voi da un faspuns..."

Averescu n-a parut deloc incântat de perspectiva unor noi pertrac-tari" cu ardelenii §i a incheiat: DacA va reveni Maniu asupra unui pro-

I A cui a fost vina?

n-a&Ai.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 25

iect de colaborare, roaga-1 sa vina s vorbeasca §i cu mine..." Maniun-a mai venit, in schimb s-a instalat defmitiv dihonia in partidul nostru§i a doua jumatate a anului 1923 am petrecut-o in cearta cu Averescu,0115 rn-am despartit defmitiv de el...

Complotul impotriva mea a fost urzit la Bucure§ti, pe cand maaflam linitit la Breasta, departe de toate intrigile §i de preocuparile departid. Jenica Atanasiu, pe care-1 tratasem pe timpul cand era subsecre-tar de Stat, de betiv compromis §i compromitator", impins §i de Cu-dalbu ce nu-mi putea ierta zeflemelele, uneori crude, o recunosc,Jenica Atanasiu a adresat lui Averescu un memoriu, invinuindu-ma caam adus mari prejudicii Statului ca ministru de final*, printr-o afacereincheiata cu Banca Comercialà, afacere din care se putea presupune cdtrdsesem inseinnate avantaje bdnesti!!! Era vorba de imprumutul in leirestituibil in franci francezi, in anumite conditii afacere despre caream spus cateva vorbe intr-un capitol precedent. DI. Jenica cerea gene-ralului o ancheta §i... eliminarea mea din partid!

Averescu cuno§tea toata chestiunea, §tia ca conventia cu Banca Co-merciala fusese incheiata cum fusese incheiata numai in vederea uneinormalizari a cursului leului a§a Inc& plata in franci nu urma sa fiepentru banca decal o inlesnire de trezorerie famanand bineintelesintre contractanti ca acordul se va revizui in cazul in care cursul leuluinu se va egaliza cu al francului. Averescu mai §tia c5 afacerea nu fuse-se facula de mine, ci de Angelescu (subsecretarul de Stat) sub interima-tul lui Take lonescu §i ca eu iscalisem numai, ca interimar al interima-rului... Averescu mai putea sä §tie ca acordul §i fusese revizuit in anulprecedent (1922) de calm Vintila Bratianu, §i ca astfel Statul nu pagu-bise nimic de pe urma unei operatii de trezorerie justificata prin totalasleire a Visteriei, fata de care ne aflam. In loc s5 arunce hartia lui Ata-nasiu la co§ §i s5 spele capul pezevenghiului, Averescu a facut pe mira-tul ca §i cum ar fi aflat ceva nou, §i pe zbarlitul ca §i cum 1-ar fi atinscineva in onoarea familiei... Atitudinea lui, vizita pe care a facut-oimediat lui Vintil5 ca sa vada daca nu-1 putea ridica impotriva mea, m-au facut sa banuiesc ca totul fusese pus la cale de dansul ca s5 macurete. Dupa Cate am aflat mai tarziu Vintil5 1-a primit cu scarba, i-aspus c5 nu cuno§tea bine afacerea, ca va face o ancheta §i-i va da pare-rea sa. Cu ancheta a insarcinat pe Oromolu, guvernatorul Bancii Natio-nale. Acesta nu ma iubea §i nu-mi putea ierta rasturnarea GuvernuluiTake lonescu, de pe urma caruia ramasese totu§i, el, guvernator alBanal. Licheaua a ticluit un raport prin care a indraznit sa insinueze ca

www.dacoromanica.ro


profitorul" afacerii trebuia s5 fiu eu! Vinti15, care nu ma iubea nici el(ne desparteau prea multe convingeri, idei §i traditii) dar care masocotea drept om de o cinste ce nu putea fi b5nuith, a clasat cat erael de pornit raportul javrei §i a trimis vorb5 lui Averescu c5 afacereaputea fi discutata in ce privea oportunitatea ei, dar c5 era in perfectaregul5 §i c5 de altminteri fusese lichidata frâ nici un prejudiciu pentruStat. N-am aflat decal mai tirziu acest demers al generalului, c5ci de1-a§ fi cunoscut e probabil Ca m-a§ fi desp5rtit pe loc de dansul. Averes-cu 1-a thinuit §i numai dupà ce §i-a dat seama ca nu se putea bizui pe unconcurs din partea lui Vintil5 (i-ar fi pl5cut sa scoath, ca de obicei, cas-tanele din foc cu mfiinile altora), s-a pus el in mi§care.

0 lun5 sau §ase s5ptamani dup5 ce a primit denuntul lui Atanasiumi-a scris la Breasta o scrisoare era pe la inceputul lui august' casd-mi ceard explicatii asupra unei afaceri ce i se aduce la cunovintdcare, dacd lucrurile sunt cum i se aratd, ar putea arunca o tristd hnni-nd asupra guverndrii noastre!!!

Rece, farà un pic de prietenie, cu bánuieli §i amenint5ri subintelese,scrisoarea generalului era vadit menith sà ma exaspereze §i s5 ma im-pinga la un act necugetat. 0 citeam §i nu-mi venea s5 cred! Iath undeajunsesern, dup5 tot ce f5cusem pentru dansul, pentru pana§ul §i pentrupartidul sail!

Ce sa-i räspund? Am luat trenul §i am venit la Bucure§ti. Am gasitpe Averescu in beciul pe care-1 inchiriase (dup5 ce parasise apartamen-tul meu din strada Atena) in casa lui Iliescu-Branceni de pe BulevardulLascar Catargiu, colt cu strada Brutaru. L-am gasit in pat, se plangea deficat, §i in-a rugat sa-1 iert ca-mi tulburase vacanta, dar afacerea erafoarte gravill!! Am cautat sà-mi sthpanesc nervii §i rn-am m5rginit sà-ispun c5 dac5 era aya de gravd, trebuia s5 o califice astfel in momentulcand s-a sävar§it §i când a seinnat jurnalul Consiliului de Min4tri dup5lämuririle date de Take Ionescu, de Angelescu §i de mine... iar nu dup5aproape doi ani! Ca toath chestiunea fusese ridicath nu de tin adversar poli-tic, ci de un partizan, de tin devotat al lui, era deja lucru ciudat; dar ea' clan-sul, §eful partidului, sa-§i insu§easc5 o astfel de porcarie fata de un colabo-rator de calitatea mea, i s5 nu sara indignat in ajutorul meu, dovedea ostare de spirit intristatoare §i cà toate firele intre noi se rupseseth...

Averescu a fimas putin pe ganduri, §i n-a ráspuns nimic. Pe cfind eltacea, privirile mete au dat, pe masa' de c5limarul ineu, un bronz artistic

Vezi §i Anexa II.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 27

pe care generalul Ii luase rara jen5", la mutarea sa din strada Atena, cudânsul. Toata luna lui iulie putusem citi in Adevdrul §i in Lupta, foiledemocratiei integrale, care nu ma iubeau nici ele, mici informatii sauaprecieri neplacute; prietenii mei imi raportasera ca mai toate acesteprostii erau redactate i scrisepe masa lui Averescu, §i apoi duse la ga-zete de colonelul Ghenciu, bulgarul generalului, sau de Jenica Atana-siu. Mi-e venit sà rad gandindu-ma cá cemeala cu care banda ma irn-proFa era luata din calimarile mele i fituicile mazgalite cu pana mea,caci mi-o furase i pe ea!

Dupà ce mistuit gandul, domnul general a schimbat-o, i luarid-ope un ton prietenesc, a inceput sa-mi ingane o istorioarà din care reie§ea

fatd de vrafmaii contra cdrora era dezarmat, el a cautat i cauta ocale ca sd md scape solidarizdndu-se cu mine!! Se vede ca-1 impresiona-se faptul Ca semnase, ca prim-ministru, jurnalul Consiliului de Min4tri,prin care se aprobase operatia cu Banca Comericalà, fapt pe care-1 uitase

pe care i-lreamintisern... De pe buzele lui curgea mierea, dar ochii luisclipeau de ura i niciodata fatarnicia acestui om nu rn-a scarbit atat.

I-am replicat taios ca n-am nevoie de solidarizarea nimanui dar ea'nu puteam trece peste faptul ca calomnia unui betiv fusese luata in con-sideratie de §eful partidului, intr-o afacere pe care o cunotea, in care§tia ca nu era nimic necurat i care, mai tia ca nu putea fi pusa in sea-ma mea ci in a altora. Nu-mi ramânea dee& sá trag concluziile §i amdeclarat, sculandu-ma sä plec, ca le voi trage. Averescu rn-a rugat sa nufac nimic pana a doua zi: Cand am aflat ca vii la Bucure§ti am convo-cat Comitetul de Directie al Partidului, sd vedem cum aranjdm lucru-rile... Vezi, eu am toat5 increderea in d-ta, dar suntem un partid demo-cratic §i trebuie sà tinem searna i de parerile partizanilor Sa-iluminam, când vad gre0t. Ne intrunim diseara la generalul Coanda,intre noi, vino negre0t, i toate se vor sfaqi cu bine..." Eram atat descarbit incAt m-am gandit intdi sa refuz, dar n-am vrut sa se creada ea'fug de raspundere. Am consitntit prin urmare sa iau parte la acest ultimComitet de Directie, ca sa arat colegilor mei cum sta chestiunea" §i

sa iau a doua zi hotararile pe care situatia mi le impunea.

La Coanda, am gasit seara Sanhedrinull partidului aproape in corn-plectul lui. Erau acolo, in afara de Averescu, Coanda i mine Pipi

Comitetul de Directie al Partidului se compunea din fostii ministri i fostii prese-dinti ai Corpurilor Legiuitoare.

qi-a

ca

'

si

nostri...

www.dacoromanica.ro


Negulescu, generalul Valleanu, Trancu-Iasi, Cudalbu, generalul Rasca-nu, Garoflid, dupa cate-mi aduc aminte. Ne-am asezat in jurul unei me-se, si de unde ma asteptam sd discutdm prieteneste si sà gasim formulacare sa-mi dea satisfactia" socotità de mine indispensabil5 in urmausurintei cu care seful partidului incurajase lichelele ce incercasera sami se impotriveasca, m-am pomenit spre stupefactia mea, acuzat, in fa-ta unui juriu de judecatà! De unde venisem acolo sa discut atitudineanepermisa a lui Atanasiu et consorts" fata de mine si atitudinea echi-voc5 a generalului fat5 de aceste javre rn-am gasit intr-o situatie cutotul neasteptata: Averescu a deschis sedinta prin citirea porcariilor in-skate de Atanasiu si a terminat cerandu-mi, mie, o justificare, si celorprezenti parerea lor! Eram tampit; in naivitatea mea de om chistit maprinsese mosul in capcana, convins ca majoritatea celor de fat5 dacanu toti erau sa se solidarizeze cu dansul impotriva mea, caci din celecateva cuvinte cu care insotise pelteaua lui Atanasiu reiesea limpede eadonmul sat' voia capul meu. Lovitura ma támpise, o marturisesc, darnu destul ca sa nu-mi revin in fire dui:a' cateva secunde. In fine price-peam: dirnineata, Averescu fusese miere i zahar ca sa ma aduca laCoanda si sa-mi dea lovitura. M-am durnirit c5 nu mai era nici o calede impacare cu el: voia s5 ma curete! In sufletul meu clocoteau senti-mentele cele mai opuse: scarba ma impingea sa ma scol, sa le trantescdemisia din partid i sa plec... Am avut insä destula luciditate de spiritsa nu o fac: nu puteam sa plec din partid, si s5 pierd astfel orice controlasupra actelor ce se vor dresa impotriva mea, pe o asemenea invinuire

caci a doua zi un comunicat ar fi anuntat ca am fost eliminat pe ochestiune de cinste! Trebuia s5 raman in partid pana restabileam ade-varul, pana puneam pe calomniatori cu botul pe labe i apoi sà le dau,eu, cu piciorul! M-am stapanit; am declarat ca vreau sa aud, inainte de alua cuvantul, parerea colegilor mei asupra elucubratiilor unui alcoolic...Garoflid a luat cel dintai cuvantul si a calificat cu o surprinzatoareenergie incercarea de pangarire a unui om a carui cinste nu putea fi pussla indoiala de nimeni. Cu aceeasi indignare au vorbit si Valleanu siR5.scanu. Singur Cudalbu (complicele ascuns al lui Atanasiu) a indraznitsà spun5 ca o ancheta serioasa ar fi necesara. Trancu-Iasi, care uitase ca-1facusern ministru, dar nu uitase ca-1 calificasem de singura broasca carea izbutit sa se umfle cat un bou", fara a indrazni sa ma acuze, a cerutmai multa lumina in aceasta tenebroasa (!!!) afacere". Coanda, saracul,prieten si cu mine si cu Averescu, nu stia cu cine sa se dea, voia s5 itn-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 29

pace lucrurile, dar n-a izbutit decdt s5 ingfine cateva cuvinte farà sens pecare nu le-a priceput nimeni... Pipi Negulescu a inceput o conferint5,hotarfit s5 taie fire in patru ca s5 nu ajung6 la nici o concluzie...

Eram sàtul; dui:4 dou5 minute 1-am oprit. M-amsculat de pe scaun§i foarte calm rn-am adresat lui Averescu: Domnule general, m-aticonvocat azi-dimineata la o consfatuire meniti sà readuc5 pacea in par-tid; constat c5 m-ati Ine1at, i ea' ma aflu in fata unei comisii de jude-cata, ca un acuzat. Imi cereti là,nuriri, adicd sd md apdr. Cinstea meaeste mai presus de calomniile unui netrebnic, imi pare r5u ca nu v-atidat seama de acest lucru. Multumesc colegilor mei care ma cunosc demai multa vreme ca dvs. i care i-au exprimat indignarea lor fatà deactul unei canalii. Nici o secund5 nu ma gindesc s6 ma apar, prin ur-mare s5 llinuresc lucruri pe care dvs. sunteti in mdsurd sd le ldmuriticelor ce vor fi dispusi sd vd asculte. Eu unul nu mai am ce c5uta aci,v5 rog a primi demisia mea din Comitetul de Directie §i din toate Co-mitetele partidului, al cdrui soldat raindn. Domnilor, acestea spuse, amonoarea sA v5 salut..." 0 am pornit spre u§5.

Averescu Ii strangea monoclul in orbita i stramba din nas... Nu-iconvenea s5 raman in partid, ca simplu soldat razvratit, punct de cristali-zare a tuturor nemultumirilor iar ca s5 ma dea afara din partid trebuia saconvoace Comitetul Executiv, i §tia bine ea' era s5 fie lupta mare i scan-dal, i fugea i de lupt5 i de scandal... Venise cu riadejdea s5 ma exas-pereze i s5 ma fac5 sa-i trantesc demisia, dar din partid. Lovitura ratase...

Generalul Coanda, Valleanu, Garoflid s-au luat dupa mine sa maaduc5 inapoi. Peine perdue", vorba francezului. Mi-am luat p515riaam plecat...

A doua zi, au venit toti la mine afarà de Cudalbu pada' i Trancu-Ia0 (care s-a ales cu ce merita) sa ma roage s5-mi retrag demisia i s5 maintalnesc din nou cu Averescu care regreta cele intamplate". Le-am ras-puns ca regretam i eu", dar ea nu mai avearn nimic de spus generalului

c5 demisia mea din toate Comitetele era irevocabilà. Dar generalulnu-ti prime0e demisiile..." a conchis Coanda! Treaba lui" a fost ras-punsul meu eu le-am dat, §i nu sunt dispus sa ma joe cu demisiile..."

Seara am plecat la Breasta, s5 ma r5coresc, &à ma gandesc la ce-mirAtn5nea de facut §i sa scap de... prieteni!

ai

ar

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL XI-LEA

Campania de presa impotriva mea inspirata de Averescu Maimpac cu Iorga Articolul lui i schimbul de scrisori ce a urmat

Atitudinea lui Goga Averescu-mi respinge demisiile, darcampania de presa continua Pregatirea Congresului din Chi§i-nau Agitatia in partid Corespondenta... Partidul irnpartit indoug Interventia generalului Coanda §i a lui Goga Impacarepe jumatate i cu rezerve mintale de o parte §i de alta.

o

Dup5 plecarea mea din Bucurqti, presa a inceput sa urle. Pot spunec5 pan5 la remanierea Guvernului Brátianu in octombrie, ziarele roma-ne§ti nu au avut alta nicoval5 de b5tut cleat cearta" mea cu Averescu§i cu Partidul Poporului. Mai ales in august, n-a fost zi in care Adeviirulsa nu publice ceva. Trep5du0 generalului nu tiu dac5 i de ast5dat5 cu consimtamintul lui sau nu strecurau in fiecare numar ateceva impotriva mea, c5ci foile din Skindar nu m5. iubeau. Retrageread-lui Argetoianu",Actiune pur moralà sau sf4ieri de partid?", Unnaufragiu", O sanctiune", Democratii §i dl. Argetoianu", Prima vic-tim5", Partidul National qi dl. Argetoianu", DI. Argetoianu nu se re-trage din politic5" farà s5 mai pomenesc de buletine" i de situatiipolitice" umpleau coloane intregi. Chiar dac5 Averescu n-a incura-jat aceast5 adevarata campanie de presä, e sigur c5 n-a interzis-o; dacàar fi interzis-o ciracii lui n-ar fi alimentat-o dup5 cum prietenii mei nu§i-au permis sà publice nimic fiindcA le cerusem ss5 nu publice un rand

s5 nu se dedea la nici o polemic5.Din aceast5 mobilizare a condeielor, situatia i reputatia mea nu au

avut nimic de suferit, dimpotriv5. in cafeneaua politic5, ne cunWeamcu totii, i cerneala ce se scurgea din condeiele mercenare spurca maimult pe cei ce le puseser5 in mi§care i care turbati de indiferenta §i de

si

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 31

impasibilitatea mea, spumegau, se intaratau i sarind dincolo de cal,ma improcau cu injuráturi i acuzari ridicole. Scarbiti, oamenii de bunsimt dau din umeri i treceau de partea mea. Trivialele atacuri ale pre-sei democratice"1 i demnitatea facerii mele au dus chiar la un rezultatneateptat qi bogat in consecinte: definitiva mea impacare cu Iorgaapropierea noastra politica. Certat cu el de moarte" (!) dupa apostrofamea din decembrie 1920 (cand cu pumnul in gura"), ne intinsesemmana dupa interventia lui Filipescu (Grigora) pe care am povestit-o inpaginile precedente, dar nu mersesem mai departe, i nu ne mai intalni-sem. Care mi-a fost mirarea sa citesc intr-o buna dimineata in NeamulRomânese urmatorul articol:

Omul opera

Nu-mi place, in tara unde politica e inainte de toate mahalagism, sa maocup de intelegerile i neintelegerile personale, ascunse sau marturisite. Inmijlocul politicii de clan inteleg a pasta politica noasträ de idei, pe care nicin-o ajutà nici n-o stingheresc acei care, sa zicem, se pupa i acei care, pur sisimplu, nu se mai pupa.

Dar in ultimul timp, cu mult zvon de gazeta imprejur, s-a produs in unuldin partidele noastre o ruptura de relatii care merita a fi considerata si sub unalt raport deck al oportunitkilor noastre: sub severa lumina clara a moralei.

Iatà un om de neam mare, bogat, cult, de o inteligenta pe care n-o intrecedeck vointa sa de fier i indiferenta fata de acele principii care pentru noi suntbaza neclintità a oricarei actiuni publice. Oriunde s-ar duce ar fi un importantelement de putere. Daca ar incerca singur, ar izbuti la ceva. Daca ar indraznisa spuna pe numele lui ce crede, macar ce crede momentan, in afara de prin-cipii, care jeneaza si pot fi dispretuite, ar gasi aderenti.

Dar nu, el prefera sa faca altfel. AM in calea lui pe cineva care nu are niciuna din insusirile lui. A fost un razboi, si in el, fata de zapaceala altora, unofiter pastrat, si din marea incredere in sinesi, tot sangele rece. Oare din elnu s-ar putea face ceva, asa un fel de Boulanger roman?

$i iata oniul punandu-se la lucru, cu tot ce vrea, cu tot ce poate. Dibaci, elcreeaza o popularitate acelui care n-avea decat un panas. I-o exagereaza mon-struos i ajunge a o impune unei taxi intregi de tarani naivi i buni. Aduce laputere pe acela care nu e deck opera muncii, jertfei i rabdarii sale. Odatä ce1-a instalat acolo, sufera orice: masuri nesabuite, declaratii fra sens, atitudini

Jenica Atanasiu era prieten la toartit cu Brauer, zis Graur, care pe vremea aceeadomnea la Adevdrul i ducea de nas pe toti colaboratorii lui.

0

pi-a

www.dacoromanica.ro


ridicole. Va veni, crede el, vremea cand toate aceste infranari vor fi compen-sate.

Dar de unde! Opera crede ca ea este omul. *i se ridica trasa de alte sfori,ridicand sabia, miraculoasa-i sabie, asupra acelui care a creat-o...

Poate fi un mai stralucit exemplu al pedepsei care asteapta orice simulare,orice lipsa de sinceritate, orice manevra i orice mestesug?

N. lorga"

Cu toate reticentele acestui articol, era evident c5 autorul lui lua po-zitie categoric5 in lupta in care ma zbaleam, §i o lua al5turi de mine irn-potriva lui Averescu. In faza conflictului in care ma afiam (articolul aaparut prin septembrie) nu mai aveam nici o n5dejde de irnp5care cugeneralul; m-am gindit c5 o apropiere politic5 de Iorga putea s5-mi fieprielnic6 dup5 ruperea partidului in douà §i rn-am hot:5ra sa folo-sesc prilejul pe care ceasul mi-1 oferea §i s5 innod o leg5tur5 noua. Adoua zi dupà aparitia articolului In Neamul Românesc, mi-am luat ini-ma in dintil §i m-am fdstacit" in urm5toare1e randuri:

Prea stimate domnule Iorga,

Nu pot làsas treaca articolul dvs. din Neamul Romdnesc de ieri thrà sa väexprim, pentra cuvintele magulitoare ce gasesc intr-insul, nu multumirilemele gesturile dvs. stint totdeauna atat de sincere si spontane incat nu pot fiintampinate cu banalitati ci multtimirea mea de un inceput de lamurire aunor relatii a cal-or incordare mi-a fost totdeauna dureroasà.

Trait 25 de ani in mijlocul oamenilor civi1izai, incalzit la flacare cultuniioccidentale, mi-a fost o grea deceptie cand inapoiat acasa, hotarat sa lupt cucea mai complecta dezinteresare personala pentru binele tarii mele, rn-amvazut suspectat tocmai de catre omul care se straduia sa dea viati, daca nuideilor, cel putin disciplinelor sufletesti care tocmai ma calauzeau i pe mine2.

La noi politica e patima, i greselile fiecaruia, in loc sa fie obiectiv releva-te i indreptate, dau de obicei prilej la atacuri violente personale. Pe cine nu1-a luat niciodata gura pe dinainte?

Cred insa cá suntem in ceasul al 11-lea pentru a ne dumeri. Cei care au uncap ye umeri trebuie sa-si dea seama de raspunderea lor.

In aceste sentimente am crezut bine sa vä asigur de toata stima mea, detoata admiratia ce am pentni imensa dvs. opera3 i pentru curatele dvs. insu-

1 Personalitatea lui Iorga nu mi-a fost niciodatá simpaficit.2 MO intreb cum am fost in stare sä scriu o asemenea flagornerie", ca sil intre-

buintez un neologism fard echivalent in limba romanä.3 Cum nu mi s-a uscat mOna!

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 33

asigurandu-va ca aceste sentimente, oricare ar fi fast aparentele, n-au so-\fait niciodatk dupà cum nu vor sovai nici de aci inainte, oricare ar fi circum-stantele i contingentele zilei de maine...

imi venea sà rad iscMind aceasta scrisoare, i m temeam totodata sanu creada bietul domn profesor" ca omul era in cautarea unei noi operede ridicat pe parloaga noastra politica, caci nu era Inca cazul"!...

Dupa cateva zile am primit raspunsul pe care-1 reproduc aci:

Stimate domnule Argetoianu,Am citit miscat frumoasa dvs. scrisoare. Ea inlatura ce statea in calea rela-

tutor personale care ar putea folosi tarn.Credinta mea este ca prostia devenità indrazneata ne duce de rapà. Ati

sprijinit-o i vedeti rezultatul; am sprijinit-o i eu, \lad. Peste tot ce despar-te pe acei care inteleg ceva in haosul creat prin acumularea tuturor greselilortrebuie gasit mijlocul unei actiuni pozitive. De ce natura ar fi, nimeni n-o poa-te prevedea, dar el trebuie sa fie.

Cuvintele se pot substitui ideilor cu o singura conditie: sa nu dea tarie tuturorfleacurilor impotriva oricarei adevarate idei. V-am urmarit cu atentie, chiar cand,farà vina mea, aveati pentru mine vorbe pe care altii nu le vor uita ci la oriceprilej le vor scoate inainte i, macar ca istoric, dator cu obiectivitate, nu ma pu-team refuza sa vad energia i curajul, ajunse atat de rare. Ele pot fi de mare folosin tulburile imprejurari de azi cand demagogia agita i lasitatea guverneaza.

va rog, cu expresia acestor sentimente, dorinta ca, «din contingen-tele zilei de maini» sa iasa la fiecare din noi, in buna intelegere, peste forme,formule i osebiri, firesti, de partid, spor pentru tarn' i natie carora le datorimce este mai bun in noi.

N. Iorga"

inainte de a ma des/fat-0 chiar de Averescu, viitoarea mea fu-ziune cu Iorga realizata in ovo"!

Dar sa lasam deocamdata pe Iorga si sà revenim la Averescu si ladaraverile mele cu dansul. Am parasit Bucurestiul in seara zilei de 5august; in ajun trimisesem sefului partidului si in scris demisia mea dinComitete, libelata astfel:

Bucuresti, 4 august 1923

Domnule Presedinte,Cu parere de rau ma \rad nevoit din cauza multiplelor mele ocupatii sa re-

nuns la politica militanta. Va rog, prin urmare, sà binevoiti a primi demisia

i1

Iat5,

siri,

www.dacoromanica.ro


mea din toate comitetele i comisiile partidului in care figurez, fie ca membrude drept, fie ca membru ales sau numit.

Raman membru devotat al partidului la crearea caruia am luat o parte in-semnatä i pentru care am muncit atat.

in aceasta calitate, va rog sá binevoiti a primi asigurarea consideratiei mele.

C. Argetoianu"

Sosit la Breasta rn-am intins la soare, si am cautat sa-mi cufat sufle-tul de toata mocirla ce-1 intinase. in mijlocul florilor si al cartilor depret le-as fi uitat toate, daca rn-ar fi läsat prietenii in pace caci ziare-le le aruncam la cos, de multe ori chiar far-a sä citesc articolele ce co-mentau gesturile pe care nu le faceam i cuvintele pe care nu le spuse-sern.

Goga nu luase parte la sindrofia de la Coanda nefiind in Bucuresti,dar aflase despre cele intarnplate inainte si probabil ca ghicea qi pe celece aveau sa se intample, caci mi-a trimis randurile pe care le reproducpentru c oglindesc starea lui sufleteasca:

Ciucea, 3 august 1923

Scumpe fost i viitor coleg,

De la Karlsbad, unde plec astazi ca sa raman pang la inceputul lui septem-brie, iti voi scrie. Regret cã n-am putut sta de vorba deunazi cand am fost laBucuresti. Bucsanl pe care 1-am vazut aici spune cá te-a intalnit i ca-i vorbeaide placerea retragerii in tusculul de la Breasta. Cred ca nu erau decal obisnui-tele d-tale accente de &à ironie ca i gluma trimisä mie ca n-ai sa asisti laCongresul de la Chisinau. Eu cred i azi ca i ieri, ca stand alaturi..vom puteabirui toate puterile tenebrelor, lucru care mi se pare destul de usor. In orice cazas dori mult ca dezgustul sa nu biruie socoteala linistità de la care eu asteptintreaga izbanda noastra.

Te rog nu lua nici o hotarare pana la revederea noastra cand vom examinadin nou situatia i cred cá drumul de maine se va vedea mai limpede.

Transinite, te rog, la toti ai d-tale respectuoase complimente de la al d-taleprieten care-ti strange mana.

Octavian Goga"

Ca in conflictul meu cu Averescu si cu prostii partidului" care-1duceau de nas, Goga era fara rezerva de partea mea o dovedesc i ur-

Ctunnatul lui Goga.

.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 35

matoarele randuri ale lui Burileanu, care, ca i Tilicà Ioanid, nu ie§eadin cuvarttul poetului de la Ciucea:

Sinaia, 6 august 1923

Scumpe domnule Argetoianu,

Gongopol mi-a vorbit de scrisoarea ce ati trimis generalului Averescu. So-cotesc ca este inutil &à mai repet Ca orice atitudine yeti lua, eu stau alaturi ded-voastra. Doresc numai sa va rog a-mi ardta momentul si forma in care inte-legeti sa ne manifestam solidarizarea cu d-voastra.

Cu cel mai afectuos devotament, al d-voastraD.Burileanu"

In socotelile mele eram convins Ca Goga va merge cu mine i in-tr-adevar cat timp a !Mut cearta in pallid, Goga §i prietenii lui au fostalaturi de mine. Mi-a dat o mare deceptie, la sfar§it, cand a ramas cuAverescu. In august, o asemenea ipoteza nici nu putea fi luata in consi-derare, a§a Inca am tinut seama, ca sa nu-1 pierd, de cererea lui de a nulua o hotarare definitiva pripita. De altminteri nu eram nici eu zorit,caci vedeam cum timpul lucra pentru mine, fiecare zi aducandu-mi noiadeziuni printre frunta§ii cei mai de seama ai partidului care se instrai-nau tot mai mult de Averescu.

La Breasta, am primit un rava§", datat din 5 august, prin care Ave-rescu drept raspuns la scrisoarea mea din 4, ma ruga sa renunt la de-misii, sau sd le a/min pentru un timp mai oportun (??). N-am priceputce a vrut sa inteleaga prin un timp mai oportun" §i am pus rava§ul ladosar, fara sa-i dau nici un raspuns. Zorit nu eram, §i fabdare aveam eumultä, dar boierul incepea sa ma plictiseasca. Formele" mele nu erauinsa gata pentru ruperea partidului; am ramas prin urmare pasiv §i amlásat pe ceilalti" sa provoace furtuna.

Dupa plecarea mea din Bucure§ti, partizanii no§tri au intrat inadanci framantari. Se adunau palcuri-palcuri, §i toti cei ce insemnauceva in partid se declarau alaturi de mine. Gongopol (directorul In-dreptdrii), Ta§ca (Albert) §i Citta Davila ma tineau in curent cu tot cese petrecea, de§i eu a fi preferat sa ma lase in pace. Dar in lupta carese deschisese, ei erau mai pasionati decal mine...

La 9 august Gongopol imi comunica cum, indignat de toate pored"-riile pe care banda Jenica Atanasiu-Ghenciu-Cudalbu le strecura pringazetele Sarindarului, s-a dus la Averescu sa-i ceara o punere la punct.Averescu i-a dictat urmatorul comunicat:

www.dacoromanica.ro


Ziarele continua si comenteze, cu multa fantezie, ceea ce ele numesc«cazul d-lui Argetoianu». Sunt infromatii i amanunte prezentate publiculuica §i cum ar proveni de la membrii Partidului Poporului.

Socotim cä pentru orice om de buna credinta informatiile care privescPartidul Poporului nu sunt de riguroasa exactitate cleat atunci cand apar in or-ganul acestui partid Indreptarea. Cat despre membrii partidului, ei nu au aface comentarii, nici a furniza informatii fanteziste i interpretdri eronate zia-relor in cdulare de senzmional, in privima unei chestiuni asupra cdreia sefulpartidului, dl general Averescu nu s-a pronumat n-a pus lucrurile la punct.

Credem a sti cd asemenea atitudini din partea membrilor Partidului Po-porului sunt considerate de seful partidului ca acte de indisaplind".

In realitate, acest comunicat nu insemna decat o desolidarizare pen-tru public, care nu era in curent cu toate manoperele generalului dinculise...

Cu prilejul acestei vizite Averescu a facut lui Gongopol mai multeconfidente". I-a spus intai ea' e foarte trist (mititelul!) de celeplate", dar ca atitudinea mea nu va avea nici un efect asupra viitoareisituatii", care-i apartine (captatio benevolentiae!) si apoi o serie debrasoave:

banuieste ea' toata actiunea" mea a fost pusa la cale (!) prin su-gestia prietenilor mei Bratianu si Duca (!!); ca spera ea' voi reveni (n-aprimit raspunsul ultim", si el nu a luat Inca nici o atitudine); ca mai spe-

o fuziune cu Partidul National (ca sa impresioneze!); in fine, ca JenicaAtanasiu nu conteaza" in partid, dar Ca Cudalbu conteaza"! (mersi!).

Cam odata cu aceasta scrisoare care oglindea o atmosfera mai multsau mai putin pasnica, in tot cazul o atmosfera care-mi permitea sa nuies din isihia mea, astept am primit si vizita lui Alexandru Ote-telisanu, om rara caracter si ambitios fra margini, trimis de Averescu.Pana atunci, consideram pe Otetelisanu ca prieten, caci facea politicaalaturi de mine din 1914, de pe vremea lui Nicu Filipescu si-1 ajutasemin mai multe imprejurari grele ale vietii lui. Insetat sa parvina insa, sivázand ca tot ce era inteligent in partid se tinea de mine, si-a zis proba-bil ca printre prostii lui Averescu va razbi mai usor si mai curandasa Inc& s-a dat de partea generalului. Nu pe fata la inceput; la Breastaa venit ca prieten devotat al meu, sa ma conjure &à nu nip toate firelecu partidul, sa ma impac cu Averescu, care nu doreste altceva, care efoarte mahnit, care..., care... n-o mai sfarsea! In realitate venisesa-mi spuna ca Averescu asteapta un raspuns la ravasul" sat' din 5 au-gust, si in-a conjurat Inca o data sa dau, de dragul partidului", un

i

C5

r5

intdm-

p1 sd

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 37

raspuns favorabil... Am priceput rostul vizitei si n-am putut sa ma ab-tin de a raspunde fostului meu cirac: De ce umbli cu fleacuri? De cenu-mi spui pe sleau pentru ce ai venit? Foarte bine. Am sa scriu luiAverescu. Daca nu i-am scris pang acum e fiindca-1 credeam lamurit.In ce priveste sfaturile d-tale, n-am sa ma impac cu nimeni, fiindca nusunt certat cu nimeni: nu mai fac politicd! Sunt un simplu cetatean in-scris in Partidul Poporului si nimic mai mult! i va rog sá ma lasati inpace!"

A doua zi dupa vizita lui Otetelisanu, am scris lui Averescu. inaintede a reproduce scrisoarea mea si alte cateva care au urmat, semnate fiede mine, fie de dansul scrisori care au jalonat in august si septem-brie drumul rupturii noastre, trebuie &à spun doua vorbe despre Congre-sul de la Chisinau, caci din cauza acestui congres, in parte, am intinscoarda pana in noiembrie i n-am savarsit despartirea mai devreme.Dupa statutele sale, Partidul Poporului era tinut sa se intruneasca inCongres, in fiecare an. In 1922 avusese loc stralucitul Congres de la Si-biu, congres ce impresionase adanc lumea noastra politica si pe care-1pregatisem cu drag, inchinandu-i toate puterile mele. Congresul de laSibiu fusese opera mea; eu fusesem animatorul lui. Congresul anului1923 s-a hotarat in mai si s-a sorocit pentru 14 octombrie, la Chisinau.Frecaturile intre Averescu si mine find deja in mai destul de neplacute,rn-am dezinteresat de soarta unui congres care nu ma mai privea si amlasat pe altii sà lucreze. Toata vara am primit scrisori disperate de laprietenii nostri basarabeni, mai ales de la Iuliu Dragomirescu, cel maicu cap printre ei. Se plangeau toti cà nimic nu merge, ca lipseste ani-matorul" si cd toatd treaba e ameninfatd sd cadd baltd. Asta vream sieu! SA' se faca dovada ea' in afara de mine alt animator nu mai era inpartid, si ca fara mine nimic nu se putea organiza. Trebuia ca Congre-sul din Chisinau sà apara ca un caraghioslac, in comparatie cucel de laSibiu! Eram hotarat, nu numai sa nu iau parte la pregatirea lui, dar nicila sedintele sale. Pe prieteni, i-am rugat insa sa rnearga (multi nu rn-auascultat) ci sd se abfie de la orice activitate sau manifestafie. Lipsamea, i abfinerea a aproape tuturor intelectualilor partidului de la dis-cutii, trebuia sà creeze, in gandul meu, o atmosfera de deprimare in ju-rul lui Averescu i sä-1 izoleze si mai mult in partid. Ceasul despartiriiurma sà sune tot in gandul meu dupà congres. Pana atunci, actiu-nea de lamurire printre membrii partidului putea fi pe deplin terminata,chestiunea bonului de Tezaur nu mai putea fi ridicata, i aveam toti sor-tii sa strang in jurul meu ce era mai bun in Partidul Poporului. Intentia

www.dacoromanica.ro


mea nu era sd pcirdsesc partidul, ci s5 m5 proclam qeful lui, declarândpe Averescu decazut din atributiile prezidentiale, pe temeiul incapaci-t5tii sale i pe al majoritatii organizatiilor trecute de partea mea...

Nevoia de a aqtepta tinerea Congresului de la Ch4inau, ca aceeade a rasa stupida inscenare cu afacerea bonului de Tezaur" s5 cads&in-au silit sd o mai lungesc i sa nu sparg geamurile numaideat. Dinaceste nevoi de tergiversare s-a n5scut o intreag5 corespondentà, dincare dau aci c5teva extrase (cat mai putine) ca &à mai dapan firul inain-te s5 se rup5...

Breasta, 13 august 1923

Domnule General,

0 lunga conversatie avuta duminica cu Alexandra Otetelisanu, care a ve-nit sa ma vada, m-a lamurit ca dvs. asteptati un raspuns de la mine. Eu crezu-sem ca conversatia noastra acum zece zile epuizase subiectul. Hotararea meade a nu mai face politica militanta, am pus-o de fapt in practica de mai bine de3 luni, asa hick scrisoarea ce v-am adresat-o in ziva de 4 august nu facea de-cat sa confirme o stare de lucruri existenta. Prin scrisoarea dvs. din 5 curentimi cereti sä aman hotararea mea «pentru un moment mai oportun». Va mar-turisesc ca nu pricep ce sa aman. Politica militanta, repet, nu mai fac de malttimp asa hick, in aceasta privinta n-ar putea fi vorba de amanarea unei deciziici de reluarea unor indeletniciri in care activitatea mea a fost dovediti inutilasi de care ma simt fericit ca am scapat. Sa aman aducerea acestei schimbari lacunostinta dvs. si a partizanilor nostri? Iar nu poate fi vorba de o aserneneaamanare, mai intai fiindca lucrul s-a facut, i apoi fiindca nu era si nu esteposibil a se tine secretä o hotarare care singura determina abtinerea mea de lamanifestatii la care eram zilnic invitat sa iau parte.

Ca hotararea mea nu este un gest, sau mai bine zis un «true» politic, ci re-zultatul unui dezgust profund care ma face sa parasesc Mfg regrete un tararnsteril, pentru cautarea intereselor mele particulare v-o probeaza faptul can-am spus un cuvant in public, ca n-am scris un rand in vreun ziar, cu toatizarva care s-a facut in jurul nurnelui meu zilele trecute, cu toate insultele

varsate asupra mea in Adevdrul de catre Benjaminull partidului.Raman deci simplu soldat al partidului, i vä rog sa credeti, philtre cei mai

devotati.Intrucat priveste sentimentele mele fata de dvs., va rog sa credeti, domnule

general, ca ele raman neschimbate.C. Argetoianu"2

I Jenic6 Atanasiu!2 Vezi Anexa

tri-viale

ai

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 39

Bucure§ti, 14 august

lubite domnule Argetoianu,

Parra la aceasta scrisoare e sigur cà ai primit noi emisari. Se pare ca Engel-brechtenl ti-a adus o scrisoare de care mie nu mi-a vorbit2.

Schitanescu va veni iara§i sa te vada, dupa o intrevedere cu §eful iubit3.Domnule General, dai partidul pe mana pro§tilor §i partidul nu va

merge cu pro§tii! i-ar fi spus el.$eful a raspuns in rezumat: Nu este un incident intre Argetoianu §i ace-

ia cum ii nume§ti d-ta ci intre mine §i Argetoianu care a vrut sa ma incale-ce (textual...).

$i a inceput enumerarea infractiilor la discipling: le §tii...in aceasta privinta am avut azi o notia conversatie cu Averescu. Ma duse-

sem sa-1 anunt de plecarea mea in concediu, fapt pe care-1 cuno§tea §i mi-adeschis vorba. A fost un monolog aproape... Iata-1:

«Am sa-i scriu lui Argetoianu (nu §tiu dacä nu facea aluzie la scrisoarea cese spune Ca ti-a trimis-o deja); cä trebuie sa se decida la un fel. Prelungireaacestei situatii creeaza o continua enervare in partid. A§ fi foarte bucuros caArg. sa se intoarca, caci iti marturisesc cà imi pare rail mult de plecareaArgetoianu a fost o mare forfa utila in partidul nostru de la formarea lui §i pa-na la jumatatea guvernarii noastre. Caci, nu ca sa ma laud, pada atunci a lucratin comun acord cu mine. Fire§te, adesea adoptam parerile lui,5 dar in oricecaz, ie§ea din consensul amandorura. Dar pe urma a vrut sa aibi o orientareproprie. $i rn-a jignit de multe ori. A§a in cazul cu Poltzer-Aroneanu. Eu ca§ef de Guvern facusem o declaratie; el din cauza e§ecului de la Roman, unde acandidat iarg§i impotriva vointei mele, a dezmintit ceea ce spusesem eu. $i peurma s-au mai intamplat celelalte incidente, cand eu spuneam una §i el faceaalta. A vrut sa faca o politica prea rezemata pe Palat, pe cand eu voiam sa nerezernam mai mult pe corpul electoral. Daca Argetoianu intorcandu-se ar vreasa reincepem colaborarea iara§i in conditiile de la inceput6, adica sa nu treacipeste mine, ii deschid bratele §i-§i va recapata iara§i rolul de forta intai in par-tid...»

Este vreo intelegere pe sub ascuns cu tarani§tii, cum crede Davila? Amaruncat o sonda, intreband de instructiunile ce sa las la gazeta in lipsa mea...

I Nume de batjocura prin care cei ce nu-1 iubeau desemnau pe Alexandru Oteteli-§anu...

2 Inexact. Nu mi-a adus nici o scrisoare.3 Schitanescu, fost deputat de Vdicea, om dintr-o bucafa dar cam ticnit...4 !!!

5 Cand nu le adopta, mergeau lucrurile prost!6 A, nu de zece ori nu!

had.

www.dacoromanica.ro


« Cred, mi-a spus ca sunt insemnate tendinte de apropiere de noi,adicit de trecerea in partidul nostru a multor taranisti. Mie yin sd-mi spund lu-cruri niari. Sd zic s-ar implini nwnai pe jumdtate, fi tot ar fi ceva serios...»

(Cred ca cei pe care-i stii, tin acest limbaj: «Ce e daca pleaca Argetoia-nu? Vin toti taränistii cu noi!» Ca si cum popa Draghici i Capatineanu ar fiforcele de care partidul are nevoie!).

Instructiuni: a nu se face personalitati nici cu taranistii, nici cu nationaliise pot insa reproduce articole de ale lui Goga din Tara Noastrd... Te scu-

tesc de alte detalii fàrà nici un interes...fndreptarea, ce cred ca se primeste regulat la Breasta, nu putea lasa nere-

levata grosolania lui Iacob Rosenthal din manseta Adevdruluil . 5i cum era inajunul intrunirii de la Calarasi, am pus pe Hanes (Petre) sa &ea' o nota, fiindsigur cà generalul nu o va putea refuza. In adevar asa a fost, dar a cerut sa osemneze, cu nume ori initiale spre a nu putea fi interpretata ca o polemica agazetei!!

Ziarele Adevdrul i celelalte au relevat acest ciudat fel de raspuns. Atunciseful insusi, cu pana incisiva a lui Dogar (!), a scris un lung, lung, raspunsAdevdrului i altul mai scurt Universului, aparute in Indreptarea de luni...

Cred de altfel, ca ai recunoscut i stilul din articolul de fond «Vrabia malaiviseaza» in care se afirma ca orobustitatea constitutionala a partidului nostruonu poate suferi «din cauza plecarii unei persoane oricare ar fi ea»!... A fost tot«propice mana»...

Eugen Goga2 a venit pe la mine, intors din vilegiatura i i-am spus ce tre-buia sa-i spun. S-a dus la Averescu. Nu 1-am mai revizut. Spunea ca va mergesi la d-ta. n schimb a facut un articol pe care Averescu a trebuit sd-I aprobe,aparut ca fond in Indreptarea de azi, marti, i Cartianu ti-o va aduce. Citeste-1,este relativ destul de bun, mai ales in partea in care vorbeste de «casa de ren-dez-vous a Rosenthalilor unde merg intrigantii din toate partidele». Mi-a parutmai putin bine de atacurile contra Luptei, care ne face servicii, dar se vede càcele dintai au reclamat pe cele de al doilea.

$i asupra acestui capitol un amanunt: zilnic, tot timpul cat au aparut atacu-rile din Adevdrul contra d-tale, colonelul Ghenciu a fost in cabinetul lui IacobRosenthal (declaratie sigura facuta mie de un reporter devotat de la Adevdrul).

Mare valva a facut azi interviul lui Matei Cantacuzino scurt dar decisivasupra crizei noastre. Adevdrul desi ii solicitase, a refuzat sa-1 publice,

find atat de favorabil d-tale. Atunci Matei 1-a trimis Epocii, care 1-a publicatcam prost din punct de vedere tehnic, dar 1-a reprodus i Lupta (il aduce Car-tianu).

1 Iacuv Rosenthal publicase cu there groase o notitä prin care explica" cä elimi-narea" mea era o purificare" a Partidului Poporului...

2 Fratele lui Octavian si pana la un punct, indrumatorul lui politic.

cif

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1923-1926 41

$i acum, despre Calk*. Suita: Cudalbu, Jenica Atanasiu, Valleanu, Mei-tani, Bucqan, qi Zaharescui (altul care te iube§te!), Ghenciu...

Combinasem cu Buricescu2 aceasta lista de oratori: Cudalbu, Atanasiu,Valleanu (ceruse el sa vorbeasca), Ghenciu (de asemenea) §i seful. S-au inter-calat apoi Meitani §i Bucqan.

Cazul acestuia e interesant. L-am expus lui Jeni Goga, care vrea si ma fa-ca a nu crede ce am vazut §i auzit eu. In adevar, dupa masa oficiala de searitdin ajun, f5ra discursuri, am ramas toti, afara de general §i de Cudalbu. $i Je-nica Atanasiu, mai bujor la &fa' ca oricand, a inceput sa-1 recomande pe Buc-§an ialomitenilor:

«Sa vedeti ce om este! N-o s5 aveli deziluzii cu en... Goga este unpoet, un fantezist! Spiritul organizator §i materialist (!) este Buc§an! 0 sa-1auziti Maine!» ($i cla-i mereu a§a!) Buc§an era foarte incurcat, parea insa fe-ricit3.

M-am ridicat atunci, de§i nu vorbesc cu Jenica Atanasiu fiindca i-am tri-mis prin curier-express amenintari cu palme §i alte complimente referitoare lafamilie, §i am baut pentru Goga.

Hanes a toastat pentru Argetoianu 0 Goga (aclamatii!!). S-a Wilt apoipentru mine... Cred ea acasa Jenica a scuipat sange! A fost un dezastru pentruel! Hanes e term; osciIatori sunt altii in Ialomita iar «pusarea» lui Buc§antandreta lui cu Jenica mi-au parut suspecte. De altfel, a doua zi la intrunire,intr-un deplorabil discurs, Buc§an, atacand violent pe nationali, 1-a asigurat peqef de «sprijinul neclintit al ardelenilon>.

intrimirea de la Calarqi a fost un «four» eclatant, 300 de tarani apatici §icu lectie facuta. La Slobozia4 insa a fost, cu proportii reduse, ceva in felulCaracalului5! Adaug ca mi s-a spus asta, caci eu am stat la Ciulnita nu preaimi era bine §i i-am weptat.

Cred ea' te va fi exasperat lungimea acestui volum. Ce vrei! Prea erau mul-te de spus! Sper a fi complect, adaugand ca pe Cocorul omul meu! 1-ampoftit pur 0 simplu si nu mai calce pe la Indreptarea.

Aci toata lumea e bloc §i a§teaptà numai cuvantul meu. Satisfactie princi-piala mi s-a dat pe toata linia. Dar asta nu schimba situatia. Cred insa, sper celputin, Ca voi putea sa ma odihnesc 1in4tit Ong in septembrie, la Constanta.

1 $eful organizatiei de la Buzgiu, un prost abuziv si incurch lume...2 Seful organizatiei noastre din Ialomita.3 Toati lumea era convinsii crt Goga va parftsi pe Averescu cu mine, si Bucsan,

care s-a crezut totdeauna umbrit de cumnatu-säu se pregAtea sd-i is locul pe lingAgeneral, ca reprezentant al Ardealului!!!

4 Sectorul prietenului meu Stefan Istrate.5 0 intrunire extraordinarä a partidului in luna mai precedentä.

si

www.dacoromanica.ro


Marturisesc ca am mare nevoie de aceasta odihna i de oarecare distanca descathe zilnica pe care o inghit de atata vreme.

Ti-a§ ramane indatorat daca mi-ai scrie doug randuri la Otel Francais,Constanta.

C. Gongoporl

Bucure§ti, 15.VIII.23

Iubite domnule Argetoianu,

Din cauza tacerii ce am impus Indreptdrii, ziarele brodeaza tot felul de in-chipuiri pe chestiunea demisiei d-tale.

Pentru a pune capat acestei stari de lucruri, care desigur trebuie sa-ti fie qid-tale neplacuta, te rog a-mi da rezultatul la scrisoarea pe care ti-am trimis-oin urma intevederii noastre.

Incontestabil ca mi-ar fi mai placut daca mi 1-ai da verbal. Eu plec as-ta-seara la Severin.

In orice caz, in speranta ca rezultatul va fi in acord cu vederile exprimate inprima mea scrisoare, te rog a primi incredintarea consideratiei mele distinse.

General Averescu"

Severin, 17.VIII.23.

Domnule Argetoianu2

In adevar Weptam un raspuns de la d-ta. Aceasta i explica scrisoarea meade la 15.VIII din Bucure§ti.

Stiam ca de obicei o scrisoare comporta un raspuns, mai ales cand pune ointrebare sau face o propunere. Diferim insa de vederi i asupra acestui deta-liu. D-ta care ai fost atata timp in corpul diplomatic, probabil cal cuno§ti maibine deck mine protocolul de observat in corespondenta.

Acum la scrisoarea d-tale. Hoteirdrea mea te citez de a nu mai facepoliticd militantei, am pus-o de fapt in practicii de mai bine de trei luni... Dacade fapt ai facut ap, te-a suparat cineva pentru aceasta? Nu puteai sa continui §imai departe sa faci ceea ce ai facut 3 luni, deoarece nimeni nu-ti aducea nici osuparare? La cc bun un gest public, pentru a sublinia o stare de fapt existent0

1 Directorul indreptaiii. Prieten vechi. il cunoscusem la Epoca pe vremea lui NicuFilipescu. Gazetar iscusit 0 scriitor de talent, redactor la Romania, in Ia0, pe vremearazboiului, a pornit cu mine la politica in 1918 i nu rn-a parasit. In 1926, retragan-du-ma din Partidul National, ca RI nu mai fac politica de partid, 1-am lasat acolo. Afficut drum...

2 Raspuns la scrisoarea mea din 13 august.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 43

Dar daca memoria nu ma in§eala, eu §tiu cii in intervalul in care d-ta spuica nu ai facut politica militantà ai fost la Galati §i in urma la Caracal.

Activitatea d-tale nu a fost niciodata dovedita inutila, ea a fost insa, estedrept, de la un timp incoace, stanjenità de mine personal, acolo unde ea sedesfa§ura in diverge* cu vederile mele, sau chiar impotriva acestora.

Regret §i eu zarva care se face in ziare. Dar a cui este vina?D-ta §tii ca inainte de a-mi intra mie in maini prima d-tale scrisoare §i de a

o fi deschis, intreaga chestiune era deja publicata in Aurora?D-ta §tii ea' acum 3-4 zile au aparut intr-un ziar din Craiova fraze pe care

mi le-ai spus d-ta intre patru ochi, ca aceea ca de ce nu rn-am solidarizat cud-ta cum am facut cu Tfislauanul? §i ai sa convii Ca aceste lucruri nu au pa-truns in presa datorita Veniaminului partidului.

in ceea ce prive§te calificativul de Veniamin, ii gasesc riscat. in tot timpulvietii mele nu am avut Veniamini §i nu acuma voi incepe a practica un sistem pecare 1-am avut o viati in oroare. Stiu la cine faci aluzie. Acea persoana are dinpartea mea acele prerogative pe care le are §i Popovici-Ta§ca. Nu numai atat,dar d-ta §tii prea bine ca nu sunt omul a inchide ochii asupra exceselor de zel.

in ceea ce prive§te in fine hotararea d-tale, cu parere de ran trebuie sa-tideclar, eu, cà daca nu o retragi2 d-ta, o consider ca nula §i neavenita.

Situatia ce voie§ti sa-ti creezi d-ta in partid ar fi o inovatie periculoasa §i inorice caz in afara sau mai bine zis in opozitie cu statutele.

Dacsi e§ti soldat credincios e§ti obligat a primi once insarcinare ti se dasau iti revine de drept.

De aceea te rog foarte mult, mai mediteaza asupra chestiunii, gone§te dinsufletul d-tale toate presupunerile care au nascut dintr-o excesiva susceptibili-tate §i din informatii neinterneiate. Da, este adevarat ca nu ai numai prieteni3,dar nu uita ca a doua zi dupa banchetul partidului d-ta mi-ai pus conditia saaleg intre d-ta §i cativa din amicii no§tri. Lucml s-a aflat §i era natural sa sede§tepte in ei un viu resentiment. Se gaseau in legitimä aparare.

Cu putini rabdare din partea d-tale, ar fi putut cre§te iarba deasupra aceluiincident §i lucrurile puteau sa-§i reia cursul lor anterior.

De un lucni trebuie sá fii insa convins, ca nu am incuraj at qi nu voi incura-ja niciodata curentele duonanoase in partid.

In rezumat prin urmare, intreaga chestiune este in mana d-tale. Vei hotaricum vei crede, dar situatia trebuie limpezita.

Din aceasta cauzi, spre rnarea mea parere de fall, ma yid nevoit a te rugasfi-ti dai osteneala a ma pune in cuno§tinta de hotararea d-tale, fie in scris fie

1 Era eu sa ma pun pe aceea§i linie cu Tfisläuanu!!!2 Presupun demisia din Comitete.3 Aveam intr-adevar impotriva mea in partid pe toti prooii care cumulau prostia cu

lichelismul.

www.dacoromanica.ro


verbal viind aci la mine, dupà cum ai falgaduit, lucru care mi-ar face plAcere,independent de hot:it-area d-tale.

Cu o cordiali stringere de mâng, al d-tale

General Averescu"

in aceste cfiteva rfinduri se oglindea toat5 firea lui Averescu, toat5duplicitatea si fatarnicia lui. Pornise impotriva mea pe chestiunea bo-nului de Tezaur", ma umilise, ma chemase s5 mkjudece Trancu-Iasi siCudalbu, cei doi vajnici apar5tori ai cinstei si onoarei partidului siiat5 ca nu mai era vorb5 de afacerea" bonului de Tezaur decal intr-operfida aluzie, in evocarea unei plangeri" ale mele ca. nu se solidari-zase cu mine ca cu T5släuanu" tampenie colportata de oamenii lui sipe care o stia f5r5 temei serios c5ci ma cunostea destul de bine ca sa-sidea seam5 c5 nu putusem formula o asemenea plingere. Lasand far5nici o jena la o parte faptul care ne despartise sufleteste definitiv, invo-ca tot felul de fleacuri: c5 am spus c5 rn-am lasat de politica militanta sitotusi am facut asemenea politica, c5 am tratat pe nedrept pe Atanasiude Veniamin", c5 dfindu-mi demisia din Comitete rn-am pus in opo-zitie cu statutele partidului, c5 am facut destäinuiri Aurorei lui Lupu...Totusi, o pretioas5 m5rturisire: activitatea d-tale nu a fost niciodatadoveditä inutilà, ea a fost insii, este drept de la un timp incoace, skin-jenitei de mine personal, acolo unde ea se desfeiyura in divergentei cuvederile mele sau chiar impotriva acestora".

i in concluzie, in fraze pline de reticente, dorinta unei impacari sisomatia unei limpeziri a situatiei"... In realitate, Averescu incepuses5-si dea seama el plecarea mea din partid insemna ruperea acestuia indouà, si c5, ce era mai bun intr-insul, oameni si organizatii,l-ar fi p5r5-sit odat5 cu mine. Era prea inteligent ca s5 nu-si dea seam5 c5 cei ce seridicasera impotriva mea erau tocmai elernentele inutile ale partidului,prostii si lichelele. Asa stand lucrurile, Averescu a incercat prin scri-soarea lui fie s5 ma induplece la o retractare, fie s5 pun5 toat5 afacereape un Winn mai prielnic pentru dânsul. 0 despartire pe chestiunea bo-nului de Tezaur ar fi facut din mine o victim5 nedreptatit5 si toat5lumea s-ar fi ridicat impotriva lui. 0 despärtire pe temeiuri de ne-intelegeri politice facfind ins5 din mine un razvratit si punând in seamamea sfasierea partidului permitea tuturor oportunistilor s5 ramana injunil feftilui, far5 sa-si calce principiile morale in picioare. Socotealanu era rea...

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 45

Fara sa ma emotionez de somatia" generalului, profitand de faptulca-mi da sa aleg intre o explicatie scrisa S una verbalà, i-am trimis vorbaca ne vom lamuri la prima noastrà intalnire. Cum eu evoluam intreBreasta si Sinaia, iar el intre Severin si Bucuresti, nu era probabil sa neintalnim prea curand, ceea ce-mi da ragazul dorit pentru savarsirea celorce nu mai puteau fi evitate. Averescu s-a multumit cu acest raspuns, cacin-a avut incotro. De nu s-ar fi multumit nu i-ar fi ramas cleat sa con-voace Comitetul Executiv si sa incerce id' ma dea afara din partid darse temea s5 nu aib5 majoritatea cu el. Si apoi, nu era omul actelor violen-te. Luptei pe fata prefera o lovitura pe la spate; cea cu bonul de Tezaurdaduse gres ii trebuia si lui vreme sa-mi pun5 alta la cale. isi da ins5seama c5 i-o coceam si eu: toata chestiunea era eine va lovi intiii...

Pe cand raporturile mele cu Averescu au intrat astfel intr-o faza mailinistita, in partid vapaia se intindea. Se poate zice ca in decursul luni-lor august si septembrie, partidul s-a impartit in doua. Tot ce era maibun invoca autoritatea mea ca sa se ridice impotriva scarbosilor careinvocau pe a lui Averescu ca sa se apere. Presa celorlalte partide arun-ca untdelemn pe foc, nascocind intrevederi intre Averescu si mine,conditii puse si neprimite, si cate si mai cate. Partidul Poporului mer-gea repede spre o lichidare... Pe la sfarsitul lui septembrie generalulCoanda si Goga au facut o suprema incercare de salvare. Eu Siam binec5 cu Averescu nu mai puteam &á fac cask dar fixasem sorocul despar-tirii dup5 Congresul de la Chisin5u care trebuia s5 se tina in zilele de14 §i 15 octombrie. Ca sa pot ajunge la aceasta data, pe de o partem-am prefacut c5 intru in vederile celor doi negociatori-impaciuitori,iar pe de alta ca sa dau o explicatie nepoliticd a absentei mele de laChisinau am simulat o agravare a bolii mele de intestine care cereao imediata cued' la Karlsbad...

Lui Coand5 si lui Goga le-am spus ca numai o restitutio ad inte-grum" a situatiei mele dinainte de criz5, prin Idmuriri publice date deqeftd partidului in fata C'omitetului Executiv, i indepartarea elemente-lor care s-au ridicat impotriva mea, de la once amestec in treburile or-ganizatiilor noastre de partid puteau sä ma determine sa renunt larezolutiile mele de pasivitate politica.

Coanda, care a fost cel dintai la Severin, s-a inapoiat cu convinge-rea ca o intelegere pe aceste baze nu era exclusa si ca trebuia neaparats5 am o intrevedere cu Averescu. Era ins5 tocmai ce voiam sA evit. Pecand ma intrebam cum sa fac ca sa scap de aceasta inutila intrevedere,

www.dacoromanica.ro


spre norocul meu, a doua zi dupg inapoierea lui Coandà de la Severin,am primit de la Averescu urm5toarea scrisoare:

Severin, 26.IX.23

Domnule Argetoianu,

Am facut si eu cercetarile mele in chestiunea cu Banca Taraneascal, si inspecial in cazul Sldvescu care, in treacat fie zis, nu a fost destul de abil, sichestiunea mi se pare prea complexa pentru a o discuta prin scrisori. Prefer sao rezervam unei intretineri verbale.

As dori mai de graba, sa reglam o aka chestiune, mult mai importanta simai yrgenta.

Iti trimit aci o colectie de taieturi din ziare. Cele cuprinse in ele ma privescpc mine personal si unitatea, adica taria partidului.

Nu merg pana acolo, pana a preciza cum s-a facut cu unele articole dinAdevdrul sursa acestor atacuri contra mea si a partidului. Nu arunc banuia-la ca ar fi scrise de cei ce sunt in vecinatatea imediata a persoanei d-tale, saude acei care desi mai putin aproape se socotesc amicii d-tale personali maipresus de orice. Sunt mai de graba inclinat a crede ca ele sunt datorate roiuluide reporteri, care dupg ce prind ceva cu urechea cladesc pe aceste baze subre-de, cu material lucrat din imaginatia lor, fara nici o infranare.

Fapt este insa si aici este punctul esential 6 aceasta stare de lucrurise datoreste atitudinii d-tale, §i deci esti raspunzator de ea.

Pe de o parte ai dat o demisie inacceptabila, cu mult zgomot in jurul ei,zgomot care a inceput inainte chiar de a o fi primit eu, iar pe de alta, daca nuincurajezi, dar primesti ca altii sa-ti ia apararea si si faca interveniri pentrud-ta. Prin nici un gest nu ai dezaprobat zvarcolefile acestor zelosi, care, infond nu fac decat rat', si in special d-tale, caci la urma urmei nu cred sa-ti con-vina, ca altii sa se faca in partid, aparatorii situatiei si prestigiului d-tale.

I Pe la inceputul lui septembrie Averescu imi trimisese o reclamatie a lui MihaiVladescu (Teleorman) din care reiesea ca acea bancd (pe atunci Inca sub infaurireamea) strdnsese cu usa" pe acest prieten al generalului, ca sà-1 pedepseascd pentru sim-patiile lui. Dupà ancheta facutä, s-a constatat a dl. Vlädescu primise pur si simpluinvitalia sA vinä sa-si schimbe polita la scadentà. Ceea ce am comunicat in scris gene-ralului, anexAndu-i si o scrisoare a prietenului meu Virgil SlAvescu, prin care acesta do-vedea, cd desi pdetenui meti, primise exact aceeasi invitatie ca si Vladescu. Aserneneainvitatii care reamintesc scadentele debitorilor sunt de intrebuintare curentä in banci.Ceea ce insd dovedeste toatii patima pe care Averescu si ai lui au pus-o in lupta impo-triva Inca, e cd au adresat o circulard la toti debitorii Bancii Taranesti oferindu-le con-curs pentru gdsirea sumelor datorate, la alte bdnci, in cazul in care Banca Tdreineasciile-ar cere achitarea la scadentd!! Genera lul Averescu a avut nerusinarea RI semnezeaceste circulare!

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 47

De aceea, bazat pe declaratia facuta, ca tii la partid, eu te rog a pune capatacestei stari de lucruri, folositoare numai celor care ne invidiaza vitalitatea(! !), exagerand micile efervescente superficiale qi sporadic; care nu au nimicde comun cu lini§tea imperturbabila a masei partidului.

Parerea mea ti-am spus-o verbal qi in scris; ea a ramas neschimbata. Totuldepinde prin urmare de d-ta §i numai de d-ta.

Pentru a evita un nou echivoc, sh §tii cii avept raspunsul d-tale, oricare arfi hotararea ce vei lua, §i-1 Wept cat mai neintarziat.

in a§teptarea acestui raspuns, te rog a primi o cordiala strangere de mana §iincredintarea consideratiei mele distinse.

General Averescu"

Nu terminasem bine &à citesc scrisoarea, i a venit Goga, pus la cu-rent de Coand5, s5 m5 ia la Severin, unde pleca chiar in acea searà (eueram in tecere prin Bucure§ti, de la Breasta la Sinaia). S-a mirat §i el,dup5 ce a citit scrisoarea generalului de continutul ei: Cum poate din-sul s'a cread5 cá o demisie ca a d-tale poate trece neb5gata in seamg, sauc5 d-ta poti impiedica pe unul i pe altul sa' vorbeasc5 qi sa scrie, candpartidul fierbe! L-au incalecat pro§tii, draga prietene, i-i face de cap!"

Goga a insistat tott.wi s5 merg cu el la Severin, fiindcA Coanda iispusese c5 Averescu era foarte deprimat, i c5 se putea obtine totul dela el". Cum nu aveam nimic de obtinut, c5ci §tiam bine c5 colaborareanoastrà, (care nici in timpurile bune nu corespunsese nadejdilor mele)era rupt5 pentru vecii vecilor, am refuzat net declarandu-m5 jignitde termenii scrisorii pe care o aveam in fata ochilor. Am repetat ins5lui Goga conditiile sub care mi-a modifica atitudinea (tiam bine ca.,chiar de le va primi, Averescu nu le va indeplini niciodata) i i-am daturm5toarele randuri (pe care le-am scris in prezenta lui, cu rugàmintes5 le transmita efului nostru iubit):

Bucure§ti, 27 septembrie 1923

Domnule General,Am primit scrisoarea dvs. din 26 septembrie impreuna cu anexele ei. In

contradictie cu conversatia pe care o avusesem in ajun cu dl. general Coandiinapoiat de la Severin ea constituie un adevarat rechizitoriu impotriva

mea. Vechea poveste: hotul de paguba§!Am fost, din senin, insultat qi calomniat prin presa de anumite persoane

fhcand parte din partidul meu. Am raspuns prin tacerea dispretuitoare a celorce se simt tari qi cu con§tiinta curata.

Nu a§ putea ie§i din rezerva politica pe care mi-am impus-o deck priminddin partea directiunii partidului o satisfactie tot publica, dupg cum public afost ultragiul.

www.dacoromanica.ro


Fiindca Goga pleaca la Severin, il insarcinez sa va dea toate lamuririle pecare situatia le comporta.

Primiti etc...C. Argetoianu"

P.S. Regret ca dvs. imi atribuiti mie raspundere pentru articolele de gaze-tä pe care mi le trimiteti si pe care in mare parte le citesc acum pentru primaoara. M-am dezinteresat complect despre tot ce apare la gazeta §i daci n-amdat nici o dezmintire e ea' n-am iesit din rezerva pe care mi-am impus-o. Ace-Iasi lucru pot spune §i pentru interventiile personale facute pe langa dvs."

Sufletul lui Goga era un ciudat amestec de siretenie troareasa side sinceritate poetia La inceput conflictului meu cu Averescu, se ase-zase holarat de partea mea din scarb5 pentru prostii si pentru lichelelece misunau in jurul generalului. Pe m5sur5 ins5 ce pr5pastia intre minesi Averescu se säpa, Goga si-a dat seama a era un loc de luat pe 15110fostul fetis, loc pe care 1-ar fi 15sat liber plecarea sau diminuarea mea.De ce s5 piece cu mine? Cu mine sau cu Averescu, tot al doilea fama-nea, si probabil a si-a dat seama a Averescu era mai usor de dus denas dee& mine... Eu 1-am crezut omul meu" paria in ultima clip5, siasa 1-au crezut nu numai prietenii mei, dar chiar .yi ai lui, dovad5 entu-ziasta si imediata adeziune pe care mi-au trimis-o a doua zi dup5 ruptu-r5 Tilled' Ioanid si dl. Burileanu, intimii ail. Goga a plecat la Severinca prietenul meu, dar a sosit la Via stearpr ca prieten al lui Averes-cu... Toate acestea le-am aflat mai tarziu si cum era s5 mi le inchi-pui and am vázut pe Goga inapoindu-se de la Severin cu condittilemele primite i numai cu cuvinte sarcastice la adresa lui Averescu ingur5? Mi s-a raportat mai tarziu a generalul fusese mult mai impre-sionat de interventia lui Coand5 deck de a lui Goga. Ceea ce 1-a hot5ratsä primeasch conditiile mele, a fost o lista' adus5 de Coandà, 1ist5 pecare figurau toti cei hotarati s5-1 p5r5seasc5 odata cu mine, lista' pe carefigurau cele mai destoinice elemente ale partidului. Averescu a primitideea unei imp5c5ri cu gandul ascuns s5-mi micsoreze" situatia inpartid, s5 m5 demonetizeze si s5-mi fure" cat mai multi dintre parti-zani, deziluzionati" prin supunerea" mea... Nu putea bietul om s5stie, c5 eu nu urmAream deat o amanare de cateva s5peamani, si ca-ipregateam lovitura pentru luna noiembrie, dup5 Congresul de la Chi-

1 Tilicti loanid si Burileanu s-au retractat numai dupd ce au fost siguri eft, spremirarea kr, Goga famine cu Averescu...

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 49

ce trebuia cum am spus-o sá demoralizeze pe cei ce mai rezistauInca, prin constatarea golului provocat de abrinerea mea.

Incfintat de el si de talentele sale diplomatice, Goga a venit sà-miafirme cá Averescu primea conditiile mele, si c, cu prilejul intruniriiComitetului Executiv, convocat inainte de Congresul de la Chisinau,va face o expunere a incidentelor petrecute in ultimele luni, expunerecare-mi va da toata satisfactia...

Odatà cu ramura de màslin, Goga mi-a adus si o scrisoare de laAverescu, ca raspuns la a mea:

Severin, 1.X.1923

Domnule Argetoianu,Regret foarte mult c5 nu am putut fi destul de explicit in scrisoarea mea

ultimA, c5ci rispunsul d-tale este cu totul in dezacord cu ceea ce era in intentiamea a-ti impktg§i prin acea scrisoare.

A fost departe de mine ideea de a face un rechizitoriu. Am voit sà rezumnumai o stare de lucruri pe care o cuno§ti §i d-ta tot a§a de bine ca §i mine §iam afirmat, ceea ce afirm §i acum Ca ea se datore§te atitudinii d-tale din zivain care mi-ai trimis demisia.

Nu poate fi vorba aici nici de hot de pàguba§. Este pur §i simplu vorba deo situatie din care trebuie neaparat sa' ie§im.

Amicul nostru Octavian Goga mi-a explicat cg atitudinea d-tale se dato-re§te convingerii ce ai capatat cg eu nu a§ mai fi fata de d-ta ceea ce am fost §ic5 a§ fi pierdut increderea in d-tal.

Convingerea d-tale este gratuità.Ca §ef de partid, a§a cum inteleg eu aceastä insarcinare, nu-mi este ing5.-

duit sà reglez raporturile mele cu amicii mei politici altfel cleat pe baza valo-rii lor personale. Pe de alta parte, prin faptul ca aproape 30 de ani am fost incariera mea necontenit §ef, am capatat oarecare deprindere §i sigurantä inaprecierea valorilor. Pe baza acestor consideratii te-am asociat atfit la inte-meierea cat §i la consolidarea partidului nostru.

Mi-ai dat un concurs foarte pretios §i nu inteleg ce ar putea sa ma fac5 ama lipsi pentru viitor de acest concurs, decfit refuzul d-tale.

Nu, domnule Argetoianu, eu nu ti-am retras increderea ce am pus de la in-ceput in d-ta ca colaborator lurninat §i harnic, §i sunt convins cà dac5 vei reluaactivitatea d-tale de frunta§ valoros al partidului, partidul nu va putea decfit saci§tige. Pot sâ adaug ceva mai mult, cä de golul pe care 1-a creat atitudinea

I Acces de megalomanie nejustificat prin nimic din ce am spus eu lui Goga. Poateinventat ceva in acest sens Goga dar mai iute cred cd generalul a aventut

aceastä frazd in scrisoarea sa ca o compensatie pentru cele, incontestabil amabile, cucare i§i incheia epistola.

sa fi

sintu,

www.dacoromanica.ro


d-tale din ultimul timp, nu s-au bucurat nici chiar acei din amicii noV:ri politicipe care i-ai banuit d-ta a te submineaza.

Gone§te prin urmare din sufletul d-tale presupunerile neintemeiate careI-au invadat §i revin-o in mijlocul acelora, de care §tiu de altfel, ca nici nu vaputea vreodata sa te lase inima sa te desparti.

In speranta cal cel putin de data asta am reu§it a ma face &á fiu inte1es, terog &á prime§ti increderea vechii mele afectiuni.

General Averescu"

Dac5 intre noi ar fi fost o simplà ceart5, aceste randuri ce continmaximul de sentimentalitate ce o fire inchisa ca a lui Averescu putea s5exteriorizeze, ar fi fost menite s5 ne impace. Din nefericire intre noi nufusese o ceart5", nu fusese nici cum afirma el banuiala mea ca-ipierdusem increderea. Fusese altceva, fusese pierderea treptata a oric5-rei increderi din partea mea, in insusirile sale politice si morale... Imidam bine seama c5 cu dânsul nu mai aveam nirnic de facut" si c5 des-partirea era inevitabilà. Dorind insA s5 amin aceasta desp5rtire cu c5te-va saptamani, scrisoarea generalului era binevenita, si rn-am declaratsatisfacut. Intre patru ochi, am declarat insa lui Goga c'd mai rámanealui Averescu de dovedit sinceritatea celor scrise... Goga, care se exer-cita deja s5 jure fals, mi-a jurat ca generalul era sincer, cä era Inca subimpresia atitudinii mele, parc5 a intrebuintat chiar cuvantul de incon-solabil (!!!) si c5 ma ruga cu insistent5 sà-mi aman c5l5toria si s5iau parte la Congresul de la Chisin5u, si in acest sens a insistat un ceassi Goga. Am explicat fratelui Tavi, c5 aiasta nu se poate", vorba luiLascar Catargiu, Ca trebuia s5 lasam valurile s5 se linisteasc5, sa constatca vorbele lui Averescu din scrisoare nu erau numai vorbe, si c5 cele ceurma s5 pronunte in fata Cornitetului Executiv al Partidului erau celece trebuia sd rosteascd, dup5 toate c5te se intamplaser5... Dar ca sadovedesc la rândul meu generalului cd intram pe calea impdcdrii, amincredintat lui Goga urmátoarele linduri, aminând reluarea activiatiimele politice dupà inapoierea mea de la Karlsbad, adic6 dup5 sedintaComitetului Executiv si dup5 Congresul de la Chisingu. Cu rezerva bi-neinteles c5 declaratiile ce se vor face in sedinta Comitetului Executivsà" corespunda cerintelor mele.

Iata scrisoarea mea (une politesse en valait une autre"):

Bucurqti, 2 octombrie 1923.

Domnule General,Nu fara dreptate invocati dragostea mea de partid. Pentru a salva unitatea

§i prestigiul partidului am rabdat toate. Nici insultele, nici calomniile, nici in-

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1923-1926 51

trigile urzite impotriva mea n-au izbutit sa ma miste, qi n-am facut gestul pecare cei ce nu cunosc rostul socotelilor politice il sperau.

Iau act cu multumire de sentimentele pe care mi le exprimati in scrisoareadvs. din 1 octombrie precum §i de tot ce mi-a relatat Goga, inapoiat de la Se-verin. Bucuria multumirii mele este in* va marturisesc intunecata. 0 adancatristete ma framanta cand ma gandesc la toate zbuciumärile din lunile trecute,atat de inutile, §i care au avut drept singur rezultat sa zdruncine adanc structu-ra partidului nostru §i sa compromità solidaritatea dintre noi.

In speranta unor zile mai putin tulburate, va rog la randul meu a crede,domnule general, in sentimentele mele neschimbate.

C. Argetoianu"

i in ziva de 5 octombrie am plecat la Viena, linistit ca cel putin inlipsa mea nu se va intampla nimic in partid, chiar dacà dupà cumbànuiam atitudinea lui Averescu in fata Comitetului Executiv si aCongresului n-ar fi fost tocmai ce trebuia sä fie. In fundul sufletuluidoream chiar ca Averescu s5 nu se 016 de cuvant ca sa-mi dea prilejulsä s5v5rsesc ultimele formalit5ti de despartire, dup5 inapoierea mea...

Am 15sat pe prietenii mei liberi s5 mearg5 sau s5 nu mearg5 la Con-gres, dar i-am rugat s5 nu facà din atitudinea lor o manifestatie politic5.

Inainte de a pleca a venit la mine Alexandru Otetelisanu sà-mi spu-n5 c5 prietenii mei voiau sa propuna la Chisin5u alegerea mea ca sef departid. 0 absurditate, bineinteles, dar ca sa-1 linistesc pe Otetelisanucare era si secretarul Congresului i-am dat la mina* aceste randuri:

Bucure§ti, 5 octombrie 1923

Domnule Secretar qi scump prieten,

In momentul plecarii mele in strainatate, sunt informat ca prieteni binevoi-tori au intentia sa puna in Congresul de la Chi§inau candidatura mea la §efiapartidului. Nu am vreme si controlez exactitatea acestei §tiri dar daca s-arpune la cale o asemenea inscenare, vä rog a da citire acestor randuri prin carepun in vedere Congresului nu numai ea' nu sunt candidat la §efia partidului,dar Inca, ca nu permit nimanui sä uzeze de numele meu pentru propuneri alcaror cantec este lesne de inteles.

In materie de autoritate politica, ma simt stapan pe mine insumi §i aceasta§efie imi ajunge.

Cu o strangere de manaC. Argetoianu"

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL XII-LEA

Karlsbadul toamna La Bucuresti in fata Comitetului Executiv,Averescu nu se tine de cuvant Congresul de la ChisinauAverescu refuza sefia pe viata si e proclamat sef pe 4 ani Mainapoiez la Bucuresti si trec Rubiconul Manifestarea parti-zanilor mei la gara Ruptura mea cu Averescu Ma proclamseful Partidului Poporului Actiunea mea pe terenul politiciivalutare Sinceritatea si stabilizarea monetara realizate in 1929au fost puse la cale de mine in 1923.

o

Plecat la 5, m-am oprit trei zile in Viena si am sosit la Karlsbad in10 octombrie. Ca sg-mi linistesc intestinele si fiindcg locul imi placea,ani de-a randul In-am adgpat la izvoarele acestei localitgti termale, in-cantatoare in banalitatea ei. La Karlsbad, afarg de Sprudel ce tasnesteclocotind ca o scuipáturg maniata a Infernului, Dumnezeu a creat totulsub zodia banalitàtii. Dealurile ce rnarginesc valea serpuità, in fundulcgreia rauletul Tepl isi impinge cuminte apele sarbede si sgrgcgcioase

sunt mediocre si banale, ca ingltime, ca fantezie de forme, ca prile-juitoare de privelisti. Muffle, ce imbracg dealurile si Valle ca sg aco-pere sgfacia pgmantului sunt si ele banale si mediocre: alinieri de mo-lifti, smulsi din pepiniere si plantati la sfoarg cu sarguintA de mana sil-vicultorilor metodici. Peste toate, rgcoreala ploilor zilnice, ce nimicesteincg din zori incercárile de rgzbire ale soarelui de varg; peste toate fu-ninginea vgrsatä de cosurile bailor, fabricilor si bucgtariilor funingi-ne ce se aseazg peste pgduri, pe ziduri, peste drumuri si pang peste pas-trgvii din Tepl, mazgalind formele si culorile. Din aceste locuri ce ar fitrebuit sg" fie jalnice, mana omului a Ilcut un mic rai burghez. Nu ge-niul, mina. Geniul e absent, la Karlsbad. Desi oras vechi si insemnat,desi statie balnearg" cu renume mondial, si bogata, Karlsbadul nu po-sea un monument, nu posedg o arhitecturg care sg merite doug minutede atentie. Casele, hotelurile, &dile sunt lipsite de orice frumusete. Dar

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 53

toata aceasta banalitate a Karlsbadului era a§a de bine pieptanata §idichisita de mina omului, 'Mat incinta pe oricine. Poteci intretinute cain palma cutreierau padurile, cu urcu§uri line, cu banci, cu Kaffee-Hauser"1 0 cu Kniisperhauschen" (cabinete de necesitate) la toate fa's-crucile; pravaliile cele mai elegante (vorbesc de vremea dinainte derazboi) din Viena, Berlin §i chiar din Paris, i§i aveau sucursalele lor peAlte Wiese (strada principal5), pe Marktplatz §i pe strada ce ducea dinaceasta piaci' la Miihlbrunn; hoteluri §i case cu camere mobilate de unconfort desavfir§it restaurante excelente, dame, eleganta, muzica...Banalitate, dar banalitate ce ingaduia o viata placuta §i fara griji, o via-ta ce invaluia ',aria §i pe cel mai razvratit in acea Gemiithlichkeit"austriaca, pe care nimic n-a inlocuit-o...

Facusem de 25 de ori2 cura" la Karlsbad, dar niciodata in octom-brie, ci vara intre iunie §i septembrie. Am gasit de data asta Karlsbadulpustiu. Trei sferturi din pravaliile de pe Alte Wiese inchise, cu obloa-nele lasate. De asemenea inchise toate hotelurile mari, §i restauranteleelegante. Mi-am gasit o camera intr-o casa pe Marktplatz, §i in fata pesui§ul ce duce la Schlossbrunn un restaurant deschis intr-un beci,Marktkeller" birt rara aparenta dar cu o bucatarie minunata. Padu-rile de brazi erau verzi ca vara, dar mute, caci toate Kaffehauser-ile"erau inchise qi ele. Dimineata la izvoare, in loc de miile de persoane in-Orate pe douà randuri intr-o coada nesfir§ita cateva zeci de oameni,mai ales barbati...

Am petrecut astfel intr-o lini§te totalä, §i fara alta distractie cleatplimbärile in padure §i ate un volum de lectura u§oara 21 de zile.Minunat ragaz ca &á ma gandesc la cele ce se dospisera la Bucure§ti §isa iau hotaririle defmitive ce nu mai puteau fi aminate.

Averescu s-a tinut de vorba §i a convocat Comitetul Executiv pentruziva de 10 octombrie. Dar in loc sa faca expunerea clara pe care i-o ce-rusem, a ingfinat o peltea in care a declarat ca in partid nu s-a petrecutnimic3, ca-mi dadusem demisia pentru o neintelegere, ca adversarii §i

I Cafenele speciale in care se gAsea o cafea minunata, suncA excelentä si oudproaspete...

2 Primisem cu acest prilej diploma de Ehrenkurgast", o medalie, un album cu ye-deri si scutirea de Kurtaxe" si de platã a bailor!! Meritam cu atat mai mult aceasta fa-voare cu cat mA si cAsAtorisem o datA in 1897, in Karlsbad, devenind astfel enorias albisericii rusesti din localitate!

3 Cand partidul era incA si in acel moment in plinA fierbere!

www.dacoromanica.ro


zvoni§tii exageraserà totul, ca demisia mea a fost respinsà, cä r5mase-sem soldat devotat al partidului, i a mai facut i un istoric al infiintariiLigii Poporului, la Iai, pe care nu i-1 ceruse nimeni... Despre porcArii-le puse in spinarea mea, despre intriganii §i despre sanctiunile de luatimpotriva lor nici un cuvant...

Au fost, domnilor, unele neintelegeri datorate unor cauze care nu credeste cazul (!!!) s5 le expun aci, neintelegeri insa care spre marea mea satisfac-tie au putut fi limpezite i lucrurile puse la punct.

Afirmatiile ziarelor erau insä §i de data asta gratuite, cgci, pentru ca sa fievorba de o impacare, trebuia mai intfii sa" fi existat o cearfa, §i anume o ceartäintre dou5 parti. Oh, atat cat ma prive§te pe mine §i nu pot vorbi dee& demine cáci dl. Argetoianu lipsqte, cearta n-a existat, c5.ci nu §tiu s6 fi fost su-p5rat vreodatápe (!!!) dl. Argetoianu.

Explicatiile pe care le-am dat d-lui Argetoianu 1-au satisfkut, cäci atit dinscrisoarea ce mi-a trimis cat i din cele ce mi-a spus amicul comun rezultäca-§i va relua activitatea in partid.

in sfarit, facand acum suma algebricá a tuturor celor intAmplate in ultime-le trei luni, g6sim un rezultat imbucurAtor (!), adicä pozitiv."

Aceste patru pasaje principalele pasaje extrase din cuvântarealui Averescu (corectat5 de dinsul §i publicatà in Indreptarea) dau ma-sura fatarniciei omului, care se angajase la una §i s5vir§ise alta. Princuvântarea lui, Averescu a incercat sa" bagatelizeze procesul deschisintre noi i s5 ma prezinte in fata Comitetului Executiv, ca un rdzvrcititpocciit, iertat...

mai important dec5t discursul lui Averescu a fost atmosfera crea-15 in comitet i in care a fost rostit. Reproduc in aceasta privint5 m5r-turia unui prieten devotat care mi-a scris la Karlsbad, ateva zile dup5§edintà:

Vin acum la faimoasele declaratii. Luni 8 curent, deci trei zile dupà ple-carea d-tale, a apdrut convocarea Comitetului Executiv pentru miercuri 10, ora4 p.m. Au sosit la §edint5 membrii aflati in Bucure§ti i numai cAtiva dinprovincie; lipsa lor s-a datorit acestei convocäri de ultima ora §i mai ales fap-tului ea' §edinta a fost fixatà in preajma plecarii la Ch4ingu. Au fost reprezen-

ci

pi

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 55

tate organizatiile din Banat, Mehedinti, Do lj, Romanati, Teleorman, Dambo-vita, Prahova, Braila, Ia0, Roman 0 Boto§ani. Deschiderea Fdintei s-a facutintr-o atmosferit de neincredere 0 de curiozitate. PreFdintele a intrat imediatin discutia ordinei de zi. Trei ore s-a discutat chestiunea articolelor din statutece urmau sa fie modificate la Congres; vorbarie multä 0 inutila din care insas-a evidentiat §i pentru cei mai neincrezatori scopul urmaritI. Finalmente pro-punerile Ffului au fost adoptate. A urmat in ordine ierarhica generalul Coan-&à, care in calitate de preFdinte al comitetului de organizare a dat o serie deexplicatii asupra programului Congresului. In fine, dupa ce ordinea de zi afost epuizata qipante din membnii Cornitetului pdrdsiseri 14.edinfa, plictisiti delungimea dezbatenilor, generalul a facut alaturatele declaratii2, publicate apoiin indreplarea dupa ce, bineinteles, au fost revazute de autorul bor.

5edinta a fost imediat nidicatd, 'Inc& Goga 0 Burileanu n-au mai putut in-terveni, dupà cum fusese convenit. Domniile dumnealor Cudalbu §i Atanasiuau lipsit de la aceasta solemnitate.

Astfel a luat sfar0t aceasta farsa de prost gust, care a dovedit o data" maimult buna-credinta 0 sinceritate de care este animat ilustrul nostru Ff...

Prietenii a§teapta cu mare nerabdare intoarcerea d-tale pentru a fixa atitu-dinea noastra. Pang atunci am cerut tuturor sä pastreze rezerva de pada' acum,pentru a nu anticipa asupra hotararii ce vei lua."

Congresul de la Chisinau s-a deschis in ziva de 14 octombrie, patruzile dupà aceasta memorabila sedinta a Comitetului Executiv. Dupamarturisirea celor de fata, a fost un fiasco desavarsit. Lume de aduna-tura, stransa din Chisinau si din regiunile vecine, mai mult decat dele-gati din toata tara. Din Ardeal si din Bucovina foarte putini lume caciera drumul si lung si scump. Din Vechiul Regat, multe organizatii cutotul lipsä...; ce deosebire cu Congresul precedent din Sibiu! Abtinereasi absenta animatorului" daduse intrunirii o lovitura de moarte. Desinumele meu n-a fost pronuntat cuvant de ordine fiind dat in acestsens de Averescu toata lumea era cu gandul la mine si la intentiilemele", fie ea' asteptau gestul meu final cu nadejde, fie ca se temeau deel. Ma insel: s-a evocat o data numele meu rn-a citat Gogu Valleanuin referatul lui, dar a fost imediat luat la interogatoriu" de Averescu.Bietul Nea Gogu s-a incurcat si s-a inecat in propriile lui argumente,

I Reconstituirea Comitetului Executiv pentru eliminarea prietenilor mei.2 Trimise in anexa.

www.dacoromanica.ro


caci se daduse nenorocitului sarcina sä rezolve problema ieftinirii tra-iului!!! Fata de refuzul multora, si gratie tactului si discernamfintuluibinecunoscut al generalului, insarcinarile cele mai nepotrivite fuseseradate unuia si altuia. Astfel Anibal Teodorescu se pomenise cu Finan-tele" in brate, un obscur profesor Zallarescu de la Buzau cu InstructiaPublicr, un Zaharia de la Galati cu Comunicatiile", iar Gogu Val-leanu, generalul, cu Ieftinirea Traiului" am spus-o deja. Singurulraport ca lumea a fost al lui Garoflid (Problema agrara) dar Garoflidn-a venit la Congres si raportul lui a fost citit de Berlescu. Culmea diva-gatiilor a atins-o insa trepadusul de Manoilescu, in raportul sau asupraProblemei monetare"1, sustinand crearea a doud monezi (!!!); un leuaur §i un leu Aceasta tampenie Ii fusese sugerata de tata Ave-rescu (cititorul lui Ricardo!), si cum era la debutul carierei sale politi-ce, junele arivist nu voise sa-si contrazica seful, in care-si pusese toatenadejdile.

Cei de fata mi-au povestit la inapoierea mea in Bucuresti, ca atmo-sfera deprimanta ce invaluia Congresul a influentat pada' si pe Averes-cu si pe Goga, care au fost sub nivelul lor obisnuit in cuvantarile pe ca-re le-au tinut. Pe toti, i-a deceptionat adânc atacurile pe care Averescule-a indreptat impotriva Partidului National ardelenesc. De la Goga, leasteptau, dar de la Averescu, nu. in ultimele luni, de cind izbucnisecriza in partid, ciracii generalului soptisera la urechea cui vrea sa audacà fuziunea cu Maniu era gata", si ca putin le pasa de plecarea"mea... Multi crezusera, i deodata totul se prabusea! Ce e mai nostim,e cá Averescu a intemeiat refuzul (!!!) sdu de colaborare cu PartidulNational (povestea vulpii cu strugurii prea acri) pe sentimentele antidi-nastice dovedite de Maniu si de prietenii sài, cu prilejul Incoronarii! El,care fusese la Alba Julia, nu putea da mfina unor oameni care se abti-nusera de la incoronarea primului Rege al României Intregite! Uitasemosul ca mersese la Alba Iulia, contra vointei lui, impins de umeri demine! Iesirea impotriva lui Maniu si a Partidului National i-o dictaseinsa un interes momentan: nevoia de a multumi pe Goga, si a nu-1 pier-de odata cu mine...

Atmosfera Congresului a fost inviorata o leach" prin alegerea nouluiComitet Executiv si a sefului adic5 a presedintelui partidului.

Incepusem de cilteva luni campania mea pentru stabilizarea monetard, campaniece avea un mare räsunet, i Averescu a crezut necesar sä aducA si el in Congres, o for-mulA concurentA si dAduse aceastä sarcind lui Manoilescu, gata la toate si bun la nimic.

blithe!!

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 57

Printre articolele statutului modificate de Congres dup5 propunerealui Averescu au fost i cele relative la Comitetul Executiv, i lapre§edintia partidului. Sub pretextul unei noi organizari, Averescu avoit s5 reinnoiasc5 Comitetul Executiv, compus in majoritate din prie-tenii mei. Dupâ votarea articolelor noi, Congresul a ales 25 de membri,comitetul urmand a fi complectat prin membrii de drept (efii de orga-nizatii, fo0ii mini0ri etc.) §i prin alti membri cooptati ulterior. De0propus5 de Ghenciu, omul lui Averescu, s-a intamplat ea din cei 25 deale0, 10 erau prietenii mei! Camarila generalului nu-0 cuno0ea nicioarnenii!

Cu alegerea pre§edintelui a fost teatru intreg!Averescu ceruse s5 se introduea in statute un articol prin care dura-

ta prewdintiei sau a eftei s5 fie m5rginit5 la 4 ani. Din 4 in 4 ani, pre-§edintele urrna s5 fie ales sau reales 0 generalul mai cerea sa fie rea-les de Congresul de la Chi0n5u pe baza noului articol i pe un termende 4 ani. Tot acest matrapazlac nu avea nici un sens, c5ci nimeni nu-idisputa §efia. Dar Machiavellied de la Severin avea planurile lui. Prinrealegere, voia o consfmtire fat5 de criza provocat5 de mine in urmdri-rea sefiei (!!) iar fixand un termen de 4 ani, lasase sa se inteleag5 eadup5 acest termen imi va trece mie mina (!) incercand astfel s5 ca0igede partea lui, din prietenii mei! DestAinuirile lui Ghenciu (eaci el leMeuse) n-au iwlat pe nimeni (prea erau cusute cu otgonul) dar sevede ea au speriat pe Petrovici cel pe care-1 facusem eu ministru!0 i-au dat prilejul unui act de slugarnicie, conform cu firea lui. Batan-du-se cu pumnii in piept a declarat ea' pentru prima (ma in viata lui vafi indisciplinat (!) §i se va opune din r5sputeri propunerii efului s5u:Domnule general, dati dvs. exemplul disciplinei, supuneti-va vointeipartidului intreg, i primiti prqedintia pe viatar fncantat sorbeatotdeauna cu voluptate balele lingu0torilor Averescu a multumit curecuno0inta lui Petrovici §i Congresului care il aplaudase, dar a menti-nut punctul salt de vedere, refuzand categoric pre§edintia pe viata:Suntem un partid democratic, §i vreau sa pot i eu, eventual, s5 trecr5spunderea pe umeri mai tineri, §i sa riman simplu soldat in partid..."

i s-a acut cum a vrut el, iar Petrovici, disperat, a plans!Zece ani mai tarziu, cand rn-am impaeat cu dansul, Averescu mi-a

marturisit cd s-a gandit atunci la mine si cd mi-ar fi trecut sefia chiarinainte de 4 ani, dacd as fi rdmas lezngd dasul... Bineinteles ca a min-

www.dacoromanica.ro


tit in 1934, cum a mintit in 1923. Evenimentele din vara anului 1934,cand cu criza TatIrescu, in care inc5p5tanarea lui de a rárnfine ser aprábusit toatä combinatia pusa la cale de mine cu Regele Carol audovedit-o cu prisosinta...

Gongopol mi-a povestit c5 Goga facea pe scarbitul pe cand vorbeaPetrovici, si c5, desi sta 15110 Averescu, ar fi soptit: Dac5 se mai con-tinua' pe tonul 5sta eu plec!" De altminteri, tot timpul Congresului aavut o atitudine echivoc5, injurand pe Averescu prin colturi eand seafla inconjurat de prieteni de ai mei si blam5nd atitudinea mea candurechile ce-1 ascultau apartineau ieslelor generalului... Dup5 ce rn-aminapoiat la Bucuresti, amicul Goga mi-a explicat" ea n-a vrut s5 rup5partidul, cki tot mai spera intr-o impkare... Ce impacare? Vorba luiAverescu, nu putea fi impkare unde nu fusese cearta, si atitudinea meanu era dictata de resentirnente, oricat de legitime ar fi fost ele, ci deconsideratii de o ordine mai inalta...

Am spus mai sus c5 numele meu n-a fost pronuntat la Congres, dinordinul lui Averescu. A fost totusi unul care a indraznit s5-1 pronunte,la banchetul Congresului. Acest unul a fost parintele Cugiujna, din Or-hei. P5rintele Cugiujna era un vlajgan cat un munte, cu must5ti si cucioc de muschetar, fara nici o vocatie sacerdotalà, cu fat5 si cu apuc5-turi de bandit. Intrase din 1918 in politica' cu Averescu, si muncea dedirnineata p5n5 seara s5 stranga avere. Plimba rasa lui sur5 de pop5 ru-sesc prin toate Ministerele si afacerile cele mai veroase tasneau dinservieta" lui. 0 cruce mare de aur, atarnata de un lant, se zbalea pepieptul lui de taur, ca o talang5 de gâtul unei vite. Mai tarziu s-a si lasatde preotie la care s-a inapoiat apoi iarasi ca sà-si inchine puteri-le" cooperatiei... Asa cum era, era un om de curaj, si ciocul generalu-lui nu-I speria. S-a sculat de pe scaun la banchet, si ridicând paharul agraft cu accentul lui moldovenesc: Trebuie s5 aducem omagiul nostrurespectuos la doi b5rbati de frunte care, desi absenti, sunt in sufletelenoastre ale tuturora, dl. Argetoianu care a stabilit ordinea in tar5 si dl.Garoflid care a prezidat impropriet5rirea!" Un moment de tkere; apoi,in fata camarilei consternate, un raport de aplauze si ovatii nescarsite:Traiasca Argetoianu!"

Mosul ingalbenise si s-a gràbit sa ridice masa, amanand pe ceilaltioratori... la Congresul urmalor!

La iesirea din salà, Tilicá Ioanid s-a apropiat de Averescu si i-aspus: Domnule general, ce bine era daca cuvintele rostite de Cugiujnaar fi fost spuse de dvs.!" Averescu i-a easpuns ins5 numaidec5t: Dom-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 59

nule Ioanid, ce bine era &Ca Argetoianu trimitea o telegrama Congre-sului!" Bine pentru el si lichelele lui...

Numele meu n-a fost prenuntat in dezbaterile Congresului, dar unadin hotararile luate a fost direct luatà impotriva mea. Hifi la Congresuldin Chisinau partidul avea un presedinte, dar n-avea vicepresedinte. Defapt, indeplinearn eu functiile de vicepresedinte, adica de loctiitor alpresedintelui. Cu modificarea statutelor de la Chisinau s-au infiintatcinci locuri de vicepresedinti si s-au ales, in ordinea urm5toare (propu-sa de Averescu): generalul C. Coanda si C. Argetoianu, pentru VechiulRegat, Goga pentru Ardeal, Sergiu Nit5pentru Basarabia i Dori Po-povici pentru Bucovina. Prin aceast5 nerusinata alegere eram pus pepicior de egalitate cu betivul Dori Popovici si cu anonimul Sergiu Nita

iar pe cand acestia, ca si Goga, erau singuri st5parii pe tinuturile lor,eu trebuia sä impart cu Coanda Vechiul Regat, si Inca pus in coada luiCoanda! Cu alte cuvinte, de unde pana atunci aveam sub autoritateamea de fapt dac5 nu de drept, intreg partidul, nu-mi mai era ingaduitdaca m-as fi supus acestei ineptii sa ma ocup decat de o parte a or-ganizatiilor Vechiului Regat!

Inca o masura care mi-a dovedit adevaratele intentii ale lui Averes-cu si rn-a decis la pasul definitiv'.

1 Pentru a sublinia si mai lamurit aceasta capitis diminutio" in ce ma privea, ina-poiat la Bucuresti, generalul Averescu ne-a trimis pe ziva de 20 octombrie, fiecaruiadin cei desemnati intr-insa, urmatoarea Delegatie" ce punea sfarsit interimatelor mele,intemeiate pana atunci prin consensul tacit al tuturor:

DelegatiePe timpul absentei presedintelui Partidului Poporului din Capitala, o delegatie a

Comitetului Executiv Central compusa din d-niiGeneral CoandaC. ArgetoianuP. Negulescu siOct. Goga

va da solutie defmitiva chestiunilor care nu sufera intatziere si care nu ating orientareagenerala a politicii partidului. Hotararile Delegatiei se vor lua dupa prealabila consfatuirea delegatilor prezenti si ele vor fi comunicate pe data («la confiance regne!»), presedinte-lui partidului, prin Secretariatul Comitetului Executiv Central. Fiecare din delegati arefacultatea de a convoca pe colegii sal la consfatuire, indicand ziva, ora .yi locul.

Presedintele Partidului PoporuluiGeneral Averescu"

$i aci fusesem clasificat al 2-lea dupa generalul Coanda!!

www.dacoromanica.ro


Pe cand eu imi faceam lini§tit cura la Karlsbad §i petreceam pe ur-mele lui Goethe intalnite la fiecare pas, §eful nostru Mo§ Teaca profitade lipsa mea ca sa-§i calce angajamentele §i sa-mi taie unghiile", dupapropria lui expresie. De0 se obligase, inainte de plecarea mea, sa facain plenul Comitetului Executiv declaratii care sa-mi dea intreaga satis-factie §i &à puna cu botul pe labe pe cei ce se ridicasera impotriva mea§i indräzniserà sa-mi banuiasca pang §i cinstea, de§i precizase Ca inci-dentul" odata aplanat urma sa-mi reiau in partid locul pe care nimeninu mi-1 contestase niciodatà, Domnul Mo§ a socotit ca poate scapaprin tangenta" in Comitetul Executiv §i s5 ma reduca in Congres larolul unui sub-Coanda pironit intre Pipi Negulescu §i Sergiu Nita. Va-dit cauta cearta cu lumanarea. Tinut la curent prin scrisori despreaceasta tradare, marturisesc ca ea m-a lásat cat se poate de rece, cácinici un moment nu ma gandisem sà-mi mai pierd vremea in politicaalaturi de un om in care nu mai aveam nici o nadejde. Atitudinea luiimi convenea chiar, caci imi u§ura indeplinirea gestului de defmitivadespartire. Facarnicia lui Averescu a avut ins5 darul sa exaspereze peGoga, mai intai fiindca se purtase cheza§ fata de mine de buna-credint5a §efului §i se facuse de ru§ine 0 apoi fiindca era convins ca ceartanoastr5-1 facuse sa scape puterea". Pe la sfar§itul lui septembrie §i inoctombrie, Bratianu intrase intr-adevar in serioase dificultati, de ordinintern de partid, §i Goga era convins ea' fara cearta noastra Regele ar fischimbat Guvernul §i ar fi chemat pe Averescu, cad despre nationali §idespre tarani§ti, despre Maniu §i despre Mihalache nu putea fi vorbacat timp ar fi avut Bratianu un cuvant de spus. In realitate, Goga §i-afacut iluzii, Bratianu era in apogeul puterii lui §i, mai tare decal ori-cand, se juca cu Ferdinand ca cu o papu§a. Toata criza politica s-a ter-minat printr-o remaniere §i Guvernul a mai tinut doi ani §i jumatate.Dar Goga nu era in curent cu cele ce se petreceau in culisele Seraiului,0 a limas convins ea incapatanarea Mo§ului §i reaua lui credint5 fatade mine il indepartase de blidul cu linte dup5 care ofta. De aci nervozi-tatea lui in timpul Congresului din Chi§inau, butadele" §i buderiile"cu care a alimentat cafeneaua politica, dupa Congres.

Terminandu-mi cura, am parasit Karlsbadul §i am luat drumul tarii.M-am oprit 24 de ore la Viena, i in ziva de 4 noiembrie dupa-amiza,urma s5 sosesc la Bucure§ti. La Bucure§ti, prietenii mei fierbeau, §i pede o parte ca sa se racoreasca, pe de alta ca sa ma imping5 spre pasul pecare-1 doreau (§i pe care ei nu §tiau ca eram deja hotarat sa-1 fac)

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 61

prietenii mei au hofarat sà-mi organizeze o formidabil5" primire lagar5. Cum a aflat Averescu despre ce se pregátea, a tunat i fulgerat.Oamenii lui de cash au anuntat excluderea din partid a celor ce ar pre-gäti manifestare sau ar lua parte la ea. Iar Goga si Coand5 aufacut demersuri amicale" pe lang5 Popovici-Tascal, Ioanitescu, Davila(cei doi din urm5 sefii organizatiilor din Ilfov si Vlasca, care trebuiaus5 contribuie" la popularea pietii G5rii de Nord) conjurandu-i s5 nurup5 partidul" c5ci de data asta n-ar mai fi putut imp5ca pe general.Toti trei s-au ar5tat intransigenti,.c5ci nu de asta le era team5, ci tocmaiasta asteptau. De alta se temeau ei: s5 nu refuz eu manifestatia si s5 lescap printre degete, cAci ca s5-i mai domolesc, nu le desthinuisem in-tentiile mele. Popovici-Tasc5 a r5spuns lui Goga si lui Coandg a nupricepea opozitia lUi Averescu impotriva unui gest natural fat5 de unfruntas aJ partidului, si c ar fi fost mai nimerit s vin5 si generalul lagar* s pecetluiasc5 astfel imp5carea pe care pretindea c5 o dorea! Go-ga a incercat s5 miste pe Averescu in acest sens, dar n-a izbutit s5 pro-voace, din fericire pentru planurile mek, decat un zambet ironic. inrealitate Averescu era tot atat de convins ca si mine c5 o colaborare numai era posibil5 intre noi, ci manevra pour mettre les torts de moncoté". Destinul irni rezerva s5 mai suport o data exact aceleasi manevrein 1930, cu prilejul despktirii mele de Partidul Liberal numai c5atunci urma s5 tragh sforile prietenul meu Duca...

Cum spusei, teama prietenilor mei era s5 nu m5 invoiesc, eu, la ma-nifest...30a pregkità. Teregrafic m5 preveniser5 la Viena, si cum nu ler5spunsesem nimic, mi-au trimis la Arad pe Radu Pancu, un bun, inte-ligent si devotat prieten s5 ma convingl in scopul diametral opus,Goga mi-a trimis, tot la Arad, pe Tilic5 Ioanid, s5 m5 conjure s5 deco-mand manifestatia, tot restul se va aranja! garanta Tavi"! Ce e mainostim, e ch intalnindu-se in Arad, si petrecand impreuna, chci erauprieteni, Pancu a convins pe Tilic5 sä nu mai intervink lucru ce-i eracu atat mai usor cu cat amicul Ioanid nu putea suferi pe Averescu si sesocotea printre aderentii mei convins de altminteri ca mai toti (afar5de mine) c5 in caz de desphrtire Goga va merge cu noi. in gara Arad,am r5spuns numaidecat lui Pancu c5 primesc manifestatia cu condiliasd fie serioasd qi sd nu rnd fac de ras. Tilicä n-a mai zis nimic, si s-aurcat cu mine in tren pe cand Pancu a rhmas la Arad s5 telefoneze luiTasc5 si s5 ia trenul urm5tor. Era seara tarziu, rn-am culcat si am dor-mit somnul celor drepti...

cci

aceast5

www.dacoromanica.ro


A doua zi la ora 3, am sosit in Gara de Nord. Pe peron m a§teptaufrunta§ii", ce era mai bun in partid iar pe plata, masele, cu surle, custeaguri, cu flori. Am vazut multe manifestatii in viata mea, dar n-amv5zut alta mai reusifa. Ioanitescu si Davila se intrecuserà si probabil capuseser5 la bátaie multe parale. Urlau oamenii cat Ii tinea gura, si dac5n-as fi banuit dedesubturile acestei inscenari si a fi fost mai naiv, a fiputut sa ma cred omul cel mai popular din Romania. Bineinteles s-autinut i discursuri, si am vorbit si eu. Nu s-a spus nimic impotriva luiAverescu, dar nu s-a pomenit numele lui, i fiecare cuvantare s-a ter-minat printr-un tralasc5 Partidul Poporului" i un tfaiasc5 Argetoia-nu" subliniate prin urale facnite de zece mii de glasuri...

Pe mine, aceasfa prirnire nu m-a Incaizit, c5ci stiam cum sunt pusela cale asernenea manifestatii, dar pe Averescu 1-a inghetat. Caci bine-inteles Puiu Cfainiceanu a pornit a doua zi la Severin, cu raport ama-nuntit insotit de fotografii. Prirnirea ce mi s-a facut in Gara de Nord nurn-a incalzit, dar rn-a multumit. M-a multumit fiindc5 fusese reusit5nu ma f5cuse de ras; m-a multumit, fiindc5 printr-insa se 15mureau lu-crurile: trecusem Rubiconul. Cunosteam pe Averescu pe de roststiam bine ea cu toate era in stare s5 se impace, numai cu asta nu: con-curenta pe terenul mascaradelor!

L5sasem de altminteri sortii sà cada fara nici un entuziasm. Avuse-sern trei luni vreme destufa de gandit i concluziile la care ajunsesemnumai imbucufatoare nu erau. Un lucru era cert: cu Averescu nu maiaveam ce cduta in political Mai intAi fiindc5 se dovedise incapabil s5urrnareasc6 scopurile pentru care plecasem la drum cu el si atat de in-calpatanat in singura lui ambitie de a ajunge prim-ministru pe orice cale

fdrd nici o preocupare de a doua zi, incat orice indreptare in aceast5privintà era exclusà. Apoifiindcii toate firele ce ne legaserd se rupse-sera, §i era iafasi exclus sà-1 mai pot influenta in viitor pentru a-1 in-drepta pe o cale mai bura. Aceast5 prima concluzie: despdrfirea, mis-a iinpus de la inceput, i dac5 am tot amanat-o sub fel de fel de pre-texte, a fost fiindc5 nu ilia puteam hotaii incotro sd o apuc dupd des-partire. Dac5 a fi fost de unul singur, hotararea mea ar fi fost usoar5,as fi plecat de la inceputul anului, a fi parasit i pe Averescu si politi-ca, as fi petrecut verile la Breasta i iernile in strainatate si a fi incheiato carier5 ce nu-mi (Muse decal amare deceptii, cu toate satisfactiilern5runte intalnite in cale. Dar nu eram singur. Conflictul" meu in par-tid nu era numai conflictul meu. Ca mine simteau si gandeau cele mai

§i

§i

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 63

bune elemente din partid. Nu scosesem 'Inca o vorb5 si facuserä toti zidin jurul meu. Multi din fruntasii nostri, si unii sefi de organizatie o lua-sera' inainte si suferiserá pentru ideile mete" fazbunarile si ostracismulsefului. Aveam o datorie fat5 de acesti oameni, si n-am fugit niciodatade la indeplinirea unei datorii... Retragerea din viata politica se arätasedin zi in zi pentru mine mai imposibil5 si m-am vazut astfel silit s5 punla cale un plan pentru scoaterea multimilor ce ma purtau la liman.

Mi-am dat bine seama de greufAtile pe care urma s5 le infrunt. Ade-varatul rneu adversar nu era Averescu, ci Br5tianu desi nu maiaveam nimic de impartit cu dansul. Personal, nici Bratianu nu mai aveanimic cu mine, dar isi ap5ra omul situatia de stapan al politicii roma-nesti, si in aceast5 privinta nu era nimic de zis. Rupand partidul indou5, soarta fiec5rei ramuri era in maim Regelui Ferdinand. Dac5 Re-gele Ferdinand ar fi schimbat Guvernul in primele luni ale anului 1924,Guvernul devenit odios si a cdrui inldturare era cerutd de intreagaopinie publicd, §i m-ar fi chemat pe mine, n-ar mai fi ramas un om a15-turi de generalul Averescu, iar eu a§ fi putut nu numai s5 reincheg unpartid puternic, dar sa dau si Orli un Guvern national in care s-ar ficontopit cu Partidul Poporului si elementele de ordine din Partidul Na-tional §i din Partidul pranesc. Nu mi-am facut nici un moment iluziaca asemenea lucru se va intampla. Soarta noastra era in mina RegeluiFerdinand, dar mana Regelui Ferdinand era condusa de Br5tianu siBrdtianu nu putea adrnite constituirea unui organism politic care sd-itind frunte. Sistemul lui era s5 se agate de putere cat putea, si cand numai putea sa cedeze interimatul" guvernarii unei formatii slabe si ladiscretia lui, unui om care sa fie o ONO' in mainile lui. Mi-am dat bi-ne seama in acele luni in care rn-am zb5tut atat, sufleteste, ea' Regelenu va inl5tura asa de repede pe Brätianu si c5 intre mine si Averescu,Bratianu va impune Regelui pe Averescu, paiat5 ale c5rei sfori puteaufi trase cu atat mai lesne in lipsa mea de liingd dasul. Despre Maniu,Mihalache, Iorga neputand fi vorba cat timp BrAtianu sta de veghe, iareu flind temut de diinsul, mi-am dat seama inc5 din 1923 c5 succesiu-nea Guvernului BrAtianu va reveni lui Averescu, (lath' va mai avea in

jurul sdu elementele necesare ca sd o poatd primi. De aci necesitateapentru mine de a reduce la un minimum si personalitatea generalului sifortele ce-1 inconjurau. Aceast5 manevr5 mi-a cerut ins5 timp: a trebuits5 las lui Averescu cat mai multe prilejuri de a se face odios opiniei pu-blice si de a descuraja cati mai multi partizani.

www.dacoromanica.ro


Si am mai avut Inca un motiv de intarziere. Plecand de la premisaca. Bratianu nu va ezita sa aleag5 ca succesor, intre mine si Averescu,pe Averescu, am ajuns la concluzia ca singurul mijloc de a z5damiciplanurile Satrapului de la Florica era sa canalizez partidele nationale

democratice" spre putere, imp5andu-le cu Coroana, de care se de-pdrtaserd, dandu-le chez5sia spiritului meu politic si temperamentuluimeu de ordine. Pentru aceasta viitoare colaborare, trebuia insa, inaintede faptul indeplinit al despdrfirif mele de Averescu, sa pun simpatiileiorghistilor, manistilor i taranistilor de partea mea. Pentru aceste ma-nevre am avut insa nevoie de timp. Cu Iorga, articolul scris de dansulin Neamul Romiinesc, mi-a dat abia la sfarsitul lui septembrie prilejulunei impacaciuni.

Cu Maniu si cu Partidul National din Ardeal avusesem totdeaunacele mai bune raporturi personale. in Partidul Poporului, Maniu nu seimpaca cu sabia si cu pretentiile dictatoriale ale lui Averescu, si cuGoga. intre partidele noastre se tratase totusi, de mai multe ori o fuziu-ne, si in Guvernul din 1920, Maniu autorizase pe Goldis sä intre. Rup-tura n-a devenit iremediabila decfit dupa suprimarea Consiliului Di-rigent din Ardeal, care a determinat i retragerea lui Goldis din Gu-vern. Dar Maniu si ardelenii f5cuser5 pe Averescu si pe Goga räspun-z5tori de aceasta m5sur5, si nu se suparaser5 deloc pe mine, cum audovedit-o si in timpul guvernarii noastre, si dup5, in 1922, negocierilepolitice pe care le-am avut cu ei. Prin Mihai Popovici, prin Braniste,prin Goldis, prin Vaida i prin Sdrdteanu, Zed' sa solicit nlrnic, m-amaranjat farà nici o greutate de altminteri ca in caz de ruptur5 cuAverescu, simpatiile lor, f5r5 s5 se angajeze Inca la nimic, s5 fie de par-tea mea. Cu Partidul Taranesc a mers mai greu, din cauza afaceriiMadgearu". Dar Madgearu era detestat de ai lui, mai ales de Lupu, deIunian si de Stere si pe de alta parte poate tocmai din cauza asta

Lupu si Iunian si Stere erau personal in cei mai buni termeni cumine. Cu Mihalache raporturile mele nu erau nici bune, nici rele, darreformatorul taranimii romanesti ura adanc pe Averescu care indrazni-se la un moment dat sa-i taie iarba de sub picioare.

Cu Partidul Liberal odios tuturor, cu partidul nostru sfasiat si in re-facere cele trei partide democratice dominau intreaga opinie publi-ca, si toate ziarele de tiraj le sustineau. Chiar in afara de planurile melepolitice de viitor, era esential pentru mine ca in ceasul rupturii de Ave-

§i

§i

.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 65

rescu simpatiile lor s5 mearg5, in cearta noastrci, spre mine. Si le-amavut.

Randurile precedente sunt menite s5 15mureasc5 pentru ce am intar-ziat pang in decembrie cu ruptura, $i pentru ce am fost silit sA procedezin realizarea ei la o violent5 de limbaj ce nu se incadra nici in tempera-mentul, nici in obiceiurile mele.

Dup5 primirea mea triumfal5 in Gara de Nord, raporturile dintreAverescu qi mine au fost de fapt rupte. La inceput, generalul fiind Inala vie, am tratat cu el prin Coand5 i prin Goga, care tot mai sperau,impotriva tuturor evidentelor, o imp5care. Dup5 ce s-a inapoiat laBucure0i, pe la sfAr0tul lui noiembrie, lucrurile se in5spriser5 atAt, in-cat nu ne-am mai vazut. Nu voi raporta aci nimic despre aceste pala-bre" prin terti, fiindc5 ele nu prezinta nici un interes, referindu-se nu-mai la pretentia lui Averescu de a obtine consimtdmatul meu la exclu-derea prietenilor mei din partid, vinovati, pro primo (cum zicea bietulFlondor) de a se fi abtinut de la Congresul din ChiOnau §i pro secundode a fi organizat fAr5 autorizatie manifestatia de la gara considerat5 dedl. §ef (nu de gar5... ci de partid!) ca indreptat5 impotriva autoritatii sale!

Aflasem pe de aka parte, ca Averescu hot5rAse s5 convoace Comite-tul Executiv, ca s5 pun5 intreaga chestiune, si &A cear5 odatA cu exclu-derea prietenilor mei, i pe a mea. Si fiindca mi-mi trecea nici prin gandsA ma razboiesc cu Cudalbu, cu Jenic5 Atanasiu qi cu Ghenciu, intr-unComitet Executiv reconstituit pe spranceanál i-am dat drumull

Ce s5 o mai lungesc cu am5nunte care i-au pierdut tot interesul: la15 decembrie am redactat un manifest prin care am decapitat pe gene-ralul Averescu qi rn-am proclamat ef al Partidului Poporului! In acestmanifest, dup5 ce enumeram, farà nici o menajare erorile i tradarilegeneralului, continuam:

Iat5 omul a arui popularitate ne-a amagit, un moment, pe toti. Va-zusem lipsurile lui de la inceput. Dar ne consolam cu speranta, naiv5recunoa0em, ca golurile evidente s-ar fi putut implini prin munca 0truda celorlalti.

Pentru a conduce un partid in situatia de azi a Romaniei, ii trebuieunui *ef:

S5 alba increderea desAvar0t5 a Coroanei;

1 In care probabil a totuo a, fi avut majoritatea!

www.dacoromanica.ro


Sä fie un om reprezentativ al opiniei publice;Sa posede in cel mai inalt grad simtul politic.Intrucat privqte increderea Coroanei in generalul Averescu, nu am

eu cAdere sá vorbesc; dar conflictele care au pecetluit in decembrie1921 caderea Guvernului de atunci sunt 'Inca vii in mintea tuturor.

Reprezentativ al opiniei publice, generalul Averescu n-a fost nicio-data. Feti§ismul rural, de care s-a bucurat in randurile unei mase amor-fe la primul ei contact cu viata public5, n-a trecut niciodatà in tabaratiutorilor de carte, iar indatà ce masele amorfe au inceput s5 se dqtep-

te fetiOsmul, cu toate ademenirile unei oribile demagogii, s-a naruit.Cat despre simt politic i generalul Averescu, ar fi o glum6 de prost

gust, riscandu-se o imperechere.S-a vazut din sumara enuntare a catorva, de ce fantezii ori de ce ex-

travagante ar fi §i e capabil acest diletant politic, mereu absorbit deexegeza statutelor partidului.

Totu§i, lasandu-se ingfadit, generalul Averescu, prin influenta ce arfi putut exercita, v5zut mai de departe, asupra maselor, putea fi 'Inca defobs operei de inchegare a Romaniei Noi.

Este ceea ce nu a putut intelege. In multumirea vanifatii sale nufacut drum nici un imbold mai inalt. Partidul organizat de altii, acäutatsà-1 transforme in camarilà avand doar dreptul sá i se inchine cu eval-vie inaintea §ubredei sale personalitliti.

Dar ideea care a cdlduzit atiitea energii de seamd, venite la apelulnostru, nu poate pieri.

Partidul Poporului are sd trdiascd o viatd noud, dezvoltandu-se ne-tulburat mai departe.

lar anticamera d-lui general Averescu se va goli incetul cu incetul,fdrd ca lumea sd-si dea rndcar seamd de un proces de descompunere,care de azi inainte nu mai intereseazd viala noastrd political"

Valva pe care acest manifest a facut-o a fost enorma. Toate ziarele1-au reprodus §i 1-au comentat, i toate mi-au fost favorabile mie, pe-cetluind pe Averescu ca pe cel mai nedibaci §i mai prost om politicafara de Viitorul, care, nu s-a pronuntat §i s-a marginit s5-0 arate bucu-ria pentru spargerea singurului partid ce i-ar fi putut face concurent5daca ar fi fost altfel condus.

Al5turi de mine s-au declarat toate organizatiile Partidului Poporu-lui care insemnau ceva in judetul lor. Alauri de mine au venit toateelementele curate ale partidului, toti cei care aveau ceva in mintea i in

si-a

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 67

sufletul lor. Cu Averescu au ramas numai cei cu galoane pe maneci, siin mare majoritate oameni verosi i frâ scrupule. Alaturi de mine s-asteam intreaga redactie a lndreparii, afar5 de aardescul care a luat lo-cul lui Gongopol, si cu toti acesti vechi colaboratori am infiintat, chiarin ziva lansarii manifestului meu, noul ziar al partidului indrumarea,titlu pe care era sa fie dat 'Inca de la Iai gazetei noastre de lupta...

Cu Averescu a ramas insa Goga. A rátnas cu picioarele langà dan-sul, caci sufleteste s-a declarat cu mine... Un ziar de dimineata, co-mentand manifestul meu, scria:

Spartura s-a facut si este definitiva. Partidul Poporului s-a rupt in doua.DI. Argetoianu este seful unei ramuri i generalul Averescu seful celor cativagenerali i fosti

DI. Octavian Goga a limas in lotul averescan cum era de prevazut. DI.Goga se intelege de minune cu conceptiile «politice» ale generalului Averescucaci i castelanul de la Ciucea e oricand gata sa trateze cu oricine orice combi-nape numai sa ajunga mai repede la Guvern. De la ideea unui pact cu ungurii2

semnat deurfazi in castelul de la Ciucea dl. Goga a sarit la «Ideea Natio-nala» de la Cluj imbratisand miscarea antisemita, ceea ce nu-1 va impiedicamaine sa asigure pe evrei cà s-a pus in capul miscarii studentesti pentru a oscoate din mainile lui Cuza!

Acum nu-i ramane d-lui Goga deck si impinga pe generalul Averescu sáaccepte sefia d-lui Marghiloman sau a d-lui Stere dar daca d-nii Averescu-Goga vor ajunge la un acord cu «progresistii» sau cu opoporanistii» steristi, elesne de intrevazut cä nici dl. Marghiloman i cu atat mai putin dl. Stere se vorlasa condusi de generalul Averescu sau de dl. Goga!"

Defectiunea lui Goga caci a fost o defectiune3 cu toata pare-rea de rau sufleteasca datorita slabiciunii mele pentru dansul a fost bi-

Anton Bardescu, excelent element, dar influentat de unchiul s'au doctorul Bardes-cu, marghilomanist credincios, care vedea in plecarea mea de lfinga Averescu posibili-tatea partidului sau de a reinvia sub conducerea generalului! Anton Bärdescu a incetatdin viatà dupd scurta vreme, räpus de o tumoare la creier, board de care era probabildeja atins in 1923, si care ii sleise toate energiile...

2 Goga tratase si incheiase un pact de aliantà cu Partidul National Maghiar dinArdeal, peste capul meu, cu singura invoire a lui Averescu si se scuzase pe tang minecu argumentul cd era hotarfit sa tragd chiulul ungurilor"!...

3 De la inceputul conflictului, Goga s-a ardtat plin de reticente: desi in toate ocazii-le, in fata mea si a prietenilor mei, n-avea decat cuvinte de blam pentru general si pro-clama dreptatea cauzei mele, s-a inut si de pulpana lui Averescu sub pretext de impa-ciuire, flindca nu voia ca partidul sa se rupa. Duplicitatea lui a fost atat de mare, incfit a

ministri.

www.dacoromanica.ro


nevenit5, qi ca atare a resimtit-o intuitia mea politic5 care, cu tot suc-cesul" loviturii date, prevedea CA Brgtianu, *i prin urmare Regele, vorface &à atarne balanta de partea lui Averescu §i c5 nevoia ma va sili sama apropii de Maniu 0 de nationali0i, fat5 de care prezenta lui Gogaalaturi de mine ar fi constituit un obstacol de neinvins.

Prietenii mei adic5 majoritatea partidului care nu vedeau i nusocoteau atat de departe erau ins5 incantati i adevaratul" Partid al Po-porului a debutat sub efia mea in mijlocul celui mai curat entuziasm:aveau oamenii sitnt5mantul c5 se prerneniser5 qi se spalasera de mocirlain care o mana grea, despotic5 i nepriceputk ii silise s5 tralasc5.

Eu unul, am s5v5r0t totu0 chibzuitul act cu inima stransà, pe de oparte fiindc5 pecetluia falimentul defmitiv al frumoaselor planuri con-cepute in 1917 i 1918 la Ia0 pe de alta fiindca-mi dam seama detoate mizeriile i de toate compromisurile politice prin care voi fi silits5 trec ca sa scot din faga., caruta, a carei conducere mi-o incredintaseincrederea opiniei publice i a prietenilor mei. Din nenorocire n-aveamaltà solutie §i in lipsa curajului de a parasi pentru totdeauna arena poli-tick a trebuit s5 fac singurul pas compatibil cu demnitatea mea in ca-drul unor lupte patirnw pe care nu le provocasem eu...

$i ap a luat srar0t Partidul Poporului intemeiat la Ia0 in prim5varan5dejdilor din 1918, de mine, de Matei Cantacuzino i de Cuza, in jurulpamponului generalului Averescu 0 s-a naruit o legenda care n-afost nici macar un vis frumos...

Pe lespedea sub care au fost ingropate naivele noastre n5zuinti s-arfi putut &a/3a, ca o sinistr5 ironie urmatoarele cuvinte scrise de Pamfil$eicaru in foaia lui:

...i dl. C. Argetoianu a trebuit s5 suporte revolta morald a d-luiJenica Atanasiujudecata inteligentei d-lui Bou-Cudalbu, intransigen-fa de convingeri a d-lui Petrovici, energia d-lui Pipi Negulescu, coa-lizate de momfiia legendei..."

i ca incheiere a dureroaselor capitole in care am incercat sd dauceva din zbuciumul sufletesc ce rn-a dus la 010erea partidului inte-

inselat pe cei doi prieteni ai lui cei mai intimi, pe Tilica Ioanid si pe D. Burileanu.Dupà publicarea manifestului meu, acesti doi inseparabili" aifratelui Tavi , au venit lamine sa ma felicite si sd se felicite cd au scdpat de Averescu. Dupa 48 de ore Burileanumi-a scris, si Ioanid a venit sa-mi spuna cat erau de mahniti cif nu pot merge cu mine,dar nu se puteau desparti de Goga, care, spre mares lor surprindere, ramanea alaturi deAverescu...

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1923-1926 69

meiat de mine la Iasi, voi reaminti cuvintele prin care Regele Ferdi-nand mi-a talmacit cateva luni mai tarziu la Sinaia, rostul celor intam-plate. A ascultat bietul Rege lunga poveste a mizeriilor indurate de mi-ne, a tacut cateva clipe, a dat din cap si mi-a susurat: Ce vrei Argeto-ianu, are un suflet de vagmistru!".

Cititorii mei s-ar putea intreba pentru ce am procedat cum am pro-cedat ci n-am creat un partid nou. Aceasta intrebare, cititorii mei nusi-ar fi putut-o pune, daca Bratianu nu s-ar fi dat de partea lui Averescusi nu 1-ar fi intolit din nou, prin fagàduiala aducerii la putere si prin um-plutura zestrei guvernamentale" pe care i-a aruncat-o in brate in 1926.In realitate vechiul partid era al meu, i doua treimi dintr-insul aupárásit pe Averescu odata cu mine. cat de slab r5m5sese Averescu, adovedit-o faptul ca, adus la putere in 1926 de Bratianu, nu s-a pututmentine decat un an. Altfel ar fi iesit socotelile, daca cei de sus, in locsa ajute pe Averescu, rn-ar fi ajutat pe mine. Dar tocmai asta nu o voiseBratianu...

Partidul era al meu mai mult decat al lui Averescu, 1 cu toate banuie-bile privitoare la atitudinea ulterioar5 a lui Bratianu, nu puteam sd-1 lasaltuia. Nu puteam sa nu incerc sá distrug o legenda pe care tot eu o inta-risem si sa dobor omul care minase atatea n5dejdi curate. Am distrus le-genda. Daca omul a scapat din ghearele mele, n-a fost meritul lui, si dacan-am izbutit sa intemeiez din pricina vitregiei vremurilor si vrajmasieicamarilei de Sus o nou5 forta politick am avut cel putin satisfactia s5constat, ca fara mine Averescu n-a mai insemnat nimic, cu toate ca van-tunic cele bune i-au mai umflat o data panzele in anii 1926-1927...

Si mi-a fost sorocit sa dau cu el defmitiv de patnant, in iunie 1927,de data asta o, ironie! cu ajutorul aceluiasi Bratianu, care-1 sal-vase in decembrie 1923...

Unii au pretins ca, dac5 nu rn-as fi despartit de Averescu, soartaRomaniei ar fi fost alta. Asa pusa, afirmarea n-are sens. Daca Averescun-ar fi innebunit la inceputul lui 1923 si Partidul Poporului si-ar fi con-tinuat activitatea inceputa in 1922 pe baze noi, poate c5 soarta Orli arfost alta. Dar asa cum ajunsese s5 fie condus partidul in toamna anului1923, prezenta mea si a prietenilor mei alaturi de Averescu n-ar fischimbat nimic. Ar fi consfintit un faliment mai mult: pe al meu.

inainte de a trece mai departe si de a schita in aceste Amintiri etape-le straduintelor mete politice din anii unnatori, vreau s5 spun dou5 vor-

fi

9

www.dacoromanica.ro


be despre actiunea inaugurata de mine in cursul anului 1923, pe terenulmonetar fiindca aceasta actiune a avut o mare inraurire asupra evo-lutiei ideilor noastre economice §i a determinat redresarea monetaradin 1929 cunoscuta sub numele de stabilizare.

Guvernarea noastrà din 1920 §i 1921 izbutise s5 liniqteasc5 defini-tiv spiritele i s5 curme valul bo4evismului care ne ameninta de jos.Spiritele se lini§tiser5 atat de bine, Inc& primiser5 cu indiferent5, baaproape cu umilità bucurie oroarea inutile a unui nou Guvern liberal.Opinia publica, care indat5 dup5 dezastrele fazboiului ar fi reactionatcu vio1ent5, s-al5sat pâlmuita pe amandoi obrajii, i a primit cu resem-nare hothrarile cumetrilor ce conduceau din spatele Tronului destineleOrli. Contribuiser5 multe la aceast5 indiferenta fat5 de evenimentelepolitice i poate mai presus de toate, s5r5cia crescandà i greulatile vie-tii care ridicau econornicul" pe deasupra politicului" i impingeaumultimea s5 cread5 ca samsarii i zarafii de dupa tarabele liberale vorfi in stare s5 indrepte starile materiale §i s5 opreasc5 alunecareafiecaruia spre prapastia falimentului. Dupà ce, in primii trei ani care auurmat r5zboiului, am fost cu totii atat de orbiti de Romania Mare"Inc& am inchis ochii preocuparilor de ordin economic i 15sandu-netampiti de surlele i de tobele politicului" am decretat cea mai stupid5reforma agrara din cate s-au inf5ptuit pe fata pamantului i am neglijatechiparea" gospodariei noastre nationale s5r5cia ne-a deSeptat infine prin loviturile ei, i ne-am aruncat toti s5 dregem ce stricasem i s5mai scapam ce era de sc5pat.

M-am aruncat §i eu.Aceast5 inc5lecare a preocupärilor economice pe deasupra celor

politice s.a savarOt pe la sfar§itul anului 1922 i pe la inceputul anului1923, §i a fost determinat5 prin continua §i catastrofala cadere a leului.Studiind mai de aproape problemele sleirii puterilor noastre nationale,am ajuns sa-mi dau seama ca una din principalele cauze ale raului stain gye§itele noastre conceptii pe taramul monetar. Pornind de la con-vingerea absurda, nascocità de economi§tii occidentali gràbiti s5descurce haosul limas de pe urma razboiului, c5 in materie monetaràetalonul aur era inlocuit prin etalonul-credit Guvernele noastre ausocotit leul nostru de§i lipsit de acoperire metalicat, ca o monedd nor-maid in crizd trecdtoare,i au tras din aceasta premis5 fals5 concluziilecele mai nenorocite. Teoria etalonului-credit, era ins5 numai o teorie, i

I Tot aurul nostru rämasese la Moscova, unde fusese dus din prostie.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 71

nicaleri, in nici o Ora' 0 nici la noi nu se inlocuise legal acoperi-rea metalic5 a monedei printr-o acoperire bazat5 pe creditul Orli sau pealtceva. $i din punctul de vedere legal al functionarii ei 0 nu era altpunct de vedere de luat in consideratie moneda noastrà era cea maiproasfa din toate, c5ci, pe cand celelalte monede se bazau pe un stocmetalic existent, fie chiar sc5zut fat5 de circulatia semnelor" sporitaprin inflatia provocata de nevoile r5zboiu1ui, emisiunile monetare ro-mane0i nu se bazau pe 1iimic. Bo da: pe o polità semnat5 Institutului deEmisiune de calre Ministerul de Finante in functiune, dupi cum amar5tat intr-un capitol precedent al acestor Amintiri"... In aceast5 pri-vint5 ne faceau concurent5 numai Germania i Austria pr5buOte §i in-vinse, care fuseser5 deposedate de aurul lor de c5tre inving5tori. Darnici Germania, nici Austria, n-au pretins niciodat5 c5 moneta lor dedup5 rázboi era o moned5 normalà.

Aceast5 minciun5 nationalà" ne-a dus departe: ne-a dus la un pasde pieire. Fiindc5 s-a considerat moneta noastr5 ca normald 0 sc5dereavalutar5 a leului ca trecdtoare, s-au comprimat preturile la exces (ne-bunia preturilor maximale) i s-au redus bugetele la sume ridicole. Cal-culate la valoarea lor real's, la valoarea leului in aur, bugetele noastrede dup5 r5zboil au reprezentat anual, pentru Romania intregitd §i ne-voit5 s5-qi refac5 utilajul distrus, circa 250-300 milioane, pe cand ulti-mul buget al Romiiniei Mici s-a ridicat la 620 milioane!

Ni se spunea ins5: nu e nimic, e o criz5 trec5toare, leul va creste siva reveni la valoarea lui normald, §i toate vor fi bine! Ba guvernatorul135ncii Nationale, Oromolu, de vesel5 memorie, da chiar interviuri, pusde Vintil5 Br5tianu, §i anunta dinainte, nenorocitul, cu cat va cresteleul in fiecare lund (era pe la sfapitul lui 1923), i imira cifre cu vir-gule: in cutare lun5 va cre§te cu 2 virgul5 3, in luna urm5toare cu 3 vir-gufa 4, i ap mai departe pang sa ajung5 dup5 calculele lui la 100% dinvaloarea aur! Acest rezultat miraculos2 trebuia atins dac5 nu m5 in§el,cam pe la inceputul lui 1925! Reteta pentru a se atinge un asemenea

I Ma refer aci la bugetele Statului; acelea§i constatari se pot face cu privire la bu-getele judetelor §i comunelor.

2 Tot ce scriu aci se refera aproape exclusiv la guvernarea liberald (1922-1926).Sub guvemarea noasträ nu s-au spus astfel de prostii, dar s-a facut gre§eala mare sli seneglijeze problema monetarä, tot sub nenorocita inranrire a credintei ca etalonul-creditva inlocui etalonul aur. Ca ministru de fmante, eu am avut cel pulin scuza ca nu erampregätit pentru problemele fmanciare am spus-o la timpul salt dar Titulescu siTake Ionescu se considerau mari fmanciari...

www.dacoromanica.ro


rezultat era simp15: sporirea creditului Statului! Dar cum se putea sporicreditul Statului, cand comprimarea bugetului impiedica orice investi-tie remuneratorie, orice complectare sau reparare a utilajului de pro-ductie precum si normalizarea c5i1or de comunicatie, ruinate de ráz-boi? Si mai erau si pratile in str5inalate ingreuiate prin lipsa de devize,si mizeria functionarilor, si s5r5cirea tuturor celor atinsi prin compri-marea preturilor de productie... Principala ramurà de avutie a Orli,agricultura, era izbitä crunt prin taxele de export, menite s5 mentin5preturile cerealelor in interior sub cele reale din afar5 iar5si in daunacreditului tarii. Asa inc5t, cu cat se comprimau preturile, cu ata sc5deacreditul t5rii, si cu cat sc5dea creditul Orli cu atat sc5dea si valuta mo-netark si astfel Inca o data preturile. Era un cerc vicios, pe care numaiorbii nu-1 vedeau. Probabil ca-lvedea si Vintila Br5tianul, dar era Inca-patanat, si nu voia sa marturiseasca c5-1 vede, fiindca apucase pe alt5cale...

in Partidul Liberal, disciplina era ata de mare Inca nimeni n-a in-dr5znit sä se ridice impotriva politicii monetare a Guvernului. In cele-lalte partide, problemele monetare si chiar cele economice n-au inceputs5 intereseze pe conducatori cleat dup5 1926. Erau toti atit de ahtiatide putere, atit de preocupati de calk pe care &à ajung5 la Guvern, kickfleacuri" ca viitorul t5rii si ruina noastrà economicA nu-i interesau...

In aceast5 atmosfer5 grea, s-au ridicat numai doi oameni sa spun5adev5rul: unul in afara de orice partid, Alexandru Perieteanu si altuleu, tocmai in momentul in care iesisem deja cu un picior din partidul incare ma aflam. Perieteanu n-a intreprins o actiune politick c5ci nu eraom de dinamism politic, si s-a m5rginit s5 scoata in toamna anului1922 o brosura pe frantuzeste intitulafa: La monnaie, ses avaries etleurs remedes2, prin care a incercat &à dernonstreze c5 moneda depin-dea, in ce privea valuta ei, numai de raportul emisiunii cu stocul meta-lic si afirma ca singura solutie a crizei era stabilizarea monetardMeta list" la exces, Perieteanu a avut meritul s5 fie cel dintai in Euro-pa care sa preconizeze stabilizarea cursului monedelor avariate, pecand in toate tarile se urrn5rea, prin metode diferite, normalizareacursurilor, prin reducerea monedei la valoarea ei aur initialk

1 PIMA in cele din unnA s-a dat invins si el i a prezidat in Guvemul säu din 19271928 la stabilizarea monetarä.

2 Pe laugh' care a mai scris i cateva articole pe romfinqte, in diferite reviste.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 73

N-am avut cunostint5 de brosura lui Perieteanu, si am ajuns pe dru-mul meu, la aceleasi concluzii, in ce privea stabilizarea tocrnai intoiul certei mele cu Averescu. Prima mea cartulie, in jurul valuteinoastre a aparut in august 1923. Prin aceasta brosurA, dup5 o scurtAanaliz5 a greselilor sávarsite dup5 fazboi in materie monetark procla-mam ca o necesitate imperioas5 introducerea imediatd a principiuluisinceritdtii in socotelile noastre public& si pregAtirea cat de repede aunei stabilizdri monetare. Nu e locul aci s5 intru in amanuntele uneiprobleme la rezolvarea c5reia in-am inh5mat intr-o lupt5 de fiecare zi,mai intai singur, apoi, dup5 ce rn-am despartit de Averescu, impreun5cu prietenii mei lupta la care s-a asociat si Perieteanu inscriindu-sein partidul nostru. Vreau numai s5 subliniez dou5 lucruri: mai intai c5si teoriile mele monetare si solutiile date de mine in problemele valuta-re au contribuit si ele la despartirea mea de Averescu; apoi, c5 patimacu care in-am aruncat in luptà pentru triumful ideilor mele a dat in aniiurrn5tori, intregii mele activit5ti politice un colorit special, care s-a in-tins si asupra partidului meu pan5 la fuzionarea lui cu al lui Iorga. In-tr-adev5r, pan5 nu izbucnise criza in Partidul Poporului, am avut maimulte conferinte cu Averescu in care am vrut s5-1 conving CA formulelemele dau singura solutie rational5 problemelor economice ce preocu-pau pe toti. N-am putut ins5 s5-1conving; nu stiu dac5 n-a priceput, saun-a vrut s5 priceap5 ca s5 nu adopte ideile mele i &Ali arate indepen-denta. Fapt este cà n-a primit nici sinceritatea,nici stabilizarea mone-tar5 ca puncte esentiale de program pentru partid... incepuse s5 coche-teze cu Vintilä Bratianu, in n5dejdea CA acesta-1 va ajuta s5 ma ma-nance", si visa si el despre o ridicare treptat5 a leului, nth' sa priceapAc5 o asemenea urcare era nu numai imposibilà (nu s-a vazut niciodata omoneda devalorizat5 cu peste 90% revenind la cursul ei normal), darcd ar fi fost si o nenorocire o moned5 pricinuind in urcare dezastreeconomice si mai mari decal in scädere. Neputand introduce in progra-mul partidului principiile pe care le socoteam salvatoare, le-am datdrumul in august (in brosura sus-citatà)pe cont propriu, avand grijA sanu angajez intru nimic partidul din care detnisionasem dar din carefaceam Inca formal parte. Averescu a fost furios, a declarat c5 am corn-promis (!!) partidul, si a pus pe Manoilescu s5 g5seasca el o formulapentru Congresul de la Chisin5u (teoria celor dota monezi!)!

1 Cele particulare ar fi unnat, fortat.

www.dacoromanica.ro


Succesiunea evenimentelor ulterioare mi-a dat mie dreptate corn-plect5 (desi cam tarziu), ceea ce n-a impiedicat pe Averescu, in 1923sä-si bath joc de solutiile mele. Dar de ce si de cine nu si-a balut jocAverescu, incepand cu el insusi!

Brosura mea .in jurul valutei noastre, a avut un succes enorm; presas-a pus s5 discute ideile pe care pentru prima oath' cineva indráznea s5le prezinte marelui public', iar mie imi soseau zilnic scrisori nenum5-rate, cu aprobári si adeziuni, cu nedumeriri, cu cereri de 15muriri...Ziarul Argus, singura foaie independenth consacrath problemelor eco-nomice, si farà legaturi de partid, scria: DI. C. Argetoianu a dat lalumina' o extern de interesant5 brosurà intitulat5 ln jurul valutei noas-tre. M5rturisim ca" rar ne-a fost dat s5 citim o recunoastere mai sincerà

brutal5 a greselilor comise de oamenii nostri politici de la thzboiincoace..."

Si mai departe:

Odath toath intinderea r5ului constatat5 si buba pip5ith, dl. Arge-toianu g5seste fireste usor si solutia, care nu este alta decit restabilireaunei monede san5toase. Pentru aceasta d-sa crede ca' trebuie rupt v5lulsi de azi inainte pus6 problema pe «sinceritatea monetath».

S5 constat5m cu multumire ca ideea restabilirii monedei si-a facutdrum, find pus5 de un om politic pentru prima oard in adevdrata eilumina'.

M5 pot 15uda ea' niciodat5 n-a fost dus5 in tam noastr5 o campanieatat de metodic, cu athta verv5 si cu athta thbdare. Brosuri, articole, in-terviuri si mai ales conferinte s-au tinut lant, timp de doi ani. Dup5 bro-sura mea din august, prima mea manifestare mai serioas5 a avut loc inziva de 24 noiembrie, cand am tinut la Institutul Economic, dupd ce-rere, conferinta Moneda si Valuta. Am mai vorbit la Institutul Social,la Craiova (StabilLarea Monetard), la Iasi (Sinceritatea monetard), laGalati (Devalorizarea monetard), la Timisoara (Criza monetard siscumpirea traiului) etc. ducând pretutindeni cuvãntul cel bun, in alaiulpartizanilor mei politici, c5ci dup5 conferinta de la Institutul Econom-ic, devenisem si eu sef de partid!

I Broura lui Perieteanu se adresa numai unui mic grup de initiati prin modularid de prezentare al problemei.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 75

Ideile mele s-au impus incetul cu incetul panä sus, au fost adoptatepanä §i de cei mai darzi adversari ai mei din prima or5, §i am avut celputin satisfactia s5 v5d pe VintilA Bratianu prezidand in 1928 la lucr5-rile preliminare ale stabilizarii monetare, dupa ce adoptase pentru bu-getul sâu principiul sinceritatii. Au trebuit astfel 5 ani pentru ca ideilemele, combatute de politicieni numai fiinda erau ale mele, s ajung5sä se impun5. intarziere care a ruinat jum5tate Ora §i m-a silit tot pemine sd vin cu conversia datoriilor in 1931 intarziere, care ne-a fa-cut sà pierdem conjunctura favorabild a plasarnentelor capitalurilordisponibile din Occident §i a pAgubit cu miliarde economia noastrànationa15...

In 1933, am vrut sa string intr-un volum tot ce scrisesem de la 1923asupra problemelor economice la ordinea zilei, dar alte preocupari numi-au dat r5gazul sá o fac. Am scris ins5 o prefat5, pe care-mi permits5 o transcriu aci, tale quale", ca o satisfactie postum5 pentru o munc5grea §i dezinteresat5 pe care compatriotii mei n-au faspl5tit-o:

Am strans in acest volum marturisirile unei lupte de zece ani dezile dus5 pe taramul problemelor economice, monetare §i financiare,probleme cu solutia carora mintea oamenilor s-a fr5mantat adanc invremurile de dup5 r5zboi.

Interesul public a sazut desigur in timpul din urm5 fat5 de catevadin aceste probleme. Pentru altele, sunt propuneri §i solutii care nu semai incadreaz5 exact in starile de azi §i ar trebui revizuite. Nu amschimbat totu§i nimic in aceste expuneri succesive care, din etap5 inetapà, au marcat toate cotiturile crizei. Cred c5 cercet5torul de maineva putea folosi materialul adunat aci, care 15mure§te pozitiile fiecaruiain cursul unui proces pe care Istoria nu 1-a judecat inca.

Criza care incetul cu incetul s-a intins in ultimii zece ani asupralumii intregi i§i are obar§ia in dezechilibrul dintre productie §i consu-matie §i in pasivul enorm ce apas5 pretutindeni atat asupra producko-rului cat §i asupra consumatorului.

Excesele capitalismului care au dus la supraproductie industrialà §iagricolà, pe de o parte inflatia creditului care a dus la sporirea pasi-velor pan6 dincolo de absurd, pe de alta, sunt consecintele directe aler5zboiului. Fata de aceste adarici tulburari, puterea de rezistenta a fie-cárei ta'ri a fost strans legatà de puterea aparatului economic, specificfiec5reia din ele. Romania, tara aproape exclusiv agricola §i-a ales celmai r5u moment, din punct de vedere economic, pentru inf5ptuirea ma-

www.dacoromanica.ro


rii reforme care faramithnd proprietatea ruralk a distrus dintr-un con-dei cultura mare far5 sa" pun5 nimic in loc. E lucru vàdit, a reformaagrath a*a cum a fost conceputa i realizat5, a contribuit in burth parte,in coltul nostru, la precipitarea fenomenelor de s5r5cire impotriva aro-ra lupthm thr5 succes. Daa in momentul inflatiei preturilor, productianoastth de cereale ar ft rämas aceeasi, cantitativ i calitativ, ca inaintede reform5 dac5 nu s-ar fi recurs in acelaqi timp i la nes5buitam5sur5 a taxelor fiscale de export, este foarte probabil c5 am fi pututrezista far5 prea mari pagube la asaltul crizei din afath. intr-o scurt5lucrarei pe care am publicat-o in 1913 am arätat toate neajunsurile lacare va fi expus5 economia noastrà nationalà prin trecerea brusa de lacultura mare la cultura mica. Dqi scris5 cu zece ani inainte de perioadacuprins5 in volumul de fath, am crezut nimerit s5 o reproduc aci (im-preun5 cu dou5 cuvântari rostite in Senat la inceputul anului 1914) ca oprefata la capitolele ce urmeaz5 dup5 cum qi reforma agrath poate ficonsiderath ca o introducere la evolutia ulterioath a pr5buqirii noastreeconomice.

in Rom5nia intregita, prima abatere ingrijothtoare de la linia nor-malit5tii a fost inregistrath pe terenul monetar. Cea dinthi problem5 pecare trebuia s5 o rezolv5m a fost problema monedei nationale. Am fostimpreun5 cu Alexandru Perieteanu, nu numai cei dintai, dar singurii2care am cerut in anii 1922, 1923, 1924 stabilizarea monetath. Nu amfost ascultati dee& prea thrziu, dup5 sase ani, i stabilizarea s-a thcut,in condilii grayite, abia in 1929. Ea nu a fost realizat5 in momentul util,atunci and abundenta capitalurilor disponibile in Occident nu ne cereapentru investiri in stil mare dee& o monedà fix5. Ea a fost realizath toc-mai in momentul in care devenea aproape inoperanth din punct de ve-dere economic, in momentul in care se preg5teau deja vremurile deva-lorizarilor succesive realizate de atunci in atitea tari.

Aceeasi intarziere, aceeasi indatitnic5 reavointh o constathm dinpartea Guvernelor noastre qi in ceea ce priveSe lichidarea pasivelor.Am pus problema categoric Inca din anul 1929. Am prezentat Parla-mentului prima lege de conversiune in noimebrie 1931. Nici pana as-thzi problema nu a fost definitiv rezolvat5; nesfaqitele pasuiri qi mora-

1 Marea noastre I proprietate # exproprierea. Bucurevi, Socec, 1913.2 Chiar in toatA Europa!

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 77

torii, nenum5ratele m5suri §i legi exceptionale paralizeaza mai departeintreaga noastrà activitate economic5.

La argumentele aduse pentru indreplatirea m5surilor radicale pro-puse in fiecare etap5 a crizei, argumente legate prin firul bunului simtin urm5rirea unui scop unic care se degajeaz5 de la sine in paginile ur-mkoare adversarii mei politici nu au fost in stare s5 opun5 alte ar-gumente, ci numai patimä. Determinarile politice, la noi, sunt din ne-norocire numai in functie de interese: interese de ambitii personalecand e vorba de conducaori interese colective electorale, când evorba de turm5. Politica de partid, care nu e decal politica de gawk aparalizat in ultimii ani dinamica natural5 a fenomenelor economice inevolutia ei qi a pus pe cei ativa oameni care vedeau clar in neputint5de a-§i realiza programul.

Iata pentru ce am reprodus in acest volum §i cateva pagini cu carac-ter mai mult politic decat economic. Farà ele ar fi lipsit complimentulatmosferei politice in care rn-am sträduit s5 trag o brazd5 nouà pe ogo-rul pur economic; prin ele se lamure§te in acela0 timp pentru ce nu amreu§it sa inf5ptuiesc decit foarte putin din programul in care am crezutqi cred qi azi.

Tiparitura de fat5 nu este destinat5 marelui public. M-a§ multutmi s5o rásfoiasc5 tinerii care se preg5tesc pentru luptele politice de maine,tinerii care n-au trait vremurile vitregi pe care le-am trait noi, qi care arputea fi ispititi s5 cad5 in acelea§i erori ca predecesorii lor".

Dupà despartirea de Averescu, realizarea ideilor mele economice atrecut pentru mine pe planul intfii, inaintea oricaror altor preocupari deordin pur politic.

Indiferent fata de orke aka consideratie, am fost gata sa dau mana0 cu dracul, numai s5 ajung la infaptuirea, fie qi partia15, a unui pro-gram in care vedeam salvarea t5rii. In str5duinta mea de a ajunge la tin-ta ce mi-o propusesem, am fost de multe ori silit sä o iau pe c5i piezi§e§i uneori neplacute...

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL XIII-LEA

Situatia politica §i raporturile dintre partide la inceputul lui1924 Planul unei uniri cu fortele democratice Apropiere deIorga §i pregatirea fuziunii cu dansul Initiativa taran4tilorpentru constituirea unui bloc al opozitiei §i eFeul lor Propune-rea lui Iorga, de la Craiova Tratativele Iorga-Maniu Insuc-cesul lor Ma inteleg definitiv cu Iorga Contact cu *tirbei §icu Titulescu.

o

Anul 1924 a fost caracterizat, in politica romaneasca, prin incerca-rile opozitiei de a se organiza §i de a constitui prin fuziuni i intelegeriun bloc in stare sä puna capat dezmatului liberal §i in picioare un Gu-vern in masura &à faca cinstit fata nevoilor tarii. Din nenorocire, mes-chinaria oamenilor care-0 ascundeau patimile personale §i pretentiileunor ambitii nejustificate in dosul principiilor" i programelor" adus la nesfar0te pertractari", i acestea la o continua amariare a so-lutiilor practice. Blocul" n-a fost gata decat la sfar0tul iernii 1926, cucateva saptamani inainte de demisia Cabinetului Bratianu §i prin urma-re prea tarziu pentru ali putea asigura succesiunea Guvernului...

Nu voi face istoricul acestor pertractari i al fuziunilor care au pututfi aduse la indeplinire, a noastra cu Iorga in 1924, a lui Iorga i a meacu Maniu in 1925 0 nici al colaborarii" noastre cu tarani§tii dupàlupta comuna data in alegerile pentru Camerile de Agricultura din1925. Ma voi margini la cateva insemnari i la destainuirea unor faptenedate in vileag 0 voi cauta sa flu cat de scurt, caci n-am facut cutotii dee& sa batem apa in piva, i cu toate eforturile mele, n-am pututorganiza acea forta democratica" ce trebuia sa stavileasca abuzurilecamarilei i ale unui regim mai mult incorWient dee& corupt. Toatastradania noastra in ultimii doi ani ai Guvernului Bratianu inscaunat inianuarie 1922, a facut mult zgomot dar n-a lasat nici o urrna in isto-

-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 79

rie... Capitolele ce urmeaza nu vor prezenta interes decat pentru cei cevor urmari in amiinuntele bor cauzele dezastrului national la care amajuns in 1940.

Am consacrat prima luna dui:4 ruptura noastra de Averescu, reorga-nizarii Partidului Poporului. Am spus deja ca cele mai multe din orga-nizatiile lui aderaser5 miscarii noastre. Dar famaseser5 goluri pe care atrebuit sa le implinim, dup5 cum a trebuit sa refacem organizatii noi injudetele ramase cu Averescu. In special, tot Ardealul era de aranjat",caci slabele noastre injghebari de peste munti urmaser5 soarta lui Go-ga. Goga nu avea nici darul organizatiei nici talentul mfinuirii oameni-lor si n-a putut zbarndi in politica decat la Guvern, pe aripile politiei,sau alaturi de Guvern cum a fost cazul cu alegerea de la Reghin in1925, cand a fost scos de par de agentii lui Ionel Bratianu. Ca' organiza-tiile partidului din Ardeal ramaseserä cu Goga alaturi de Averescu nuera mare paguba pentru noi, caci nu faceau cinci parale. Dar daca nicicu Goga, orisicat cunoscut si popular in Ardeal ca poet, nu se putuseface nimic, cu atat mai putin puteam eu incropi ceva serios intr-un tinutde care nu ma apropiasem niciodata si care politiceste era iobagit"Partidului National si domnilor" lui. Cum actiunea mea era insa in-dreptata spre o intelegere cu Maniu nu rn-am prea sinchisit de situatialocala de peste munti; a trebuit totusi sa injgheb comitete pe unde amputut caci n-am izbutit pretutindeni comitete care sa stea devorb5 cu celelalte particle", si aceast5 injghebare mi-a cerut bataie decap si vreme. In Banat situatia era cu totul alta. Acolo Partidul Poporu-lui era tare, si sub conducerea lui Avram Imbroane imi ramasese cre-dincios mie, asa incat in acele Orli n-am intampinat nici o greutate.

Pe la sfarsitul lui ianuarie toaleta partidului" era gata si eram inmasur5 sa iau parte cu dansul la orice lupta politick farà sa-mi fie fried's5 ma fac de ras. in acel moment situatia politica era cam urmatoarea:pe de o parte Partidul Liberal puternic inchegat in jurul Guvernului sial lui Ionel Bratianu a carui card5sie cu Coroana se arata mai nezdrunci-nata ca oricand pe de alta partidele sustinute de diversele straturi aleopiniei publice, din ce in ce mai ostila liberalilor, uzati prin doi ani deguvernare. Cu toate greselile comise Partidul Liberal era Inca foartetare, fiindca era Partidul Regelui si continua sa ademeneasca prin sigu-ranta puterii pe toti lacomii si pe toti trepadusii vietii noastre publicerosi de ambitii nejustificate. Ca in toate tarile, oamenii cumsecade,oamenii inimosi care nu urmareau numai o slujbä sau un ghelir, consti-

www.dacoromanica.ro

80 CONSTANTIN ARGETOIANU.

tuiau o minoritate si dac5 blidul cu linte ar fi fost destul de copios ca s5sature mai mult5 lume, prea putina ar fi r5mas cu opozitia. Pe lang5 c5era o minoritate numeric vorbind opozitia mai avea si cusurul sàfie taiati in cinci particle care nu se intelegeau si se dusmaneau intreele. Ca s5-si valorifice pretentiile, unele din aceste partide se dedaser5la cele mai desatitate supralicit5ri electorale i siliser5 maim PartiduluiLiberal s5 recurg5 si el, pentru captarea maselor amorfe, la aceleasipericuloase metode. Se inaugurase astfel in politica romaneascA peri-oada de nenorocità demagogie care ne-a dat gata.

intre cele cinci partide de opozitie, partidul care facea mai mulfademagogie era Partidul faranesc condus de Mihalache si de o man5 deintelectuali innebuniti de ambitie, in fruntea earora stralucea dinamis-mul lui Madgearu, talentul lui Iunian i lipsa de scrupule morale a doc-torului Lupu. Lipsit5 de un program serios pentru ridicarea taranimii,actiunea Partidului Tar5nesc era cu atat mai periculoasa cu cat in dosultitulaturii atat de ademenitoare a grup5rii, in dosul c5m5sii lui Mihala-che si in dosul divagatiilor explozive ale doctorului Lupu nu era nhnic

prin urmare loc pentru toate. Partidul Táranesc se intitulase partid declasd, fiir s5 formuleze ins5 revendiarile acestei clase, fiindc5 opor-tunismul" celor ce indrumau miscarea era mai puternic decal radica-lismul" lor, si nu voiau bietii candidati la portofolii ministeriale sà-siinchid5 toate portile in fata lor. In umbr5, singurul ideolog dezinteresatal partidului, Stere, Ii esea cu rabdare panza lui pentru zile mai bunepe care el insusi le socotea foarte indepktate. Spre norocul relativ

al t5rii, miscarea tafanist5 n-a pornit din mijlocul t5r5nimii ca uncurent natural si puternic, curent ce ar fi distrus tot in drumul lui ci afost o ideologie creat5 de sus in jos si menit5 s5 fie folosit5 de cativasmecheri ca s5 ajungä in fruntea bucatelor.

Al doilea partid demagogic din opozitie era Partidul National arde-lenesc, condus de Iuliu Maniu dup5 principii democratice". Maniu sidomnii" din Comitetul de o sufa" nu se puteau hothri sä abdice de laconducerea exclusiv5 a poporului din Ardeal si in acest scop menti-neau in fiintä un partid care nu mai avea nici un rost din clipa in caretelul in urmárirea ckuia romanii iobágiti de unguri 11 infiintaserà fu-sese atins. In realitate, Partidul National nu mai era cleat o gasc5 de in-terese personale si regionale pe care Maniu, ca s5 Ii dea o fatà in lume oimbrácase in hainele democratiei integrale".

Intre oligarhia" vechilor cadre si revarsarea utopiilor nez5g5zuiteale celor noi, Maniu g5sise in cateva volume franceze traduse in ungu-

qi

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 81

reste doctrina burgheza a solidaritatii si a democratiei integrate, si i-ainchinat intreaga sa viatà.

Demagogie f5cea si Averescu, dar demagogia lui nu mai prindea;era demagogie fasufiat5 ca si personalitatea lui. Averescu f5cea dema-gogie adica fagaduia marea cu sarea fiindc5 nu mai avea altceva def5cut: ideile si conceptiile de guvernamant il parásiserà odat5 cu mine.

Singure, partidul lui Iorga si al meu, erau straine de orice idee de-magogig5. Partidul lui Iorga era Iorga si Iorga isi rumega de deceniicrezul nationalist far5 s5 se preocupe de contingentele politice. Nem5-surata lui ambitie il impingea sa' pretind5 pentru el locul de c5petenie,si tot restul nu-1 interesa. S5 ajunga el sef de Guvern, si tot restulMinister, program, Parlament se vor g5si de la sine, indiferent carear fi. C5ci Ministerul, programul, Parlamentul era sa' fie el... Prea inte-lectual ca s5 nu dispretuiasc5 masele, nu cerea si nu astepta nimic de laele; gata s5 le obladuiasc5 daca dispensatorul puterii, adic5 Regele,l-archema nu fag5duia nimic poporului dar era gata sa se umi1easc5 (peascuns) in toate culoarele Palatului.

Singurul partid cinstit, cu program, cu eartile pe faca, departe deorice demagogie, cu scop bine precizat in acel inceput al anului1924 era al meu. N-am obiceiul s5 m5 laud, si am dat destule probede modestie in cariera Plea ca s5 nu fiu invinuit de megalomanie darsinceritatea pe care mi-o impun in aceste marturisiri m5 sileste s5 spunlucrurile cum au fost. Numai eu am dat in acele vremuri grele solutiipentru toate problemele economice care dominau viata noastrà politicasi care 15sate in voia Domnului au dus tara la ruina. Ca nu urmaream caaltii scopuri personale, am dovedit-o primind in lunile unn5toare nu unset ci doi, in nadejdea sa ajung la ceva pe terenul realiz5rilor.

Din cele cinci partide la dispozitia Regelui la inceputul lui 1924,numai partidul meu era un partid obiectiv, in care ideile si scopurile"puse pe primul plan erau menite sa adune adeziuni si colaborari iareu ca Sef n-am fost decat un slujitor devotat al partidului. Din celelaltepatru, trei nu erau decat garnitur5 in jurul unui om remorc5 ce trebu-ia sA ridice la putere o ceat5 de neputinciosi. Asa era Partidul Nationa-list-Democrat (!) al lui Iorga, asa era Partidul National al lui Maniu,asa era Partidul Poporului al lui Averescu! Asa era si Partidul Tara-nese, numai c5 acolo omul" era multiplu Mihalache, Lupu, Stere siIunian (ca sa nu mai vorbesc de Madgearu) socotindu-se fiecare se..

www.dacoromanica.ro


Daca Regele Ferdinand ar fi fost un adevarat Rege si n-ar fi fost osimpla papusa in indinile lui Barbu Stirbei si ale lui Ionel Bratianu, simi-ar fi dat mie in 1924 posibilitatile pe care le-a dat in 1926 lui Ave-rescu din ordinul tutorilor sai e foarte probabil ca soarta Romanieiar fi fost cu totul alta... S5 lasam insa ce n-a fost", si sa vedem putince a fost, si curn a fost.

Am aratat deja mai sus ca-mi dam perfect seama pe cand ma des-parteam de Averescu, ca intre mine si general, Bratianu va prefera peacesta din urma ca succesor, putand sa faca din el ce vrea. Imponde-rabile politice rn-au intarit si mai mult in aceasta convingere in cursullunii ianuarie 1924. Injghebarea de organizari in toate judetele nu rn-aimpiedicat sa judec clar situatia si sa vad ca nu ma puteam margini laconcurenta cu Averescu facand dovada c5 veritabilul Partid al Po-porului" era al meu si nu al vecinului. Acest proces trebuia sa fie jude-cat la urma urmelor in fata unei instante supuse vointei lui Bratianu siBratianu nu putea, in falsa lui conceptie de guvernare, sa-mi dea drep-tate mie. Ca sa castig procesul, sä inlatur pe Averescu si sa dau tarii unGuvern destul de tare pentru a infdptui, mi-am dat limpede seama catrebuie sa leg intr-un manunchi fortele reprezentative ale intregii opiniipublice si sa dezlantuiesc valul care sä mature tot in calea lui. Numai ounire a partidelor zise detnocratice putea constitui o forca pe care Bra-tianu sa nu indrazneasca sa o infrunte si Regele sa o nesocoteasca. $iastfel s-a nascut in mintea mea planul unei fuziuni cu Maniu si cu Iorgasi al unei intelegeri de guvernare a noului partid iesit din fuziune, cutaranistii. Caci o fuziune cu Partidul National si cu cel Nationalist erapentru mine si pentru partidul meu posibila in principiu, dar cu un par-tid de clasd ca cel Taranesc, nu.

In calea planului meu stau insa doua greutati. Una, neingrdditeleambitii ale oamenilor, care, desi ar fi urmat sa-si imparta pielea ursuluidin padure, nu s-ar fi multumit niciodata cu ce li se cuvenea si ar fi do-nit sa apuce si partea vecinului alta, situatia mea personalà, fata dedemocratii integrali". Aveam peri de lup; colaborarea mea cu Averes-cu ma colorase ca partizan al dictaturii, i prin urmare ca inamic alpoporului". Personal, in afara de Madgearu (detestat de ai lui) aveaminsa raporturi bune cu toate vedetele democratiei, asa incfit, daca greu-tate de apropiere era nu era insa imposibilitate. Deferenta pe care oaratasern fata de sinceritatea lui Stere, in cele mai amare zile ale acestui

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 83

om oropsit si faptul c5 nu ezitasem s5 m5 urc cu dansul in trAsur5 laCamera si sà strábat alaturi de el orasul, sub ochii bucurestenilor mirati

imi castigase stima si prietenia celui mai pur" dintre democrati, adoctinarului ce domina spiritele in Partidul Tara'nesc. Nu m5 indoiamcA prin Stere voi ajunge la timpul oportun s5 ma impac i cu ceilaltimari democrati", pada' si cu toapa de Mihalache si cu cutra de Mad-gearu. Fat5 de ardeleni, situatia era cu totul alta. Burghezi ind5ratnici,cu toate profesiunile lor de credint5 inaintate, vecinàtatea mea cu Ave-rescu si cu dictatura nu speriase dee& pe cativa. Cei mai multi voiseràchiar s5 fuzioneze cu Averescu si cu mine, la sfarsitul lui 1919 si lainceputul lui 1920. Dar ii sup5rase pe toti dizolvarea Consiliului Diri-gent, si prietenia mea cu Goga, dusmanul lor de moarte. Si fiindcA numai voiau sä vorbeasc5 de Consiliul Dirigent ca s5 nu supere St5pani-rea, si de Goga, ca s5 nu se coboare la o chestiune personalk se inv5lu-iau in panzele democratiei" i ma tratau de reactionar. Judecata lor nuera ins5 ireductibilk si greutatea nu era de neinvins nici aici.

Am socotit c5 inainte de a incepe orice lucrare de apropiere, fie dePartidul National, fie de Partidul faranesc, era bine s5 pun ceva rosepe obraz si sà evoluez in aparentele politica mele spre democratieastfel am ajuns la hotararea s5 ma inte1eg cu Iorga, i sà fuzionez chiarcu partidul lui. Cu Iorga de mank m5 puteam prezenta ca un frate" silui Maniu si lui Mihalache. Planul meu se contura astfel in patru etape:fuziunea cu Iorga era prima etapk fuziunea cu Maniu si cu ardelenii adoua, intelegerea cu caranistii a treia si revendicarea puterii pe bazaunui program precis §i concis sustinut de intreaga opinie public5 roma-neasck a patra.

Am examinat problema pe toate fetele ei si nu mi-au sc5pat dinprimul moment din vedere greut5tile pe care puteam s5 le intalnesc incale. Cu putin noroc si cu experienta pe care o castigasem in politickam socotit ins5 cá voi putea infrunta si invinge greut5ti1e pe cafavreme dac5 a fi r5mas singur nu puteam inl5tura concurenta lui Ave-rescu dee& pe potecile umilirii i supunerii ce duceau la portita mic5 aPuterii, portit5 a c5rei cheie era in mana camarilei supus5 ordinelor luiBr5tianu. 0 politica' de ploconealà era insA incompatibil5 cu caracterulmeu. Cine vrea s5 infaptuiascâ ceva nu trebuie s5 cerseasc5 puterea cis5 o smulg5 ne-o dovedise falimentul miluitei guvernki a lui Ave-rescu. De cat s5 nia plec, era mai bine s5 plec si s5 ma lipsesc de politi-ca dar inainte de a pleca ma impinge dracul s5 fac o ultim5 sfortare

si

www.dacoromanica.ro


si s5 mai incerc o data s5 pun in picioare o fort5 politica' in stare sá cu-rete putregaiul ce ne coplesea tot mai mult. Nu reusisem cu pamponulsi cu dictatura puteam s5 am mai mult noroc cu demo ra0;

i astfel, tout compte fait" am intrat in dans si am muncit din greudoi ani si jumatate ca sal nu ajung la nimic. Caci n-am izbutit sa consti-tui blocul democratic de guvernare decal prea tarziu, in ajunul schim-bath de Guvern, si n-am mai avut vreme s5-1 slefuiesc indestul ca s5-1impun Coroanei si sà inchid gura clevetitorilor. Beatianu a putut astfels5 siluiasea constiinta Regelui si &à treacg puterea lui Averescu care seb5gase slug5 plecata la dânsul.1 M-am strAcluit doi ani si jum5tate de-geaba, dar cel putin am petrecut, cáci ceasurile traite in intimitatea con-duc5tori1or democratiei romanesti au intrecut in fantezie tot ce-mi pu-tusem inchipui.

imi adusem eu seama de la inceput, ca greutatile nu le voi intim-pina nici chiar cu tar5nistii in materie de program si de doctrináde guveni5mant ci in impacarea ambitiilor personale, pe care le stiamdesantate si quasi-ireductibile. Doi ani si jum5tate rn-am eaznit sa" tragsforile acestor paiate recalcitrante; am tras de ele p5n5 mi-am t5iat de-getele, dar n-am izbutit &à coordonez miscarile unor suflete meschinecare-si ascundeau ambitiile si 16comia in dosul principiilor si frazelorsforäitoare menite sa insele lumea.

Dupä cum voi ar5ta mai la vale, cu nimeni n-am avut de furc5 ca culorga si cu Maniu: amândoi voiau s5 fie sefi, si n-am putut sd ii Impacpin6 la urm5, asa incit putinele noastre sanse de a constitui Guvernuldin aprilie 1926 au mai fost zadarnicite si prin aceasta ireductibil5 va-nitate. Dar s5 nu anticip5m, si s5 le luam pe rand. Voi c5uta sg fiu cat sepoate de scurt in reinnoirea acestor evenimente si fapte pe care le-a in-ghitit trecutul. Sunt lucruri perimate, dar care 15muresc mizeria moralain care ne-am pr5busit in anii urm5tori...

Conformandu-m5 programului pe care mi-lfixasem, am inceput pela sfirsitul lui ianuarie s5 ma apropii de Iorga. Iorga era un caz patolo-gic, si fat5 de dânsul trebuiau intrebuintate metocie speciale. Incontesta-bila sa acuitate intelectuala era intunecat5 prin dou5 marl cusururi: va-nitatea si pripeala. Cred c5 n-a existat de cand e lumea, in clasa ei inte-lectual5, un asemenea vanitos. Aceasta vanitate era o boa15, caci se in-

1 Cu hotararea de a-1 trfida!

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 85

tindea in toate ramurile activitatii sale, pada la copilkii si la absurditatice erau in contradictie cu via lui inteligenta si cu darul de pricepere cucare il inzestrase Dumnezeu. Cu dinsul discutiile nu erau posibile; nuadmitea nici o contradictie, nu ceda o iota din ce apucase sa spuna sinu din adanc5 convingere, caci isi schimba parerile mai des deatrufele, ci fiindca nu-si putea inchipui pe nimeni in drept sa se ridicepfina la inaltimea lui si sa poata indrepta ceva in rationamentul sari. Erains5 distrat (prea invartea multe lucruri deodata in capul lui) si cadeausor in capcanele cele mai grosolane. Am povestit deja cum 1-a adusGrigore Filipescu sa se impace cu mine. In raporturile mele politice ul-terioare cu dansul, mai ales in anii 1931 si 32, am izbutit deseori sa iischimb macazul intampindandu-1 cu fraza: Ai avut dreptate dind aispus ...", spunandu-i eu ce aveam de spus, si ce el nu spusese niciodatä!Dar ca sa nu treaca de uituc, primea afirmatia mea drept buna si adoptape loc punctul de vedere pe care-1 sustineam. in politica, vanitatea luiIorga suferise adfinci jigniri la sfarsitul r5zboiului si in primii ani careau unnat. La Iasi, fata de lumea veche prabusita in rosturile ei, crezuseun moment Ca ii sunase ceasul si ca era chemat sa prezideze el la orga-nizarea Romaniei noi. Gasise chiar formula celor trei puteri in Stat: po-porul, Regele si el. improscand transeele cu Neamul Rorndnesc, adu-and pe Rege s5 faca soldatilor faimoasele fagaduieli de improprietari-re care au suparat atat pe Bratianu, crezuse ca.' va cuceri o popularitatepe temelia careia sä se aseze. Dar popularitatea nu s-a indreptat catredânsul, ci care Averescu de aci ura lui neimpacata impotriva gene-ralului. A fost prima deceptie a domnului Profesor. A doua a fost che-marea lui Bratianu la putere dupa Ministerul Coma. Bratianu si nu el!A treia in 1919, cand nu i s-a incredintat lui, istoricul national", con-ducerea tratativelor de pace la Paris (atfit ne mai lipsea!)! Ultima jig-nire a suferit-o prin numirea lui Vaida in fruntea primului Guvern deoameni noi" si prin inlocuirea Guvernului Federatiei Democratice"prin Guvernul Averescu. Iorga sarise in scaunul de presedinte al Adu-narii Deputatilor, convins ca Vaida nu va putea face fata situatiei si cava trece el, dupa scurt timp, din fotelul de la Camera in cel de la Prese-dintia Consiliului. in acest scop, a facut chiar tot ce a putut ca sa demo-netizeze Guvernul Vaida, farä sa-si dea seama, pripit cum era si orbitde vanitate, ca lucra pentru altii. De data asta insä masura a fost plina;si-a dat omul seama ca pierduse toate prilejurile de inaltare la sefiaGuvernului, ca urma sa fie prins si el in angrenajul vechii rotative de

www.dacoromanica.ro


particle si strivit, c5 nu ii mai rAmanea in materie de sefie dee& s5comande lui Toni, lui Butureanu i lui Saban-F5gete1 de la Craiova.Furios, dat poalele peste cap si s-a pus s6 injure toatá lumea, ince-p5nd cu Regele si sfarsind cu mine...

Cearta mea cu Averescu, care sfar5ma unul din factorii rotativei, is-a infatisat dinaintea ochilor ca o licgrire de n5clejde. Vanitatea luigadilat5 de Filipesou 1-a indreptat inspre mine si a scris Opera si omul,faimoasa punte de imp5care intins5 in Neamul Romcinesc... De ce nu1-as fi putut impinge si pe el la Guvern cum impinsesem pe Averescu?Aceast5 intrebare Iorga pus-o lui; dacá mi-ar fi pus-o mie, fir5spuns s5 nu se bizuie pe mine ca s5 ajung5 la Guvem, c5ci numai cuo barb5, farà popularitate, far5 sabie si cu o moarä de vant in caporicht de mester a fi fost in tragerea sforilor politice, nu puteam facenimic

Dar am spus c5 pe 15ng5 vanitatea lui excesiv5, Iorga mai era sipripit. Nu rn-a intrebat nimic, si s-a aruncat in bratele mele. Eu 1-amprimit cu plkere, cäci aceast5 imbr5tisare intra in planurile mele. CuIorga nu era nimic de facut, dar rar5 Iorga, iarIsi, nu se putea face ni-mic. Dupà cum in chimie anumite comuri nu se pot imbina decfit inprezenta unui corp strain care nu particip5 insa la transformarea lormolecularà tot astfel, simteam 15murit ca prezenta lui Iorga va in-lesni mult combinatia mea cu Maniu si cu taränistii, eliberandu-mà desuspiciunea de reactionar pe care convingerile mele autoritare o justifi-cau p5n5 la un oarecare punct.

Hot5r5t s5 trec cu Iorga de la prietenie la fuziune, am pus pe aimei" inainte de a spune eu un cuvant sä vorbeascA cu ai lui".Partidul lui Iorga se infatisa ca cea mai paradoxal5 grupare de oamenice se putea inchipui. Se dau toti drept discipolii Marelui Carturar, desinou5 din zece erau lipsiti de cea mai elementarà cultur5 si se socoteausincer apostolii" unui crez rezumat in dou5 cuvinte: nationalism qiromemism, desi nu visau dec5t gheliruri i parale. i acesti oameni, ceimai lacomi din citi am cunoscut in politica romineascä, ii jertfeautimpul si slabele lor rnijloace ca s5 urmeze orbeste pe singurul om dinRomânia ce nu Ii putea duce la limanul fericirii, adic6 al Puterii. Si ostiau, si totusi nu se clinteau. Explic5 cine poate pentru ce un gheseftarde provincie ca Butureanu, un invAtátor mediocru ca Toni', un literat

I Acesta a sralit totu0 prin ca§tiga ffisplata, iar dupd ce a para'sit pe Iorga, afost numit subsecretar de Stat in Guvernele de dictaturà ale Regelui Carol al II-lea.

§i-a

§i-a

a-ai

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 87

de Tharasi ca Ifrim, un inginer bleg ca Cihodariu, un editor far5 carteca Saban-Fagetel c5ci 5stia erau fruntasii" partidului au r5masani si ani de zile credimiosi unei formule abstracte si unui om care nicinu se uita la ei. Caci Iorga nu facea nici o selectie printre partizanii säisi primea pe oricine in rândurile apostolilor". Marturisirea unei fanati-ce admiratii, o putinic5 de murauri pentru cucoana Catincal, o injur5-tura la adresa adversarului momentului erau cheile obisnuite ce du-ceau la sufletul domnului Profesor. F515 s5 ia o infonnatie, far5 sa pa-trunda in mintea lor, domnul Profesor lua oamenii la repezeala si Iiaseza in partid la intamplare. Asa ajunsese s5 numeasc5 in fruntea Nea-mului Românesc un escroc, pe Alexandru Cusin2 si sef de stat-major peMunteanu-R5mnic, fiindca ii era ruda si se impiedica de el in casà.

Iorga Ii dispretuia partizanii si partidul, dar voia sà aib5 partid, casa poata fi sef, c5ci in vremurile pe care le reamintim sefii de particle"se bucurau de o vaza protocolafa special5 i erau chemati s5 joace rolin Sfatul Suveranului, fie si numai ca figuranti. De douà-trei ori pe anIi aducea aminte de partid, ii aduna undeva, Ii da indrum5ri pe care leuita a doua zi, nu da cuvantul nimanui, Ii lua p51aria i pleca. Apostoliise descurcau cum puteau, si cativa din ei au izbutit chiar s5 injghebe injudetele lor organizatii electorale destul de tari. Dar dac5 dl. Profesornu avea nici o consideratie pentru p5rerile politice ale partizanilor sai,se arata in schimb foarte sensibil fat5 de toate clevetirile lor, si cele mait5mpite intrigi ii faceau usor drumul in acest suflet in care veghea,vesnic treaza, suspiciunea.

in realitate, partidul lui Iorga era Iorga si oricfit de absurdá poatep5rea aceasta formula, fuziunea o faceam cu el, nu cu partidul &Au.Pentru desávirsirea formelor insa, si mai ales ca s5 evit nemultumirile

intrigik viitoare, am vrut sa ma asigur intai de partidul domnuluiProfesor. Data find marea superioritate de clas5 a fruntasilor partiduluimeu fat5 de ai lui Iorga, ma temeam ca nu cumva acestia sa pun5 betein roate unei fuziuni. Temerile mele n-au fost insa intemeiate. Iorghis-tii erau asa de ahtiati de Putere si asa de convinsi ca numai eu puteamimpinge pe seful kr pan5 la Guvern, *Mat au sant pe ideea fuziunii, laprima aluzie f5cuta de prietenii mei. Apostolii au inceput s5 vie unulcfite unul la mine si s5 imi ceara sä iau initiativa unei contopiri de par-tide care, in ce ii privea pe ei, ar fi primit5 cu entuziasm. Eu tn-am läsat

1 Doamna Iorga, de altminteri o grant& sora profesorilor Bogdan.2 Care a mai escrocat si pe a1ii, nu e vorbá!

www.dacoromanica.ro


greu, n-am zis nu, dar nici da, obiectandu-le ca ideea trebuie sd secoacd. Prietenilor mei le-am dat instructii, sa sufle pe foc cat vor putea,ca ideea sa se coaca mai iute -iar eu am inceput sa fac vizite lui Ior-ga, vizite in care i-am vorbit despre toate, numai de fuziune nu, caciimi cunWeam omul §i trebuia pregatit. La dansul, din nefericire nu semai putea coace nimic dar cu dansul se puteau cOace Inca multe. Amvorbit de una de alta, de frumusetea Venetiei, de indaratnicia ardele-nilor, de freza" lui Mihalache, de scrobiturile sufleteSi ale lui Maniu

§i astfel am ajuns i la ideea formarii unui bloc democratic de opusliberalilor... Vezi domnule Argetoianu" spunea Iorga incantatnoi doi ne-am putut intelege intr-o clipa, dar cum sa te intelegi cu Ma-niu i cu Stere?" Nimic nu e imposibil, pentru un om care a desci-frat ca d-ta tainele arhivelor de la Frani, de pe vremea Dogilor", i-amraspuns eu razand! Da, da, venetienii au fost cei mai iscusiti politicidin lume!..." Era fericit ca il pusesem oarecum pe o linie cu Dogii Ve-netiei, qi numai vanitatea il oprea sa-mi ceara pe loc fuziunea vani-tatea care il silea sd md lase pe mine sd cer... Eu insa n-am cerut deo-camdata nimic §i 1-am lasat sa mai Wepte.

Despre proiectele mele cu Iorga, nu vorbisem cu nimeni in afara deprietenii mei politici pe care-i insarcinasem sa ia contact cu iorgh4tii.Dar vorbisera ei, qi mai vorbisera qi iorgh4tii, a§a Inc& ideea unui blocdemocratic a inceput &à fie agitata in cercurile politice qi prin redactiilegazetelor pe la fmele lui ianuarie qi la inceputul lui februarie qi salifaca drum §i in Partidul National qi in Partidul Taranesc. 0 unire atuturor fortelor democratice nu era insa uwr de infaptuit §i nu se putearealiza cu una cu doua. Pe de alta parte Partidul Taranesc i PartidulNational erau exasperate de legiferarile liberare. Partidul National seopusese din rasputeri noii Constitutii. Partidul Taranesc se ridicase cuo vigoare §i mai mare, sub impulsul lui Madgearu, economistul par-tidului, impotriva legii comercializarii bunurilor Statului, lege ce seafla tocmai in discutia Parlamentului la inceputul anului 1924. Pada' sase ajunga la un bloc democratic prin fuziuni ce nu erau Inca pregatite,tarani§tii au luat in primele zile ale lui februarie, initiativa unei uniri aopozifiei impotriva legiferarii liberale i a Guvernului Bratianu. Fiind-ea' aceasta initiativa a fost primul pas care a dus la intelegerea realizatain 1925 intre partidele Iorga, Maniu, Mihalache i Argetoianu, repro-duc aci declaratia Partidului faranesc, azi uitata de toata lumea darcare a facut valva mare in momentul publicarii ei:

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 89

Comitetul Central Executiv al Partidului Pthnesc, in sedinta sadin 10 februarie crt. luand in discutie chestiunea fonngrii, in actualeleimprejufari, a unui bloc al opozitiei, a ajuns la urnfatoarele incheieri:

Lufind puterea prin uzurpatie si impotriva normelor constitutionale,fabricându-si un Parlament prin violentarea vointei nationale si prinfraude, prima grijà a guvernarii liberale a fost sà-si asigure dictatura

printr-un surogat de Constitutie impusá tarii cu forta armatä.Dupà doi ani de preg5tiri in care si-a dovedit complect incapaci-

tatea de a aseza temeliile pentru restaurarea economicá si fmanciaräastazi organizeaza asaltul indraznet pentru cotTopirea avutiei Statului sipentru monopolizarea complecta a vietii economice si politice nationale.

Este o necesitate nationalä ca toate fortele vii ale Orli s5 facâ frontunic pentru salvarea avutiei publice si a libertalilor cetatenesti, z5dar-nicind tentativa de subjugare a intregii vieti sociale si politice.

in consecintà, Partidul pranesc ii afirm5 convingerea despre ne-cesitatea incheierii unei intelegeri cu partidele de opozitie, cu urma-torul scop:

1) Impiedicarea planului Guvernului liberal de a realiza legiuirilede aplicare a Constitutiei sale si a legilor de acaparare a avutului Statu-lui.

2) Wasturnarea Guvernului liberal.3) Stabilirea regimului legal si constitutional.In vederea realizarii acestui scop, Partidul Pra'nesc crede a se im-

pune de la sine necesitatea ca partidele coalizate s5 declare a nu voraccepta nici intr-un caz puterea deal in conditii care i-ar ingtidui anu-larea legislatiei liberale.

Partidul Tararksc este constient a intr-un Stat civilizat raporturilecontractuale intre Stat si particulari incheiate in chip legal de Guvern,trebuiesc respectate cu sfintenie. Fiind dat ins5 cä Guvernul liberal esteun Guvern de uzurpatie lipsit de orke baza si constitutionaläca unul care a acaparat puterea prin fraude si violente Statul nu poa-te fi legat in mod legal de actele acestui Guvern.

In consecinca va urma ca partidele coalizate s fac5 cunoscut opi-niei publice, c5 ele nu se vor simti legate de legile impuse tarii de acest

lata exagefarile politice ce au demonetizat azuintele cinstite si au dus la consoli-darea regimurilor de pungasie si de jaf...

politic5

www.dacoromanica.ro


Guvern i nu vor respecta angajamentele luate Med' drept in numeleOrli de acest Guvern.

Partidele coalizate se vor indatora de asemenea pentru stabilireaordinii legale de a nu accepta puterea dee& in conditii care ar asigurafunctionarea normal5 a regimului constitutional i parlamentar.

In acest scop este necesar5 garantarea unor alegeri libere i sincereprintr-o conventie specialà precis5 qi detaliatk ce va trebui sa" corn-

plecteze aceast5 intelegere.Odata admise aceste baze principiale, urmeaz6 a se preciza mijloa-

cele tactice de lupt5 parlamentarà i extraparlamentarkPartidul Pranesc crede c5 numai in aceste conditii poate fi restabi-

lied' ordinea legal5 in Romfinia i asigurat5 dezvoltarea normal5 a Orli.Partidul pranesc este dispus a colabora cu toate fortele opozitio-

niste, in marginile in care aceasta colaborare duce la intronarea regi-mului constitutional qi parlamentar san5tos".

Declaratia Partidului Tar5nesc ne-a fost inmanatà, fieckui ef departid, de c5tre un fruntaq al partidului, care ne-a dat citeva l5muririsuplimentare i ne-a cerut un easpuns. La mine a venit doctorul Lupu.

Initiativa taranist5 constituia cum zice neamtul ein Strich durchdie Rechnung" in planurile mele. Partidul Tar5nesc se socotea partidulmaselor electorale, cel putin in Vechiul Regat i in Basarabia i caatare 4i luase nasul la purtare, convins c5 fat-5 dansul nici un Guvernnu mai era posibil in tara romaneasc5. Dac5-1 lasam s5 ia el initiativaunui bloc democratic, ar fi pus astfel de conditii Inc& nici o intelegere,necum o fuziune, n-ar fi putut fi realizata qi o incercare de felul acestaera greu sa fie reluat5 cu sorti de izband5 dac5 ar fi dat o prima datagreq. In naivitatea kr de oameni far5 experienta politick t5r5n4tii maipuseserà qi dou5 deplorabile conditii. Prima, nerespectarea angajamen-telor contractuale semnate de Guvern, ne-ar fi indepartat iremediabilde la putere a doua, conditia unui acord electoral prealabil consem-nat intr-o conventie specialk precisa i detaliatá", ar fi zadarnicit de lainceput orice posibilitate de intelegere.

0 intelegere de guvernare sau un bloc democratic util nu se puteaurealiza cleat pe baze legale i nerevolutionare. Pentru aceasta trebuiaint5i s5 ne intelegem noi, partidele burgheze, al lui Iorga, al lui Maniui al meu ca s5 impunem apoi razvràtitilor Secerei autoritatea noastrà

coalizat5 i sa-i convingern s5 primeasc5 un program realizabil in loculfanteziilor lor de diletanti n5bädàioqi, in materie de guvern5mant.

www.dacoromanica.ro

ME MO RII, 1923-1926 91

afara de aceste consideratii, mai era un rnotiv care rn-ar fi impie-dicat pe mine personal s5 iau in serios oferta taranistilor. Era faptul caadresasera propunerile lor i generalului Averescu i partidului SU, cucare eu unul nu mai puteam primi nici un contact. Un refuz categoricnu era totusi posibil, caci rn-ar fi invrajmkit cu un partid cu care voiam

fac mai tarziu, dupà fuziunea mea cu Iorga cu Maniu, o intelegerede guvernamant. Raspunsul meu devenea astfel delicat. L-am formulatin modul urmator:

Partidul Poporului e convins c5 in circumstantele politice de azi unacord a cat mai multor partide din opozitie ar fi binevenit.

Partidul Poporului este prin urmare dispus sa ia contact cu oricarepartid din opozitie, animat de acelea.yi convingeri ca dlinsul, in ve-derea stabilirii unui asemenea acord si crede ca o intelegere a opozitieise poate face in jurtil celor trei puncte formulate de Partidul Taratiescca scop al acordului, i anume:

1) Impiedicarea planului Guvemului liberal de a realiza legiuirile deaplicare a Constitutiei sale si a legilor de acaparare a avutului Statului.

2) Rasturnarea Guvemului liberal.3) Stabilirea regimului legal si constitutional.Pe baza acestor idei, Partidul Poporului e gata s5 incheie o conven-

tie de conlucrare cu celelalte particle de opozitie, convenfie al cdruiconfinut va trebui stabilit de comun acord".

Am trimis acest rkpuns cu inima cu atat mai usurata cu cat aflasemCa Iorga refuza categoric sa stea de vorb5 cu un partid condus" de Ste-re si ca Maniu speriat de clauza electorate era hotirat sä torpileze"incercarea, fara sa ia totusi o atitudine lamurita, dupà obiceiul salt.

Iorga a skit ca ars, cand i s-a prezentat de Madgearu si de Miha-lache propunerea de colaborare. El, aláturi de Stere niciodata! Candma gandesc c5 un an mai tarziu 1-am adus sà primeasc5 totusi colabo-rarea oropsitului basarbean, ma mir i eu cum am ajuns la o asemeneaminune. Pentru moment, n-am intervenit insa deloc, caci atitudinea luiIorga imi convenea de minune.

intre Maniu si partidul sau, (partid de domni", partid de mici bur-ghezi) i Partidul Taranesc existau trei legaturi: cuvantul democra-tie", amintirea guvemarii comune sub Vaida i frica. Mai ales frica.Maniu era ingrozit la ideea ca Mihalache cu camasa i cu Secera lui vadescaleca in Ardeal si Ii va fura alegatorii. De frica acestei expropierielectorale", Maniu era gata sa ia pe caranisti in brate, cu 0 singura con-

sa i

ci

www.dacoromanica.ro


ditie: s5 nu treac5 Carpatii in Ardeal. Ideea unei imbrätisari" nu erains./ coapt51, nici de o parte nici de alta. Wanistii porniser5 cu organi-zatiile lor in Transilvania si nu prea voiau sä dea inapoi, iar oamenii luiManiu nu se deprinseser5 Inca cu declamatiile demagogice, nu erau

convinsi c5 tot ce zboar5 se si m5nanc5...In asemenea conditii, a dat si Maniu un ráspuns plin de reticente,

prin care primea far./ sà primeasc5 oferta tarànistilor:Partidul National Roman primeste cu vie satisfactie propunerea

Partidului Taranesc de a colabora la formarea unui bloc al intregiiopozitii pentru a impiedica incercarea Guvernului liberal de a robi tara,atat politiceste cat si economiceste.

Oferta Partidului Tar5nesc iw contrazice in principiu vederile Par-tidului National Roman, exprimate in repetate randuri.

Partidul National Roman accept./ deci in principiu oferta PartiduluiTaranesc, de a forma un bloc puternic al opozitiei.

R5mane ca dup./ ce se va constata care anume partide din opozitiesunt dispuse sà adere la constituirea blocului, sà stabileasca mijloacele

tactica de lupta, textul definitiv al acordului precum i declaratia cear trebui publicate.

R5spunsul lui Maniu a z5darnicit incercarea t5r5nistilor de a formaun bloc al opozitiei sub inspiratia si din initiativa lor, eaci Mihalacheconsortii urm5reau o aliant5 mai ales cu ardelenii: pe noi, cei iesiti dinoligarhie" ne poftisera si ne-ar fi primit ca simple accesorii, numai cas5 poat5 zice c5 aveau in manä intreaga opozitie. Trecusem un marehop. Dar pericolul putea s5 se iveasc5 din nou, c5ci tafailistii nu erauoameni care sa" renunte la conducerea opozitiei i s5 se lase descurajatide un prim esec". Ca s5 evit5m pericolul unei egemonii t5raniste, tre-buia s5 inlocuim initiativa lui Mihalache prin alta, c5ci ideea unei coa-lizari a opozitiei era in aer si opinia public./ ne cerea sa facem ceva.Formula unui bloc al opozitiei nu putea fi ins5 reluat5 a doua zi dup5 cese prabusise in mainile t5r5nisti1or. Trebuia propus5 alta. M-am ganditatunci s5 modific putin planul pe care mi-1 propusesem, i inainte de aproceda la o fuziune cu Iorga, sá imping pe acesta s5 fac5 o propunerede fuziune a fortelor nationale". tiam dinainte ca. Iorga nu va priminiciodat5 o fuziune cu taranistii fuziune pe care n-as fi putut-o priminici eu si c5 va face propunerile sale in asa fel incat in afar./ de mine

I Fuziunea celor douà particle nu s-a realizat cleat in 1926, dup5, chiulul pe careBriltianu 1-a tras lui Maniu cu prilejul schirnbarii de Guvern.

in-ea'

si

ai

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 93

de partidul meu sa se simta vizat Maniu i Partidul National. Mai§tiam ca pe cat era Iorga de pripit pe atat era Maniu de lent i de pre-caut, qi c5 o fuziune cu dansul cerea luni i luni de pertractari. Imi con-venea de minune §i o asemenea intarziere, caci tot ce ceream eu era caIorga sd agdie pe Maniu, s intre in vorb5 cu el gi sa impiedice pe Ora"-ni§ti sa-i cada in spinare. Iorga §i cu mine urma sa luam astfel din mai-nile taraniqtilor initiativa unei concenteari a opozitiei iar dup5 raspunsuldilator al ardelenilor, ce nu putea lipsi, sa procedam, noi, la o fuziune in-tre partidele noastre, i sa continuam, conform planului meu initial, per-tractarile de fuziune cu Maniu §i sa pregatim apoi o intelegerede opozitie i de guvernare, cu tar5n4tii, fara s5 fuzionam insa i cu ei.

Iorga a fost incantat de rolul pe care i-1 destinam i a imbratipt cuentuziasm planurile mele. De unde nu avusese pana atunci decat zefle-mele pentru Maniu §i pentru Comitetul lui de 100, a inceput sà scrie ingazeta, i mai ales s5 vorbeasck numai bine despre ardeleni §i sa cautesa-i intalneasca. Dup5 ce a pregatit bine terenul 1-am ajutat i eu catam putut dl. Profesor s-a dus la Craiova, pe la inceputul lui martie §iacolo, intr-o intrunire publica, a rostit un calduros apel la unire i lacolaborare, punand in ce privea Partidul National punctele pe i.

Invitatia a fost atat de clara, atat de calduroasa, Inca Maniu s-asimtit dator sà raspunda Domnului Profesor in scris. Probabil ca qi lor-ga i Maniu facusera in aceeai clipa acela§i vis: §i unul i altul s-au va-zut in fruntea celei mai puternice coalitii politice de opozitie qi in cu-rand §ef al viitorului Guvern. *i din contactul avut i cu unul i cu altulin acele zile pregatitoare ale unei noi actiuni politice, am avut impresiaca fiecare se bizuia pe mine pentru consfintirea sefiei Caci dinprimul moment s-a pus fara sa se punk intre aceqti doi oameni, ches-tiunea eftei! *i cum putea fi altfel, cand i Iorga i Maniu n-au urmaritin viata decal ambitiile lor personale?

Dupa inapoierea lui Iorga de la Craiova, Maniu i-a trimis in ziva de15 martie urmatoarele randuri:

Stimate domnule Profesor,in legatura cu importanteie dvs. declaratii de la Craiova cred din parte-mi

necesar i a dori sa examinam impreuna situatia politick care ne prezinta zide zi noi dificultati interne 0 externe.

Daca sunteti i dvs. de acord sunt cu placere la dispozitia dvs. pentru o in-talnire unde i and doriti dvs.

si

politic5,

www.dacoromanica.ro


Rugandu-va sa primiti asigurarea osebitei consideratii §i stime ce va pas-trez, sunt al dvs. devotat.

Iuliu Maniu"

La aceast5 scrisoare Iorga a raspuns numaidecat:

Stimate d-le Maniu,Cuvintele mele de la Craiova pline in adevar de recunoa§tere pentru imen-

sele servicit aduse de Partidul National din Ardeal cauzei romane§ti inaintearazboiului de eliberare §i pentru popularitatea de care in amintirea acestor ser-vicii el continua a se bucura intre romanii ardeleni, tindeau la posibilitateaunor discutii in vederea alcatuirii Partidului Democratic National, Monarhic §iLegalist, intrebuintand metode intelepte de lupta, de care Romania are nevoieneaparata pentru a ie§i din haosul §i dezagregarea de azi.

0 intalnire cu dvs. ca §ef al acelui partid mi se pare §i mie de folos, nupentru organizafiile noastre, care cer deopotrivi o refacere radicald in alai-tuire, program si melodd, ci pentru fara in funcfiune de care avem dreptul dea exista.1

Discutiile noastre ar putea aduce rezultate capabile de a fi puse in scris §icomunicate opiniei publice, daca, precum nu ma indoiesc, ankindoi vom adu-ce in ele acelasi spirit de sacrificiu si de infelegere a vremurilor2, care, pretin-zand inlaturarea tiraniei, se dau inlaturi cu scarba Nä de incercarile revolutio-nare, ducand la anarhie, §i de agitatiile internationale uneltite de tradatorii raz-botului.

Daca am avea in Bucure§ti prieteni comuni, v-a§ oferi sambata seara la ora10 terenul neutru al casei vreunuia din ei. Cum insa ace§ti prieteni nu-i cu-nosc, §i dintre noi doi eu singur am o locuinta statomica, ne-am putea intalnila mine daca nu vedeti o impiedicare in aceasta.

Primiti va rog asigurarea unor vechi §i bune amintiri §i a consideratiei deo-sebite pentru luptatorul contra opresiunii maghiare, ce sunteti dvs.

N. lorga"

Am reprodus aceastà scrisoare nu numai ca document istoric, dar i

fiindc5 ea zugràvqte pe Iorga, ap cum era. Pripit §i r5u... zorit s5ajung5 b5tind din palme efhull hunui mahrrre pahrrrtid", DomnulProfesor propunea lui Maniu, acest Fabius Cunctator al politicii noas-tre, s5 pun5 intr-o singurà intrevedere, in scris, rezultate pe care s5 le i

aduca indatà la cunWinta opiniei publice... i ca sà-1 aducg la acestrezultat i s5-1 ademeneascg la sacrificii i la intelegerea vremurilor",

1 Subliniat de Iorga, in scrisoarea lui.2 Subliniat de Iorga, in scrisoarea lui.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 95

dl. Profesor face in treacat o aluzie nepl5cuta la Stere (...si de agitatii-le internationale uneltite de tradatorii rázboiului"), desi stia c5 ardeleniise imprieteniser5 cu basarabeanul, si trateaz5 pe dl. Prezident Iuliu atatde sensibil in aprecierile ce priveau personalitatea sa, de om farà domi-ciliu stabil'. Si la sfarsit, colac peste pupàzà, ii acord5 stima i consi-deratia sa, numai in calitate de fost luptator impotriva opresiunii ma-ghiare!

Cu alte cuvinte: domnul Maniu la fuziune, si repede; esti un fost1upt5tor contra ungurilor, dar rar5 domiciliu permanent in tam roma-neasca, i n-ai habar de political F5 sacrificii, renunta la taranistiiodiosi si la ideile revolutionare si dà mina cu mine!

Dar asa era Iorga, stiau toti c5 era asa.Maniu nu s-a sup5rat si s-a dus cu mare plkere" la Iorga. Conver-

satia a fost lung5; de fapt a fost mai mult un monolog al Domnului Pro-fesor, intrerupt din cand in and prin ate un cum nu", prin cate un s5vedeti dvs." timid. La sfarsitul convorbirii Iorga a socotit fuziunea cafacuta (cu dansul si cu mine, c5ci rarà sä fie autorizat, vorbise si de par-tidul meu) dar Maniu a incheiat prin observatia c5 Partidul Nationalera un partid democratic si Ca prin urmare trebuia s5 ia i avizul Comi-tetului &au, faimosul Comitet de 100. Si-a adus atunci aminte i Iorgac5 si partidul sau era un partid democratic si cà avea un comitet de con-sultat. In realitate, Maniu era hotarat sa nu fuzioneze. Nu dispretuia de-loc o apropiere de Iorga si de mine (dovad5 ca a facut fuziunea cu noiun an mai tarziu) dar voia intai sa-si 16mureasc5 situatia fata de tara-nisti. Dorinta lui secrets era s5 inghit5 intai pe taranisti, i apoi, astfelintarit si cu o temelie electorala solida de o parte si de alta a Carpatilors5 ne anexeze i pe noi, fie si numai ca sd ne neutralizeze, i s5 fie elsingur stapan peste noul bloc democratic si antiliberal. Din nenorocirepentru el, in primavara anului 1924, taranistii imbatati de popularitatealor electoralà, i plini de iluzii, cu privire la potentialul lor politic, nuvoiau sa aud5 de fuziune. A trebuit sà-i loveasca Bralianu si pe ei cumaciuca in cap, prin chemarea lui Averescu la putere in 1926, ca s5 sedezmeticeasca si s5 alerge la randul lor dup5 Maniu si dup5 fuziune...

Concluzia intrevederii intre Iorga si Maniu a fost prin urmare caambii sail" s5 supun5 fiecare comitetului sau proiectul de fuziune.

Maniu nu se instalase Inca in acele vremuri la Athenée Palace, si-si plimba ghioz-danul cu cdmasa de schimb de la un prieten la altul...

si

www.dacoromanica.ro


Dar repede... dar repede!..." a repetat Domnul Profesor, insotindulioaspetele pâna la u§a.

Domnul Profesor era el democrat, dar nu se prea incurca cu comite-tele. Ap incat a treia zi dupa intrevederea avuta cu dansul a fost in ma-sura sa trimita lui Maniu urmatoarea epistola:

20 martie 1924

Scumpel domnule Maniu,

Consultand Comitetul Executiv al Partidului Nationalist-Democrat asuprarezultatelor atinse prin convorbirea noastra de samba.* el m-a insarcinat sa vaaduc la cunostinta parerile sale.

Cred ca dvs. yeti fi cules opinia aderentilor Partidului National (!!) i cavoi avea pl5cerea sà constat Ca intenfille ambelor grupciri corespund, pentrumai marele folos al fthii .yi pentru asigurarea in Stat a ordinei prin libertateadisciplinatci in jurul Regelui fi a Ideii Nafionale.

Deocamdata cred ca aceasta corespondenta nu trebuie comunicata publi-cului (era grabit Domnul Profesor, dar si prudent!), cum e o datorie sa o facemde indata ce vom avea rezultatul, oricare ar fi el, al deliberarilor dvs.

Sigur ca ele nu vor zabovi prea mult, data fiind sinceritatea noastra si for-ma atal de clara in care o exprimam (aci Iorga face o aluzie la diferitele zvo-nuri ce ii parvenisera despre dublul joc pe care-I incerca Maniu, cu noi cutaranistii), va rog a crede 'Inca o data in sentimentele mele de stima deosebitasi de afectiune.

N. lorga"

La aceasta scrisoare era anexat i urmatorul proces-verbal:

Proces-verbalDelegati a Permanenta a Partidului Nationalist-Democrat supune prezentul

proces-verbal aprobarii d-lui N. Iorga, seful partidului, i Ii exprima odati cuaceasta intreaga sa incredere, lasandu-i deplina latitudine in conducerea trata-tivelor cu Partidul National Roman i cu Partidul Poporului de sub sefia d-luiArgetoianu.

In afara de punctele stabilite de seful nostru in convorbirile deja avutepe care le aprobam cu totul, supunem atentiei sale urmatoarele diziderate:

I La Iorga, epitetele aveau o mare important:A. Stimate", Scumpe", DomnulePresedinte" sunt cuvinte care destainuiesc mai bine dee& o lung analizA staressufleteascA a Profesorului in corespondenta dintre dansul i Maniu, reprodusA aci...

gi

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 97

1) Programul se va redacta de o delegatie formata din reprezentanti ai ce-lor trei partide, care vor cauta sa puna de acord programele actuale, tinandu-sesocoteala de cele mai urgente nevoi ale tarii.

2) Primul comitet executiv al partidului fuzionat va cuprinde intr-insul otreime cel putin din membrii Partidului Nationalist-Democrat.

3) Conducerea partidului fuzionat se va hotari de comun acord intre celetrei partide.

4) In ceea ce priveste numele partidului fuzionat, in vederea cal titulaturatrebuie sa desemneze si tendima inaintatä a noului partid, se poate adopta fieformula de Partid National Democrat" fie aceea de Partid National al Ro-maniei Unite", fie orice altà titulatura care si reprezinte ideea de Partid Natio-nal de stanga.

C. Ifrim, Bufureanu, Cihodariu, Toni, Ta.ycd, Fdgefel"

Cu tot zorul lui Iorga, Maniu si-a luat ragazul pentru raspunsul sat'.L-a dat dupà 14 zile, ceea ce, totusi, era un record de viteza pentru dan-sul si pentru ardelenii lui. Maniu 1-a inmanat la 3 aprilie, la orele 4, laCamera, Profesorului furios fiindc5-1 citise deja la orele 3 in Viitorul i

aflase ea' era negativ...Reproduc si aceasta proza, ca sä nu se piarda, impreuna cu raspun-

sul pe care dl. Prezident 1-a primit a doua zi:

Mu lt stimate domnule Profesor,

Partidul National Roman este viu miscat de propunerea Partidului Nation-alist-Democrat, ca printr-o fuziune a celor doug partide sa se creeze o fortapolitica comuna pentru intronarea democratiei nationale si radicalel.

Munca savarsità de dvs., domnule Profesor, pentru desteptarea si intarireasentimentului national, conceptia nationala luminoasä si profimdg pe care atiraspandit-o o viata intreaga apropie Partidul National Roman fatal de partidulpe care dvs. il prezidati.

Cu toate acestea tinem sa precizam de la inceput ca astfel cum s-a formu-lat propunerea de a se crea un partid nou national de stanga, partidul nostru nuo poate accepta, deoarece noi nu putem nici macar in forma indirecta sa des-fiintam partidul creat de natiunea romaneasca din zbuciumul si lupta ei nesfar-sità pentru libertatea si pentru mentinerea nestirbitä a ideii nationale. Domniavoastra ca istoric, domnule Profesor, veti simti mai bine cà nu vrern si nu pu-tern &á fasturnam valorile morale create de el in desasurarea istorica a neamu-lui nostru.

Mara de aceasta, crearea unui nou partid de stanga ni se pare inutili pen-tru ca Partidul National Roman, razimat pe masa cea mare a taranilor, a case-

1 Ce frumoasa e betia de cuvinte! Dar cat rau ne-a facut...

www.dacoromanica.ro


nilor, a intelectualilor, cu un cuvint a tuturor claselor muncitoare qi produca-_ toare din aceasta Ora, adversar al tuturor privilegiilor opuse muncii §i merite-

lor adevarate are in programul sau toate postulatele partidelor celor mai radi-cale din stanga care accepta ideea solidarismului social fi national', intregireaprogramului de actiune cu postulate impuse de nevoile zilei fire§te nu poateintarnpina nici o greutate.

Mari de aceasta socotim ca ceea ce a facut forta din trecut a PartiduluiNational Roman a fost statomicia desivar§ita pe terenul unor principii politicefundamentale qi bine precizate. In consecinta nu putem face tranzactii pe tere-nul principiilor marturisite de noi in nenumarate hotarfiri qi declaratii in mate-rie constitutionala nici in chestiunile de drept in ce prive§te legalitatea actuale-lor a§a-numite Corpuri Legiuitoare. /

Orice intelegere insa nu ar putea exclude alte partide democratice de It ocolaborare sau chiar de la o eventuala fuziune cu partidele noastre.

Va rog mult stimate domnule Profesor, sa primiti asigurarea distinsei sti-me §i inaltei consideratii ce VA pistrez.

Al d-voastra devotatlu liu Maniu"

lath' i easpunsul:

Stimate domnule Pre§edinteAm prirnit la Camera, joi la orele 4, adresa d-voastra al carei cuprins il cu-

no§team din ziarul Viitorul aparut la orele 3, §i cu aprobarea Comitetului deconducere al Partidului Nationalist-Democrat, am onoarea de a va raspunde ceurmeaza:

Nu a fost vorba de o propunere pe care v-a§ fi facut-o, ci, enuntand o ideein cuvantarea mea de la Craiova, in urma convorbirii pe care mi-ati cerut-o,mi s-a parut ca sunt autorizat a consulta pe amicii mei cu privire la rezultatulla care puteam socoti ca am ajuns.

Nu rn-a indemnat, va asigur, la aceasta, o stare de slabiciune a organizatieinoastre, nici sentimentul ca ar fi nevoie de o colaborare pentru a arunca tamintr-un adevirat haos in momentul caderii Guvernului actual qi cu atat mai pu-tin dorinta ce am fi avut de a cre§te numárul aderentilor pe care partiduld-voastra §i I-a ca§tigat in acest Vechi Regat, a carui flarnura n-a plutit dea-supra unui rabzoi de liberare, pentru a crede eh in luptele politice ea trebuieascunsa ca un simbol de inferioritate morali.

$tiarn bine tot ce a facut Partidul National Roman in mica lui patrie supu-sa, dar §tiam §i ce am facut noi, o intreaga generatie, irnpartità azi in for-

1 Maniu a citit o singura carte, dupa ce si-a terminat studiile in Budapesta: La so-lidarité Sociale", de Leon Bourgeois, tradusa in ungureste si de atunci, scotea solida-rismul" la fiecare ocazie...

,www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1923-1926 99

matiuni a criror reunire pe o bazti de nationalism, monarhism i legalitate ocredem necesarri partidul nostru nu cel din urea, in marea patrie romti-neascri liberri. Dar credem cri hotarele disptirtind, o nouti coiWiintri a democra-tiei nationale cere o notai fortà cu un nou nume §i un program nou.

Nu uitasem hoffirfirea partidului dvs. de a reincepe agitatia constitutionalg,dar credeam cà e dintre acelea care pot ceda inaintea intereselor patriei.

Fiecare am siivarit un act politic: noi prin mfina pe care eram gata sh v-ointindem, d-voastril prin refuzul d-voastri.

Opinia publicg va judeca. $i suntem siguri cà opinia romitneasc6 din Ar-deal e cea dintfiii care nu va va aproba.

Primiti và rog asigurarea consideratiei mele deosebite.

N. lorga"

Biata noastra opinie publica, pe care o invoca tata Iorga, n'y voyaitque du feu"! Palmele pe care le primise in 1916 *i 17 o dqteptaseraputin, dar nu o dumirisera Inca pe deplin i ii mai trebuiau o serie de al-te palme i de picioare in... posterior, ca dea seama de tot goluldin dosul frazelor sonore a palinodiilor sub care se ascundeau ambi-tiile i lacomiile oamenilor noWi politici, indiferenti fata de intereselesuperioare ale tarii i ale neamului i incoiWienti de pericolul careameninta propria lor existenta.

Epistolele de mai sus, dl. Prezident idl. Profesor, le redactaserapentru.pultime, pe care erau obipuiti sä o prosteasca prin grai i prinscris. In realitate, starea dumnealor sufleteasca era urmatoarea: Iorgavoia fuziunea cu Maniu, dupa cum o voia i cu mine, ca sd fie .yefulunui adevdrat partid politic, iar nu ca pana atunci al unei adunaturi dejerpeliti pe care nu-i lua nimeni in serios iar Maniu nu o voia incd,fiindca nu vrea sa se certe cu taran4tii de care Iorga nu voia sa auda,tot mai credea Incti intr-o posibild valorificare a firmei sale ardelenein Vechiul Regat. Nerecunoa§terea Constitutiei promulgate de liberali*i a legalitatii Parlamentului lor erau mofturi, dupa cum s-a dovedit unan mai tarziu cand s-a realizat fuziunea intre cateOtrele partidele noas-tre, dupa ce Maniu dat seama ca in ipostasa" de partid regional varamane de caruta la schimbarea Guvernului.

Dupa ruperea acestor atat de scurte tratative prin schimbul de scri-sori reprodus, lorga, furios, a fulminat cfitva timp, iar Maniu s-a ascunsprin colturi ru*inos. Mi-aduc aminte ca in seam chiar a zilei in care ceidoi efi se ciocnisera la Camera a avut loc o mare serata la Palat in chi-stea Principelui Higashikuni, un var bun al imparatului Japoniei. Mem-

sa-sisi

si

si-a

oi

www.dacoromanica.ro


brii opozitiei se indesau totdeauna la receptiile de la Palat, cki la porti-le Orientului principiile democratiei integrale nu interziceau contac-tul" cu St5panul de la care, de§i il §tiau neputincios, fiecareepta re-värsarea Nilului. Guvernamentalii veneau ma1,putini, find de obiceiocupati s5 mistuie ce inghitiser5 in cursul zilei. In seara aceea, a fost unadevärat balci, §i contrastul dintre neclintitele fete de filde§ ale japone-zilor §i forfoteala valahilor surescitati de evenimentul zilei" era cat sepoate de pitoresc. Iorga da din barb6 far5 r5gaz, plimba fracul s5u de-modat, plin de pete §i de decoratii, din grup in grup facea haz pecontul lui Maniu §i recita versuri improvizate §i pornografice cu privirela raporturile domnului Prezident cu cei 100 ai lui. Goga, incantat deruptura tratativelor cu Maniu, i§i freca mainile, prindea oamenii de unnasture §i le demonstra c5 oricat am crede noi regàtenii de pro§ti peardeleni, realitatea era inc5 §i mai jos de inchipuirea noastra... Noiprotestam, de politete §i findc5 Goga exagera, dar din rkt5tile poetu-lui de la R5§inari, tot famanea caste ceva in mintea fecaruia. Ce departeeram de vremea cand cei mai multi dintre noi a§teptau de la romanii depeste munti o regenerare moral5 §i national5 ce departe eram de vre-mea in care Regele Ferdinand tot ingana, cu lacrimile in ochi: Maniunu e al nimänui, Maniu e al meu!" Maniu nu venise in acea searà laPalat, dar tovar5§ii sai de idei, Vaida, Cicio Pop, Sever Dan, popa Man,Mihai Popovici, se ascundeau dup5 perdele, ru§ino§i, §i cand prindeaupe cineva disponibil ii explicau politica" §efului lor...

M-am inapoiat acas5 obosit de atata tränckealk dar destul de mul-turnit de desfa§urarea evenimentelor, cki, dupà cum am 15murit-o dejamai sus, nu socoteam Inca momentul sosit pentru o fuziune cu ardele-nii. L5sasem pe Iorga sa-§i incure caii; Iorga nu era u§or de oprit §i nuera nici r5u sà-§i sparg5 putin capul.

A doua zi a venit Mihai Popovici sd nid lthnureascd Maniu §i eitoti ardelenii, nu puteau consimti a§a, cu una cu douk la desfiintareaPartidului National al earui nume a fost de 70 de ani impletit cu sufe-rintele 0 cu n5dejdile poporului de peste munti. Iorga i-a luat prearepede §i multi se temeau de despotismul lui. In schimb eu ma bucuramprintre ardeleni de o atmosferà bunk §i din ce in ce mai bunk §i WOsperau c5 noi vom ajunge s5 ne intelegem. Farà s5 o spun5 pe §leau, ampriceput foarte bine dorinta lor: o fuziune prin care &à se adauge fortenoi Partidului National neatins in organizatia sa actualk §i s5 i se pro-cure totdeodat5 prilej de coborare in Vechiul Regat. Cu alte cuvinte

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 101

domnul Iuliu Maniu si cei 100 de tovarási ai d-sale ar fi consirntit s5 nepunem in slujba lor, pentru binele t5rii si al Ardealului. Ca si lorga,ardelenii nu erau 'Inca copti pentru planul politic la care ma inh5rna-sem.

Un succes, ca si un insucces au intotdeauna reactiunile lor. Insucce-sul incercárii lui Iorga, a inasprit pentru un moment raporturile dintreardeleni si dl. Profesor. La aceast5 raceala a mai contribuit si o deose-bire de atitudine adoptat5 in Camera, imediat dup5 ruptura tratativelornoastre, cu prilejul votkii legii comercializ5rii. Legea a fost luata inconsideratie si votat5 intr-o sedinta de dimineat5, in ziva de 6 aprilie,sedint5 tumultuoas5 in care Grigore Filipescul a ajuns la bátaie cu de-putatul guvernamental Tomulescu si in care Partidul National si celTaranesc au citit ate o declaratie violenta. Initiativa acestor declaratiia fost luatä de t5r5n4ti, sub influenta lui Madgearu, nedomolit Inca.Madgearu f5cea spume la gur5 la ideea unor afaceri manoase cu inves-t4ii mari de capital strain, date pe mana liberalilor. Nu i-a fost greu s5monteze" niste apelpisiti ca dr. Lupu, Inducanu, Iunian, Calinescuetc. si fac5 s aprobe o motiune stupid5 prin care Partidul Tar5nescse angaja nu numai sä nu recunoasca legalitatea legii liberale, dar ci sdinceapd o canipanie de publicitate in strdindtate ca sd impiedice anga-jarea capitalurilor, ata de timide fatä de amenintarile revolutionare in-tr-o tarà 'Inca neclasata printre tarile de tout repos".

Ca si Iorga, Maniu i Vaida n-au luat parte la aceasta sedint5 (nicinu erau in Bucuresti) dar in lipsa celor doi conducatori ardeleni, Grigo-re Filipescu a convins pe colegii sai prezenti sä citeasc5 i ei o decla-ratie §i mai violent5 in numele Partidului National. Filipescu era in fazade supraexcitare a bolii sale; se facuse stacojiu, mai ales dupa palmeleincasate de la Tomulescu §i urla ca un nebun c5 voia sa imptWe peBratianu, ca voia sa impugte pe Rege i c5 Partidul National nu va maiadmite nici un compromis i c5 va .yti sd impund ce vrea... Mai nepla-cut5 pentru Guvern cleat declaratiile celor dou5 partide de intransigen-t5 opozitie, declaratii copilarqti ca fond i vulgare ca forma, a fost at-mosfera in care declaratiile au fost citite, caci ea dovedea implacabilaurà de care erau animate cele dou5 partide cu r5sunet in opinia publicä,impotriva regimului.

I Pe atunci inscris cu mai multe ciurucuri ale Partidului Conservator in PartidulNational.

www.dacoromanica.ro


in sedinta de dup5 amiaz5 a apkut si Iorga in incinth, inc5 maniatde insuccesul lui ca negociator, si foc pe Maniu. Fara s5 stie c5 nu eraManiu acela care pusese la cale declaratrile de dimineath, s-a gandit unmoment s5 fac5 una diametral opus6 (mi-a märturisit-o a doua zi), darcum nu o putea face farà sa" cad5 in bratele lui BeAtianu, pe care-1 ura simai mult deck pe Maniu a scApat prin tangenth. Folosindu-se deplecarea iminenth a Regelui in str5inkate1, domnul Profesor s-a urcatla tribuná si a facut o declaratie de loialitate fath de CoroanA, declaratiein care a avut grij5 s5 pun5 in opozitie str5duintele Regelui de a-si servitara printre str5ini cu f5gAduieli1e altora de a o ponegri... Majorifatileau aplaudat bineinteles, si Partidul National ca si cel T5r5nesc au con-siderat aceast5 manifestare la care s-a asociat farà nici o autorizareamicul meu (!) D. R. Ioanitescu, ca un act favorabil Guvernului, si s-auindepktat putin mai mult de Iorga si de mine... Absenta mea din Ca-mer5 se simtea, dar raul nu era fara leac, i prietenia cu nationalii si cutkanistii putea s5 mai stea putin la r5coare, c5ci trebtria sà" infaptuiasc5intsi fuziunea cu Iorga.

A doua zi dup5 aceast5 memorabil5 sedint5 si dup5 plecarea Rege-lui si Reginei2 am facut o lung5 vizith lui Iorga. Intentia mea era s5-1mai domolesc si s6 nu-1 las sA o apuce razna i sa spuna sau s5 fac5 maideparte lucruri care sà-mi inchid5 calea unei apropieri de ardeleni si det5t5nisti intr-un viitor mai mult sau mai putin apropiat. Dar abia rn-amatins de subiectul propus, paranoicul a skit ca ars si mi-a propus s5fuzionAm. Ratase o fuziune si Ii trebuia numaideck alta, ca s5 nu r5mA-ie pe un refuz! Si turuie gurA! Nurnele noului partid: Uniunea Natio-nal5" sau oricare altul... Programul? SA-1 fac eu; ideile lui suntcunoscute, el le intrupeaza si in afarà de ideea nationalã si nationalis-te tot restul ii era indiferent. Mai ales problemele economice si finan-ciare, fdrd importantd, dupd (cu cine ma inhámam, dar tre-buia!) iar de s-ar ivi dificult5ti in câteva locuri s-ar mentine ambeleorganizatii, pAn5 s-ar intelege. Simplu! Ca sA spun si eu ceva, am stre-curat o propunere (vorbea tot el, f5r5 s5 astepte din partea mea apro-bare sau reprobare), sa ramana deocamdath, fi pad vor veni altii,amândouà partidele autonome In Uniunea Nationalà"... Bineintelesn-a primit, ii trebuia fuziune", ca o compensatie pentru esecul cu Ma-

1 Mama 615torie a Regelui i a Reginei, insotiti de Duca (ministrul de externe) laParis si la Londra ealatorie de apoteoza tot arnanata de la incheierea

2 Regele si Regina au plecat in seara de 6 aprilie, la orele 22.pacii.

diinsul...

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 103

niu, dar nu s-a ridicat impotriva incidentei pana vor veni *i altii", *iatat mi-a fost deajuns pentru moment...

De*i conditiile imi erau indiferente (despre *efia lui nici nu putea fidiscutie), caci aceasta fuziune nu era pentru mine dee& un provizorat *io prefata, i-am raspuns ca primesc fuziunea in principiu, dar ca pentruformd *i in ce prive*te amanuntele, ii ceream doua-trei zile ca sa maconsult 4i cu prietenii mei. Fireste" mi-a easpuns pripitul imparatal Aiurelei dar mai bine cloud decdt trei..." 0 ne-am despartit fratide cruce. Inainte de a-I parasi, 1-am adus sa-mi fagaduiasca a va lasape ardeleni *i pe tarani*ti in pace... Am sa ti-i aduc pocaiti *i mielu-sei, *i ai sa fii *eful unui mare partid, al celui mai mare partid din tars!"II schimbasem intr-o clipa; i*i mangaia barba *i bea lapte!

Consultarea era o vorba, caci toti prietenii mei politici erau favora-bili unei fuziuni; singurii doi mai rezervati erau lancovici *i Ottescu. Iimo*tenisem pe amfindoi de la Take Ionescu *i nutreau contra lui Iorgasentimente de antipatie congenitalà. Oameni de mana intai amandoi, ti-neam insa foarte mult la parerea lor,*i am srar*it prin a-i convinge prinargumentul ca scopul scuzd mijloacele.

Ottescu era o fire de elita; inteligent, curat, leal era insa de o sus-ceptibilitate aproape bolnavicioasä. L-am cunoscut abia in 1920, la Mi-nisterul de Finante, unde Titulescu il adusese secretar general. Ne-amlegat, in scurtele mele treceri pe la Finante, ca interimar, *i dupa moar-tea lui Take *i plecarea lui Titulescu la Londra, a ramas sa faca politicacu mine. A stat neclintit langa mine, sfetnic de incredere *i de fiecarezi, !Ana in 1937 cand s-a supgrat pe Radian *i mi-a cerut excludereaacestuia din partid. Cum n-avea dreptate, i-am refuzat-o dar suscep-tibilitatea lui nu m-a iertat *i m-a *ash, spre marea mea deceptie. Eui-am pastrat insa *i stima qi prietenia mea, *i am contribuit mult ca in1938 sa fie numit Rezident Regal la Constanta, iar in 1939 1-am numitministru de interne in Cabinetul meu...

Pe cat era Ottescu de plapand ca fire *i de retras in sine, pe atat eralancovici de exuberant *i de comunicativ. Lucrase in intimitatea lui Ta-ke Ionescu 4i se specializase in probleme internationale. Cuno*teaoamenii *i treburile din jurul Genevei cum nu le-a cunoscut dupd dam-sul decat Titulescu. Dupa moartea lui Take, venise la mine nu pe bazade principii politice carora nu le da mai multi importanta decal au, cipe bazA de simpatie personala, *i-mi devenise repede indispensabil.lancovici ar fi fost un admirabil ministru de externe, mult mai bun de-

www.dacoromanica.ro


cat Titulescu, caci fara sa fie atins de fenomenismul" acestuia, fra safie ros de bolnavicioasa hiperambitie care a impins pe Titulescu sa sub-ordoneze interesele tarii intereselor sale personale, avea o inteligenta qiun talent de ali exprima ideile cum rar am vazut. Din nefericire pentruel qi pentru tail, Iancovici a murit tank, rapus brusc intr-o seara de unacces de cord. Daca ar fi trait, ar fi razbit desigur, qi lumea ar fi vorbitdespre dansul.

Mi-ar fi fost foarte dureros sa fac fuziunea cu Iorga sub blamul acestordoi prieteni, acestor doi tovafa§i de lupta pe care ma sprijineam in mo-mentele mele de depresiune. Au cedat, ca sa nu ma lase singur, qi le-amfost foarte recunoscator de increderea pe care mi-au marturisit-o. Desfa-wrarea evenimentelor le-a dat dreptate lor, dar nimeni nu putea prevedeacele ce s-au intamplat in 1925 (la sffirOt) §i in 1926 (la inceput)1. In 1924aveam dreptate eu, qi faptele ar fi dovedit-o cu siguranta daca nu s-ar fiintamplat ce s-a intamplat. Cu imprevizibilul nu poate socoti nimeni.

Daca n-am avut nevoie sa discut fuziunea cu partizanii mei politici,caci o doreau toti, i o qtiam cele douà zile de ragaz pe care mi leluasem mi-au dat prilejul sa discut imperecherea mea cu Iorga cu Ma-rele Maher al regimului, cu Barbu *tirbei §i cu amicul Titulescu, mega-fonul aliatilor nWri".

Cu tirbei, intalnirea a fost pusa la cale de Nae Capitaneanu. NaeCapitaneanu era una din acele figuri qterse pentru marele public, darcare au jucat un rol important in politica pe vremea in care toate eveni-mentele politice se plamadeau in culise. Multa vreme, Capitaneanu n-afost cunoscut cleat ca trepaduq takist, cu reputatie proasta de om deafaceri. De ate ori se vorbea de scaderile morale rezumate prin cuvan-tul de takism", printre cele cfiteva nume puse inainte, al lui Capitanea-nu era nelipsit. Era un oropsit al opiniei publice. in 1917, la Ia§i, Titu-lescu numindu-1 intr-un loc vacant de director la Banca Nationala, s-avazut silit sa demisioneze dupa scurta vreme, fata de indignarea zilnicmanifestata de toata lumea. Ca toata lumea, il credeam §i eu punga,Fara sa-1 cunosc. Dupa razboi am ajuns in contact mai apropiat cu dan-sul, i mi-am schimbat cu totul parerea Capitaneanu nu avea decal opasiune pe lume: politica. tia toate; alerga de dimineata pana seara,sa afle" §i nu era om mai fericit cleat dansul daca putea afla ceva

1 Lovitura Primului Carol.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 105

ce altii nu stiau. Nefiind de talie sA canalizeze el insusi un curent, saus5 indrume pe altii se multumea s5 fie omul cuiva", mai mult decalomul unor idei, in urm5rirea puterii, scop final al tuturor politicienilorpasionati. Si ca om al cuiva" era mai credincios si mai discret ca uncfiine. Cfit a trAit Take Ionescu, a fost omul lui, trup si suflet al lui. In-consolabil, dupa moartea lui Take s-a legat de tirbei si 1-a slujit ne-clintit pan5 la moarte. Lucru ciudat, acest pasionat al politicii, gata shfac5 moarte de om pentru cel cAruia se devotase, era aproape indiferentpentru soarta sa personal5, si nu hrAnea nici o ambitie. Desi detinusetoate secretele lui Take Ionescu, nu ii ceruse niciodata nimic, si a pri-mit la Iasi locul de la Banca Nationalfil ca sA nu-1 refuze i s-a lepAdatde el indat5 ce a socotit cA prezenta sa in acel post putea aduce neplA-ceri sefului. Singura situatie" mai in vazA a primit-o sub Stirbei, in1927, la Ministerul de Interne, pentru cfiteva Aptamâni, mai mult ca s5ajute pe patronul s5u cam ageamiu in afacerile Vorniciei, decAt ca sAaparA pe primul plan. Isi agonisise ca avocat o modest5 avere, nu-si vfi-rAse mfiinile in nici o afacere prea veroas5 i suportase ani de-a randulreputatia de ghe§eftarfiirci sd se apere ca nu supere pe Take. Tineala bani, fireste, ca tot omul dar banii, nevasta, copiii, familia erau pen-tru el lucru secundar. Viata lui era politica, §i numai politica, cu bucu-riile si cu deceptifle ei. Si in politica bietul CApiffineanu a avut maimult deceptii decfit bucurii, si a murit amarfit.

cursele lui de informatie ajunsese §i pfin5 la mine, si bunul s5usimt ca si discretia lui m5 cuceriserA si incetul cu incetul ajunsesemsA-i impArtAsesc cat se putea din planurile si n5dejdile mele. Cfit tre-buia, sau cat vream s5 ajung5 la urechile lui Stirbei, cAci 0iam CA NaeC5pitaneanu nu m5 va tr5da cu nimeni decfit cu Stirbei...

Stirbei incepuse, cam prin acele vremuri, s5 se plictiseascA in situa-tia sa de intermediar intre Beatianu i Rege intrase in cap ideea c5ar putea iesi din culise §i juca un rol politic pe fatA. De ce n-ar fi ajunssi el prim-ministru, dup5 ce facuse atfitea? Cu firea lui ascunsa, p5seains5 pe aceast5 nou5 cale cu sfialA. Se multumise cu o aluzie in coloc-vide sale intime cu Regele i cu Regina, aluzie ceva mai apasatA proba-bil fata de Regin5, c5ci altfel nu s-ar pricepe interventia ei brusc5 iniunie 1927, cand a obtinut pentru dAnsul succesiunea lui Averescu, im-potriva vointei lui BrAtianu care sustinea pe Prezan. De deschis, nu sedeschisese ins5 decal lui CApitaneanu de a carui discretie era sigur, pede o parte fiindcA orice om cat de inchis, are nevoie de un confident

sd

in

si-i

www.dacoromanica.ro


pe de alta ca sa aiba pe cineva care sa vorbeasca *i sa lucreze pentrudansul.

$tirbei se incumetase sá joace o partici/ grea. $tia a Bratianu era safie impotriva lui, fiindca Bratianu avea nevoie de el la urechea Regelui,iar nu pe scaunul sail prezidential fie *i numai ca interimar. Bratianu i*icuno*tea bine oamenii, *i socotea pe $tirbei in politica ca o forta ocul-ta, ca o floare de beci dezvoltata in intuneric dar incapabila sa se valo-rifice la lumina zilei. Aceastä forta, Bratianu nu voia sa o prinda, qi sa ovada ofilindu-se la razele soarelui. Dar in calea unui Guvern $tirbeimai stau *i alte greutati. $tirbei n-avea partid, *i nu avea nici prieteni,cu care sa constituie un Minister. Numai cu Capitaneanu, nu mergea*i nu sosisera 'Inca vremurile Guvernelor de tehnicieni, pe care opiniapublica infeudatà *Inca partidelor nu le-ar fi inghitit. Fanatismul ardele-nilor *i al tarani*tilor a caror popularitate era in cre*tere de o parte *i dealta a Carpatilor era greu de infruntat. Printul Barbu *i colaboratorulsau intrevazusera doug posibilitati: una, o intelegere cu mine alta, ointelegere cu Maniu; *i de se putea cu amandoi. $i Capitaneanu cautasa ne convinga, pe mine, ca numai prin $tirbei puteam sa ajung saimpiedic pe Bratianu sa impue pe Averescu *i pe Maniu ca numaicheza*ia Printului Favorit putea servi de firma unui Guvern democratica carui inscaunare speria inca pe Rege...

De cand intrasem in conflict cu Averescu, *i mai ales de cand madespartisem de dansul, Capitaneanu ma luase in intreprindere ca sa maconvinga sa dau concursul meu unui Guvern $tirbei. Un Guvern $tir-bei nu intra catu*i de putin in vederile mete; ma impacasem, chipul, cuprietenul meu Pompaduro de la Ia*i, dar nu-mi schimbasem parerea de-spre dansul indeajuns ca sa-I admit ca temelia pentru un Guvern de lu-cru *i de mari inaptuiri. Ca sa nu ma cert cu nimeni, *i ca sa nu descu-rajez doi oameni care imi puteau fi utili pentru eliminarea defmitiva alui Averescu, n-am refuzat sa iau in considerare propunerile lui Capita-neanu, dar nici nu m-am solidarizat cu ele. La toate sondarile Mute,am raspuns cd nu puteam lucra in vederea constituirii unui Minister,Ftirbei, dar cd, dacd un Guvern sStirbei s-ar constitui, n-ar fi exclus sdii dau concursul meu, in anumite condifii. $i Capitaneanu se multumi-se *i cu atfit.

in asernenea imprejurari, $tirbei nu putea sa vada cu ochi buni pro-iectul unei fuziuni ale rnele cu Iorga, caci *tia bine ca Iorga nu i-ar ficedat in ruptul capului Pre*edintia Consiliului. Iorga din vanitate, $tir-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 107

bei ca sa aiba un loc mai bun la mesele de gala de la Palat, voiau si unulsi altul sa fie prim-ministri, si nu voiau altceva. Era greu s5 se impace.Cum s-a aflat de vizita mea la Iorga si cum am plecat de la dânsul,Iorga a vestit-o lumii intregi tn-am pomenit cu Nenea Nae la mine.

A venit sa-mi spue cá nu ma sfatuieste sá fuzionez. Era convins casingura posibilitate de succesiune a Guvernului Bratianu era un Minis-ter Stirbei. Regele voia pe Maniu, dar nu-1 voia singur, caci se temea sanu dea mana cu caranistii. Stirbei era pentru Rege o chezasie de ordinesi de continuitate. Dupa mai multe convorbiri avute impreuna, Maniuprimise pe Stirbei ca prim-ministru i trebuia sá o spuna indirect Rege-lui in prima sa audienta, declarandu-i ca n-are nici o obiectie impotrivaunui sef de Guvern desemnat de Majestatea Sa, cu conditia sa nuapartina vreunui partid politic si sa nu fi fost nici militar, nici ma-gistrat. Maniu socotea ea" ar desemna in modul acesta destul de clar peStirbei, eliminand pe generalul Prezan i pe Manolescu-Ranuticeanucei doi candidati permanenti la prezidarea Guvernelor neutre. Stirbeiinsa n-ar putea primi raspunderea unui Guvem cu ardelenii fara mine,caci singur se teme ca 1-ar incaleca Maniu. Fuziunea mea cu Iorga arzadarnici toatà combinatia, caci cu Iorga n-ar mai fi nimic de facut.Stirbei obtinuse prin Stere, cu care era in cei mai buni termer* asigura,rea ca Partidul Taranesc ar primi cu bunavointa un Guvern prezidat dedansul si aceast5 intelegere esentiala pentru impacarea spiritelor, arfi fost zadamicita prin prezenta lui Iorga in Minister, admitandu-se caprin imposibil s-ar fi ajuns la ceva cu dansul.

Am raspuns lui.Capitaneanu ca eu unul nu urn-tat-earn constituireaunui Guvern Stirbei, si in genere a unui Guvern neutre, incapabilsd-si impund un program de infdptuiri fiindcd lipsit de orice bath elec-torald si de sprijinul unei bune pdrii cel putin a opiniei publice.Formula Stirbei era pentru mine o formula de pis-aller", o formula pecare as fi primit eventual sa o sprijin numai in caz de infrangere, ca saevit un Guvern Averescu sau un Guvern prezidat de alt randas al luiBratianu. Nazuinta mea era cu totul alta. Era sa constitui un grup poli-tic destul de putemic ca sd se irnpund Regelui i lui Brdtianu, destulde puternic ca sa cucereascd Guvernul, destul de puternic ca sa fie so-licitat, in loc sa solicite el. Pentru realizarea unui asemenea grup poli-tic, trebuia sa strang intr-un singur manunchi partidele care dominauopinia public5. $ i socoteam ea' Partidul National (Maniu), partidul luiIorga i partidul meu fuzionate, plus Partidul Taranesc in colaborare

www.dacoromanica.ro


constituiau singura ecuatie politica' in masura sa rezolve problemapropusa. Prima fuziune trebuia sa o fac cu Iorga caci numai cu el debrat ma puteam apropia de ardeleni...

Capitaneanu m-a rugat sà ma mai gandesc totusi si sä primesc peStirbei care vrea sà-mi vorbeasa si el. Douazeci i patru de ore maitarziu am primit vizita lui Stirbei. Pornind de la cele ce insarcinase peCapitaneanu sa-rni spuna, mi-a marturisit cd-si schimbase peste noaptepdrerea, ca s-a razgandit, si cà credea cà fuziunea mea cu Iorga erabutia si trebuia f5cuta. Alcatuirea unui bloc democratic disciplinat vafi foarte util5 Regelui si apoi cum ai putea d-ta refuza o fuziune pro-pusa de Iorga, pe ce tnotiv?" grala, apasand pe fiecare cuvarit Prin.tul Barbu... In realitate nu se r5zgandise deloc, dar era in firea lui sd nuse opue Ia nimic pe fatd, de frica sa nu se compromita dup5 cumfugea si de orice initiativ5 in v5zul lurnii. Sans avoir l'air d'y toucher"mi-a povestit a formula ,Ftirbei, pe care el nu o preconizeaza catusi deputin, careia ar prefera cu mult un Guvern alcatuit de grupul de particlela care ma gandesc castiga totusi teren, si nu numai in cercurilepolitice... Ca o concluzie, Stirbei a insinuat cà credea intr-o schimbarede regim in toamn5; Bratianu era foarte uzat si nu va mai putea deschi-de Parlamentul in noiembrie... Ultimele lui cuvinte au fost: Crezi càvei putea ft gata pana atunci?" $i a plecat surazand...

Vizita lui Stirbei mi-a dat de gandit. Stia el multe, i afirmatia càregimul trebuia sa se schimbe in toamna nu putea fi nesocotita. Pana intoamna imi era ins5 greu sa-mi domolesc carlanii si sa-i bag la ham.Trebuia sa ma gräbesc. Interventia lui Stirbei, in loc sa' stanjeneascafuziunea mea cu Iorga, a avut astfel efectul s5 o grabeasca...Un lucruma imi spusese cà Averescu era curatat la Rege... In drumulmeu, un Guvern Stirbei, ar fi fost o pietricia marunt5 un GuvernAverescu, un bolovan mare.

Titulescu n-a venit sä ma vada in legatura cu proiectele mele de fu-ziune, dar venind vorba i despre ele rn-a incurajat mult sa' le realizez.In treacat prin Bucuresti, plin de Londra si de Paris, cu gandul numai laGeneva unde Societatea Natiunilor ii oferea un teatru croit pe masurainsusirilor lui speciale si un public ingaduitor al istericalelor sale1Titulescu a venit s5 se vaite si la mine, cum se vaita la toti, de prigoanacompatriotilor s5i, care nu-1 pricepeau si Ii puneau bete in roate. TO!Cum sa apere el interesele superioare" ale României in Occident,and cei de acas5" Ii sabotau toate actiunile si Ii precupeteau fiecare

I Vezi Anexa IV.

linistise:

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 109

bucAticA? Parcg cerea el bani pentru dfinsul? Sunt dezgustat, ma, depolitica romfineascA. Partidul Liberal e prea tare i face prostii, iar par-tidele de opozitie sunt prea slabe 0 spun prostii! Bine faci, mA, cA in-cerci s5 ii aduni pe toti intr-un partid ca sA-1 poti opune liberalilor. SAdea Dumnezeu sA reu§e0i 0 cred cA ai sA poti, cAci in toate combi-natiile pentru viitorul Guvem se vorbeSe de tine, pfinA i la taran4ti...SprijinA-te pe Mihalache, Ala e om, mA, §i bagA bine de seamA sA nu teincurce Maniu, cA e o cutrA bAtranA Iorga nu conteazA dar e un pananecesar... Cat privqte pe Averescu, e ramolit, mA. In naivitatea luimi-a oferit dou5 portofolii in viitorul Guvem; i-am explicat un ceas dece nu le puteam primi §i la sfar0t mi-a multumit cA ii acceptasem ofer-ta! Dar grAbiti-vA, cAci Guvemul actual face boacAnA dupA boacAng.IatA cA acum, in preajma vizitei Regelui, bursa din Londra a hotArfit sAnu mai admitA valorile romine i leul la cotA, dacA pang la 2 mai nu seregleazA chestiunea 0ampilArii titlurilor foste proprietate ale supu0lorgermani, i mai toate scurse pe pietele engleze. La interventia Guyer-nului nostril, Guvernul englez a rAspuns cA nu poate face nimic, bursadin Londra find o institutie autonomA... Plec joi sa aranjez aceastadelicatA afacere! Si mai este o notA foarte neplAcutA a lui Deringl, cuprivire la rezilierea unor lucrAri la Galati2... Uf! Nu mai pot, mA, numai pot! CautA s5 grupezi cat mai iute partidele democratice sA daiRegelui posibilitatea sA schimbe Guvemul, cA cu Aqtia nu mai merge!"

Mihalache a fost ultima marotA a lui Titulescu, §i i-a rAmas credin-cios pfinA la moarte 'Ada la moartea lui politicA cel putin. Acestedou5 firi se atrageau prin contrast. Unul, indozabil, zvApAiat in ideilelui, numai spurnA §i scApArAri, flutura in jurul realitatilor §i jongla curationamentele celAlalt, lipsit de orice fantezie i de duh, greoi, tena-ce, utiliz5nd fiecare argument pinA la capAt spinteca problemelecum taie plugul brazda in parnantul negru. Unul plApand, jumAtatemort, i0 intretinea iluzia vietii prin supraexcitarea nervilor, celAlalt, sA-nAtos, carnos, farA nervi, ignora cu desAvar0re stimulentele paradisu-rilor artificiale. Titulescu citise tot ce-i cAzuse in manA panA la varstade 25 de ani, i apoi nu mai citise nimic (decit protocoalele de la Gene-va); Mihalache nu citise nimic pârtA la varsta de 25 de ani, i numai de

1 Ministrul Angliei la Bucure0.2 Era vorba de rezilierea unui contract pentru executarea lucrärilor de aducere a

apei la Galaii. Pentru aceastil reziliere englezii, adjudecatarii lucrärilor, cereau o in-denmizare de 20 000 lvre, iar Vintila Bratianu i Orleanu nu voiau sã dea decfit 7.000.

www.dacoromanica.ro

1 1 0 CONSTANTIN ARGETOIANU

la aceasta varsta inainte se aruncase pe manuale, rumegandu-le cu min-tea impAcata. Titulescu era numai nuanta *i subtilitate Mihalachenumai platitudine *i *ablon. Titulescu nu credea in nimic, pe and Mi-halache credea orbeqte in toate prostiile recoltate prin manuale, Titu-lescu era democrat, fiindcA democratia era la moda in Apus *i indis-pensabila oricui voia sa joace un rol la Geneva, la Paris sau la Londra

pe cand Mihalache era democrat fiindcA credea in democratic *i inminunile ei. Dragostea lui Titulescu pentru Mihalache a mers panaacolo Inc& 1-a luat cu el, 1-a imbracat qi inainte de a-1 plimba pe terase-le Rivierei 1-a prezentat, ca un nou paysan du Danube" tuturor vede-telor de la Geneva, de la Briand pang la Madame Weiss.

Secretiile mele fiind normale nu imparta*eam pentru Mihalacheentuziasmul lui Titulescu i n-am ajuns niciodata sa ma inteleg cu el. Afost i aceasta una din cauzele care m-au facut sa pierd batalia in aprilie1926 probabil de*i nu *tiu daca a* II ca*tigat-o de m-a4 fi intelesmai bine cu dansul, *i mai mult cred ca nu, caci altele au fost puterilecare ne-au invins i pe el *i pe mine. Dar in primavara anului 1924,eram inc5 convins de izband5 *i hotarat sä dau mana *1 cu Mihalacheca sa-mi ajung scopul.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL XIV-LEA

Fuziunea cu Iorga fixata la 11 mai inalnire cu Gold4 Trata-tivele lui Maniu cu tiraniqtii incercarea de fuziune intreAverescu §i tarani§ti sub auspiciile Italiei Perfectarea fuziuniicu Iorga Raporturile in noul partid Rand prin Moldova §iBucovina Traian BrAileanu Intrevedere cu Maniu la SovataRaporturile mele cu Printul Carol Valenii de Munte Cu Iorgala teatru Iorga in provincie Campanie electoralà la GalatiIntru din nou in Camera.

0

intarit i mai mult in planurile mele prin convorbirile cu $tirbei *icu Titulescu, rn-am dus la Iorga in ziva de 10 aprilie *i am hotargtarnandoi sg fuzionarn partidele noastre, sub *efia lui, in ziva de dumini-cal 11 mai. Am hotarat sa contopim *i ziarele, intrunind redactiile Nea-mului Romdnesc qi lndrumdrii sub conducerea lui Gongopol (direc-toml Indrumdrii), Neainul Romeinesc rarnanand singura foaie oficialg anoului partid, foaie in care Iorga ar continua sa publice articolul sauzilnic. Lui Cusin, directorul Neamuhd Rorndnesc, urma &à i se incre-dinteze douà suplimente, unul cultural, ce trebuie sa apara duminica, *ialtul economic de scos in fiecare joi.

Fixasem cu Iorga data de 11 mai, ca sa avem vreme nu numai safacem toate formele, dar &à *i pregatim o campanie de intruniri in toatatam, care trebuia sg pomeasca imediat dupg fuziune. Am lasat pe Iorgafericit, dar eu am plecat de la el pe ganduri. Facusem primul pas, trecu-sem Rubiconul dar ce ma a*tepta pe rnalul celglalt? Munca gea pen-tru mine incepea abia dupa aceasta fuziune, caci numai cu Iorga singurnu puteam ajunge sa cuceresc citadela la portile careia veghea Bratianu.Un moment mi-a trecut prin minte ca a* putea rata" fuziunea cu Maniu*i ca a* fi lamas cu Iorga pe brate... Ce a* fi facut cu el? Mi-a venit sarad, *i am gonit repede din fata ochilor aceasta detestabila icoang.

www.dacoromanica.ro


Totusi, chiar in seara acelei zile am trecut printr-un ceas neplacut.Ideea fuziunilor era in aer, toata lumea vorbea de ele, si opinia publicacerea ca partidele de opozitie sa se uneasca. Prietenii lui Alexandru Pe-rieteanu si V. Toroceanu imi aranjasera o masa cu Goldis, intr-un cabi-net la Capp, ca s5 vorbim de fuziune. Socotisem Ca va fi o searà devorbarie goala si primisem de hatarul prietenilor mei, dar spre mareamea surprindere rn-am pomenit in fata unor tratative destul de inaintateintre nationali si tkanisti, tratative care-mi lantureau raspunsul negativdat de Maniu lui Iorga. Goldis mi-a citit o not5 redactat5 de Stere cuenumerarea concesiilor pe care Partidul faranesc era dispus s5 le facaPartidului National in vederea unei fuziuni. Lupta de clas5" ar fi inlo-cuita prin angajamentul claselor muncitoare si producatoare (in care secuprindeau si intelectualii) de a se stradui in favoarea emanciparii siridicarii paturii t5ranesti, cea mai importanta din populatia Orli. For-mula propriet5tii de munca", adica a dreptului de proprietate redus lasuprafata muncita de o familie, ar fi inlocuita printr-un program decooperatie. Taranistii ar mai fi renuntat si la suprimarea armatei si ajandarmeriei ca scop final al n5zuintelor lor (ce draguti!). Goldis mi-a15murit apoi, ca tratativele de fuziune sunt foarte inaintate, c5 indata cevor fi terminate, ei, ardelenii, ca si taranistii sunt de acord sa fuzionezesi cu mine, dar nu cu Iorga. In acest scop Goldis ma ruga sa nu fac ni-mic cu Iorga, pana nu se hotaraste intre ei si taranisti. L-am intrebat da-ca un ragaz de trei saptamani era suficient; mi-a raspuns ca era preamult... si ne-am despartit strangandu-ne maim.

Perspectiva unei fuziuni prealabile intre nationali si taranisti nu-miconvenea deloc. Cu taranistii, eu unul nu puteam fuziona. Puteam sarn5 inteleg cu ei, pe puncte bine determinate, pentru o colaborare deGuvern, ei constituind o minoritate; dar sa fac casa comuna cu ei,P-mi sacrific ideile mele si s5 ma identific cu nazbatiile lor nici-odata. Daca fuzionau cu nationalii, nu incapea nici o indoial5 ca ii in-calecau, ca forrnau un nou partid de extrema' stanga, si ea nimic nu maiera de facut cu ei... Si nici 15sarea lui Iorga in afara nu-mi convenea.lorga era o excelenta contrapondere de rnanevrat atat impotriva luiManiu cat si impotriva taranistilor. Pricepusem foarte bine planul durn-nealor: sa ma anexeze noului partid ultrademocratic ca o chezasie deordine pentru Coroank sa se serveasc5 de dibacia mea politica ca saajunga la putere, si apoi sa-mi dea cu piciorul. Dar tocmai aceasta diba-cie politica' pe care binevoiau sa mi-o recunoasca imi interzicea sa

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 113

primesc o promiscuitate ce nu putea decat s5 m5 compromit5. Mi-amdat intr-o clip5 seama ca, de se f5cea fuziunea national-taranista, toateplanurile mele se inecau. Si fuziunea mea cu Iorga devenea si ea inuti-15, c5ci nu o primisem decdt ca un prim pas pentru o apropiere de arde-leni si de t5r5nisti...

Am p5r5sit pe Goldis foarte plictisit. A doua zi am pus copoii meiin miscare si rn-am mai linistit afl5nd cà lucrurile nu stau tocmai asacum mi le povestise Goldis. Ideea unei fuziuni intre ardeleni si caránistiera Inca in faza dorintelor". Dar nici un partid nici celalalt nu voiaInca s5 renunte la ideologia lui; Maniu cerea t5r5nistilor s5 devin5 unpartid burghez, iar Mihalache, Stere et compania cereau ardelenilor s5treac5 la un socialism agrar de extrema' stang5. Fiecare partid se credeaInca' tare, i nu era prin urmare Inca copt pentru o fuziune... A trebuitlovitura pe care au primit-o in aprilie 1926, ca sà-si dea seama de rea-lifati si sa se vadä siliti sa-si uneasca puterile intr-un singur partid ca s5se poat5 impune Coroanei, desi e foarte probabil cá dacà ar mai fi traitBedtianu i Regele Ferdinand, nici asa nu s-ar fi impus...

N-au trecut opt zile si toate nadejdile unei fuziuni intre cele dou5mari particle democratice, s-au pr5busit. Pentru planurile mele, calear5manea deschis5...

In acea lurid' a lui aprilie a anului 1924 a mai fost o tentativa de fuziu-ne intre Averescu si t5r5nisti, tentativA pus5 la cale, dupd ciite mi-aspus ,Ftirbei, de Legatia Italiei, din porunca lui Mussolini. incercarean-a dus la nici un rezultat, si tratativele s-au poticnit de la primul pas,c5ci generalul a cerut inainte de toate inchinarea inaintea pamponuluis5u i supunere la toate articolele Regulamentului Interior al Partidu-lui Poporului"!

Formalifatile fuziunii intre Partidul Nationalist-Democrat si Par-tidul Poporului (sectia mea), s-au desfasurat farà nici o greutate, proba-bil fiindc5 nici eu nici Iorga nu le-am dat nici o important5. Iorgasocotea c5 partidul era el, ca gloata din jurul lui era o simpla garnitur5de care se slujea dup5 nevoile politicii, impingand-o inainte sau neso-cotind-o, dup5 interesele sale care se rezumau in goana dup5 putere.Pentru mine, notiunea de partid era ceva mai realk caci o mâna deoameni inteligenti Ii legaser5 soarta de a mea, i a fi fost un netrebnicdaca in urmarirea planurilor mele politice nu m-as fi preocupat si desoarta bor. Acest sentiment de recunostint5 era de altminteri singurul ce

www.dacoromanica.ro


ma lega de un partid, care, prin el insui o qtiam foarte bine numa putea duce la nimic. Semi-15nd actul de fuziune, Iorga era convinsc5 inh5mase la c5ruta lui un cal destul de puternic ca s5-1 urce coasta

iar eu c5 gasisem mägarul pe spinarea c5ruia s5 pot pátrunde in Ie-rusalim...

Partizanii nostri, de o parte §i de alta, au fost ins5 incântati i i-aumanifestat zgomotos entuziasmul. Ai mei au v5zut in aceast5 fuziune oint5rire a partidului pe de o parte prin organizatiile electorale iorghiste,printre care uncle erau foarte bune, i tocmai in judetele in care noieram mai slabi pe de alta prin r5sunetul graiului i scrisului Cartu-rarului, care, cu toate seaderile lui politice, tinea inca o bun5 parte dinopinia public5 sub influenta sa. Iorgh4tii erau fericiti ea' trecuser5 infine, prin simpla mea intovar4ire cu ei, de pe liniile moarte ale ideolo-giei politice pe cele vii ale urm5ririi scopurilor practice. Cu Arge-toianu ajungem sigur la putere"... era lozinca bietilor oameni care nugustaserà in lunga lor carier5 deck p5inea amarà a opozitiei...

Intre 15 aprilie i 5 mai am dispus de o parte i de alta s5 se intru-neasc5 organizatiile judetene i comunale ale fiecärui partid i s5 sepronunte asupra oportunit5tii fuziunii, i cum nu ne indoiam la Centruc5 judetele vor raspunde da cu bucurie, am rugat pe partizanii nostri s5foloseascA sarbatorile PWelui i s5 mearg5 prin sate, brat la brat, sapopularizeze printre tArani unirea celor dou5 partide. Toate organizatii-le iorghiste, ca i ale noastre, au aprobat farà discutie fuziunea, iar ra-poartele sosite dup5 descinderile la tarà ne-au ar5tat ea poporul priveacu simpatie i cu incredere actul nostru politic.

In ziva de 9 mai, am semnat cu Iorga urmatorul document:

Subsemnatii Nicolae Iorga si Constantin Argetoianu tratand in numelePartidului Nationalist-Democrat si in numele Partidului Poporului, am hotaratsub rezerva aprobarii organelor statutare competente ale fiecarui partid, fuziu-nea ambelor partide in urmatoarele conditii:

1) fn dyteptarea inchegaiii unirii cdtor mai multe forte democratice, sprea fi puse in serviciul Tarii, Partidele Nationalist-Democrat si al Poporului fu-zioneaza pentru a forma un singur partid sub denumirea Partidul Nationalistal Poporului.

2) DI. Profesor Nicolae Iorga este proclamat Sef al noului partid.3) 0 comisie compusa din trei membri din fostul Partid Nationalist-Demo-

crat si trei membri din fostul Partid al Poporului, se va intruni imediat dupaactul fuziunii si va alcatui un proiect de statut al noului partid. Acest proiect

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 115

va fi supus discutiei §i aprobarii comitetelor executive ale ambelor foste par-tide, intrunite.

4) Programul politic al Partidului Nationalist al Poporului va fi alcituit deorganele statutare ale noului partid, indata dupa ce aceste statute vor fi intratin vigoare. Se intelege de la sine ca acest program va fi alcatuit pe baza indru-marilor nationaliste i democratice propavaduite pana astazi de dl. ProfesorNicolae Iorga §i de amicii d-sale precum i pe aceea a orientarilor financia-re §i economice sustinute de dl. C. Argetoianu §i de prietenii d-sale in mani-festarile lor politice.

Pada' la alcatuirea programului, conducatorii celor douà particle care fuzio-neaza, vor arita tarn printr-un manifest normele de guvernamant ce cred potri-vite cu rezolvarea problemelor ce se infati§eaza astazi poporului roman.

5) Ziarele Nearmil Rorncinesc i Indrumarea vor fuziona. Partidul Nationa-list al Poporului va avea un singur organ oficios care va apare zilnic sub nu-mele Neamul Romiinesc. Redactiile ambelor ziare se vor contopi sub directiad-lui C. Gongopol. Dl. Cusin va fi insarcinat cu conducerea numerelor eco-nomice i culturale ale ziarului.

6) Organizatiile judetene ale ambelor partide se vor contopi alegand prinbung intelegere §i in Weptarea dispozitiilor statutare, ate un comitet judeteanprovizoriu.

N. lorgaC. Argetoianu"

Am redactat in acel* timp i urmatorul manifest catre Ora, pe care1-am lasat pe Iorga sa-1 scrie (ar fi fost cineva in stare sa-i opreasca ma-ne), sugerdndu-i numai ideile conducatoare in materie de autoritatede economie nationa1a:

Manifestul Partidului Nationalist al Poporuluicdtre celdtenii Rornâniei Intregite.

Misiunea pentru care Partidul Liberal a fost chemat la Guvern se apropiede sfar§it.

Asupra felului cum §i-a indeplinit-o nu credem Ca mai e de nevoie sä la-murim tara: ea cunoa§te indeajuns i cele cateva parti bune i parti rele caredin nenorocire s-au adus la dansele. A stärui asupra acestora ni se pare de pris-os; vremurile sunt prea grele pentru orice bunavointa patriotica, §i pe langaaceasta, noi pretuim indestul folosul pe care tara II trage de la orice forta orga-nizata in scopuri nationale, pentru a nu contribui sá o discreditam. Simtim ocriza de autoritate care trebuie sa puna frau oricaror critici, cat de indreptatite.

Nu e mai putin adevarat insa ea' problemele de capetenie raman i astazideschise i oricine aspirà la guvernare trebuie sa aiba o atitudine neteda i cin-stita NA de dansele.

i

www.dacoromanica.ro


Ne-am unit pentru a incerca solutii noi, pe care le credem mai bune. $ivoim ca inch' de astazi natia s5 §tie ce am intelege sä ii dam, daca vom ficrezuti vrednici a o guverna.

Marea schimbare a proprietatii pamantului s-a indeplinit. Atateilcal..a.ri inaplicarea legii i-au viciat insa urmarilel .yi neingryirea laid de socrta midiproprietdii a sccizut # stricat produclia national& Credem ca seinfrune o re-vizuire a conditiilor in care s-a aplicat legea §i intemeierea unui regim agarcare sa ocroteasca munca, s-o indrepte, s-o st5paneasc5 §i sa punk' frau lenii, invederea neaparatei intensificari §i selectii a productiei.

Bogatiile tarii sunt inca in mare parte neexplorate, iar in unele cazuri sal-batic prädate. Organizarea exploatarii §i industriilor trebuie facut5 in a§a felincat orice initiativa sa fie incurajata, orice munca fasplatita §i actiunea tuturo-ra sa' fie incadrata intr-o larga politica de Stat.

Cu ajutorul oricui, de oriunde ne-ar aduce un concurs iubitor, se cere cafar5 zabava sa se dea Romaniei Unite sistemul de mijloace de comunicatii,care nu s-a conceput macar teoretic "Ana acum.

Banul tarii nu poate famine un obiect de specula' al Bancii Internationale.El trebuie stabilizat §i refacut in a§a fel, incat sa dea credit in afara fa'rà s5provoace speculatie inauntru. 0 condi* esentialà este §i tinerea tuturor inda-toririlor luate fata de strainatate.

Statul nu-§i poate asocia in intreprinderile sale falsul capital al lacomieipoliticii de partid. Dar el va trebui sa' recurga la orice asociatie cnesta, carei-ar permite sub exclusiva lui conducere §i supraveghere a trage cel mai marefolos din imensele avutii ce se afla in mina lui.

Pentru a fi bine servit, Statul sa aiba atatia functionari cati ii trebuie, dar §iace§tia sa fie r5sp1atiti pentru o activitate devotat5 atata cat le trebuie pentruintretinerea §i demnitatea lor personala. Inläturand surogate fiscale nedrepte,ca taxa asupra exportului, care love*te pe micul cultivator, nu ne-am sfii apune sarcini noi pe cei care le pot plati §i a recunoa§te functionarilor, asiguratiprintr-un statut de liberatate, dar §i de severa indatorire la un serviciu real, totceea ce li se cuvine.

Nici un sacrificiu nu poate fi crutat pentru invatámant. Ridicarea claseitarane§ti la nivelul pe care trebuie sh-1 atinga pentru ali putea indeplini binedreptul politic covar§itor ce i s-a acordat qi asigurarea intaietatii culturale apoporului romanesc, prin ajutarea la studii inalte a elementelor destoinice darsarace, e cea dintai datorie a unui om politic. In miFarea culturala a lumii,poporul nostru trebuie sa se manifeste prin tot ce are i prin tot ce poate.

I Ideea lui Iorga. A mea era a principiile fuseserft greqite, independent de gre§itaaplicare a taxelor...

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 11 7

intelegatori ai insemnátatii bisericilor nationale in viata statelor si a senti-mentului religios in genere, credem ca' biserica romaneasc5 mai mare ca siaceea care cuprinde o mai mica parte din poporul nostru trebuie sA aibk atAt osituatie material5 bunä a clerului popular, cat si putino de conducere a orga-nelor superioare si autonomia necesar5 in tot ce priveste disciplina clerului siinviitárnantul bisericesc. Dar orice nationalitate legatà de biserica ei, si de in-v5t5mintele ce crede c51 trebuie s6 dea sufletelor, sa fie ocrotita de Stat f5r6 a fioprit5 in exercitiul functiunilor ei firesti.

Armata nu poate fi lAsatà un singur moment rard tot ce ar ajuta pe admira-bilul nostru soldat, care trebuie si fie un luptator iar nu un sacrificat. Cu oricepret se cere ca puterea noastra militar5 sà fie asa de solida, inc5t a1iante1e sacomplecteze numai sistemul nostru defensiv.

Aceste aliante, asa cum le-a facut rAzboiul, cum le reclam6 situatia iesitàdin tratatele de pace, trebuie mentinute, armonizate si int5rite prin contractulmoral, care lipseste Inca prea mult. Pe langa cele defensive pentru azi cu ceideopotriva amenintati, sunt necesare cele constructive de manä cu cei deaceeasi rasa si de aceeasi conceptie politic5.

Nationalitatile cu drepturi istorice si cu valoare cultural5 simtim datoria nunumai de a le recunoaste, dar de a le asocia la conducerea efectiva a unei caricare este si a lor.

Orice ceeatean are dreptul la linistea care sA ii asigure munca si la multu-mini pentru serviciile aduse societ54ii si patriei. Oricine ar incerca sa tulburepentru orice motive pacea reconstructiei nationale va gasi in noi dusmani caren-am cruta nimic din mijloacele pe care legea le pune la indemâna.

Ordinea nu e pentru noi o formula politieneasca, ci o conditie moralà deexistentä si dezvoltare. A o crea in suflete si a o impune in rosturile materialee cea dintii cerintA a momentului de azi.

Nu socotim leg5tura noasträ ca exclusiv5. Oricine, individual sau in gru-pare, poate aduce onestitate, pricepere si voie bung de a lucra va fi pentru noiprietenul pe care ni-1 dorim. Am voi ca din intreaga generatie care a sustinutcu credinta si vitejie räzboiul, elementele care, in deosebire de liberalismulclasic, nu pun temei pe formule vechi si pe interese materiale sa" fie laolaltàpentru a da un partid puternic si popular de guvernámant, pe care Ora in do-rinta ei de realizari practice, il cere unul singur, solidar, democratic si idealist.

Cu acest program ne indreptAm cgtre tail si il supunem atentiei Suveranu-lui in credinta ea' ceea ce am facut, f5rd ambitii desarte, in acest ceas, e un ser-viciu important pe care il aducem natiunii adanc iubite de noi.

Nicolae lorgaC. Argetoianu"

www.dacoromanica.ro


Faptul c5 am semnat al5turi de Iorga aceast5 peltea, care nu se deo-sebea de obisnuitele peltele programatice ale tuturor partidelor, cu pa-ragrafele lor inutile si banale privitoare la armata, la biseric5 si laaliame (parc5 aud in jurul meselor comitetelor susurandu-se: trebuiepus ceva i pentru aliatii sä nu uit5m armata... si biserica... siKoala") ca si cum annata, biserica si aliantele aveau nevoie de oschimbare de regim ca s5 se organizeze aceast5 peltea care pe 1ang5principii admise de toat5 lumea nu aducea nici o precirare noud deinfdptuire faptul, repet, c5 am semnat-o, dovedeste c5 nu rn-am gan-dit un minut s5 impart vreodat5 cu Iorga r5spunderea uneiPoliticeste, fuziunea mea cu dansul era o declasare (dup5 cum pentrudansul, tot politicayte vorbind, era o clasare), o declasare provizorie,dar singura cale ca s6 ajung la o grupare de forte, realizabild, impotrivaatotputerniciei unei camarile care se inst5panise asupra Coroanei, siprin Coroan5 asupra Tarii... Dac5 a fi putut prevedea Ca Regele Ferdi-nand urma sa" dispara in 1927 si Ionel Bratianu cateva luni dup5 dansul,desigur c5 n-as fi alergat dup5 potcoave de cai morti in 1924. Nu e vinamea dac5 nu m-a facut mama prooroc!

Pe cat eram eu de sigur ca fuziunea noastr5 numai in doi nu ne pu-tea duce la Guvern, pe at:it de convins era Iorga ca si pusese mana peputere! Era in fine seful unui partid de guvenfarnant" si se vedeaprim-ministru, cel mai tarziu pan5 in toarnn5! Nu-si mai incapea in pie-le de fericire, da din barb5, din brate, din poalele redingotei infoiate cadouà aripi, mangaia pe Catinca, uita s5 suduie pe MunteanuRamnic

era radios! Ma naanca din ochi, i cand intram pe us5 in biroul lui ise inveselea fata si-mi jura din cinci minute in cinci minute dragoste sicredint5 pan5 la sfarsitul vietii sale! Dragostea s-a stins dup5 un an(nu-1 putusem aduce la putere), iar despre credint5, ce sa mai vorbesccaci n-a fluturat de la inceput cleat pe buze...

In dupa-amiaza zilei de 10 mai Iorga si-a intrunit Comitetul Execu-tiv al partidului si a tinut oamenilor veniti din toat5 tara o cuvantareplin5 de duh si de piruete, in care a facut istoricul tratativelor duse cuardelenii si cu mine. Fat5 de ardeleni a fost ironic, dar f5r5 prea multar5utate, afirmand c5 asteapt5 de la ei o revizuire de constiinta si in-cheind cu cuvintele: Primind de la Partidul National r5spunsul care se

1 $i totui am facut-o in 1931! Dar in ce imprejurari, i prin ce concurs de intam-plan imprevizibile cat timp nu intrasera nebunii in scenal...

guvern5rii.

nostri...

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1923-1926 1 I 9

stie, nu consider5m totusi exclusA o intelegere, ci asteptAm inc5; nu cumainile la spate, dar nici cu main intins5 cAci nu vedem alta minAintins5 inaintea noastr5..." In ce privea Partidul Taranesc, 1-a blestematinc5 o dat5 declarand c5 ...chiar cu riscul de a rdmine singur, nu inte-leg s5 fac nici o tranzactie cu elementele nepatiotice nici cu cele inca-pabile. Am cautat deci unirea cu elementele capabile si cuminti: politi-ca cu prostii si cu nebunii nu fac pentru nimic in lume!" Pentru IorgaPartidul Taranesc era Stere si Mihalache, ori Stere era nepatriotic, ne-bun si international", si Mihalache prost! I-a trebuit vreme ca s5 revi-zuiascA si el aceast5 judecatA sumar5!

Dup5 ce a netezit astfel situatia, dl. Profesor a citit actul nostru defuziune, in aclamatia celor prezenti, fAcAnd pe modestul la paragrafulprivitor la sefia lui, pe care a pretins CA nu o ceruse!

Cu Comitetul meu Executiv, mica formalitate a avut loc chiar inziva de 11 mai, la orele 10 dimineata. Cu prietenii mei politici avuse-sem contact si eram inteles dinainte, asa Inc& sedinta a fost si mai scur-ta. Le-am reamintit cá tratativele de fuziune fuseserA duse in dou5 di-rectii: cu partidul d-lui Iorga i cu Partidul National din Ardealam declarat numaidecAt CA amanuntul tratativelor cu Partidul Nationalnu intereseaz5 deoarece nu au dat rezultat, iar cA cele privitoare latratativele cu dl. Nicolae Iorga stralucesc prin lipsa lor, deoarece rn-aminteles cu dl. Profesor, far5 nici o discutie si de la prima intrevedere.Am citit textul intelegerii noastre, i aplauze unanime au aprobat si departea Partidului Poporului fuziunea cu Partidul Nationalist-Democrat.

Sedinta a tinut numai cateva minute, si am pornit spre clubul luiIorga, sa ne pup5m, i s5 mergem cu totii la sala Amicitia" unde ne as-teptau delegatiile judetene ale ambelor particle. Toate s-au petrecutintr-o palmä de loc, c5ci clubul nostru ca si al nationalistilor erau veci-ne, in strada Brezoianu, cam peste drum de Universul, iar sala Amici-tia" ii deschidea portile in infundAtura ce duce spre Cismigiu. Am ur-cat scarile clubului lui Iorga cam plictisit, caci in ultima clip5 ma apu-case o nedumereal5 si ma intrebam dac5 nu f5ceam o prostie... Dar vi-nul era tras! Am urcat scarile ca un automat, si sus am cAzut in bratelelui Iorga, deschise, pe cand toat5 sleahta apostolilor urla i aclama!

SA fie intr-un ceas bun si s5 trAiesti, Sefule!" a fost scurtul meudiscurs pe pragul unei noi vieti politice... Tot asa de scurt si de elo-cinte a fost i lorga. Oprind cu o mina: aclamatiile, cu cealalta a spus(c5ci domnul Profesor f5cea miracole ca Isus Christos): Ai crezut cA

si

www.dacoromanica.ro


vei gki in mine un aliat si ai aflat un prieten de o viald intreagd!" Decate ori mi-am adus aminte aceste vorbe mai tarziu! Oh politick ohscarboas5 politick cfità minciun6 e in sufletul t5u!

Am plecat in bands la sala Amicitia", la doi pasi, i acolo am fostintampinati de grosul partidelor in aclamatii nesfarsite. Ne-a adresat undiscurs de primire tefan Meitani, nu mai stiu pentru ce el si nu altul,am luat apoi eu cuvantul si am subliniat importanta" evenimentului pecare-1 s5varseam incheind prin urmátoarele cuvinte, din care n-a lipsit

si nici nu se putea altfel gräuntele de ironie pe care-1 cerea mo-mentul: Ifni aduc aminte cä acum citeva zile dl. Iorga imi spunea:Lumea ma crede ea' nu sunt un om practic, dar ai sa" vezi d-ta ce ompractic stiu s5 flu eu! Tot astfel, domnilor, lumea ma crede pe mineun reactionar, dar aveti s5 vedeti dvs. ce democrat sunt eu! (Aplauze,aclamatii, strig6te de bravo). i astfel, cu spiritul practic al d-lui Iorgasi cu idealismul meu, vom face tbtul ca s5 scapam tara din impasul princare trece, far5 sà ii cerem nimic in schimb...

Terminand aceste scurte declaratii si strângfind mfina noului nostrutin s5-1 asigur c5, daca nu sunt omul vorbelor, sunt in schimb omul

cuvantului..."Dupa mine a vorbit Iorga, frumos si cu c51durk Domnilor, eu ma

pot 15uda c5 stiu ce e in inima prietenilor mei a vechilor mei prie-teni. Ei bine, pot asigura pe oricine ea' niciodat5 aceasta inim5 n-a fostmai larg deschis5 and i-a vorbit cineva, de cum e astazi la cuvinteleunui om care simte ca dl. Argetoianu, insemn5tatea fiecarei silabe pecare o rosteste...

Cuvântarea lui a dezvoltat ideea c5 noul partid va fi o armatd careva lupta disciplinat, cdtre un scop precis, cu o metodd

Ne-am inteles usor pentru c5 am avut ochii deschisi orbii nu sepot inteleget si nu ne-am magulit cu programe fiindc5 cd pro-gramul ii face suferinta ci nevoile unei iri, iar aceastä nevoie noi ovedem, o intelegem si credem câ avem putinta dac5 nu de a o suprima,dar in orke caz de a o mangala i indrepta!

Cine se asteapt5 de la noi la inutile manifestäri de reactiune cultura-15 sau boiereasca se insealà: nu le vom face, pentru ca sunt inutile sipentru ca nici unul nici altul nu suntem dispusi s5 facem prostii de ha-

Afirmatie indrazneatal

stim

ef,

ia.flexibila...

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 121

tfirul nimanui; pentru ca partidul pastreaza fondul vechii ideologii a ce-lor ce 1-au infiintat §i pentru cg vechiul nostru steag plute§te azi deasu-pra partidelor reunite qi va pluti maine asupra unei tari intregi, care vafi ingltata prin acest steag!"

Frumoase cuvinte, care din nenorocire acopereau sentimentele maiputin frumoase. Ah, daca Iorga n-ar fi fost decat omul cuvintelor sale,ce bung treaba s-ar fi putut fae cu dinsul!

La Amicitia" n-a mai vorbit nimeni dupg noi. Am pargsit sala,ne-am fotografiat la intrare (celebrul cli§eu cu capul lui Iorga §i al meu,razand) §i ne-am despartit dandu-ne intfilnire seara la Athenee Palace,unde un banchet de 300 tacamuri a fost servit frunta§ilor §i le-a inga-duit sa-§i dezlege limba §i ei. Au vorbit acolo pe rand, §i pada' la ora 2dimineata Petre Dragomirescu, profesorul de la Ia§i, D. R. Ioanitescu,profesorul G. Ta§cg, Cihodariu, D. Toni, Ifrim, Vrabiescu, N. Roma-nescu qi altii 0 de 2 ori lorga §i eu. La inceput, Iorga ridicase paha-nil calduroasa inchinare Regelui calator, care in acea zi purta cuel icoana tarii noastre" la Bruxelles, iar Emanuel Pache Protopopes-cu citise numeroasele adeziuni ale celor ce nu putuserg lua parte labanchet...

Si astfel a luat sfar§it acea zi istoricg floare frumoasg ce nu tre-buia sa lege nici un rod...

Din colaborarea mea de opozitie cu Iorga, care trebuia sà durezeaproape doi ani din care unul in trei, caci din primavara anului 1925s-a adaugat §i Maniu la fuziunea noastrg, §i cu el alte plictiseli numi-a rgmas nici o amintire bung. De teamg ca la venirea la Guvern(despre care nu se indoia nici unul §i pe care toti o credeau iminenta,atata incredere aveau in dibacia mea politica) fo§tii mei partizani sa nuocupe toate locurile apostolii minori ai nationalismului integral s-aupus pe intriga, au inceput sa sape raporturile mele cu apostolul major,qi sg-§i apere cu inver§unare locurile in care se cucutaserg in frunteaorganizatiilor kr judetene. Trebuie sl mgrturisesc cg in relatiile mekcu Iorga n-au prea reu§it, caci Iorga n-a inceput sa se raceascg fata demine decal dupà ce s-a incredintat, la inceputul anului 1926, cg susti-neam impotriva lui, candidatura lui Maniu la preqedir4ia Consiliului. Ainghitit dupà cum voi arata §i colaborarea cu tarani§fii, cu Stere cu tot

dar pe Maniu prim-ministru, nu. Plevu§caria iorghika n-a reu§it sgma strice cu §eful, dar mi-a fgcut zile fripte cu pretentiile la §efii locale.

intr-o

www.dacoromanica.ro


Iorga era foarte sensibil la reclamatiile prietenilor s5i politici si setemea si el de un ascendent prea mare pe care 1-ar fi putut lua in partidprietenii mei, cAci 10 da seama de superioritatea lor individual5. Dar nuvoia sA se certe cu mine si adoptase in consecintA o nenorocia atitu-dine de abtinere in transarea conflictelor judetene. S-ar fi putut intelegecu mine in dou5 ceasuri si am fi putut astfel impAca toate neintelegeri-le, pe temeiul obiectiv al raporturilor locale de forte. Ca s5 nu se certenici cu mine, nici cu ai lui, noul sef a preferat sd nu se amestece, repe-tandu-mi intruna: Las5-i pe ei s5 se inteleagA, ca. vor ajunge si aco-lo!..." Dar ce sA ajungA! Ai mei erau cat se poate de moderati si gata sAcedeze iorghistilor pe oriunde se putea, far5 periclitarea organizatiei.Dar iorghistii voiau toate locurile, sub pretext cd ei erau mai apropiatide popor! Afara de Dolj, unde nu indrAzneau s5 discute situatia mea side c5teva judete unde nu aveau pe nimeni, pretindeau pentru ei toatesefiile, de frith' s5 nu capete un loc bun la blidul cu linte, in ziva apro-piat5 a chem5rii la putere!

Mi-a rAmas in minte tortura moral5 la care rn-au supus, s5ptamanisi luni de-a rfindul mai ales trei caraghiosi inexistenti" in judetele lorsi care nu voiau in ruptul capului &A cedeze sefia oamenilor mei". Nuera zi in care s5 nu mA piseze ceasuri intregi domnul Domescu de laBarlad, domnul Chirescu de la Constanta, domnul Dicescu de la Ram-nicul SArat. IntamplAtor, in Tutova Georgescu Barlad si in ConstantaTeodorescu-Vlahu trecuserA cu intreaga veche organizatie a PartiduluiPoporului alAturi de mine; erau amandoi electori formidabili, obtinuse-r5 in alegeri rezultate remarcabile si nu se puteau supune unor necu-noscuti ca Domescu, fost magistrat cu pretentii si cu ambitii sau caChirescu, avocat f5r5 clienti si fAr5 relatii. Oameni cumsecade erau siChirescu si Dornescu, din nefericire in politicA nu era deajuns sh fii omcumsecade. Mai putin violent ca in Tutova si in Constanta, dar totusiintr-o m5sur5 supArAtoare, se certau oamenii nostri in toate judetele, dela Iasi pada' la Timisoara. Nici m5car in Bucuresti n-am putut s5-i punde acord, si a trebuit sA iau eu sefia localA ca s5 nu o las unui generalAnastasiu, unui Mociornita sau unui Mateescu-CApetineanu, care totivoiau sA fie sefi in ciuda oricarui bun-simt!

Pe mine nu mA ingrijorau prea mult aceste conflicte, dar m5 exaspe-rau fiindc5-mi stau oamenii pe cap de dirnineata panA seam. Mergeamla o fuziune si cu Partidul National si stiam bine cA intelegerile in doicu iorghistii nu aveau decdt o valoare relativa si cA totul va trebui rein-

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1923-1926 123

ceput dup5 fuziunea cu Maniu. in asteptarea acestei a doua fuziuni, m5preg5team la pertractarile" ce trebuiau sa vie sfaclindu-m5 cu Cihodariu,un bou in douà picioare. Dac5 nu ajungeam s5 incheg o fuziune si cuardelenii si o intelegere cu Oranistii, fuziunea mea cu Iorga nu f5cea oceapá degerat5 iar, oricat de paradoxal ar p5rea lucrul tocmai orga-nizatiile iorghisteargetoianiste bine cimentate erau menite s5 se trans-forme in tot atitea izvoare de greut5ti in cazul thvnitei fuziuni cu Maniu.

N-am pus, pentru aceste motive, nici o vlag6 in organizarea nouluipartid. Programul a thmas s5 fie redactat si impärtasit poporului dup5constituirea Comitetului Executiv, iar Comitetul Executiv nu putea ficonstituit decfit dup5 ce toate organizatiile judetene vor fi fost fixate informa lor defmitiv5. Pornite pe amfinare, in asteptarea altor eveni-mente, toate ar fi fost astfel bine, dac5 n-ar fi fost continua zap5ceal5intretinut5 de iorghisti, care vedeau si ei c5, cu fiecare zi ce trecea,soarta lor ameninta s5 devie tot mai proastà. Ca sa mai scap de plicti-seala recriminatillor, m-am inteles cu Iorga s5 numim o comisie mixt5care s5 asculte p5rti1e si s5 incerce sa" le impace. Iorga a desemnat pedl. Butureanu, profesor Tasc5 si Munteanu-Rimnic iar eu pe d-nii ste-fan Meitani, profesor Petre Dragomirescu si Iulian Vràbiescul. Dinnenorocire, apostolii nu prea aveau incredere in aceast5 comisie, sicum Iorga ii da afarà, n5v5leau cu totii la mine. Totusi comisia mi-afost de mare ajutor cu deliberarile ei, peste care m-am prefacut ea' nuintelegeam s5 trec, ca sà-mi dau thgazul s5 mai thsuflu.

Anul 1924, anul meu de concubinaj politic cu Iorga (anul 1931 afost un an de c5snicie legitim5 terminat ca atatea c5snicii printr-un di-vort definitiv!), a fost un an p1M de evenimente m5runte pentru mine, unan de preg5tire pentru cele ce s-au intamplat in 1925. Aceste eveni-mente mkunte au avut importanta lor atunci, dar n-au 15sat o darà prealuminoas5 in istoria evolutiei politicii romanesti si nici in mintea mea.Guvemul liberal a continuat s5-si fac5 de cap, uzind si abuzand de pute-re; opozitia s-a agitat in intuneric, pe dibuite, diversele ei elementec5utând o apropiere far5 s5 o g5seasc5 iar eu, infaturat momentan depe scena public5 prin cedarea sefiei lui Iorga si prin absenta mea dinParlament m-am marginit s5 tes in culise panza pe care socoteam ca voiputea broda, in fine, florile nazuintelor mele politice de totdeauna...

I Aceiai domni fuseserd desemnali in ziva fuziunii pentru redactarea statutelornoului partid redactare apoi amanata panA la intrunirea noului Comitet Executiv.

www.dacoromanica.ro


Am facut gre§eala sä nu inregistrez nimic pe hartie in acele zile deincordare §i de pregatire in care s-a dospit scurta dram5 a democratieiromanqti abatuta din calea ei prin lovitura din aprilie 1926 aa In-c& amintirile mele nu se mai contureaza cleat in trásaturi mari ce nupot da decat o slab5 idee despre atatea framantari care n-au dus totu§ila nimic.

imi aduc aminte cà dupa un iunie destul de inearcat asupra caruiavoi reveni numaidecat, am pornit in iulie cu automobilul la drum, prinMoldova §i Bucovina, i rn-am inapoiat prin Ardeal la Bucure§ti. Amfost insotit in aceast5 excursie politica de prietenul Radian i primulnostru popas o jumatate de zi a fost la Focpni. Scopul calatorieimele era &à ung putin balamalele fuziunii §i s5 caut s5 infratesc parti-zanii mei cu ai lui Iorga. Am putut sa constat cu acest prilej ea o masa'comun5 i cateva glume apropiau oamenii mai bine ca lungi tocmeli §idiscutii. In zilele de 10, 11, 12, 13 §i 14 iulie am mancat pe de-a intre-gul i am impaeat pe jurriatate, la Focpni, la Bacau, la Roman, la Boto-§ani §i la Dorohoi. Am petrecut noptile la Panait Cantili (Bacau), laLeon Ghika (Boto§ani), la Rautu (Dorohoi) §i mi-a r5mas din acestetrei case viziuni nqterse ca tipic reprezentative ale diverselor moravurimoldovenqti. La Bac5u, cas5 luxoasa cu pretentii de stil LouisSeize", sleita de orice urm5 de viata sufieteasea; curata spilca, cu par-chetele i clantele u0or frecate zilnic colivie aurita in care tralau,izolati i atipiti ca douà cucuvele, batranul meu prieten Panait Cantili §imatahala sa de nevasta. La Boto§ani, casa lui Leon Ghika inchis5 §imoarta ziva se deschidea i invia noaptea intr-o forfoteal5 ce tineapada in zori. Leon Ghika, pas5re de noapte §i el, dar pasare vesela,obimuise pe bot4aneni s5 se agite numai la lumanari. La intrunirea, labanchetul i la consfatuirea organizate in cinstea mea, ziva, n-a luatparte, eici dormea, in schimb toata noaptea mi-a poftit la un paharel devin pe toti ambitio0i localnici §i rn-a ajutat sa-i pun de acord i saprimeasca §efia prietenului meu, profesorul Petre Irimescu. Dac5 casalui Cantili mi-a infatipt viata moldoveanului r5p5nos, ciufut §i calic,dac5 a lui Leon Ghika-Dumbraveni pe a moldoveanului trasnit, petre-calnic §i nesocotitor al banului ca i al timpului pierdut casa luiRautu din Dorohoi mi-a pus in fine in fat...1 ochilor o icoana de viat5 ii-nitit i normalà, cum era firesc s5 o duc5 oamenii care, far5 sa inoatein belpg, aveau ce le trebuia ca sa traiasca ca lumea. De la Dorohoi,

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 125

rn-am ab5tut prin Herta la Noua Su lita s itnpac pe Giurgiuveanu almeu cu Calinic Istrate al lui Iorga (amandoi electori de mana intai) siam ajuns seara la Cern5uti unde am fost primit... de profesorul TraianBthileanu, seful iorghistilor, care trebuia s ajung5 ministru, dar maitarziu, odat5 cu legionarii dup5 lovitura de Stat din septembrie 1940.Bthileanu, pe care-1 cunoscusem la Viena si pe care-1 vedeam zilnic laLegatie unde functiona drept cancelar, era mielul lui Dumnezeu, otnpasnic i m515ios, incapabil de un gest sau de o actiune mai hothratä.Mare trebuia sä-mi fie mirarea cand 1-am v5zut in c5mas5 verde cu re-volverul in mink proclarnand de pe fotoliul s5u ministerial c5 profe-sorii trebuie sá invete de la studenti, nu studentii de la profesori cum säse poarte in viath"! In acea pasnic5 var5 a anului 1924 n-as fi crezutniciodath c5 m515ietul profesor de sociologie de la Cern5uti ii va ter-mina cariera prin pusc5rii si prin lagare de concentrare...

Dup5 ce am pus bazele unei noi organizatii la Centhuti, unde eu nuaveam mai pe nimeni, am coborat spre Bucuresti prin Sucevita, Putna,Vatra Dornei, Bistrita si Sovata. Noaptea de la 14 spre 15 iulie n-ammai petrecut-o la Centhuti ci la Zvoriste, in spatiosul conac un fel decaste! al familiei Manoliu-Tescanu, nu departe de Mih5ileni. M5poftise colonelul George Miclescu, prieten politic, cas5torit cu una dindomnisoarele Manoliu. Am petrecut si am dormit bine. Zile le urmaloa-re mi-au adus incantarea ochilor departe de plictiselile politice. LaMoldovita, la Putna, la Sucevita am trait ceasuri de duioas5 intimitatecu trecutul, la Vatra Dornei (am dormit la dr-ul Spanu) mi-am lasatgandurile pe Bistrita in jos inchipuindu-mi o noug desc5lecare roma-neasca. Drumul de la Vatra Dornei la Bistrita m-a cucerit: de pe cul-mea de despártire a apelor de la M5gura, vederea nu cuprinde, cat sepoate ea intinde, cleat coame de paduri verzi, paduri ce se desfasoarain toate *tile i pan5 la orizont ca o mare de verdeat5, o mare cufream5tul si cu valurile ei. E o priveliste cum nu cred ca se mai gasesteuna in Europa. De la Bistrita la Sovata am facut o zi; oprindu-ma demas5 in Top lita patriarhului Miron. Drum interesant, dar mai putinsimpatic, prin Ardealul s5sesc i secuiesc...

Mi-aduc aminte de ziva petrecuth la Sovata, ca de ziva de ieri desiau trecut aproape 20 de ani peste ea in clipa in care scriut. Am gasit

I 7 mai 1943!www.dacoromanica.ro


acolo Sanhedrinul Partidului National cu Maniu in frunte. tiam caerau toti acolo si ma abátusem din drum nu de dragul palniei pline cuapa sarata, inconjurata de cateva vile si hoteluri fara farmec si de opadure de fagi faith' confort, catarata pe maluri si pe dealuri ci dedragul lor. Erau acolo in afara de Maniu Vaida, Mihai Popovici,Aurel Vlad, Bontescu, popa Man, Coltor si altii mai marunti pe carei-am uitat. Era un foarte potrivit prilej sA string mai de aproape pechestiunea fuziunii cu ei pe care, pana atunci nu o pertractasem" decalcu fratele Mihai Popovici, fiindca nu o socotisem coapt5. Coved' nuera ea nici Ifi vremea aceea, cu toata arsita lui iulie, dar pertractari" inmai multi sub verdeata, seara la masa si pe potecile ce duceau noapteape luna spre iurta" Eremituluil imi parusera foarte nimerite pentru agrabi coacerea. Situatia se mai schimbase de altminteri. Negocierileardelenilor cu taranistii nu dusesera la nici un rezultat i Maniu lama-sese seful unui partid stimabil dar regional, ceea ce II punea in stare deinferioritate fata de ceilalti sefi, in momentul deschiderii crizeideGuvern pe care toti o prevedeam pentru prim5vara anului 1925, cel maitarziu. Toti prietenii lui ii impingeau la o intelegere cu cineva", cuoricine afara de liberali pe care nu-i puteau suferi si care in plus, erauaproape pe dric. Cu caranistii nu se izbutise; intre averescani si noi, totine preferau pe noi, pe Iorga si pe mine. Se cam speriau ei de nazbatiileParanoicului, dar aveau incredere in dibacia mea ca sa dreg lucrurile.Marea lor nedumerire era chestiunea sefiei, la care Maniu nu voia sarenunte (si nici ai lui n-ar fi consimtit) si se intrebau cu totii, plini degroaz5, ce se va intarnpla cu Iorga in caz de fuziune...

Scopul vizitei mele la Sovata a fost sa-i fac sä inteleagA fara sa le-ospun pe sleau si cu atat mai putin sa iau un angajament in aceasta pri-vinta, cd voi fi de partea lor... Am izbutit, ardelenii m-au prodamatfratele kr, si ideea fuziunii noastre a facut un pas serios inainte. Einteresant de insemnat ca, cu toata mediocritatea lor intelectualà, masimteam mai putin instrainat politiceste in mijlocul ardelenilor decat infata lui Iorga. Probabil c5 mentalitatea celor de dincolo de munti seincqdra mai bine in crezurile si proiectele mele dee& fulgurarile luiIorga care n-a putut niciodata sa-si dea seama in viata câ dou5 si cudoua fac patru.

lUn farsor al carui numel-am uitat!www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1923-1926 127

Mi-aduc aminte ca in vara i in toarnna acelui an 1924 rn-am legatmai steins de Printul Carol, fara s5 intru totu§i in intimitatea lui, ap'Meat n-am putut sa-limpiedic s5 faca in 1925 prostia pe care a facut-o.De la Iasi §i pana s-a casatorit cu Principesa Elena a Greciei, il zarisemnumai de departe, i marturisesc ca nu ma impinsese nici o simpatiespre dansul. Primirea intepat5 pe care mi-o facuse in ianuarie 1918 cuprilejul prezentarii mele ca ministru, evadarea lui in toamna aceluia§ian din Moldova §i casatoria lui clandestin5 cu Zizi Lambrino la Odessa

apoi toate palinodiile sentimentale i erotice la care s-a dedat pada'la cal5toria sa in jurul globului, ma scarbiser5 de dansul i e probabil caraporturile noastre ar fi ramas din cele mai reci, dac5 n-ar fi intervenitsimpatia Principesei Elena pentru sotia mea, i despartirea mea deAverescu. Cred chiar ca despartirea mea de Averescu a fost punctul deplecare al apropierii lui de mine caci el s-a apropiat de mine, nu eude el. Printul Carol hr5nea o ur5 neimpacata, o ur5 de apa§, impotriva atrei oameni: Barbu $tirbei, Ionel Bratianu i generalul Averescu. Con-trariul parerilor generale, ura mare a Printului nu era tirbei, era Bra-tianu. Pe tirbei il dispretuia ca arnant al mamei sale dar pe Bratianu,care-1 judecase si-1 condanmase, il ura din toata puterea sufletului s5u.Dac5 tirbei s-ar fi rnultumit cu rolul domnului de Pompadour, poatec5 ar fi ajuns chiar sa se impace cu el, dar ceea ce nu-i ierta, ceea ce nui-a iertat niciodata, a fost ca s-a facut instrumentul lui Bratianu §i c5 ainvartit pe Regele Ferdinand dupa poruncile efului Ocultei Liberale.Pe Averescu nu 1-a iubit niciodat5, dar la inceput farà s5-1 urasea. tiade pe vremea razboiului c5 Averescu il socotea ca un militar subme-diocru; a mai venit i mica chestiune cu camerista Thea despre care ampomenit intr-un capitol precedent al acestor Atnintiri a§a incatn-avea pentru ce s5 indrageasca pe generalul cu care se mai sfadise, i

cu obraznicie, cu prilejul Consiliului de Coroana provocat de ultima-tum-ul lui Mackensen in ianuarie 1918. Dar ura n-a intrat in sufletulPrintului Carol impotriva lui Averescu decal dup5 ce acesta se solida-rizase cu Bratianu in chestiunea Zizi Lambrino §i dupa ce generalul adus lucrurile pan5 la desfacerea romanticei casatorii incheiat5 laOdessa. Cat timp am fost alaturi de Averescu, Carol nu se putea gandila o apropiere de mine dar indata ce in-am dumariit cu generaluli-am devenit cu atat mai simpatic cu cat tia c5 sunt un adversar hotaratal lui Bratianu §i ca nu ma amestecasem nici de departe in afacereaLambrino §i in sechestrarile lui de la Mon5stirea §i de la Bistrita. Prin-

www.dacoromanica.ro

12.8 CONSTANTIN ARGETOIANU

cipesa Elena s-a gàsit numaidecfit en confiance" cu sotia mea, ne-apoftit la mask ne-a poftit la bridge a venit la noi cu Printul Carol debrat. Mi-aduc aminte de o serata pe care am dat-o dupá cererea Printe-sei; dansa i surorile ei au dansat toat5 noaptea pe cand eu am jucatbridge cu Printul, p5n5 la ora 5 dimineata! Partidele de bridge au deve-nit tot mai dese, la dânsul, in Palatul de la osea, la mine, la generalulHentescu, comandantul Aviatiei, in c5suta in care locuia la aeroportulde la 135neasai. Pe nesimtite am trecut de la bridge la politic5. De c5teori n-a trebuit s5 iau apararea lui Br5tianu, pe care-1 ura atAt inat vreasa ma conving5 c5 era prost! Incercarea mea de a restabili aceast5 jude-cata n-a avut ins5 nici un succes, qi mi-am dat seama ea la o schimbarede Tron, rolul politic al lui Bratianu era terminat!... Ce s5 mai vorbescde Averescu! Incetul cu incetul, Printul mi s-a deschis tot mai mult,i-am c4tigat increderea, ideile mele politice 1-au incântat 0 rara apreciza amanuntele unui viitor care atunci ap5rea Inca foarte indepar-tat, in-am convins cci fn cazul unei schimbari de Domnie eu a s fi omulpe care s-ar bizui... 0 schimbare de Domnie nu era ins5 de prevazutpentru multi ani, in 1924 i chiar in 1925. Daca am fi putut-o prevedea,dacà am fi putut ghici evenimentele din 1927 (moartea Regelui Ferdi-nand i a lui Br5tianu) e mai mult dec5t sigur c5 nici Carol n-ar fi ple-cat dup5 Lupeasca, nici eu dupà Maniu qi dup5 t5r5ni0i! Eu cel putinm-am p5c5lit, dar nu mi-am f5cut de cap.

Mi-aduc aminte de trei zile petrecute pe la inceputul lui august alacelui binecuvântat an 1924, la Valenii de Munte, unde, chemat deIorga, m-am dus &à tin trei prelegeri. Am desfasurat in fata inv5t5to-rilor, in fata misionarelor" i in fata proletariatului intelectual care seadunase acolo, câteva probleme economice i financiare. Iorga imi sor-bea cuvintele eram in faza dragostei imi batea ritmul frazelor dincap i din picior, ma lauda, ma admira, ma ruga sa mai yin si in orelelibere rn-a dat din prima zi gata, caci a volt sà-mi arate tot i numaide-cat. Mi-a ar5tat biserica, 15murindu-mi cládirea ei i genealogia ctito-

1 Hentescu a fost primul stalp al camarilei Regelui Carol. Primul nu ca importantä,ci ca data. A ajuns in fruntea Aviatiei impins de Print, si a fost scos dupà plecarea luiCarol, ca sa-si regaseasca cateva clipe de reactivare si de glorie la Restaurare".Hentescu nu era prost, si poate cà ar fi fost si un bun militar daca n-ar fi fost cartofor.Un om care-si petrecea noptile la Automobil-Club facand pe crupierul, nu putea facetreaba la comandament a doua zi...

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 129

rilor, m-a dus la muzeul instalat intr-o casuca in care adunase toatecioburile de primprejur, icoanele pe care le putuse terpeli de prin bis-erici, marame, zevelci, poale brodate, cate-o plosca zugravita, ota dePa.,,ti incondeiate §i cateva tiparituri vechi obiecte nenorocite smul-se din vapaia vietii sau moarte de mult §i mancate de cari sau de rnolii,fara nici un interes pentru mine. M-a dus la Scoala zugravilor de icoa-ne", intr-o alta casa paraginita in care trei oftico§i fierbeau m511161ig 5. ina§teptarea inspiratiei; mi-a aratat locul unde urma sa cladeasca inmijlocul targului un teatru pentru reprezentarea festivi a pieselorsale (ca Wagner la Bayreuth!), m-a plimbat prin temeliile incepute aleScolii Principesa Elena" menita sa adaposteasca demoazele minorita-re en mal de roumain" §i rn-a dus in fine i la aminul misionarelor"instalat in casa veche boiereasca a Valenilor, o casa simpatica i sfioa-&á, in fundul unei curti, o casa in care vreo douazeci de tinere inväta-toare, cele mai multe frumu§ele, inghiteau zilnic, hai sa-i zicem confe-rinfa Maestrului, i se pregateau astfel SA poarte cultura romaneasa intinuturile instrainate prin vitregia vremurilor. Ajuns la misionare amcazut pe un scaun; ma dureau picioarele §i mi se muiaserä §alele. Dan-sul insa, care facuse de zece ori drumul, caci ca §i cateii zburdalnici olua inainte, se intorcea, se incurca cu o vorbi in curtile oamenilor, dis-parea, aparea lath' dansul insa nu da nici un semn de obosealà, 4iinspecta §i mangaia oitele date cu rouge" pe buze i cu pudra pe obrazca orice misionara ce se respecta. Maestrul imi deapana meritele lor,culturale bineinteles. De dormit am dormit bine la Valeni, caci am trasla prietenul meu politic avocatul Radulescu, om strain de mi§carea cul-turala locala dar cu scaun la cap, cu paturi de puf §i cu Wernuturi deolanda. Din nefericire a trebuit sa iau toate mesele la Iorga sentintafara drept de apel i de recurs §i asta a fost marea mea suferinta.Cum putea omul acesta trai cu porcariile ce se serveau pe masa lui? Eraaqa de distrat Inc& nu vedea nici ce baga in gura. Erau lucruri mock-loase §i ingrozitoare, de la mamaliga nefiarta scaldata in zar Ora lagaina prea fiarta (se desfacea...) neagra de pene ramase in piele... Bia-ta coana Catinca, incorWienta, sau ca sa ma pedepseasa fiindca nu maiubea, ma tot indemna sa mananc §i eu ma luptam cu ea refuzand subcuvant a nu-mi era foame (de§i eram afamat) sau a sunt la regim.Seam pe la ora 11, and imi da drumul i ma inapoiam acasa, nu in-drazneam sa cer nimic Radule§tilor, sa nu afle Apostolul (intr-o maha-la ca Valenii toate se aflau) §i sa se mahneasa i sa se supere... Am

www.dacoromanica.ro


trait trei zile cu paine, cu ceapa si cu putin cas sarat, pe care mi le tre-cea Toni pe ascuns Toni cel insarcinat cu popota cursistilor" cazatiprin scolile primare si pe unde se putea, Toni facatorul de minuni carehranea cateva sute de oameni, cu nirnic, cu cei cativa lei pe care Iorgaii da pe zi, rupti din modesta subventie capatata de la Ministerul In-structiunii. M-am strecurat cu bine prin toate aceste mizerii, si la ple-care prietenul meu pe o viata" rn-a dus la gala in alai, precedat de fan-fara locala si cu toti cursistii nemancati dar adapati la izvorul celui maicurat nationalism, dupa el...

Mi-aduc aminte de o reprezentatie la Teatrul Popular, intr-o loja,poftit de Iorga. Se juca o piesa a lui, un fel de satirà a moravurilornoastre politice. Nu mai stiu titlul piesei, dar principalul personaj purtanumele de Sarmald §i aproape toata piesa era un monolog al lui Sar-malà. Teatrul lui Iorga era un teatru sui generis". Scria o drama sau ocomedie in 5 acte, in doua ceasuri. Ca tot ce a scris, piesele lui nu erautampite, dar erau idioate. Mai intai nu erau piese, ci scheme de piese.Cateodata rar remarcabile, ca de pilda /sus, pe care a trebuit sa oinghit, pe timpul prieteniei mele cu dansul. Scheme le asteptau insa safie dezvoltate, si Profesorul n-avea nici timpul, nici dar teatrului. Sar-maid era in mintea lui Iorga un prototip, si fiecare cuvant al lui trebuiasa poarte", cu toate subintelesurile lui in realitate insa era o sinistrapaiata lath' viata si prin urmare fara duh... Iorga, langa mine, radea dese prapadea la fiecare replica a palidului actor ce intrupa ridicolul per-sonaj. Radea si ma inghioldea: Bine, nu?" Ioanitescu umpluse galeriacu oamenii sai" din Negru, pe care ii punea sa urle ura!", bravo!",traiasca domnul Profesor!" la fiecare trei cuvinte. Dupa un actn-am mai putut sa rabd, dar nu stiam cum sa plec fara sa jignesc demoarte pe pretenul meu"... Mi-am adus din fericire aminte frica luifantastica de boalà, de boala sub orke forma. M-am incovoiat, si aminceput sa gem... S-a uitat la mine, si m-a intrebat, speriat: Ce ai?"Mi-e eau, mi-e rau de tot, dureri nebune in pantece..." Eih,dhrraga, du-te rhephedhe hacasa si teh puhne hin phat!" Am protestat,si am declarat ea' mai bine mor deck sa nu vac] srarsitul formidabileicreatii. Dar Nebunul n-a vrut sa auda, se temea de molima, se vedeadeja pe dric, si rn-a silit aproape cu forta sa parasesc sala. Am plecat in-covoiat in douä, rn-a dus Cihodariu de brat si plin de nadejde ca aveam&à mor si ca-mi va lua locul in partid, pada afara la o trasura... M-am

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 131

urcat intr-un taximetru v5itandu-m5 si asa am sc5pat de Sarmald ide parintele lui sufletesc!

Mi-aduc aminte de o deplasare cu apostolul la Cernauti si de alta laBr5i1a, excursii politice, menite s5 cimenteze organizatiile noastre si s5le intareasc5 vlaga. Renuntasem la proiectele informarii publice, c5ciaveam amandoi oroare de asemenea exhibitii, si le inlocuisem princonferinte publice si prin consfatuiri cu fruntasii locali ai partidului.Am sosit si intr-un kc si in altul pe la amiaza, am luat masa cu par-tidul", Iorga a tinut cite o conferint5 cu subiect istoric-literar si searabanchete cu eke un discurs politico-economic" 16trat de mine si ur-mat bineinteles de cAteva cuvinte ale Sefului multe presarate cuobisnuitele glume. La dejunuri nimeni n-a avut voie s5 vorbeasc6 depolitica' local5, si nici nu s-ar fi putut, cu oricita indràznealà, c5ci vor-bea numai El, Unicul, si nu stia nici numele celor ce-1 inconjurau, dar-mite s5-i mai intrebe de p5surile kr personale. I-am mai luat eu la oparte, pe neb5gate in seamá, unul ate unul si le-am ascultat dorintelesi le-am dat sfaturi. Cu conferbatele lui la Cernguti si la Braila a fostpetrecere mare. Iorga era un conferentiar delicios; ajutat de prodigioasalui memorie improviza cu o màestrie si cu un duh farà pereche. Deobicei nu se sinchisea de subiectul prelegerii sale, o lua razna si-si adu-cea aminte de titlul conferintei numai la sfarsit, in cdteva fraze de in-cheiere. La Cernäuti, anuntase o conferint5 despre legaurile istoriceale Bucovinei cu Moldova si a vorbit tot timpill despre poetul R., cucare bucovinenii se mandreau, i-a despicat scrierile cu o rAutate si cu overv5 delicioasa; 1-a dat gata, si dupà ce n-a mai famas nimic din el, adefinit in cinci minute integrarea Bucovinei in sufletul moldovenesc...La Braila, in momentul de a se urca la tribun5 uitase despre ce trebuias5 vorbeasc5, si se inc5p5tanase sa o stie, spre mirarea celor care-1 in-soteau, si care din intimplare nu citiser5 cu destul5 atentie afisul si ui-taser5 si ei titlul conferintei! A fost o istorie intreag5, pan5 am dat deun afis si am putut s5 satisfacem neasteptata pretentie a conferentiaru-lui de a-si cunoaste subiectul conferintei: Rolul Beal lei in razboaieletrecute" sau asa ceva. Asa?... Bine..." a exclamat Maestrul, s-a ur-cat la tribun5 in aplauzele publicului, si a vorbit un ceas si jum6tatedespre altceva! Era o gràdin5 de om!

Mi-aduc aminte de zece zile petrecute la Galati, pe la mijlocul luidecembrie, in campanie electora15. Se ivise o vacant5 la Senat, si Cen-

www.dacoromanica.ro


tru1 hotSrfise s5 prezentárn pe prietenul meu politic Ilie CAlciurescu,seful organizatiei partidului nostru in Covurlui. Aveam in acel judet oorganizatie foarte tare, CMciurescu era cel mai simpatizat dintre candi-dati, si rn-am decis sà-i dau o man5 de ajutor, aproape sigur Ca vomcuceri mandatul. Lupta se da intre trei candidati, al nostru, cel liberal sicel t5ranist. Forte le erau cam egale, balanta inclina usor in favoareanoasträ, dup5 marturisirea tuturor. Succesul depindea de votul ovreilor,foarte nurnerosi (vreo 800 de alegatori) si foarte disciplinati. Ca mi-nistru de interne ma purtasem foarte bine cu ovreii si nadajduiam con-cursul lor. Abia sosit la Galati rn-am dus la seful lor politic, doctorulDavid, care m-a primit ca pe un trimis al lui Elohius i mi-a spus:Domnule ministru ati salvat viata, aci la Galati, sub ochii mei, a ator-va sute de copii ovrei refugiati din Rusia, dindu-le hran5, vesminte siadapost. Ar trebui sá fim niste netrebnici, daa nu v-am da votul nos-tru. Puteti conta pe toate voturile noastre! Noi nu inselAm!" 8i cu toateastea au inselat: in ajunul alegerii a venit licheaua de Fildermann de laBucuresti, cu ordinele Centrului, i toti ovreii au votat cu Guvernul,care ne-a invins cu putine voturi...

Aceast5 campanie a fost pentru mine foarte placuta, aci am trait siam petrecut bine. Instalat la hotel Metropole, caa curat5 si bine tinutA,luam mesele, and nu eram poftit prin familii, la restaurantul Sure peStrada cea mare, la resturantul Sure care mai pAstrase ceva din vechealui faimA. Aflandu-m5 pe malul Dunärii, si in centrul pescariilor noas-tre, mi-am zis cà trebuie sa manfinc in fiecare zi peste proasp5t, si num-am jenat. imi reamintesc ins5 cà intr-o bun5 zi nu a fost insemnatnici un fel de peste pe carta de bucate de la Sure, de obicei destul debogata cu privire la acest articol. Cum, n-aveti azi peste deloc?", amintrebat mirat. Nu, domnule, mi-a raspuns chelnerul, n-a sosit de laBucuresti!" Am aflat astfel cà pestele adus la Galati din. Delta si de laVA !coy era expediat la Bucuresti, si de acolo reexpediat la Galati, pen-tru nevoile consumatiei locale! Aferim organizatie! 8i ne mai miramde ce toate lucrurile mergeau pe dos in scumpa noastrà tara! Ca s5atrag simpatiile aleg5torilor culti" am tinut la Galati si doa conferin-te, una la Liga Culturalà, sectia locala prezidata de profesorul Cal-muschi, sub-seful iorghist al organizatiei noastre alta la Teatru.Eram atunci in toiul carierei mele de conferentiar, si prelegerea meaasupra idealismului si realismului in politia" a avut mare succes.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 133

Bietul Calciurescu a fost foarte dezamagit prin caderea lui; era o fi-re subtire si sensibila si din acel moment s-a läsat prada descurajarii...S-a mai incurcat dupg scurth vreme si intr-o nenorocith afacere senti-mentala, si s-a sinucis. A fost unul din tovarasii mei de lupta politica pecare i-am regretat mai mult...

Pe cand ma aflam la Galati, Iorga mi-a pus la cale la Bucuresti rein-trarea mea in Camera, fara sa ma previe. Guvernul, ca sa nu-1 intarate,n-a indraznit sa respinga demisiile pe care le ceruse lui Beion Georges-cu, lui Potirca si lui Vräbiescu si am fost astfel proclamat deputat deDo lj, fara sa fi fost intrebat, caci n-as fi primit niciodath sacrificiul pri-etenilor mei. Trebuie sa marturisesc ea' Iorga a procedat in aceastaafacere cu mult tact si cu multh delicatete, invocand interesul superioral partidului...

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL XV-LEA

intrevederi §i negocieri cu $tirbei Meidge Actiunea lui StereReiau incercarea unei fuziuni cu ardelenii, nereu§ita de Iorga

Mihai Popovici i concursul lui Chestiunea Sefiei §i a intele-gerii cu taranitii Iau contact cu Maniu dupa plecarea lui Iorgala Paris Ma inteleg cu Maniu Apelul lui catre partidele demo-cratice Raspunsul meu i adeziunea Partidului Nationalist alPoporului Atitudinea celorlalte particle Formele fuziuniiInfiintarea Partidului National cu doi §efi.

o

Pe ling5 i printre toate aceste distractii" i multe altele pe carele-am uitat, gandul meu a urm5rit zi cu zi pe de o parte scopul la carema inh5masem, alc5tuirea blocului democratic menit sa ia succesiuneaGuvernului Br5tianu iar pe de alta consolidarea doctrinei mele mo-netare, stabilizarea, pentru care ma r5zboiam Inca cu toat5 lumea §imai ales cu Vintila Br5tianu, adversarul ei cel mai inver§unat. Au maitrebuit aproape 4 ani pin5 sa se conving5 i bancile liberale i tutorelelor de necesitatea stabilizarii. Cu alcátuirea blocului democratic a mersceva mai iute, dar totu0 cite t5raganeli, cite pertractari, cite ambitii deimp5cat!

In negocierile mele am gasit un ajutor nea0eptat, qi determinant ince privea pe tarani0i din partea lui tirbei. Da, din partea lui tirbei,omul lui Br5tianu! Banuiala mea c5 lui $tirbei i se urise cu rolul de co-doq ascuns in umbr5 qi in tainele alcovurilor, s-a int5rit pe zi ce trecea0 a ajuns s5 fie o certitudine. Bineinteles c5 omul nu marturisea nimici c5uta s5 justifice interventiile lui prin devotamentul sau care Rege,

caruia voia, zicea dinsul, sa-i puna un instrument de guvernare la lin-demink canalizind totdeodat5 spre metode de ordine curentele celedezmAtate reprezentate prin Partidul Taranesc. *i nu numai c5 nu mar-turisea nimic, dar mi-a mai cerut s5 pástrez cel mai mare secret in jurul

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 135

demersurilor sale, sub pretextul ea nu voia s5 se cunoasc5 raporturilelui cu Stere, cki cu Stere lucra el. In realitate nu se jena de legaurilelui cu Stere, ci se temea de Br5tianu pe care nu indräznea s5-1 infruntepe fatà. Toti domnii acestia lucrau numai pentru satisfacerea ambitiilorlor personale. Dac5 Iorga si Maniu voiau s5 fie prim-ministri fiindc5asa le cerea temperamentul lor autoritar si inalta idee ce aveau despreei insisi, dacá tirbei ravnea cu titlul de presedinte de Consiliu un kcmai bun la masa' si o regularizare a situafiei sale politice Sterec5uta prin frecventarea lui tirbei si printr-o eventualà participare laGuvern o reabilitare politica'. Stere i§i da seama ca numai ascendentullui $tirbei asupra Regelui putea sà-1 impun5 intr-un Guvern, si cum pede alt5 parte era certat de moarte cu Iorga si nu putea suferi pe Maniu

nu vedea deloc cu ochi r5i o presedintie a Printului. faranistii nuavea pe cine sà" sustie din sanul lor din fericire, cki Stere n-ar fi suferitpe nimeni s5-i treacg inaintet, si se impkau s'i ei toti mai iute cu ideeaunei presedintii a lui tirbei, omul Regelui, cleat cu una a lui Maniusau a lui Iorga, sefi ai partidelor concurente. Dandu-mi seama la randulmeu de marile greutati ce voi intimpina ca s5 conving fie pe Iorga, fiepe Maniu s5 primeasc5 insc5unarea celuilalt, rn-am familiarizat si eu,din ce in ce mai mult cu ideea unei presedintii tirbei, in credinta c5 siIorga si Maniu vor primi mai lesne un homo regius" in capul lor,decal unul pe altul.

S-a organizat astfel un adevArat complot intre tirbei, Stere si mine,complot pe care nu 1-a stiut nimeni, complot care a pregátit in tkeresuccesiunea Guvernului BrAtianu. Lipsa de rezistent5 a Regelui fata deinjonctiunile lui Br5tianu, imposibilitatea Partidului National si Par-tidului T5r5nesc de a se intelege asupra unei liste ministeriale si tr5da-rea lui Iorga in fata Regelui au impiedicat planul nostru s5 reuseas-c5. Dar nu am ajuns Inca acolo...

Complotul nostru a putut famine secret si pentru ca nu ne-am into"-nit niciodatd in trei. Eu tratam separat cu tirbei si cu Stere, iar Stereavea intalniri cu $tirbei si astfel se complecta circuitul. Cu tirbei amavut mai multe intrevederi in iunie si in iulie. Pretextam ca s5 ne intal-nim afacerile Societ5tii petrolifere Steaua Roman5" in Consiliul care-ia de administratie, prezidat de tirbei, eram membru. Erau tocmai laordinea zilei dificult54i de aplanat intre grupul roman, grupul englez §i

1 Vremelnica sefie de mai tarziu a lui Mihalache in Partidul National-Tariftnesc, afost primitii de Stere ca sA doboare pe Maniu fi fiindoi o ftia vrernelnica...

www.dacoromanica.ro


grupul francez. Ne vedeam des, dar pe langh afacerile Ste lei", vor-beam mai ales de ale noastre. Veniser5 membrii Consiliului din Paris sidin Londra; printre ei erau Champin, Mercier, Jacques Stem cei doidintai prieteni de la Iasi, chci facuser5 parte din Misiunea generaluluiBerthelot, ca ofiteri de rezerva. hi lep5daser5 acum uniformele si im-beacaser5 hainele de milionari... Jacques Stem era fiul acelui Stem ca-re organizase subscrierea primului imprumut strain consimtit Romanieiinch vasal5 a Turciei, in anul 1870. Mat deschis, cu avere mare, cu fru-moase instalatii la Londra si in Kent era tipul ovreiului complecta-mente anglicizat, in personalitatea caruia, fizic5 si moralà, nu mai r5m5-sese nimic din tarele rasei. 8tirbei s-a pus in patru ca s5 fach cinsteoaspetilor nostri si-mi reamintesc cu plhcere o mash adevarat princiarape care a oferit-o membrilor Consiliului, la Buftea, pe iarb5, in zarea la-cului... Au fost toate ca in Anglia, in castelele Lorzilor, numai ea" in jumlmesei se plimba si mugea un bou! Era insa un bou pe dou5 picioare si-1chema Osiceanu, si era directorul general al Societhtii! Ba cu Steaua",ba cu Stere, ma imprietenisem bine cu 8tirbei, ne vedeam des si neintelegeam. M5 gandeam la zilele de cur5tenie sufleteasc5 de la Iasi,pline de entuziasm si de nhdejde si sorbeam far5 remuschri ciorba dela Buftea! Mi-era cam rusine de mine dar unde nu duce politica!

Cu Stere ma intalneam la Athenée Palace. Stere, c5shtorit cu v5du-va lui loan Radovicil locuia la Bucov, lang5 Ploiesti si nu venea decaldin cand in cand la Bucuresti, pentru 2-3 zile, si teagea la hotel. Darinainte de a vorbi de Stere, doua vorbe despre doctorul Meidge.

Doctorul Meidge era, un mamos englez vestit, si-ladusese la Bucu-resti Regina, pe atunci Principesa Maria, pentru facerile sale. Foarte in-teligent, Meidge, avea o patimh neingràdith pentru politic5. Pentru totce era politica; politic5 englez5, politic5 intemational5, politic5 natio-nala in Orile in care se afla sau prin care trecea. Se zicea deja pe atuncica era in serviciul lui Intelligence Service" si am avut prilejul s5 aflumai tarziu c5 era subventionat" si de Ministerul nostru de Exteme.Palk ori nu, se at-Ma cat se poate de interesat de politica noastr5 si mhvizita des cand venea la Bucuresti. Cateva zile dup5 intrevederile melecu $tirbei, din luna mai, a venit sh-mi sugereze o formula de Guvem

tirbei, cu concursul meu, al lui Maniu si al thrhnistilor formula ce

1 Fratele ministrului Radovici. Mort tin5r, tuberculos si socialist. S-a aruncat inmare, de pe vapor...

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 137

ar fi foarte agreata la Londra, spunea el. $i rn-a infrebat: Ce ai zice des-pre o asemenea combinatie?" Nu mi-a placut niciodata sa vad strainiibagându-qi nasul in afacerile noastre politice qi am raspuns englezuluicam evaziv. Se vede insa ca *tia el ceva de la $tirbei, caci a interpretatdiscretia mea ca un consimtamint *i numaidecit mi-a declarat ca vaintra in actiune pe langa Regina intra la dansa cum vrea *i cand vrea

*i ca o va convinge sa se inhame la capacitarea" Regelui Ferdinandin vederea acestui plan minunat. Mi-am inchipuit din prima zi cfindmi-a vorbit tirbei, ca omul nu ascunsese nimic din ambitiile sale, Re-ginei, *i mi-am adus aminte de vremurile in care Principesa Maria sf5-tuia pe conservatori, vorbind cu tata-meu, sä aleaga de *ef pe scumpulei Barbu. i iata cum a intrat in combinatia noastrei qi Regina Maria *iMeidge. Meidge era insa discretia facuta om, iar Regina nu avea cu ci-ne sa trancaneasca, caci nu vorbea politica decfit cu tirbei.

Stere a fost una din figurile cele mai conturate ale politicii noastreintre anii 1910 *i 1925. Masiv, bloncos, greoi la mers *i la vorba, Sterene-a venit din tundrele Siberiei gi s-a oprit intr-o prima etapa la Iasi, un-de a inchegat in jurul lui o generatie de tineri ce se socoteau sociali*tifiindca sensibilitatea lor ii zbarlise impotriva rnizeriilor omengti *iteoriile economice *i sociale germane le otravisera mintea pomita sä taiefire in patru dar care, ca *i dfinsul, erau in realitate simpli utopi*ti. inaceasta prima etapa, in etapa lui Stere cu barba, caci purta o barbadeasa, frumoasa qi neagra ca pana corbului etapa de aclimatare *i deluare de contact evadatul din Siberia *i-a marginit activitatea in lu-mea ideilor, rationamentelor *i ecuatiilor cerebrale, depaqind foarte rarcercul lor. Profesor la Universitate i*i facea cursul in fata studentilor*i-1 continua apoi in fata ciracilor, a prietenilor sau a oricui, qi oriunde

la Hata Romeineascii, pe care o intemeiase, la prieteni, la el acasa,la birt sau pe strada, vorbind *i fumand de dimineata pana seara qi pangnoaptea tfirziu. Stere a dovedit mai tarziu, prin romanul in multe volu-me in care *i-a zugravit viata, ca era un mare scriitor (primul volum dinaceasta serie va ramâne un cap de opera al Iiteraturii romaneqti, de oputere tolstoiana), dar in aceasta prima faza a vietii sale in Romfinia alucrat mai mult cu vorba dec5t cu condeiul, *i totu*i, sau poate tocmaidin pricina asta, *i-a creat in acest rastimp legaturile trainice care nus-au rupt niciodata ca *i vrajma*iile tot atat de puternice.

intr-o a doua etapa a carierei sale, dupà ce a sedus pe Ionel Bratianu*i s-a inscris cu atatia genero*i" in randurile Partidului Liberal Ste-

www.dacoromanica.ro


re a cobordt de la Ia0, ras barba §i s-a inecat in politic5. Prirnul s5umare act politic a fost reforma agrar5 pe care a b5gat-o pe gât Br5tieni-lor, al doilea, de la 1914 inainte, rezistenta impotriva curentelor nationa-liste ce ne impingeau in rAzboi impotriva Puterilor Centrale, cu sacri-ficiul revendicarilor noastre asupra Basarabiei. Toat5 lumea §tie cums-au intors evenimentele i cum Stere a devenit un tr5d5tor". Atunci1-am cunoscut, in mijlocul zbuciumarilor sale suflete0i; nu-1 intAlni-sem niciodat5 inainte. De frecventat, nu 1-am frecventat insa cleat du-pa r5zboi, dup5 ce fusese clasat tradator". Ii ascultasern in Camera, inrarele sale manifestatii la tribuna din timpul neutralitatii" (19151916), i cuvAntul lui imbacsit dar sincer §i neme0e§ugit, truda sa deom c5znit ce-0 alegea cu greu cuvintele t*ite cu prea mare imbulzea-15 din bogatia lui sufleteasc5, ma miFaser5 adinc. Sinceritatea i buna-credint5 rn-au sedus totdeauna. Eram ins5 in acea vreme a neutra1it54iiprea despartiti prin toate ca sa ne apropiem. El concepuse reformaagrara pe baza de expropiere §i eu eram omul care combatusem §i corn-b5team expropierea, pe temeiuri solide de doctrin5 economica el erain fruntea celor ce cereau razboiul al5turi de Puterile Centrale impotri-va Rusiei, i eu faceam parte din Actiunea Nationala" §i l5tram zilnicimpreun5 cu Filipescu, cu Take Ionescu cu intreaga tara: vrem Ar-dealul, vrem Ardealul!"

Dup5 fAzboi ne-am apropiat insà. La0tatea §i f5tarnicia cu careStere a fost atacat de profitorii intregirii neamului" rn-a dezgustatpe cAnd Iorga §i Take Ionescu loveau far5 inn in omul prabu0t i de-zarmat, eu i-am intins mAna. Ne-am intalnit des, mai ales in anii 1924,1925 i 1926, §i ne-am inteles in multe, de0 multe altele ne desparteau.Mi-a r5mas din aceste convorbiri o impresie ciudatà, impresia cd nuera bun de nimic intr-o constructivd, ci cd, cu.toatd pldcereade a sta de vorbd cu dánsul, ceasurile petrecute cu el erau ceasuripierdute. Pentru Stere, totul se reducea la idei i la rationamente; la de-ductii i niciodata la inductii. Sta pe marginea patului, cu vepica luitigareta intre buze, §i rationa à perte de vue". Totul era pentru dânsulmaterie de analizA de sintezA nu se ocupa niciodat5. Acest utopistcare credea in puterea rationamentului §i a deductiei, nu incerca nici-odat5 sa construiascA. Voluptatea rationarii ii satisfacea pe deplin §inu-0 da seama c5 aceast5 patim5 ii istovea, cum istove0e alcoolul sauopium-ul pe cel ce se dedá la abuzul lor. Tot rationand de dimineatapAn5 seara, Stere ajunsese la un fel de betie a rationamentului, cu rare

§i

politicS

9

si

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 139

clipe de luciditate, in care tot ce se mi§ca in jurul s5u ii ap5rea in finesub culori reale. Momentele acestea de luciditate, de odihnA a ma§iniide rationament, erau insA prea rare ca sA poata da ceva. Omul acesta senAscuse cu minte intreagA, dar prea trAise mult singur in anii de forma-tie intelectualk §i i-o deformaser5 pustiurile siberiene, pustiurile sufle-tului slay §i pustiurile filozofiei germane, fiecare cu nemArginitul lor...

A§a cum era, §i poate fiindcA era a§a, Stere exercita o mare, o co-ple§itoare influenta asupra analfabetilor, asupra manualiSilor i asuprabelferilor Partidului TAranesc. In complotul meu cu $tirbei §i cu Stere,am pus toat5 greutatea pe Stere. tirbei nu era pentru mine cleat unatout" mai mult, utilizabil pentru a zadarnici uneltirile lui BrAtianu laPalat, pentru a invirti pe Rege i pentru a servi in ultimul moment casperietoare scoas5 din cutie §i menita s5 impace pe Iorga cu Maniu.Stere ins5 era omul care-mi putea aduce Partidul Taranesc, §i in totcazul omul care 1-ar fi putut impiedica la o colaborare cu noi qi cu arde-lenii. Iata de ce am cAutat s5-1 cfi.tig pentru planurile mele, cAci rarAPartidul Taranesc, de opozitia caruia toat5 lumea se temea, nu puteaminfati§a Coroanei blocul fortelor de stanga domesticite...

E probabil ck date find intransigenta §i rationalismul lui, n-a fireuOt niciodatA cu Stere, dacA n-ar fi fost dorinta lui, ascunsh dar tena-ce, sä moari reabilitat. OricAt ar fi cineva de rationalist, oricat ar trAitrei sferturi din zi in nori, nu-i poate fi plAcut &A aud5 incontinuu injurul lui cuvintul de tr5d5tor i amenintarile de puF5rie... $i-1 maiincinta §i ideea c5 putea contribui el, s5 curete de la domnie pe Iorga i

pe Maniu. Parc5-1 aud i acum pronurttand cu evlavie, cu vocea lui ap5-satk cuvintele Printul Barbu..." bea lapte citandu-i numele, cugandul la cei doi §Afi" pe care urma sa-i dea gata.

Am lasat toatA grija aducerii" tarAni§tilor pe seama lui Stere, §in-am luat contact cu alti membri ai partidului nostru de stanga, decatintAmpl5tor. Avand pe Stere, §tiam c5 voi avea partidul. Odat5 inteleqicu nationalii, imi dam seama c5 vom mai avea un hop greu de trecut,acela de a convinge pe Iorga s5 inghita pe Stere ca tovar4 de lupt5. Eragreu, §i toat5 greutatea cAdea evident in spinarea mea, dar mai trAisemeu i alte momente grele in politick §i cu Iorga ce nu era posibil?

LAs And astfel actiunea de apropiere cu tAr5rti§tii inseilat5, §i pe sea-ma lui Stere, m-am pus sA* lucrez serios la fuziunea cu ardelenii. Pe tA-rarti§ti nu-i puteam intr-adevar cAp5ta decal dup5 o fuziune cu nationa-

www.dacoromanica.ro


lii, ca sd tie prezentdrn lor mai tari deciit ei. Dac5 intre noi §i nationaliar fi intervenit o simpla intelegere de colaborare, t5r5ni§tii ar fi pretinss5 duca ei dantul intr-o intelegere in trei socotindu-se mai tan electorali-ce§te decal fiecare din celelalte partide. Prin fuziunea noastra cu arde-lenii ponderea electoral5 c5dea ins5 de partea noului partid astfel alca-tuit, §i taranistii atat de respectuo§i fat5 de hotararile sufragiului univer-sal nu mai puteau zice nimic. Fuziunea mai era indispensabil5, fiindc5se constituia astfel un mare partid regnicolor §i nu se mai putea aduceardelenilor invinuirea regionalismului lor. Prin urmare, cu PartidulNational, nu intelegere, ci fuziune qi o fuziune era in principiu maigreu de realizat cleat o intelegere. Problema mai era ingreunata §i prinfaptul ca negocierile pripite dintre Iorga §i Maniu dedeser5 greq, §i c5lorga i§i dedese drumul de necaz la cunoscutele lui sarcasme §i ironii,sarcasme §i ironii la care ardelenii mai greoi de duh erau foarte sensibili.

Cu toate greutatile problemei, m-am pus pe lucru §i am avut satis-factia s5 o dezleg in mod favorabil. Ca sä impac lucrurile intre noi, casa ajung la o intelegere §i de la o intelegere la o fuziune cu Partidul Na-tional, mi-a trebuit insa aproape un an. Nu rn-am pripit insa ca Iorga, cas5 nu stric treaba §i fiindc5, bine informat prin tirbei, §tiam c5 amvreme inaintea mea, §i c5 sorocul schimbarii de Guvern nu va sosi innici un caz inainte de toamna anului 1925. Am fost gata in vara anului1925, dar Guvernul nu s-a schimbat dee& in primavara anului 1926 §ipoate c5 aceast5 amanare ne-a fost fatal5 §i ea, c5ci a izbucnit intretimp criza succesiunii Tronului, prin dezertarea Printului Carol, unuldin factorii politici pe care ma sprijineam. Atitudinea hotarat5 a luiAverescu contra Printului, in Consiliul de Coroana de la Sinaia, in opo-zitie cu abtinerea lui Maniu §i simpatia exprimat5 pentru Print de Iorga,a hot:alit desigur pe Beatianu parka' atunci §ovaitor sa impun5 Re-gelui un Guvern al generalului, dup5 cum schimbarea de atitudine a luiAverescu 1-a hotar5t in iunie 1927 sa' ceara izgonirea lui. Si in 1926 ca§i in 1927, Regele a facut dupa placul lui Bratianu, caci Bratianu ajun-sese s5 fac5 §i s5 desfac5 tot ce voia in tara romaneasca.

Omul care m-a ajutat mai mult la intelegerea mea cu Partidul Natio-nal, omul care mi-a pregatit acordurile incheiate cu Maniu in ianuarie1925, a fost Mihai Popovici. Mihai Popovici se gisea in toata splen-doarea lui de Cavaler Vienez, de Rege al Rathauskeller-ului. Gustasecu lingurita din bunatatile puterii in scurtul Guvern Vaida, §i dorea gro-

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1923-1926 141

zav s5 guste din ele cu lingura mare. Si cam tocase destul din modestalui avere qi nazuia s5 o refac5 dorintA legitim5 ce n-a putut insa ftsatisfacut5 decat multi ani mai tarziu cu prilejul imprumutului pe care1-a incheiat la Paris in 1931, ca ministru de fmante in Cabinetul Mi-ronescu. Din §tafet5 intre Vaida §i Maniu, ajunsese sfetnic ascultat dedl. Prezident, in admiratie inaintea eruditiei lui. Maniu care nu citeanici o carte 4i Ikea cruce vázand cat citea fratele Mihai 0 nu c5rtimarunte, spunea dl. Prezident, ci carti de alea groase de cate 800 depagini..." Fratele Mihai se Ikea c5 le citqte, sau le citea era totuna,c5ci citea ca un prost i nu mistuia nitnic. Daca volumele buchirisitenu-i imbogateau cunotintele, ii creSea in schimb sensibil vaza in par-tidul de popi i de belferi printre care putea frece drept o lumin5 ce ser5sfrfingea i asupra §efului. Tr5ind mai tot timpul in afar5 de Ardeal,Mihai Popovici era unul din putinii ardeleni careli da seama c5 Ar-dealul nu era buricul p5mantului, i c5 singur, dl. Prezident, cu toti ailui imprejur nu va putea fi chemat niciodat5 la Guvern. 0 incercare dedesc5lecare in Vechiul Regat dedese geq, pe t5r5n4ti nu-i putea suferi(temfindu-se totdeodata de ei i dorind sä ii neutralizeze), cu Averescunu se putea intelege Maniu din cauza printipiilor" ap incat nu mair5maneam deck noi, lorga i cu mine. Am explicat lui Popovici totplanul meu; a fost incamat i mi-a fag5duit c5 se pune pe lucru. A fagi-duit i s-a tinut de vorb5. Dar n-a fost nici pentru el lucru u§or, caciManiu nu mai voia la inceput s5 aud5 de lorga. Pe la jum5tatea luiiulie, la Sovata, am gásit mult drum facut, pe Maniu i pe ai lui altioameni dee& iil5sasem in iunie la Bucure§ti, cu prilejul ultimelor meleintrevederi. Fratele Mihai lucrase, i lucrase bMe.

Am lásat pe Popovici s5 lucreze in special pe Maniu, pe care amevitat s5-I mai intalnesc ca sa nu ia pozitie fat:5 de mine pan5 nu era ho-farat la fuziune, c5ci inc5p54inat cum era, ar fi fost greu de invartit da-ca cumva ar fi luat o pozitie negativa. De la Sovata nu 1-am mai väzutpan5 in ianuarie 1925. In schimb, rn-am tinut de capul celorlalti frun-ta§i ardeleni, mai importanti qi mai marunti. ii docaneam pe unde iiprindeam §i i-am convins pe rand c5 unica lor posibilitate de a ajungela Guvern, era o fuziune cu noi. Singuri, nu ii va chema Regele nici-odata la Guvem, iar impreun5 cu taran4tii i mai putin, caci taran4tiierau socotiti drept bo4evici. Si tar5n4tii i ei, nu puteau pupa putereadecal cu chez5§ia unui om care s5 inspire incredere O'Regelui qi luiBigianu, i acest om eram eu. Zi cu zi, ardelenii s-au familiarizat cu

www.dacoromanica.ro


ideea fuziunii cu noi, cu atat mai usor cu cat raporturile lor cu taranistiise cam invrajbisera, dup5 insuccesul incercarii de fuziune intre ei, cemersese pana la votarea acelorasi 10 puncte de program de catre comi-tetele ambelor partide, dar apoi se prabusise. Taranistii incepuser5chiar s5 constituie organizatii judetene in Transilvania si aceasta incal-care a tinutului rezervat" prin drepturile istorice Partidului National,ingrijorase pe domnii" de la Blaj si de la Cluj.

Ardelenii erau copti pentru orice combinatie, numai sa ajunga la pu-tere. Cat traisera sub regimul unguresc, nu cunoscusera de la trezirea lorin viata politica si de la intemeierea Partidului National decal opozitia.Dup5 actul Unirii de la Alba Iulia si dup5 primirea triumfala ce se facu-se delegatilor lor la Bucuresti in decembrie 1918, ei se v5zuser5 perpetuula putere, ca reprezentanti ai tinuturilor alipite, in toate Guvernele. Fa-cusera insa de la inceput greseala sa se izoleze in Consiliul Dirigent sis5 se manifeste ca partid regional, asa incat, in cei sase ani care trecuse-ra de la Unire nu gustasera decat trei luni (Ministerul Vaida) din bunata-tile carmuirii, si doua mari Guverne, Guvernul Avereseu si GuvernulBratianu, se formasera cu nesocotirea lor. Aceasta stare de perpetua opo-zitie in loc de perpetua guvernare ii exasperase, si erau gata la orice,numai sa nu ramaie de cäruta la schimbarea de Guvern ce se apropia.

Prin decembrie, Popovici a venit sa-mi spunä Ca sosise momentulsa stau de vorb5 cu Maniu, in fine hotarat la fuziune. Doua dificultati,spunea el, ne mai stau in cale: chestiunea sefiei, pe care Maniu nu inte-lege sa o abandoneze lui Iorga, si dorinta kr, a ardelenilor, de a nu sevrajmasi prea tare cu taranistii si de a nu rupe toate puntile cu ei. Numi-a fost greu sa linistesc pe fratele Mihai asupra acestor dificultati.L-am asigurat ca eram alaturi de ei pentru proclamarea lui Maniu casef al noului partid iesit din fuziune, si ca hotarat s5 ajung la formareaunui bloc de guvernamant care sa cuprindà si pe taranisti, nu eu voi fiacela care se va opune oricaror incercari de a-i apropia de noi. Dar ceva zice Iorga?" rn-a intrebat Popovici. Iorga, dragul meu, e bun laopozitie dar nu face de Guvern. Trebuie sa-1 menajam cat suntem inopozitie, caci la lupta e un animator far5 pereche dar trebuie sa-1 in-laturam de la Guvern, daca vrem sa constituim un Guvern trainic. Silucrul e foarte usor. El nu va primi decat prezidentia Consiliului si dacane aranjam in asa fel ca ea sd fie oferitd lui Maniu, ne scapam de nebun«ipso facto», caci nu va primi niciodat5 un portofoliu in subordine.L-am pune presedinte la Senat, sau 1-am face mitropolit!..." In ce pri-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 143

yea pe tArailiqti, am asigurat pe Popovici cA vom g5si noi o formula s5-iimpacam qi pe ei.

Iorga pleca in fiecare an, in ianuarie, la Paris pentru douà luni. FA-cea cursuri la Sorbona, se juca cu fetitele la Fontenayaux-Roses i maibAga mesa pe editorul sAu Gamber cu cdte un volum menit sA nu fiecitit de nimeni. Am convenit cu Popovici s5 nu iau contact cu Maniudecdt dupá plecarea lui Iorga, ca &á nu ne incurce in tratativele noastre.Mai aveam §i alegerea lui CAlciurescu la Galati, apoi veneau Sarbato-rile, i nimic nu ne zorea. Am adaugat, ca voi avea grijA sA iau imputer-nicirile efului Partidului National al Poporului inainte de plecarea sa.Pe Iorga nu-1 tinusem in curent cu pertractArile" mele din Yard' §i dintoamnA decal in másura in care cunoscuta lui indiscretie nu putea sä mastanjeneascA. Mai ales de intrevederile cu Stirbei qi cu Stere nu i-amspus nimic. Despre convorbirile mele cu ardelenii, cdt am putut. imiprimea confidentele cu un surds ironic; nu era impotriva unei fuziunicu ardelenii, dar era convins CA nu se poate ajunge la nimic cu ei. Devreme ce nu reuqise el, cine era &A reu§easca? Instinctul lui politic, carein chestiunile de ordin personal da rareori grg, il impingea &A vad5 inManiu un concurent la efie i la prgedintia Consiliului §i aceste per-spective intareau antipatia lui de totdeauna pentru conducAtorul ardele-nilor, antipatie pe care totu§i nu indraznea sA o dea pe fatà. in ce priveape tarani§ti, ii ura, ii injura qi nu voia sA audà de ei. Mie-mi era de-a-juns s5 capat autorizatia de a trata cu Partidul National in lipsa sa dinOra autorizatie pe care nu putea s5 mi-o refuze. Pentru rest, eramhotArdt s5-1 pun in fata faptelor indeplinite, arrive que pouvra"...

Pus in curent de Mihai Popovici, Maniu a fost de acord cu aceastAprocedurk §i a rAmas sa ne vedem in ianuarie, dupd ce se va inapoiadin Ardeal unde urma sä petreaca CrAciunul i Anul Nou. In ajunul ple-carii sale ca sa nu se rAzgandeascA m-am dus la Iorga, gi i-am ce-rut imputernicirea de a trata cu Maniu, fara s5 i-o cer, aqa cum trebuiaprocedat cu dansul. I-am spus ca primisem informatii sigure, prin Po-povici, cA ardelenii voiau acum, sa fuzioneze cu noi; c5 era pdcat capleca in strAinátate, qi 1-am rugat &Ali arnane plecarea... Nu se poate"

tn-a intampinat dinsul cu vioiciune am luat angajamente la datefixe, la Paris qi in Italia, cu nici un pret nu le pot amfina ca sä alergdupä o nAlucal Dar uite: iti dau d-tale imputernicire, pierde-ti vremeacu Maniu, dacA ai vreme de pierdut! Eu am toatA increderea in d-ta, dar

www.dacoromanica.ro


nici una in Maniu, si sunt convins c5 nu vei ajunge la nimic, ca simine!..." Acest ca si mine era cheia gandului s5u! Mi-ajunsesem ins5scopul, si nu-mi trebuia mai mult. L-am rugat s5-mi dea o imputerni-cire scrisd, ca s5 o pot arata lui Maniu", in realitate ca sa i-o pun subnas dac5 mai târziu ar nega c5 lucrasem cu consimt5mantul sk.Cum SA nu! Desigur!..." Si Wand o hartie mi-a dat depline puteri, satratez fuziunea cu Partidul National pe baza ideilor nationaliste si aunei politici de ordine si autoritate consfmtita prin programul Partidu-lui National al Poporului"... Am pus hartia in buzunar si am plecatmultumit. A doua zi 1-am dus la gara, sa ma asigur ca pleaca!

Cu Maniu rn-am intalnit abia la 15 ianuarie, cand s-a inapoiat de laCluj. Seful Partidului National rn-a primit spunandu-mi cat era demultumit c5 in fine capacitase comitetul sk pentru o fuziune cu noi"

ca si curn eu n-as fi stiut c5 oamenii lui" voisera aceast5 fuziune In-ca din primávara precedent5, si c5 nu o voise el! Dar nu venisem s5 dis-cut, venisem sd fac fuziunea, cki nu mai aveam timp de pierdut. Cumne-am asezat, (il vád si acum, dup5 atatia ani, intepat pe scaunelul lui,scrobit si nemiscat ca un gandac str5puns de un ac si fixat pe un dop deplut5), dl. Prezident a continuat: ...Sa vedem acum conditiile sub cares-ar putea realiza fuziunea pe care o dorirn si o voim..." Stiam cu cineaveam a face si ca s5 tai scurt la pertractarile" ce se puneau la cale, amluat o foaie alba' de hartie de pe mask am semnat-o jos si am dat-o luiManiu: Pune d-ta ce conditii vrei, eu le primes dinainte, si iata, le aisemnate gata!" A farnas omul mut, si un minut n-a stiut ce sà-mi spun5!S-o fi asteptat el la multe, numai la asta nu. Gratie acestei figuri" (cares-a aflat, cki nu m-am jenat s5 o povestesc, si de care s-a fkut multhaz), pertractarile" noastre n-au durat dee& trei zile, in loc s5 tie treis5pfarnani. Pe Maniu il interesau douà lucruri, dup5 cum imi spusesePopovici: Sefia, si sa nu lase pe tarkisti s5 cread5 ca fuziunea noastr5insemna un act inamical fat5 de ei. Sefia, imi era indiferenta sefiilenu tn-au interesat niciodata, si poate ea a fost o gresea15 din parteamea: lasand altora panasul in toate combinatiile pe care le-am incercat,am compromis rezultatul urmarit ca sa satisfac arnbitii pe care le ,dis-pretuiam. VrAinfasirea sau nevràjm5sirea cu tarkistii ma interesa insafoarte mult, cki dupa fuziunea cu Partidul National trebuia s5-i aduc sipe ei la colaborare ca s5 perfectez blocul. in secret, am convenit cuManiu ca va fi el sef, si c5 voi aduce pe lorga sà-I proclarne, cum adu-sesem in 1914 pe Nicu Filipescu sä proclame pe Marghiloman sef al

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 145

Partidului Conservator. Pentru aceasta-mi trebuia ins5 timp, si in niciun caz nu puteam incerca operatia" la distant5: trebuia s5 asteptiminapoierea lui Iorga in tar5. In ce privea pe caranisti, am c5zut de acordca Maniu s5 fac5 un apel public la fuziunea tuturor partidelor de opo-zifie, pe baza unui program de ordin foarte general; la acest apel sä r5s-pund eu a doua zi in numele Partidului National al Poporului, printr-oneconditionat5 adeziune. Celelalte particle (cel faranesc si al lui Ave-rescu) nu vor putea faspunde dee& dup5 mine, fiindcA luate prin sur-prindere le vor trebui cateva zile s6 se dumireasc5 si s5-si consulte Co-mitetele respective erau doar particle democratice! R5spunsul meupecetluind ins5 fuziunea celor dou5 particle nationale, era mai mult casigur ea' Averescu va declina propunerea din cauza mea si c5 tar5nistii(condusi in realitate de Stere, desi Mihalache fusese proclamat sef cucateva zile inainte) o vor declina-o din cauza lui Iorga f5r5 s5 maitinem socoteal5 si de alte motive de ordin mai obiectiv.

Fuziunea se realiza astfel numai intre noi cum o voiam si unul sialtul, dar t5r5nistii nu se mai puteau supara, c5ci fuseser5 poftiti ladans, si refuzul venea din partea lor. Aceast5 procedur5 mai avea pen-tru Maniu avantajul ea' lua o ipotec5 asupra viitorului: era natural s5 fieel seful unei formatiuni politice a c5rei althuire era datorità initiativeisale. Si ca s5 facem lucrurile elegant si repede, am mai hothrat s51u5mcele 10 puncte votate, cum am spus mai sus, cu cateva luni inainte atatde Comitetul de Directie al Partidului National cat si de acela al Par-tidului far5nesc §.i Maniu sa" lanseze apelul sciu de ziva Unirii, la 24lanuarie. Pertract5rile mele cu dl. Prezident n-au durat dup5 cum sevede nici opt zile, un record ne mai atins in cariera politic5 a lui luliusManius Cunctator.

Apelul a aparut in ziva de 24 ianuarie, si dup5 o parte introductiv5in care ar5ta c5 unirea partidelor de opozitie trebuie realizat5 pentruinteresele superioare ale t5rii si pentru inl5turarea guvernarii PartiduluiLibekal ce ameninta s6 duc5 economia nationalà la faliment conchi-dea la fuziunea partidelor democratice din opozitie intr-un singur par-tid. Punctele de program pe temeiul c5rora apelul chema partidele lafuziune erau astfel formulate:

I) Monarhie constitutional5.2) Partidul intemeindu-se pe solidaritatea tuturor claselor muncitoa-

re si produc5toare cu taranimea care este factorul principal de produc-tie national5, baza structurii noastre sociale si astfel temelia vietii noas-

www.dacoromanica.ro


tre de Stat intelege s5 reprezinte interesele colective ale natiunii ro-mane.

3) Partidul considera principiile cuprinse in hotararile Adun5rii Na-tionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, precum qi declaratiile deUnire din Chi0n5u i Cernauti, ca norme directive ale partidului i careurmeaz5 s5 fie consfintite prin ordinea constitutional5 stabilità de re-prezentantii intregii tari, liber ale0.

4) Politica extern5 a partidului se va intemeia pe mentinerea §i con-solidarea raporturilor celor mai stranse cu Aliatii, alaturi de care Statulroman a luptat in decursul razboiului.

Partidul va tinde a realiza o politic5 a pkii, intemeiata pe mentine-rea i executarea cinstita i leal5 a tratatelor i aliantelor incheiate i aasigura raporturi de bun5 vecinàtate cu State le i natiunile imprejmui-toare. Va da concursul s5u ca Societatea Natiunilor s5 devie o institutieprin care s5 se garanteze pacea, respectul tratatelor Incheiate i drep-tatea intre popoare.

5) intronarea in viata de Stat a unui regim legal §i constitutional.6) inscrierea in Constitutie a garantiilor libert5ti1or §i drepturilor

cet5tene0i.7) Asigurarea libertatii i sincerit5tii alegerilor, in special prin veri-

ficarea mandatelor de care Justitie.8) Descentralizarea administrativA i autonomia local5 in cadrele

unit54ii politice a Statului.9) Principiile c515uzitoare ale programului economic sunt:a) indrumarea treptat5 a economiei noastre nationale pe baza coo-

peratiei, §i cea mai larg5 protectie §i dezvoltare a proprietatii tarane0ipe temeiul utilitatii sociale §i nationale, ca mijloc de ridicare a produc-tiei nationale i de asigurare a t5fanimii in contra exploat5rii.

b) Inlesnirea dezvoltarii industriei nationale prin: mäsuri pentru in-tensificareaproductiei izvoarelor de energie (carbuni, petrol, gaz me-tan, c6deri de al:4) i organizarea rational5 a valorificarii §i distribuiriifortei motrice produse, in interesul economiei nationale; m5suri pentrudezvoltarea industriei nationale, indeosebi a aceleia in leg5turâ cu va-lorificarea produselor agicole, precum 0 cu valorificarea muncii i in-den-fat-151-h in toate formele de organizarea a industriei mijlocii i micicu excluderea productiei interesate a industriei lor lipsite de bazele na-turale de dezvoltare.

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1923-1926 147

c) Pentru refacerea utilajului economic ca i pentru punerea in va-loare a bogätiilor Orli, find nevoie pe lang5 capitalul national i de ca-pital strain, se vor crea conditii de stabilitate, egalitate de tratament infata legii §i administratiei §i garantii de drept pentru respectarea con-tractelor.

d) Legislatii de ocrotire a muncii dupa normele stabilite in statutulinternational al muncii stipulat in tratatele de pace.

10) Speciala preocupare pentru armata, ca sa corespunda pe deplinchemarii sale de aparare nationala.

Ca numire a partidului fuzionat este indicata prin congresul Parti-dului National i al celui Taranesc, titulatura de «Partidul National Ta-ranesc»I; ea poate fi §i «Nationab>, sau alta asupra careia conducereapartidului fuzionat va avea libertatea sa hotarasca.

Pentru conducerea interimara a noului partid se va forma un comi-tet provizoriu compus din cate un delegat al fiec5rui partid, sub prezi-dentia aceluia din delegatii asupra caruia va cadea de acord majoritateaCongresului partidului fuzionat, care s-ar convoca gra intarziere, vaavea atributia de a stabili Comitetul Executiv definitiv, persoana prezi-dentului partidului, de a fixa programul de guvernamant al noii gruparipolitice i de a stabili statutul de organizare intemeiat pe principiul sec-flunilor provinciale".

*i apelul lui Maniu srapea prin cuvinte pe care le-ar fi dorit inari-pate, dar care, sub influenta atmosferei otravite de politicianism, nuputeau sa se desprinda de banalitatea riturilor democratice:

Fac acest apel dezbracandu-ma de orke egoism de partid2, in do-rinta de a contribui prin el la realizarea unui pas inainte pe calea evolu-tiei politice a neamului romanesc §i nazuinta de a se forma un partid deforta irezistibila care va sta in serviciul unui nationalism hotarat darlaza qovinism, a unei democratii radicale 0 curate3 §i a dreptatii socialesprijinite de o conceptie politica patrunsa de simtul legalitatii §i al mo-ralitatii politice.

Cu ajutorul acestui partid se vor organiza fortele vii ale natiuniispre a se preface intr-o puternica arm5 politica pentru apararea neamu-

I In grija lui de a nu indispune pe tafanisti, Maniu ciluta nu numai prin cele 10puncte de program, dar si prin titulatura propusA pentru noul partid ski agate apelul saude incercarea avortatä de fuziune cu ttiranistii, din anul precedent...

2 S-0 fi gäsit cineva s1-1 creadil?3 De toate! 5i pentru Iorga si pentru Stere!

www.dacoromanica.ro


lui nostru de orice pericol intern 0 extern (!), pentru inaltarea i stralu-cita dainuire a Orli intregite i a Dinastiei sale.

Preqedintele Partidului Nationa. 1 , manIuliu Maniu

Bucure0iin 23 ianuarie 1925"

Duca cum se poate vedea nu numai din continutul lui, dar qi din stil,nu rn-am amestecat deloc in redactarea acestui apel, %and lui Maniuintreaga raspundere, ca i placerea de a macina o data mai mult uruialademocratica cu care partidele noastre hraneau de mai multe deceniimasele rabdatoare qi naive. N-am vrut sa-mi pierd vremea in discutiizadarnice de amdnunte si de puncte de program, in elimindri de con-tradict-II si de prostii. N-am cerut nici macar sa fie mentionata stabi-lizarea monetard, cheia de bolta a intregii noastre redresari economice.N-aveam nevoie de program. Mie-mi trebuia o foga' politica' care sa-mipermita sa cuceresc puterea; odata instalat la carma, ma credeam inputere sa determin politica economica a Guvemului, singura care mainteresa. Pe mine ma interesa economicul, pe ei toti laolalta politiculne puteam intelege de minune. Mi-a fi impus ideile mele cu atat maiwr cu cat ei nu aveau nici una, i nu m-a fi certat niciodata cu eifiindca nu le-a fi cerut nici un prefect, i nici un gheqeft... L-am lasatpe Maniu sa spuna ce vrea, gtiind bine ca nu va ie0 din principii gi pos-tulate de ordin general qui n'engagent A rien", rezervandu-mi dreptulsa vorbesc si mai ales sd fac, in ziva in care vom fi in masura sa reali-zam ceva. Fata de redactarea lui Maniu, am impins indiferenta pada' larautate, caci 1-am lásat sa scrie fará sa-i propun cea mai mica corectura,fraze pe care cititorii le vor fi subliniat in treacat cu un suras i caredepà.esc media ob4nuite1or amfigurisme i a imbecilitatii curente inmaterie de rnanifestari verbale sub regimul stupidei dernocratii care aparalizat Europa, dupa Pacea de la Versailles.

Cu toata mediocritatea literara qi doctrinara a documentului,Ape-lul" lui Maniu a impresionat adanc gi a facut o nemaipomenita valvâ.Dovada ca lumea era exasperata de ce era, ca voia altceva, ea' gandeaca mine cd nurnai acest altceva de a doua zi conta, restul find zarzavatde garnitura. Toate ziarele s-au ocupat saptamani de-a randul numai defuziunile in perspectiva, publicand 0irile cele mai senzationale 0mai inexacte sub mangete ditirarnbice. Ziarele liberale au improFat

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 149

venin cu tulumba mare, au injurat, au ironizat si au sunat clopotele dealarm5! Prin cafenele, prin cluburi, prin saloane, pe stradà, nu s-a maivorbit de altceva. In fine a fost un wir-war" cum zic nemtii, cum numai fusese de mult.

Conformandu-m5 intelegerii noastre, am trimis lui Maniu a doua zidupà aparitia Apelului sAu, urmaloarea scrisoare:

Stimate domnule Maniu,Partidul National Roman i Partidul Nationalist al Poporului au acela§i

crez politic §i urmaresc in serviciul Romaniei Intregite acela§i scop de lini§titaconsolidare a Statului.

Lufind act cu insufletire de patrioticul domniei voastre apel, imputernicitde organele statutare ale partidului meu, §i in special de catre prgedintele nos-tru dl. Nicolae Iorga, vin a va declara in lipsa acestuia, ca pe baza ideii natio-nale fara tranzactii, a inlaturarii principiului luptei de clasà, a intrebuintariimijloacelor legale, Partidul Nationalist al Poporului este gata si fuzioneze cuPartidul National Roman pornind de la cele zece puncte enumerate in cal-duroasa domniei voastre chemare.

Primiti etc.C. Argetoianu"

Prin aceast5 scrisoare de adeziune, fuziunea intre Partidul NationalRoman si Partidul Nationalist al Poporului era in principiu savarsit5si dup5 cum prevazusem, cu celelalte partide nu s-a ajuns la nimic.

Delegatia Permanent5 a Partidului Taranesc s-a intrunit si ca s5 sca-d 5. importanta chemarii lui Maniu, s-a ocupat intai de cazul" Spanis-teanu si Morarescu, invimliti amandoi de indisciplin5 si care ceruser5printr-un memoriu schimbarea conducerii si tacticii partidului. Dup5 cea exclus din partid pe acesti ilustri oameni de Stat, Delegatia a mai re-zolvat si cazul" Ionescu-Olt, alt fleac, si a trecut in fine la discutiaApelului lui Maniu. Mihalache a sustinut c5 Partidul Tar5nesc nu poatelua in considerare apelul d-lui Maniu, intrucat considerafuziunea Par-tidelor National si Tdrdnesc ca principial fdcutd prin rezoluiiile con-greselor celor doud partide intrunite vara precedentd impiedicarearealizarii ei find datorit5 unor chestiuni personale a c5ror faspundere opoart5 numai conducerea Partidului National. Si dl. Mihalache a inche-iat, sever, c5 Apelul domnului Maniu era lipsit de obiect vi inutil infond, si nesincer in formd. Delegatia a hot5rat s5 resping5 propunereaprezidentului Partidului National, dar cum nu erau de fat5 si reprezen-tantii organizatiilor judetene, s-a fixat pentru darea unui ràspuns defini-

www.dacoromanica.ro


tiv o a doua qedinta, la care s5 participe toat5. lumea. Cei prezenti laaceasta a doua edinta au aprobat hotararile luate in prima edinta, aqaInc& apelul lui Maniu a fost defmitiv respins ca nesincer!!!

Punctul de vedere sustinut de tarani0i era cu totul fals. Congreseledin 1924 nu aprobaser5 fuziunea (dovada cA nici nu s-a fAcut), ci numaicele 10 puncte pe baza cdrora se putea face. Iar chestiunile personaleerau dou5: una, c5 tarani§tii nu voiau s5 cedeze §efia lui Maniu (cutoate afirmarile lor contrare) alta, c5 Maniu qi ai lui nu voiau pe Ste-re. in realitate nici Maniu, nici Mihalache, nici Stere nu voiau fuziu-nea, i de ochii lumii votau puncte, fáceau declaratii 0 refuzau säbea din acela0 pahar. Am subliniat mai sus c5 Maniu nu s-a gandit unmoment sà ademeneasca pe tar5ni§ti prin Apelul s5u, §i câ tot ce a ur-mark prin redactarea lui, a fost sd nu-i supere. Tel pe care nti 1-a atinscleat pe jumkate dup5 cum se vede.

Cu Averescu, lucrurile s-au desfawrat intr-un mod i mai fatarnic.Duplicitatea partidelor in aceast5 imprejurare a dat nota moralitatii lor0 ar fi putut deschide ochii pan5 i orbilor asupra ambitiilor nemasura-te ce se ascundeau in dosul frazelor frumoase i a a§a-ziselor principiidemocratice. Ideea inchegkii unui mare partid era atat de popularaInc& nimeni nu indr5znea s5 p4easc5 pe fat5 impotriva ei. Era ins5 lamintea omului c5 o fuziune nu se putea face sub conducerea lui Ave-rescu, cu totul demonetizat in acea vreme, i mult prea cazon" ca safie pus in fruntea unei migc5ri radical-democratice. Si cine-0 putea in-chipui c5 era s5 cedeze el efia? Siret cum era nu i-a fost greu s5 gä-seasc5 formula cu care s5 scape prin tangenta, s5 nu refuze chemarealui Maniu qi in acela0 timp s5 z5d5rniceasc5 adeziunea sa. Dupä maimulte codeli i invarteli, dup5 ce a trimis vorb5 c5 prime§te conditiilepropuse de Maniu, in ziva de 12 februarie a srar0t prin a trimite acestu-ia o scrisoare alambicat5 din care voi cita urm5toarele declaratii:

Deoarece-mi comunicati c5 aveti intentia a supune CongresuluiPartidului National Roman chestiunea fuziunii acelui partid cu PartidulPoporului, cred util in interesul solution5rii far5 noi intarzieri a chestiu-nii,.sä v5 fac urm5toarele declaratii:

I. Pe baza mandatului ce avem de la Partidul Poporului, propunereameal de fuzionare cu Partidul National in urma apelului dvs. o puteticonsidera ca defmitivg.

1 Ca intotdeauna, am respectat si aci sintaxa si stilul generalului...

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 151

II. Fuziunea devine irevocabilA ra r a alta formalitate numai in cazulcand Congresul Partidului National nu rahficd vreo fuziune cu alt partid".

in momentul cand scria aceste cuvinte, Averescu §tia foarte bine c5fuziunea noastrA cu Partidul National era un fapt indeplinit, dac5 nuInca perfectat, a§ Inca paragraful al doilea al declaratiei sale, cel cuveto" mascat fatA de mine, anula primul paragraf cu adeziunea! Con-form programului dinainte stabilit, §i acest refuz...

Terenul find astfel netezit prin raspunsurile tarani§tilor §i averes-canilor, nu mai r5maneau decat formele de indeplinit pentru fuzionareanoastr5, a Partidului Islationalist al Poporului cu Partidul National Ro-man. Aceste forme ar fi fost foarte simple §i s-ar fi adus repede la inde-plinire dacA n-ar fi fost Iorga. Dar era Iorga, §i era incA un Iorga la Pa-ris, accesibil numai prin scrisori §i telegrame! Cu dansul trebuiau luatetoate precautiile. Imi dam perfect seama de starea lui sufleteasc5: nuputea, probabil, sA-mi ierte c5 reu§isem la repezeal5 acolo unde el i§ipierduse zadarnic timpul, cu un an inainte! Nu putea s5 ierte, probabil,nici pe Maniu, fiindc5 Apelul lui dusese la rezultate concrete pe cand alsAu nu! Si mai era qi chestiunea Sefiei!

Bineinteles cA Maniu m-a läsat s5 m5 zbat singur cu Paranoicul.Indat5 ce publicarea Apelului s5u fusese hotArata, am scris la Paris §iam comunicat lui Iorga rezultatul la care ajunsesem, rugandu-1 sà-mitrimita aprobarea sa. WAspunsul mi-a venit par retour du courrier".Erau chiar dou5 raspunsuri, adicA douà plicuri. Unul pentru mine sin-gur, altul ca sa fie afatat. RAspunsul oficial, pentru partid §i pentru Ma-niu era o simpla cartA de vizial, pe care grifonase" qi semnase apro-barea fuziunii. Cand zic simplA" vorba vine, cáci sub numele s5u erautiparite urmAtoarele randuri:

Membre Correspondant de l'Institut de FranceProfesseur Agree (?) a la Sorbonne,Directeur de l'Ecole Roumaine en FranceProfesseur a l'Université de BucarestAncien President de la Chambre des Deputes

cu o trAsatura de condei, §tersese aceast5 lung5 titulatur5 märturie acopilare§tii sale vanit5ti qi scrisese:

te autorizez, iubite prietene, a incheia cu Partidul National Roman,pe baza ideii nationale fAr5 tranzactii, a inlaturarii principiului luptei declas5 qi a intrebuintarii mijloacelor legale, putandu-se lua ca baz5, cu

1 Vezi Anexa V.www.dacoromanica.ro


rezervele de mai sus, cele zece puncte de fuziune din 1924 ale Partidu-lui National Roman".

Era repetarea deplinelor puteri ce-mi dedese la plecare, la care maiaddugase .yi cele zece puncte pe baza cdrora urma Maniu sd-si interne-ieze Apelul. Am primit scrisoarea lui Iorga cateva ore inainte de a trimi-te adeziunea mea lui Maniu, adeziune pe care i-am das-o in persoana,ca sa-i mat gi biletelul cald sosit de la Paris. Nu i-am pomenit ins5de cele patru pagini ce insoteau biletelul. Imi pare gozav de fau can-am mai gasit aceasfa scrisoare printre hartiile mele. Se vede ea ampus-o ap de bine, ca sa nu se piarda, incat nu mai §tiu de unde sa o iau.Heat, caci zugravea ca niciuna alta pe Iorga, cu toate ambitiile care-1rodeau qi cu toatá pornirea lui sarcastica impotriva oamenilor pe carenu ii iubea. Erau patru pagini de sfaturi, sa nu ma las pacalit de Maniu

patru pagini in care purtatorul de cuvant al ardelenilor era tratat cuou5 qi cu otet. Principala grija a lui lorga era sa nu piarda efia (atat ilinteresa pe el!) qi simtea ca o va pretinde i Maniu. Pentru dansul era odubla chestiune de amor-propriu: sa famaie ef, i sa nu fie invins deManiu, pe care-1 tinea drept o fiintA inferioara cel putin fatä de el.

Diferitele pertractari cu Maniu i negocieri cu Iorga (prin scrisori i

telegrame) au tinut pana pe la 10 februarie. Ele nu mai intereseaza as-tazi, oricat ne-am zbatut noi atunci. E de ajuns sa spun cá pe chestiuneaSefiei n-a fost chip sa impacam pe cei doi tanto0. Maniu a declarat caera gata sä o cedeze domnului Profesor, o personalitate atat de emi-nenta", dar cd nu voia partidul. Iorga, mai sincer, mi-a scris cd nu poa-te ceda pasul lui Maniu, intai funded' ar fi o injosire a Vechiului Regat,al doilea fiindca nu are nici o incredere in capacitatea de conducere aardeleanului. Argumente pentru multime i pentru prostime: in reali-tate vrea sa' fie SAT', i pace!

Cu mari greutati am ajuns la o formula tranzactionala dar absurda:la un partid cu doi qefi! Ex-aeguo"! Mi-am dat foarte bine seama Caporneam prost la drum, dar ce era sa fac? Investisem tot capitalul meupolitic in constituirea blocului de guvernamant democratic" de opuslui Averescu 0 nu puteam sa dau inapoi. La gandul insa ca combi-natia" trebuia sa se mai sporeasca qi cu tarani0ii, mi se fAcea parul ma-ciuca, caci ma intrebam cum voi putea ajunge sa impac toate ambitiilemeschine ce clocoteau in jurul meu Mi-am luat inima in dinti qi ammers mai departe. La urma urmei ma interesa blocul; galoanele §i vani-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 153

t5tile sefilor nominali puteau trece pe planul al doilea cat timp tineameu sforile in mink si pan5 in acel moment le tineam bine. intelegereade Guvern cu Regele nu o putea duce mai bine la indeplinire altul decatmine. Important nu era seful partidului cat mai tinea opozitia, c5cieram toti in jurul lui gata sä punem uniarul la car; important era sefulGuvernului de maine ci pe acela-mi rezervam sd-1 fac pe Rege sd-1desemneze...

Iorga a primit, farà entuziasm, sefia bicefal5 dar a primit-o. ingandul lui era CA Regele nu va primi pe Maniu ca prim-ministru, find-ea Bralianu nu-1 va rasa s5 ia un regionalist" si cà personalitatea sa,importanta sa internationalà (ecoul glasului sau r5suna in toate capi-talele Europei) si amintirea multor servicii personale din trecut iivor impune pe el atentiei si alegerii Regelui ca presedinte de Consiliu.S5 ajung5 prim-ministru, oricum i ori cu cine, era marea, singuraultima sa ambitie!

Fat5 de bicefalie, Maniu s-a 15sat mai greu. A primit-o fiindc5 a v5-zut i dansul ca si mine, c5 nu era alt mijloc de a iesi din incurcaturA,fiindc5, mai putin genial dar inzestrat cu mai mult bun simt decal con-curentul sat', dat seama cà acesta nu putea fi un obstacol serios pecalea ce ducea in fruntea Guvernului. Totusi, intrev5zand rolul ce tre-buia s5-1 joc, Maniu n-a primit deck dup5 ce i-am dat cuvantul cà laschimbarea de Guvern Ii voi sus fine pe dânsul impotriva lui lorga.I-am dat cuvantul si i-am f5g5duit tot concursul meu cu atat mai usor,cu cat nu vedeam pe altul pe care sa-1 primeasca i t5ranistii. DespreIorga nu putea fi vorba; Iorga implinea rolul calului de tramvai, si oda-fa coasta suità nu mai avea nimeni nevoie de el. Politica e cruda, si nuse incurcâ cu sentimentele...

Au mai fost i alte pertract5ri" mai marunte, si in fine, la inceputullui martie totul a fost gata. Am rugat telegrafic, si eu i Maniu, pe Iorgasa' se inapoieze degrab5 in tarn', ca sä nu intarziem prea mult infaptuireafuziunii si s5 batem fierul cat era cald. N-a fost chip s5-1 urnim. Ne-atelegrafiat cà angajamente de care trebuia sa se tie, il impiedicau säse inapoieze in tarä inainte de sfarsitul lui martie dar ne da bine-cuvantarea sa de la distant5 i ne ruga s5 termin5m cat de repede cutoate formalit5tile, in lipsa sa. Ne-am supus si fuziunea s-a semnatintre Maniu si mine.

in ziva de 8 martie s-au adunat separat congresele partidelor noastresi au aclamat in unanimitate motiuni identice, dup5 o scurt5 cuvantare

§i

§i

§i-a

www.dacoromanica.ro


a mea in Congresul Partidului Nationalist al Poporului dupa cuvan-tari mai lungi ale lui Maniu, lui Vaida si lui Dumitrescu-Braila (doctorul,fost takist) in Congresul Partidului National Roman. Ca sa-1 imbunez peIorga (il simteam ostil, cu toate aprobarile lui!) si sa-1 familiarizez cunoua situatie, mi-am incheiat cuvantarea prin urmatoarele cuvinte:

Aplauzele si miscatoarea dvs. aprobare, ma obliga sa vä fac o ru-gaminte: in aceste solemne momente, gandurile noastre toate sa se in-drepte catre marele nostril set Nicolae Iorga!

Va pot asigura fiindca am stat in permanent contact cu d-saca dl. Nicolae Iorga, acolo, departe, este cu tot sufletul ski mare, inmijlocul nostru!

i sa stie tara intreaga Ca adevaratul autor al fuziunii, este omul ca-re de 20 de ani arunca pe pämantul Romaniei samanta infratirii de oparte si de alta a Carpatilor!

Lui si numai lui se datoreste acest stralucit fapt politic; fara el Ar-dealul nu ar fi pus mina lui in mina noastra, pentru fuziunea partidelornoastre!"

Apostolii au delirat de fericire credeau tot ce li se spunea cuconditia sa li se insire gogosi iar eu ma bucuram dinainte de bucuriape care o va resimti Iorga citind cuvintele mele: se va convinge instan-taneu ea' dansul era autorul fuziunii, si se va imblanzi...

Conditiile fuziunii au fost fixate intr-o motiune, supusa congresuluifiecarui partid, motiune cu urmatorul continut:1

Congresul Partidului Nationalist al Poporului, intrunindu-se la Bu-curesti in ziva de 8 martie 1925, ascultand expunerea vice-presedinte-lui Comitetului Executiv Central al partidului, hotaraste:

1) Congresul ia cunostinta de expunerea vice-presedintelui Comite-tului Executiv Central si aproba concluziile sale.

2) Congresul constatand necesitatea concentrarii fortelor nationalesi democratice pentru realizarea unui regim constitutional si democra-tic adevarat si pentru indreptarea situatiei dezastruoase de azi a tarii, ra-tifica fuziunea Partidului Nationalist al Poporului cu Partidul NationalRoman de sub presedintia d-lui Iuliu Maniu, intr-un singur partid, cudenumirea de Partidul National, pe baza programului propus de dl.Iuliu Maniu in Apelul &au catre partidele de opozitie, din 24 ianuarie

1 Textul este cel votat de Congresul Partidului Nationalist al Poporului. Cel votatde Partidul National Roman era identic, numai cu inversiunea nomenclaturii partidelorfuzionate.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 155

1925.3) Pana la convocarea Congresului general al partidului fuzionat,

care va avea loc cat mai curand posibil 0 care va hotari organele deconducere ale partidului, Partidul National va fi condus de prqedintiipartidelor ce fuzioneaz5 asistati de delegatiile contopite ale ambelorparticle.

Aceasta conducere va fi in drept a hotari i in chestiunile privitoarela organizarea partidului fuzionat in provincii qi judge.

4) Parlamentarii partidelor fuzionate i0 vor desemna o delegatiepermanenta pentru conducerea unitara a luptei parlamentare.

5) Congresul constatand ca Apelul adresat de dl. Iuliu Maniu a iz-vorfit din sincera dorinta de a concentra fortele nationale i democrati-ce pentru intronarea unui regim de legalitate i de prosperitate nationa-là, iqi exprima nadejdea Ca in cele din urm5 el i0 va gasi rasunetul doritfara rezerve, w dupa cum farà rezerve a fost conceput".

Titulatura partidului facuse obiectul unor lungi pertractari. Se puteahotari Maniu la ceva, rata' lungi pertractari? Amicul Iuliu pretindea sase pastreze numele istoric de Partidul National Roman, iar tata Iorgacerea ca nota istoricd (dinamick zicea el) continut5 in cuvantul Natio-nalist" sa nu disparà. Numai eu nu aveam nici o pretentie pentru su-fixul meu de al Poporului"! Am ajuns in fine sa-i impac, lamurind luiManiu c5 calificativul de Roman" adaugat celui National" avea unsens in Regatul Maghiar, dar constituia un pleonasm in Romania intre-gita 0 obtinand de la Iorga s5 renunte la silaba ist", care nu insem-na lucru mare, dinamismul unui partid find in functie nu de titulatura,ci de conducerea sa. Si astfel am ajuns la firma de Partid National, me-nita s5 aiba o viata atat de scurta...

Formula cu pana la convocarea Congresului", din paragraful 3, afost introdusa dup5 cererea mea, ca sa dam un caracter de provizoratcaraghioslficului cu doi efi. Stiam c5 Congresul nu se va putea tine a.arepede, date find greutatile de contopire in judetele Vechiului Regat,caci doi sau trei ambitio0 se certau in fiecare loc pe conducere, qi caastfel qefia bicefal5 va dura pang la schimbarea de Guvern, iar odatanoul Guvern constituit, eful sau va fi cu u0.irinta proclamat i qefulpartidului. Cum i Iorga i Maniu erau fiecare siguri de chemarea lor laprqedintia Consiliului au primit fara greutate ideea unui provizorat.Cu atat mai uqor, cu cat fiecare nu avea dec.& un gand: sa se scape de

www.dacoromanica.ro


ce151alt! Dup5 cum se vede fuziunea se desávarsea intr-o atmosfer5 deincredere si de sinceritate!

Ultimul paragraf, al 5-lea fusese introdus in motiune la cererea luiManiu: era destinat Partidului T5r5nesc, r5mas in afarà de fuziune, siamenintätor fat5 de vechile citadele electorale ale domnilor din Ar-deal... Iorga acceptase paragraful cu conditia s'à nu se vorbeasc5 de t5-fariisti, si invitatia la vals s5 aibà un caracter vag si general. Um luiIorga, din ce in ce mai pronuntatá impotriva tarariistilor, imi prevesteaceasuri pl5cute pentru constituirea blocului defmitiv de guvern5mant

dar ce puteam face? Intrasem in hoed' si trebuia &A joc...Congresele ambelor particle s-au tinut la aceeasi or5, la ora 10 a.m.;

al Partidului Nationalist al Poporului la Clubul partidului in strada Bre-zoianu, al Partidului National Roman in sala Amicitia", vecin5, in ca-re se pecetluise cu un an inaMte fuziunea mea cu Iorga...

edinta noastrà terminandu-se mai repede, am pornit cu 60N/a frun-tasi spre sala Amicitia" si am asteptat in strad5 sfarsitul CongresuluiPartidului National Roman. La iesirea lui Maniu din sal5 rn-am imbrä-tisat cu dânsul, apoi ne-am incolonat cu toti si am luat-o pe jos prinstrada Brezoianu. Ne-am oprit in fata clubului Partidului Nationalist alPoporului, unde, din balcon, ne-a vorbit Toni. Ingrosat5 cu toti ai nos-tri", coloana s-a indreptat apoi spre clubul Partidului National Romandin Calea Victoriei prin strada Matei Millo si piata Teatrului. Pe drummultimea s-a luat dup5 noi, si ajuns5 in fata Teatrului gloata a cuprinsintreaga pi* si a blocat o bun5 parte din Calea Victoriei. 0 mare decapete, ca pe vremea manifest5rilor pentru r5zboi din anii neutralitátii,misuna spre Bulevard, in jos pe Campineanu si pe strada Regard'. Dou5cordoane de jandarmi barau trecerea spre Palat; incolo nici o stanjeniredin partea politiei. Din balconul clubului au vorbit multimii MihaiPopovici, Pelivan, Vaida. Urlete si entuziasm! Dupa dansii Maniu si cumine am ap5rut in fata multimii, si in uralele ei am vorbit si noi. Maniua multumit lui Iorga si tuturor lupt5torilor pentru Unirea infaptuit5 si aasigurat opinia public5 ea noul partid va introna cinstea si legalitateal.A invitat apoi pe toti cet5tenii constienti s5 vie si s5 stea al5turi de dan-sul in lupta pentru starpirea abuzurilor.

Eu am fost mai scurt, marginindu-m5 sä spun cu glas emotionat,cum se cuvenea: Dati-mi voie s5 t51m5cesc sentimentele ce-mi umplu

I ParcA auzeam pe Averescu la Ia§i!

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 157

sufletul printr-un singur gest..." i am dat mana cu Maniu, in delirulde entuziasm al poporului!

Aceasta memorabila zi s-a incheiat printr-un banchet la Suzana" io telegram5 semnatA de Maniu i de mine, adresata lui Iorga... La ban-chet au fost de toate: masm5ruri suculente, vinuri alese, discursuri, en-tuziasm. Si astfel i-a inceput scurta sa viat5 Partidul National.

La inceput avAntul a fost mare. S-a inchiriat un local nou pentruclub, pe Ca lea Victoriei, in fata bisericii Cretulescu, 1)5115 s5 se cumpe-re un local propriu, c5ci nu ne indoiam de viitor. S-a ales apoi, in vir-tutea punctului 3 al motiunii de fuziune, cite o delegatie de 17 persoa-ne de c5tre fiecare din partidele fuzionate qi acestor delegatii reunites-au dat urmaloarele trei sarcini:

1) S5 preg5teascg statutul nou, ce se va supune Congresului;2) S5 intocmeasc5 programul de guvern5mAnt;3) S5 niveleze asperitAtile dintre organizatii, pentru ca pAn6 la urm5

rivalitAtile personale s5 fie imp5cate.S-a mai hot:Aril ca ambii foqti secretari generali s5 functioneze ping

la Congres, ca sa ajute Delegatia in aplanarea conflictelor locale, in ca-litatea lor de cunoscAtori ai arhivelor. In fine, in ce privea presa, s-a de-cis ca ziarele Romlinia §i Neamul Rornânesc s'a aparà mai departe, caorgane oficioase ale partidului, pan5 la intemeierea unui nou ziar, dac5se va simti nevoia. Dualism pe toata linia: fuziunea se prezenta astfelmai mult ca o juxtapunere 'de particle, ca o unire, decAt ca o adev5ratafuziune racil5 initial5 care a gr5bit desfacerea partidului dup5 aprilie1926.

fricurc5turile n-au inceput ins5 cleat dup5 inapoierea lui Iorga intarà c5ci ai mei erau oameni cuminti, iar iorgh4tii, ireti ca totiidealiqtii, au a§teptat sA le fie qeful de fat5 ca s5 ridice capul. Despreaceste incurckuri, despre conflictele organizatiilor noastre, despre pa-linodiile lui Iorga gi despre rolul meu de imp5ciuitor intre dansul i

Maniu, voi in§ira ate ceva mai la vale.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL XVI-LEA

Contact cu tarani§tii impacare cu Lupu i cu Madgearu Apro-piere de Mihalache Interventia mea la Camera in chestiunea cuBanca Blank Las lui Maniu sarcina intelegerii de opozitie cutarani§tii Alegerea de la Reghin Iorga ca§tigat ideii OpozitieiUnite Calatorie in Elvetia qi la Venetia Inapoiat la Bucurqtipun chestiunea intelegerii de guvernamant cu taraniqtii Reactiu-nea lui Iorga §i a tarani§tilor Opozitia Unita la Dacia" Exclu-derea mea din Camera Regina Maria oprita de a veni la Breasta.

o

Cu fuziunea savarsita", a.sa stramba-schioapa cum o putusem realizase indeplinise prima parte a planului meu politic in vederea cuceririiputerii. Urma acum in plan, intelegerea cu Partidul Taranesc pentruperfectarea blocului. Dupa cum reiese din paginile precedente, mamultumisem in cursul anului 1924 si in primele luni ale lui 1925 sapregiitesc terenul in aceasta directie prin intrevederi tot mai dese cuStere si cu Stirbei a caror politica se potrivea cu a mea in telurile urma-rite. Sosise in fine momentul sä fac un pas mai departe. L-am facut; amfacut chiar mai multi in cursul lunii februarie, pe cand se plamadea sifuziunea noastra cu Maniu. in afara de consideratiile de partid, intremine si taranisti exista un intreit motiv de raceala personala. Era maiintai convingerea tuturor, in Partidul Taranesc, ca eram omul reactiuniiferoce, gata sa trag in teapa pe toti cei ce nu gandeau ca mine, era apoichestia" cu Madgearu si in fine animozitatea doctorului Lupu care numa ierta ca nu-1 bagasem in Guvernul Averescu, in 1920. in ce priveareactionarismul meu, lucrurile se mai potolisera multumita influenteilui Stere, indrumatorul respectat al socialismului roman" (care nuascundea printre tovara.sii sai simpatia lui pentru mine). Multumita maiales fuziunii mele cu Iorga precum si fuziunii quasi-incheiate cu Ma-niu, caci i Iorga i Maniu erau chezasii politice pe care, din punct devedere democratic nu le putea nimeni contesta. Pana sa conving si pe

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 159

Mihalache c5 de0 ma' nOscusem boier nu eram ciocoi, am inceput prina ma impOca cu Madgearu 0 cu Lupu. Lucrurile au mers upr, cOcierau amandoi ahtiati de putere, umblau cu limba scoas5 dupà un porto-foliu i sfar0ser5 prin ali da seama cO cu prilejul schimbarii deGuvern voi avea un rol insemnat de jucat. Cu Lupu a fost de ajuns omas6 la Capp i cateva glume. Cu Madgearu i mai putin: ne-a impa-cat MOcarescul la Camera. Ne-am dat mana, 0 lOsind trecutul s5 fietrecut, am vorbit de chestiunile zilei. Pe Madgearu, in partidul lui, ni-meni nu-1 putea suferi; se certa cu toti §i cand unul voia P-Inecàjeasc5il ameninta cu chemarea mea. Chem pe Argetoianu", devenise o ex-presie curentA in discutiile bor. Madgearu a pus o conditie la impOcareanoastrà: s5 nu i se mai aminteasca neprOcuta mea invitatie 0 con-ditia a fost primitO. Ap Inc& prin impacarea cu mine a scapat bietulom i de halucinanta i continua evocare cu care-1 plictiseau proprii Pitovar50. Cred cà a-fost i acesta un motiv care I-a impins spre impOcare§i spre mine 0 nu cel din urm5.

Cu Mihalache lucrurile erau putin mai complicate, c5ci cu dansulnu era vorba de o impOcare personalà raporturile noastre dac5 nuerau cordiale, erau cel putin de o perfecta corectitudine i urbanitateci de o apropiere sufleteasc5", daca se putea vorbi de o asemeneaapropiere intre doi oameni atat de despartiti prin toate convingerile,prin toate traditiile i prin formarea lor intelectualO. 0 apropiere intremine i eful Partidului faranesc era totu0 indispensabilä pentru izbu-tirea planului", i stam la pind5, sO prind un prilej prielnic §i sO rupgheata intre noi. Acest prilej s-a prezentat in Fdinta Camerei din 12sau 13 februarie2, nu-mi mai aduc bine aminte data exacta.

Dup5 rOzboi, moravurile noastre politice deveniser5 i mai sOlbaticeca inainte. intre particle, intre adversari politici, toate acuzatiile, chiar i

cele mai nedovedite erau bune. In lupta pe viata i pe moarte dintrePartidul Liberal 0 cel Taranesc, liberalii acuzau zilnic pe taran4ti, prinfoile lor, prin intruniri, la Camera, unde puteau, c5 erau vindutistrainilor, ea' partidul lor era la discretia bancilor ovreiqti in legaturacu Internationala SovieticA 0 c5 reprezenta nddejdea dumanilorneamului". Mihalache a hot5rAt sá spulbere odata toate aceste acuzatiiprostqti, 0 in acest scop s-a urcat la tribuna Camerei. A vorbit douà

1 Deputat taranist din Piatra Nearnt.2 1925.

www.dacoromanica.ro


ceasuri. A fost o §edinta mare, cáci =nil a vorbit din fundul inimii, §i avorbit bine. In cursul cuvintirii sale a adus in discutie Banca Blanks-a ridicat impotriva unei afirmatii a lui lorga, facutA incidental inCamera in decembrie precedent, afirmatie dupi care Aristide Blank arfi oferit Profesorului in ianuarie 1920 §efia Partidului Taranesc. In afir-matia lui Iorga nu fusese probabil nici o intentie real; Iorga era convinsca toate qefiile i se cuvin iar Aristide Blank, prieten personal cu docto-rul Lupu, cu Iunian, cu Mihalache, cu RAducanu etc. avea obiceiul SA-O bage nasul unde nu-i fierbea oala. Din afirmatia lui Iorga i din pri-etenia lui Blank cu àrnitii, liberalii triseseri ins5 concluzia c5 BancaBlank subventiona partidul i ci era stipida pe hotarfirile lui. Ca prie-ten politic al lui Iorga §i ca membru in Consiliul de Administratie inBanca Blank, am cerut cuvantul dup5 ce a sfaqit Mihalache: gäsisemprilejul ciutat sa imblanzesc fiarele! Am inceput prin a pune la punctafirmatia atribuita lui Iorga, declarirld cá stiam (in realitate nu tiamnimic!), c5 Profesorul nu dedese nici o importatnä cuvintelor lui Blank,nu le atribuise caracterul unei propuneri pe care zisul Blank nu aveanici o calitate sã o faci, §i nu le luase deck drept un deziderat personal§i drept un omagiu adus Insuirilor sale politice... Trecind apoi la ches-tiunea subventiilor Bancii Blank am declarat c5 sunt in masura sa do-vedesc cá niciodati Banca Blank n-a subventionat Partidul Taranesc

o asemenea subventionare fiind imposibil5 intr-o banci in care toatepartidele erau reprezentante in Consiliul de Administratie i care eraprezidata de un liberal notoriu, dinamic §i influent ca cll. Constantines-cu-Porcu...

Am mai spus eu i altele; am mai batut aua ca sà priceap5 iapa!Cuvintele mele au incintat pe taraniSi i efectul lor a fost atit de co-ifir§itor incit a doua zi, Mihalache, intr-un raspuns pe care 1-a dat zia-rului Universul, 1-a somat sa le reproduci. Din acea zi am fost socotitde tarani§ti ca unul din ai kr, i la Camera, Mihalache ma consulta re-gulat asupra maruntelor hotariri de tactick in cursul edintelor! Certu-rile vechi fuseseri uitate, i toate cite ne desparteau lisate la o parte!

Dar pe cand eu ma imprieteneam astfel cu tiráni§tii, era sa" se rupaputinele fire ce mai rezistaser5 in legiturile lui lorga cu ei! $i era

Iata cuvintele lui Iorga dupg notele stenografice: lntr-un moment dat s-a gasitdl. A. Blank ca sa ma ia in automobilul d-sale, ducandu-ma catre Universitate si mi-aspus cá a fi cel mai potrivit sef al Partidului Taranesc". (Moni korai Oficial din 13 is-nuarie 1925 Dezbaterile parlamentare).

si

si

I

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 161

lucru gray, caci Iorga urma sa fie seful sau unul din sefii Partidului Na-tional fuzionat si trebuia sa se inteleaga si cu taranistii in vederea blo-cului planuit! Zece zile dupa sedinta de la Camera am primit intr-ade-var de la Paranoicul meu prieten urmatoarea scrisoarel datata din Paris:

19 februarie 1925

Scumpe prietene,iti multumesc de cuvintele ce le-ai gasit frumoase si calde, pentru a rfis-

punde insultelor sefului taranist arida i-ar trebui un profesor de logicd siunul de bumf crestere ca sd fie our'.

Blank e un om necorect. A cautat, a solicitat, cu aparente culturale, andprezidam Camera cred, cunostinta mea pentru a-mi strecura in automobil ca.Lupu, cred, i-a spus cat de greu si-ar gasi taranistii un sef, iar el le-a spus:«Dar el exista, e dl. Iorga». Raspunsul meu a fost gestul vag care se indica.

Nimic din afirmatia mea nu intrece acest nerasturnabil adevar. Raspund informa pe care o merità agresorul, prin ziar. De altfel raspunsesem asertiuniitanarului bancher lacom de mariri printr-o telegramä care se vede ca n-a ajuns.

Rana la intoarcere care va zabovi, te rog a ma crede al d-tale indatorat prieten.

N. Iorga"

Am pastrat scrisoarea pentru mine; articolul din Neamul Romdnescanuntat in scrisoare a luat din fericire pe Aristide de piept si a lasat peMihalache pe planul al doilea, asa Inc& lucrurile nu s-au prea stricat.Trebuia lasat timpul &à lucreze si a ramas sa impac eu pe lorga la ina-poierea lui in tall

Gheata intre taranisti si mine topindu-se astfel pe masura ce nego-cierile mele cu Maniu inaintau, in ziva in care am semnat actul de fu-ziune totul era pregatit pentru abordarea etapei a doua a planului meu:intelegerea cu taranistii. Cu ei nu putea fi vorba de o fuziune, mai intaifiindca nu era in plan si apoi fiindca dumnealor" nu erau inca coptipentru o asemenea operatie, dup5 cum o dovedise incercarea lui Ma-niu. Era vorba sa ajungem cu dansii la o intelegere de guverriamânt,dar nici aceasta nu era usor si trebuia chiar si pentru atat sa procedamtreptat. Am fost de acord cu Maniu sa incepem printr-o intelegere deopozitie, pe care mai tarziu, dupa ateva luni de colaborare si de luptecomune in eventuale alegeri ce s-ar ivi, sa o transform5m in intelegere

I Vezi Anexa VI.2 La Iorga, susceptibilitatea bolnavicioasa si vanitatea care nu admitea Mei o con-

tradictie, exasperau toate perceptiile. In realitate, Mihalache vorbise cam acru, dar fitrilnici o atragere la personalitatea Profesorului.

www.dacoromanica.ro


de guverndmiint pe baza unui program determinat. 0 intelegere deopozitie putea, in gandul nostru, sa fie cu atat mai lesne realizat5, cucat o ceruser5 chiar taranistii Inca cu un an inainte. 0 singur5 greutatene sta in cale: era lorga. 0 prevazusem demult, dar nu rn-am gandit unmoment &à ma impiedic de ea. Iorga irni fusese indispensabil ca sa maapropii de Partidul National si sa fuzionez cu el dar odata aceastafuziune realizata, incetase sa devie indispensabil, i pada' la oarecaremasura devenise chiar un lest. Mi-am luat asupra mea sá-1 impac, con-venind cu Maniu ca in cazul in care nu s-ar putea, intre Iorga si Ora-nisti &à dam preferinta acestora din urma. Dar ca si Maniu am socotit sieu, Ca prezenta lui Iorga printre noi era de cel mai mare interes in in-doitul scop al prezentarii blocului ce trebuia sà insumeze toate partide-le dernocratice, si al unei personalitati de opus lui Stere pentru un maibun echilibru al fortelor in viitoarea colaborare. Luandu-mi asupra meaimpacarea lui Iorga, am lasat lui Maniu sarcina de a se intelege cu Ora-nistii. Era rolul lui, caci era unul din cei doi sefi ai partidului fuzionatera bine sa se invete lumea de la inceput cd dfinsul era purtiitorul nos-tru de cuwint.

Nu am avut nici tin amestec in pertractarile" lui Maniu cu taranis-tii: nu ma interesau. Scopurile mele erau constructive, nu destructive.Ce urmaream eu era intelegerea de guvernknant si in aceasta eram ho-tarat sa intervin cu toata puterea convingerilor mele, i tocrnai fiindcaeram hotarat s5 intervin in intelegerea de guvernamant era politic sa nuintervin in cea de opozitie ca s5 nu am aerul ca eu conduc din umbratoate. Pe de aka parte, Maniu, care in materie de guvernamant era vitella poarta noua, se pricepea de minune si mult mai bine ca mine in toatechestiile" de opozitie. Astfel stand lucrurile am hotarat sa iau o scurtavacanta i sa ma duc in Elvetia, la Lausanne, sa-mi v5d fata.

inainte de a pleca mi-am indeplinit ins5 dou5 datorii: am adus peIorga s5 primeasca colaborarea de opozitie cu taranistii si am pecetluitpe teren fuziunea cu Partidul National luand parte la Reghinul Sasescla o alegere partiala. Fericita idee de a merge la Reghin a fost o conse-cint5 a intdrzierii lui Iorga de a se inapoia la Bucuresti, unde n-a debar-cat deck la sfarsitul lunii (martie), prevenindu-ne Ca nu poate rnai de-vreme, cu toate chemarile noastre telegrafice. Plictisit de atata politicainalta, si nemaifiind retinut de nimic la Bucuresti, am socotit ca cevapolitica mai marunta ma va distra i cà gestul meu ma va apropia si mai

si

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1923-1926 163

mult de fratii de dincolo. N-am avut s5 regret hotkarea luatd, cAci ampetrecut cateva zile savuroase, si am avut si prilejul s5 p5trund maiadânc in sufletul ardelenilor.

Absenta mea din Bucuresti a durat 6 zile. Am plecat in ziva de 18 siIn-am inapoiat in ziva de 24 martie. Am plecat cu Marin Seinescu, cuautomobilul lui si c615toria de la Bucuresti la Tirgu-Mures, unde ni sefixase cartierul, a fost grea. Ninsese, inghetase si se topise, si trecereaprin munti a fost plin5 de peripetii, de derap5ri si de patinaj pe loc. Amcrezut c5 nu vom ajunge niciodat5 la Predeal, iar coborfisul pe valeaTirnisului a fost si mai r5u. Am luptat tot drumul cu greut5tile; plecatidin Bucuresti in zorii zilei am ajuns la Tirgu-Mures pe la ora 10 seara.Noroc c5 masina lui Seinescu era bun5 si ca soferul s5u era iscusit. Cuo masin5 mai slab5 si cu un sofer mai prost am fi ramas pe drum. LaTirgu-Mures am tras cu Seinescu la hotel New-York, cas6 foarte curat5si bine tinuta; paturi moi, ruffirie curatà si inas5 bunä. Nu e vorba, mesen-am prea luat la hotel, c5ci tot pe drumuri, am m5ncat mai mult pe laprieteni politici.

Alegerea de la Reghin luase o mare importanta in ochii lumii poli-tice. Liberalii neavánd pe nimeni s5 prezinte in locul de deputat vacant,oferiser5 candidatura lui Octavian Goga, sub cuvint ea' cantaretul pa-timirii noastre" avea dreptul la un loc in Camera. In realitate, a fost in-ceputul cfird5siei lui Bratianu cu Averescu, probabil deja hot5rdt5 inacel moment dar tinut5 secreta, asa de secreta 'Inca nimeni n-a bànuit-omacar. Partidul National pusese candidatura lui Voicu Nitescu, care peacea vreme era numai simpaticul conducàtor al voluntarilor ardeleni,din Siberia pan5 in Moldova, pe timpul marelui r5zboi. De atunci a fostde cateva ori ministru si si-a dat in petec. Dar in 1925 era Inca us6 debiserica. Daca alegerea ar fi fost libera, aproape n-ar fi fost luptà, c5ciPartidul National avea quasi-unanimitatea aleg5torilor. Guvernul a pusins5 in joc toate mijloacele lui, de la bat5usi adusi din Bucuresti 0'115 lafrauda prin violarea urnelor si prin falsificarea proceselor verbale. Par-tidul National a avut s5 sufere consecintele propriilor sale *ate, caciliberalii au profitat de legea electorala promulgat5 de Consiliul Diri-gent, Inca in vigoare, ca sa-si faca mendrele. Rezultatul a fost c5 VoicuNitescu a pierdut locul cu cateva voturi.

Am fost infránti dar am petrecut de minune. Am b5tut sat cu sat sicatun cu c5tun, valea Muresului pin5 la Deda, unde era o sectie de vot;ne-am urcat pe valea Gurghiului, prin Hodac, 01.15 la L5pusna; am cu-

www.dacoromanica.ro


treierat plaiul dintre Mures si Niraj. Am fost primiti cu cinste si osp5-tati in castelul de la Brfincoveni de contele Kemeny si de americancalui la Dumbr5vioara de contele Teleki si de ai s5i. Mi-aduc amintecu drag de acest frumos colt de WA, de simpatica piat5 a Reghinului cucaracteristicele sale constructii s5sesti si mi se rupe inima cand m5gfindesc c5 tot acest tinut ne-a fost furat de unguril.

Cartierul general al bataliei noastre fusese instalat in Reghin, in ca-sa d-lui dr. Trutia, notar public si vanator de searna. Desi notar public,dl. Trutia purta zi si noapte jambiere de piele, haine verzi cu nasturiciopliti din os de cerb si pan5 la palarie. Tovar5s al tuturor vin5torilorRegelui Ferdinand in masivul Gurghiului, era atit de siderat de cinsteaprieteniei Suveranului pe care il socotea drept urmasul legitim al Im-päratului", 'Inc& se caznea sa-i semene vorbind sacadat, inganând da,da, da" la fiecare intrebare, umbland lasat pe vine si tunzându-si barbadup5 regalul sau model. Casa lui era plin5 de coame de cerb, de cocosiimp5iati si de tot felul de lighioane naturalizate". Politiceste adept allui Maniu, ca toata lumea in acea regiune, gazduia pe Sef si pe Vaidacare conduceau alegerea din biroul sAu. Seara veneau la raport toti,b5etii", dup5 ce cutreieraser5 satele, si povesteau groz5viile" batausi-lor liberali adusi de la Bucuresti, care terorizau oamenii si c5utau sa-iconving5 astfel s5 nu mearg5 la vot. Procedeele brátieniste demoraliza-ser5 grozav, 'Inca inainte de ziva alegerii, tineretul ardelean neobisnuitcu brutalitatea electoral5 regateana. Acolo, la Trutia, intr-o searà, amauzit b5etii" lui Maniu oftand dup5 un Stirbei", f5r5 de care socoteauei ca nici o impart5sire cu sfmtele taMe ale Puterii nu era posibila, si peunul din ei lasand &à cad5 faimosul dac5 ar vrea Mihai2...", de careavea sa fac5 mai tarziu atita haz Regina Maria, careia mi-am f5cut opläcere sa-i povestesc scena...

Goga, care n-avea pe nimeni nici in Reghin, nici aiurea, tr5sese lamizerabilul hotel din localitate, impreun5 cu Burileanu si cu Tilic5Ioanid. Nimeni din noi n-a avut vreun contact cu el, si populatia i s-aaratat ostila, pretutindeni. Spilcuit, mánusat, distant, trecea ca un bolidprin sate intr-o masina de lux, aclamat de batausii bucuresteni, spaimalumii sfioase din acele pasnice meleaguri.

I Scris in 1943, iunie.2 Miliai Popovici!

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 165

Majoritatea, aproape unanimitatea alegatorilor, era atat de credin-cioasa Partidului National, incat cu toata teroarea, cu toate fraudeleprevazute, nimeni nu se indoia in lagarul nostru de succes. Dar Guyer-nul luase mIsurile necesare", si spre stupefactia ardelenilor, dar nu sia mea, Voicu Nitescu a fost batut cu cateva voturi... Cum a fost primitGoga in Camera de opozitie, isi poate inchipui oricine!

M-am inapoiat la Bucuresti in ziva de 24 martie, in ajunul sosirii luiIorga. L-am luat de la gara, unde I-am primit cu totii si cu urale (ceeace I-a magulit), 1-am dus acasa si I-am convins sa primeasca colabo-rarea de opozitie" cu taranistii, larnurindu-i ca o campanie de opozitienu-1 angaja la nici un compromis de doctrina, la nici un contact inde-zirabil" (aluzie la Stere) si ca la urma urmelor taranistii vor fi pacaliticaci vor scoate castanele din foc pentru noi. Ideea de a ',kali pe Ora-nisti (in gandul lui pe Stere), nu i-a displacut deloc, si a inceput &a suf.&&á mangaindu-si barba: partida era castigata. Am sfarsit prin a-i spuneca el va fi seful unic si conducatorul Opozitiei Unite" si 1-am datgata. Toata operatia nu a durat mai mult de o ora...

M-am dus numaidecat la Maniu cu rezultatur; acesta a fost incan-tat. A fost atat de incantat, incat cateva zile mai tarziu, cand mi-am luatziva buna de la el (inainte de a pleca la Lausanne m-am dus pentru ca-teva zile la Breasta, sa-rni \rad parintii), rn-a intarnpinat cu un: Cum,pleci si ma lasi singur?" iesit din inima; se invatase si trateze toatechestiunile cu lorga, prin mine.

Cu toga durerea dornnului Prezident am plecat, lásfindu-i in seamasa desavarseasca intelegerea cu taranistii pentru constituirea unei noiOpozitii Unite. Destinul hofarase ca Ion Bratianu fiul sa infrunte ca siIon Bratianu tatal in 1888, coalitia tuturor fortelor noastre politiceexasperate, in 1925 ca si in 1888, de atotputernicia Partidului Liberal.Am plecat, si cele trei saptamani de vacanca, intre 16 aprilie si 9 mai,pe care le-am petrecut in Elvetia si la Venetia au fost un vis frumos, dinnenorocire prea scurt, ca toate visele.

Nu mai fusesem in Elvetia de mult, si baia de civilizatie pe care amluat-o pe malurile lacului Leman mi-a linistit nervii si mi-a facut un bi-ne de nespus. M-am instalat la hotel Beau-Rivage, la Onchy, si de aco-lo cu trenul, cu automobilul, cu vaporul, pe jos, m-am plimbat zi de zide-a lungul lacului, de la Geneva si 'Dana la Montreux, la Territet si laChillon. Am trecut si in fata, in Franta", la Evian si la Amphion. Pre-

www.dacoromanica.ro


tutindeni, o inantare pentru ochi, si o des5varsitA odihn5 a creierului,c5ci toate aceste senine privelisti, nu declansau nici un efort intelectualpentru a fi pretuite. Omenirea-si tfaise dramele pe alte meleaguri, simicile tragedii locale ce intunecaser5 malurile inflorite ale Lernanuluiimi erau necunoscute i nu ma tulburau. Amintirea lui Jean JacquesRousseau si a cutrei de Voltaire, ar fi putut constitui o complicatie daraceasta amintire nu rn-a pasionat niciodat5, i n-am alergat dup5 ea nicila Ferney, nici la Clarens.

Nu m-am prea irnp5cat in viat5 cu t5rile prea civilizate, in care or-ganizatia" i tehnica" au ajuns sa inlocuiasc5 nu numai efortul darpan5 si orke initiativA individuala. Elvetia poate fi asezata in frunteaacestor tari in care toate nevoile vietii sunt satisfacute automat. Amavut totdeauna impresia c5 capetele elvetienilor sunt mai mici ca alecelorlalti oameni, fiindc5 creierul lor se atrofiaz5 intruna, prin lips5 deexercitiu. In Elvetia, omul mediu" n-are nevoie sa cugete, fiindc5 toa-te-i vin pe de-a gata, farà nici o str5duinta, organizatia comunifatii f5-când inutil5 orke initiativ5 personal5. De Elvetia ma rnai indep5rtau simuntii, care in general vorbind nu-mi plac, fiindc5 impiedic5 vederea.De data asta ins5 totul rn-a incintat: si muntii in zarea kr luminoasa, sila ficelle"I si aparatele automate si impecabila tinutá a strazilor si de-s5varsitul confort al caselor... Ma imp5case murdäria de la Iasi si sal-baticia Bucurestilor postbelici cu civilizatia, c5ci totul este relativ pelume (adev5r dovedit inainte de nasterea lui Einstein) si valoarea lucru-rilor depinde de perspectiva sub care sunt v5zute. 0 constatare pe caream avut prilejul s5 o fac o data mai mult, trecand prin Geneva. Acestoras imi fusese p5n5 atunci antipatic din cauza lebedelor albe si a calvi-nismului negru; de cand se mai adaugase si Societatea Natiunilor cugratiile damelor Weiss, Titulescu2, Tabouis i V5carescu irni deve-nise odios. Cu toat5 antipatia mea am pornit intr-o dimineat5 spre Ge-neva, sà-mi verific sentimentele si deodatà s-a intamplat o minune.

Minunea a fost c5 am intfilnit pe doctorul Iancu Cantacuzino. Acestmare artist r5tacit printre fiolele cu microbi, mi-a destainuit infatiskiascunse ale vechii Geneve, rn-a imp5cat cu Monumentul Reformei

I Numele popular ce se da funicularului ce leaga localitatea Onchy, pe lac, de Lau-sanne. Acest funicular circula fait nici un impegat; calatorii pun 10 centime intr-ocutie si se urea in vagon. La noi, nu nurnai ca nimeni n-ar pune banii in cutie, darprimul calator ar fura i cutia, cu bani cu tot data fund lipsa de supraveghere.

2 E vorba de Nicu, nu de simpatica lui sotie!

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 167

(terrasse de la Treille), mi-a revelat farmecul portretelor din secolul alXVIII-lea agatate pe peretii Muzeului de Arta' vi Istorie, mi-a deschissufletul lui Liotard, pictor pe langa operele caruia trecusem f5r5 bagarede seam5 la Paris mi-a aratat in fme o Geneva pe care nu o bánui-sem, o Geneva care nu mai era nici a lui Calvin, nici a lebedelor sarbe-de, ci a omenirii ginditoare. Au trecut ceasuri dupg ceasuri, fara sa-midau seama, si seara tarziu in-am prabusit intr-un vagon, in trenul pentruLausanne, coplesit de oboseala si de incdntare. 0 zi ce mi-a 15sat oamintire nestears5...

De la Lausanne rn-am dus de-a dreptul la Venetia, unde nu rnai pu-sesem piciorul de douazeci de ani... Venind din Bucuresti, strabatusemSimplonul noaptea; de data asta am trecut Alpii ziva. Am fost trans-portat in 20 de minute dintr-o lume intr-alta si am putut sa-mi dau sea-ma de cat insemnau muntii, inainte de progresele tehnicii care au dobo-rat obstacolele de nepatruns si sunt pe cale a face din toti i din toate oapa. Pe valea Rhonului in sus, pana la Brig, privelistea e impunatoare,dar rece. Vegetatia nordica cu monotonia bradului lipsit de fantezie, nuinveseleste ochii. Oamenii stint tacuti, vitele cuminti si pana si apelecurg linistite in matca lor legala". Viata tacuta la umbra muntilor carefrang razele soarelui de miazazi. Viata fara nici un prisos de puteri,care s5 se concretizeze in infaptuiri MI5 alt folos decdt multumireasimturilor. Lume banal5 ce-si macina zilele fail izbucniri de patima sifara ciocniri de idealuri.

Cum cobori in Italia totul se schimba. Pamantul rodeste si omultraieste cu prisosuri. Vegetatia 4i ingaduie fanteziile cele mai neastep-tate si oamenii nu mai traiesc cu singura grijà de a minca, de a sereproduce si de a muri. Lumina si caldura le-a deschis sufletele, le-aintetit poftele si i-a aruncat in lupt5 cu patimele si cu ideile. Din incor-darea vointelor, nazuintele cele mai indraznete si-au gasit cal de inche-gare in realizari tot mai perfecte. Urmele luptelor sângeroase s-au sterssi n:au mai ramas deck urmele artei, pentru desfatarea ochilor nostri.

In Italia, toate se desfasoara in linii de o perfecta armonie: o cask obiserica, o alee, o gadina, pdna si o simpla ag5tat5 pe arbori sau boltaunei porti de ferma evoc5 chiar pentru cei cat de putin pregatiti sacerceteze, o straduint5 milenara cal:re frumos. Peisajele iau astfel un ca-racter de noblete ce nu se intalneste in alte tari si privelistea kr e o con-tinua incdntare. Cele opt ore de calatorie de la Domodonola la Venetiami-au parut casteva clipe; as fi vrut ca drumul sa nu se mai sfarseasc5...

www.dacoromanica.ro


La Venetia ma astepta o alta delectare. Nu stiu daca era reactia uneiminti, mai coapte sau contrastul viziunilor din ultimii ani, dar farmeculVenetiei m-a cuprins ca niciodata. Pe timpul petrecerii mele in Italia'facusem lungi popasuri in cetatea Lagunelor, ultima oara cu Il fuoco allui d'Annunzio in mina, dar niciodata nu simtisem in asa masura im-ponderabilele" ce se ridicau din fiecare piatra, din fiecare icoana, si macopleseau. Am lasat la o parte vizitarea sistematica si documentata alocurilor, si timp de cinci zile am hoinarit la voia int5mplarii. PalatulDucal, interiorul bisericei San Marco, monumentul lui Colleoni, tripti-cul lui Giovanni Bellini la Frari, mi-au revelat insusiri noi pe care nu lebanuisem in repetatele mele vizite anterioare. Mi-aduc aminte de oplimbare la Torcello, ca de un adevarat pelerinaj... Timp de cateva oremi-am uitat de toate si de WO!

Dar viata e viat5 si de la Venetia a trebuit sa ma inapoiez Ia... Da-cia! Am sosit in Bucuresti in ziva de 9 mai. Inca pe drum, aflasem pringazetele cumparate la granità ea Opozitia Unita se formase, sub formaunui bloc democratic de atac, asa cum il dorisem in asteptarea uneiintelegeri mai intime de guvernare. Maniu lucrase repede de asta-data,impins de conjunctura momentului si de imperativul opiniei publice. InElvetia si la Venetia nu voisem sa stiu nimic despre cele ce se petre-ceau la Bucuresti; trei ceasuri dupa sosirea mea in strada Victor Ema-nuel eram la curent cu tot ce se intfimplase. 0 vizit5 la Maniu si alta laIorga mi-au permis sa constat c5 Maniu manevrase cu destula abilitatepentru a calma momentan susceptibilitatile colegului sau la Sefie si a-1impaca cu ideea unei colaborari de opozitie cu taranistii. Ii pusese inmana steagul razvratirii, si at5t fusese de ajuns. Cu toate frecaturile deamanunt peste care Maniu alunecase, Iorga primise ideea unei mari in-truniri la Dacia" pentru ziva de 17 mai. Discutarea reformei adminis-trative si a prelungirii privilegiului Bancii Nationale exasperase opozi-tia, mai ales pe taranisti, si o miscare violenta fusese hot5r5ta. Am so-cotit momentul prielnic sa pun pe fata chestiunea unei intelegeri de gu-vernamant cu taranistii, sa o pun numai, ca sa nu sperii pe lorga, dar sdo pun. Era primul pas spre realizarea finala a planului conceput. M-aminteles cu Maniu sa nu spunem nimic lui Iorga, si sä dau eu un interviu,prin care cu toata discretia ceruta domnul Profesor si fie pus in

1 1898- 1904.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 169

fata unui fapt indeplinit... Pe d-ta n-are sa se supere spunea Maniupe cata vreme pe mine nu m-ar ierta niciodata, si ar rupe toate pun-

tile intre noi..." Pasul trebuia odata facut, si era mai bine sa-1 facemmai devreme decat prea tarziu si sá lamurim" situatia fata de Iorga. Casä nu se supere ca nu i-am supus fituica si lui pentru aprobare, am luatpe Pamfil Seicaru cu mine la Breasta, i-am dat interviul acolo, dis-tanta si insistenta lui Seicaru putand servi la rigoare de scuze (slabescuze, recunosc) pentru nesocotirea sefiei sale. Reproduc aci acest in-terviu fiindca de la dansul au pornit nesfarsitele noastre negocieri cuPartidul faranesc si-1 reproduc impreuna cu introducerea luiSeicaru, fiindca cred, fara modestie, ca aceasta introducere lasand lao parte unele exagerari de apreciere precizeaza pozitia mea in luptape viata si pe moarte ce se deschidea intre blocul Opozitiei i Guvern:

DI. C. Argetoianu s-a intors in tara. Cuvantul omului care infati-seaza in politica generalä realismul robust, iar in Partidul National o in-teligenta organizatoare, are o deosebita greutate in situatia creata prinneasteptata coalitie a celor douà partide de opozitie.

Reintors din strainatate cu energii improspatate, 1-am vazut in ca-drul de patriarhala eleganta de la Breasta unde se complace sa medite-ze asupra problemelor politice. Linistea covarsitoare a splendiduluiparc Ii dá seninatatea de judecata, concentrarea spirituala necesara casa poata examina ecuatiile politice ale momentului.

Ceea ce caracterizeaza pe dl. C. Argetoianu este o siguranta impre-sionanta care emana din gest ca si din cuvant. Oscilatiile pline de me-lancolie ale indoielii nu le-a cunoscut; afirmativ i hotarat, cugetarea sase desfasoara ca o robusta pagina dintr-un clasic.

Nu neaga, ba le vede in toata linia lor aspra, greutatile politice, ma-surand obstacolele just; calculeaza cu linistea unui matematician quan-tum-ul de forte necesare inlaturarii lor.

Convorbirea s-a desfasurat logica, rata risipa de paranteze, situatiapolitica infatisata brutal, iar posibilitatile de indreptare precizate cusiguranta unui chirurg.

Redau elementele vorbirii thrá nici o alterare:

P.

Ce impresie v-a fdcut spontana injghebare a blocului?Sunt foarte multumit de blocul care s-a infaptuit, iar multumirea

se amplifica prin acel element de hotarfitoare sinceritate care sta la ba-

ci

www.dacoromanica.ro


za blocului. Am lucrat intotdeauna pentru aceasta unire. Cand am ince-put tratativele de fuziune in decembrie trecut, am facut si atunci toateeforturile ca fuziunea sa se fac5 in trei: imi pare rau si astazi c5 nu s-afacut de atuncP, caci nu s-ar fi risipit zadarnic atata pretioasa energie

ma consolez ins5 ca prin pactul de colaborare incheiat astazi s-arealizat cel putin o unire sufleteasca a fortelor vii.

Socotesc insd cd un bloc cu scopuri numai negative, adicd de rds-turnare a regimului actual Int este de ajuns. Vd mdrturisesc càpe minenu md preocupd in momentul de fati decdt politica real constructivd.

Am putut constata, in scurta mea calatorie, ea' am ajuns in cel maiadevarat si concret inteles al cuvantului, cea de pe urma tar5 din Euro-pa. De la razboi incoace n-am facut dee& un singur lucru mare, ammutat granitele Orientului de la Carpati la Tisa, i nu mai vorbesc dediscreditul de care ne bucuram in Wile apusene; am izbutit s5 damcontur de realitate tuturor afirmatiilor calomnioase ale dusmanilor nos-tri, intransigenti in ura ce ne-o poarta2.

1 0 pioasa minciuna pentru niagulirea täränistilor!2 Cu privire la modul cum eram judecati chiar in Franta arnica, am primit cateva

saptärnani mai tarziu, urmatoarea scrisoare (vezi Anexa VII) trimisa de M isu Seulescu(fostul ministru de fmante) in iunie de la Paris:

Seumpe Argetoiene,Nu stiu daca fac bine sä te arnarasc i pe tine cu irnpresiile ce culeg p-aici. Se intam-

pla ca la suprafata se aflä azi in Franta tocmai generatia cu care, student, ma gasearn incontact. Am multi prieteni printre deputati, dar vai! mai ales printre senatori!

Zilele trecute am asistat la sedintele Camerei i Senatului, unde am putut avealungi, dar foarte dezagreabile conversatii. Am fost supus la interogatorii ca la judeca-tom! de instructie. Acela care m-a intreprins insa mai de aproape a fost Francois Mar-sal. Dansul rn-a chemat acasä si rn-a intrebat cu o precizie care m-a uirnit, din cauzaexactei informatii, asupra tot ce priveste viata politica si economica a tarii noastre.Mi-a spus intre altele, Ca dansul ne-a dat, and era ministru de finante, cele 200 milioa-ne franci, inca nu deplin platite i ca fusese indus in eroare asupra situatiei noastrefmanciare. Era oripilat de intreaga noastra politica economica si revenea intruna asupraexproprierii care desflintand exportul ne-a distrus defmitiv valuta. Mi-a declarat ca nuintelege pentru ce reformam acum Banca de Emisiune si mai ales critica prelungireaprivilegiului pe 30 de ani. Cum aveam inca 5 ani, dansul era de parere sa asteptamexperienta Poloniei, Cehoslovaciei etc. si numai cu doi ani inainte de expirarea actua-lului privilegiu sa ne atingem de Banca. Nu crede in realizarea programului de insana-tosire a rnonedei, arata de altfel o mare neincredere in orice conceptie a ministruluinostru de fmante pe care-I cunoaste, cu care a vorbit: «Courtes vues, manque de lim-pidité, c'est peut-étre un fiscal patriote, mais pas un ministre financierD. Restul «al'avenant...»

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 171

Suntem prin urmare la ultimul moment, dac5 vrem ca tam noastr5 samai fie numarat5 printre çàrile civilizate, i s5 indreptim tot faul pe careni 1-a facut ani de zile o politics de imelare a altora ca §i a noasträ

Care sunt eleinentele poultice creatoare?Blocul care s-a format trebuie s5 aib5 un program lamurit, nu de

frumoase deziderate, ci de solutii pozitive.Concentrandu-se toate puterile luptatoare s5 se obtin5 o cat de grab-

nic5 schimbare a regimului care a exasperat intreaga opinie publicá,interesele tuturor claselor sociale.

Un program lamurit i limitat pentru actiune de salvare gospod5-reasc5 in interior i restabilire a prestigiului moral i a creditului eco-nomic in afar&

Schimbarea regimului se impune mai ales fat5 de cele dou5 proiectecare amenint5 s5 fie transformate in legi: al reformei administrativeal prelungirii privilegiului Bancii Nationale.

Legi absurde i incapabile, totui promulgarea lor ar z5p5ci in apmod viata noastrà social5 i economic5 Inc& promulgarea trebuie sa fieimpiedicat5 cu orice pret. Vedeti, accentuez ultimele cuvinte, repetan-du-le: cu orice pret!

Bine, dar pentru aceastd actiune vi se va obiecta de PartidulLiberal acestui bloc i-ar trebui o unitate de actiune si de cugetarepe care o dà afirmei liberalii, numai un singur ,Fef?

Printre altii am vazut pe batranul nostru Clémenceau, care a tinut sa ma terorizeze.Cea mai mare greseala a vietii lui ar fi fost desfiintarea Austriei, o crirnd contra civili-zatiei si progresului omenesc. Ca noi toti, cehoslovacii, iugoslavii, românii, ungurii, nusuntem viabili, incapabili sa ne organizam, si ca el in memoriile lui va explica ca oconfesiune personala inaintea Istoriei, cum a fost adus sa comità o astfel de aberatie.Tot timpul mi-a servit intepäturi i impertinente cu spiritul lui incisiv. Cugetam inmine: unde te afli tu sà-1 mai pui la loc! Mi-a spus una bung: el nu poate suferi pe Cail-laux, si cfind a aflat ca s-a impacat generalul Gourand cu dansul, a chemat pe general,la telefon si i-a strigat: Ecoute Gourand, quand on n'a qu'une main, on ne la souillepas! Generalul stransese mana lui Caillaux...

Marsal mi-a spus ca ar dori sa vina in octombrie in tara. El prepara acum o brosuraasupra datoriilor interaliate; I-am rugat sa ne crute, ceea ce mi-a promis. Ne va trimitebrosura ca s-o raspandim, si-mi va scrie la timp sosirea lui ca sa-i pregatim primirea.

Am tinut sa impart cu tine impresiile rele ce am adunat ca sa ma mai descarc pemine. Ceea ce ti-am povestit nu e a zecea parte din cat a trebuit sa inghit. Pang si AndréHesse, ministrul Coloniilor, si-a permis sa ma agonizeze cu impertinente pe un ton dul-ceag si surazator.

Intreg respectul meu afectuos batranilor nostri. Omagiile mete doamnei Argeto-ianu, iar tie cele mai amicale sentimente.

M. Seulescu"

si

www.dacoromanica.ro


Spunand aceasta, liberalii nu-si dau seama cat de mult injosescviata politica' in tara noastrà. Partidele noastre nu sunt b5gate la st5pan,find constituite de adevaratele forte vii ale natiunii, legate numai prinfirul ideilor si disciplina unui nationalism creator* Nefiind vorba deinterese, intelegerea intre noi a fost, este si va fi foarte usoara.

Existenta partidelor noastre nu atarna de existenta unui om sau defetisismul unui nume, asa incat numai partidele noastre pot garantaOrli o adeVarata" continuitate a efortului si o adev5rafa unitate de con-ducere. Hot 5rarile noastre nefiindu-ne impuse nici de necesitätile con-solidarii unei reputatii individuale, nici de capriciile unei aventuri tri-viale, ele vor insemna formularea unor convingeri &lane ingem5nateintr-un gest unitar.

Care sunt mijloacele prin care credeti cd s-ar putea frange re-zistenta Guvernului?

Fat5 de starea opiniei publice din tali stare ce Inca inainte deplecarea mea in strainatate, stiu ea era perfect cunoscuta Suveranului

cred cá mijloacele legale vor fi foarte suficiente pentru aducereaschimbärii actualului regim la indeplinire"...

Am asteptat cu oarecare infrigurare efectul declaratiilor mele asu-pra lui Iorga. Paragraful interviului relativ la politica constructiv5"I5murea fail nici un echivoc intentia de colaborare la Guvern cu Ora-nistii cu taranistii care erau Stere" si cu care, din acest cuvant,Puritanul Razboiului de Intregire nu voia sa intre in relatii mai stranse.Ma asteptam la o izbucnire, cu toate straduintele mele de a-I imbunalaudand, in aceleasi declaratii nationalismul creator" infatisat ca prin-cipalul cheag al partidelor noastre. Spre marea mea mirare, Iorga n-aizbucnit. Cu dansul nu se putea niciodata prevede nimic, si reactiilesale erau totdeauna neasteptate. Eih dharag5, hai vohrbhit fhoarthefhrumos hai dhrrrepthathe, thothul nhu heste sh5 dobhorrrhi, he sh6phui cevha han hloc!" Dorea si el sa fie constructiv, intelegand prinaceasta sa fie prim-ministru.

Trecusem un hop: Iorga inghitise ideea unei colaborari de guverna-mant si cu taranistii pentru moment era destul, restul trebuia s5 vida,treptat. Cred ca" ceea ce a determinat acceptarea lui, a fost constatareac5 Stere nu se amesteca deloc in hotararile Opozitiei Unite. Avea elprobabil si acolo cuvantul sat' de spus, dar il spunea acasa prietenilor

I Pentru Iorga! www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1923-1926 173

s5i care se prezentau in fata lui Iorga i a lui Maniu farg dansul 0 rar5m5car s5 invoce autoritatea p5rerii sale. Iorga i0 va fi zis c5 dupà cumfusese lásat la o parte in opozitie, tot aa Stere putea fi 15sat la o parte qiin Guvern. Cu Mihalache, cu Lupu, cu ceilalti carani0i pe care dom-nul Profesor" ii domina ca pe simpli fo0i elevi ai woalei" salepolitice, intelegerea putea la urma urmei sa fie.

Stere se tinea desigur la o parte i din tact politic, ca s5 nu ingreu-ieze situatia Opozitiei Unite in actiunea ei, pentru moment indispensa-bil5 dar mai ales fiindca, ca i mine, detesta palinodiile ap-ziselorlupte de opozitie". Ca i mine, Stere era un om de politica' construc-tiv5; deosebirea intre noi era c5 eu cautam s5 cladesc pe parnant, iar elin nori. i nici lui tirbei, omul intunericului, nu-i placea s5 se incurcein actiuni violente, ap. Inc& am format cate01rei, printr-o intelegerenernarturisit5 o sectie special5 de opozitie, marginindu-ne s5 lucr5m inculise. 0 sectie ce ar fi putut fi numità sectia tradatorilor: Stere tr5daseRomania Mare, eu In5 preg5team s5 tr5dez pe bietul Iorga, iar $tirbeipe Beatianu. La urma urmei, toat5 politica nu e decal tr5dare: inainte dea trada pe altii, omul politic se tr5deaz5 pe el insu0!

Maniu, care 01.15 atunci nu indraznise s5 vorbeasc5 lui lorga despreo colaborare de Guvern cu faräni0ii de fric5 s5 nu fie in§facat, a r5su-flat §i el uwrat §i mi-a multumit. Tarani0ii au a0eptat qi ei cu curiozi-tate reactia lui Iorga i dup5 ce au aflat-o, au facut pe grozavii in pu-blic, comentand perspectiva unei colaborki de Guvern cu rezerve, cus6 vedem" 0 cu depinde de program" pe carid intre ei i-au m5r-turisit bucuria, eaci incepeau s5-0 dea seama i dan0i c5 nici dup5 zeceani de truda nu vor pune singuri mana pe Guvern. Ca s5 obtie ins5 catmai mult de la noi, tactica lor era s5proclame c5 nu urmaresc Guvernul(cand in realitate nu visau decfit portofolii §i automobile ministeriale),c5 vor rnai intai sa schimbe moravurile t5rii, s5 de0epte taranimea §i s5nu ia faspunderea Puterii dec.& in ziva in care, peste 5, 10 sau 20 deani, vor putea s5 aplice integral prograrnul lor. Singurul care, poate, arfi avut dreptul sá marturiseasca cu sinceritate o asemenea dezintere-sare, ar fi fost Stere, dac5 n-ar fi fost chestiunea reabilit5rii sale. Daraceast5 reabilitare fiind principalul sail obiectiv, urm5rea qi dansul Pu-terea, cu aceea0 ravn5 ascuns5 ca tovar4ii sai de firma.

Am 15sat pe Maniu, pe Iorga, pe t5r5ni0i s5 ia toate initiativeleOpozitiei Unite, §i de0 prezent la mai toate discutiile lor, m-am 16satpe planul al doilea, qi rn-am retras in umbri. Din aceast5 umbr5 rn-am

www.dacoromanica.ro

174 CONSTANTN ARGETOL4NU

hotarat sa nu ies pada" nu vor incepe negocierile cu taranistii pentruconstituirea unui Guvern. Amatorii de galagie s-au gasit la largul lor inacea lunä a lui mai a anului 1925; opinia publica se ridica ca un singurom impotriva liberalilor si a Guvernului Bratianu parea Ca psihozace innebunise oamenii in 1888 se redesteptase. Ione! Bratianu s-a tinutinsa mai dãrz dec.& tatal salt (e drept ca n-avea 12 ani de domnie inurma lui, ci numai 3) si furtuna nu I-a rnaturat. Cum nu m-am ameste-cat in manifestarile aproape zilnice ale Opozitiei Unite, dezlantuite maipretutindeni dar mai ales la Bucuresti, voi aluneca asupra lor. Mi voimulturni cu cateva cuvinte despre intrunirea de la Dacia" din 17 mai,nu numai fiindca intr-insa a culminat efortul opozitiei, dar si fiindca afost cea mai formidabila manifestare cetateneasca din cate s-au vazutin Bucuresti, de cand se face politica. Am asistat ca tanar de 17 ani lafaimoasele intruniri organizate de Opozitia Unita din 1888, am luatparte activa la toate manifestarile Actiunii Nationale" din 1914, 1915si 1916 marturisesc ins5 ca niciodata n-am vazut asa ceva. A maifost vechea sari Dacia" plina de gemea, a mai fost lume neincaputa insala pe afara, prin curte i pe piata dar asa ceva nu s-a rnai vazut. Pelanga salá, curtea era asa de ticsità Inca oamenii se striveau unii pe al-tii iar plata Sf. Anton era o mare de capete ce se revarsau in stradaCarol, in strada Serban Voda si in ulitele invecinate. Oricat de scepticar fi fost cineva fata de acest fel de manifestari, nu putea sa nu fieimpresionat. Mai tarziu intrunirile de la Dacia" au fost inlocuite prinmari manifestari de mase, taranime adusii de partide cu mare cheltuialddin judete. Aceasta modä noua a fost inaugurata de Averescu care aadus la Arenele Romane" din Parcul Carol, 10.000 de oameni. Na-tional-taranistii si liberalii, dupa 1928 au sporit tarifele si au adus ate100.000, care defilau ceasuri intregi pe soare si pe ploaie, obositi siplictisiti, cu pancarte i cu drapele. Cred ca cea rnai reusità din acesteexhibitii a fost cea organizata de liberali in primavara anului 1930;oamenii au fost incolonati la Sosea, au trecut prin tot orasul si s-auadunat in gradina Societatii de Tir, de langa Op ler, unde s-au tinut dis-cursurile, irnprastiate prin megafoane...; asemenea manifestari costaumult, n-aveau nici o importanta fiindca nu erau spontane nici sincerel

I Mi-aduc arninte ca intr-o zi m-am pornenit cu vreo 20-30 de oarneni din Breasta,oamenii mei, in curte la mine. intrebandu-i de rostul lor, mi-au raspuns cd veniserdpeutru intrunire: De ce sä nu venirn, conasule, sd vedem i noi Bucureoiul; ne-a plAtitdrurnul i mfincarea, si am venit. Dar noi tot ai dvs. suntem, si inainte de a ne incolona,am trecut sd v-o spunem. Era sub Vaida, in 1932...

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1923-1926 175

si nu impresionau pe nimeni. Cea dintfii, a lui Averescu la Arene" aimpresionat totusi pe Regele Ferdinand; mi-a spus-o intr-o audienta,cfiteva zile dupa ce avusese loc. M-am grabit s5-i spun: Sire, ma anga-jez in fata Majestatii Voastre, nu numai s5 aduc tot atatia, dar chiar peaceiasi!"Regele a rfis, si s-a dumirit...

In mai 1925 nu se ajunsese Inca la asemenea inscenari costisitoare;toata cheltuiala erau cfiteva mii de lei chiria salii. Lumea veneaaproape nechemata, cum afla ca o intrunire avea loc. Intrunirea din 17mai a fost ultima mare manifestatie a populatiei Bucurestilor laDacia", un fel de chant du cygne" la care au cfintat o droaie de lebe-de. Prin numarul celor care se adunasera si prin insufletirea lor, aceast5intrunire a fost intr-adevar impunatoare, si a impus. Prin numar si prininsufletire, caci pentru rest! Pentru a da o idee de calitatea discursuri-lor, voi reproduce dup5 gazetele zilei cáteva crimpeie din al lui Iorga:

Daca-si inchipuie cineva ca cu citeva mfiini lungi, cu cdtevaobrazuri groase si cu cfiteva boturi care rfinjesc pe banca ministeriala,se sfarama o lupta ca a noastrà, apoi daca nu o inteleg azi, o vorintelege maine c5 nu! (Aplauze fiirtunoase)

Dac5 vi se pare ea aci in sal5 este cald, eu v5 asigur c5 este cinevacaruia, in clipa aceasta ii este mai cald decfit acelora din dvs. care su-fer5 mai mult! (Aplau=e, ilaritate). Cu tot ajutorul pe care i-1 poate daSocietatea «Frigul»1, eu va asigur ca ii va fi si mai cald! (Mare Hari-tate. Aplauze. Strigaie de bravo). Se va incalzi pana se va topi! (Mareilaritate. Aplau=e prelungite). Este mai bine s5 se topeasca el personal,decfit s5 se topeasc5 o tara! (Aplauze indelung prelungite)

Noi ne-am adunat aci; uitati-va ce steag este acolo (arata un steagtricolor desfasurat), tricolorul sub care ai nostri au varsat sfinge, sub ca-re ai lor au facut bani! (Aplauze furtunoase). Veti asculta pe acei care,dup5 ce au purtat uniforma Orli in fata dusmanului (Strigifte: triiiascii!)poart5 acum uniforma t5ranimii in fata acelora care-si fac placere s5-sibala joc de dânsul! (Strigtite: rusine!)"

1 Aluzie la o afacere liberald; Societatea Frigul" fusese inflintata de Manolescu-Strunga pentru comercializarea pestelui din Delta.

www.dacoromanica.ro


Dach asa a vorbit bietul Iorga, ajuns s5 facg rec1am5 cAm5sii luiMihalache, isi poate inchipui cineva ce au fost celelalte cuvant5ri! Pre-sedintia intrunirii s-a dat lui Stefan Cicio Pop; in curte s-a mai instalato tribuna alcAtuitá din trei mese cu una pe deasupra, iar in piata Sf.Anton o birj5 a fost transformat5 intr-o a treia tribun5. 0 serie de ora-tori" au ocupat dou5 ceasuri catesitrele tribunele, si cum usile si feres-trele erau deschise, vocile, urletele de entuziasm si aplauzele se ames-tecau intr-o nemaipomenità cacofonie, demn5 de Romania Mare! Subpretext ca eram r5gusit, am refuzat cu toate insistentele lui Iorga, luiManiu, lui Mihalache s5 vorbesc, si am sf5tuit si pe prietenii meipersonali s5 se abtina. M-au ascultat mai toti, afará de Ioanitescu si deStefan Istrate (de la Ialomita) care au dat n5va15...

intrunirea s-a terminat bineinteles cu o motiune, citità de Iorga, du-pa ce a rostit urm5toarele cuvinte:

Ne indreptam c5tre tarà prin acest manifest in numele amândororpartidelor legate pentru totdeauna si sigure de biruintii1"1

lath" acum, pentru cei de maine" si textul acestei motiuni care aservit de baz6 propagandei celor dou5 partide in campania electoral5din august urm5tor:

Au trecut trei ani de cand un Guvern care s-a impus samavolnict5rii, carmuieste, ajutat de un Parlament ales prin sil5 si inselaciune, otail bun5 ale carei legi sunt nesocotite si ale c5rei interese sunt jertfiteunor combinatii personale si unor idei absurde.

F5g5duielile cu care au fost inselati putinii care 1-au voit sunt uitate*i singurul temei al acestei stäpaniri farà pereche de trufas5 este pu-terea public5, smuls5 de la datoria ei fata de noi toti ca sa fie intrebuin-tata, necinstind-o, in folosul unei cete de tirani, pe care nu-i indrep-täteste macar putinta de a face binele.

Un singur om, primul ministru, crezandu-se mai mare decat Regelesi mai sfant decal Natia, rade la privelistea trista a operei pe care oocroteste.2

Aceast5 priveliste inseanin5: .1. 0 administratie f5r5 constiint5 si far5 raspundere, cálcand in pi-

cioare orice conceptie democratic5 a vietii de Stat.2. 0 moned5 discreditatà.

'In acel moment de entuziasm Iorga siderat de camasa lui Mihalache, uitase peStere... Din nenorocire si-a adus aminte dupd ce s-a trezit!

2 Stilul lui Iorga, pus in serviciul demagogiei, intrece pe Caragiale!www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1923-1926 1 77

3. Un buget insel5tor, care nu poate acoperi ruina financiarà a Sta-tului.

4. 0 viat5 economic6 in care haosul m5suri1or de sus se impletestecu nerusinarea exploatarii de jos.

5. Avutiile t5rii puse la indernfina capitalurilor inchipuite si in-dr5znelii partizanilor.

6. 0 n'aval5 de legi necugetate din care se desface o singur5 idee:folosul partidului.

7. 0 conducere a diplornatiei care ne-a instr5inat prietenii scumpesi ne-a 15sat farà sprijin in fata dusmanilor.

8. Nemultumirea nationalifatilor, care asteapt5 adesea numai omfin5 feateasc5 pentru a colabora cu noi in folosul Patriei.

9. Tulburarea constiintelor t5ri1or unite si zguduirea increderilor inregimul national care insemnau visurile seculare ale rornfinilor de aco-lo. In special o brutalitate condamnabil5 cautà, pare, ca inadins s5 in-str5ineze sufletul t5ranului basarabean.

10. 0 armat5 care nu are nici azi tot echipamentul si armamentulnecesar actiunii ei de ap5rare.

11. Dezorganizarea transporturilor pe c5ile ferate, fatal5 pentru eco-nomia carii.

12. Productia agricol5 cornpromisa in urma neorganizarii ei si inurma aplic5rii neoneste si interesate a reformei agrare.

13. Industria neocrotita printr-un sistem de Stat (?) si conventiiexterne si sugrumat5 de un trust bancar in folosul unui partid.

14. Un sistem de impozite lovind in m5sura mai mare in muncaonest5 si spornica, in economiile respectabile, decdt in rezultatul jafu-lui in averea public5 si speculatiei crirninale.

15. S5n5tatea public5 p5r5sit5 din economii bugetare neroade, inzodia tuberculozei, paludismului si sifilisului.

16. Mizeria public5: a functionarilor tarii pl5titi derizoriu, a pensiona-rilor muritori de foame, a intelectualilor istoviti, unit5 cu cea mai hidoas5mizerie moral5 a luxului neinfinnat, a petrecerilor scandaloase, a familieidistruse, a sc5derii prin imputinarea copiilor a populatiei romanesti.

Opozitia Unita' a Partidelor National si T5r5nesc, cu inl5turarea in-terpusilorl unei tiranii pe care sper5 s5 o mosteneasc5 pentru ca s5 ocontinue in conditii si mai rele, cere Virii numai dou5 lucruri:

1 Aluzie la Partidul Averescan.

www.dacoromanica.ro


S5 inteleaga c5 asa nu se mai poate.S5 vie in ajutorul ei ca s5 scape tara de urgia guvernarii liberale si

s5 o ajute a face opera grea de indreptare, ins5n5tosire si moralizare.Mobiliz5rn constiintele sub steagul dernocratiei nationale, cerem

concursul energiilor oneste si curajoase si nu ne vom opri dee& andtam va fi din nou liber5 si Regele-si va relua dreptul constitutional dea-si alege ministrii dup5 interesele singure ale Natiei!

Jos Guvernul Bratianu!

Partidul National §i Partidul Tdrdnesc"

Cei ce vor citi dui:4 ateva decenii aceast5 imbecil5 peltea, ma vorb5nui c5 am inventat, si totusi n-am nascocit nimic. Banuitorii vor pu-tea g5si capul de opera pe care-1 reproduc, asa cum 1-am dat, in toategazetele timpului. Oricit as fi fost de obisnuit cu tampenia acestei lite-raturi speciale de motiuni si manifeste cu care partidele oträveau inopozitie opinia public5, de data asta mi s-a parut c5 toate limitele aufost trecute.

Cfind rn-a intrebat Iorga, dup5 ce a citit motiunea: Eih, cum o gà-sesti?" n-am fost in stare sa-i r5spund nimic si m-am multumit cu ungest de... admiratie. Nu-i asa?" a replicat Inconstientul. Era in al sap-telea cer. Il aclama poporul, ii dau patru particle intrunite cu cadelnita,vorbea Natiei si ameninta pe Rege! Numai catapeteasma ce ascundeaGuvernul intarzia s5 se sfasie!

Recomand amatorilor de caraghioslficuri s5 citeasc6 cu atentiepunctele 14, 15 si 16 ale motiunii, si sa le savureze.

Ce e mai ciudat, e c5 in loc s6 o arunce la cos, ca o proast5 manifes-tare de cugetare si de stil, poporul românesc a ráspuns acestei chernArifarà rost, si a dat cu primul prilej, cu prilejul alegerilor pentru Camere-le de Agricultur5, tot concursul sail Opozitiei Unite. Situatia economi-c5 a tarii era atat de grea si opinia public5 era atat de indarjita impotri-va Guvernului, inc5t alegatorii au trecut peste literatura domnului Pro-fesor si ne-au dat saracii votul in asa masura, inc5t, cu tot ce ni s-afurat, am iesit in majoritate...

Pe cand noi cei dinguntru ne desavarseam cu sfintenie programulcaragealesc, stapirlirea complecta pe dinafarà tabloul prin másuri totatat de demne de ironia nepieritorului autor al Scrisorii pierdute. Gu-vernul rnobilizase aproape un corp de armatà impotriva noastrá si de-

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1923-1926 179

dese comanda trupelor generalului Florescul, sub-seful Statului Major.inconjurat de ofiteri si de subofiteri, generalul isi instalase postul decomand5 in strada Carol, colt cu strada Caldkari, ca intr-o adevärat5b5t5lie intinsese o hart5 a campului de operatiuni" pe o plansetà susti-nut5 de un trepied mobil. Mi-a r5mas in minte caraghioasa inf54isare.Nu lipsea decat ocheanul ca s5 complecteze clasica icoan5 a conducà-torului de osti in momentul unei actiuni decisive! Strada Carol si strazilecare duceau spre Nord (!) erau barate de putemice cordoane de soldatipentru scurgerea publicului find 15sate libere numai str5zile indreptatespre Sud, spre piata Ghica si spre Bulevardul Maria. Palatul Regal cuimprejurimile lui, piata Teatrului, Skindarul, Curtea Prefecturii Politiei

erau ocupate de artnat5, cu pustile si mitralierele inckcate...P5cat c5 nu mai tr5ia nenea Iancu Caragiale s5 vad5 pe iscusitul

nostru general dand ordine, trimitand stafet5 dup5 stafetà, ordonandtrompetilor sa' sune ca s5 acopere glasurile oratorilor" de r5spantie,cum 1-am v5zut eu! Desigur c5 Napoleon nu era mai preocupat la Aus-terlitz de victorie ca generalul Florescu in piata Sf. Anton! Toate aces-te pregairi militare, toate aceste inscenki martiale erau cu atat mai ri-dicole cu cat erau mai inutile, c5ci nimeni in lagkul" opozitiei nu segandise la violente si la revolutie. Noi f5ceam politicd, §i nirnic maimult! Nu era numai vina noastr5 dac5 asa se facea politica sub Hohen-zollernii valahi...

Generalul Florescu trecea drept una din sperantele, dac5 nu chiarsperanta" Statului Major romanesc. Din ziva in care s-a facut ins5 deras la Dacia", si-a pierdut prestigiul si simpatiile care-1 inconjurau,asa incat s-a pr5busit in indiferenta general5 trei ani mai tarziu cu prile-jul unui incident care a f5cut oarecare valv5. Ajuns secretar general alMinisterului de R5zboi sub generalul Mircescu2, a fost amestecat inafacerea furtului planului nostru de mobilizare, steipelit de o polonezala Vatra Domei, din ghiozdanul ministrului. Poloneza a dispkut faràurm5, si Statul Major s-a v5zut nevoit sä refac5 planul pe alte baze.Faptul nu s-a dat in vileag decat dup5 c5derea Guvernului Averescu,Guvernului Br5tianu, care a urmat, a ordonat o anchet5 si generalul

I Fiul natural al generalului Ion Emanuel Florescu, fostul prim-ministru, caruiasemana ca dotia picaturi de apä. Genera lul Ion Emanuel nu-I recunoscuse formal, fiind-ca legea-1 oprise cdci avea 3 fete legitime, d-nele Emil Ghika, de Szent Keresty siBilleanu dar câtesitrele surorile il primiserfi drept frate...

2 Ministerul Averescu 1926-1927.

www.dacoromanica.ro


Florescu in paza cdruia fitsese dat planul, acuzat cel putin de usurintks-a ap5rat aruncând toata vina pe Mircescu, seful sàu. Generalul ZiziCantacuzino, prieten cu Mircescu, a scris in Epoca un tiL. llent,in care a tratat pe Florescu de om lipsit de caracter" si de neleal cama-rad. A urmat un duel, in care generalul Florescu pierzandu-si mintile aapucat cu o man5 spada lui Zizi pe cind cu cealaltà c5uta s5-i bagefierul in burt5. Din fericire n-a izbutit dee& s5-1 rAneasc5... Martoriin-au putut s5 se inteleaga asupra procesului-verbal; s-a mers la arbitrajsi supra-arbitraj. Rezultatul a fost c5 Florescu a trebuit s5-si dea demi-sia din Jockey-Club, si dup5 cdtava vreme si din armat5... De inim5rea, bietul om n-a mai trait mult; s-a imbolnavit si a murit.

F5r5 strategia generalului Florescu intrunirea noasträ s-ar fi termi-nat in liniste, oamenii impthstiat farä nici o manifestare de stra-d5, conform ordinelor primite. Barajul din strada Carol a provocat ins5buclucul; Iorga, Maniu, Vaida, Popovici i cu mine pomisem pe josspre club insotiti de partizani, f5r5 nici o intentie de dezordine. Soldatiine-au oprit; am incercat atunci s5 vorbim cu ofiterii, dar din ordinulgeneralului trompetele au sunat si mai vijelios si au acoperit glasurilenoastre. Zidul de baionete a inceput sa inainteze si sà ne impingA s-aincins b5tae i un soldat a lovit de mai multe ori cu patul pustii pe Ior-ga. Hustrul a inceput sa tipe: Mä omoark ma omoar5!" si pin5 s5 nedumirim ne-am pomenit cu el la 50 de metri inapoi, vociferand si cucu-tat in birja care servise de tribun5 adun'arii din piata Sf. Anton. Nicin-am putut sà-mi dau seama cum a fost ridicat pe mdini i dus de valuripan5 pe stanca salvatoare...

Asa fac Guvernele prostii, dând m5n6 liber5 subalternilor fara Ms-pundere. Palma incasata de Halipa la Zguritall si patul de pusc5 primitde Iorga in piept la Dacia" au cobordt Guvernul Br5tianu in opinia pu-blic5 mai mult decit toate greselile comise in trei ani de guvernare.Obrazul lui Halipa si tâtele lui Iorga au faurit victoria opozitiei in ale-guile Camerei de Agricultur5 din august 1925.

Lunile lui mai si iunie din acel an au fost rarticular de agitate darnumai in lumea politick c5ci marile mase populare de la tark cu toat5

Cu prilejul unei alegeri partiale in Basarabia (judetul Soroca) un cunoscut zbir"electoral, cgpitanul Popescu, teasese dou5 palme lui Halipa. Incidentul adus in fataCamerei n-a atras cApitanului Popescu-Zgurita nici macar un cuvânt de blam din parteaGuvernului.

s-ar fl

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 181

nemultumirea lor fat5 de greut5ti1e vietii, au stat linistite. La orase ins5,prin cafenele, prin cluburi, pe strad5, lurnea dard5ia. Constituirea Opo-zitiei Unite, intrunirea de la Dacia" si intrunirile mai mici din sectoaresi din provincie, provoc5rile zilnice si nestanjenite ale presei asa-ziseindependente, toatà pornit5 impotriva Guvemului intretineau o at-mosfer5 furtunoasa si dau fieckuia impresia ca regimul era pe clued'.Tonul discutiilor si diapazonul violentelor era dat de Camera unde, inmijlocul invectivelor, sanctionate prin excluderi temporare, se dezbà-teau importantele legi privitoare la reforma administrativ5 si la prelun-girea privilegiului 136ncii Nationale, citadela liberal5 careia Guvernulera hot5rat s5-i asigure viitorul, inainte de a depune armele.

Membrii Guvernului si rnajoritarii erau atat de odiosi si atat de sec-tari in manifestarile lor, Inca intr-o zi rn-au exasperat si pe mine sirn-au scos din ssarite. Am parasit incinta strigand presedintelui: Astanu mai este Camer5, asta e adev5rat bordel!" Cuvintele mele au avut unr5sunet cu atat mai mare cu cant nu ma amestecasem pan5 atunci incerturile si in luptele parlamentare, socotindu-le inutile, ca si violentelede limbaj de la intrunirile publice. In Dealul Mitropoliei ca si la Da-cia", facusem pan5 atunci pe lordul englez si intr-o clip5 mi-am datin petec si am fAcut pe tiganul. Nu stiu ce m-a apucat: se vede c5 nu-midigerasem bine dejunul si c5 nerusinarea majorit5tilor trecuse in aceazi limitele permise. Cei injuriati s-au fazbunat pe loc si in ziva de 20mai am fost exclus din Camera pe 30 de sedinte (se tineau dou5 pe zi).Multumità acestui act de autoritate, mai posed si acum autograful ilus-trei nulit5ti ce r5spundea numelui de Mihail Orleanu, omul care a pusCoroana Romaniei Intregite pe capul Regelui, la Alba Iulia si-1Pastrez in arnintirea unor timpuri care nu se vor mai intoarce...

Dintr-un lag5r intr-altul ajunsesem la ur5. $i pentru a se vedea panaunde mergeau patimele, voi dest5inui un mic incident. Tot ce privestefaptele Suveranilor unei t5ri are dreptul s5 se incadreze in istoria po-porului peste care dansii domnesc. Din cel mai neinsenmat zest se pottrage concluzii neasteptate. Regina Maria hotarase pentru sraritul linmai o scurt5 c515torie la Craiova, nu mai stiu in ce scop de binefacarea-15, si curn tinea foarte mult la mum5-mea, o prevenise ca-i x a face o IA i.-zita la Breasta. Vizita trebuia s5 aib5 loc in ziva de duminic5 1 lume Inajun, samb5t5, d-ra Cantemir a trimis mum5-mii un bilet scuzand peRegina, c5 nu va putea veni a doua zi la Breasta fiind no oità sa mear-

www.dacoromanica.ro


ga la Segarcea 1 gi prevenind-o ca vizita a fost remisa pentru luni laorele 5 p.m. Luni in locul Reginei, a sosit urmatorul rava:

Draga Doamna,

M-am obosit atit de mult ieri si astazi de dimineati inc.& nu mai indraz-nesc sa pornesc intr-o excursie azi dupa-amiaza. Imi pare foarte rau caci as fivrut foarte mult &à yin sa va vad daca bunul Dumnezeu va vrea, voi venialta data.

Cu toatá prieteniaMaria"

Se intamplase ea' Guvernul afland despre intentiile Reginei, a nas-cocit intai deplasarea la Segarcea, i vazand ca Regina insistä in inten-tiile ei, i-a defins pur si simplu sci vie la Breasta. Mi-a marturisit-ochiar Regina, la prima noastra intrevedere. Domnul Constantinescu-Porcu este cel care :s.-a opus, dupà cate am putut eu sa aflu" mi-aspus Regina i apoi a continuat: Nu admit sa mi se impuna cu forta unlucru; a trebuit sa ma supun, dar am sa le-o platesc!..." Tampitii 4iinchipuisera ca o vizita a Reginei la Breasta de0 eu eram la Bucu-rqti §i puteau sa o afle prin politie ar fi dat girul regal apostrofeimele de la Camera! Era de altminteri natural ca cel cu musca pe caciulasä se alarmeze de o asemenea perspectival Am reamintit aci acest micincident pentru a arata 1)&15 unde puteau merge patimele politice inmica noastra Romanie devenitä mare pe harta.

-

1 Un domeniu al Coroanei, la 18 kilometri de Craiova.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL XVII-LEA

intre Maniu si Iorga Situatia Guvemului Noi intrevederi cuStirbei si discutii programatice cu Stere Ultima intrevedere cuPrintul Carol in iunie Raità prin Banat si Ardeal Intrevederecu t'aranistii la Ol4nesti Incurcàturile cu lorga Alegerile pen-tru Camerele Agricole Excursie la Marea Neagrä Succesulnationallaranist in alegeri si fatImicia liberalà.

o

Desi exclus din Camera, am petrecut §i ultimele zile ale lui mai §iiunie tot la Bucure§ti, de unde grija zilei de a doua" nu-mi permitea s6lipsesc. Pe de o parte trebuia s5 mentin coeziunea Partidului National,pe de alta sd pregdtesc intelegerea de Guvem cu tarani§tii.

in Partidul National, abia constituit, a inceput sà scartdie, indata du-pa sosirea lui Iorga in tat-5. Pe amicul nostru Iorga un moment imbatatprin rolul de conducAtor al Opozitiei Unite patul de pqc5 in pieptde la Dacia" il rechemase la simtul realiatilor, i pentru dânsul realita-tile erau intrupate in ceata de caraghio§i care ii pomeneau numele prinjudete. Toti acqti apostoli voiau s5 fie §efi, degi nu reprezentau nirnic§i in fiecare dimineat5 faceau anticamer5 la domiciliul Mântuitorului qiparveneau unul cite unul sa-1 conving5 c5 Maniu ii persecut5 numaifiindcä erau oamenii concurentei". La fiecare reclamatie, I5r5 sa exa-mineze cazul i f5r5 macar sa cearà numele concurentului sau concu-rentilor, Iorga scria pe loc un biletel" lui Maniu rug5ndu-1 sä fac5dreptate. Dreptatea era bineinteles sä dea locill iorghistului. Maniu carenu scria niciodatA, se temea s5 dea ochi cu Iorga, cAci Iorga il sidera,nu-1 rasa sa spuie un cuvânt, raspundea pentru el la intreb5rile pe care ile Ikea, qi domnul Prezident atat de mAsurat i de precaut la vorbA, nuputea scoate mai mult dintre buze cleat un dar ma rog...", un dar savedeti, domnule Profesor"... caci Nebunul ii tAia fraza i conchideaalandala g5ndindu-se la altceva. Maniu era terorizat, dar nu putea to-

www.dacoromanica.ro


tu0 &Ali ia ráspunderea nàzbâtiilor ce i se propuneau; in nedumerirealui adoptase un procedeu comod, acela de a recurge la mine §i de a maruga sá impac lucrurile... qi pe domnul Profesor"! Aproape in fiecaredimineat5 eram matinali amandoi pe la 7, 7 §i 1/2 imi zb5rniiatelefonul la ureche, §i un glas pitigaiat ma intAmpina cu cuvintele:Aici vorbqte Maniu!" Stiam ce ma a§teapta. Ma ruga ap de frumoss5 ma duc la domnul Profesor" §i sà-1 conving de cutare sau cutare lu-cm, incit orke posibilitate de refuz era inlaturata. Era pe de alt5 partein interesul meu s5 mentin fuziunea §i s5 netezesc asperitatile. Rapor-turile mele cu lorga erau in acel moment de aa natur5 inc5t n-aveamnici o greutate sà-mi indeplinesc misiunile, dar aceste continue opera-tiuni de redresare ma plictiseau peste masura, i m5 mai obligau s5 numa mi§c din Bucure§ti, de0 lasasem lui Maniu grija de a echilibra fu-ziunea organizatiilor noastre din judge, neamestecandu-m5 incat mapriveau dec5t in cazurile exceptionale in aceast5 buc5t5rie. Trebuie sa"marturisesc c5 in putinele cazuri in care am fost chemat in ajutor deprietenii mei mai WO oameni de inteles am g5sit cea mai mare bu-n6vointa din partea lui Maniu i un spirit de echitate care ii f5cea cinste.

Aceste continue frecaturi, au enervat kith' pe lorga, i cum n-a c5p5tatniciodata dreptate fiindc5 n-avea raporturile lui cu Maniu §i cu diver-sele comitete care se balabaneau in zeama fuziunii au inceput s5 se ina-creasca, §i au mers tot inkrindu-se pan5 in august, cand a izbucnit criza,prima criz5 in colaborarea noastr5 in trei. Voi reveni mai la vale asupraacestei crize, caci a fost destul de grav5 i era s5 se desfac5 partidul...

Si lit s5 stau in Bucurqti, dqi p5rintii §i interesele mele ma chemaula Breasta, m-am folosit de orele libere ca s5 reiau conversatiile cu Ste-re i cu Stirbei, i s5 pà§esc mai departe pe drumul trasat. Stirbei, tot-deauna bine informat, rn-a pus in curent cu planurile lui Br5tianu. Des-pre o demisie ca urmare a inverpnatelor atacuri ale opozitiei, nu puteafi vorba. Prirnul ministru convinsese pe Rege ea nu trebuie sd se supu-nd injunctiunilor strdzii. Sub Carol I, care urmarea inainte de toatelini§tea sa personala §i nu se solidariza niciodatd cu Guvernele demo-netizate, soarta Ministerului Bratianu ar fi fost pecetluità de mult. Re-gele Ferdinand insa era un patima§, si stiindu-se slab de caracter, seincdpdtana, de cdte ori gdsea pe cine sd se sprijine, tocmai ca sd dove-deascd tdrie de caracter... G6sise omul in Br5tianu, qi se agata de el.Br5tianu era decis s5 fixeze alegerile Camerelor de Agriculturà in

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 185

august, alegeri ce se faceau dupä noua lege promulgata pe bazele sufra-giului universal, i s5 incerce astfel opinia publicA. Constantinescu-Porcu II asigura c5 va avea majorit5ti zdrobitoare (liberalii erau nein-trecuti in materie electoral5 i nu pierduser5 niciodatà alegeri generalefiind la Guvern), succes ce i-ar fi permis s'A ducA guvernarea sa paná lasfirqitul legislaturii (primávara 1926). Bra a crede in majoritati zdro-bitoare, nu vedeam nici eu posibilitatea unui insucces pentru Guvern,w Inc& in cazul cel mai bun pentru noi nu-mi inchipuiam o schimbarede regim probabil5 inainte de sfarOtul anului i Stirbei a fost de acordcu mine asupra acestui punct.

Intarzierea schimb5rii de Guvern imi convenea. Partidul nostru erain plin5 organizare, cel 1-51nesc numai cu gandul la b5taie i la viitoa-rele alegeri momentul nu era prielnic pentru tihnite discutii de pro-gram i pentru mai agitate negocieri in vederea distribuirii portofolii-lor. Am socotit ca in septembrie sau in octombrie, dupd deceptia ale-gerilor, vom putea sta de vorba mai liniqtit, i ne vom putea intelegemai u§or. M-am inteles cu Stere asupra aman5rii negocierilor de cola-borare, de la partid la partid, pan5 in toamnk i am inceput sa discut5mnoi doi, intre patru ochi, punctele care ma interesau mai mult. Am ex-pus in casteva §edinte programul meu monetar, financiar i economicam avut pfacerea s5-1 Vad primit de Stere, aproape far5 nici o obiectie.Pe el il interesa aproape exclusiv organizatia administrativä i repetaintruna: Int 5i o administratie bunk restul vine de la sine". Mi-a expusideile lui, multe erau §i ale mele dar asupra unora am facut rezerve,

a ramas s'à le discut5m cu totii. M-a prevenit ea' Madgearu imi va fa-ce dificult5ti, ca s5 dovedeasca ca are §i el idei, in materie financiarà.Vom fi doi contra lui...", a incheiat Stere, §i mi-a fag5duit ca pan5 intoamn6 va cauta s5 netezeasca drumurile" in partidul sat'.

in cursul lunii iunie am vazut de dou5 on i pe Printul Carol, maidezlántuit ca oricând impotriva lui Bfatianu i lui Averescu, i foartenerabdator s5 se vad5 la putere. Impresia lui era c5 Regele e satul deBrAtianu, i c5 nu Weapth dee& un prilej onorabil ca sd schimbe Gu-vernul, iar dupà cite tia el un Guvern Averescu era cu totul exclus.

Lucrurile puse momentan mai mult sau mai putin la cale, mi-am luatun concediu de o lunk la inceputul lui iulie, din care am petrecut 8 zileprin Banat qi prin Ardeal, qi restul la Breasta. A plecat qi lorga la VA-

si

si

www.dacoromanica.ro


leni, ap Inc& a mai fasuflat §i Maniu qi a putut s5 se ocupe cu pactulelectoral de incheiat cu t5r5n4tii pentru alegerile Camerelor de Agri-cultur5, pact decis in principiu. N-am avut nici o parte la aceste discu-tii, nu eram candidat, §i alegerile acestea facand parte din campania deopozitie grija lor cadea in sarcina lui Maniu, nu intr-a mea.

Dup5 cateva zile de odihn5 la Breasta, am plecat cu cativa prieteni,in dou5 automobile, spre Re§ita. Am pornit din zori, am facut de dejunun popas mai lung la Wane Herculane §i prin Iablanita, prin incanta-toarea vale a Nerei, prin Bozovici am urcat la Steierdorf-Anina undeam intrat in minunatul parc forestier al Societ5tii Re§ita. Muffle Re0-tei, care ocup5 aproape toat5 intinderea domeniului de 98.000 hectaresunt intretinute cum nu sunt altele in Romania. Timp de aproape unceas, coborand i urcand pe aleile acestei imense gràdini, am strabaut,trecand prin Klause (re§ediMa de var5 a magnatilor otelului), cei 40 dekilometri ce ne mai desparteau de Vila Oaspetilor" clàdità pe o teras5cu vedere pe tot ora§ul, nu departe de principalele ateliere ale uzinelor.Cum f5ceam parte din Consiliul de Administratie al Societ5tii am fostprimit, eu i prietenii mei erau i douà prietene cu toate onorurile§i cu o rnas5 imbel§ugat5. Am apreciat cu totii gusto§ii p5steavi de laKlause §i vinul de la Moldova Nou5, din viile Societ54ii, eaci propriet5-tile Re§itei merg pana la Dun 5re.

Pe vremuri, cand nu erau automobile §i nici drum de fier, c515toreauboierii cu po0.alioanele i erau primiti pe la m5n5stirile inchinate §i bo-gate, cu tot dichisul oriental, cu masa intins5 i imbelwgata. Luptan-du-m5 la masa cu un p5str5v minunat, in fata unui pahar de yin auriu §iin muzica ciocanelor ce n5v5lea din afarà rn-am dus cu gandul laegumenii grasuti §i primitori, ce ofereau §i ei musafirilor aceia§i Os-travi i acela§i yin vechi, §i am masurat in ritmul ciocanelor tot drumulpe care tara noastra 1-a f5cut in mai putin de o sut5 de ani. Tot p5str5vi§i yin vechi oferiti cu aceea§i generozitate, dar in locul unei arhonderiisfoegite, dupà model grecesc, o vita cu confort american dupà modelnemtesc; in locul egumenului simandicos §i smerit, un inginer ungur infata mea, botos §i familiar in manifestarile sale. Grádinita cu meri§or i

cu lamaita, ingfadit5 de ziduri d5r5p5nate a fost inlocuita printr-un parcenglezesc cu lucrari de arta' betonate, pe intinderi de sute §i mii dehectare... Mirosul de gutui §i de levantica ce plutea, aproape nesimtit,prin odai, a fost gonit de duhorile fabricii ce patrund 'Dana i prin feres-trele inchise. In locul p(Walioanelor automobilele; in locul clopot-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 1 87

nitelor din care se imprastia sunetul armonios al talangelor oribilelecosuri netencuite ce improasca cerul cu funingine... Ma intrebam, ru-megand, dac5 cu tot acestprogres oamenii erau mai fericiti acum, subzodia sirenelor moderne decfit erau sub zodia toacei si a clopotelor se-culare? Robii manastirilor vechi adunau mierea din faguri, sapau pa-mantul si doborau codrii lucrand de voie si in aer curat robii mana-stirilor moderne in care infloreste tehnica si rationalizarea muncii isiard planfanii si-si istovesc puterile in arsita cuptoarelor, sub controlulcronometrului nemilos. Parca era mai bine inainte... Noroc c5 pastraviisi vinul nu s-au schimbat!

Dupa o zi petrecuta la Resita, dupà clasica vizita de noapte facuta latopitoria de otel, unde titanica manevrare a incandescentelor siroaie demetal domesticit a impresionat adanc cucoanele, am pornit mai departela drum, si prin Lugoj, Paget si Dobra am ajuns la Deva unde am petre-cut o noapte. Din Deva ne-am dus la Abrud, prin Brad. La Abrud amstat o zi intreaga, si de acolo, prin Campeni, prin valea Ariesului si prinTurda am ajuns la Cluj.

La Lugoj si la Deva, pe care le cunosteam, rn-am oprit numai pen-tru a lua contact cu batranul Dobrin si cu doctor juris" Iustin Popconducatorii locali ai Partidului National si sfetnici ascultati de Maniu

pe care nu-i intalnisem niciodata. Am socotit asemenea intrevederiutile, pentru a ridica temperatura fuziunii", si nu rn-am inselat, caciam cistigat astfel doi prieteni. Din aceste dou5 figuri ale trecutului po-litic ardelenesc, mi-a placut mai mult Iustin Pop, a carui vlaga politicanu se stinsese, desi era pe trei sferturi orb si cu un picior in mormint.Isi ducea organizatia, puternica organizatie a celui mai romanesc judetdin Ardeal, cu o autoritate pe care nimeni nu o contesta si pe care odatora mai mult inaltei sale probitati, decat altor insusiri sufletesti maiputin aparente. Regionalist infocat, rn-a primit cam rece, dar mi-a ofe-rit o masa. Am izbutit sa-1 dezghet, si la sfarsitul mesei mi-a marturisitca-si schimbase parerea asupra regatenilor", cel putin in persoanamea. Ne-am despartit buni prieteni dar nu trebuia sa-1 mai vad...

La Abrud, am dat de alt Pop', doctor juris" si el, si sef si el al Par-tidului National local. Exemplar de serie, frecat cu Bucurestiul, ambi-tios si doritor de mai bine, nu calca pe urmele doctorului Iustin si nici ooriginalitate nu se desprindea din inf5tisarea lui. Nu era nici macar orb.

' Laurentiu.www.dacoromanica.ro


Punctele culminante in trezire de impresii i sentimente noi, le-aminregistrat, in aceasta calatorie, in Tara Motilor, intre Brad §i Turda.Era pentru mine un tinut strain, in care nu mai pusesem piciorul §i carenu semana cu nimic din câte vazusem pana atunci. Tara pietroasa §isaraca in infatiqarile ei, ca qi cum ar fi vrut sa ascunda mai bine como-rile aurului inchise in adâncimi i sa nu dea de banuit trecatorilor, TaraMotilor nu e totu§i un tinut trist qi aceqti oameni lipsiti de toate, duc inmodestele lor casute o viata fericita. Poate fiindca n-au ambitii mari 0se multumesc sa-qi câqtige o paine, spdleind aurul, sau cutreierand lu-mea cu carutele in care plimba din targ in targ i din sat in sat nidimen-tarele obiecte cioplite cu mainile lor.

Principalul venit al motilor, din parinti, a fost insa spalatul aurului.Sistemul de despartire al minereului pretios de pamântul i de impu-ritatile in care zace, e ace1a0 ca acum 3 000 de ani. Conglomeratul depiatra, de huma i de metal pretios e batut cu ciocane hidraulice qi ma-cinat pana devine o pasta moale. Aceasta pasta e apoi spalata pe diferi-te planuri inclinate, iar la sfiqitul spalaturii, parcelele de metal pretiossunt oprite in lana unei blani de oaie intinsa pe scândurile ultimuluiplan. Operatia se savaueste i astazi exact aa cum e descrisa in poves-tirea lui Herodot. Si cum nu se cunoaqte alt loc producator de aur inbazinul Mediteranei, s-a dedus ca miticul Jason a venit dupa Ulna deaur" pana in Tara Motilor, destul de departe dupa cum se vede de Tau-rida legendei...

De când s-au infiintat societatile anonime i fabricile de la Brad, re-glementandu-se exploatarea filoanelor aurifere, de când s-au introdusatatea restrictii in cautarea pretiosului metal, motii au säracit de tot. Aufost redu§i sa munceasca la exploatarile de paduri, meserie ce nu-qihraneqte omul când gasqte de lucru qi Inca mai putin când nu gasqte

sau sä piece la camp sa cer§easca din poarta in poarta fainä §i malai.Foarte putini au mai ramas acasa sä spele aur, ca pe vremea batrânilor.

Oaia e tovaraqa saraciei qi a motilor. Oaia se hranqte cu putin, nucere prea multa ingrijire §i da lana §i lapte. Lana se toarce i se tese iar-na de femei, iar laptele qi urda impiedica populatia sa moara de foame.Mdncarea de lux a motilor este balmovd, o marnaliga flared' in zar delapte de oaie, laolalta cu unt §i cu smântana tot de oaie. Dar balrnwlnu se fierbe in fiecare zi, i e rezervat pentru zilele mari.

De0 colinda tam pana la sute de kilometri de departare, motii i-aupastrat obiceiurile qi moravurile lor. Thrgul de fete de pe muntele Gai.-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 189

na se mai tine si azi, a evoluat" insa si el cu timpul. Pe vremuri, motiitraind razleti prin vai uitate de Dumnezeu, tinerii nu se puteau intalni sicunoaste. 0 data pe an se urcau cu totii pe platoul muntelui Gaina si fa-ceau petrecere mare, cu bautura si cu lautari. Petirile se faceau la sfar-situl petrecerii, si preotii veniti cu norodul cununau pe loc perechile.Fete le venite cu zestrea lor in legAtura, coborau de-a dreptul in casabarbatului ales. Acum motii s-au mai imblanzit, ale de comunicatie s-au inmultit, flacAii si fetele nu mai au nevoie sA urce muntele ca sa seintalneasca. riirgul de fete n-a fost totusi desfiintat: s-a schimbat in-tr-un mare balci. Vin multi negustori pe muntele Gaina si cum printremoti nu prea sunt prAvalii, fiecare om isi cum/35ra ce ii trebuie pentruun an intreg, si pe cat il tin curelele.

Abrudul e un oras simpatic si curAtel, asezat intre munti. Amintiridin trecut, putine. Singurul monument" al orasului era in acele ziledoamna Buzoianu, fosta sotie a lui Alexandru Davila, nAscuta Kemin-ger, divortata, recasatorita cu profesorul Buzoianu si ramasa vaduvAprofesoara si ea. Auzisem mult vorbindu-se despre dansa, dar nu o in-talnisem niciodata. Toata lumea cunoaste romanul ei cu AlexandruOdobescu terminat tragic prin sinuciderea marelui scriitor... Dupamoartea lui Odobescu, d-na Keminger se cumintise, se maritase cu Bu-zoianu si nu s-a mai incurcat in romane. Dupa alipirea Ardealului fuse-se numita directoare a Liceului de fete din Abrud, si o cam uitase lu-mea: eu, in tot cazul. Iata cum am dat de dansa: printre tovarasii mei dedrum era si Dorel Davila cu tanara si vioaia lui sotie nr.1, Mioara Can-tacuzino, sora dupa tata cu generalul Zizi si prietenul rneu Dorel ne-a poftit pe toti la muma-sa, care, scoala find in vacanta, dispunea depaturi, berechet. Cu mine mai era si Nicu Ottescu, capitanul Lupu sisotia si nu mai stiu cine cu totul eram opt. D-na Buzoianu ne-a gaz-duit pe toti afara de Ottescu, care, daca nu ma insel, a fost musafiruld-lui dr. Laurentiu Pop. Fara Dorel Davila as fi trecut prin Abrud, farasA intalnesc si sa admir pe d-na Buzoianu si ar fi fost pacat. M-a cuceritdin primul moment, prin autoritatea cu care mi-a poruncit sa ma asezpe scaun si sa astept dispozitiile ei de incartiruire. MA asteptam la odoamna oarecare, cam coapta, cu ramasite de nuri, caci mi se spuseseca a fost frumoasa dar spre marea mea surprindere m-am gasit infata Germaniei, coborata de pe soclul ei de la Niederwaldl, si venitA in

1 Monumentul de la Niederwald, pe Rhin, reprezentand o colosalà intxupare a Ger-maniei a fost ridicat dup a. ràzboiul din 1870.

www.dacoromanica.ro


Romania s5 mu§truleze pe valahi... Am priceput imediat inst5panireaei asupra barbatilor cu care a trait, i n-am mai avut decal un gand: s5ma supun i eu! Cu toat5 varsta ei trebuie sa" fi avut peste 60 de ani

era Inca frumoasA i seducaloare i nimeni nu se putea gandi pri-vind-o la anii pe care ii purta pe umeri. Dei numai de cativa ani inAbrud loc de retragere i de meditare pe care-I ceruse deveniseregina orawlui. Toti, civili i militari ascultau de dansa i era o minunes5 o auzi imp5rtind ordine. Dup5 ce ne-a rostuit pe toti, a luat telefonulin mink i in mai putin de un sfert de ceas, comandantul militar i efiiadministratiei civile au fost la dfinsa. 0 masa' pentru aceea0 sear5, undejun pentru a doua zi i cate o excursie pentru inainte i dupä masa% aufost organizate. Dansa poruncea, §i capeteniile locale, cu creionul inman5, luau note. Skut mana, särut mina, s5rut mana..." i au disparutcâteOtrei reprezentantii autorit5tii, cum veniser5, farà zgomot. Se gra-beau sa" execute poruncile Reginei...

tia multe, §i §tia sä le spuna. Citise mii de c540, §i retinuse din elecat trebuia; se infl5c5ra §i se lini§tea, vorbea cu duh i cu miez. P5rul eiabundent §i ro§cat ii Ikea o aureola in jurul capului, §i cand se mi§ca,liniile trupului sail se profilau in curbe armonioase. Am avut la Abrud,in oropsitii no§tri Munti Apuseni, o intalnire cu una din acele creaturienigmatice ale Rena§terii in fata icoanelor carora, din nenorocire atatde putine, st5m nedumeriti, prin muzeele Italiei...

De0 icoana, de data asta era vie, numai dup5 ce am paräsit cu regretAbrudul, rn-am simtit din nou in mijlocul realitätilor.

*i prima realitate de care am dat a fost domnul Chirtop, in Campenide Arie§. Domnul Chirtop era §eful Partidului National local, i a fi §e-ful Partidului National in Campeni, in valea Arie§ului, in Tara Motilor,la poalele muntelui G5ina nu era lucru de rand". Domnul Chirtop,senator, era unul din cei doi ticniti notorii ai Ardealului politic. Cella laltera Serban, nobil de Voina, deputat sau senator i el, care se plimba inhaine de vanator, verzi, §i cu o parf5 la p5l5rie, fiindc5 era cavaler; \te-ch.' in Fagara§ cu Vasu un averescan incarnat" (pe care din Vasu... denoapte, nu-I scotea), $erban se razboia cu el tr5gand cu puKa pestezidi... Chirtop cel putin tragea cu gura, nu cu puFa, i nu tr5dase nici-odat5 cauza romaneasc5, ca $erban care inainte de Unire s-a lasat dedou5 ori ales de Tisza. Nebunia lui Chirtop era ura salbatic5 impotriva

I in gradina lui de la Ffig5ras, $erban aliniase de-a lungul aleilor toate sticlele desampanie pe care le golise, ingropAndu-le pe jumalate in pämant, si gradina era mare.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 191

politicienilor din Vechiul Regat, cu care refuza s5 stea de vorb5. Totu0a facut o exceptie pentru mine. Urma ca in acea zi s5 1u5m dejunul laBaia de Ariq, la Maniu venit i el din Bucure0i s5 se facoreascAcâteva zile 0 se vede ca. §eful prevenise pe Chirtop despre trecereamea prin Câmpeni i ii ceruse sà-mi fac5 cinste. La Abrud mi se poves-tiser5 din tfaznalle lui Chirtop, pe care, de0 era parlamentar, nu-1 intal-nisem niciodatà la Bucure0i, cäci fugea de noi cei spurcati de pesteCarpati \0 nici prin gand nu-mi trecuse s5 ma opresc la dansul. Casalui find insa pe §osea, ni§te flacai mi-au tinut calea §i rn-au rugat s5cobor. Am coborat cu totii. Mi-a ie0t inainte, o namila mustacioasa, unom intre 50 i 60, cu cap semet, ce reamintea pe al lui Vercingetorix,ap cum il infat4eaza sculptorii moderni mi-a intins o labä §i mi-aspus rituos: Domnule Argetoianu qti primul om politic reg5tean carecalc5 pragul meu. Ionel Brätianu §i Constantinescu iart5-ma Doamnecum ii zice, mi-au cerut, du/id' ce s-au cobordt de pe G5ina, sà-mi fac5 ovizitä: am refuzat sà-i primesc in casa mea! Domnule Argetoianu, pof-titi, ma onorati!" $i laba mi-a indicat up deschis5... Aceasta marecinste a fost intaria printr-o nota cuvintare in fata frunta01or localiadunati in jurul mesei i prin numeroase pahare de yin! Am f5spunscum se cuvenea, am b5ut idem §i dupâ o jum5tate de ceas petrecut incasa in care nu intrase nici un reg5tean" mi-am continuat drumul. Laredeschiderea Parlamentului, la Bucure0i, Chirtop a venit de mai mul-te ori la mine: ne facusem prieteni!

Valea Arieplui, la poalele muntilor, e una din cele mai frumoaseale Ardealului. Râul §erpuie0e intre dealuri impadurite i scald5 livezisimpatice i din ce in ce mai simpatice, cu at cobori spre qes. Ploiledin iunie umflaserá apele, care se revarsaserã i f5cuser5 stricAciuni lapoduri i la §osea; totu0 am putut sa trecem, i putin inainte de amiazaam sosit la Baia de Ariq.

Proprietatea lui Maniu se compune din ateva cl5diri ridicate pe undâmb intre malul drept al Arieplui i dealul impAdurit. Clàdirea princi-pal5 e veche, din secolul al XVIII-lea, un patter cu acoperipl i cu orna-mentele din jurul ferestrelor caracteristice epocii Mariei Tereza. Casa nue mare cateva od5i spatioase in jurul unei anticamere mai modeste, ced5 de-a dreptul pe curte. La oarecare distanta, diseminate, dependintecam darapanate, instalatia de pisat minereurile §i de sphlat aurul, ungrajd, o magazie. Grading, p1antatii, flori sadite, nu exist5: mina omuluin-a facut nimic pentru a infrumuseta locul. A facut in schimb mâna lui

www.dacoromanica.ro


Dumnezeu, si atat era destul. Home-ul" lui Maniu nu era aici, ci la Ba-dacini in Salaj. La Baia de Aries, venea mai rar, mai ales de cand incre-dintase nepotului sau Romul Boila exploatarea acestei bai, singura luiavere. Afacerea era de altminteri putin rentabila, filoanele contineau omica proportie de aur si Boila se indatorase cu milioane ca sa o puie invaloare. Boila era un bou, dar un bou speculativ si Era scrupule. Ca sascoafa din namol Baia de Aries era sa bage mai tar' ziu pe Maniu in mo-cirla. Lichidarea unei datorii de 18 milioane la Banca Nationalà, ca siconventiile de exploatare a bali in intelegere cu smecherii de la Skodaafaceri mai mult proiectate cleat realizate de Boila pe timpul guvernariilui Maniu (1928-1930), n-au fost niciodata bine lamurite.

Casa de locuinta era foarte simplu mobilata, aproape fara confort,dar curat5 si o atmosfera de demnitate, aproape de austeritate, domneapeste tot. Maniu adusese cu el o parte din biblioteca sa: manualul trico-lor Le francais en quinze legons", si ultimele trei numere din Monito-nd Oficial. Ne-a primit cu mult5 caldura, aproape cu placere. Ne-a ara-tat cum umbra' ciocanele, ne-a plimbat pe pajiste si ne-a dat o masasimpla dar suculentà. Erau de fata si nepotii Boila, si venise si doamnaMama, o aparitie modesta, dar de o mare distinctie. In caldura comu-nicativa a ospatului, si nitel si sub influenta unui indracit de yin deAiud, mi-am dat drumul limbii. Comesenii mei au las si au fost incari-tati, inclusiv domnul Iuliu dar am aflat mai tarziu ca doamna Mamaa fost scandalizata, si in-ar fi calificat dupa plecarea mea cu cuvintelegrele drept reprezentant primejdios al coruptiei bucurestene primej-dios bineinteles pentru virtutea" ardeleneasca! Mi-ar fi luat aparareaBoila atat imi mai lipsea! Biata domana Mama! N-am mai avut cin-stea sa o mai intalnesc pe acest pamant, si nu voi intalni-o nici in cer:dansa trebuie sa stea in rai la dreapta Domnului, iar eu mi-am retinutbiletele pentru fundul iadului!

De la Baia de Aries ne-am luat drumul spre Cluj, prin Turda, si nune-am mai oprit nicaieri. Seam la ora 8 am sosit la hotel Astoria. La Clujam stat doua zile de vorba cu fi-untasii partidului, si in ziva de 15 iulie amfost inapoi la Bucuresti. Pe drum, ne-am oprit 24 de ore la baile Olanestidin Valcea, unde mi se spusese Ca se aflau cativa fruntasi t5ranisti cudoctorul Lupu in frunte. Mi-am adus aminte de popasul de la Sovata dinanul precedent, si de pasul de apropiere cu Partidul National al lui Maniusavarsit acolo si in-am gandit ca cateva vorbe schimbate cu taranistii,

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 193

la un pahar de apa sau la un pahar de yin, in intimitatea unei vilegiaturi,puteau fi de folos pentru planul pe care-1 urmaream, cu toate obstacolelece le intalneam in cale. La Olane§ti, in vila lui Cernazeanu (eful lup4-tilor din Valcea) am gasit mare sindrofie. Pe lang6 Lupu, cu care eramprieten de la Iaqi se mai aflau acolo Raducanu, Iunian, Gica M5carescuvreo 5-6 dei minores". Am injurat cu ei pe liberali, am vorbit de una §ide alta, dar m-am abtinut de la orice propunere concreta" §i am evitatcat am putut tema schimbarii de Guvern", tasandu-i sa inteleagä c5 atattimp cat nu va fi constituit un bloc de Guvern cu toate fortele democra-tice, Bratianu va sta la putere. Au incercat ei sa ma aduca la o ofertd, darsocotind ca poama nu era Inca coapta am refuzat sa o cumpar. Ne-amapropiat insa in acele cateva ceasuri la Olanqti mai mult decat ne-am fiputut apropia in cateva luni la Bucurqti.

Am petrecut luna lui august 1925 facand naveta intre BreastaBucureqti, caci numai vacanta n-a fost vacanta acelui an. Abia imi des-f5ceam geamantanul la tara §i telefonul ma rechema in Capita la. Machema Maniu in ajutor, c5ci se incurca zilnic cu Iorga qi cu iorgh4tii qimai erau i negocierile cu taran4tii pentm alcatuirea listelor de candi-dati in vederea alegerilor Camerelor Agricole fixate la 25 august pentrutoata tara. In aceste alegeri, rolul meu s-a marginit sa impac pe Iorga in-nebunit de partizanii lui, care, de0 inexistenti prin majoritatea judetelor,voiau toate locurile. Actiunea mea a fost atat de 1imitat5 in aceste ale-geri incat a. putea sa nu ma ocup de ele. Rezultatul lor a avut ins5 o in-raurire atat de mare asupra politicii romanqti, incat nu le pot trece subtacere. Fara sa ma intind prea mult asupra lor, le voi consacra cateva pa-gini dupa ce voi lamuri cum m-am descurcat din incurcaturile cu lorga.

Adevarul este ca Iorga inghitise cu greu i nu mistuise §efia bicefa-15. Primise fuziunea in convingerea ca va purta singur penele Wei";ideea ca Maniu, sau eu, sau altul ar duce greul in spinare i ar conducede fapt partidul nu-1 supara, cu conditia sa fie sub ordinele sale i sapoatA vorbi el, qi el singur, in numele partidului. Caci penele i vorbeleerau totul pentru dansul. Faptul ea' purta i Maniu o pada i ca puteavorbi qi el in numele partidului, 11 otravea §i ii strica tot cheful. Se su-pusese totu§i conditiilor lui Maniu in nadejdea ca Guvernul se vaschimba repede i cum nu putea fi decat un singur prim-ministru, nu seindoia ca va fi el chemat s5 fie qi cA va putea astfel recupera" qefia

qi

ai

www.dacoromanica.ro


unic5 pe o cale indirect5. Ca s5 gr5beasc5 aceastä recuperare, primises5 se pun5 in fruntea coalitiei de opozitie cu t6r5n4tii, se dedese la vio-lentele oratorice de la Dacia" i infruntase paturile de pu§c5 cu nä-dejdea s5 tranteascA Guvernul.

Criza de Guvern amanandu-se, cu toate aceste violente, aproapesine die", domnul Profesor se acrise de tot. La aceast5 acrea15, pe lan-g5 consideratiile de mai sus, contribuiser5 i partizanii s5i, fo§ti apos-toli, precum §i greufatile materiale prin care trecea cu gazeta lui, Nea-inul Romeinesc. Lipsiti de orice simt politic, apostolii nu se preocupaudecat de micile lor interese i ambitii, i se varau mereu inainte in ve-derea situatiilor" de dup5 venirea la putere. La urma urmei era dreptullor, dar ceea ce trecea dincolo de acest drept, era s6 innebuneasc5 peIorga cu riscul de a sparge partidul i de a zAd5rnici astfel posibilit5tilede procopseal5 dup5 care alergau. Am mai spus-o: Iorga nu cant5reacererile partizanilor s5i; i le inswa, le sustinea cu inc5p5tanare i fa-cea chestie personal5" din tot ce ii cerea dl. Chemale, dl. dr. Topa, dl.Munteanu-Ramnic, zis c5cat", sau alti... rahati. Cu cat primea de laManiu obiectiuni mai intemeiate, cu atat se inverwna mai tare, tipa i

ameninta. Bietul Maniu recurgea la mine §i nu mai era uwr nici mie,cu toat5 trecerea pe care o aveam inc5, s5 impac lucrurile. Vai de capulmeu 13115 ajungeam nu s5-1 conving câ n-avea dreptate aceasta eraexclus dar s5-1 conving sd suporte nedreptdtile lid Maniu §i s5 nudea demisia din partid sau s5 denunte fuziunea. De cate ori nu mi-amzis: duc5-se invartindu-se, i duc5-se toate!

Din cauza apostolilor care-1 int5ratau zilnic, Iorga ajunsese aproapes5 nu mai vorbeasc5 cu Maniu, iar acesta, terorizat, evita s5 dea ochiicu dansul. Dacà la aceasta se mai adaug6 §i faptul c5 dl. Profesor candil catitai era la V5leni, se exp1ic5 c5 de multe ori dl. Prezident nr. 2 eranevoit s5 ia hotdrari fail s5 mai consulte pe dl. Prezident nr. 1, dqiManiu recuno§tea pro forma" prioritatea lui Iorga in egalitate, dup5 oelegant5 fonnu1 5 pe care o g5sise. Trebuie totu§i s5 subliniez ca. Maniunu i-a luat singur r5spunderea decat pentru decizii de am5nunt §inumai atunci cand nu se putea altfel, cand chestiunile cereau o solu-tionare urgent5, i Iorga nu putea fi g5sit niaieri. Chiar in aceste cazuriManiu alerga dup5 mine §i-mi cerea consimt5mantul meu, socotind c5avand pe al meu il avea i pe al lui Iorga. Cele mai multe hot5rari defelul acesta au fost date cu privire la alegerile Camerelor de Agricultu-r5, t5r5ni§tii &and zor cu inregistrarea semnelor, cu alc5tuirea i cu de-punerea listelor de candidaturà. Iorga nu voia sa" se amestece in far*

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 195

cu t5r5ni0ii i tocmai din aceast5 cauz5 evita pe Maniu, dar se suparafoc de cate ofi un apostol venea sà-1 parascâ câ luase o decizie farà sà-1consulte. 0 nesocotire totalà a pretentiilor lui Iorga ar fi dus la o ruptu-r5, i Maniu ca i mine i-a dat seama cà o desfacere de Iorga ar fi avutcele mai deplorabile consecinte. Blocul nostru se intemeia inainte detoate pe opinia publicai care ne sustinea tocmai fiindc5 izbutisem sà neunim cu totii i s5 formAm un bloc al fortelor populare; o sciziune, ca-teva luni dupà fuziunea in trei i inainte ca blocul" s5 se fi complectat0 cu t5r5ni0ii, ar fi constituit o m5rturisire de incapacitate i o lips5 desolidaritate ce ne-ar fi fost fatal5 si ar fi depdrtat de noi curentul sin:-patiilor unanime.

Am spus c5 Iorga mai era sup5rat i din cauza greut5ti1or pe care leintampina cu scoaterea Neamului Ronuinesc. Intr-adevAr, Neamul Ro-nuinesc n-avea tiraj §i nici publicitate p15tita. Redactia, hartia, tip5ritu1,costau. Cat timp a durat Partidul Nationalist al Poporului, i NeainulRomdnesc a fost singurul oficios al partidului, acesta, in spetà eu 0 cuprietenii mei, am sustinut gazeta. Dupd fuziunea cu Maniu, indatoririlemele au incetat, era treaba celor doi §efi s5-0 intretie presa. De0 Ma-niu care gira fondurile noului partid se obligase s5 fac5 fat5 §i nevoilorNeamului Romfinesc, de fapt, cum nu dispunea nici el de bani destui, seingrijea intai de Romdnia lui i de foile partidului ce ap5reau in Ardeal,iar Neamului Romdnesc ii da cu lingurita mica. Ii mai dedesem eu osut5 de mii de lei, dup5 constituirea Partidului National, i altà sut5 demii Banca pianeasca, dar aceste sume fuseser5 supte ca o picatur5 deploaie de ogorul insetat. Apostolii erau tinichea, i de ar fi avut n-ar fidat nimic: pentru ei fuziunea insemna sä ia, nu s5 dea! Gongopol numai §tia pe unde sa" scoat5 c5map, iar domnul Profesor da din colt incolt. Perspectiva de a nu-0 mai scoate foaia, punea capac la toate. Ur-matoarele douà scrisoril, pe care mi le-a trimis de la V5leni, oglindescstarea sufleteascA a Marelui Ilurninat, ob4nuit s5-i pice toate in gura,s6 porunceasc5, sá nu fie contrazis i sä fie adulat de tot ce mi0ma injunil lui:

8 august 1925Scumpe amice Argetoianu,

DI. Protopopescu-Pake2 imi aratä starea deplorabilá a ziarului. Membriipartidului nu aveau s5-1 sustie. Aflu c5 putinul care s-a dat acum in urm5 vine

1 Vezi Anexele VIII, IX.2 Emanuel Protopopescu-Pake, un prieten politic al meu.

www.dacoromanica.ro


de la altii dee& dan§iP. Aceasta insa n-o pot ingadui. Si nu pot nici plati nicidatoria de 300.000 lei, care apasfi asupra mea ca proprietar.

Ap fiind am luat decizia definitiva de a reveni la o foaie de cultura sap-tämanala, organ al partidului ramanand Rorneznia.

Doresc ca prin club sa se faca ultimul sacrificiu al acoperirii datoriilor.Prime§te, te rog, cu multumiri pentru tot ce ai facut, salutari amicale.

N. lorga"

10 august 1925

Scumpe amice Argetoianu,

Ma grabesc a raspunde frurnoasei §i ca intotdeauna, netedei d-tale scrisori.Nu rn-am gandit sa cer dubla iscalitura pentru orice act de administratie a

partidului. Inca mai putin a te opri intr-o actiune care nu poate fi cleat, cumunca d-tale, folositoare tuturora. Ceea ce am vrut sa spun e alta.

Noi n-avem nici o ordine in alcatuirea noastra. in atatea luni n-am avutprilejul nici sa provoc o hotarare parerile mde au fost totdeauna aruncatesub masa nici macar sa pun o iscalitura. Nimeni nu §tie ce are de facut §i deaici vine Ca oricine i§i poate aroga orice. Un exemplu lamuritor e acel «secre-tar politic» pe care nu §tiu cine 1-a numit §i 1-a intitulat §i care, la plecarea lui,lasa un subsecretar «politic». Cum s-a facut un program care mi s-a prezentatgata facut fara si §tiu macar ea' se lucreazi la el, a§a fail §tirea rnea s-au luattoate deciziile cu privire la alegerile apropiate. S-a facut un aranjament &ágarantie, s-a adaugat semnul nostru la acela al unui partid cu care n-am fuzio-nat, ba chiar s-a admis prin §tergerea cu creionul pe circulara d-tale a pro-hibitiei semnul singur al tarani§tilor. Eu declarasem public in ajun a nu-1admit. A doua zi mi se pune sub nas adresa...

Nu pretind a juca un rol conducator, dar imi voi perrnite sa nu joc unulridicol.

in chestiunea ziarului, eu nu inteleg ca amicul unora personal, om politic,dl. B. Stirbei, sa-rni plateasca deficitele §i nici nu pot ramane dator cu 300.000de lei, caci eu raspund ca proprietar. Dna partidul n-are incredere in ziarul incare n-am nici un arnestec2, daci vrea Romeznia §i tolereaza Cuviintul, da-mivoie sa iau acasä biata mea foaie3 vazuta cu ochi rai i parasita. Sunt foartehotarat.

Dna d-ta crezi ca din scrisoarea mea &are dl. Maniu rezulta o jignire ad-tale, te rog sa-mi-o restitui ca s-o rupem. Vonn scrie o alta care va cere tot

1 Aluzie la contributia Blincii raranesti.2 ! ! !

3 Era foaia lui... dqi nu se arnesteca in conducerea ei, dupa cum pretindea dotalinii mai sus!!

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 197

asa de hotArat sk avem o organizatie in care fiecare din noi sa oim ce suntem,dându-ne seama de ce putem si un program de guvernamant redactat loaial(sic) de cine are dreptul.

$tiu tot ce-mi aduci si cat de malt iti datoresc. Da-mi voie insä a recurgeInca o data si la mijlocirea d-tale pentru ca situatia neclara de astazi sa incete-ze. SA inceteze pentru toti, dar mai ales pentru mine, care sunt obisnuit a ceresa mi se precizeze la ce am dreptul si dupa aceea sa se respecte actiunea meain marginele odatA fixate.

Ce se produce azi in partid cu vesnicele certuri pentru aparentele intaieta-tii, cu intrigile marunte si cu aproape zilnicele iesiri publice, cu noile hArtuieliinte noi si tAranisti, ma mahneste adanc din douA motive. Pentru ca aceste lu-cruri se petrec si pentru ca eu n-am nici caderea nici mijloacele de a le impie-dica.

Nu suntem tin partid si nu putem da un Guvern, acesta e tristul adevar. imipare rau ca am spus Regelui altceva cleat aceasta. N-as mai repeta-o, la a grA-bi un faliment al sperantelor puse in noi, nu voi mai ajuta. Cu atat mai putin asprimi fie si numai o pArticia de rAspundere.

Rabdarea o am, si de aceea nu fac nici un act public. Desfiintarea ziaruluizilnic, la care nu mai trimit nimic, o voi face-o cu toatA discretia. Dar increde-rea, aceea am pierdut-o. $i farA &Ansa, cum as avea elanul?

Primeste te rog incredintarea celei mai sigure prietenii.

N. lorga"

A15turat5 la aceasta scrisoare era si una pentru Maniu, inadmisibi15,fiind in termeni care nu puteau duce decit la o rupturä a partidului.M-am urcat in automobil, m-am dus la VAleni, am restituit scrisoarealui Iorga si am obtinut de la dansul s5 nu mai scrie niciuna. N-a fostusor, dar am reusit. M-au trecut ins5 n5duse1ile.

In scrisoarea adresat5 mie, Iorga avea si n-avea dreptate. Aveadreptate in general vorbind, c5ci lucrurile mergeau greu in partid si ca-rul scartaia dar dac5 mergea greu, vina era in mare parte a lui si aoamenilor lui. Vesnic pe drumuri, vesnic gr5bit si enervat, nu-1 puteaiprinde niciodata, sau dac5-1 prindeai iti sc5pa din mina'. Maniu ar fifost incantat s5 imparta r5spunderea hotararilor cu cineva, i numai fatAde continua carent5 a colegului s5u de presedintie se resemnase s5solutioneze singur chestiunile urgente din partid, luind si avizul meude ate ori rn5 avea la indemâng. Cu taranistii n-am fi ajuns la nimic,dacA pentru fiecare punct s-ar fi cerut si asteptat binecuvantarea luiIorga, care acceptase colaborarea cu dansii in principiu si 15sase, ca simine si dupA sfaturile mele, pe Maniu sa se descurce cu ei.

www.dacoromanica.ro

198 CONSTANTIN ARGETO1ANU

Pe de altà parte din cauza neincetatelor conflicte provocate de ior-ghi§ti, nu se putea ajunge la definitivarea organizatiilor locale i prinurmare la constituirea organelor superioare ale partidului.

Atmosfera din partid nu era ceea ce trebuia sa fie, desigur dar vi-na nu se putea pune numai in spinarea lui Maniu. Ne lipsea un cheagcare sa ne strang5 la un loc, ne lipsea un drapel pe care sa-1 urmam cutotii fara ovaire, ne lipsea un om cu destul5 autoritate, cu destula inte-ligenta §i mai ales cu destuld vlagd care sa-§i impuna vointa. Maniu fa-cea ce putea, i in tot cazul facea mai mult cleat Iorga care nu faceanimic.

Pe chestiunile de amänunt, enumerate in scrisorile sale rnai sus re-produse, Iorga nu avea dreptate. Nu i se d5dese nitnic sä iscaleasc5,fiindc5 nu era nimic de iscalit. Programul in fata c5ruia fusese pus far5s5 fie consultat, nu era un program, ci un proiect de program, care toc-mai i se supunea in vederea observatiilor §i tnodific5rilor ce ar fi avutde facut. De pripit ce era nu-i da niciodata seama de adevaratul rost allucrurilor. A§a §i cu secretarul politic al partidului. Partidul n-avea niciun secretar politic. Intr-o zi Maniu rn-a intrebat dac5 Iorga ar consimtisa numim un secretar al Comitetului de Directie, ca s5 dam o paineunui tank eminent" (eminent" era calificativul preferat al lui Maniu,cand vrea s5 laude pe cineva) unui tank eminent" care o duceagreu, i dac5 am putea s5-i facem o leafa lunara de 5 000 lei. Am fas-puns c5 desigur, §i c5-rni luam asupra mea räspunderea aprob5rii luiIorga. Aceasta aprobare am §i obtinut-o cateva zile mai tarziu, dar Ior-ga nedand nici o important5 faptului, il uitase... Tanarul eminent" ca-re o ducea greu, era Ion Lugoianu, care de atunci a urcat toate treptele,a ajuns ministru, ginerele lui Stelian Popescu §i multirnilionar... S-azis ca Maniu era amorezat de una din surorile lui Lugo§ianu, §i c5 dinaceasta pricina voise s5 incurajeze" pe featiorul lor. Se poate, §i n-ar fifost nimic de zis caci Lugo§iencele erau fete frumoase, dar nu cred c5bänuiala &à fi corespuns unei realit5ti, eaci Maniu nu se prea incurca cudamele, ili satisfacea nevoile pe preturi reduse, la hotel Moscova.

Nici in chestiunea cu semnele electorale, n-avea dreptate Iorga.Convenisem cu tafani§tii, dupa cum se va vedea indata, s5 ne prezen-tam impreuna la alegerile pentru Camerele Agricole, adoptand pentrulistele noastre semnele celor doua partide (secera §i coasa) impreunatei ele. Cum unii din membrii partidelor noastre, care nu incapusera pe

liste, voiau sa candideze independent, adoptand fiecare semnul partidu-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 199

lui s5u, secera sau coasa, am trimis o circular5 prin judete, circular5prin care interziceam intrebuintarea semnului nostru coasa" si ace-lasi lucru 1-au facut i t5fanistii pentru secerA". In capul lui s-au incur-cat circul5rile i Iorga a dedus cà fusese sacrificat5 coasa" in favoareasecerii" ceea ce nu era cazul.

Enervarea lui Iorga i nemulturnirea sa adanc5 nu erau in realitateprovocate prin fleacurile pe care le evoca, ci prin 15murirea lui progre-siv5 c5 la o schimbare de Guvern, presedintia Consiliului ar putea sd-iscape. Ideea ea Maniu, sau altul, ar putea s5 fie prim-ministru, si nu el

11 innebunea. Aluzia la conversatia sa cu Regele e tipic5 in aceast5privint5; dup5 cum se vede Iorga isi prepara Inca din august 1925 atitu-dinea pe care a infatisat-o Regelui in aprilie 1926 pentru a sabota unGuvern Maniu, sub cuvant c5 nu-si putea lua faspunderea sa recomandepartidul al earui presedinte totusi era, ca un partid de guvern`imant...

Multumit c5 obtinusem renuntarea la scrisoarea adresat5 lui Maniu,n-am mai eautat s5 clarific cu Iorga invinuirile lui de arnanunt i sä jus-tific atitudinea lui Maniu, rezervandu-mi s5 o fac cu alt prilej sirn-am rn5rginit s5 Vars putin balsam pe r5nile Nevropatului, mai ales pecea mai sangerand5, pe a Neamului Romanesc. Situatia acestei gazeteera intr-adev5r jalnic5. Iorga Ii tinea de scurt redactorii i Ii impiedicasa dea viat5 celor douà sau patru foi, din cat se compunea jumalul, casa nu faea concurent5 articolului s5u zilnic. Gongopol era disperat, sigata s5 treac5 la Romania... M-am caznit si am parvenit sa conving pedomnul Profesor c5 Neamul Romdnesc avea Ufl caracter prea personal,c5 era prea identificat cu pana i numai cu pana lui, ca sa poat5 tine locde ziar de partid; ea partidul find s5rac nu putea sustine dou5 foioficioase; ea astfel stand lucrurile, era mai cuminte s5 15s5m Romaniasa indeplineasc5 mai departe rolul s5u, iar Neamul Romanesc s5 apar5ca foaie personalti a sa, o data sau de mai multe ori pe saPt5mana, dup5cum ne vor permite succesiv mijloacele. Ma obligam in schirnb s5-iOsesc in partid cei 300 000 lei necesari pentru plata datoriilor. Cuaceast5 f5g5duial5 (si stia ea tin f5g5duielile mele), i-am luat bietuluiom o piatrà de pe piept 1-am mai linistit si 1-am rnai imbunat. Nustiu ce glumet ii b5gase in cap ea tirbei era gata s5-i plateasc5 aceastadatorie, inchipuise chiar ea in realitate voia sA i-o pratease5 Regele

c5 tirbei nu era decat un om interpus! I-am sfaramat iluziile si 1-amsilit s5 se pun5 cu picioarele pe parnant!

Acest angajarnent rn-a silit &à mai stau la Bucuresti, i s5 mai yin dela Breasta de vreo dou5 ori. 0 data a mai venit i Iorga la Bucuresti,

si-si

si

si

www.dacoromanica.ro


am putut s5-1 mai apropii de Maniu. In fme i-am varsat si paralele ag5-duite si s-au mai linistit lucrurile cu el, c5ci cu ai lui, nici vorbä! Mu Itm-au mai plictisit pezevenghii!

Ceea ce a calmat ins5 aproape de tot pentru un moment peIorga, a fost formidabil5 noastrà izband5 in alegerile pentru CamereleAgricole. Inainte de a vorbi de aceast5 izband5 si de consecintele ei,voi reaminti cum si in ce conditii s-a ajuns la un cartel electoral cu ta-r5nistii. Acordul din care iesise Opozitia Unit5, fusese un acord de lup-t5 prin care atat Partidul National cat si cel farsarlesc se 1egaser5 numaipentru r5sturnarea regimului liberal. Acest scop atins, fusese inteles eafiecare partid isi va lua libertatea de actiune, atat cu privire la succesiu-nea Guvemului, cat si la eventualitatea alegerilor generale, in cazul in-stalarii unui nou Guvem in afarà de Opozitia Unità. Ipoteza unor ale-geri generale Inca sub guvernarea lui Brátianu nici nu fusese pus5, c5cinu s-a gandit nimeni la ea. Dar s-a gandit Bratianu, sau mai precis ne-nea Alecu Constantinescu-Porcu, care a planuit o lovitur5 genial5 (du-p5 pkerea lui). Profitand de calduri si de o alegere partial5 la Gorj careindepktase de la Camera aproape toat5 Opozitia Unita', nenea Porcu atrecut la repezeal5 si rar5 discutie legea lui de reorganizare a Camere-lor de Agricultur5. Eu nu eram la Gorj si nu m-as fi speriat de c51duri,dar de cand fusesem exclus din Parlament, nu mai luam parte la lucr5-rile lui, asa Inca n-am putut lua cuvantul si protesta impotriva unordispozitii stupide inscrise in lege. De altmintreli, protesfarile mele, nunumai c5 n-ar fi impresionat pe Porcu, dar le-ar fi mancat porcii. Innoua lege erau si lucruri bune, dar modul de recrutare al Camerelor eraatat de absurd, inc.& anihila toate másurile favorabile unei mai buneindrum5ri a gospod6riilor noastre agricole. In loc ca Camerele de Agri-cultur5 s5 fie numite din personalitati de meserie si competente, saualese de un corp restarts de agricultori si creseatori bine calificati,noua lege chema la vot pe toti cei de varsta de 21 de ani si se indeletni-ceau cu munca campului, cu crescátoria, sau posedau un petic de pa-mant rural de orice fel, p5mant arabil, livad5, vie sau pAdure. Intregcorpul electoral al t5rii, mai putin cativa intelectuali de la orase (tocmaicei care facuser5 dovad5 de mai mult discern5mant in politic5) erachemat la vot sufragiul universal find astfel pus in miscare pentrualegerea unor Camere profesionale! Aci era lovitura de geniu a lui ne-nea Alecu, cel putin asa credea el. Era sa fie dupà ideea lui un fel de

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1923-1926 201

alegeri generale rurale, care, duse dupa metodele liberale puteau si tre-buiau sa dea rezultate neasteptate, caci forta opozitiei se manifestaintotdeauna la orase, unde fraudele si violentele erau mai greu de adusla indeplinire si de data asta orasele aproape nu mai erau chemate lacuvant. Guvemul a socotit ea putea sa-si procure astfel un succes zdro-bitor, in sfarsit de legislatura, sa dovedeasca prin vot ca tara era cu el sisa impresioneze opinia publica diriguitoare si pe Rege, intr-o suficien-ea masura pentru a impune arbitrajul liberal la schimbarea de regimdaca de schimbare de regim mai putea fi vorba.

Alegerile Camerelor Agricole au fost fixate la 25 august, iar diniulie Guvernul s-a pus pe lucru. Dupa Constitutie, Camerele de Agricul-tura mai desemnau 6 senatori, asa Inc& in caz de succes (si de succesnu se indoia nimeni in Guvem), Partidul Liberal ar fi dispus de acestelocuri in Parlament pe 8 ani, oricare ar fi fost imprejurarile politice.Prefectii, sefii de judete si agentii electorali liberali s-au pus in misca-re, amenintand, suduind, ademenind si cumparand. Goana si prigoanas-au dezlantuit mai rau ca la alegerile pentru Camera si Senat. De agri-cultura n-a mai fost vorba, ci numai de politica. Ca sa dau o idee decriteriul care a prezidat la compunerea listelor guvernamentale de can-didati, e destul sa spun ca la Do lj spre pilda, din vreo 24 de locuri, nus-a dat nici unul vreunui agricultor toata lista find alcatuita dinagentii electorali cei mai cu vaza si mai lipsiti de scrupule...

Fata de aceasta neasteptata lovitura, Opozitia Unita s-a vazut silitasa ia hotarari la repezeala. Si repezeala se impaca foarte greu cu obice-iurile democratice. La centru, hotararea unor liste comune ale Partide-lor National si Pranesc a fost repede hotarata greutatea era insa pu-nerea in practica a acestei hotarari. In judete, organizatiile fiecarui par-tid, avide de lupta si de onoruri, nu voiau sa auda de lista comuna, fie-care in parte crezandu-se stapane pe situatie. Era apoi chestiunea sem-nului. Cu care semn se va inscrie lista? Taranistii sustineau cu dreptcuvant ca semnul lor, secera, era mai popularizat dee& al nostru, coasa.In Partidul National se folosisera mai multe semne, si coasa nu trecuseInca un examen serios. Totusi noi nu puteam renunta la semnul nostru,caci ar fi insemnat recunoastrea unei precaderi ce ar fi putut fi mai tar-ziu invocata, la o eventuala intelegere de Guvem.

Pe mine, chestiunea senmului era singura care ma interesa. Nu damo ceapa degerata pe rezultatul alegerilor. Erain convins ca listele stapa-nirii vor iesi pretutindeni, altfel de ce ar fi facut Guvernul alegerile?

www.dacoromanica.ro


Cum era alt5 chestiune. Si nu ma indoiam c5 poreariile electoralevor fi at:at de scandaloase, Meat liberalii nu vor putea trage nici un folospolitic dup5 ele. Interesant pentru mine, repet, era semnul c5ci gin-dul meu era tot la ziva urmatoare in care va trebui, ca s5 perfect5m blo-cul, s5 ne intelegem i cu t5r5ni0ii. Cedându-le semnul listelor noastrecomune, le recuno0eam ipso facto" o superioritate electoralä lucrugray in lumea democratic5. M-am amestecat in negocierile privitoarela semn §i In-am amestecat cu atat mai v5rtos cu cat n-am gasit la Ma-niu pe aceasta chestiune rezistenta pe care eram in drept s5 o a§tept.Discutiile au fost laborioase. S-a propus un al treilea semn, nou, pentruaceste liste comune. Era solutia cea mai rationalà, din nefericire nuaveam ragazul sà" popularizam un semn nou, pe c5nd al liberalilor (cm-cea) era cunoscut, §i taranii nu votau deck dup5 semne. Dupá nesfdr0-te discutii s-a adoptat o solutie proasta in ce privea succesul electoralurm5rit, dar buna din punctul de vedere politic, care singur ma interesa.S-a hot5r5t sa se insemne listele cu amilndoud semnele, coasa trecut5prin secer5. Era probabil c5 multi tarani se vor incurca i.-0 vor pierdevoturile, dar pericolul unei preponderente electorale t5r5niste era evitat

0 asta era principalul.Fiindc5 in Ardeal nu erau t5r5ni0i s-a convenit ca acolo listele s5 se

puie numai cu semnul coasa, iar in Basarabia am primit, noi nationalii,s5 se pun5 listele numai cu secera, in compensatie. Prin aceast5 con-cesie echilibrul nu era stricat in favoarea tarani0ilor, dimpotriv5, caciin Ardeal erau 22 de judete, iar in Basarabia numai 9.

C5teva judete din Vechiul Regat s-au ridicat impotriva hot5r5riiCentrului, §i in aceast5 imprejurare, noi, cei din Partidul Nationalne-am purtat mai bine ca t5fani0ii caci noi am interzis partizanilornoqtri uzul coasei (de unde i una din supararile lui Iorga), pe cánd t5-rani0ii au läsat totala libertate partizanilor lor, in ce privea semnul,acolo unde intelegerea nu s-ar putea stabili asupra semnului comun".E drept c5 in practic5 oamenii s-au inteles mai pretutindeni §i au depusliste cu semnul comun.

Odat5 chestiunea semnului tramatá, alegerile de la care nu a-teptarn cine §tie ce rezultat, fata de rnasurile ce ticnn c5 se vor luanu in-au mai interesat. Am I5sat pe Maniu s5-0 bata capul cu taran4tiipentru alcatuirea listelor, pentru aplanarea conflictelor, pentru propa-ganda', pentru masurile de aparare, pentru consemnarea fraudelor etc.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 203

Era meseria lui nu era a mea. Si cu toate invinuirile, atat de nedreptepe care i le-a adus Iorga ca s5-i Oseasc5 nod in papur5 Maniu, cu

r5bdarea, cu tactul si cu inc5p5tanarea lui, a dus lucrurile de minune, sila bun sfarsit.

Listele depuse, alegerile Camerelor Agricole, repet, nu rn-au maipreocupat. Cunosteam prea bine criteriile dup5 care se schimbau Gu-vernele la noi, ca s5 ma mai emotioneze rezultatul bor. Nu ma indoiamc5 vom strange multe, foarte multe voturi, dar pentru mine succesulGuvernului era asigurat. Castigul nostru era ea' prin aceast5 lupt5 co-muna ne apropiam si mai mult de tafanisti si c5 nu mai ramanea decat oultim5 etapà de strab5tut ca s5 des5varsirn blocul de guvern5mant laalatuirea c5ruia lucram de doi ani de zile.

Rezultatul alegerilor din 25 august fat5 de care eram atat de pesi-mist m-a preocupat atat de putin Inc& rn-am hothrat SA nu iau partela vot, in Dolj, ci sä ma duc la Tekirghiol, unde se afla sotia mea cu co-piii si s5 petrec vreo zece zile la mare. Am plecat din Bucuresti cu unautomobil deschis Steyr, un automobil pe care-1 cumparasem pentruBreasta, si cum mi se spusese c5 drumul era foarte prost, am plecat inzori de zi ca sä ajung pansi seara la Tekirghiol. 0 c615torie cu automo-bilul de la Bucuresti la Marea Neagra era pe acele vremuri, care nusunt atat de indepartatel, o adev5rat5 expeditie. Dunarea nu putea fitrecuta decat la Oltenita sau mai sus de Calarasi, in fata Silistrei. Mi s-arecomandat sä trec pe la Oltenita; trecerea nu era usoarà dar pe la Silis-tra era si mai prost. Mai erau si soselele; aproape impracticabile panä laCalarasi, ceva mai bune de la Turtucaia la Silistra. M-am hot5rat pen-tru Oltenita, cu atat mai mult c5 nu fusesem niciodat5 in Turtucaia, sinu cunosteam nici regiunea Cadrilaterului, de-a lungul Dunarii. Unsingur lucru ma cam ingrijora si ma f5cea s5 mai ezit: aproape in fieca-re saptatnana se semnalau atacuri de banditi, comitagii bulgari, pe so-seaua Turtucaia-Silistra. Alecu Riosanu, pe atunci capitan sau maioractiv, doritor si el s5 petreacA cateva zile la mare, mi-a propus s5 ma in-soteascâ, inarmat cu o excelent5 carabinâ militarä. Eram singur; amprimit propunerea lui cu mare plkere, si ultima mea ezitare a disparut.A fost scris ca Riosanu sà-mi apere viata: in 1925 pericolul nu s-a con-cretizat in 1940 in schimb, fall dansul as fi trecut pe altà lume...

1 Scris in 1943, iunie.

www.dacoromanica.ro


Bunul Alecu Riosanu, scumpul meu baiat, cine ar fi crezut vreodatàc5-1 va rapune soarta inaintea mea!

Peripetiile calatoriei noastre vor inveseli poate pe cei de maine"si pentru acest cuvant le fac loc in aceste Amintiri". De la Bucuresti laOltenita se mergea acum dou5zeci de ani din hop in hop si intr-un norde praf. Am pus dou5 ceasuri sa stràbatem cei saizeci si cativa de kilo-metri ce despart Capita la de Dunare. Dar adevaratele placeri ne astep-tau la Oltenita. Vaporasul care f5cea serviciul intre acest port si Turtu-caia nu putea transporta un automobil; despre un ferry boat" sau des-pre un pod umbrator" tras de o salupa, nici vorba. Fusese unul dar sestricase! Eram doar in Romania unde toate se stria' si nimic nu se dre-ge. Cum am izbutit s5 trecem masina dincolo, ma mir si eu! Am impre-unat doua barci, am asezat peste ele de-a curmezisul scanduri groase,am tras pe ele automobilul, 1-am legat strans cu franghii de improviza-ta podealà, si da-i drumul! Noroc ca erau apele linistite. _ Noi am tre-cut cu alta barca. Dup5 dou5 ceasuri, la Turtucaia, alt5 pacoste! In lips5de Chei, a trebuit s5 ridicam masina pe brate, si in fine, cu chiu cu vai,am v5zut-o iar pe Omani..

0 scurt5 raitä prin Turtucaia care nu merita nici cinci minute deatentie, si in sus, printre vii, pe soseaua Silistrei. Intre Turtucaia si Si-listra n-am dat de banditi, dar de alla nenorocire: de bolovani ascutiti!Soseaua refacutà, chipul, de administratia romaneasc5, fusese impiefri-fa cu pietre mari si colturoase, care, jumatate ingropate in p5mant in-dreptau impotriva cerului vaifuri ascutite si taioase, moartea cauciu-curilor! Am pus nu stiu ate ceasuri pang la Silistra, alta porcarie deoras, cu un liceu model, cu un minaret ofticos pe jumatate ros de vremesi de boala necredintei. Multamita prietenului meu Melidon, fruntaslocal al partidului" am putut s5 ne linistim foamea cu putina branza,cu masline, cu paine si cu o cafea neagra...

Ce a fost drumul de la Silistra pana la Constanta prin Ostrov, Cuz-gun, Cobadin si Murfatlar, desfide orice descriptie. Plouase tare cu o ziinainte si era sa ne impotmolim de mai multe ori; in o suma de locurise lucra" (o eufemism!) la noua sosea si trebuia sa incàlecam terasa-mente sau sa coboram in transee si nu stiu cum am scapat f5r5 sa nerasturnam. Zeci de kilometri nici un sat, nici un om, nici o indicatie pela r5scruci de drumuri inaintam cu frica s5 ne rat5cim si noapteaalerga dupa noi si era gata sa ne prind5. Am avut noroc si am ajuns laMurfatlar, odata cu dansa! De la Murfatlar la Constanta, desi se facuse

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 205

intuneric, drumul a fost o placer; caci n-aveam decal sa urtnam so-seaua, drept inaintea noastra. Hopurile, praful, gramezile de pietris cedebordau pana in mijlocul soselei si in care se poticneau rotile noastredinainte, ne-au pärut fleacuri pe langa tot ce traisem. in fine Constanta,si la ora 9 1/2, plini de praf si de noroi, obositi, dezgustati de turism,am debarcat la vila Popovici, cea mai simandicoasa din Carmen Sy Iva

cum incepuse sa-i zica Tekir-ghiolului lui Movila...Litre 1930 si 1939 tot litoralul de la Constanta i pang' la Mangalia

s-a civilizat si s-a transformat. In 1925 era 'Inca salbatic i pustiu. Efo-ria nu exista; erau acolo numai sanatoriile, cel vechi al Eforiei spitale-lor civile, cel mai nou al Societatii Marietei Bals pentru combaterea tu-berculozei la copii, un stabiliment de bai rudimentar (tot al Eforiei)ruinele hotelului Princiar", al lui Bocu, ars in timpul razboiului. Loca-litatea se numea tot Tekir-Ghiol, ca si Carmen Sy Iva, cat nu se ridicaseacolo decal hotelul Movila, baile i cateva maghernite pe malul lacului.In ultimul deceniu inainte de razboi, Eforia ajunsese sa fie o plajä occi-dentala, cu esplanada, cu hoteluri foarte bune, cu vile luxoase, cu unstabiliment de bai cum nu se gasesc multe in Europa Apuseana Car-men Sy Iva un oras cu cazino si cu sumedenie de vile una mai cochetadecal alta; o cale ferata i o sosea asfaltata au srarsit prin a lega acestefrumoase si populate localitati cu Constanta, devenita si ea oras mare.In 1925, in jurul hotelului Movila erau numai balarii, iar vila Popoviciconstruita de Popovici-Racaciuni mai la mare, ca sa faca concurenta luiMovila, sta singura i izolata in bataia vantului, intre doi salcami.

Vaduva lui Racaciuni se maritase cu Harjeu, fiul generalului, maitanar mult cleat dansa, un pervertit ce se plimba cu degetele pline deinele, cumparate de baba si amandoi impreuna deschisesera o pen-siune chic", in care trasese nevasta-mea i ne oprise si noua, lui Rio-sanu si mie, odai. Nu voi uita niciodata cele 24 de ore pe care le-amtrait acolo caci am fugit a doua zi!

Ca sa ma spat, a trebuit sa cumpar 10 sticle de borvis, caci nu eraintamplätor apa in toata casa! Ca sa sting lumina (electrica, ma rog!)din camera mea, trebuia sa ies in coridor sá caut acolo comutatorul sisa ma inapoiez in odaie, aprinzfind chibrituri si ca sä ajung astfel pada'la pat... Sa mai vorbesc de privata si de mancare? Singura masä pe ca-re am luat-o la Popovici a fost un supliciu: duceam cu o mana manca-rea la gura si ma aparam cu cealalfa de muste care-mi disputau fiecarebucatica iar in ce priveste functiile inverse, dupa o scurta inspectie

si

1

www.dacoromanica.ro


la W.C. am preferat sa" ma usurez printre buruienile ce inconjurau casa!Venisem pentru 10 zile; a doua zi de dimineat5 am sters-o cu trenul

inapoi la Bucuresti, 15s5nd nevesti-mi automobilul si pe Riosanu! Au-tomobilul s-a inapoiat dup5 cateva zile si el la Bucuresti cu perecheaDon; desi aveam un excelent sofer era sa cad5 cu totii in Dunare si sase inece!

inapoiat la Bucuresti, n-am asteptat rezultatul alegerilor si rn-amdus la Breasta, unde mi-au sosit neasteptate stiri ale izbândei noastre.Dup5 primele telegrame, am luat din nou trenul si am venit la Bucu-resti, unde am gasit pe toti partizanii nostri in fierbere: toti erau con-vinsi Ca indata dup5 inapoierea Regelui in Ora, fixata la 2 septembrie,Guvernul va demisiona.

Asupra opiniei publice, efectul succesului Opozitiei Unite a fost co-vfirsitor. Liberalii si asociatii lor averescanii intrasera in gaur5 de sar-pe. Voi reproduce aci cateva extrase din oficiosul Guvernului Viitorul,dinainte si de dup5 alegeri; juxtapunerea lor va larnuri rnai bine dec5torice comentariu dezam5girea liberalilor i starea lor sufleteasc5.

Iat5 ce se putea citi inainte de alegeri, in articolul de fond politic alViitorului din 11 august:

Alegerile agricole vor aduce cu ele i o indicatie probabith asupra in-crederii pe care partidele o au in judecata

Si mai departe in acelasi numar:

Partidele din opozitie national si thrdnist s-au angajat intr-o adevdratd lup-td electoralei al cdrei rezultat vor trebui sd-1 suporte cu toate consecinfele lui."

in minfarul Viitorului din 14 august se scria:

Data find situalia din intreaga Ora, Partidul Liberal poate fi sigur deretqitd In ziva de 25 august".

Iar in cel din 20 august find iar5si vorba de rezultatele sigure alealegerilor se preciza:

Constat5ri1e thcute de noi azi i realizate de evenimentele cele mai apro-piate din viitor, vor avea importante consecinte in viata politicA a Roma.-niei..."

tont".

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 207

Dup5 palmele primite de la corpul electoral, onoratul oficios alonoratului Guvern o schimbk ca si cum n-ar fi spus cu zece zile inainteexact contrariul:

Rezultatele alegerii de ieri nu pot avea nici o insemndtate politicti (!!!)din nenumarate motive:

flindca in Camerele Agricole se va face gospodarie iar nu political;fiindca impotriva regimului actual prezentandu-se o coalitie ce nu se va

putea niciaind contopi intr-un singur partid de guverndmant, o indicatie pen-tru viitoarea guvernare este exclusd;

funded Guvernul si Partidul Liberal nu s-au angajat in lupti pe acelasi te-ren, cu opozitia coalizata (!!H)"

(Viitorul din 26 august 1925)

i dup5 dou5 zile:

Situatia politica a unui partid sau altul, nu se poate judeca dupa rezultate-le unor alegeri profesionale (!!), deci cu un numar restrans de voturi. Sunt altealegeri, la care participa intreg corpul electoral, asa cum il prevede Constitu-tia. Acestea singure cand se vor face2 vor avea sa aduca cu ele indicatii politi-ce de care vor trebui sa Oda seama si partidele si Guvernul..."

(Viitorul din 28 august 1925)

Apoi dac5 era a§a, dac5 alegerile Camerelor Agricole nu avuseser5nici o importanta politic5 s-ar fi putut pune Viitorului indiscreta intre-bare de ce se intrebuintaser5 din partea Guvernului cele mai abjectemetode electorale, de ce se indep5rtaser5 de la urne aleg5torii opozitieicu miile, de ce se furaser5 c5rtile de alegator, de ce se falsificaser6aproape toate rezultatele, in dauna aceleia§i opozitii?

Argurnentarea Viitorului era copil6reasc5; evident alegerile pentruCamerele de Agricultur5 ar fi trebuit s5 aib5 un caracter gospod'aresc,iar nu politic dar tocmai patronii Viitorului le dedeser5 acest carac-ter politic, niarturisit inainte de alegeri, de insu0 Viitorul!

Totuqi, pe mine comentariile Viitorului de dupà infrângere rn-aumultumit, fiindc5 am gàsit intrlinsele o pretioas5 confirmare indirect5a temeiului straduintelor mele. 1ntr-adevar Viitorul marturisea ca o in-dicatie pentru viitoarea guvernare era exclusa" (din aceste alegeri)

I De aceea toti candidatii liberali fusesera alesi printre cei mai notorii agenti elec-torali!

2 0 arnenintare cu alegeri generale prezidate tot de liberali...

www.dacoromanica.ro


fiindcd impotriva regimului se prezintd o coalifie ce nu se va puteanicicad contopi intr-un singur partid de guverndmfint. Cu alte cuvin-te, dac5 o asemenea contopire s-ar desávar0, lucrurile s-ar prezenta alt-fel. 0 mai 1Amurit5 incurajare pentru actiunea pe care o urm5ream deatata vreme nu-mi putea veni din lagarul adversarilor. $i mi-a venit latimp, eaci incepusem sa" ma descurajez...

Cea mai jalnica situatie, dup5 aceste alegeri, era ins5 a averescani-lor. Incapabili s5 infrunte singuri urnele rará s5 se fac5 de ras fat5 detoate partidele, primiser5 sa figureze pe listele Guvernului, miluiti cucateva locuri. Ca sa scape de rqinea unei infrangeri pe liste guverna-mentale, ni§ine nemaipomenità in tam romaneasc5, otreapa generaluluis-a aruncat fara scrupule asupra binefac5torilor partidului ei, i a expli-cat infrangerea Partidului Poporului prin impopularitatea PartiduluiLiberal! Oare nu §tiau domnii c5 Partidul Liberal era impopular? i inacest caz de ce s-au urcat in carca lui? De ce n-au avut curajul s5 seprezinte singuri in fata aleg5torilor i a opiniei publice? Dac5 PartidulLiberal a ie0t infrant din alegerile de la 25 august 1925, partidul gene-ralului Averescu a ie0t nimicit. Brätianu a invins un hoit, in aprilie1926.

Un rezultat secundar, dar apreciabil §i el pentru mine, al acestor ale-geri, a fost o relativa impacare a lui Iorga. Socotind i el c5 infrangerealiberalilor va trage dupà dansa o repede schimbare a regimului, Dezin-teresatul, ca s5 ajung5 la prim-ministeriat a 15sat-o mai moale cu cele-lalte pretentii i a dat urmätorul interviu:

Ma uime§te ipocrizia liberalilor, care dup5 ce au transformat aces-te alegeri de gospod5rie in alegeri politice, declarà c5 n-au inteles nici-odat5 sä le dea acest caracter. Am v5zut cu ochii mei prefectul organi-zand, am ascultat plangerile t5ranilor carora li se refuzaser5 certificate-le. Stiu cat de departe poate merge neru§inarea in viata noastr5 politica':partizanii d-lui I. I. C. Beatianu se pot lauda cà au intrecut aceasta ma-sued'.

Dumneavoastrd socotiti cd aceste alegeri au insemndtate politi-cd?

Da, §i au o insemnatate dubla. intai, nicàieri de fapt n-a reuOtPartidul Liberal. Nic5ieri. Pe alocurea a reuit administratia, i la Ia§ielementele de dezordine pe care le patroneaz5 aceea0 administratie.Ceea ce se numqte averescanism se zbate in ridicolul in care a traittoat5 vremea.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 209

Apoi, opozitia vie sd se inteleagd pentru a da tdrii Guvernul de ca-re e nevoie. Forma nu md intereseazd, conditiile irni sunt indiferente.Singur spiritul are valoare pentru mine. «Conditiile» nu creeaz.i un spi-rit. DacA spiritul este bun, conditiile yin de la sine".

Cu reticentele lui obipuite, aveam in fine i pe Iorga consimtitor alunui acord de guvernàmfint cu taran4tii!1

Ca nu-1 interesau conditiile" (la plural) era adevarat.Il interesa nu-mai una: sä fie el pre§edinte de Consiliu!-- -

I In Bucuresti, dupà proclamarea rezultatului de la Ilfov, era sä curga sfinge dincauza prieteniei national-taraniste. loanitescu stransese pe ai nostri la clubul PartiduluiNational, Lupu si Madgearu pe ai lor la clubul Partidului Taranesc si au vrut siischimbe vizite. A intervenit politia, si din nou annata, iarasi cu generalul Florescu. S-aincins o bittaie pe Calea Victoriei, care n-a putut fi potolitä deck prin tactul generaluluiNicoleanu, prefectul de politie.

9

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL XVIII-LEA

Guvernul nu trage consecintele infrangerii la alegerile pentruCamerele de AgTiculturà Cei doi Constantinesti Situatia par-tidelor in octombrie 1925 MA ocup de raporturile cu Coroanasi cu alcAtuirea programului de guvernAmânt in intelegere cu fa"-rAnistii.

o

In opozitie cu camarazii rnei de lupt5, nu rn-am leganat un momentcu tladejdea unei imediate schimbki de Guvern. tiam prin tirbei c5Bratianu era hotkat s5 mearga pan5 la capkul legislaturii.

In orice tali din lume, un insucces ca cel inregistrat de Guvern inalegerile pentru Camerele de Agricultura, ar fi tras dup5 el o schimbarede regim. Cu atat mai mult cu cat Ministerul Brkianu facuse din acestealegeri o piatr5 de incercare si scontase o intarire prin dobandirea unorrnajorit5ti de voturi zbdrobitoare. In ce priveste Guvemul, singurul re-zultat al alegerilor a fost o oarecare demonetizare a d-lui Alecu Con-stantinescu inearcat cu raspunderea nenorocitei experiente. Cu cat acoborat Porcu in consideratia asociatilor s5i de exploatare a tkii, cuatat a crescut in ochii acelorasi asociati prestigiul altui Constantinesc,al domnului Tancred, daca se poate vorbi de prestigiu in 1eg5tur5 cu unasemenea individ. Vintil5 Bfatianu, de obicei atat de sensibil pe chestiu-nile de cinste, si atat de intransigent, primise introducerea lui Tancredin Minister, desi ii dovedisem ca pezevenghiul luase bani de la Veith sica tradase in negocierile cu Resita" interesele nationale romanesti.1Lui Tancred, ca mai tuturor oamenilor cu multe muste pe c5ciulà, nu ii

1 Vintilti insarcinase pe Tancred sA trateze cu Veith nationalizarea definitivä a Re-sitei". Toate actiunile urmau sa fie nominative, dar Tancred a convenit cu Veith sä seatribuie un vot la zece actiuth si prin aceastA simplä combinatie majoritatea ramAnea inmainile strainilor care desi nu detineau majoritatea actiunilor, ajungeau la majoritateavoturilor deoarece toate actiunile lor erau intr-o singurd manA pe cand românii, desi in

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 211

placeau vrajm4iile; in politica era totdeauna pentru intelegere §i pen-tru impacare. Alecu Constantinescu, cu temperamentul sau de luptator,provoca dimpotriva opozitia, i nu fugea de la lupta, pe c5nd Tancredera totdeauna gata sa curd' la o intelegere. Tot intelegandu-se" Meuseavere, i socotea Ca in politica ca i in afaceri se putea sta de vorba".Deosebirea intre cei doi ConstantinWi era mare.

Alecu Constantinescu a fost de buna seama un napastuit. Burtos,scurt pe picioare, cu ochii sfredeliti in osanza, semana cu un purcelu,i Inca din finer*, pe cand era im simplu avocat la Creditul Rural, i se

zisese Porcu", porecla prieteneasca §i fra' nici un substrat moral. In-teligent, mecher, prinzand intr-o clipa firul cel bun in toate incurca-turile vietii fara scrupule morale i mwer la toate, Alecu Porcu s-aridicat repede in politica i a ajuns pe planul intai in Partidul Liberal,de0 conu' Mitita nu putea sa-1 sufere, fiindca era spurcat la gura. Darcu cat se ridica, cu atat se ridica in jurul lui invidia, gelozia i valulclevetirilor. Reputatia de om necinstit, nu i-au facut-o lui Alecu Con-stantinescu adversarii politici, ci prietenii. Hatargiu din fire, convins calegile puteau fi interpretate" daca nu calcate, politician pana in madu-va oaselor, Alecu Constantinescu §i-a imbuibat partizanii §i prieteniipartizanilor, intemeindu-se pe lozinca ca scopul scuza mijloacele", i

pentru dansul, scopul era intarirea Partidului Liberal i mentinerea luila putere... pentru binele Romániei, bineinteles. Se povesteau despredansul o suma de anecdote hazlii. Pe un partizan care ceruse aprobareamai multor permise de export, I-a intrebat: Cat c4tigi, ma, cu aface-rea asta?" Jenat, partizanul s-a codit i a sfapit prin a marturisi: Douasute de mii de lei coane Alecule". Ptiu! Si era sa-ti aprob hartia!Eti un dobitoc, cu afacerea asta se pot caSiga cel putin doua milioane!N-o stric eu pe tine!" Alta data, un liberal de seama i-a cerut autoriza-rea sa defri§eze o O.:lure supusa regimului silvic; conu' Alecu voia sa-1satisfaca, dar nu tia cum &à eludeze legea, precisä §i opusa oricareidefri§ari de paduri clasate. Pune §i tu ma, acolo ca vrei sa scoti pa-

majoritate, ar fi cazut in minoritate fiindca n-ar fi putut folosi toate voturile. treizeci de ac-tiuni straine aveau de pilda trei voturi, pe cand treizeci de actiuni romanesti, daca erauimpartite 15 si 15 nu mai aveau decat doua voturi. Cand i-am denuntat manopera, Vinti-la s-a facut rosu ca un rac, a desarcinat pe Tancred cu negocierile si a amanat Adunareagenerala a Societätii care trebuia sa ratifice intelegerea. Veitb mi-a marturisit ca cum-parase pe Tancred cu 200.000 lei! Pe nimic. Tariful mituielilor s-a inzecit de atunci...

www.dacoromanica.ro


durea ca s5 pui men si pruni..." Si de atunci, si din nenorocire, a rámasin Ministerul Agriculturii traditia acordarilor de defriOri pentru plan-tari de arbori fructiferi"! Suflet bun, plkerea lui de a servi" it demare incdt c5lca legea nu numai pentru partizani, dar i pentru adver-sari, dup5 toane, stim5 sau prietenie. mi aduc aminte ea' un protopopdin Banat a venit s5 ma roage s5 merg cu el la dinsul pentru o chestiunecam complicata: ii %lase granita nou5 mosia in douà si cum sfirbii iiluaser5 o jum5tate din pamant omul cerea s5 fie scutit de exproprierepe jumatatea ce ii ramasese. Cerere echitabilà, dar care nu se intemeiape nici un text de lege. Ca s5 nu refuz un partizan politic, m-am dus cuprotopopul si cu Imbroane (care mi-1 prezentase) la conu' Alecu. Foar-te amabil, acesta a explicat banatenilor mei cà era dezarmat, cã reformaagrara nu prev5zuse asemenea cazuri, si c5 nu putea face nimic. Ne-amsculat s5 plec5m. Alecu in-a strans de mada i mi-a soptit: Mai stai..."Popii au iesit, si eu am rätnas. Tii s5 ti-o fac?" m-a intrebat, cu unsurds s5galnic gr5sulia Excelent5... Bineinteles; altfel n-as fi ye-nit!" Apoi atunci am sa ti-o fac; gásesc eu formula!"

G5sirea fonnulelor" devenise specialitatea lui, cu formulele" luiscotea foarte des Guvernul din incurcaturá, dar si mai des pe cei din ju-rul s5u. Si cum nu prea avea mfina nenorocoask cei din jurul s5u se im-bog5teau. Adversarii si concurentii erau convinsi cã cele mai fericiteformule" le gasea pentru el insusi, c5 el cdstiga milioane si cä stranse-se o avere colosala. Porecla amical5 din tinerete s-a transformat astfelincetul cu incetul intr-o calificare de suveran dispret i s-a intdrit inopinia publicA credinta ca. Porcu era capabil de once porcarie". Lamoartea sa clevetitotii au amutit insäl, c5ci Porcu" n-a 15sat in urmalui decdt o foarte modest5 avere, mult mai putin deck ar fi putut s5agoniseasc5 o viat5 intreag5 un avocat atat de reputat i cu atata clien-te15. Cel mai mirat si cel mai p5c6lit a fost fiul s5u Atta, care cre-dea si ansul ca atâta lume, c5 Porcu" plasase milioane nenumarate instrainatate... Moartea a reabilitat pe Alecu Constantinescu, si a f5cutdovada ea fusese cat a trait, un porc" onorar si aproape onorabil!

Celalalt Constantinescu, Tancred, era cu totul alt5 spet5 de om. inlocul rdtului jovial al Porcului, o fat5 de cioclu. 0 rnustat5 groas5canita nu parvenea s5 ascund5 buzele umflate i stacojii ce páreau in-

I Afarift de Pamfil Seicam, care a scris in ziarul sSu un articol necrologic de o cru-zime nepotrivita fala de un mort.

e i -

si

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 213

toarse pe dos, dup5 cum vesnicii ochelari nu disimulau aka' pereche demust54i lipita pe frunte in locul sprancenelor. intregul &Au cap, la o pri-ma si superficial5 privire avea un aspect priapic de parcA era scos dinpantaloni; mai da si cu rosu pe obraz cu gandul la patachinele dup5care alerga balbaia si stropea cand vorbea. Conul Alecu era urat daratragator, pe and Tancred era urat si resping5tor. intr-insul, totul eracleios, de la mana pe care o intindea, pang la vorba cu care improsca.Prin platitudine, prin anumite insusiri domestice, printr-o incontestabi-15 putere de munc5 intrase pe sub piele Bratienilor, care nu 1-au mai 15-sat din brat; desi il cunosteau pan5 in m5duva oaselor. in 1927, era safie iar ministru, Ionel si Vintilà 1-au vrut 0115 in ultimul moment. Atrebuit s5 opun5 Duca un veto absolut si &à declare c5 nu infra inGuvern al5turi de dansul, ca s5 fie sacrificat...

Pan5 la alegerile din august 1925, raporturile Guvernului cu opozi-tia fuseser5 date in competenta lui Alecu Constantinescu. Dup5 acestealegeri, ele au trecut pe nesimtite in a domnului Tancred, care a inceputsà-si plimbe stropitoarea la Camera, prin randurile noastre. De ce s5ne viajm5sim?",noi plecam", succesiunea nu v5 poate reveni decatdumneavoastr5",sci )te in(elegem" erau leit-motivele colocviilord-sale individuale. i alegea de obicei pe cei mai moi" dintre noi, sicauta printr-insii sà-si &ea atmosferà ca sa ajung5 si la cei mai dadiIorga 1-a sictirit pan5-n ultima zi la Maniu, la Mihalache, la mine aajuns abia in primavara lui 1926...

Conu' Alecu, bon garcon" il 15sa sä se incuie, suradea si trdgeasforile...

Desi nu clintiserà Guvernul din loc, alegerile pentru Cornell siAgricultur5 15muriser5 oarecum situatia politic5 prin rezultatul lor. Eledovediser5:

1) Impopularitatea total5 a Partidului Liberal;2) Impresionanta forca electoralá a blocului democratic" recu-

noscuta chiar de liberali, care nu mai invocau impotriva lui cleat fipsade coeziune";

3) Nimicirea Partidului Poporului (averescan).Pentru lumea intreaga nu mai inc5pea nici o indoial5 a Guvernul

Brátianu isi tr5ia ultimele lui zile, si ca dup5 dansul nu putea veni decatblocul nostru. Prin tirbei aflasem cd aceasta era si pdrerea lui Briitia-nu, care se intreba numai cine va fi fericitul in stare sA tie in frau toti

www.dacoromanica.ro


arm5sarii inhámati la cáruta noastr5. intrebare la care tirbei suridea,si se vedea deja cu h5turile in man5, chit s5 fie r5sturnat la primul hop.

Un Guvern Averescu se contura pentru toata lumea, si chiar pentruBr5tianu, ca imposibilitate. La Averescu, Brátianu nu se gandise nici-odat5 serios; partidul lui fusese angajat prin mijlocirea lui Goga caopozitie miluità" ca s5 strice unanimitatea opiniei publice impotrivaGuvernului i Goga fusese recompensat printr-un loc in Camer5, cuprilejul vacantei de la Reghin.

in octombrie 1925, succesiunea Guvernului era definitiv asiguratablocului democratic: nu rnai r5manea dec5t perfectarea intelegerii deguvernare intre .t5ranisti i noi. Nu incape indoial5 ca faid lovituraPrintului Carol, care a determinat chemarea lui Averescu, schimbareade Guvern s-ar fi facut conform indicatiilor corpului electoral si a bu-nului simt. Dupà cum voi arata mai la vale, bunul simt era s5 inving5 sidup5 lovitura Printului Carol, dar dac5 Guvernul ar fi fost inlocuit inoctombrie sau noiembrie 1925 in loc de aprilie 1926, e sigur ea in loculunui Minister Averescu am fi avut un Minister Maniu, cu sau rar5 tar5-nisti mai probabil, cu.

Br5tianu n-a vrut ins5 s5 se retrag5 in toamna anului 1925, ca sa nuplece batut in alegeri, si de un gest de autoritate al Regelui Ferdinandnu putea fi vorba. Ca sa justifice prelungirea guvernarii sale, Brätianu afacut pe constitutionalul. A declarat pe de o parte c5 rezultatul unoralegeri acute pe baza unei program profesional nu putea fi invocat peterenul politic, iar pe de alta ea conform spiritului Constitutiei, unGuvern trebuia s5 dureze 4 ani, cat tinea legislatura. Pe aceastachestiune, un violent conflict a izbucnit intre Guvern si opozitie. Gu-vernul a pretins Ca Camerele erau alese pe 4 ani calendaristici (martie1922 martie 1926), pe and opozitia a sustinut ca prin 4 ani" Con-stitutia a inteles 4 sesiuni. Cum in 1922 avusesera loc 2 sesiuni, opozi-tia a contestat cu galagie Guvernului dreptul de a deschide o a 5-a se-siune in noiembrie 1925.

Nu rn-am amestecat personal in acest conflict si in nici un altul. Amlasat politica" si grija luptei" de r5sturnare a Guvernului, altora sirn-am ocupat cu singurele dou5 lucruri pe care le-am socotit impor-tante: cu mentinerea atmosferei noud favorabile Sus cu alcdtuireaunui program ci unei intelegeri de guvernare in sanul blocului, ca sdinlesnim sarcina Guvernului la momentul oportun.

qi

.Fi

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 215

In ce prive§te primul punct am lucrat pe trei c5i: prin Stirbei, prinCostic5 Hiott si direct. Direct conform tacticii pe care am crezut-o maibunk mai ales in ultimele luni inainte de crizà. Dupa alegerile Camere-lor de Agricultura, Stirbei simtind c5 funia se apropia de par, a socotitca era mai abil el zicea: mai prudent SA taca si sa se retraga camelcul in scoica lui. Mi-a trimis pe Capitaneanu rugandu-ma &à tinemcontactul printr-insul. imi convenea de minune, caci fath de Capitanea-nu puteam vorbi mai pe fath si printr-insul puteam afla mai multe decatprin discretul Favorit-Cumnat. In tot decursul toamnei si al iernii, amprimit o datade douà ori pe sapthman5 vizita lui Capitaneanu. Din ateii spunea Stirbei, din cate mai afla si de pe la altii, caci cu firea lui decopoi i§i plimba nasul pretutindeni, Capitaneanu nu s-a indoit un mo-ment, pada' in ultima zi de chemarea Partidului National la succesiuneaGuvernului. Singura lui indoial5 (indoial5 probabil intretinuta de Stir-bei), era dac5 voi putea impune eu (caci de mine nu se indoia!) prese-dintia lui Stirbei, si dac5 Regele va primi o participare a taranistilor inGuvern... Capitaneanu a insistat tot timpul pentru colaborarea cu Ora-nistii, fiindc5 si-a dat seama ca numai dintr-un conflict intre taranisti sinoi pe chestiunea sefiei Guvernului, putea sa iese o presedintie a luiStirbei. Pentru aceasta colaborare insista si Stirbei, punand inainte le-gaturile sale cu Stere. Am convingerea ca Stirbei a lucrat tot timpulsincer pentru chemarea noastr5 la putere, §i voi arata mai la vale senti-mentele de deceptie §i de adanca ostilitate cu care a primit GuvernulAverescu. Maniu i-a reprosat mai tarziu ca n-a facut nimic pentru a ob-tine schimbarea de Guvern in octombrie sau noiembrie 1925 si c5 a la-sat pe Bratianu sà-si joace mendrele. Din punctul sau de vedere Maniua avut dreptate, numai Ca punctul sau de vedere nu corespundea cu allui Stirbei. Acesta urmarea, in plus de aducerea blocului la putere,chiar locul lui Maniu, si pentru a ajunge la acest din urm5 scop aveanevoie de exasperarea opozitiei exasperare care s5 o duca la actedestul de violente, Inc& sd inspire teanid Regelui ,si sd ii forteze miinala o schimbare de Guvern pe de o parte la impunerea unei persoanede incredere in fruntea noului Guvern pe de alta... $tirbei a lucrat tottimpul pentru noi, dar desigur si inainte de toate pentru el.

Cu Costic5 Hiott, ministrul Casei Regale, eram legat cu prietenie depe vremea cand faceam amandoi politica cu Nicu Filipescu. Era o ciu-data fire de om; inteligent, citit, subtire nu era bun de nimic, fiind-ca-si petrecea vremea taind fire de par in patru. intorcea lucrurile pe

www.dacoromanica.ro


fatg, pe dos §i in toate felurile pang sg ia o hotgrare, qi in cele mai multecazuri nu lua nici una. Elegant pe dinafarg §i pe dinguntru, avusese suc-cese la dame in tinerete, qi se tinuse mult5 vreme cu Simky Lahovari pevremea cand aceasta era una din leoaicele" Bucure§tiului.

Despre tafal sgu se spunea c5 era fiul doamnei Esthiotti, frumusetecelebrg, cu casa deschisg §i primitoare, peste drum de biserica Alba, laCi§meaua Ro§ie §i a lui Gheorghe Asachi. Alexandru Emanuel La-hovari1, a carui mama, Olimpia Lahovari era fiica lui Asachi, socoteazvonul intemeiat, qi trata pe Eratii Hiott ca rude de maim stang5". Dealtminteri, Nicu Hiott, fratele lui Costic5 semgna ca doug picaturi deap5 cu bustul lui Asachi a§ezat la loc de cinste in salonul lui AlexandruEmanuel. Numele de Hiott ar fi fost dat copilului din flori, luandu-se adoua jumätate a numelui doamnei Esthiotti...

Costic5 Hiott ar fi putut s5 ajunga ministru, ca toat5 lumea, prinpolitica, clacg n-ar fi fost atat de sfios §i n-ar fi avut o adevarat5 repulsiepentru tot ce constituia miezul" carierei in care intrase farg voie §inumai de dragul lui Nicu Filipescu. Cu infati§area lui de lord englez,cu oroarea lui de promiscuitatile electorale, Costica Hiott n-a pus odata picioarele intr-o intunire publicg, n-a dat maim cu un agent, n-abgtut pe umgr un aleggtor. Activitatea sa politica' pang la razboi s-a lirn-kat la articole tipgrite in Epoca, cele mai multe nesemnate iar dupgrazboi a renuntat §i la scris. Nu e de mirare cg a jamas astfel de carutg,pe cand altii, cu mult inferiori lui, au ajuns. Dupg incheierea pkii, 1-amimpins noi, fo§tii filipescani, §i am obtinut s5 fie numit ministru laPraga, rug ca dansul s5 fac5 un demers. Tinuta lui, discretia lui, ome-nia lui au impresionat pe Regina Maria care 1-a impus in locul lamasvacant prin moartea lui Mi§u. Brgtianu acceptase numirea ca s5 fac5pläcere Reginei dar nu o prea mistuise, cgci era obi§nuit s5 aibg oame-nii lui" in apropierea Suveranilor qi numai omul lui" nu era fostuldevotat al lui Nicu Filipescu. Prin incuscrirea cu Stirbei2 se mai rupse-se gheata intre dansul qi primul ministru, dar atat. Toate simpatiile luiCosticg Hiott mergeau care Maniu §i cgtre Partidul National, in care seinscriseserg mai toti filipescanii, dar socotind c5 in postul sau nu tre-buia s5 faca nici un fel de politica, i§i interzisese orice manifestare asentimentelor sale. Nu se deschidea cleat fata de Grigore Filipescu §i

' Post ministru la Roma, la Constantinopol, la Viena si la Paris.2 Nicu Hiott, singurul copil al lui Costica s-a casätorit cu Caterina 5tirbei, fiica cea

rnai midi a lui Barbu, de care s-a despartit mai tarziu.www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 217

de mine, dar cu 615 prudent5, cu eke reticente, cu eke precautii orato-rice! Discretia lui il impingea cateodat5 la scene ridicole. imi reamin-tesc una intre altele. Dorind sä am de la dansul nu mai stiu ce informa-tie de nimic, urmätorul dialog s-a desfasurat intre noi:

Argetoianu, am sà-ti spun dar cuvânt de onoare ca. n-ai sA re-peti?

iti dau cuvfintul meu...Ei bine, nu stiu nimic!"

Insist asupra acestei discrete aproape patologice a lui CosticäHiott, pentru a da tot pretill informatiilor sale care mi-au dat atata sigu-ranta, dupa cum se va vedea, in demersurile mele din primele trei luniale anului 1926, care au precedat criza de Guvern.

Partea a doua a misiunii pe care ma insarcinasem s5 o duc la bun srar-sit, stabilirea unui program de guvern5mant comun cu tafanistii, mi-a datmult de lucru, mi-a pus mintea si nervii la grea-incercare si am fost demai multe ori pe punctul s5 renunt la toate §i s5 ma dau batut. In paginilecare unneaz5 cititorul va gAsi un slab ecou al deziluziilor si al suferinte-lor morale prin care am trecut, ca sa nu ajung la nimic, la nimic intere-sant cel putin in ordinea de idei pe care o urmkeam de atatia ani...

in afar5 de ramurirea situatiei politice generale notata mai sus, ale-gerile Camerelor de Agriculturi au mai avut consecinte si in sanul gru-parii noastre, a Opozitiei Unite si anume o sporire de pretentii inPartidul Tkanesc si o usoar5 deprimare in Partidul National.

Succesele cele mai masive fuseser5 ale tar5nistilor, in Vechiul Re-gat. Partidul lor se dovedise ca o fo45 electorala de temut si conduch-torii lui, uitand toate contingentele noastre politice s-au crezut arbitriisituatiei. Oamenii au luat nas si au inceput sä vorbeasc5 de sus. S5 nevorbeasca de sus chiar noua, aliatilor kr din alegeri, desi isi dau seamac5 fara noi nu puteau fi chemati la putere. A fost o greseal5 tactic5 pecare au savarsit-o, caci prin spectacolul precupetirilor lor, au slabit va-za blocului si au permis lui Br5tianu s6 obtinA mai usor in aprilie urma-tor inlkurarea unui Guvern ce se prezenta sub aspecte eterogene si raràun cheag care s5-i asigure o carmuire linistita.

In Partidul National, popularitatea taranistilor a impins pe Maniu s5alerge mai mult ca oricand dup5 colaborarea kr, si pe Iorga, intransi-gentul de pada atunci, s5 o vad5 cu ochi mai indulgenti si &à se intrebedac5 nu putea deveni el candidatul la presedintie al taránistilor, lipsiti

www.dacoromanica.ro


in r5ndurile lor de o personalitate cu destulá autoritate personalà pentrua pretinde la sefia Guvernului...

Numai eu nu-mi pierdusem cumpaul. Succesul t5ranisti1or ma plic-tisea, fiinde5 imi dam seama c5 negocierile cu dansii urmau s5 fie maianevoioase, dar fiind hotarit s5 le duc la bun sfarsit nu ma indoiam càvoi izbuti in straduintele mele. Mai bine informat decit toti ai meidespre st5rile de spirit din jurul Regelui, stiam C cu tot prestigiul lorelectoral, t5r5nistii nu vor putea sui coasta puterii dee& in caruta noas-trà si ea' pang in cele din urm5 vor trebui sa" se supun5 conditiilor mele.Si rnai stiam un lucru, cà trebuia sá ma grabesc. Regele se inapoiase lainceputul lui septembrie din strainatate si c615toria lui triumfalà inFranta si in Anglia ii dAduse curaj, asa Inc& o criza de Guvern provo-cat5 de dinsul putea sa se deschida inainte de primàvar5, termenul fixatde Bratianu. Nu era probabil, dar era posibil, i trebuia sa Ern gata pen-tru toate eventualitAtile.

M-am pus pe lucru si mi-am consacrat tot timpul, de la inceputul luioctombrie si pang la srarsitul lui decembrie, la aducerea la indeplinire aacestui ultim punct al planului rneu de actiune. Pot s5 spun, c5 din par-tea Partidului National, am lucrat aproape singur Iorga nu s-a ames-tecat deloc in negocieri, rezervându-si sà pun5 conditii de ordin per-sonal, bineinteles in ultimul moment, conditii sine qua non", dup5obiceiul sau. Maniu, incantat s5 nu se angajeze personal", si convinsc5 din punct de vedere programatic eram mai in m5sur5 eu cleat dan-sul, sa lupt cu doctrinarii" taranismului, mi-a 15sat rnan5 libera. Tem-perament iezuitic, ii convenea de minune s5 intervie si el in ultimulmoment, sá facà eventuale rezerve fata de angajamentele mele si s5mai obtie ceva peste ce a fi obtinut eu. Mi-a delegat pe Mihai Popo-vici ca reprezentant al Ardealului" (Maniu nu pierdea nici un prilej dea bága Ardealul in toate sosurile), in realitate ca observator al lui.Mihai Popovici nu mi-a adus nici un ajutor, dar trebuie sa ii aduc mar-turie cinstit5 ea* nici nu m-a incurcat in pertractarile" mele.

Prin lungi intrevederi cu Stere, cu Mihalache, cu Lupu, cu Iuniancu Raducanu am ajuns s5 conving conducerea" Partidului Taranesc câsosise inomentul s5 transform5m intelegerea noastrá de opozitie intr-unacord de guvern5mant si c5 inainte de a discuta chestiunile personale"(impartirea portofoliilor, prefecturilor si celorlalte demnit5ti) era nece-sar s5 ne punem de acord asupra programului de adus la indeplinireprintr-o guvernare comun5. Imi cunosteam oamenii, i imi dam seama

si

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 219

c5 ne vom intelege mai usor asupra problemelor de rezolvat decal asu-pra faimosului echilibru de forte", formula abstract5 menit5 sa mas-cheze ambitiile concrete. In vederea acestor discutii asupra programu-lui, am propus s5 ne intalnim de dou5trei ori pe s5pfaman5, la mineacas5, in comitet restrans, fiecare partid fiind reprezentat prin 4-5membri. Propunerile mele au fost acceptate. In gandul meu, aceste ne-gocieri, fàfi sa fie secrete, trebuiau s5 fie discrete. Spre marea mea mi-rare, ne-am pomenit la conducerea Partidului National era pe lainceputul lui octombrie cu o hartie de la Mihalache, prin care mi sepropunea oficial" transformarea acordului de opozitie in acord deguvernárnant, si am aflat in acelasi timp c5 Comitetul Central Execu-tiv al Partidului Peanesc" fusese convocat, impreun5 cu parlamentariisi reprezentantii organizatiilor judetene, pentru ziva de 13 octombriespre a discuta aceasta propunere".

Cam jenati, Stere si Mihalache mi-au explicat" c5 partidul lor eraun partid democratic (i-a mancat fripti democratia!) si c5 inainte de aincepe negocieri atat de importante ce puneau in joc viitorul partidului,erau siliti s5 cearà invoirea acestuia. Erau jenati si unul si altul fiindc5in pertract5rile" lor cu mine nu pomeniser6 despre aceast5 formalita-te" si erau jenati mai ales fiindc6 pricepuser5 din vorbele mele ea' ghi-cisem adeväratul scop al acestei convoc5ri: sd-si ingrddeascd dinainteposibilitdfile de concesii si sd hotdrascd ei, anumite puncte, fird sd lemai discute cu nail 0 ruptur5, ce ar II pfabusit tot planul meu findexclusa, am inghitit si aceast5 porcarie f5cand ins5 atenti pe inter-locutorii mei asupra faptului c5 Guvernele nu se obtin" prin proceseverbale de Comitete Executive, si cd porneam cu piciorul stag...

Stere si Mihalache au incercat s5 o dreag5 afirmand c5 formele"nu pot strica fondului" si c5 asupra fondului" urma s5 ne punemde acord noi. Formele" se vor adapta apoi fondului", etc. si rn-au pi-sat un ceas cu formele" cu fondul"...

Voi reproduce aci comunicatul Partidului faranesc, dat dup5 inche-ierea discutiilor din sedintele Comitetului sal Executiv din 13 si 14octombrie 1925, pentru a ar5ta pe de o parte obfaznicia acestei grup5riimb5tat5 de succesul alegerilor si pe de alta cat drum a facut in 4ani, trecand de la utopiile din 1925 la ghesefturile din 1929...

Citez textual:Comitetul Central Executiv al Partidului Thanesc, impreuria cu

parlamentarii si reprezentantii organizatiilor judetene, in sedintele de la

0

www.dacoromanica.ro


13 §i 14 octombrie, examinand situatia politic5 genera15, raporturile cuPartidul National i chestiunea alegerilor comunale qi judetenei i altechestiuni de partid, a ajuns la urm5toarele incheieri:

I. In ce privege acordul de opozitie cu Partidul National.Avand in vedere cà acordul de opozitie intre partidele Taratiesc

National, al ckui scop este r5sturnarea Guvemului liberal i asigu-rarea reciproc5 de alegeri generale libere in cazul cand aceasta ardepinde de unul din cele douà partide;

Avand in vedere c Guvemul n-a tras Inca consecintele din rezul-tatele alegerilor Camerelor de Agricultur5, p5r5sind puterea;

Comitetul Central al Partidului farsanesc intelege sà respecte acelacord 135115 la realizarea obiectivului (stilul e al Partidului far5nesc!)

in acest scop reinnoieqte mandatul Delegatiei Permanente de a exa-mina de la caz la caz §i a executa mijloacele de lupt5 (stilul e tot al Par-tidului Pr5nesc) in intelegere cu conducerea centrala a Partidului Na-tional, pcind la eventuala infiin(are a unei conduceri unitare, printr-uncomitet unic al celor douii Delegatii Permanente comitet care sä fieinvestit cu puteri depline de a lua imediat orice másuri obligatorii pen-tru cele dou5 particle in vederea obtinerii mai grabnice a rezultatuluiurmarit.

II. ln ce privege propunerea de acord de guvernare.Avand in vedere raportul verbal facut de preFdintele Comitetului

Central Executiv dl. I. Mihalache cu privire la situatia politic5generalà, precum qi dezbaterile ce au urmat in cursul zilei de 13 octom-brie;

1) Comitetul Central ia act gi aprob5 propunerea pe care DelegatiaPermanent5 a f5cut-o conducerii centrale a Partidului National, anumede a examina necesitatea complectkii acordului de opozitie printr-unacord de Guvem motivat5 de faptul c5 rezultatul alegerilor de la Ca-merele Agricole a creat o nouà situatie politic5 qi constitutionalà dincare rezultà noi obligaii pentru cele dou5 particle.

2) Comitetul Central ia act §i aprob52 de asemenea bazele princi-piale pe care a stat Delegatia Permanenta in propunerea facuta condu-

Alegerile comunale i judetene trebuiau s'à alba' loc Inca in toamna anului 1925Dupá infrangerea suferittt de Guvern in alegerile pentru Camerele Agricole, ele au

fost amtmate pentru primavara anului 1926.2 Tot stilul Mibalache! $i asa ptinit la srarsitul Comunicatului...

i

1

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 221

cerii Partidului National pentru acordul de guvernare, baze care consti-tuie insa.,i ratiunea de a II a Partidului Tar5nesc qi anume:

a) Adoptarea i executarea unui program minimal de guverndmiint,menit, pe de o parte a pune tarn pe adevaratele ei temelii de reconstruc-tie material5, de refacere moralä qi de ordine legal5 iar pe de alt5parte, a-i garanta emanciparea de trusturile bancare qi de dictatura oli-garhic5;

b) Punerea in functie sincerà qi corect5 a mecanismului constitutio-nal prin Guvern parlamentar izvorat din alegeri libere;

3) Comitetul Central ia act qi aprob5 de asemenea c5 Delegatia Per-manenta a propus douà solutii de realizare a ideii Guvernului parla-mentar:

a) Sau pe baz5 de libertate de candidare in alegerile generale, fieca-re partid cu programul &au, Guvernul definitiv alcaluindu-se ulterior,potrivit structurii parlamentare;

b) Sau, determinati pe lang5 consideratiile tehnice §i de noualege electoral5 depus5 de Guvernul liberal la Camera pe bazä decartel electoral incheiat deodat5 cu acordul de program minimal.

In acest ultim caz insà, pentru a r5mane in cadrul principiilor i in-dicatiilor constitutionale, la temelia cartelului electoral nu pot intervenialte consideratii decat indicatiile din ultimul timp ale corpului elec-toral, precum si diferitele manifestatii ale opiniei publice din care sepoate constata increderea ce acord5 tara fiecaruia din cele dou5 particle.

Avand in vedere acestea, Partidul Tdrdnesc se simte in drept a so-coti cif reprezintdforte cel pu(in egale cu Partidul National si ca ataren-ar putea face alffel deceit sd stea pe picior de egalitate in examinareaeventualului cartel electoral.

4) Insuqinduli pe de-a-ntregul punctul de vedere al Delegatiei Per-manente, atat in ce prive§te necesitatea propunerii de des5varOre aacordului de opozitie printr-un acord de guvernAmant in noua situatiepolitic5 i constitutionala, cat i asupra bazelor principiale ale acestuieventual acord;

Considerand de asemenea necesitatea pentru Partidul raranesc de ase orienta clar cat mai curand, in vederea campaniilor electorale deschise

Hotdrdste,a) Dà mandat Delegatiei Permanente, ca in intregime sau prin dele-

gatii ei anume desemnati si in conditiile mai sus expuse, s5 poata desa-varqi i complecta acordul de opozitie printr-un acord de Guvern.

www.dacoromanica.ro


b) Pada la realizarea acestui eventual acord 0 pentru a nu fi sur-prin0 de imprejurari Delegatia Permanenta va lua fara intarzieremasurile tactice indicate pentru ca Partidul Taran.esc sä intre in cam-paniile electorale pregatit .yi liber pe miscarile sale.

III. In ce priveste alegerile comunale si judetene.Comitetul Central a formulat o serie de directive cu caracter general

lasand aplicarea lor tactica la libertatea organizatiilor locale cu anumerestrictii.

Partidul Taranesc iinelege sd tragd consecinte politice din alegerilepentru consiliile judetene. Asemenea consecinte vor avea evident i

orke alegeri comunale in care Guvernul se va fi prezentat cu liste departid.

Este de la sine inteles, pe de alta parte, ca necandidarea de catre Gu-vern a actualekr comisii interimare precum §i orke renuntare din par-tea sa la liste de partid, data find practica liberala, va fi socotità ca orecunoa§tere din partea Guvernului a impopularitatii sale i implicit cao biruinta morala a opozitiei".

Partea esentiala a acestui comunicat, tot cantecul lui, se afla tiparitain ultimul alineat din punctul 3 al paragrafului II (relativ la acordul deGuvemare). Forte cel pull,: egale cu Partidul National" 0 prinurmare pretentii in aceea0 masura... Restul era garnitura, i Inca garni-tura banala; garnitura cu care se umpleau de obicei golurile peltelelordemocratice, pline de declaratii teoretice dar lipsite de cele mai ele-mentare precizari practice. Pe acqti doctrinari" cu buzunarele plinede principii (in ateptarea altor bunatati") nu-i interesa decal un singurlucru: sa nu-i incalece Partidul National, i sa ocupe ei locurile de pri-me violine in Guvern. Intemeiati pe incontestabilul lor curent electoral,tarani§tii-0 inchipuiau ca se vor putea impune de0 nu puteau ignora caintr-o tara necoapta, ca a noastra, pentru regimurile democratice, pute-rea nu se c4tiga numai pe baza de popularitate. Singuri, tarani§tiin-aveau nici o §ansa sa ajunga dupa liberali la Guvern. La Guvern iiaduceam noi, nationalii, ca sa-i impiedicam sa agite mai departe tam inopozitie, i in acest sens §i numai in acest sens putea fi primita de Co-roana formula noastra. A admite egalitatea cu tarani§tii in alcatuireaCamerelor viitoare i a Guvemului, ar fi fost sa ne sinucidem avant lalettre".

Interesant, era in comunicatul t5r5ni§tilor, i amenintarea la adresalui Maniu cu libertatea de mi§cari" pada' la stabilirea acordurilor li-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 223

bertate ce urma, bineinteles, sâ fie folosita inainte de toate, in Ardeal.Stiau hotii de ce se temea domnul Prezident...

Ca s5 evit5m o reactie public5 prea violenta din partea lui lorga siun comunicat" tot atat de darz ca al lor din partea noastrl, Maniuatat de doritor s5 ajungà la o intelegere cu tar5nistii a fost de pareres5 nu convoc5m Comitetul Executiv al Partidului National pentru r5s-puns, si s5 ne mkginim la 15muriri verbale intre sefi. Am convins pelorga ca Maniu avea dreptate, si lui Mihalache i s-a explicat ea' inaintede a proceda la formele defmitive ale unui acord, era conzult", vorbaardelenilor, sci fim fixati, atat asupra programului minimal de guvern5-mint cat si asupra criteriilor pe baza ckora se va stabili raportul de for-te intre cele douà partide. Si cum stiam c5 alegerile comunale si judete-ne vor fi amanate, n-am facut nici o obiectie la hotkarea de libertatein miscki" pretins5 de t5r5nisti pan5 la stabilirea acordurilor de guver-nare acordul de opozitie r5manand in picioare pan5 la fasturnarearegimului Br5tianu.

A famas inteles ca precizarea unui program minimal s5 continue s5fie discutata la mine acasa. Pranistii au delegat in acest scop pe Miha-lache, pe Stere, pe Lupu si pe Madgearu iar Partidul National peIorga, pe Maniu, pe Mihai Popovici si pe mine. Iorga a declarat cà nuvrea &à se intalneasca cu Stere si de fapt n-a venit deck de dou5 orila intrunirile noastre, cu asigurarea Ca nu va veni Stere, iar Maniu osingur5 data, farà s5 cearà nici o asigurare. Astfel incat, prezenta lui.Stere in comisia tkanista a avut drept efect s5-mi arunce mie pe umeriintreaga r5spundere a negocierilor, intrucat privea Partidul Nationalc5ci de pkerile lui Popovici nu tinea nimeni seam5.

Raportul de forte" a rämas s5 fie discutat deocamdata; intre Maniusi Mihalache. Acest deocamdate il g5sise Maniu Cunctator, convinsca pe acest teren nu se va ajunge la intelegere a priori", si ea' numaiprecipitarea evenimentelor" si faptelor indeplinite" vor putea duce lasolutii... S5 vedeti dumneavoastrà, domnule Argetoianu, altfel voiputea eu vorbi lui Mihalache dup5 ce voi fi inskcinat cu formarea Gu-vemului, ca acum. Si apoi de ce sa vindem pielea ursului in p5dure? Saii tinem cu vorba i s5 astept5m..." In tinutul cu vorba" era Maniu ne-intrecut! Pe Iorga 1-am adus s5 lase sarcina acestor negocieri coleguluiski, f5candu-1 s5 creadà ea' tot el va transa chestiunea" in dou5 vorbe,dup5 ce Maniu nu va fi ajuns la nimic!

www.dacoromanica.ro


imi pare r5u cA n-am protocolat intrunirile programatice" care s-autinut lant la mine acasà, in octombrie, in noiembrie §i in decembrie pa-ng la Cr5ciun. Au fost savuroase, din toate punctele de vedere qi pentrumine foarte instructive c5ci mi-au permis s5 patrund mentalitatea stra-turilor noi" qi sà-mi dau seamä de tot golul ce se ascundea in dosul fra-zeologiei demagogice. Pe langä delegatii oficiali ai partidului au maivenit din cand in cand intrarea era liber5 qi dezbaterile nu erau se-crete 0 alti frunta§i t5r5ni§ti ca Halipa, Gic5 M5c5rescu, Iunian, R5-ducanu, Costache Lupu qi Inca cativa pe care i-am uitat. De la noi, ni-meni. Dintre toti numai Mihalache, Stere i Madgearu erau sinceridemocrati, convin§i de misiunea lor pe p5mant unde Dumnezeu ii h5r5-zise ca s5 lumineze gi sä ridice poporul romanesc. Toti ceilalti erausimpli farsori hot5rati s5 ajung5 min4tri, oameni pentru care probleme-le sociale erau numai prilejuri de vorbarie qi care porniser5 in politica'cu piciorul sting fiindcA din stanga,ssufla vantul i fiindc5 in celelaltepartide concurenta era prea mare. In Partidul Liberal doctorul Lupuajunsese cu greu prefect i deputat; in cel Taranesc &arise de-a drep-tul intr-un Minister (0 Inca la Interne!) qi avea pretentii de §ef...

Stere, Mihalache i Madgearu erau sinceri democrati, dar temeiuri-le democratismului lor erau tot atat de diferite pe cat de deosebite erauinsu§irile lor sufleteqti §i contingentele in care se dospise tempera-mentul fieckuia. intre ei, cel mai recent format deqi nu cel mai final-,era Mihalache. Panä la fazboi orizontul lui fusese limitat de modesteleidealuri ale corpului didactic de la sate. St5panirea unei cooperativerurale, un ravnit loc de deputat, pre§edintia Asociatiei Inv5tAtorilor, ex-cursii m5noase prin Ministere cu un ghiozdan la subtioar5, erau singu-rele preocup5ri ale unei minti bine echilibrate pe care nu o framantauambitii dearte. 0 minte pentru care lumea incepea la Topoloveni i sesfagea dac5 nu la granitele Muscelului, cel mai departe la Bucure§ti.Razboiul a rupt toate hotarele §i toate zagazurile, revolutia ruseasca aimpins valurile utopiei asupra Europei istovite iar dezechilibrul econo-mic §i s5r5cia au tulburat capetele oamenilor. Masele populare pier-zand respectul oligarhiei" i increderea intr-insa, s-au ridicat *i au ce-rut altceva. La noi, unde nimic nu era preg5tit pentru o schimbare radi-cal5 de regim, la§itatea p5turilor conduc5toare n-a opus nici o rezisten-ta asalturilor demagogice i s-a gfabit s5 arunce lest" in loc sa apereorganismul politic i social existent i sd-1 adapteze treptat noilor con-

juncturi. Sufragiul universal i expropierea au fost aruncate in gura

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 225

lupilor" si la anarhia europeana postbelica s-a adaugat o anarhie mora-la si materiala specific romaneasca. Ambitiile invätatorului Mihalaches-au desteptat odata cu ambitiile intregii sale tagme si cum se ridicasedeja deasupra colegilor sai prin presedintia Asociatiei si prin decorareacu Mihai Viteazul", a facut din camasa care ii ascundea posteriorul unsimbol si s-a pus in fruntea miscarii taranesti. Si fiindca, desi indraznetla fapta, era smerit la vorba, a ajuns ministru la un an dupà srarsitulrazboiului, intr-o zi in care isi pierduse toata lumea mintea. Prea inteli-gent ca &á nu-si dea seama ea a ajunge nu era nimic si ea' a se met:fineera totul si constient de lipsa sa de pregatire pentru posturile inaltede comanda, Mihalache s-a aruncat pe manuale. A citit tot ce a gasit,pe romaneste; a luat hapuri de frantuzeste si a inceput sa descifreze sitextele comandate la Paris. A inghiti nu inseamnä insa a si mistui, asaincat in cazul omului nostru asimilarea a fost mediocra. Mais il y availla bonne intention. Grija mare a lui Mihalache, in acele inceputuri alecarierei sale, era sa nu fie prins in delict de ignoranfd si pentru aceastavenea la consfatuiri cu lectia preparata, al-a sä reuseasca bineinteles &àimpresioneze pe cei de fata, mai toti familiarizati cu cartile, cu doc-trinele si cii teoriile. De multe ori se plictisea si el cu lectia" si lasandmanualele la o parte, o lua mai taraneste, punand numai bunul sau simtsi inteligenta sa naturala la contributie. Vorbea atunci cu miez, evocacu talent mizeriile celor multi, si impresiona. Mai tarziu, Mihalache alasat la o parte erudifia, care la dansul era o simpla spoiala, s-a multu-mit sa fie le paysan du Danube" si si-a tinut acest rang cu denmitate.In 1925 in* suferea Inca de situatia inferioara pe care i-o crea lipsa luide diplome universitare si de jacheta. Si fiindca suferea, se arata arta-gos in discutii, si susceptibil cu exces...

Pe cand democratismul lui Mihalache era astfel produsul contin-gentelor in mijlocul carora traise si al nazbatiilor postbelice demo-cratismul lui Stere era eflorescenta unui suflet excesiv, unei minti su-pra-acute tulburate prin mania analizei si printr-o enciclopedica erudi-tie care scrutase toate orizonturile... tiparite. Pe cand Mihalache trecu-se de la democratic la carte, Stere fusese impins de carte spre democra-tic. Persecutat, izolat, rupt din legaturile oamenilor Stere n-a traitani si ani de zile decat cu cartile si cu doctrinele abstracte. Fara sh co-boare in mijlocul poporului (n-a facut-o nici in Rusia, nici chiar in Si-beria unde a fost exilat) si sa-i cerceteze insusirile, nevoile si posibilita-tile, Stere a studiat in carti toate doctrinele si a sfarsit prin a alege una,

www.dacoromanica.ro


pe aceea pe care a simtit-o mai apropiath de suferintele §i de pomirilesufletului lui §i care se impka mai bine cu concluziile rationamentuluis5u. Stere a cunoscut omenirea prin operele ei tip5rite i a judecat fie-care popor dup5 ce era scris in cärti. Asa a cunoscut pe nemti, pe fran-cezi, pe englezi i chiar pe ru0 0 i-a f5cut despre dan0i o ideeincomplectà. Cum in materie de filozofie §i de sociologie romfinii nuau scris aproape nimic pe romani, Stere nu i-a cunoscut deloc...

Democratismul lui Madgearu era sincer §i el, izvoarele sincerithtiisale nu trebuiau c5utate nici in influenta mediului, nici in a doctrinelor.Constipat §i atrabilar, Madgearu tampise cartea", urmase cursuri inGermania, fusese elevul silitor al lui Werner i al lui Sombart, tocisezeci i sute de volume i se socotea depozitarul tuturor teoriilor, maiales al celor germane, in materie de economie politic5 §i de sociologie.Era convins c5 e singurul economist §i financiar al Romaniei §i inaceast5 calitate chemat s5 organizeze noile a§ezhri postbelice, care nuputeau fi aduse la indeplinire i in Romania decal sub senmul unei de-mocratii cu atat mai intransigente cu cat binefacerile ei erau mai putindovedite. Dezinteresat din punctul de vedere al intereselor sale mate-riale, Madgearu era lacom de putere §i neräbd5tor sà-0 poath valorificagenialele conceptii economice §i financiare. Fiecare zi de inthrziere iirodea ficatii, ii otthvea sufletul i il impingea sà" scuipe venin. In fond,era spurcat numai la vorb5, qi sub valurile de thut5ti ce ii curgeau dintrebuze se ascundea o inim5 bun5 §i naiv5. Negativ ca toti constipatii,Madgearu incepea prin a opune un viguros nu, in discutie, la mice pro-punere pentru a ceda apoi argumentelor conving5toare, c5ci nu eraun inc5p5tanat, ci un pornit deosebire mare. Fiindc5 era un pornit seda la oameni, ca cainii prin sate, fat-5 sä §tie pentru ce dar fiindc6 nuera inc5patanat, se imp5ca dup5 ce sfar§ea sá latre, cu oamenii pe careincercase sä ii rup5 cu coltii. Asa se aruncase asupra mea, din senin, petimpul Guvernului Averescu 0 se imp5case: in loc sà-0 infigà coltiiin mine ajunsese s5 i-i infig5 in sandwich-urile mele §i s5 m5 sustie inlupta mea pentru stabilizarea monetarà impotriva lui Vintil5 Br5tianu

care, in sufletul lui Madgearu, luase locul meu de inamic nr.1 .Casa mea inc5p5toare §i confortabil5 a fost timp de aproape trei luni

un centru pl5cut de intalnire pentru frunta0i democratiei §i ai arivismu-lui. Le serveam ceai i cafele negre, pthjituri, mezeluri §i aperitive...Curatau democratii tot, ca Ikustele, §i plecau multumiti. Mai putinmultumit thmâneam ins5 eu...

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1923-1926 227

Mai putin multumit fiindc5 imi dam tot mai bine seama, pe zi cetrecea de greutatile aproape de neinvins ce stau in calea unei intelegeride guvernare intre tar5nisti si noi. Aproape de neinvins, fiindca nu eraugreulati de ordin programatic, ci greut5ti ridicate de ambitiile personaleale unuia si ale altuia. Desi fusese inteles c5 in intrunirile de la mine nuse va discuta decal program, fiecare argument, fiecare cuvant pronun-tat nu urmarea decat un singur scop nem5rturisit: asigurarea portofoliu-lui ravnit. In loc sä fie obiective, discutiile erau subiective. Lupu pre-tindea Interne le, Madgearu Finantele, Mihalache Agricultura casa obtie aceste trei portofolii f5ceau cu totii rezerve cu privire lapresedintia lui Maniu, desi nu indrazneau sà cear5 locul de prim-minis-tru pentru partidul kr. Bineinteles aceste pretentii erau schitate numaiin treack, fara s5 fie puse in discutie, iar eu ma margineam sa observca asemenea chestiuni nu erau Inca la ordinea zilei...

Nici chiar Stere, cel mai dezinteresat in materie de portofolii, nurespecta ordinea de zi". Orice punct in discutie ii da prilejul unor nes-farsite digresiuni in care dup5 ce debala" cunostintele lui teoretice seavanta in tot felul de consideratii politice asa Inca pierdeam cu totiivremea si bateam cum se zice apa in piu5. Hot5rasem de comun acordsä nu ne ocup5m dee& de problema administrativ5, de cele fmanciare

economice si de perfectarea reformei agrare asupra celorlalte pro-bleme de guvern5mant intelegerea intre cele dou5 particle neprezent5ndnici o greutate.

Problema constitutionala fusese lasata la o parte, si acest simplufapt dovedea cat erau de ahtiati dup5 putere bunii nostri democrati. SiPartidul Nationall si Partidul far5nesc declaraser5 in Camera ca nu vorrecunoaste si nu vor aplica noua Constitutie votata de liberali dar sinationalii si tar5nistii Ii dau seam5 ca nu ii va chema Coroana la pu-tere cleat pe temeiul acestei Constitutii. A continua cu nerecunoaste-rea" intransigenta insemna si pentru unii i pentru altii inl5turarea de lasuccesiunea Guvernului Bralianu; a reveni asupra declaratillor solem-ne f5cute, o umilire greu de inghitit si greu de talmacit opiniei publice.In ultima vreme, Maniu declarase ca nu recunoaste Constitutia indrept, dar ca o recunoastere in fapt, ca lege fundamentala provizorie aStatului. Taranistii nu mai declaraser5 nimic, i fasaser5 lucrurile in-curcate, asteptand sa le descurce Dumnezeu. Si unii si altii au primit

I Fractiunea Maniu, inainte de fuziunea ei cu Iorga i cu mine.

§i

§i

www.dacoromanica.ro


sugestia mea, si anume sa lamureasca ca prin declaratiile lor anterioareinteleseserd numai sa urmareasca votarea unei noi Constitutii, in mo-mentul cand convocarea unei noi Constituante va fi posibila... Maierau i intr-un partid §i intr-altul intransigenti, dar conducerile lor erauplictisite de situatia inextricabila in care se bagasera, i neputand ie0dintr-insa cu cinste, amanaserdhotàrdrile de luat. Am socotit §i noi, incomitetul nostru restrans, ca chestiunea nu era la ordinea zilei §i amtrecut peste dansa.

Nu voi intra in amanuntele discutiilor noastre, cat pot s5-mi amin-tesc despre ele, fiindc5 amanuntele nu mai prezint5 nici un interes. Voinota numai cateva puncte esentiale. In solutionarea problemei adminis-trative s-a admis ideea descentralizarii regionale sustinuta de mine in1921 ca un prim pas pentru o descentralizare mai larga. S-a admis deasemenea §i autononiia satului, cenità de taràni0i, cu toate incercarilemele de a demonstra utopia unei asemenea reforme. In materie econo-mica am cazut cu totii de acord sa incurajam initiativa individualà, saingradim interventia Statului, sa garantam colaborarea capitalului strain§i s5 nu inlesnim crearea unei industrii artificiale §i parazitare dauna-toare agriculturii i menitä numai sa satisfac5 interesele bancilor libera-le. in materie financiark principiile sinceritatii bugetare i stabilizariimonetare pentru care ma fazboiam de trei ani de zile, au fost admisedup5 o lunga discutie in care Madgearu, care le aproba, a vrut sa nearate toata eruditia lui. In ce prive0e reforma agrafa, ne-am inteles sades5vagim operatiile de improprietarire care a0eptau Inca perfectarealor, sa o sfar§im cu nenumaratele procese Inca in curs §i sä corectamerorile facute i datorite in cea mai mare parte necinstei organelor deimproprietarire, §i &à luam masurile legale impotriva delicventilor.N-am avut sa refuzam tarani0ilor o noua improprietarire,fiindth n-aucerut-o.

Discutiile noastre s-au terminat de Craciun. A fost un fel de gentle-man-agreement" cum spun englezii, caci n-am atemut nimic pe hartie,dar a ramas ca punct ca§tigat 0 pentru opinia publica ca celedouà partide populare se intelesesera asupra unui program de guverna-re... Mai rámanea un nimica tot: sa se inteleaga i asupra constituiriiunui Guvern §i asupra alcatuirii listelor de candidati in alegeri! Cititoriivor vedea mai la vale cum au fost rezolvate §i aceste igeutati saumai bine zis cum n-au fost rezolvate!

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 229

Din aceste conferinte, cu clipele lor agitate si cu altele monotone cain toate intrunirile, mi-au ramas cateva icoane de neuitat. Inchid ochii

v5d pe Iorga, asezat intr-un fotel, b5tand masura cu piciorul dreptaruncat peste cel stang, cu ochii atintiti la us5 ca sa vada daca nu cum-va infra' Stere tacand i mancand. N-a spus un cuvant, el vorbaretul,in nici una din cele dou5 sedinte la care a asistat. Venise de politetepentru mine, dar nu era in mediul lui, §i nu vorbea niciodata in chestiu-nile care nu-1 interesau. Venise mai tarziu, si cum ii oferisem o ceasc5de ceai si sandwich-uri rn-a intampinat cu un refuz: Multumesc, nuiau niciodat5 nimic intre mese..." Dou5 minute mai tarziu, si-a tras fo-telul lang5 masà, a golit una dupà alta cinci cesti de ceai si a inghititvreo 20 de sandwich-uri si gandindu-se la altceva! Asa eraomul! Nu putea sta fara sa' fac5 ceva; hofarat s5 nu ia parte la discutii,neindfaznind sa-si scoala fittlicele din ghiozdan i s5 fac5 corecturi, sausà ia o carte si sä citeasc5, se pusese pe mancare, si trage-i!

\rad pe Maniu, reticent si cu aparente de fat5 mare, incercandcontrazic5 pe Stere i atacandu-1 asa cum o leoreta ar fi putut ataca unmistret... M5 rog dumneavoastra, aveti dreptate, dar nu e tocmaiasa... S5 vedeti, la Budapesta..." inainte cu argumente sub-tile si de multe ori cam anemice... Mistretul, se oprea cateva minute, ru-mega, ragaia, apoi se arunca asupra leoretei, i o f5cea harcea-parcea!Incoltit, Maniu incheia: Aveti dreptate, desigur, dar vedeti dumnea-voastrà ma rog, la noi in Ardeal..."

Ardelenii d-tale au famas suflete de iobagi!" urla Stere, si cu omina' puternic5 ca s5 dovedeasc5 c5 sufletul lui era suflet de st5pan,Inha trei sandwichuri deodata si musca din ele...

11 v5d pe Lupu suduindu-se cu Madgearu, amenintandu-1 cu guraplin5 in care prajiturile se amestecau cu injuraturile, i pe subtilul Iu-nian despärtindu-i cu un: Da ce, va credeti la Camera? Nu va dati sea-ma ca ati devenit boieri?"

Din fericire, toate s-au sfarsit fara bátaie si cu bine, relativ. Zic rela-tiv fiindc6 desipeprogram am ajuns, chipul, la o intelegere, pe m5surace ne intelegeam mi-am dat seam-á cat de putin cantarea programul insocotelile acestor doctrinari manati numai de ambitiile lor personale.Interesele tarii i principiile in slujba carora se declarau cu atata ifbs,erau pentru ei floare la ureche. i imp5carea ambitiilor personale imipärea foarte grea, daca nu imposibila.

prajituri...

sa

si

si

9

www.dacoromanica.ro

230 CONSTANTTN ARGETOIANU

Dui:4 lichidarea sindrofiilor mele politice m-am intrebat, cuprins deoarecare descurajare, daca nu trebuia sa schimb inc5 o data' macazul *isa vad daca nu era rost s5 pun la cale un Guvern ra e a concursul Partidu-lui Taranesc. Dupa lungi ezitari am inlaturat insa o asemenea schimba-re de plan. Un Guvern al Partidului National cu rivalitatea Iorga-Maniuin5untru §i cu coalitia Partidelor Liberal §i Pranesc in afara, eradinainte sortit infrangerii. Mi-am adus aminte cum au manevrat libe-ralii pe t'arani§ti in 1921 impotriva Guvernului Averescu, Guvern ceprezenta o suprafat5 incomparabil mai rezistenta decat aceea pe care arfi putut-o infat4a bicefalul Partid National. Un Guvern Maniu (de unGuvern lorga sau $tirbei nu putea fi serios vorba) in flanc cu Bratienii,cu bancile lor, cu toti taran4tii atat de darzi, de aprigi i de zgomoto0,cu Averescu gata la orice abdicare numai sa guste inca o data puterea

i pandit de toate sagetile otravite ale Camarilei, nu putea ajungenici /Jana la alegeri. Trebuia sa merg inainte pe calea apucata, fie chiardaca aceasta cale ducea la un calvar. Cu atat mai rau pentru mine, dacainainte de a porni nu ma preocupasem mai serios de calitatea celor cucare trebuia sa fac drumul...

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL XIX-LEA

Lovitura Printului Carol intalnirea cu Lupeasca in FrantaHotkarea de a nu se mai inapoia in tar-a Motive le care au pro-vocat aceasta" hotdrdre Renuntarea Printului la drepturile saleconstitutionale Consiliul de Coroang de la Sinaia Hotararilede la 4 ianuarie 1926 Consecintele politice ale actului Printu-lui Carol i tulburarea raporturilor intre particle.

o

Pe cand m5 frAmantam Cu gandurile mele §i nu &earn solutiace-mi trebuia, un eveniment se preg5tea care urma s5 tulbure adanctoat5 viata public6 romaneascA §i sà modifice raporturile dintre diferi-tele noastre forte politice: in ajunul Cr5ciunu1ui a izbucnit bomba Prin-tului Carol!

Cam pe la 20 decembrie nu mai tin bine minte data Printulplecase la Londra s5 reprezinte pe Rege la funeraliile Reginei Alexan-dra, v5duva lui Eduard al VII-lea §i mätu§a Reginei noastre. TrimitereaPrintului Carol a fost hotarat5 i pus5 in executare in cateva ceasuri.Prevenit la ora 11 dimineata, Printul a trebuit sa plece la ora 3 dup.&amiaz5 ca s5 poat5 ajunge la Londra la timp pentru inmormantare, §i aplecat insotit de aghiotantul i confidentul s5u colonelul Condiescu.

Dup5 cateva zile, zvonuri de necrezut au inceput s5 circule in Bucu-re§ti despre purtarea scandaloas5 a Printului la Londra, de unde, indat5dup5 inmormantare ar fi §ters-o farà m5car sà participe la masa de fa-milie la care fusese poftit, i farà s5-§i ia r5mas bun de la Regele §i dela Regina Angliei. Se mai optea c5 fugise din Londra ca s'a se intal-neasc5 la Paris cu o doamn5 Lupescu §i lumea se intreba cine eraaceast5 doamn5 Lupescu. Eu §tiam cine era, §i tocmai fiindc5 §tiamcine era, nu mi-a venit sa" cred c5 zvonurile puteau fi intemeiate. Catenu se povesteau la Bucure§ti, dezmintite a doua zi de fapte! De data

www.dacoromanica.ro


asta ins5 zvonurile n-au mai fost dezmintite a doua zi, ci conflrmate.Ba se mai adAuga c5 Printul intentiona s5 renunte la drepturile sale desuccesiune la Tron §i sä nu se mai reintoarc5 in tara... Am alergat laCostica Hiott, pe care 1-am gasit cu o mutra de un cot i care rn-a prirnitcu cuvintele: Ce zici de nenorocirea asta Argetoianu? E mai r5u decdtse spune. A plecat sA se sinucid5. Chestiunea cu femeia e secundarksimplà garnitua E nebun! Ce zici, Argetoianu?" Ce sA zic; mi s-autaiat picioarele, am c5zut pe un scaun 0 n-am mai zis nimic...

Nu mai v5zusem pe Print din iunie. Petrecusem foarte putine zile laSinaial, iar in toamn5, inapoindu-m5 la Bucure0i am aflat ca lucrurilemergeau prost intre dânsul §i Printesa Elena, asa incat nu le-am datghies, a0eptAnd sa fiu chemat, daca ar fi avut chef sa ma vadk Dar nurn-au chemat. Raporturile mele cu Printiil Carol erau de natur5 pur po-litick §i asa au r5mas pAn5 la sf5r0t. Nu rn-am varat niciodatA in inti-mit5tile lui i am famas totdeauna strain de poreariile pe care le-a sa-vApit. Politice§te, 0iam ca continua s5 fie al5turi de noi §i atAt imi erade ajuns. Dau aceste lämuriri ca sa explic cum s-a facut c5 n-am fostdeloc in curent cu zbuciumkile sale sufletqti din toamna anului 1925.Aflasem la Sinaia, ca toat5 lurnea e5 se amorezase de sotia unui cApitanTempeanu, de la Van5torii de Munte, o roFovan5 frumu0c5. Veneanoaptea la vila Carola2, cand c5pitanul nu era acask §i da cu pietricelein geam pang iqea duduia la fereastra, i cocoanele care surprinseser5de mai multe ori manevra §i mi-o povestiserk faceau mare haz deaceast5 idila. Intr-o zi, luam aperitivul la Capp; douà dame au trecutpe teras5 §i Paul Prodan mi-a indicat pe una din ele ca fiind doamnaTempeanu despre care incepuse sä se vorbeasca. Pada s5 ma intorcstam cu spatele la teras5 damele au trecut asa Inc& n-am putut prin-de dee& farmecele posterioare ale ibovnicei Printului. Nu i-am vazutfata decdt 13 ani mai tarziu, in plin5 glorie, la un bal al AsociatieiFinantei i Marei Industrii"... tii ca e evreica?" a adaugat Prodan...La Bucure0i am aflat c5 mai era i curvA i c5 se da, indata dupar5zboi, pe ativa franci. Dezgustat, Tempeanu ceruse divortul, care toc-mai se pronuntase i doamna Tempeanu de la Sinaia devenise la Bucu-re§ti doamna Lupescu. Nimeni nu aduse importanta acestei aventuribanale, i cercurile Palatului erau mai preocupate de crescinda tensiu-

' N-am achizitionat vila din Strada Mondstirii decAt in 1927 si a trebuit sa o refacclici era minatà. Nu rn-am putut instala in ea decfit in 1928. In 1925 sotia mea petrecusevara la Ungarth unde am cobordt si eu din cand in cand pentru 2-3 zile.

2 0 anexa a pensiunii Ungarth.

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1923-1926 233

ne dintre Print si Printes5 decfit de leg5tura cu d-na Tempeanu-Lupes-cu, socotità un pass-temps" vremelnic. Se spunea chiar c5 PrintesaElena impingea pe Print in bratele Roscovanei, ca s scape de asiduità-tile conjugale, care o plictiseau. Printesa suferise ingrozitor cu sarcina

nasterea fiului sàu Mihai, i pentru nimic in lume nu vroia sa mairàmãnà o data insarcinat5...

Unii au afirmat mai t5rziu Ca Printul Carol aranjase" toate dinainteca sa nu se mai intoarc5 si s5 ramana in str5in5tate cu Lupeasca altii,ca toate au fost puse la cale de Bratianu si de Stirbei i ca Carol a cazutvictima celor doi cumetri care se temeau de Domnia lui. Multi in fineau ramas convinsi c5 neasteptata hot5fire a Printului Mostenitor aco-perea un mister, qi cate legende nu s-au creat! Nu s-a spus ca Printul asurprins pe Stirbei dupá o perdea, in camera Reginei, si 1-a p5Imuit?Nu s-a povestit c5 a trimis lui Bratianu o scrisoare prin care-1 preveneaca nu era loc in Romania pentru amandoi i cá unul din ei trebuia s5disparà? Nu s-a scris ca moralitatea lui (!!) n-a putut s5 se impace cumoravurile desfrdnate" ale Reginei si cu... coarnele ilustrului &Au pa-rinte? Nu s-a soptit ca o drama ingrozitoare", f5r5 &à se arate care, darse va afla odatà, a determinat neasteptatul gest la Mostenitorului Tro-nului?

Printul Carol a fost in mare parte räspunz5tor de crearea acestor le-gende, care ii conveneau, ca sa acopere márs5via faptei sale. A 15sat in-tr-adev5r un val de mister, &à planeze, de la inceput paria la sfarsit, asu-pra evenimentelor care au precedat hotardrea sa, hot:it-ire pe care nu ajustificat-o deca prin argumente laturalnice sau prin invocarea unorfapte pe care le tainuia. Cand s-a inapoiat in tara, prima mea intrebare afost: De ce ai plecat?" intrebare la care mi-a raspuns: Am sd-tispun odatd i ai sä vezi ea am avut dreptate..." Nu mi-a spus insaniciodat5 nimic. i tot asa a fost si cu altii. In interviul pe care 1-a datziaristului danez Bogholm si care a fost publicat in ziarul fiancez LeMatin din 7 ianuarie 1926, si in care s-a arkat pe rand monarhist, t5r5-nist si fascist, Printul Carol a explicat dezertarea lui prin faptulBr5tianu a cautat sà-1 sileasca sä renunte la Tron". Adica cum? El, ca-re nu putea sà-1 sufere, a plecat tocmai ca sä fac5 pl5cere lui Bratianu?Fiindc5 se supärase ca. zisul Bratianu nu-1 numise in Consiliul de Re-genta, pe timpul absentei Regelui din tar5.1? Motivul marturisit era co-piláresc. In actul sau oficial de renuntare, n-a dat nici macar

1 adtitoria Regelui din 1925 la Paris si la Londra.

atat...

M

cS

www.dacoromanica.ro


DacA Printul Carol ar fi disp5rut din Istorie dup5 fapta sa din de-cembrie 1925, e probabil c5 a fi r5mas i eu nedumerit asupra re-sorturilor care I-au aruncat dincolo de granità i mi-a fi thurit probabil0 eu o legenda intemeiatd pe putinul ce cunoscusem dintr-insul pdndatunci, putin care nu ii era defavorabil deloc. Din nenorocire, eveni-mentele ni 1-au readus in 1930 (0 cu at5 n5dejde 1-am primit!) si I-ampdscut zece anil Am vazut limpede in sufletul lui de veleitar, i mi-am15murit pe deplin i actul din 1925. Premeditare? Br5tianu? Stirbei?Moralitatea Reginei? Complot? Mofturi! Fuga lui n-a fost decit faptaunui degenerat priapic care a dat cu piciorul la tot ca s5 satisfac5 acealibido" pe care Freud a analizat-o atat de bine in 1ucr5ri1e sale. C5 inmomentele lui de depresiune nervoas5 s-o fi gandit la o renuntare laTron ca s5 scape de tot ce ii sta in calea pornirilor sale erotice, e foarteposibil dar ca s5 fi thcut un plan de evadare e exclus. C5 ura cu toat5inc5p5tanarea lui de nevropat i pe Bratianu i pe Stirbei c5 nu iubeape mum5-sa este iar50 sigur, dar c5 sa le fi sacrificat viitorul s5u deRege este i mai exclus.

Ipoteza unui complot intre Brätianu i Stirbei trebuie i ea exclusa,de0, §i unul §i altul nu-1 puteau suferi. Brätianu era foarte tulburat deideea unei intotdeauna posibile schimb5ri de Domnie, mai ales ca Re-gele Ferdinand era de s5n5tate ubred5, 0 se intreba cu ingrijorare ceva da Carol dupà suirea lui pe Tron. Dar de aci 135115 a complota" eradeosebire mare. Si in tot cazul un asemenea complot nu putea fi pus lacale cu complicitatea victimei. S-a spus ca Brätianu a fost acela care atrimis pe Lupeasca dupa Print ca s5-1 ademeneasca i s5-1 hotkasc5 laruptur5. Mai tarziu, Bratianu mi-a dezmintit cu energie faptul §i Con-diescu mi-a m5rturisit era in toate confidentele indragostitilor ca.

Lupeasca a par5sit Bucure0ii in secret a doua zi dup5 plecarea luiCarol care n-a aflat decal la Londra despre prezenta ei la Paris.

Nu incape indoial5 ea' toat5 lovitura a fost pus5 la cale de Lupeasca§i c5 Carol, care i-a g5sit intr-insa femeia care 1-a ingenuncheat pe via-ta, s-a supus ca un cazut i decazut ce era. Fire de masochist, jidoavcathcea dintr-insul ce vrea, cfind il strangea... in brate. Femeie de0eaptà,Lupeasca §i-a dat seama c5 lucrurile nu mai puteau merge cum mer-geau, ea" criza era iminenta i c5 un deznod5m5nt era fatal. Carol trebu-ia sa" lichideze fie c5snicia sa cu Principesa Elena, fie legatura sa cudansa. Si cum il 0ia slab i influentabil s-a temut, ca sechestrat i des-partit eventual de dánsa, sub presiunea Regelui, Reginei §i Guvernului,

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 235

scdpat de sub influenfa sa directd, sa nu se scuture de jugul ei, intr-unmoment de luciditate sexuala, cum facuse deja cu Zizi Lambrino. La oprecara legatura cu Principe le MWenitor al Romaniei, Lupeasca apreferat una pe viata cu Principe le Carol de Hohenzollern, §i a hotaratsa se prabwasca cu dansul de gat intr-un scandal din care nimeni sanu-1 mai poata scoate. Dupa spusele lui Condiescu, d-na Lupescu a in-cercat de mai multe ori sa convinga pe Print sa plece cu dansa, fara sa-1poata aduce la o decizie. Probabil ca veleitatile sale de renuntare la Tronerau consecutive acestor scene... Vazind ca nu-1 poate hotari &à fugacu dansa, afurisita ferneie a gasit in neateptata trimitere a Printului laLondra un foarte nimerit prilej sa-qi incerce norocul, i a plecat dupa el.

Singur, intre cracii damei Carol a fost un om pierdut. E probabilca a incercat sa reziste, dar a fost invins, i restul se cunoate. Ca a lup-tat, ea' n-a fost el initiatorul in aceasta drama, o dovedqte deceptia cucare a primit pe Costica Hiott la Milano cand acesta i-a prezentat lasemnatura actul de renuntare, o dovedesc lacrimele pe care le-a varsatdupà semnaturai, o dovedesc ideile de,.sinucidere, naive i copil5.re0,care i-au trecut un moment prin minte. Intr-adevar in scrisoarea adresa-fa Reginei2, prin care anunta parintilor sai irevocabila hotarare de de-zertare a datoriilor sale de Print Motenitor qi de sot, Carol a propus osolutie romantica pentru evitarea scandalului, i anume sa se poves-teasca cd intr-o plimbare de-a lungul lacului Garda cdzuse cic automo-bilul in apd si se inecase ... i adauga dezamagitul Print: Cine tiedaca lucrurile nu se vor int5mpla chiar ap; in tot cazul voi dispare i

nu se va mai auzi de mine..." 0 ultima dovada ea Printul Carol n-a fostpromotorul" planului de renuntare la Tron, e ca, indata ce s-a trezit ainceput sa lucreze la reca§tigarea drepturilor sale, i nu §i-a dat pacepana nu s-a inapoiat in tara, in 1930, cu riscul vietii sale.

Am spus mai sus ca Bratianu §i Stirbei n-au complotat contra Prin-tului ca sa-1 impinga sa plece, i ca nu ei au trimis pe Lupeasca dup5dansul. Nu e mai putin adevarat ca n-au facut nimic ca sa impiedice peCarol sa-0 desavapeasca prostia. Dupà cum Lupeasca a profitat de pri-lejul pe care soarta i-lpusese la indemank ca sä impinga pe nenoroci-tul Print in prapastie, tot astfel s-au folosit i Bratianu §i Stirbei de im-prejurari ca sa pecetluiasca in graba o situatie ce ii scapa pe ei de un

1 Fapt mie raportat de C. Hiott.2 Copia acestei scrisori mi-a fost citità de C. Hiott. 5i Averescu poseda o copie pe

care mi-a ardtat-o in 1934.

S

www.dacoromanica.ro


vr5jma§ personal §i tam de un Rege nefast. Repede, s5 nu se fazgan-deasc5! Ce e mai greu de 15murit, e cum au izbutit s5 atrag5 in jocul krpe Regina Maria, care, ori§icum, n-ar fi trebuit s5 uite sentimentele eide mama care, dup5 cum mi-a spus-o de atatea ori, preg6tise peCarol ca sd domneasc5"! Regina Maria era o mare ambitioas5 qi legasen5dejdi mari de domnia lui fiu-s5u Carol, socotind c5 va juca pe lang5dansul un rol covar§itor de inspiratoare". N5dejdi, care de altminteriau fost dezmintite ulterior, c5ci Printul Carol urcat pe Tron a calcat-oin picioare pada a murit. Se vede ea' cei doi cumetri au convins-o caavea un rol mult mai insemnat de jucat cu un Rege minor, §i cu o Re-gent5 supus5... Oricum, ce e sigur, e c5 Regina a devenit punctul derezistenfd, impotriva incerearilor de imp5ciuire ale Regelui Ferdinand,un alt veleitar, galvanizat §i el prin vointa unei femei de§i la dansulpatima n-a jucat nici un rol, ci numai slàbiciunea. Atat in Consiliul deCoroan5 de la Sinaia, din 30 decembrie, cat §i in audienta lui lorga dela Cotroceni din ziva de 4 ianuarie 1926, Regele Ferdinand s-a infati§atabulic, cu ochii scur§i, cu gesturi incoherente §i sacadate, ca o p5pu§5ale c5rei sfori le trägeau altii...

Am o dovad5 irecuzabil5 c5 Regina, de§i facea pe nenorocita §i pedisperata de plecarea fiului sau preferat, n-a voit cu nici un pret reve-nirea" lui Carol. Intr-adev5r, indat5 ce am aflat despre primirea scriso-rii Printului, m-am dus la Simky Lahovari, dama de onoare §i confi-denta cea mai intim5 a Reginei, §i i-am declarat cd imi iau angajamen-tul sd aduc pe Carol inapoi, dacd Regele si Regina (pusesem pe Re-ge" de politet5) md autorizau sd o fac. Simky a fost foarte impresionat5de propunerea mea, mi-a multumit, §i mi-a spus cà imi va da r5spuns135115 seara. Seara a trecut pe la noi §i mi-a adus r5spunsul Suveranilor:Majestatile Lor imi multumesc foarte mult, dar hotdraserd sd trimitdpe Costicd Hiott, si deplasarea mea nu mai era necesard ...

Ori rostul trimiterii lui Costic5 Hiott era cu totul altul. Hiott n-a avutmisiunea s5 impace pe razvfatit §i s5-1 conving5 s5 se inapoieze la dato-rie, ci dimpotrivd sci-1 facd sd semneze fdrd nici o rezervd urmatoarea de-claratie de renuntare prin care nenorocitul i§i pecetluia defmitiv soarta:

Declar prin aceasta ea main; in mod irevocabil la toate drepturile,titlurile §i prerogativele de care, in virtutea Constitutiei §i a StatutuluiFamiliei Regale, m-am bucurat pan5 azi ca Principe Mo§tenitor al Ro-maniei §i ca membru al Familiei Domnitoare.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 237

Renunt totdeodat5 la drepturile ce mi-ar reveni prin legile t5rii asu-pra fiului meu a averii sale.

Mai declar c5 nu voi avea nici o pretentie asupra drepturilor la caream renuntat de bun5 voie i din propria mea initiativ5 i ma angajez,pentru binele tuturor, s5 nu ma intorc in tara timp de zece ani, iar dupáexpirarea acestui termen s5 nu ma intorc farà autorizatia Suveranului."I

Costica Hiott tralse 0115 atunci o viatA de om cumsecade. Ban-du-se coad5 de topor, §i-a necinstit batranetile. Dar se incuscrise cuStirbei, i viata de Curte (!) ii faiase toat5 rivna sa de independent5...Condiescu care, cu invoirea Regelui, nu parasise pe Print §i care 1-aasistat in acele grele momente, mi-a povestit c5 Carol atepta vizita luiHiott cu neräbdare, gata s5 cedeze la suplicatiile lui i sä se inapoiezein tara. Spre marea lui mirare, Hiott a salutat, n-a spus nici o vorb5, i-aremis o scrisoare din partea Reginei i i-a prezentat nota de plata._adic5 declaratia redactata de Constantinescu-Porcu, rugandu-1 s-o co-pieze cu mina lui i s-o semneze. Printul a deschis scrisoarea Reginei:regrete, lacrimi, reprowri §i sfaturi dar nici o incercare de imp5care,nici aci... Carol i-a muFat buzele, a mototolit scrisoarea, i a spus:bine". A luat declaratia, a citit-o, n-a facut nici o observatie, a co-piat-o i a isc5lit-o, ad5ugAnd: Milano, 28 decembrie 1925"...

Numai dupà aceste 15rnuriri ale lui Condiescu am priceput de cen-au vrut s5 ma trimitä pe mine la Milano, §i au trimis pe Costic5 Hiott.Pe Hiott 1-am v5zut la inapoierea sa, dar mi-a povestit lucrurile cu totulaltfel: Printul n-a vrut s5 §tie de nimic, §i a semnat actul fara nici ogreutate. E hot:Alit i pornit impotriva tuturor... Nici tu n-ai fi pututsà-lindupleci!" Dovada c5 propunerea mea fusese discutata §i respins5in comitet", era c5 §tiuse i Costica Hiott despre ea!

Sedinta Consiliului de Coroan5 de la Sinaia, din 30 decembrie afost agitat5. Lumea politica fusese surprinsa de eveniment qi partideleau fost silite sa ia pozitie fara deliberari §i chibzuiri. In Partidul Natio-nal lovitura a fost greu simtità, excluderea Printului Motenitor fiindsocotit5 ca o inst5pinire §i mai desavApita a lui Brätianu i a PartiduluiLiberal asupra Coroanei. In afar5 de aceasta consideratie de ordin ge-neral, Iorga i cu mine eram oamenii politici cei mai apropiati de Prin-tul Carol, astfel Inca intra in joc §i o notA personalà. Excesiv ca in toa-

I Nu lipsea decdt formula: Pentru cheltuieli si speze va ingriji intreprinderea".Hiott era inaircinat sã linisteascd in aceastä privintd pe Print!

si

www.dacoromanica.ro


te pornirile lui, Iorga luase atitudine pe fat5 ostil5 renunt5rii Printului laTron i perora peste tot locul, ridicindu-se impotriva lui Brätianucare forta nota i mina Regelui". F5r5 s5 scuze purtarea lui Carol, daraproape, dansul sustinea cà actul de renuntare nu trebuia primit, ca tre-buia s5 se vorbeasc5" Mostenitorului Tronului §i se oferea §i dinsul s5plece §i s5-1 aduc5 inapoi. Inca ma privea pe mine, dezarn5girea eramare. Din cite am povestit pin5 acum s-a putut vedea cà pusesem marinädejdi in viitorul Rege i c5 politiceyte ma intelesesern perfect cu el.Nu era mai putin adevärat cã fuga lui cu limba scoasA dup5 o femeie,da mult de gindit, cu atit mai mult c5 faptul se intarnpla pentru a douaoath'. Eram nedumirit. Irni venea greu sà renunt la iluziile pe care mi lefAcusem, dar ma intrebam pe de alta parte dac5 se mai putea pune untemei pe mintea unui om care renuntase la formidabila perspectiva de astapini o tarà, ca s5 alerge consecutiv dupä dou5 tide. M5 simteamadinc afectat, dar rn-am abtinut de la orice comentariu public, rarna-nfind totu0 de partea celor care dezaprobau decapitarea Dinastiei, carecereau anularea actului de renuntare i o readucere a Printului pe c5ilenormale ale indatoririlor sale. Maniu i ardelenii, mai putin apropiatide Carol, pe care-1 frecventaserà foarte putin doreau totu0 i ei oimp5care, din spirit dinastic, §i mai ales fiinded simtisera cat pret puneaBrAtianu pe exoflisarea Mostenitorului Tronului.

La taranisti, sentirnentele erau irnp5rtite, i mult mai reci. Partid destinga radicala, orientat spre Rasarit, monarhismul lor era cat se poatede temperat, i oarnenii nu puteau s5 uite ca de and ap5ruser5 pe scena

Coroana Ii socotise ca inamicii ordinii stabilite §i ii tratase inconsecintà. Cu sau farà Carol, Dinastia nu-i inalzea. Conducátoriitaran4ti n-au vazut in scandalul Printului Carol cleat un nou prilej säloveasc5 in Br5tianu. Din momentul in care Bfatianu s-a ridicat impo-triva Printului, ei s-au declarat pentru el. Dar ii cam dezgusta i pe din-

nes5buitul gest, §i mai era i lucratura lui Stere, cum5trul lui Stirbei,care c5uta s5 conving5 pe Mihalache, et consorts" c5 prilejul era bine-venit pentru o apropiere a partidului de Rege, care va fi recunoscátorpentru concursul dat in cele mai grele imprejurki ale vietii sale. Si nuva uita nici Br5tianu aceast5 mina de ajutor... Ura irnpotriva lui Bra-tianu a fost insa mai tare, §i decfit dezgustul provocat de ru0noasafug5, i cleat ademenirile lui Stere: Partidul pranesc s-a clasat §i el, inmarea lui majoritate, impotriva celora care voiau s5 o sfar§easca larepezealá cu Carol.

sii

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 239

Singurul partid in afara de liberali bineinteles care s-a pro-nuntat categoric impotriva Printului a fost partidul lui Averescu. luteCarol i Averescu, antipatia era reciproca 0 generalul se mai pro-nuntase o data la Ia0, in 1918, cand cu fuga la Odessa, pentru exclude-rea fugarului de la succesiunea Tronului. Averescu mai avea 0 un mo-tiv politic sa sprijine pe Bratianu: lepadat de opinia publica, cu popu-laritatea complect macinata, cu cadre de partid rudimentare dansulnu mai spera sa ajung5 la putere cleat impus de eful Partidului Libe-ral. Intarirea lui Bratianu fata de Coroana, prin alungarea Printului,convenea deci de minune generalului, care prin atitudinea lui a maitras, pe de altà parte, o polita de recunotinta asupra adevaratului Sta-pan al Orli.

efii de partid, Iorga, Maniu, Mihalache, general Averescu au fostconvocati in ziva de 30 decembrie la un Consiliu de Coroana fixat pen-tru a doua zi 31, la orele 4 p.m. la Sinaia. La acest Consiliu, in afara deGuvern §i de efii de partide, au mai fost poftiti pre§edintii CorpurilorLegiuitoare Pherekyde (Senat) i Orleanu (Camera), Vaida-Voievod i

generalul Coanda ca foti prqedinti de Consiliu, Buzdugan, primulpre§edinte al Curtii de Casatie i ca fost §ef al Armatei in timpul razbo-iului generalul Prezan. $i a mai fost poftit, in partibus infidelium",prietenul nostru Stere adus pe ascuns la Sinaia sa nu-1 vad5 Iorga inscopul care va apare numaidecat.

Toti cei convocati au sosit la Sinaia joi dimineata 31 decembrie cuun tren special, afara de Stere venit cu automobilul lui §tirbei. $efiiopozitiei nu §tiau exact pentru ce fuseser5 chemati, daca pentru pro-nuntarea unei decaderi a Printului de la drepturile sale, sau pentru satis-facerea unei renuntari a acestuia. Precizez faptul mai ales pentru Iorga,Maniu i Mihalache, pe care i-am dus la garà §i care, pana in acel mo-ment, nu fusesera 15muriti. Demersul lui Costica Hiott (in ce privea re-zultatele lui) ca i scrisorile schimbate cu Printul Carol fuseser5 tinutesecretel 0 se spusese celor chemati c5 Majestatea Sa ii va primisuccesiv in audienta inainte de Consiliu i ii va pune in curent cu si-tuatia".

Scopul urmarit de Guvern era sa obtina unanimitatea in Consiliulde Coroana ca sa taie lui Carol orice veleitate de revenire asupra hot&rarii sale. Pentru atingerea acestui scop, trebuiau ademeniti recalcitran-

1 Costica Hion nu mi-a facut confidentele lui dee& dupA 4 ianuarie.

www.dacoromanica.ro


tii: Iorga, Maniu, Vaida §i Mihalache. Pe Mihalache, s-a insárcinat Ste-re sä-1 intoarc5; pe lorga, pe Maniu i pe Vaida trebuia sä ii conving5bietul Rege, care se abandonase complect initiativei Reginei montalaà flanc" de Bfatianu i de tirbei. Cum a sosit trenul in Sinaia, Iorga ati§nit direct la Pe liwr §i o scen5 dramatic5 a avut loc intre el i Rege.Dup5 ate mi-a povestit Iorga, bietul Ferdinand era ap de deprimatincit aproape nu putea vorbi. A ar5tat scrisorile, a citit declaratia derenuntare a Printului i a rugat pe lorga sä-1 ajute in nenorocirea sa deRege i de p5rinte, silit s5 primeasc5, in interesul t5rii, renuntarea fiuluis5u la drepturile sale de Motenitor al Tronului i de Print... Iorga a ce-rut s'a se arnfine hotãrfirea, sa" se intervie pe lfinga Print i cu tot darul luide vorb5 a c5utat s5 conving5 pe Rege de gre§eala ce se face .yi de con-secintele posibile intr-un viitor mai apropiat sau mai depärtat... Regeleasculta ca impietrit, i din cand in cfind repeta cuvintele: Nu se poate,nu se poate!... Cu Carol s-a terminat, nu e apt pentru Domnie!" In celedin urm5, Iorga a declarat Regelui c5 r5mane la p5rerea sa, dar cd nuvrea sali ingreuieze sarcina si cc-L-1 va ajuta sd urce calvarul s5u...

Nu tiu ce va fi vorbit Regele cu Maniu 0 cu Vaida in audientele lornu mi-au spus-o i nu i-am intrebat. Probabil ins5 ca, cu emotia

vechiului prieten al Dinastiei in minus, lucrurile au decurs ca i in in-trevederea lui cu Iorga: i Maniu i Vaida au trebuit &à cear5 o amânare0 s-au supus apoi vointei Regelui dup5 ce au constatat cA hotararea saera ireductibia

Cu Mihalache s-a f5cut mai mult teatru, s-a negociat chiar. $efulPartidului Tar5nesc venise la Sinaia hot5rat la o atitudine dfirza impo-triva lui Bratianu, i s5 voteze contra acceptarii renunt5rii. Ce ii va fispus Stere n-am putut afla, i nici nu ma prea interesa. Ce Siu e c5 Ste-re a facut de trei ori naveta intre Mihalache i Stirbei i cA in cele dinurm5, in edinta Consiliului de Coroank Mihalache s-a ar5tat mieluel0 n-a cenit nici macar o nouà interventie pe 15110 Printul Carol, caManiu, Iorga, §i Vaida cu care nu s-a solidarizat...

edinta Consiliului de Coroan5 s-a deschis la orele 4 dup5 amiaz5.Deschizand §edinta, Regele a inceput prin a declara cd n-a convocatConsiliul ca sd-i ceard un sfat, ci ca sd-I pund in cunostinki cu liotdra-rea luatd si sd ceard inembrilor sdi sci-1 ajute sci aducd la indeplinireaceastd hotcircire ... Aceast5 intrare in materie" n-a fost reprodus5 innici o dare de searna, i nici mentionat5 in comunicatele oficiale. Ea afost insa determinanta pentru atmosfera edintei a carei temperaturà a

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 241

c5zut imediat sub zero. Averescu a facut observatia ca" nfasura ce se luaar fi trebuit &à fi fost luat5 de mult, &à dansul o aprob5 rar5 nici o re-zerv5 si cä st5 al5turi de Rege cu toate puterile sale. Mihalache a spusc5 Regele, ca reprezentant al Monarhiei si al Natiunii, si ca unul carecunoaste de aproape imprejurarile, este cel mai in masurà sä judecedac5 gestul Printului Carol pericliteazA interesele Monarhiei si deci aleTärii si mai ales dac5 i le pericliteaza in mod iremediabil. Dac5Majestatea Sa este irevocabil hot5rfità s5 primeascA renuntarea Princi-pelui Carol a incheiat Mihalache declar in numele partidului pecare-1 reprezint cd md aldtur acestei hotdriiri". Maniu a cerut ca inain-te de a se primi renuntarea Printului, s5 se fac5 un demers solemn pelfing5 dansul, ca s5 revie asupra actului s5u. i in asteptarea acestuidemers se 1 se suspende (!) sedinta Consiliului de Coroan5. De altfela incheiat si dansul hotArfirea Majest5tii Sale in aceast5 chestiune,ne va gdsi aldturi de M Sa". Vaida s-a declarat de acord cu cele spusede Maniu, si a conchis ca si dansul.

Singur Iorga a vorbit 15'murit in favoarea Printului. A ar5tat insá c5situatia sa era foarte grea, c5ci se afla pe de o parte fat5 de hotardreairevocabil5 a Majest5tii Sale, iar pe de alta fat5 de sentimentele ce-1leagä de Print. Regele a intrerupt pe Iorga cu cuvintele: i hotardreaPrintului Carol e irevocabil5..." Sire, a replicat Iorga a maifost o hot5rdre, irevocabil5 si atunci, la Bistrita' am izbutit a readuceMajest5tii Voastre pe fiul s5u..." Dup5 ce a deplorat procedura acce-lerata" cu care se cerea inregistrarea unei hoar-A.6 atit de grave, Iorga acontinuat: Decis si eu a nu folosi pentru scopuri de partid aceast5 si-tuatie tragick nu pot uita nici inima bunk nici inteligenta superioar5 aAltetei Sale Regale, nici puterea sa de a munci pentru tar5, nici simtuls5u pentru nevoile poporului. i fiindc5 se intimplà c5 sunt si istoric,eu stiu cd Regentele copiilor regali au fost totdeauna dezastruoasepentru o Dinastie si pentru o Tard. Doresc s5 nu fiu profet, dar vorbindastfel am mântuit sufletul meu..."

Brätianu a declarat in trei cuvinte c5 intreg Guvernul e hotthit s5sprijine inalta decizie a Majest5tii Sale, si toti figurantii de fat5 au de-clarat la fel. La orele 6,20 sedinta a fost ridicat5 si s-a dat urm5torul co-municat:

I Iorga facea aluzie la teatrul pe care 1-a jucat Carol relegat" la Bistrila (NasAud)ca sa scape din surghiun. 5i atunci a declarat cd vrea sä renunte la Tron. Era la dansul ometodifi obipuita ca s'a scape din incuraturi...

www.dacoromanica.ro


A.S.R. Principe le Carol, Mostenitorul Tronului comunicand inscris M.S. Regelui renuntarea sa irevocabila la succesiunea Tronului sila toate prerogativele ce decurgeau din aceasta calitate si din aceea demembru al Familiei Regale, M.S. Regele s-a vazut nevoit sa primeascaaceasta renuntare si sa convoace pentru azi 31 decembrie 1925 la Cas-telul Pe les un Consiliu de Coroana. In acest Consiliu, M.S. Regele acomunicat inalta sa hotarare si a facut apel la toti fruntasii tarii pre-zenti, de a-1 ajuta in executarea ei si la proclamarea A.S.R. PrincipeluiMihai ca mostenitor al Tronului.

In acest scop, in urma asigurarilor de sprijin date din partea tuturorcelor prezenti, Reprezentanta Nationala a fost convocata pentru luni, 4ianuarie 1926".

La despartire Iorga a mai spus o data Regelui: Sire, faceti o maregresealä. Sa nu fie intr-un ceas eau!" Regele, enervat, a observat ca siCarp Meuse in 1916 o profetie, care nu s-a indeplinit.

Sire, Carp era un om sincer a replicat Iorga dar el nu iu-bea; eu iubesc pe Print..."

In zilele de 1, 2 si 3 ianuarie fierberea a fost mare in Bucuresti si intoata tam. De ura Bratienilor si liberalilor multä lume a inceput sa sedea de partea Printului Carol si sa protesteze impotriva indepartarii sa-le, oricat de blamabila i-ar fi fost purtarea. Prietenii personali ai Printu-lui au raspandit chiar zvonul Ca tot ce se istorisise despre fuga" lui nuera exact, Ca Bratianu si tirbei ii siluiau" vointa si ca dreptatea" erade partea sa. Partidele politice, un moment siderate de neasteptatuleveniment, si-au revenit si ele in fire, si n-ar fi fost particle romanestidaca nu s-ar fi gandit sa profite de conjunctura. La Sinaia, in fata Rege-lui, conducatorii lor se aratasera smeriti, intrecandu-se in acea capta-tio benevolentiae" care a caracterizat intotdeauna oamenii nostri poli-tici, cu atat mai mult, cu cat erau mai democrati. La Bucuresti in sanuldelegatiilor si comitetelor convocate pentru a fi puse in curent cu si-tuatia", sub influenta cafenelelor, cluburilor, cocoanelor si a sträziioamenii s-au inclarjit. S-au indarjit mai ales and au aflat compunereaRegentei. Caci dupà noua Constitutie, Aduriarea Nationalà" compusadin Camera si Senat, trebuia sa primeasca" RegeMa propusä de Regepentru timpul minoritatii Principelui Mostenitor. Opozitia a socotit cape aceasta chestiune a Regentei putea sa faca taraboi fara sa jigneascadirect pe Rege, cum ar fi fost cazul pe chestiunea Carol. Iorga a fost in-calzit" de carlisti, caci incepuse sa se deseneze, daca nu un partid celputin o tagma carlista. Maniu si Mihalache n-aveau nevoie sa fie atatati

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 243

cáci nici unul nici altul nu se imp5ca cu desemnarea patriarhului MironCristea si a lui Buzdugan, amandoi socotiti ca oamenii" lui Brätianu.Spiritele se incordaser5 si sedinta din 4 ianuarie fagAduia s'à fie distrac-tiv5. Ca s5 evite scandalul, Beatianu a adus duminic5 sear5 pe Rege dela Sinaia, si luni dimineata Iorga, Maniu si Mihalache au fost din noupoftiti unul dup5 altul, la Cotroceni. Pretextul convocarii: comunicarealistei Regentilor. in realitate, Regele a fost ins5rcinat sá linisteascg pecei trei matadori. Si a izbutit: i s-a fag5duit ea" nu va fi scandal, desi cuIorga, devenit carlist, a fost mai greu. Cáci pe cand Maniu si Mihalaches-au mentinut in audientele kr pc terenul Regentei, Iorga a reluat in-treaga chestiune si a declarat cd va protesta in fata Parlamentului im-potriva loviturii de Stat pusd la cale de un Guvern abuziv... $i a plecatde la Cotroceni farà sa" fie induplecat sä nu mai zgand5re degeaba ochestiune penibil5 pentru toat5 lumea, dar mai ales pentru Rege.

Pe la orele 12 rn-am pomenit cu Costic5 Hiott la mine. Venea s5 maroage din partea Regelui s5 intorc eu pe Iorga... Dandu-mi seama c5 oluare de pozitie prea categorick din partea acestuia, in favoarea Printu-lui mazilit nu era compatibilà cu sefia unui partid care pretindea succe-siunea Guvernului rn-am executat.

M-am repezit la domnul Profesor si 1-am prins tocmai in momentulin care se inapoia acasà. A fost destul sà-i spun: Vrei s5-1 faci pe Ma-niu prim-ministru?" ca s5-1 potolesc. Am stat apoi frumos de vorba cudansul ca sà-i dau argumente avuabile" (c5ci de convins fusese con-vins pe loc) si am sfarsit prin a conveni cu dansul c5 nu va mai ridicachestiunea renuntarii Printului, dac5 va fi lasat s5 redacteze dansuldeclaratia partidului ce trebuia citit5 in Camera' si autorizat s5 punaintr-insa aprecieri prietenesti la adresa sacrificatului si mai putin prie-tenesti la adresa sacrifkatorului" (Brátianu). Astfel intelesi, rn-am duss5 pun la curent pe Maniu, care tocrnai redacta un proiect de declaratiesi care a fost incantat s5 scape de aceasta sarcin5, cu gandul ascuns c5Iorga se va compromite si c5 ii va netezi astfel drumul spre sefia Gu-vernului viitor...

Inapoiat acasa, am telefonat lui Hiott c5 totul se aranjase si c5 Re-gele putea dejuna linistit.

Memorabila sedint5, sau mai exact memorabilele sedinte, caci aufost mai multe, s-au tinut intr-o atmosfer5 incordat5 si emotionat5, dar

1 Se convenise cu taranistii ca fiecare partid va citi o declaratie in Camera in mo-mentul depunerii actului de renuntare al Printului.

www.dacoromanica.ro


farh nici un scandal si faia lovituri politice", cum se temuse Guvernul.Se poate zice cä in ziva de 4 ianuarie 1926, pulsul natiunii a bhtut aco-lo sus, in Dealul Mitropoliei, unde duph sedintele Camerei pe1 inre-gistrarea renunthrii si pentru votarea Statutului Casei Regale, a avut locsi sedinta Adunarii Nationale pentru consfmtirea desemnArii Regentei.

Fiindch a fost un moment decisiv in evolutia istorich a thrii noastre,voi reproduce aci duph Rorniinia, oficiosul Partidului National, dareade seam5 a acelei zile. Cei de maine vor putea astfel sh-si dea intrucat-va seama despre starea de spirit a celor de ieri, farh a recurge la cerce-thri in biblioteci si arhive.

lath:Pentru indeplinirea formalifhtilor de renuntare la Tron a A.S.R.

Principelui Carol si de recunoastere a A.S.R. Principelui Mihai dePrincipe Mostenitor, Camera si Senatul au fost convocate pentru luni 4ianuarie.

Inch din dimineata zilei de luni, sefii opozitiei d-nii Nicolae Iorga,Iuliu Maniu si Ion Mihalache au fost chemati la PalatI pe rand i pri-miti in audienth de Suveran. Chestiunile abordate au fost, aceea a Re-gentei si aceea a Statutului Casei Regale.

Privitor la cea dintai, sefii opozitiei au fost de parere cá chestiuneas-a pus cu o grabh excesiv i ch in aceastà privinth s-ar putea läsa ohothrare definitivh pentru mai tarziu. Cat despre Statutul Casei Regale,sefii opozitiei nu se puteau pronunta inainte de a fi luat cunostinth detextele exacte ale proiectului ce urma sh le fie adus la cunostinth abia insedinta de dup5-amiaza a Corpurilor Legiuitoare.

Luni dimineata numeroase forte militare se aflau in curtea din dos aPatriarhiei, iar patrulele erau indoite. Pe dealul care duce la Cameracirculau sentinele si diversi reprezentanti ai

0 lume imensh este oprit5 de un cordon de jandarmi si politisti carefac trierea, neläsand accesul Dealului Mitropoliei decat persoanelor in-drept5tite.

Lojele sunt arhipline. intr-o thcere mormantalh, presedintele Came-rei dl. Orleanu declarh, la orele 4 far5 un sfert, sedinta deschish.

I A fost chemat si Averescu, pe care Romania nu-1 pomeneste in toata darea ei deseama deoarece Partidul Poporului n-a facut decat sit tie isonul Partidului Liberal sisa taca.

politiei.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 245

DI. Br5tianu vine la tribun5 §i in momentul acela, o parte din majo-ritari aplaudà. Opozitia subliniaza gestul majoritarilor cerându-le s5 in-ceteze aceste aplauze necuviincioase. Primul ministru citqte Mesajulcare cuprinde Actul de renuntare al Principiului Carol, act ce poarta da-ta de 28 decembrie 1925. Prin acest Mesaj, Suveranul cere Camerei s5primeasc5 renuntarea i s5 constate ea' drepturile de MWenitor al Tro-nului trec asupra Principelui Mihai.

lath' proiectul de lege impreun5 cu Mesajul privitor la renuntareaPrincipelui Carol §i recunoa§terea A.S.R. Principelui Mihai ca PrincipeMcWenitor al Romániei:

Domnilor deputati,A.S.R. Principe le Carol, Mo§tenitorul Tronului, mi-a trimis din Mi-

lano urmaloarea declaratie scris6 in intregime i subscris5 cu mina Al-tetei Sale:

(Urmeaza scrisoarea al carui text 1-am reprodus mai sus).

Donmilor deputati,Cu adanc5 durere constat ca pentru a treia oarà de and se af15 in

vfirsfa b5rbateasc5, A.S.R. Principe le Carol nu voie§te sali indepli-neasc5 marile indatoriri ce-i incumb5 ca Principe Mo§tenitor §i printr-ohotarfire irevocabila i repetat5 cere sa fie descarcat de aceast5 sarcin5.

in fata acestei hotardri §i stapanit de grija viitorului tarii §i a intere-selor permanente ale Coroanei, atat de neclintit legate de ea, ma simtnevoit sa v5 inf5t4ez «Actul de renuntare» al A.S.R. Principe le Carol §is5 v5 cer ca s5 primiti renuntarea, precum am primit-o eu, §i s5 consta-tati ca A.S.R. Principe le Carol renunt5 defmitiv la succesiunea TronuluiRomaniei, la drepturile, titlurile i prerogativele de care se bucura padaastazi, in virtutea Constitutiei, i a Statutului Familiei Regale, ca Prin-cipe Mo§tenitor al Romaniei i ca membru al Familiei Domnitoare.

Domnilor deputati,Ca o urmare fireasc5 a acceptärii renuntarii A.S.R. Principelui Ca-

rol, mai cer s5 recunoa§teti ca. succesiunea Tronului Romaniei revinede drept A.S.R. Principelui Mihai, cobordtorul direct i legitim, in ordi-nea de primogenitura barbateasca a Dinastiei Domnitoare.

Acest Mesaj purta sub semn5tura Regelui Ferdinand §i semn5turiletuturor min4trilor, iar proiectul de lege caruia servea de Expunere demotive avea urm5torul continut:

www.dacoromanica.ro


Articol unic. Adunkile Nationale Constituante primesc renun-tarea A.S.R. Principelui Carol la succesiunea Tronului si la toate titlu-rile si prerogativele de care, in virtutea Constitutiei si a Statutului Fa-miliei Regale, se bucura 13115 ast5zi ca Principe Mostenitor al FamilieiDomnitoare.

Pe temeiul art. 77 din Constitutie, Reprezentatia Nationara constataa succesiunea Tronului Romaniei revine astfel de drept A.S.R. Princi-pelui Mihai, coboritorul direct si legitim, in ordinea de primogenituthbkbaleasc5 a Regelui Domnitor.

Cerându-se si admithndu-se urgenta, sedinta s-a suspendat pin5 laindeplinirea fonnalithtilor in Comisia de legislatie.

Sedinta s-a redeschis la orele 4,30, si proiectul de lege luindu-se indezbatere, a cerut cuvantul dl. Nicolae Iorga.

Primit la tribunA cu indelungi aplauze si repetate strig5te de bravo,de atre Opozitia Unith, d-sa a citit in numele Partidului National ur-maloarea declaratie:

Un proiect al Guvernului se discut5; nu se poate face astfel cu unact al Suveranului indurerat, care ni s-a prezentat in Consiliul de Co-roan5, chemat numai pentru a primi o comunicare, ca irevocabil, siaceasta chiar and, dezgustati de calomniile care ating si onoarea unuiPrint, asa de legat de toate actele vietii noastre nationale timp de zeceani, in care am trait cu el toate suferintele si toate gloriile, si de marilesperante pe care nu le-a trezit numai, ci de atfitea ori le-a realizat, prininteligenta, spontaneitatea si franchetea sa, prin dispretul s5u fath depoliticianismul orientat, constiinta noastrá cere s5 vorbim.1

Cu atat mai hot5rat ins5 trebuie s5 ne ridiam in ceasul and sinoi impart5sim durerea pe care ca parinte, o sufer5 inima Regelui, siintelegem a sprijini cu loialitate (sic) Coroana impotriva unui Gu-vern, care preocupat de razbunkile sale si ale complicilor s5i as-cunsi... (aplauze prelungite pe bancile opozitiei si strigke repetate de«Jos Stirbei! Jos Stirbei! Jos Bthtianu!»)... n-a prevazut nimic, caren-a luat nici o mäsurà pentru a impiedica nenorocirea de azi, ce atingegray prestigiul Dinastiei care n-a cautat s5 se informeze direct prinseful sat' asupra situatiei reale, care n-a cutezat sa ia asupth-si raspun-derea, descoperind astfel inc5 o dat5 pe Suveran. (Aplauze indelungi sistrigke de «Jos Guvemul, jos Brkianu!»).

1 Redau aceasta nesrarsittl fraza. lorga intreg asa cum a fost scrisrt si citifft...www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 247

Dintre faptele rele ale Guvernului Bratianu, cea mai condamnabilae cea de azi prin toate drepturile pe care le sfarma, prin toate sentimen-tele pe care le jigneste (Aplauze prelungite), prin toate greutatile pe ca-re le trezeste si toate amenitarile pe care le provoaci (Aplauze prelun-gite pe bancile Opozitiei Unite)."

Magister dixit, si cu pulpanele redingotei in Vint, Apostolul a cobo-rat treptele tribunei de partea opusa a &amid ministeriale ca &à nu deaochii cu Bratianu...

Dar &à urmarn darea de seama a României:Dupa dl. Iorga, dl. I.Mihalache s-a urcat la tribuna, primit si dan-

sul cu aplauze indelungate de Opozitia Unita'. in numele Partidului fa-ranesc, d-sa a citit unnatoarea declaratie:

Intr-un Stat constitutional, intemeiat pe principiul suveranitatii na-tionale, colaborarea dintre Coroana si Natiune este baza ordinii de Statsi de drept. Dupa spiritul si litera Constitutieil, Regele este cel maiinalt reprezentant al Natiunii.

Renuntarea Principelui Carol la drepturile sale de succesor al Tro-nului in forma si conditiile in care s-a produs, creeaza necesitatea de apune la adapost prestigiul Coroanei, impotriva tuturor incercarilor; pre-cum de asemenea creeaza si necesitatea de a afirma legatura indestruc-tibila dintre Coroana si Tara. (Aplauze pe bancile opozitiei).

intemeiat pe cele de mai sus:Partidul Taranesc ia act de renuntarea Principelui Carol si de devo-

lutia dreptului de succesiune asupra Principelui Mihai.Partidul Taranesc constata cu ingrijorare cà si in aceste grave im-

prejurari Guvernul n-a stiut sa puna Coroana la adapostul raspunderilor(aplauze, bravo) si prin procedarea adoptata in depling concordanta cuintreg sistemul de guvernamant inaugurat de dl. I. I. C. Bratianu, expu-ne Tara si Coroana la eventuale framantari.

Partidul Pranesc isi declina raspunderea pentru consecintele aces-tei atitudini a Guvernului (Bravo! Aplauze indelungi!)

Credincios sentimentului maselor populare, pe care el se reazema,Partidul Pranesc se simte dator cu atat mai mult in aceste imprejurari,sa asigure Coroana de sprijinul salt, solidarizandu-se cu vointa Coroa-nei de a intemeia si intari un regim democratic, constitutional si parla-mentar. (Bravo! Aplauze prelungite).

1 De notat ca Mihalache invoca o Constitutie a carei existentA legalA o contestapartidul sdu!

www.dacoromanica.ro


Dupg dl. Mihalache au luat cuvantul dl. Roth in numele PartiduluiGerman si dl. M5gur51 din Partidul National, care a vorbit in numelesau personal si a cerut d-lui Bratianu sa destainuiasc5 Camerei caresunt motivele abdicarii Printului. bite altele dl. Magura a spus:

Tara vrea s5 stie cal-or motive se datoreste aceasta renuntare; dac5motivele sunt de ordine politics cum s-a afirmat, atunci trebuie sa lecunoastem.

Conflictul dintre Rege si Mostenitor nu dateaza de ieri. Guvernulcare nu 1-a ignorat, ce a facut? Ce mäsuri a luat? Vedem acum c5 a tur-nat gaz peste foc. Primul ministru e raspunzator de cele intamplate,Guvernul de asemenea. Nu cumva dvs. cei de la Guvern urmäriti narui-rea Dinastiei?

Doresc ca Regele &á traiasca multi ani, caci Regenta e o stare denes iguranta.

Voiesc un Rege si nu o Regenta, c5ci Regentele, cum a spus dl.Iorga, au fost totdeauna fatale...

Sunt scandalizat a adaus dl. Magura de infamiile ce se debi-teaz5 pe seama Printului Carol. S5 reflectim inainte de a face un paspripit, si de aceea cer Guvernului sä trimita o delegatie la Print. Facapel la partidele democratice sa nu-si ia raspunderea pentru un act alecarui urmári pot fi fatale tarii.

Dup5 cateva cuvinte ale generalului Averescu, a vorbit dl. I.I.C.Bratianu, rata s5 dest5inuiasc5 nimic nou si afirmand o data mai multc5 tara trebuie s5 stea stransa in jurul Regelui iar Camera sä ia act derenuntarea Printului, care e definitiva Pus la vot, proiectul de lege afost adoptat, Partidele National $i Teirdnesc abtinandu-se de la votare.

Venind la rand proiectul de lege pentru aprobarea noului Statut alCasei Regale2, dl. Gr. Iunian a aratat in numele Partidului Taranesc c5si cu acest prilej s-a calcat legalitatea. In consecinta, a declarat d-saPartidul Taranesc nu poate lua parte nici la dezbaterea proiectului nicila votarea lui. Declaratii identice au fost facute de dl. D. R. Ioanitescu

1 Magura, un fost takist de la Galati, trecut la Maniu, era un tip care isi vara nasulin toate, plin de bonomie de altminteri. 0 speta de enfant terrible" al partidului si ne-disciplinat, lua cuvantul la toate legile. Bun shut, dar putine scrupule in politica casi in afaceri...

2 Articolul esential: orice membru al Familiei Regale care se va casatori rani auto-rizatia Regelui, va fi exclus ipso factor" din Familia Regalfi.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 249

in numele Partidului National. Declaratiile d-lor Iunian i loanitescu aufost viu aplaudate de membrii Opozitiei Unite.

Dup5 votarea proiectului de lege referitor la Casa Regalk edinta afost suspendatà pentru aSeptarea senatorilor, proiectul de lege privitorla Regentá urmfind sA fie votat de Adunarea Nationalà.

Sosind §i domnii senatori, qedinta Adunsarii Nationale a fost deschi-s6 la orele 18, pentru instituirea Regentei, in conformitate cu articolele79 qi 83 din Constitutie. A prezidat dl. Mihalache Orleanu, prqedinteleCamerei.

D-sa a dat cuvaritul d-lui I. BrAtianu care a dat citire urmAtoruluiproiect de lege, precedat de Mesajul Regal:

Dotnnilor deputati,Domnilor senatori,

Pe temeiul dreptului ce-mi conferA art. 83 din Constitutie de a numi,in timpul vietii, o Regenta compus5 din trei persoane, care sA exerciteputerile regale qi tutela succesorului Tronului, in cazul cand acesta ar fichemat sA se urce pe Tron in timpul minoritatii sale, cer ReprezentatieiNationale, intrunita conform art. 78 din Constitutie, sA primeascA ur-niatoarele numiri ce fac in aceasta Regenta: fiul meu A.S.R. Principe leNicolae, I.P.S.S. dr. Miron Cristea, patriarhul României §i dl. G. Buz-dugan, actualul prim-prqedinte al Inaltei Curti de Casatie qi Justitie.

Ferdinand

WA §i textul proiectului de lege care a fost supus Adunarii Nationale:

Articol unic. Reprezentanta Nationalà intrunita conform art. 79 dinConstitutie prime§te Regenta instituitA de M.S. Regele Ferdinand I petemeiul art. 83 din Constitutie, pentru a exercita puterile Regale i tute-la A.S.R. Mo§tenitorul Tronului, in cazul cand acesta ar fi chemat sAdomneascA in timpul minoritAtii Sale.

Reprezentanta Nationalà primWe numirea celor trei persoane carecompun aceasta Regentà: A.S.R. Principe le Nicolae, I.P.S.S. dr. MironCristea, patriarhul Romaniei, §i dl. Gheorghe Buzdugan, actualul prim-prgedinte al inaltei Curti de Casatie qi Justitie.

Dupá citirea Mesajului §i proiectului de lege, qedinta a fost sus-pendatA §i proiectul de lege tritnis spre examinare in Comisiile de le-gislatie intrunite ale Camerei §i Senatului, care au ales pe dl. C. Disses-cu ca raportor.

www.dacoromanica.ro


La redeschidere, dl. C. Dissescu citeste raportul s5u, farà s5 se audànimic, c5ci d-sa nu mai are voce. Protest 5ri, invective, intrebari (Cespune?", Ce vrea?", Mai tare!") de pe b5ncile Opozitiei Unite. Insfarsit, dup5 cinci minute penibile, presedintele dâ cuvantul d-lui IonBrätianu.

Dl. Bfatianu se urea' la tribunk se aseaza cu coatele pe pupitru si in-cepe un discurs care a starnit de mai multe ori protestele si ilaritateaOpozitiei Unite, mai cu seam5 cand d-sa i-a cerut sd se inalie pand ladânsul

Primul ministru declarà cä a socotit «o datorie càtre sine insusi» sàfac5 apel la adversari i s5 le cear5 ca, dup5 voturile date, s5 uite tot cepoate desp5rti. S5 uite si Guvernul care le sta in fat5 i s priveasc5 nu-mai in viitor.

Regenta are dreptul la increderea dvs. a spus textual dl. Beatianufiindc5 va fi ferit5 de patimi, prin faptul ea persoanele care o com-

pun sunt in afarà de luptele care ne pot separa. (Ilaritate si proteste peb5ncile Opozitiei Unite). Vd rog peind la mine (r5sete si pro-teste pe aceleasi banci) si dati sigurant5 15rii, votand Regenta de careare nevoie!

Dup5 dl. Br5tianu s-a urcat la tribun5 dl. Iuliu Maniu, in aplauzeleprelungite si ovatiile Opozitiei Unite, care strig5: «Tr5iasc5 Ardealul!»

Dup5 ce s-a facut linite dl. Iuliu Maniu a spus urm5toarele:Rog pe dl. prim-ministru s5 ma absolve de la indatorirea de a r5s-

punde apelului d-sale asa precum ar trebui. Momentele de fatà ma in-drept5tesc la aceasta.

Trec la chestiunea care ne preocupà.Instituirea Regentei constituie o prerogativ6 regalä si de aceea nu

voim s'à o discut5m. Proiectul de fatà e ca o urmare tehnicá a hot:51*i-lor luate. S5 ne permiteti s5 ne ark:1m mirarea pentru graba pe care atipus-o (aplauze pe bancile opozitiei-unite). Nu intru in discutia persoa-nei inaltilor demnitari care au fost propusi dar nu gasesc m5sura opor-tuna nici necesar5...

Regele se bucurà de o s5n5tate complect5 (aplauze prelungite inrandurile Opozitiei Unite, la care sunt siliti s5 se asocieze majoritatea sibanca ministerialà, care manifest5 in picioare)... i sä dorim ca Dum-nezeu sa" i-o p5streze multi ani.

Nu g5sim oportun5 Regenta si nu credem c5 e bine s5 se instituieal5turi de Rege, o autoritate la fel (aplauze pe bancile opozitiei). Pentru

indlfafi-vd

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 251

pripeala cu care se prezint5 acest proiect, cu nesocotirea formelor le-gale, noi nu vom lua parte la dezbateri §i nici la votarea lui. (Aplauzeprelungite in randurile opozitiei unite).

D-lui Maniu a succedat la tribun5 doctorul N. Lupu. Primit cuaplauze, d-sa declarà urm5toarele in numele Partidului Tar5nesc:

Nu cred s5 fie cineva care s5 nu-0 dea seam5 ca tr5im cele maiimportante momente de la 1866 pAn5 azil. Prin Dinastia stabilità Oranoastra a prop5§it. A prop5§it sub Vod5 Carol, qi-a realizat visul mile-nar sub Regele Ferdinand §i socoteam cä va fi condusa mai departe dePrincipe le Carol, tãnärul iubit al tarii (aplauze in randurile OpozitieiUnite).

Ca un tr5snet insk aceast5 creang5 sän5toas5 a Dinastiei a cazut!(Aplauze) Ma voi ridica qi eu la in5Itimea pe care mi-o cereti qi la care(adresandu-se care dl. Bratianu) dvs. credeti ea' v-ati ridicat.

Ce a spus Regele a fost adânc gindit, qi inca o data qi-a rupt radaci-nile, dfind dovad5 de tArie (aplauze).

Partidul Taranesc qi-a spus cuvantul. Ne-am executat.Puteti afirma c5 aceeai necesitate cere, acum, Regenta? Nu! intli

fiindc5 Regele va trece singur i peste greutatea momentului. Al doi-lea, ce v5 face s5 v5 grabiti? Numai de la inMtimea unui tiran (!?) sepot concepe asemenea acte! Suntem WO con§tienti de greutatea zilei is-torice pe care o tr5im; de ce s5 nu ne sfatuim ca sa g5sim garantia ceamai bun5?

Regenta inlocuiqte Dinastia. Dvs. numiti persoane pe temeiuldemnit5tilor pe care le ocupá, dar daca aceste persoane decad din aces-te demnit54i? (Senzatie. Patriarhul se face palid, banca ministeriala sur-prinsà, qu§otqte). La rfindul meu, fac eu apel la Guvern §i il rog s5 re-traga proiectul de la ordinea de zi. Ne opunem la votarea unui proiectpripit, prin nimic justificat i adus prin surprindere.

Gariditi-v5, domnilor, la ceea ce faceti! (Aplauze indelungate, ovatii).Dupa cuvfintarea doctorului Lupu s-a trecut la vot prin apel nomi-

nal. Membrii Partidului National §i ai Partidului Taranesc s-au abtinut.Pre§edintele a proclamat proiectul de lege adoptat cu 384 voturi pen-tru".

Am reprodus aceast5 dare de seama gazet5reasc5 ca s5 dau o ideede felul cum s-au infdliyat partidele noastre in ceasurile de mare tulbu-

I Exagerat...

www.dacoromanica.ro


rare provocat5 prin nes5buitul gest al Principelui Mostenitor. Grijafiec5ruia s5 nu se strice" cu Coroana §i s5 se foloseasc6 de imprejuiarica sa loveasc6 cat mai tare in Guvern, apare 15murita. Dinasticismulatator oameni rarà traditii monarhice, coboratori directi i succesori detab5r5 ai ro§ilor" care voiau s5 inl5ture in 1871 Dinastia §i din mijlo-cul c5rora se ridicase baronul de Hahn (D. A. Sturdza) s-a conturatpentru ochii observatorului obiectiv tot atat de falarnic ca invinuireaadus5 de opozitie Guvernului, ea' 15sase Coroana descoperit5. Parc5putea Guvernul s5 primeasea sau s5 nu primeasc5 renuntarea PrintuluiMostenitor la Tron! Singurul care putea §i trebuia s5 se pronunte inaceast5 schimbare pe linia de devolutie a Coroanei, era Regele. Eraunul din putinele acte constitutionale in care Regele nu putea fi acope-nit de Guvernul s5u. Guvernul, ca i Parlamentul nu era chemat decal s5ia, sau sa" nu ia act de hotararile Suveranului, ca §ef al Dinastiei. Pe deaka' parte, l5sand Constitutia la o parte, din punct de vedere pur orne-nesc, toat5 drama se desfa§urase in sanul Familiei Regale §i in jurulRegelui. Ca vor fi contribuit intrigile cutiruia sau cut5ruia la o anumit5intors5turà a evenimentelor, e alt5 chestiune. Intriganti sunt pretutindenii intrigi se urzesc peste tot locul; vina este a celor ce nu se feresc §i se

las5 prin0 in mrejele spurcate... Toti cei ce se indignaser5 impotrivademiterii lui Carol, ar fi trebuit s5 aib5 curajul sä loveasc5 in Rege §i inRegina, nu numai in Bfatianu vinovat numai de a fi executat ordineleSuveranilor cu prea multà plkere §i de a fi aruncat untdelemn pe foc.

Cu toate c5 puternica arip5 a Istoriei falfaise o clip5 deasupra Fdin-telor din 4 ianuarie, pe fetele celor prezenti se citea numai 15comia deputere; in ochii lor scanteia ura impotriva celor insc5unati i sufletelekr de iobagi politici erau cuprinse de singura staruint5 de a se plasamai bine" pe drumul ce ducea la Guvern. Vorbeau oamenii ca s5 fieauziti la Cotroceni §i s5 li se dea o not5 bun5 la examenul de con§tiint5pe care-I treceau...

Caracteristica, in aceast5 privintà, a fost atitudinea lui Maniu, care,de§i atat in Consiliul de Coroan6 de la Sinaia, cat §i la Camera in zivade 4 ianuarie, se ar5tase cat se poate de respectuos fat5 de vointa Rega-15 a socotit totu§i ea' declaratia citit5 de Iorga, colegul säu de efie,putea s5-1 compromit5, §i a simtit nevoia s5 facA §i el, personal, o de-claratie mai categoriel de supunere. Cum nu putea sal o mai facä in Ca-mer5 (unde n-a vorbit decat despre Regent5) dup5 Iorga, f5r5 s5 superepe acesta, a fAcut-o in afar5 de Camera, dictand-o reprezentantilor pre-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 253

sei, dupi srapitul istoricelor edinte. Pentru complectarea tabloului schi-tat mai sus dau aci i aceste cuvinte ale sem4efului Partidului National:

Nu cred ea' chestiunea succesiunii la Tron trebuie atrasa intre pro-blemele vietii politice. Prin hotararea adusa, oricare ar fi fost anteriorparerile personale, chestiunea s-a rezolvat in mod indiscutabil.

Tinerea ei la suprafata nu poate folosi nimanui, cel mult dumanilornoWi, deci trebuie fara intarziere scoasa din discutia publica. Avematatea probleme mari de Stat de discutat i de rezolvat, incat ar fi o ne-iertata grewala daca am distrage de la ele atentia publica prin discuta-rea acestei chestiuni.

Durerea induio§atului Parinte nu trebuie sa o impováram starnindpe tema aceasta noi framantari sufletqti Suveranului.

Sper ca aceasta o va intelege fiecare."Multumit de acest supliment de ploconeafa, domnul Prezident §i-a

§ters obrazul cu hartia pudratá care nu-1 parasea niciodata §i a coboratmaiestuos Dealul Mitropoliei, incadrat de cativa Severdani §i de cativaPopamani. Ajuns in piata Bibescu i-a scos masca §i a redevenit carlistin conversatia sa familiara cu cei ce-1 insoteau. Caci Maniu a trecutprin patru faze: a fost carlist de la 4 ianuarie 1926 la noimebrie 1928,regentist de la noiembrie 1928 la 6 iunie 1930, din nou carlist din iunie1930 pana in decembrie 1932 i anti-carlist de la ianuarie 1933 inainte.Departe de mine gandul de a insinua prin aceste schimbari de atitudineo lipsa de consecventa. Maniu a fost cel mai constant om politic dintara noastra: n-a urmafit intotdeauna decal interesul sdu, §i nu e vinalui daca acesta 1-a purtat cand cu Carol, cand impotriva lui Carol...

Daca in fata sau in auzul Regelui fiecare politician s-a incadrat inplutonul de executie a Printului Carol, departe de ochii i de urechilelui Ferdinand fiecare 0-a reluat libertatea de gandire *i de simtire. Uraimpotriva lui Bratianu era atat de mare, incat mai toata lumea a simpa-tizat cu Printul, cu tot scandalul dezlantuit in jurul lui, cu toata plecarealui ruinoasä. Parasirea Tronului numai pentru pläcerea unei impere-cheri cu o tarfa, era atat de neexplicabita, pentru un om in toata firea, §imisterul de care era inconjurata aceasta plecare atat de nepatruns, incatlegendele au inceput sa-§i faca drum, legende care transformau trazna-ia unui erotoman sadic in sacrificiul unui suflet de Oita dezgustat deturpitudinele familiei sale. Lupeasca cadea in nascocirea acestor legen-de pe planul al doilea. 0 luase martirul cu dansul, ca SA nu fie singur, §i

9

www.dacoromanica.ro


s5 se distreze, cum ar fi luat un c5telu§ iubit sau o colectie de timbre.Autorii de legende merseserá pada' la absurd afirmand cl Printul Carolpropusese Principesei Elena s5 fug5 impreun5 §i c5 nu i§i inckcasebagajele cu Lupeasca, dee& dup5 refuzul Principesei! Ce e mai ciudat

a§a incep toate psihozele e ea' aceast5 poveste era crezuta chiarde oamenii ce fuseser5 in curent cu scenele violente dintre cei doi sotiPrinciari, cu plãngerile disperate qi cu cererile de ajutor moral adresatede Printes5 Regelui §i Reginei! Afar5 de liberali interesati in afacere

§i de averescani atat de putin numero§i toat5 lumea era pentruCarol. Problema inapoierii lui s-a pus astfel de a doua zi dup5 votulAdun5rilor Nationale care pecetluia ca definitivd renu4area sa la Tron.

Cornitetul Executiv al Partidului National fusese convocat pentruziva de 5 ianuarie. In aceasta §edint5, in intimitate §i farà publicitate"Iorga §i-a dat drumul §i a judecat cu severitate actul sàvâr§it de Rege,act a c5rui raspundere a pus-o in seama Reginei, impins5 de Stirbei subinspiratia lui Br5tianu. Mai moderat, Maniu a vorbit in acela§i sensaducand ins5 numai acuiari acoperite. Au vorbit o droaie, §i toti la fel.Dup5 ce s-au rAcorit oamenii, au votat, dup5 obiceiurile noastre politi-ce, un fel de motiune care continea exact contrariul de ce spuseser5:partidul se inchina inaintea vointei Regelui §i declara chestiunea re-nunt5rii Principelui Carol ca tratqatd # definitiv Inchisd Motiunea erapentru public §i pentru urechile Urechiatului... Bineinteles, aceast5prima parte a motiunii era complectat5 cu cele mai stra§nice" invi-nuiri la adresa lui Br5tianu (tot pentru urechile Regelui).

La t5rani§ti, atmosfera era tot pentru Carol, dar mai calrn5 c5ci ladan§ii intervenise prietenul lui Stirbei, Stere ca s5 mai domoleasc5spiritele. Totu§i, Printul Carol find pentru moment cea mai bunä fal-c5 de m5gar" pentru a lovi in Beatianu, o luaser5 §i t5r5ni§tii in mai* §iii tr5geau cu dansa. Cafenelele, restaurantele, saloanele incepusera §iele s5 o ia razna. In pres5 numai Viitorul liberal §i Adevdrul sub in-fluenta hii Stere erau anti-carliste; toate celelalte gazete, simpatizau cuPrintul, mai mult sau mai putin pe fata, de teama cenzurii.

Curentul carlist a mers astfel tot umflandu-se §i cum era clandestinputea deveni periculos. Guvernul s-a vazut silit s5 ia másuri de reactie §iintre altele sa intindà cenzura la toate gazetele §i publicatiile, mai putinde douà s5pt5mani de la abdicarea oficial5 a Mo§tenitorului Tronului.

De§i scriu aci amintirile mele, rn-am invartit in jurul altora in celecateva file consacrate insemnatului eveniment. Daca n-am spus nimic

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 255

despre mine 0 despre atitudinea mea, sau aproape nimic n-am fa-cut-o din modestie, ci fiindc5 nu avearn nimic de povestit: in toat5aceasta nenorocità afacere m-am tinut cat am putut mai mult la o parte.Poate ca" din toti am fost cel mai atins prin fapta Printului. De§i ne v5-zuser5m rar, fusesem desigur omul cel mai legat politice§te de dânsul.Ne pricepusem din douà cuvinte §i pusesem temeiuri mari, in planurilenoastre, unul pe altul. Pentru mine, plecarea Printului a insemnat o prà-bu§ire, nu atat fiindc5 plecase, dar fiindcd plecase cum plecase. Dacäar fi fost o plecare onorabilà, determinat5 cum s-a incercat s'à se spun5printr-un sentiment de neputint5 fat5 de situatii inadmisibile imposibilde indreptat m-a§ fi pus in fruntea carli§tilor, a§ fi infruntat oriceprigoank a§ fi trecut peste toate obstacolele §i nu m-a§ fi l5sat pattàn-a§ fi adus pe Print inapoi. In n5dejdea ea" toate cate se spuneau in sfe-rele guvernamentale nu erau decal patim5 §i calomnie m5 oferisem s5plec la Milano §i sä aduc pe r5zvr5tit inapoi. Când mi s-au deschisochii insà, §i am v5zut CUM stau lucrurile, o mare descurajare §i unmare dezgust rn-au cuprins la ideea ca-mi pusesem toata increderea,pentru regenerarea poporului romanesc in papucul unei Cade.

Un sentiment de decent5 §i acea mic5 flacara a prieteniei care nu sestinge odatà ce a fost aprinsà, rn-au impiedicat sa iau pozitie contradar dezam5girea fusese prea mare ca s5 rn5 pun luntre-punte pentru.Am stat la o parte, far5 s5 ma amestec in toata cearta 0 in asteptare.Se putea prea bine ca toate s5 se schimbe, ca insuqi Carol s5 sfar§eascaprin a-§i da seam5 de marea gre§ea15 ce sàvfir§ise §i lepadcindu-se deSatana, sh mai poat5 fi utilizabil. Toate se puteau ... §i s-au putut,dar nu curn le-am dorit eu!

0 campanie pornità de Adevdrul, cateva zile dup5 evenimentele po-vestite mai sus, in-a silit s5 ies din rezerva mea. De frica s5 nu fie soco-tit ca simpatizant cu Guvernul §i cu Bralianu, Adevdrul care nu ascultacleat de Stere, nu se dedese pe fat5 contra lui Carol dar pe nefataurm5rea o linie neted anticarlist5, §i sub cuvfint de inforrnatie" denun-ta pe toti cei ce se agitau in favoarea fostului Print Mo§tenitor. A§aintr-o bung zi rn-a desemnat pe mine drept conduchtorul ocult al carlis-mului, §i ca dovadà a dat orientarea ziarului meu, Cuvantul, care luaseo atitudine curajoasà, de§i nu foarte chibzuita, in favoarea Printuluimazilit. Adevdrul persistand mai multe zile in aluziile sale, pentru minefoarte neplacute, §i publicand in ziva de 12 ianuarie un reportaj intitulat0 nou5 mare campanie politica", am crezut de cuviinta sà-mi spun §i

www.dacoromanica.ro


eu cuvântul. Cu atat mai mult cu cat si prietenii mei se mirau de face-rea pe care o pAstrasem patià atunci si pe care multi nu o pricepuserktaxand-o de echivoc si de oportunism. Mi-am luat condeiul si am scrisdomnilor din S5rindar:

Bucuresti, 13 ianuarie 1926

Domnule Director,

Adevdrul de aseara binevoieste sa se ocupe si de mine si de atitudinea meain legatura cu situatia actuala politica. Am luat de mult obiceiul sa nu intervinin nici o polemica de presa, oricare ar fi aprecierile ce s-ar aduce, fie persoaneimele, fie actelor mele. Fata de reportajul dvs. de ieri, insà, socotesc ea tacereamea ar putea fi dattnatoare cauzei i partidului ce servesc. Va rog prin urmaresä aveti bunavointa de a publica aceste cateva randuri.

Atitudinea Partidului National in chestiunea schimbarii succesiunii la Tron,a fost limpede i definitiv fixati din chiar momentul deschiderii acestei ches-tiuni: Partidul National nu putea fi deck alkuri de Rege.

In acest sens au fost rostite ambele cuvantari ale presedintilor partidului,in intrunirea de la clubul nostru din 5 ianuarie curent. Din declaratiile d-lorIorga i Maniu reiese clar:

1) Ca Partidul National se inclina inaintea hotararii Majestatii Sale, si so-coteste chestiunea renuntarii A.S.R. Principelui Carol la drepturile sale, ca de-finitiv transata i inchisa.

2) Ca Partidul National socoteste cà actualul Guvern nu si-a indeplinitdatoriile sale nici inainte de criza, nici in timpul crizei, nici dupa criza.

Atat, intrucat priveste partidull.DI. Iorga a mai adaugat cuvintele de calda emotie prin care ii exprima pa-

rerea de rill fata de hotararea Mostenitorului Tronului, cuvinte pe care numaicei ce n-au cunoscut legaturile sufletesti dintre Principe le Carol si ProfesorulIorga, nu le pot intelege.

De la atitudinea fixata de partid, nu m-am abatut si nu ma voi abate cu osingura iota. Nu din discipling de partid, ci din adfinca convingere. Nu sunt euprimul care va impinge tara, prin vorbe sau prin fapte, pe calea care duce spreanarhie.

Afirmatia Adevdrului ca interventiile mele se produc totdeauna «post fac-ttim» si nu «antefactum», e cu totul gratuita. Ziarul dvs. recunoaste singur cain anumite cazuri interventia mea a fost hotaratoare; cum ar fi putut fi astfeldaca aceasta interventie s-ar fi facut dupa savarsirea faptului?

In reportajul cu pricina, Adevdrul insinuase ca Partidul National era foarte inch-nat sa urmeze indruniarile inele carliste!

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 257

intrucht priveste actiunea ziarului meu Cuveintul mil siliti sit repet pentru azecea oar5 ca Cuveintul nu este ziarul meul. Nu am nici un amestec in publi-carea acestui ziar. Am acolo prieteni, si chiar prieteni foarte stimati si iubiti.I-am rugat staruitor, nu «post factum», ci «antefactumo, sa renunte la atitudi-nea pe care au luat-o. Izbindu-ma de adanci convingeri nu am putut sA le in-ving, nici sä le atenuez. Iar ponosul il port eu; vorba veche: fereste-m6 Doam-ne de prieteni caci de vràjmasi ma feresc eu singur!

Si fiindca am luat condeiul in mama', dati-mi voie sg dau o categoricidezmintire unei alte afirmari continutà in acelasi reportaj. Niciodat5 dl. Maniunu a declarat ca Partidul National e sigur de succesiunea actualului Guvem,fie singur, fie in colaborare cu alte particle. Un om politic de talia d-lui Maniunu face asemenea declaratii. DI. Maniu a declarat ca. Partidul National e gataSA ia rispunderea formarii unui Guvern, fie in colaborare cu Partidul Tara-nesc, fie daci nu se va putea, singur. Deosebirea este mare, cum vedeti.Aceastfi dezmintire nu o dau ca un imputernicit al d-lui Maniu, absent dinBucuresti, ci ca martor personal al declaratiilor fcute la 5 ianuarie.

Pot sg vi asigur c5 atat dl. Maniu, ca si noi toti, astept5m cu nergbdaremomentul intelegerii celor douä partide, a caror colaborare singuri poate datärii linistea necesarà si un regim politic normal.

Cu mii de multurniriC. Argetoianu"

Adevcirul din 14 ianuarie mi-a publicat scrisoarea in loc de cinste,insotind-o cu urmaloarele comentarii:

Remarcgm in primul loc, afirmarea precis5 si categoricá pe care o face dl.Argetoianu cä Partidul National «se inclinä inaintea hotararii MajestAtii SaleRegelui si socoteste chestiunea renuntarii A.S.R. Principe le Carol la drepturilesale ca definitiv tran.yald .yi inchisd.»

Dacà este astfel, cum se explic5 faptul ca o mare parte a presei PartiduluiNational, atat cea oficioas5 cat si cea in legaturd cu acest partid, continua saagite aceasti chestiune?

Si cum se face c5 unele din aceste ziare ataca violent pe cei ce nu se pre-teaza la astfel de agitatii?

in privinta interventiilor d-lui Argetoianu «post si ante factumo, evidentnu putem sä ltfám cleat de bun5 explicatia d-sale. Tinem insh sh aritAm di am

I Cuviintul fusese intr-adevar intemeiat de mine, dupa despartirea mea de Averes-cu, dar greutati de ordin fmanciar ma determinasera sa-1 cedez lui Titus Enacovici,unul din copartasii mei. Ziarul a devenit astfel proprietatea lui si a aparut ca un organindependent, fara sa mai am eu sau partidul meu nici un amestec in indrumarea lui. Aaparut ca ziar personal al lui Enacovici. Daca a devenit cu timpul un fel de Monitor alcarlismului, aceasta se datoreste exclusiv simpatiilor lui Enacovici si mai ales lui NaeIonescu a ciftrui inraurire asupra lui Enacovici a mers tot crescand pana a ramas elstapan asupra gazetei.

www.dacoromanica.ro


spus in numarul nostru de ieri cd adversari de ai d-lui Argetoianu il acuzide unele m*natiuni anume puse la cale pentru ca d-sa sä poata ap5rea ca unzeu salvator. Am inregistrat legenda luatn act qi de dezmintire.

In fine dl. Argetoianu asigurà c5 at5t dl. Maniu cat i ceilalti nationali a§-teapt5 cu nergbdare infaptuirea acordului dintre cele doug partide «a c5ror co-laborare singura poate da tirii lini§tea necesarà §i un regim politic normal' .

Ca dl. Argetoianu gande§te in acest sens, este perfect exact. Fapte concretecunoscute de noi ne indrept5tesc sa d5m deplinA confirmare acestui lucru. Casunt §i altii in Partidul National, care au convingeri la fel ca d-sa, este iara§ineindoios. Dar acelea§i fapte de care vorbim, fac indoielnic5 chestiunea dach§i dl. Maniu are convingeri tot atAt de categorice in ce prive§te intelegerea cutaráni§tii..."

Observatiile lui Blumenfeld-Scrutator, caci ale lui erau dup5cum al lui fusese reportajul Adevdrului caruia, raspunsesem prin scri-soarea de mai sus, ridic5 un colt al perdelei ce ascundea forfoteala deintrigärii puse la cale de diferitele cercuri politice". Farà nici o indoia-15, lovitura lui Carol dezaxase" viata noastrà politick tulburand adancraporturile partidelor cu Coroana i cu cei care o st5paneau. ChestiuneaCarol" a devenit peste noapte pivotul politicii romanesti. Oameniipolitici i partidele au fost supu§i unei noi clasificari §i socotiti apti sauinapti pentru guvernare dup5 cum puteau fi sau nu fi banuiti c5 ar favo-riza o eventual5 revenire a Printului. Din acest punct de vedere PartidulNational sta cel mai prost, caci prin atitudinea sa manifestase cele maicalde simpatii pentru Printul mazilit. Iorga se facuse la Sinaia, in au-dient5 i in Consiliul de Coroank avocatul lui Carol. Evenimentele sesuccedaser5 cu o repeziciune care ne buim5cise, §i n-am avut vremeanici gandul, o màrturisesc s5 stau de capul Profesorului*i s5 obtin de lael moderatia necesarà §i prudentd, in tot ce ar fi avut de spus. L5sat invoia lui, Iorga §i-a dat drumul, iar atitudinea lui Maniu, dqi mult maicump5tatà, n-a fost totu0 la Sinaia destul de categoric5 ca s'à compen-seze vijelioasele iqiri ale colegului s5u de qefie i sä lini§teasc5 Susasupra intentiilor partidului. Mai eram §i eu. Relatiile mele cu PrintulCarol nu erau un secret pentru nimeni; dqi imi tinusem gura, facusemdemersul pe care 1-am semnalat, propunand s5 impac pe fugar i s5-1aduc inapoi. Cu toate sfortarile noastre de a frana manifestarile pro-Carol", in bun5 parte provocate de ura impotriva Br5tienilor, partidul,

1 Sublinierile sunt ale Adevdrului.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 259

prin membrii si fituicele lui, accentuase primele porniri ale conduc5to-rilor si calcase cu toate picioarele in str5chini.

TárAnistii care nu ne iubeau si primiser5 colaborarea cu noi numaidin convingerea c5 puteam s5 ii aducem la putere, au inceput sa" se indo-iascâ de posibilit5tile noastre, si unii din ei, printre care si amicul meuStere (vr5jmasul de moarte al lui Maniu si al lui Iorga), au inceput s5 seintrebe dac5 n-ar putea pretinde Guvernul i f5.r5 noi. Atitudinea Partidu-lui Tar5nist fusese cu totul diferit5 de a noastr5. Tàrnitii n-au cerut in-tr-adev5r, o amemare, in solutia cerut5 de Coroan5, cum o ceniserä Iorgasi Maniu, si s-au supus farà nici o observatie hotardrii Regelui, multu-mindu-se sä injure Guvernul care nu stiuse sä impiedice scandalul". Inpartidul lor, nu se ridicase nimeni, afarà de doctorul Lupu, izolat, in fa-voarea Printului Carol care nu era simpatizat de masele t5r5niste.

Era desigur un partid si un sef care fuseserà si mai lealisti ca t5rä-nistii fat.5 de Rege si de st5pânire era Partidul Poporului cu genera-lul Averescu in frunte. Dar ipoteza unui Guvern Averescu p5rea atat deridicolà, Inca conduc5torii t5r5nisti n-au luat-o un moment in seam5 sicei mai indràzneti au intrev5zut posibilitatea unei formatii pur tar5nis-te, in cazul cel mai r5u cu Stirbei prizonier in frunte...

Cei care f5ceau aceste planuri au si inceput s5 r5spandeasc5 zvonuride ruptur5 intre nationali si t5r5nisti, ruptur5 provocat5 de nationalibineinteles si de antipatiile personale nutrite de Maniu... Nu trebuie uitatca Blumenfeld, ca mai toti domnii de la Adevdrul, era omul lui Stere...

Ca s5 ar5t 0115 unde mergeau intrigile, ci de unde porneau uneledin ele, voi reproduce urm5toarea scrisoare a lui Grigore Filipescu,publicat5 in Adevdrul §i in legaturà si ea cu faimosul reportaj al luiBlumenfeld:

Domnule Director,Reportajul politic din Adeveirul de ieri ma obligá sa abuzez inca o data de

bunavointa dumneavoastra. Voi cauta sa fiu cat se poate de concis.Tema reportajului Adevdrului este: Daca Partidul National se crede abso-

lut sigur pe succesiune, pentru ce incepe o campanie violenta impotriva d-luiStirbeiV

Dupd cum aratä Filipescu in scrisoarea sa, nu Partidul National, ci dansul Filipes-cu, ducea in Epoca o campanie contra lui $tirbei. Din cele povestite de mine pfinä aci,reiese dimpotrivä lamurit ca. Partidul National traia in termenii cei mai buni cu $tirbeicare urmarea chiar o colaborare cu acest partid 5i cu cel Taritnesc...

www.dacoromanica.ro


tnainte de toate va rog sa faceti o distinctie intre actiunea Partidului Natio-nal si actiunea mea personala. Nu inteleg sa cer nici o autorizatie gruparii po-litice careia apartin, de a demasca tarii pe un simplu particular, oricata in-fluenta ar avea acesta, precum nu inteleg sä solidarizez pe coreligionarii meipolitici cu campania mea.

Daca Partidul National crede ea' actiunea mea personala poate sa ii págu-beascä, el o va spune lamurit prin organele sale de conducere si vä puteti in-chipui Ca nu voi intarzia sa trag consecintele. Sunt insa absolut hoar& sa nuschimb absolut nimic la ce-mi dicteaza constiinta.

Astept bineinteles in cazul acesta sa fiu dezavuat de partid, iar nu de ate-va persoane care ar putea avea alte pareri ca mine in privinta mecanismuluiconstitutional.

Da. Sunt convins ca Partidul National va veni la putere, nu pentru ca cuta-re sau cutare «lucreazi la Pa lato pentru dansul; ci pentru ea socotesc ca prinnumarul reprezentantilor sai in Adunarile actuate, prin succesele dobandite dedansul in alegerile partiale, el este indicat de tali.

in ce ma priveste, nu cunosc alte norme.Credincios acestui principiu am luptat din rasputeri impotriva tendintei

unei minoritati a partidului nostru, de a primi puterea in orice conditii.Cred ca nu va invät nimic nou amintindu-vä inaltele presiuni de acum

doui luni pentru ca Partidul National sa nu se angajeze cu taranistii. Lozincaera:oSinguri da, cu bolsevicii, nub>

Indata ce am fost instiintat de aceasta ofensiva a cercurilor inalte' amcrezut de datoria mea sa instiintez pe taranisti. DI. Iorga a mers mai departetinand discursul de la Galati.'

Nu vom putea fi acuzati deci niciodata cà am alergat dupa putere.Voi ataca cu ultima inversunare pe dl. Barbu *tirbei, pentru ca influenta sa

oculta nu inceteazi cu plecarea de la carma a d-lui Bratianu. Ceva mai mult:am convingerea ca adevarata sa actiune (o actiune de sabotare de data aceasta)incepe cu intrarea in opozitie a cumnatului salt. Nici un Guvern nu va puteacarmui in mod normal cat timp el se va izbi de acest factor extra-constitutional,al anti rol este indeajuns de cunoscut ca sa mai fie nevoie de demonstratii.

Lumea s-a obisnuit asa de mult, ca fiecare sa alerge dupà o vorbi bung alui Barbu $tirbei, inc.& astazi foarte putini din politicienii nostri pricep ca ac-tiunea lui mai poate starni revolta intr-o fire independentä. Va pot asigura cäin ce ma priveste, eu nu fac parte din acea categorie de oameni care ameninta

' Prin C. Hiott (nota autorului Amintirilor).2 In acel discurs Iorga a declarat cft un acord sau un dezacord cu tEtranivii nu putea

fi conditionat prin argumente de oportunism sau prin presiuni venite de wide nu tre-buia sli vie.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 261

pentru a ajunge la o tanzactie favorabild partidului lor, cdci prefer opozitia pevecie puterii ch§tigate in asemenea conditii.

Rolul d-lui *tirbei find prin definite ocult, am convingerea nesträmutathca va lua srar§it odath cu popularizarea lui. II voi populariza deci.

inainte de a incheia tin sh rectific o ultimä pdrere a reporterului d-voastri,asigurhndu-vh ch intre dl. $tirbei §i mine n-au existat vreodatd diferende per-sonale. Da, am adus la tribuna Parlamentului «o chestie de ordin intim» a fa-miliei *tirbei, atunci child s-a cerut anularea pentru clandestinitate, a unui actpublic la care a participat intreaga Familie Regard'. Ging4ia unor situatii nupoate &à te indreptateascd sa calci legile thrii.

Multumiti-vh pentru ospitalitatea dvs. vi rog sh primiti etc. etc.

Gr. N. Filipescu"

Scrisoarea aceasta a lui Grigore Filipescu cere o scurta 15murire.Fiecare om urm5reSe in politic5 scopul lui. Filipescu urm6rea inaintede toate därimarea lui Stirbei, socotind c5 prin aceast5 daramare ar fisardmat oculta" sau camarila" din jurul Regelui. Impotriva moravu-rilor noastre politice tn-am ridicat §i eu la Iasi i am nácI5jduit c5 prinpopularitatea lui Averescu s5 pot determina o mi§care care s5 schimbemoravurile noastre politice. Am inregistrat in cursul acestor Amintiri"deceptiile prin care am trecut §i naruirea planurilor mele prin tr5d5rilesuccesive ale generalului. Despartindu-m5 de Averescu, f i in neputintdde a schimba fata lucrurilor, am recurs la $tirbei, nu pentru a obtineprintr-insul puterea cum ldsa Filipescu sd se inteleagd ci pentru a-Iintrebuinta impotriva celor ce ar fi ales aceastd cale. In afar5 de faptulc5 o afirm, imi mai stau m5rturie convorbirile mele cu Stirbei, rapor-tate in aceste Amintiri" §i mai ales faptul cá am urmärit formarea unuibloc democratic care sd se impund la Guvern, nu sd-I cerfeascd. Daaar fi fost vorba de cepire, Partidul National singur ar fi fost mult mai lalargul lui, c5ci colaborarea cu bol§evicii", cum spune Filipescu a fostun mare obstacol, la Palat, in calea mea. Am crezut aceste c5teva cu-vinte de lamurire necesare pentru cititorii mei, careli vor fi dat seamaca Filipescu, denuntand pe Stirbei ca pe capul räut5tilor, in materie de

1 Clisätoria fiicei mai mici a lui Barbu $tirbei, Caterina, cu colonelul in rezervANicu Afion a fost desfacutA prin anulare, sotul, atins de paralizie generala progresiva,refuzfind sa divorteze. CasAtoria fusese celebratA la Buftea, in casa lui Stirbei, de fatAfiind Regele, Regina, primal ministru fi o stand de invitafi. Trecerea lui $tirbei a fostdestul de mare incAt sit obtie de la Justitie recunoasterea clandestinitiffii acestei cere-monii, fiindcd nu avusese loc la oficiul StArii Civile! De necrezut, dar a fost asa!

www.dacoromanica.ro


intrig5, incearc5 si el una mica impotriva mea si a minoritatii" din par-tid pe care o reprezentam. Auzise si el de intrevederile mele cu Stirbei,dar nu fusese niciodata pus in curent cu scopul lor...

Scrisoarea mea urmarise dou5 teluri: primul era s5 linistesc pe ceide Sus asupra sentimentelor mele carliste" si s5 afirm printr-un anga-jament public, ca socoteam si eu afacerea renuntarii Printului Carol laTron ca lichidata si definitiv rezolvat5 al doilea, sä ma afirm ca par-tizan hotarat al unei colaboräri cu taranistii, si sä dezmint legenda unuiManiu adversar al acestei colaborari.

Scrisoarea mea a facut impresie si Sus si Jos dar n-a restabilit si-tuatia dinainte de lovitura Carol" si nici nu putea sa o faca, si nici n-aavut pretentia sa o fac5. Chestiunea cu taranistii era mai putin grav5, sinu ma indoiam un minut ca vor reveni la sentimente mai bune fata denoi, indat5 ce se vor convinge ea' cu toat5 atitudinea kr cuminte incursul ultimelor evenimente, continuau sä fie socotiti ca inapti si per--culosi pentru formarea unui Guvern, rara balastul unei grupari de ordi-ne, destul de puternica ca s5 ii tie in frau.

Mai periculoas5 pentru desfasurarea planului meu era reactia de Susfata de banuiala de carlism pe care partidul nostru o meritase prin inde-pendentele verbale ale unora si ale altora. Ce era mai nostim, era caduceam ponosul unor invinuiri inchipuite. Caci nu eram carlisti, ni-meni, in Partidul National! Nu era carlist nici Iorga, nu eram carlistnici eu, si mai putin Maniu! A fi fost carlist ar fi insemnat sa fi indru-mat o actiune pentru restabilirea situatiei dinainte de 4 ianuarie. Ori,la asa ceva nu se gandise si nu se &idea nimeni. Manifestari le noastrein favoarea Printului avusesera un caracter pur sentimental, ne pdreardu de ce se intiimplase, gdsisem cd se procedase cam brusc, dar atatatot. Nu plangeam plecarea Prinfului, ci prdbusirea lui cdci cu diin-sul se prdbusiserd si multe nddejdi de viitor. La o restabilire a drep-turilor sale, la o restaurare cum s-a zis mai tarziu, nu s-a giindit nimeni

vorbesc de oamenii cu r5spundere in ianuarie 1926, si nu ne-amgandit nici noi.

In politica imponderabilele" isi fac insa de cap, si trebuie socotitcu ele. Asa cum se intorseser5 lucrurile, aveam intr-adevar o restaurarede sávarsit, restaurarea situatiei noastre de partid, fata de Cdroan5.Cred si repet, c5 pada la criza Carol, nimeni nu s-a gandit la posibili-tatea ocolirii Partidului National in ordinea de succesiune a Guvernu-lui, nici macar Bratianu. Cochet5riile lui cu Averescu, alegerea lui Go-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 263

ga la Reghin, am mai spus-o, nu fuseserá decat mijloace de §antaj i depresiune pentru a calma opozitia democratic5. Fárà motive de ordinconstitutional i de inaltd sigurantd a Statului, Br5tianu n-ar fi indr5z-nit s5 treac5 din capritiu politic" peste partidele ce se aflau a fi expo-nentele intregii opinii publice i Regele Inca i mai putin. Un Gu-vern sprijinit pe o man5 de oameni, cum a fost Guvernul Averescu dinaprilie 1926, nu putea fi conceput cleat ca un Guvern politist menit s5apere o situatie pe care celelalte partide o arnenintau, §i o amenintau cuatat mai vartos, cu cat erau tocmai particle majoritare, fat5 de corpulelectoral.

Am v5zut pericolul numaidecat. Iorga a plecat la Paris säli fac5cursurile, s5-0 tie conferintele §i la plecare, cum spune francezul il asecoue la poussiere de ses sandales" dezgustat de tot ce auzise §itr5ise. Maniu, convins c5 Regele nu se va juca" cu o fort5 ca aceea pecare o reprezentam noi, cele dou5 partide democratice reunite, era

se uita cu mirare la mine cand Ii spuneam cd nu era un minutde pierdut cd Brdtianu era in stare de orice ca sd impiedice pad sicea mai vagd posibilitate de inapoiere a Printului Carol.

lini0it i

si

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL XX-LEA

incerc &à dreg ce se stricase Audienta la Regina Audienta laRege din februarie Regele vrea un Guvern Maniu Planul luiManiu fata de tarani§ti Alegerile comunale Intru in Sanato-riul Brancovenesc Dificultati cu Iorga §i cu tarani§tii Demi-sia lui Bratianu Consultarile Suntem ar§i Ministerul Ave-rescu Atitudinea lui Stirbei Debandada Alegerile lui Goga.

0

Cu toata zapaceala determinata in politica romfineasca prin drama-tica renuntare la Tron a Printului cu toata modificarea raporturilordintre particle si factorii constitutionali si pseudo-constitutionali caurmare a acestui eveniment, nurnirea Guvernului Averescu la inceputullui aprilie, dupà demisia Guvemului Bratianu, a fost pentru noi (si pen-tru toata lumea de altminteri) o lovitura neasteptata. In cele trei lunicare s-au scurs intre hotararile de la 4 ianuarie si demisia GuvemuluiBratianu, afara de 15 zile (6-21 februarie) petrecute in Sanatoriul Bran-covenesc unde m-a operat Juvara de o hemie ombilicalà, m-am trudit siam muncit, cat nu muncisem pang atunci in trei ani, ca sa scot dinnamol caruta la care ma inhamasem. Scrisoarea adresata Adevdrului nufusese decal o prefata la actiunea pe care am intreprins-o si pe care amdus-o metodic. Si acum pe cand scriu, dupa atatia ani, si acum candtoate patimile s-au potolit, imi dau seama cd am fdcut tot ce se puteaface spre a atinge telul urmarit, si c, daca n-am reusit, n-a fost vinamea. A fost vina imprejurarilor, si a fost vina altora, in buna parte a to-varasilor rnei de lupta care au pus piind in ultimul moment, patimile lormai presus de interesele

Toata lumea Ii da seama ca schimbarea de Guvern era apropiata siBratianu nu mai ascundea nimanui intentiile sale de a se retrdge dupace va fi efectuat alegerile comunale si va fi votat legea electoralà. 0

tarii.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 265

nou5 lege electoral i alegerea consiliilor comunale menite s5 formezecel mai important colegiu pentru alegerile senatoriale erau indispen-sabile Partidului Liberal ca s5 se poat5 prezenta in opozitie inainteaurnelor. Dup5 toate socotelile, luna lui aprilie era sortità pentru schirn-barea de Guvern. Pan5 atunci trebuia s fim gata, sà ne fi inteles adicacu täeanistii asupra alchtuirii listei ministeriale i asupra rnodului deprezentare a celor douà partide in fata aleg5torilor. Si inainte de toatetrebuia sä ne asigur5m de chemarea la putere...

Am ar5tat mai sus c5 criza Carol zdruncinase oarecum sigurantanoastra in aceast5 privint5. Cea dintai grijä a mea a fost sa" dreg ce sestricase i ssa restabilesc increderea Coroanei in lealitatea partiduluinostru. Trebuia s5 l5rnuresc aceasta chestiune inaintea oricarei alteia,ca sa" nu se creeze in anturajul Regelui o stare de spirit d5un5toare pen-tru noi. Prima mea vizità, chiar in ziva de 6 ianuarie, a doua zi dup5 se-dinta Comitetului nostru Executiv, a fost la Costic5 Hiott, ca sà aflu dela dansul ce gandeste Regele, si s5-1 conving intai pe dansul, pe Hiott,ca Coroana nu avea un instrument politic mai loial si mai devotat caPartidul National. Nu era usor de scos ceva de la Hiott, cu toata priete-nia care ne lega, càci facea pe discretul am mai spus-o. Am aflat to-tusi lucruri interesante de la dansul. Am aflat astfel cu toate reticen-tele sale Ca Regele era inconsolabil de actul savarsit de fiul sàu si c5moralul influentase fizicul, desi de obicei se intarnpl5 contrariul. Eprobabil ca primele simptome ale bolii sale inc6 nedepistatä, erau luatedrept repercusiunile noptilor farà somn i sangelui eau ce-si facuse...Regele nu se simtea bine, se plangea de dureri in picioare si pri-cepi, drag5 Argetoianu, nu are omul acum chef s5 vorbeasca de politi-c5. Mie imi e greu s5-1 trag de limb5, dar din cate pot sd-mi dau seatnanu si-a schimbat pdrerea asupra constituirii noului Guvern. Ar fi to-tusi bine sa vezi pe Regina c'est elle qui méne la danse depuis l'af-faire du Prince... SA' stii de la mine, far5 Regina, Regele n-ar fi primitniciodatà renuntarea Printului Carol..." De asta nu ma indoiesci-am ráspuns eu voi c5uta s5 \IAA pe Regina"...

inainte de a vorbi cu Regina, am socotit ins6 prudent sa" preparterenul prin Simky Lahovari pe care am v5zut-o in ziva de 7 ianuarie.Inteligent5, si in curent cu toate gandurile Reginei, in calitatea ei deconfidentà, Simky mult mai deschis6 ca Hiott rn-a primit cu cu-vintele: Qu'est-ce qui se passe en politique, je n'y comprends plusrien!" Nici o mirare c5 nu mai pricepea nimic. In politica care nu o

www.dacoromanica.ro


interesa Simky urma orbete indicatiile lui Barbu $tirbei, i Barbu$tirbei tulbura apele ca sd poatd pescui mai lesne... Am explicat prie-tenei mele Simky situatia i i-am 15murit c5 Partidul National ca *icel Tarinesc de altminteri nu inteleg catu0 de putin s5 fac5 jocul luiCarol, ca pentru aceste partide hot5rdrea de la 4 ianuarie era definitiv5.yi cd singurul pericol de a le arunca in bratele carlismului ar fi inldtu-rarea lor de la succesiunea Guvernului. In acest caz intr-adevAr, i

Maniu i Mihalache ar trage cu drept cuvant concluzia c5 nu e nimic defacut pentru dan0 i pentru partidele lor cu actualul regim constitutio-nal, §i i-ar indrepta privirile spre altul... Pourquoi n'allez-vous pasdire ces choses a la Reine?" rn-a intrerupt Simky J'étais venuvous demander de m'obtenir une audience", am replicat eu. Amconvenit sà-mi cear5 o audienta §i pan5 atunci s5 prepare pe Regina insensul celor spuse de mine. Seara am primit un biletel: Regina maa§tepta in ziva de 10 ianuarie, la orele 11 a.rn. A doua zi rn-am pomenitcu $tirbei la mine. Se vede ea' era tinut in curent cu tot ce se petrecea laPalat §i voia s5 stea de vorb5 cu mine, inainte s5 vád pe Regina. Nu-1mai vazusem de mult, nu-1 v5zusern de la faimoasele evenimente".Probabil ea reputatia mea de carlist il impinsese s5 se arate i mai sfiosca de obicei; n-a inceput s5 se deschid5 dee& dupà ce 1-am asigurat c5pierdusem orice n5dejde in omul care se ar5tase atSt de inferior chem5-rii sale i c5 pentru mine, ca §i pentru toti ai mei chestiunea era defini-tiv inchisà". Dar Iorga?" m-a intrebat dansul. Iorga a plecat laParis, §i la Paris ca §i la Bucurqti traiqte in nori. Carlismul lui nu e deordin politic, e o «cantilen5» de ordin sentimental pe care o cant5 ca sase consoleze de multe altele..." R5spunsul meu i-a plácut, §i legfind,rn-a intrebat numaideck V-ati inteles pentru prqedintia Consiliului?"Voia s5 tie ce gandesc eu in aceast5 chestiune, cáci §tia el bine prinStere c5 nici nu o discutasem. L-am satisf5cut imediat r5spunzindu-iea' nu, i ca nici n-aveam intentia s5 ne intelegem, §efia Guvernuluiurrnand sä fie fixata in ultimul moment, conform intereselor tarii"0 am ad5ugat: $tii d-ta, când doi se ceart5, profità un al treilea §i ialocul!" $tirbei a surds, §i n-a mai zis nimic. S-a §i vázut prim-ministru!Faci bine &à vezi pe Regina a continuat «omul meu» (!!) s-apurtat admirabil in toate aceste afaceri, a remontat pe Rege i 1-a incor-dat in vointa lui §ov5itoare... Tara ii datorqte rnult!" N-am indr5znitsa-lintreb dac5 intr-adevar, tara sau rnai exact Brátianu, §i dansul, $tir-bei! Cu privire la schimbarea de Guvern, mi-a povestit ca nu §tia lucru

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 267

mare, c5 dfinsul nu chestioneath niciodat5, si nu aflà decat ceea ce i sespune (inocentul!) c5 credea si el c5 Br5tianu va demisiona prinaprilie, si c5 Regele nu se poate gandi decat la Partidul National, cuatat mai mult ea' colaborarea acestuia cu Partidul Tar5nesc, i-ar aducelinistea... Cautati numai s'a stergeti impresia Ca vreti s5 reveniti asu-pra renunt5rii lui Carol... i vorbeste si cu Regina..." Venise s5 seasigure de lealitatea" mea si s5 aprobe" audienta mea la Regina, cas5 se g5seasca in treaba. il ghicisem, si ii cantasem in strunä, ca &à nu-1ridic impotriva noastrà! Ce meserie, politica in tara romaneasc5!

Audienta mea la Regina a durat un ceas si jum5tate. Am gasit-o in-tr-o stare de supraexcitare aproape patologic5. Aflasem c5 era dezlan-tuita impotriva fiului s5u. Cu dou5 zile inainte spusese Celei Delavran-cea: Comment le Roi si noble et moi si loyale, avons nous pu mettreau monde un pareil etre?" M-a primit in micul ei boudoir" de la Co-troceni, in care avusese loc scena cu Boyle si cum am intrat m-a in-tfimpinat cu un que ditez-vous de tout cela?" care dovedea Ca gandulei era Inca pironit pe defectiunea lui fiu-s5u. Am lasat-o s5 vorbeasc5 sis5-si descarce sufletul. Mi-a 15murit ce reprezenta pentru dansa renun-tarea lui Carol la Tron: un faliment al propriei sale vieti! Il pregatise (!)pentru domnie, ii s5dise in sufiet sentimentele si credintele ei, era s'a fieun Rege bun si ascult5tor (?) cu care ar fi fost fericità s5 colaborezel,pentru binele carii! i d5i, si &Ai. Un ceas mi-a povestit. Principesa Ele-na n-a stiut s5-1 ia; cu ceva mai multä dibacie ar fi putut face dintr-insulce ar fi vrut. Dansa ca mama, nu si-a dat seama c5 prápastia era atat deadanc5. Dac5 ar fi stiut cu ce intentii a plecat Carol, 1-ar fi impiedicatdesigur sa faca ce a f5cut. Me fake ca, a moi a moi! C'est un sui-cide! On ne peut plus, on ne dolt plus, le sauver!" Dup5 ce s-a golit" sis-a mai linistit, am inceput eu. I-am spus si eu cite n5dejdi pusesem inPrint si cat de bine m5 intelegeam cu el in politica; am regretat si eu c5n-am putut s5-1 opresc pe marginea prapastiei, din total5 ignorant5 aplanurilor sale. *i am pus intrebarea: Cand v-am propus s5 merg laMilano si s5-1 aduc inapoi, de ce n-ati primit si ati trimis pe Hiott, cuscrisoarea fatala?" Regina s-a fastacit, a inceput sà-si rásuceasc5 batistacu amandou5 mainile si dup5 un moment de gandire (c5uta evident unargument prezentabil) mi-a aruncat: Oh! c'était trop tard! Tout etait

1 A facut incercarea in 1930 0 i-a regit!www.dacoromanica.ro


fmi!" Ceea ce era o minciuna, caci nimic nu era ispravit, deoarecenimic nu era inceput! Cum era sa-mi marturiseasca ca se intelesese cuStirbei i cu Bratianu, ca se vedea deja Regental, i ca de la inceputulaudientei imi jucase teatru? Am rugat-o &à lasam trecutul sa fie trecut;nimeni nu se mai giindeste sd-I destepte. $i trecand la scopul imediat alaudientei mele i-am demonstrat Ca siguranta Coroanei qi lini§tea Orlicereau un Guvern popular, un Guvern care sä canalizeze toate nazuin-tele spre altceva" i spre mai bine un Guvern ce nu putea fi dat de-cat prin colaborarea Partidului National cu Partidul faranesc. Am in-sistat: SA' fereasca Dumnezeu Coroana de o noua perioada de opozitiea acestor douà partide!" Am golit §i eu sacul meu; am vorbit bine i cucaldura i am avut impresia ea vorbele mete nu cadeau in urechea unuisurd. Regina ma asculta, nedumirita: vadit, nu primise incd instrucriuniin aceasta privinta §i nu qtia ce &I spunä. Repeta intruna Certainement,mais certainement!" dar 1111 aveam impresia Ca acest certainement"venea din fundul inimii. Ca sa ajung pada' in fundul inimii ei, am adau-gat: Il y a bien une difficult& c'est la rivalite entre Iorga et Maniu pourla presidence. Mais peut-être que cette rivalite servira a quelque chose:je pense a la présidence de Stirbei pour les mettre d'accord!" Maisc'est une excellente idee, une excellente idee, ce serait parfait!"cum ma sculasem deja ca sa plec, mi-a strans mina cu amandouà aleei, gi privirea i s-a inveselit, dintr-o data. Bagasem otrava in gauraoarecelui...

Din toate cate le vorbisem cu Hiott §i cu Simky, pe care i-am vazutde mai multe ori in cursul lunii ianuarie, cu Stirbei i cu Regina, reiqi-se ca orizontul se inseninase din nou pentru noi la Palat i ca puteamaborda direct pe Rege, pe care nu-1 mai vazusem din toamna. Am ceruto audienta §i Majestatea Sa rn-a primit la Cotroceni in ziva de 5 fe-bruarie.

M-a primit intr-un salona din al 2-lea etaj al Palatului Cotroceni,intins pe o chaise-longue".

Iarta-ma ca te primesc ap, dar am vrut sd-ti vorbesc ...", au fostprimele lui cuvinte, qi mi-a explicat Ca sufera de o flebitk ca trebuie sästea lin4tit, qi cu piciorul intins. A adaugat ca resimte dureri foarte tafi,fulgurante, in piintece, mai ales noaptea qi In-a intrebat daca cred ca

1 BrAtianu ii fligaduise ci lista Regentilor va fi modificata, la momentul oportun",i di va intra dlinsa in locul Printului Nicolae.

si

www.dacoromanica.ro

MEM01211,1923-1926 269

sunt provocate de flebita... Marturisesc ca in acel moment, preocupatde alte ganduri, nici nu mi-a trecut prin cap cà putea fi altceva si 1-amlinistit, incredintandu-1 Ca trebuia s5 fie dureri nevralgice provocate detu1bur5ri circulatorii, de pe urma flebitei. Totusi, starea Regelui m-aimpresionat: era galben la &fa, cu ochii cerniti si intins cum z5cea, p5-rea foarte deprimat. A inceput si el prin a-mi vorbi de cele intfimplate,dar cu tact si cu nobila retinere caracteristice perfectei sale educatii.Pentru mine personal, Argetoianu, e o mare nenorocire: mi-am pier-dut copilul, yi am fost silitl sä fiu c515u1 lui... Pe mine insi sentimentuldatoriei indeplinite si credintele mele religioase, ma vor sustine; matem ins5 Ca noua stare de lucruri sa nu aduc5 cu timpul mari tulburariin tar5..." Mi-a spus mai departe cat a fost de miscat de simpatia luiIorga si de atitudinea lui fat5 de amintirea fiului s5u, de corectitudinealui Maniu, de tacuta mea comprehensiune... Era in curent cu tot, si b5-nuiala de care ma temusem at:at cä ne-ar putea invinováti decarlism" nu ii trecuse prin minte. Mai mult am plecat de la dansul cuconvingerea c5prirnul carlist era el, si ca, cu toate cuvintele de defini-tiv5 osandire, tot mai spera pentru mai tarziu o posibild reintoarcere afiului risipitor...

Ma preg5team tocmai s5 aduc conversatia pe terenul politicii si s5-ipun foarte 15murit chestiunea succesiunii Guvernului, cand a apucatdansul taurul de coarne si mi-a vorbit precum urmeaza:

Argetoianu, am vrut sa-ti vorbesc, pentru c5 dupg cum vei vedea,numai fat5 de d-ta puteam s5 ma deschid. Luna viitoare, BrAtianu se varetrage (si ochii sai s-au animat un moment, sclipind dup5 cum se pa-rea, de ur5). A stat patru ani, ajunge. Vreau s5 chem la putere PartidulNational si as fi foarte multumit dac5 s-ar putea forma un Guvem incolaborare si cu taranistii, dar cu douà conditii: prefedinfia Consiliuluisd o ia Maniu .Fi Stere sd nu figureze in Guvern. i mai pun o conditie:nu vreau s5 exclud eu pe Iorga. Trebuie voi sd vd intelegefi intre voi, .yisd-mi prezentati pe Maniu ca candidatul vostru pentru pre.yedinfie.

Sire, pot sa comunic aceste cuvinte ale MajestAtii Voastre luiManiu?

Da. Dar sä nu afle Iorga...E la Paris...Dar se va intoarce!"

I Regele n-a precizat daca a fost silit de imprejurari sau prin vointa altora...

www.dacoromanica.ro


Am reprodus cuvânt cu cuvant vorbele Regelui, pe care le-am notatindat5 ce rn-am inapoiat acas5. Dup5 cele ce s-au intamplat i chema-rea lui Averescu, cititorii mei §i-ar putea inchipui fie ea' Regele §i-a 1)5-tut joc de mine, fie ca" n-am priceput eu bine vorbele lui i Ca am visat.Cine a cunoscut pe Regele Ferdinand nu se poate indoi ins5 de sinceri-tatea lui. Avea el alte cusururi, dar nu era perfid nici cu ascunzi§uri inmanifesfarile lui. Dacà n-ar fi fost hot5rat in chestiunea schimbkii deGuvern, m-ar fi 15sat pe mine sa vorbesc i ar fi intrat in criz5 de da,daism", far5 s5 se angajeze la nimic. Faptul c5 a luat el initiativa decla-ratiilor pe care mi le-a facut dovedeSe dimpotriv5 cat era de hothrat.Aceast5 hotardre a Regelui corespundea de altminteri cu tot ce imi spu-sese Costic5 Hiott. Pada la izbucnirea crizei, Regele nu rn-a mai che-mat s5-mi spuie c5-i schimbase p5rerea; Costic5 Hiott n-a Viut desprechemarea lui Averescu nici in ziva demisiei lui Br5tianu, iar Stirbei n-avrut s5 cread5 in realitatea unui Guvern Averescu nici in rnomentuland acesta depunea jur5mantul, dup5 cum voi ar5ta mai la vale.

Dar s5 16s5m deocamdat5 chestiunea schimbárii de Guvern c5cin-am ajuns inc5 la demisia Cabinetului Br5tianu i s5 ne intoarcemputin la Partidul National i la daraverile lui. Am schitat in paginileprecedente str5duintele mele pentru restabilirea increderii intre Coroa-n5 i conducátorii partidului §i am afatat c5 aceste str5duinte au fostincununate de succes. Dar raporturile cu Coroana nu erau singura greu-tate ce-mi sta in cale mai aveam de furc5 §i cu partidul, mai ales ince privea negocierile lui cu t5r5n4tii.

Regele m5 primise seara la orele 6, ap incat n-am v5zut pe Maniudecat a doua zi. Maniu a fost atat de incantat, incat era sà-mi sar5 degat §i sä m5 skute. Din fericire s-a abtinut §i s-a multumit aqui spunacat de recunosc5tor imi era pentru vestea precis5 ce ii aduceam de laVod5. Nu se indoise niciodata afirma el c5 viitorul Guvern nuputea fi alcaluit cleat de Partidul National, dar pan5 atunci nu avuseseniciodata o informatie at:at de precis5 ca aceea pe care i-o aduceam eu.Dupä chemarea lui Averescu, rn-am temut ca Maniu s5 nu m5 tie dreptun mincinos, i nu rn-am lin4tit in aceast5 privint5 decat dupg ce Star-ceal mi-a povestit, c5 cu 15 zile inainte de demisia lui Bralianu, Regele1-a insiircinat s5 previe pe Maniu c5-I va chema la putere. S-a aranjat

1 Ion Starcea, mare maestru al Ceremoniilor Curtii Regale.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 271

un dejun la care, in afarà de Stircea si Maniu au participat si Vaida siMihai Popovici, si au b5ut cu totii in s5n5tatea viitorului prim-mi-nistru!

Dup5 ce mi-a multumit, Maniu a incheiat: Tot d-ta trebuie s5aranjezi chestiunea cu Iorga, eaci altul n-ar putea!" Desigur amfaspuns eu cu o conditie: sd nu stie nimeni cd inldturarea lui Iorgaa fost cerutd de Rege"... Maniu mi-a dat cuvatul sdu de onoare ca nuva destainui lucrul nimanui si totusi s-a afiat dupà douä zile...Maniu a fost atat de incantat ca. Regele a pus conditia si c5 n-a fostnevoit s5 o pun5 el, 'Inc& probabil n-a putut sà-si Oda' gura fata de con-fidentii s5i Vaida si Popovici. A fost o mare gresea15, c5ci Regele nuvoise s5 se stie ca inlaturase el pe Iorga si a fost foarte, foarte suparatde indiscretia facutà. Maniu luat de scurt a t5g5duit, dar cum eu mispusesem nimic, vinovatul tot el a trebuit s5 fie.

Dupà cum am mai spus-o Maniu luase asupra sa negocierile cu t5-thnistii, in vederea alc5tuirii unei liste ministeriale si a unei intelegeripentru alegeri si nu facuse nimic. Mi-a explicat intarzierea prin totce se intamplase si oprise atentia partidelor asupra problemelor de or-din constitutional, creand o atmosferà neprielnic5 intelegerilor noastre.Data fiind noua conjunctura creat5 prin confidentele Regelui, am rugatpe Maniu s5 accelereze pertract5rile si s5 ajung5 mai repede la un re-zultat. Maniu mi-a obiectat insA alegerile comunale sorocite pentrusfarsitul lui februarie, si mi-a f5g5duit cä indata dup5 aceste alegeri vaajunge farà indoialà la rezultatul dorit de toti. Vorbise de mai multe oricu Mihalache, care se aralase inteleg5tor, si era probabil c5 acordul seva incheia fara prea mari dificult5ti. Maniu imi vorbise astfel ca s5 m5linisteasca, dar nu era sincer fat5 de mine. Venisem la el de la Rege cuGuvernul pesches si cu presedintia Consiliului pe tav5 si nu indrazneas5 ma contrazic6 in gandul lui ins6 isi facuse alt plan si anume s5lase lucrurile cum erau p5n5 va fi insàrcinat cu formarea Guvernului sisa trateze numai atunci, la repezeala, cu t5ranistii, ca un imputernicit"al Suveranului. Nu stiu dac5 metoda mea de intelegere prealabilä ar fidus la ceva, data fiind I5comia si inc5phtanarea taranistilor; vom vedeainsä numaidecat unde ne-a dus metoda lui Maniu.

Alegerile comunale, cu tot succesul lor pentru opozitie au fost pen-tru mine prilej de sup5rare si de enervare. Cartelul cu t5ranistii se ra'cu-

www.dacoromanica.ro


se pe baza intelegerilor din toamn5 si amanuntele lui fuseser5 stabiliteintre Maniu si Mihalache pe and eu alergam de la unul la altul, printretoti cei ce aveau glas la Palat ca s5 refac partidului o virginitate in ma-terie de carlism. M-am pomenit intr-o bun5 zi cu averescanii in poala.In Partidul Poporului existau dou5 curente: unii urmareau o apropierede taranisti, altii erau de pärere c5 generalul trebuie s5 se sprijine nu-mai pe Brätianu. Averescu s-a pronuntat pentru politica de apropierecu taranistii, si a cerut sa participe si el la alegerile comunale pe listeleOpozitiei Unite.

Atitudinea lui Averescu, cu o lun5 si jumatate inainte de a fi chematde Bratianu la succesiunea lui, se explic5 prin faptul c5 Bratianu nu si-adat jocul pe fat5 decal in ultimul moment. tia ca Regele voia un Gu-vern national si cunoscandu-si omul si-a dat seama c5 era mai lesnes5-1 intoarc5 in douà ceasuri in preajma hotararii decat sa discute cu elzile si saptamani si s5 dea adversarilor sai putinta de a-1 combate si dea-i dejuca planurile. Probabil ca Averescu vazand ca termenul schim-b5rii de Guvern se apropie si c5 Brätianu nu lua angajamente formalefat5 de dansul, si-a zis ca putin santaj" nu putea strica, si a vrut sa de-monstreze ca s-ar putea intelege si cu Opozitia Unita. Taranistii pe dealt5 parte, care stiau ca vor ft siliti sa se inteleaga cu Maniu asupra im-p5rtirii portofoliilor, au vrut s5 fac5 si ei putin santaj, dovedind cà s-arputea intelege pentru un eventual Guvern si cu alt partid de ordine. *isantajistii si-au dat mana... Noi, cei din Partidul National, ne &earnintr-o situatie neplacutä pentru a respinge pe averescani, caci se hoar&sera liste cetatenesti pentru orase in care s5 figureze si persoane nein-regimentate in partide, iar la Ora liste gospodaresti". De altminterilupta n-a fost data dee& la orase, caci la tarà agentii nostril n-au pututpatrunde din cauza nametilor si timpului scurt pentru a revizui in ter-men listele electorale alcatuite numai de agentii administratiei liberale.Ne-am supus exigentelor taranistilor si am primit sa figureze averes-cant pe listele unde prezenta lor putea aduce un contingent apreciabilde voturi, cum era cazul de pilda la Iasi.

M-am supus si eu, dar n-am putut s5 inghit prezenta averescanilorin comitetele de conducere ale alegerilor, si am declarat ca ma abtin dela orice contributie in aceastä lupta, invocand si un motiv de sanatate.Sufeream intr-adevar de o hernie ombilicala care ma ameninta cu ostrangulatie si care trebuia s5 fie operata. Mi-am zis c5 la Guvern (!!)va fi foarte greu sa gasesc vreme pentru o internare de 15 zile intr-un

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 273

sanatoriu si c5 era foarte indicat s5 ma folosesc de retragerea mea subcort" ca sa scap de infirmitatea care ma jena. In ziva de 5 februarie amincheiat prin audienta mea la Rege insarcinarea politica ce-mi luasem;in ziva de 6 am pus dimineata pe Maniu in curent cu ce obtinusem, siseara inainte de masa, inteles cu Ernest Juvara, am intrat in SanatoriulBrfincovenesc.

Cele 15 zile pe care le-am petrecut la Brâncovenesc mi-au ramas inamintire printre cele mai placute ale vietii mele. Juvara era un artist sim-a operat cu o art5 neintrecuta. M-a anesteziat printr-o injectie denovocain5 in canalul midian: intepatura a fost ap de bine facut5 inatnici n-am simtit-o. Anestezia a fost complectä i n-a produs nici o tul-burare. In timju1 ei ca si dup5 operatie, nici o senzatie neplacut5 ma-car. Dou5zeci de minute dup5 operatie (era ora 12) rn-a apucat o foa-me, si ma simteatn atat de bine Inca am vrut s5 ma imbrac i s5 ma ducla Capp sa dejunez. Numai printr-un efort de voint5 am stat in pat...

Si am stat 15 zile s5 ma odihnesc, s5 nu mai aud de politic5 si de ni-mic. Am pus pe usà, dinafark o pancarta cu inscriptia: Bolnav gray,vizitele interzise", n-am primit pe nimeni afar5 de nevasea si de parintisi mi-am petrecut vremea citind romane politiste.

Am aflat in Sanatoriu rezultatul alegerilor comunale i triumfalulnostru succes. Listele noastre reusisera in toate centrele mari, in Bucu-resti, Iai, Craiova, Chisinau, Cluj, Oradea Mare, Timisoara, Cern5uti,Galati, Braila, Constanta in general in toate municipiile si in aproa-pe toate capitalele de judet. In Basarabia, opozitia a biruit in toate ora-sele si targurile rarä exceptie: Guvernul nu s-a putut impune decat laTatar-Bunar. In comunele rurale administratia a starnit o adev5ratA ur-gie, asa Inc& opozitia aproape n-a putut p5trunde prin sate. Totusi,acolo, Guvernul n-a putut dobAndi decal rezultate foarte aleatorii.

Desi succesul opozitiei a fost tot atfit de mare in aceste alegeri ca incele pentru Camerele de AgriculturA din august precedent, efectul lor afost aproape nul, asupra opiniei publice. Toata lumea stia cá Guvernulpleack cu sau farà succes in alegeri, asa incdt lumea nu astepta o nouàintorsátur5 in politic5 de la rezultatul lor. Si mai era ceva: lumea eradeceptionatA, caci se asteptase dup5 izbanda din august, la o colaborareconstructiv5 intre Partidul National si cel Taranesc, iar nu la certurile sila tocmelile care au tinut luni de zile, si nu izbutiser5 0115 atunci la ointelegere... Am priceput perfect aceasta deceptie, caci era si a mea!

si

www.dacoromanica.ro


inapoiat acasa unde am mai stat ateva zile in pat duminica21 februarie, am i avut seara vizita lui Maniu, foarte alarmat de pozitialuat5 de Iorga in chestiunea Carol. Inainte de a intra in Sanatoriu, dup5ce vazusem pe Maniu, scrisesem lui Iorga la Paris ca sa-i dau i luivestea bung cu care ie§isem din audienta mea la Rege. Bineinteles, nui-am spus tot. Desemnarea lui Maniu ca viitor prim-ministru nu-i puteafi impart4ita prin scrisoare, i nici precizafile Regelui n-am vnit sa lesubliniez, caci il §tiam gura de petece. M-am multumit s5-1 asigur &áam par5sit pe Rege cu convingerea ea" va face apel la partidul nostru. imai adaugam in scrisoarea mea cà pactul cu ta'rani§tii se va incheia,oricare ar mai fi greutatile de invins. Iorga imi raspunsese imediat prinurmatoarele randuri:

Paris, 9 februarie 1926

Draga prietene,

Mu lttimesc pentru §firile pe care mi le dai.Eu n-am incredere intr-un rezultat bun. Sunt prea multe ambitii personale

§i e prea puOna inteligenta la aceia care le au mai mari. Orice pact nu va ducecleat la noi greutati fiindca nimic nu leaga pe oamenii care sunt chemati a co-labora. Dar datoria noastra e sa incercam imposibilul, once ar ie§i din silintelenoastre.

Eu nu voi putea veni atfit de repede cum dore§til. Daca a§ calca angaja-mentele luate inainte de a fi fost in§tiintat de cele ce se petrec in tara, la ce a§folosi? Litre mine si acela pe care 1-ai vdzut este si va rdmine mult timp unresentiment al lui pe care nu md voi tonili sd-1 indulcesc.2 *i cum in viata mean-am lucrat cu un om pe care sa nu-1 fi §i stimat §i iubit, cum a§ putea acumasa sprijin ceva pe o detestabili opinie din ambele parti?

Noroc bun cui crede §i poate altfel... Vremea mea, care §i a§a cam intfir-ziase, pare a fi cu total inlaturata. Te_treze§ti ca e un avantaj pentru o situatiepolitica simplificata prin aceasta... In once caz, gata §i de acuma cu onceosteneli, eu nu rinzein din indeplinirea unei imperioase datorii de cotwiinginteleasd de la inceput cu toate urmdrile ei, cu nici o pdrere de rdu.3

Prime§te, te rog, incredini.area sentimentelor pe care le §tii §i a calduroaseidorinti ce am de a mai asculta cuvintele d-tale de patrundere §i intelepciune.

N. Iorga"

1 Rugasem pe Iorga in scrisoarea mea sa se inapoieze cat mai repede la Bucureoi,ca sa pot lamuri cu dansul chemarea lui Maniu...

2 Subliniat de mine C.A.3 Subliniat de mine C.A.

www.dacoromanica.ro

MEMOR11, 1923-1926 275

Iorga nu-mi trimisese scrisoarea lui prin poqtä, ci printr-un prietensosit de la Paris, a§a inat am primit-o cu intarziere, in ajunul iqiriimele din spital. Adus6 la cunoqtinta lui Maniu in aceeasi zi, ea a avutdaml sa-1 alarmeze, cum am spus-o si sa-1 mane la mine.

Pe mine nu ma ingrijorase deloc, dimpotriv5, m5 usurase, caci marasa s5 intrevad o aducere la indeplinire a conditiei puse de Rege pen-tru Guvern, fara prea mult5 liataie de cap. Pentru mine care-1 cunos-team, scrisoarea lui Iorga insemna ca-si daduse seama, din atatea im-ponderabile, c5 Maniu ii va fi preferat pentru sefia Guvernului si cautasa-si acopere anticipat infrangerea printr-o explicatie sentimentala sionorabila. Ce fiinta complex5 era si prietenul nostru Iorga! N-am vazutom mai lipsit de simtul politic, si totdeodatà mai inzestrat cu acel darde intuitie care-1 facea s5 ghiceasc5 de departe succesiunea evenitnen-telor...

Am izbutit sa linistesc pe Maniu, dar numai pe jurnatate. El se te-mea ca nu cumva colegul sari de sefie sa nu ia contact la Paris cu Carol,si sa nu se afle cumva la Bucuresti si la Pa lat. $1-1 stia vorbaret, si c5 dadrumul la tot ce-i traznea prin cap... Dac5 va vorbi pe unde e, cum v5scrie d-voastrà imi ofta Maniu suntem curalati..."

Nu, domnule Maniu, in acest caz poate ca se va curata dansul,dar pretul ce se va pune pe inhamarea noastrà la jug, va fi si mai mare!"

Am fost insa de acord cu Maniu s5-1 aducern cat mai repede in tar5,sà-lavem in mana. $i i-am batut o telegrama: Cu toate cele comunica-te in scrisoare, socotim prezenta dvs. imediatd in Bucuresti, indispen-sabil5". $i am semnat-o impreun5 cu Maniu. Iorga ne-a r5spuns c5 areincredere in noije m'en remet a votre tact", si ca nu poate sosi inBucuresti inainte de 15 martie. A sosit la 19...

Maniu rn-a pus la curent cu ce facuse in timpul retragerii mele, adi-ca aproape cu nimic. Cu taränistii situatia era neschimbatà, eramintelesi sä form5m Guvernul impreuni, dar nu eram intelesi cum. Ma-niu persista in ideea lui: pentru moment conversatii", lucrari (maiexact: «lucraturi»!) de apropiere", schimburi de vederi" dar ches-tiunea pus5 numai in ultimul moment. Atmosfera continua s5 ne fiefavorabil5, ca si in momentul intrarii mele la Brancovenesc.

Tancred Constantinescu, devenit ornul de mare incredere al Brätie-nilor, fusese ins5rcinat de Guvern sa se inteleaga cu noi asupra noii legielectorale si spusese lui Maniu: Intelegi d-ta, domnule Maniu, cineare sa aplice aceasta lege? D-ta si partidul d-tale caci succesiunea

www.dacoromanica.ro


Guvernului v5 este asiguratà, o .,stiu si iata de ce trebuie s5 c5dem deacord!" Se numise chiar o comisie mixt5, care lucra la Senat...

Indat5 ce am putut iesi, mi-am reluat leg5turile mel; si di pututconstata c5 intr-adevk nimic nu se schimbase in situatia politica: con-tinuam s5 fim mostenitorii prezumtivi ai Guvernului. Nu mai aveam,dup5 ate se p5rea, deck dou5 greutki de invins: intelegerea defmitiv5cu tirkistii si imp5carea lui lorga cu sefia de Guvern a lui Maniu. Inasteptarea lui Iorga m-am inh5mat si eu la chestiunea cu tar5nistii. Amintfimpinat aci o mare greutate, cki omul cu care tratam la tkanisti eraStere, si Stere fusese inlkurat de Rege. Resortul care impingea peStere era marea lui rivn5 de reabilitare ori un Guvern cu PartidulTkkesc si f5r5 dansul, nu numai c5 nu era o reabilitare ci era dimpo-trivá o agravare a situatiei sale. Eram hotkfit s5 nu vorbesc lui Stere deexclusiva" pronuntat5 de Suveran, si chiar s5 o neg la trebuintà, darstiam c5 era totdeauna bine informat prin Stirbei, si acesta nu putea ig-nora hotarkea Regelui. Si mai era si chestiunea lui Stirbei. Stere lucrasetot timpul pentru o presedintie a lui Stirbei si pentru interesele cauzei"ma pref5cusem si eu partizan al acestei formule. In ajunul schimbariiGuvernului nu mai puteam insa continua acest joc.... Am luat totusiintalnire cu Stere si am avut o lung5 convorbire cu dansul. Prime le luicuvinte au fost: Va &à zic5 Maniu?" Dac5 asa vrea Regele"... Ceera sà-i r5spund? Din aceste patru cuvinte mi-am dat insa seama c5omul era in curent cu tot, prin urmare si cu ostracizarea sa, desi despreaceasta nu mi-a spus nimic. Dar 1-am g5sit ab5tut si detasat" de toate.V5dit, treaba nu-1 mai interesa. Era ins5 prea inteligent si prea dibaci cas5 pun5 inainte chestiunea sa personalà. Si s-a pus s5 dea o suet5 asupradificulikilor de amalgamare intre spiritul, traditiile si lkomia ardele-nilor si mentalitatea celor din Vechiul Regat si din Basarabia. Mai eraapoi si dl. Maniu... Vezi d-ta, domnule Argetoianu, lorga e un nebunsi cu dansul ar fi mers greu, dar tot ar mai fi mers, cad la urma urmelorsimte romfineste si mai erai si d-ta, care il puteai invarti. Maniu nu sim-te nici romfineste, nici ungureste, nici... engle-,..este, nu simte deloc! Eun butuc ambitios, un butuc pe care nu-1 invarteste din nenorocire ni-meni! E «tenace», domnule Argetoianu in prostia lui, si merge in prà-pastie cu sufasul pe buze..."

Am mai vorbit multe, si am priceput qu'il avait tire son epingle dujeu" cki nu mi-a mai vorbit de Stirbei... Ne-am despktit totusi

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 277

prieteni i mi-a fagaduit c5 va face ce va putea pentru a impka capracu varza dar n-am pus nici un temei pe fag5duiala lui.

Lasand pe Mihalache pe seama lui Maniu, am avut pe rand lungiconferinte cu Madgearu, cu doctorul Lupu qi cu Iunian. Fiecare din eimi-a declarat lämurit cá nu existà altä solutie a crizei politice virtualdeschise decal un Guvern d.e colaborare al partidelor noastre sub pree-dintia lui Maniu, pe care ei, tarani§tii, nu inteleg sA o discute, in semnde omagiu care Ardeal. Dacà Partidul National ar propune insa unprim-ministru regalean, Partidul Pranesc ar putea pretinde i dansul sàdesemneze pe viitorul prqedinte de Consiliu... Am priceput deprima-rea lui Stere: pán i in partidul s5u candidatura lui Stirbei se lovea dedificultati. Si Lupu, §i Iunian, §i Madgearu erau bineinteles pentru unGuvern de colaborare cu conditia sà obtina fiecare portofoliul ravnit.Madgearu find cel mai sigur sä obtie Finantele, pe care socotea dansulca nimeni nu i le va disputa in Partidul National, s-a aratat in acesteconferinte cel mai acomodant, dei ca caracter era cel mai ciufut. Lupu aurlat, s-a facut stacojiu, a spus Rrostii i a sfarOt prin a declara c5 ori-cum, intelegerea trebuie facuta, qi cat mai repede". Cu Iunian am avutmai multa b5taie de cap; inteligenta lui subtilà rn-a plimbat pe unde i-apl5cut ca s5 m5 facA sa" pricep ceea ce nu voia sä spung. N-avea nici oincredere in Maniu, pe care il socotea dezorientat in afarà de comitetullui de o sufa, dar nu vrea nici pe Mihalache care-i cam luase nasul lapurtare". Era vadit influentat de Stere, farà s5 vrea sä o marturiseasca.Totu*i, cand am pronuntat in fata lui nurnele lui Stirbei, a facut un mi-nut, apoi mi-a spus scurt: Nu se poate..." In cele din urrria s-a raliatel la formula Maniu, dar far5 nici un entuziasm.

Toti trei mi-au prornis sà insiste pe langä Mihalache ca s5 o terminemai iute. Eu le-am lamurit cum am putut mai bine cà lipsa unei listeministeriale §i a unui acord definitiv de guvetnare putea s5 ne fie fatalãqi s'a justifice cine §tie ce näzbatie ar mai sugera Br5tianu Coroanei.

Cu Lupu 1 cu Iunian n-am avut decat o singur5 intalnire la incepu-tul lui martie; cu Madgearu am stat de 4-5 ori de vorb5 in cursul aceleiluni qi de fiecare data mi-a aratat mirarea sa fatà de atitudinea lui Ma-niu: pertracta" ceasuri intregi cu Mihalache i refuza regulat sd pundpunctele pe i... Cum nu puteam sä destainuiesc fruntawlui taranist ho-tararea domnului Prezident" de a pune fierul pe nicoval5 numai in ul-timul moment, i-am explicat tergiversarile lui Maniu prin sentimentulde delicatete care-I impiedica sa ajung5 la precizii concrete in absenta

www.dacoromanica.ro


colegului sAu de sefie, Iorga. Nu stiu dacA Madgearu a luat sau nu debung explicatia mea, dar s-a multumit cu &Ansa. Si si-a linistit nerviicertandu-se cu Tancred Constantinescu, in comisia speciala, asupra le-gii electorale.

Insistentele mele pe 15110 Maniu, de a renunta la planul lui si de adiscuta imediat compunerea viitorului Cabinet au fost zadarnice.Dansul imi repeta intruna cA cu tAranistii nu era nimic de facut 1)&15nu vom avea blidul cu linte" in manA... Indoielile mele, ivite odatA cucriza Carol, asupra izbindei fmale a straduintelor noastre au inceput SAse intAreascA, cAci aveam impresia netA cA Maniu calca tot mai mult insteAchini si când in5 gandeam si la sosirea celuilalt set m5 apucagroaza! Maniu n-a vrut sA stea nici mAcar de vorb5 cu noi, pe chestiuneaconstituirii Guvernului, desi aveam si noi de drAmuit atatea ambitii side impAcat pe ardeleni cu iorghistii, pe fostii takisti cu partizanii mei

si pe toti impreunA! Nici chiar pe mine, care dusesem tot greul as-censiunii partidului cAtre putere, nu in-a intrebat o datA ce portofoliuurmAream. Pentru mine personal lucrul era indiferent, c5ci nu maiaveam nici o incredere in viitoarele posibilitAti ale Guvernului nostrucare mi se infatisa ca o adun5turA de interese marunte, rail vlag5 si far5cheag. Continuam sA trag in ham, fiindcA obiceiul meu era s5 duc o sar-cinA 1)&15 la sfarsit, si fiindcA eram impins si eu de o ambitie meschin5,aceea de a impiedica pe Averescu sa ajungA la putere...

hi fine, in ziva de 19 martie a sosit si Iorga din strAinAtate. Cu dou5zile inainte, Delegatia noastrA PermanentA dAduse lui Maniu deplineputeri pentru a incheia acordul cu tArAnistii, ceea ce n-a impiedicat peManiu sA tarAgAneascA lucrurile mai departe, introduand un elementnou in discutie: fuziunea ambelor partide, fArA sa ma consulte nici pemine, nici pe Iorga. Dup5 cele comunicate de mine in urma audientei laRege si de Stircea din ordinul" Majestatii Sale, domnul Prezident s-acrezut atit de sigur pe putere, Inc& a inceput sA ocoleascA sfaturile me-le de ale lui Iorga nu mai vorbesc, cAci le-a ocolit de la inceput.

Iorga s-a inapoiat la Bucuresti, dup5 cum era de prevAzut din scri-soarea reprodusA mai sus, si mai sceptic dee& plecase. Era convins c5BrAtianu nu va demisiona, si c5 dac5 va demisiona, un Guvern de cola-borare intre noi si tAranisti nu era de pus in picioare; Regele nu va faceniciodata apel la dansul, si Idea' dânsul toate se pr5buseau. Asa &ideacel putin, c5ci de spus nu o spunea, dar altfel nu se putea explica pesi-mismul ski fatA de optimismul celorlalti. M-am hotAr5t s5-1 abordez

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 279

chiar a doua zi dup5 sosirea sa pe chestiunea lui Maniu, ca s5 nu-1 lass5 se angajeze pe o cale din care ar fi fost greu de intors.

Demersul ma plictisea grozav, §i nu §tiam cum s5 aduc pe bietuldomn Profesor la renuntarea ce i se cerea, fara s5 descop5r pe Rege.Era greu, i am intrat in cabinetul s5u plin de sfialà. Cum rn-a vàzut,Iorga §i-a 15sat corecturile (ceea ce nu i se intimpla niciodat5), s-a scu-lat §i venind spre mine rn-a primit cu cuvintele: tiu ce ti-a spus Rege-le; ma Weptam, ti-am scris-o, i nu ma mira! Nu ma poate suferi, pen-tru toate adevarurile pe care i le-am spus totdeauna in fatà! Maniu,prim-ministru! Ha, ha! Foarte bine, dar cu o conditie: il voi propune euRegelui, va fi pentru mine un prilej sd ii mai spun cateva adevdruri sdaibd bareni pentru ce sii fie supdrat!" Fumega, se invartea in jurul raf-turilor cu c5rti, se a§eza, se scula iar* se vedea ca §tirea decapieariilui era proaspata... Cine-1 pusese in curent? Cum s-a putut afla un se-cret pe care nu trebuia s5-1 §tie in afarà de Rege, deck Maniu (prinautorizatie special5 a Majestátii Sale) §i cu mine? N-am putut afla nici-odata. In tot cazul printr-o indiscretie a Regelui sau a lui Maniu, cacieu am fost mut ca un pe§te. Am incercat sä neg, sau mai bine zis s5 ate-nuez sentinta regard'. i am c5utat s5 explic c5 Regele nu 1-a exclus dela efia Guvernului, multumindu-se s5 exprime o dorinta §i anumeaceea de a da o satisfactie Aldealului, prea nesocotit in materie de gu-vernare, de la Unire; c5 bineinteles Regele nu s-a gandit niciodat5 sà-1jigneasc5 pe dinsul §i nu s-a gandit s5 cheme" pe Maniu, ci dimpotri-v5 s5-1 vad5 desemnat, chiar de colegul s5u din fruntea Partidului Na-tional... Iorga ma asculta, sarcastic, ili b5tea in mintea lui joc de ple-doaria mea o simteam. in fine, nodul Gordian fusese faiat, am rasu-flat, qi 1-am lasat pe el &à-0 r5coreascá sufletul, spunându-mi tot ceavea pe inim5. *i i-a dat drumul! Mi-a marturisit c5 de and a facut fu-ziunea cu Maniu, s-a simtit ca intr-o puFarie, cu lanturi de m5ini §i depicioare, CA am vrut toti s5 punem st5pinire pe el, c5 Maniu 1-a umilitcum n-ar fi putut crede el c5 s-ar 15sa vreodath s5 fie umilit dar c5toate au un sfar§it, .yi s-au sfar.yit!! $i a ap5sat pe cuvântul sfarOt".Eram convins ea va incheia intr-o rasunatoare demisie, cind colorn-am pomenit cu el urlandu-mi: Foarte bine, Maniu Guvernul! Euins5 cu partidul! Nu mai admit s5 impart efia partidului cu nimeni.Nu voi face parte din Guvernul domnului Maniu, dar inteleg s5 r5m5n,in afarà de Guvern, singurul qef al partidului! N-am nevoie de investi-turile i de miluirile Regelui ma multumesc cu autoritatea pe care

www.dacoromanica.ro


mi-am ca0igat-o singur... Te rog spune lui Maniu irevocabila mea ho-tArare, §i sä ma lase in pace, fi stifle sigur cd-1 voi recomanda Regelui!"

Patatras! Vorba francezului. 0 clipa, am avut viziunea intreguluiedificiu la pamant, a intregului edificiu pe care ma caznisem de doi aniqi mai bine sa-1 ridic. Pe loc, n-am gasit decat cuvantul lui Cambronneca sa-mi dau pe fata gandul qi sentimentele: Merde! M-am stapanit mina0 nu i-am dat drumul. Am strans mana Paranoicului §i am plecat.M-am dus la Maniu i i-am povestit scena. Lasati, domnule Argetoia-nu, e bine a intampinat blajinul blajean am rezolvat chestiuneaGuvernului; ce era mai important. Pentru partid, il impacati dumnea-voastra. )4a e domnul Iirofesor, pripit la vorba dar e om bun, §i dum-neavoastra 0iti sa-1 luati..." i blajinul blajean, impasibil, a inceputsali 0earga obrazul cu hartia lui pudrafa; o nenorocita inventie pe careMihai Popovici, arbitrul elegantelor, i-o adusese de la Paris.

A doua zi am primit de la Iorga scrisoarea care confinna intentiile lui:

Scumpe domnule Argetoianu,ISituatia de dubla conducere a partidului pe care o confirma cuvantarea

d-voastra la o adunare neconvocata si nestiuta de mine2 e imposibila pentrusimtul meu de demnitate, fara a mai vorbi de tot ce am putut aduce partiduluinostru.

Ca vicepresedinte al organizatiei, yeti binevoi sa ajutati pe dl. presedinteIuliu Maniu a aduna imediat dupfi sarbatori Congresul care singur are a seocupa de situatia creati astfel.

Primiti vä rog, incredintarea intregii mele simpatii personale.3N. Iorga

Am decis ca ziarul meu, sustinut pang acum de partid cu atitea jertfe, sadevie o revista periodica pe seama mea".

De cate ori se supara, Iorga i0 suprima ziarul, §i de cate ori ii tre-cea, continua sa ni-1 lase in spinare...

$i acestea erau raporturile partidului, cu tarani0ii pe de o parte, culorga pe de alta, in ceasul in care Bratianu i-a dat demisia!

Ziva patimirii noastre a fost ziva de duminica 28 martie. Bratianui0 daduse demisia in ajun, i consult:661e" au avut loc in dupa-amiaza

I Nu mai eram scumpul prieten"12 Sedinta Delegatiei Permanente din 17 martie.3 Personale" adica nu ca presedinte al partidului!!!

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 281

acelei duminici. Pentru Partidul National, Costic5 Hiott a luat contactcu mine qi rn-a intrebat pe cine s5 convoace, c5ci dupâ traditie zicea el,nu pot fi convocati doi efi ai aceluiaqi partid. Faptul c5 n-a insistat, cánu fusese insdrcinat s5 insiste pe lang5 noi ca sà desemn5m pe Maniu,nu mi-a pläcut. Am intrebat pe Hiott dac5 Regele a manifestat vreopreferinta qi mi-a raspuns c5 niciuna...

Dac5 ar fi vrut s5 insarcineze pe Maniu cu formarea Guvernului, arfi cerut s5 vie acesta. Mi-am zis totuqi c5 poate voia s5 aud5 din guralui Iorga desistarea sa dar in acest caz i-ar fi chemat pe amândoi, peunul ca SA se desiste qi pe celálalt ca sà-1 insarcineze sau cel putin s5-1previe cà avea de gand sà-1 insarcineze cu althuirea noului Cabinet,conform obiceiului. Nedumerit, am intrebat pe Hiott daca s-a schimbatceva in intentiile Regelui i ministrul Palatului mi-a r5spuns textual(am notat cuvintele ca s5 le raportez lui Iorga §i lui Maniu: De trei zileRegele nu mi-a mai spus nimic, dar nu am nici un motiv sd cred cd s-aschimbat ceva..." Intrucfitva Iini$it, dar zdruncinat in increderea mea,am comunicat lui Hiott c5 partidul" (!) desemnase pe lorga pentruaudienta qi c5 Iorga va aduce la cunoqtinta Majest5tii Sale, ca domnulIuliu Maniu era desemnat pentru preqedintia Consiliului in cazul in ca-re Majestatea Sa s-ar gandi la Partidul National.

Hiott s-a inapoiat la Palat qi mi-a telefonat cä Regele a fixat audien-ta lui lorga pentru duminic5 dup5-amiaza la orele 5. Toate acestea s-auintamplat sambata seara. Am prevenit pe Iorga despre convocare qi ampus qi pe Maniu in curent cu evenimentele, rar5 s5 Ii ascund i nedume-rirea mea. Maniu n-a fost ind5 deloc impresionat de procedura Regelui,pe care a gasit-o natural5. M5 va chema pe mine dup5 consulthri, c5cipe mine n-are s5 ma consulte, ci sa-mi dea un mandat..."

L-am l5sat in optimismul s5u §i am telefonat lui Cápit5neanu, omulcel mai bine informat din Bucurqti, qi confidentul lui Stirbei. Capit5-neanu mi-a egspuns ca nu qtie lucru mare; aflase cà liberalii lucrau pen-tru Averescu, dar Stirbei Ii spusese ca Regele nu va face o astfel deprostie". Dânsul credea c5 criza va tine cfiteva zile, c5 va fi lucraturamulta i c5 planurile noastre" (voia sá zic5 un Minister Stirbei) aveausorti de izbanda... M-am culcat enervat, qi am dormit prost.

Duminic5 dimineata la ora 9, intalnire cu Maniu la Iorga, unde afost apoi poftit i Mihalache, pentru alckuirea listei: o conferint5

Maniu era de parere s5 nu discutam distribuirea portofoliilor qis5 a§teptAm s5 fie intai insárcinat el cu formarea Guvernului. Iorga n-a

prea-labila...

www.dacoromanica.ro


vrut insi sa aud5 de asa ceva si a declarat net ca el nu se prezinta Re-gelui fara o lista in man& Si cum sosise si Mihalache, a inceput tar-gul... Peste noi au venit gramada toti candidatii nostri si ai taraniqtilor;pe la orele 10 si jumatate ne-am aflat intr-o adevarata atmosfera debalci. Ca sa satisfacem toate poftele ar fi trebuit sa dispunem de 30-40de portofolii si tot atatea subsecretariate de Stat! Iorga a declarat de lainceput ca nu cere si nu primeste nimic; eu stam pe un scaun, ascultam,si nu mai ziceam o vorba: enervarea mea din ajun si de peste noapte fa-cuse loc unei scarbe adanci. Maniu, desi fusese contra alcatuirii uneiliste, a scos una din buzunar gata ticluità de acasa, in care majoritateaportofoliilor era incredintata... fostilor takisti!

Mi-am dat seama ca totul era pierdut: chiar daca Regele va insarci-na pe Maniu cu Guvernul, nu vom ajunge niciodata sa alcatuim un Gu-vern ca lumea, care &à insemneze ceva si &à poata aduce la indeplinireprogramul de refacere al tarii. Or eu nu ma trudisem ca sa aduc pecutare sau cutare la putere, ci sti ajung acolo unde nu putusein ajungecu Averescu... Am cazut intr-o stare de prostratie; stam pe scaun,aprindeam o tigareta dup5 alta, ascultam si nu mai pricepeam ce se ur-zea in jurul meu mi se inecasera toate corabiile... Nu rn-am maiamestecat in nimic, in nici o discutie. Taranistii cereau toate portofolii-le mai importante si nu admiteau nici un takist pe lista; apostolii luiIorga voiau &á fie ministri numai ai mei stau la o parte, coplesiti si eide copleseala mea, si mai ageri si mai experimentati in politica ca cei-lalti, incepusera SA simta falimentul... Iorga ranjea; avea el planul lui,si petrecea privind cum se agitau si se certau prostii" intinzand manadupa o naluca! S-au certat pana la ora 1. La ora 1 am plecat cu totii samancam si la ora 3 ne-am intors la Iorga. M-am dus acolo si eu, nu stiupentru ce, probabil impins de curiozitate caci fara sä stiu Inca ce seva intampla la Palat, am socotit deja in acel moment partida pierduta.Pe and in casa lui Iorga se redeschidea balciul, la Palat, Regele primeape Averescu si-1 insarcina cu formarea Guvernului...

In fine la ora 4 si jumatate s-a cazut de acord asupra unei listeprovizorii (!!), in fata fiecarui Minister si se mai creeau dou5erau cite douà sau trei nume: sei aleagii Regele! O sa aleaga, n-avetinici o grija!" ranjea Iorga, caruia se oferise solemn" de catre Ma-niu si Mihalache, prqedintia Camerei sau a Senatului au choix". Mar-turisesc ea nu i-am priceput jocul in acel moment; ma tampisera eveni-mentele, si nu 1-am aflat decat dupa audienta lui. In fine la ora 5 fara unwww.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 283

sfert lorga a plecat la Palat, cu lista" in buzunar. Nu cerusem nimic,dar mi se facuse cinstea sa fiu propus ministru de externe, fall con-curent!!!

La ora 5 rarà un sfert a plecat, i la ora 6 s-a inapoiat. Aqteptat cuneräbdare, o tkere mormantal5 I-a intampinat: Am remis lista Majes-fatii Sale i Majestatea Sa mi-a spus c5 va aviza..."

Si altceva nimic?" a intampinat Maniu. Nimic... !" intretimp ne sosiser5 ins5 zvonurile despre insärcinarea lui Averescu, darnimeni nu voia s5 le cread5. Chestionat din toate p5rti1e, Iorga n-a vruts5 spuna un cuvant, de0 era evident c5 intr-o audienci de aproape o oràse vorbise mult i de multe... Neputand scoate nimic de la Iorga, ceimai agitati au plecat dup5 §tiri.

In fme pe la orele 7, nu mai era nici o indoialà: Regele insarcinasepe Averescu cu formarea Guvernului. Cei care veneau din oreg poves-teau c5 in toate cercurile domnea o adev5rat5 stupoare; oamenii dinafarà care nu erau in curent cu ce se petrecea in sanul" partidelornoastre, nu puteau pricepe o asemenea bátaie de joc, i se vorbea pefat5 de revolutie. Dac5 acestea erau sentimentele publicului, las pe ori-cine s5 ghiceasca ce sentimente au izbucnit in casa Profetului, p1in5 degemea. Ca o furtun5 s-au ridicat valurile de blesteme i de injuráturi laadresa Regelui i a lui Beatianu, i toti caraghio0 adunati acolo auinceput s5 urle qi s5 cear5 care mai de care capul lui BfAtianu, detrona-rea Regelui 0 Revolutia! Ca se s5varOse un adevarat asasinat moralimpotriva celor dou5 partide populare ale Orli, era adev5rat dar nuera mai putin adev5rat c5 dacá nu ar fi fost savarsit, rezultatul ar fi fostacela0 caci le osandiserà proprii lor membri la pieire...

Reactia opiniei publice, qi zvonurile r5spandite de cei interesati aufost in primul moment atat de violente Inca teama de o revolutie a p5-truns 0115 in cercurile liberale §i in Guvernul demisionat care gira Incaafacerile. Pe la orele 8 eram Inca toti frunta0 adunati la Iorgane-am pomenit cu vizita generalului Nicoleanu care a venit s5 ne con-jure s5 nu punem la cale ceva cáci trupele erau concentrate in caz5rmi,gata s5 intervie, §i sangele ar fi curs §iroaie pe stfazile Capita lei"...Maniu i Mihalache, galbeni de ciud5, au asigurat pe prefectul politieic5 nu se va intampla nimic §i 1-au insarcinat s5 transmit:a tot dispretullor" celui care a pus la cale aceast5 adevarata lovitur5 de Stat"... Ni-coleanu a plecat mai liniqtit; eu rn-am luat dup5 el §i afarà, in intuneric

www.dacoromanica.ro


i-am spus: Revolutie, domnule? Te-ai uitat la capetele lor? Nu stiupeunde s5-si scoath c5masa! Spune lui Br5tianu s6 n-aib5 nici o grijà! In-cept s5-I pricep si s5 cred ea' a avut dreptate! Dar de ce Averescu?"Nicoleanu a dat din umeri si mi-a faspuns: Nu stiu, dar nu cred ca* vaputea rezista..." Nici el, nici eu n-am putut sà ne inchipuim atunci cà du-pa un an, tot Brátianu Ii va da peste cap. Si mai putin eu, c5 voi fi atuncial5turi de Bfatianu ca sà-mi iau in fine revansa asupra lui Averescu...

Abia a doua zi dimineata am aflat de la lorga ce se petrecuse inaudienta lui. Vázandu-mä tot atat de dezgustat ca si dânsul de demo-cratia integrala", mi s-a deschis si mi-a povestit tot. Cum a intrat laRege, lorga i-a intins lista cu Maniu in cap, si i-a spus c5 ii aduceapropunerea de Guvern rezultath din delibefarile partidelor, in favoareacarora tara se pronuntase in toate alegerile din ultimul an. Cu aceastamisiunea mea oficiald era indeplinitd terminatal Ceea ce a urmat numai privea partidele, si de aceea rn-am abtinut s5 o impartasesc domni-lor adunati ieri seara la mine..." Mie hrs5 nu vrea sa-mi ascund5 nimic.Regele s-a ar5tat foarte abaut si nu stia cum s5 inceap5 ce vrea sä-mispurth. Si atunci am inceput eu. I-am deslusit marea greseal5 initiala pecare a facut-o dandu-se pe mana lui Britianu si impunand Arii atStavreme un Guvern nesuferit. Ca sà-si scape pielea, Bralianu 1-a dus lacrima imolàrii fiului s5u si-1 va duce din treapth in treapth tot mai jos,pang la pr5busirea Coroanei. Am vorbit trei sferturi de ceas, mi-am usu-rat sufletul, si am incheiat rugasndu-1 s5 nu dea nici o atentie pdrtii for-male a audientei mele. Eram cony ins c5 va forma Guvernul pe care-Ivaordona Br5tianu. Daca ma prezentasem in fata lui cu o lista, era caindeplinesc o formalitate constitutionala. In cazul in care lista nu i-arplacea 1-am prevenit cu un zâmbet ea' mai aveam alte dou5 si chiarmai multe, acasa, alc5tuite din competente tot atat de remarcabile!Regele a suras si el si 1-am p5r5sit farà sa mai astept faspunsul lui!"...

Iorga isi platise politele si Regelui si lui Maniu si Ii freca mainile.L-am invidiat, caci el, cel putin, avea o satisfactie pe cand eu r5rn5-sesem knock out" si-rni pierdusem odath cu iluziile si aproape totprestigiul politic.

Ce sa mai vorbesc de fr5mantari1e care au avut loc toata ziva de luni29 martie c5ci Averescu n-a putut sà-si constituie Ministerul decalmarti dimineata fr5manthri in care nu rn-am amestecat deloc. Rege-le, ca sa dea aparentele c5 impusese si el ceva, si c5 rnai avea cat de pu-tin obraz, ceruse lui Averescu o colaborare fie si ridicolà, sau simboli-

sh

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 285

ca" cum se zicea, cu Ardealul. S-a alergat toata ziva de luni dupg unardelean de vaza §i depunerea juramantului a fost amanata pe marti, adoua zi. Ardeleanul a fost gasit in persoana lui Goldi§, frunta§ de frunteal Partidului National, pe care 1-a capacitat" Alecu Constantinescu.Ezitarile lui Goldi§, care s-au hoar& cu greu, au dat lui Maniu §i luiMihalache ragazul sa mai intervie pe diferite cal la Palat, §i sa supun5Regelui diferite liste. Regele le-a luat succesiv la cuno§tinta, da, da,da..." §i a semnat marti dimineata decretul lui Averescu...

in momentul cand ie§eam din casa am aflat Ca la amiaza CabinetulAverescu depunea juramfintul, §i cum treceam prin fata Palatului Stir-bei, am vrut &à vad ce cap facea Maria Sa §i am intrat. Am gasit pePrintul Barbu scriind in vestitul birou al lui Voda Stirbei, cu mobile dinlemn de lamai. Scria lini§tit. Ei, ce zici de frumoasa lovitura? aufost primele mele cuvinte...

Nu s-a terminat nimic...E§ti inapoi cu informatiile, Averescu depune jur5mantul la ora 12...Nu se poate!"

Si in acela§i timp Stirbei a luat telefonul §i a chemat pe CosticaHiott la Palat. sSi iatti ce am auzit cu urechile mele:

,Ftirbei: E adevarat ca Averescu depune jurâmantul la ora 12?Hiatt: ...

tirbei: Nu pot sa cred! Ati innebunit cu totii! Inca ieri seara amavut asigurari contrare...

Hiatt: ...,Ftirbei: E o adevarata nebunie! Cred ca Regele va regreta amarnic

prostia pe care o face..."Si a inchis telefonul.M-am intrebat de multe ori daca Stirbei a fost sincer in acel mo-

ment, sau daca mi-a jucat teatru, cu cuscru-sau Hiott. inclin a crede c5a fost sincer, caci oricat de fatarnic era, nu putea sa-§i schimbe fiziono-mia cum §i-a schimbat-o pe masura ce Costica Hiott ii confirma de lacapul firului §tirea pe care i-o adusesem. A inchis telefonul, §i palid caceara (i se inecasera §i lui corabiile?), cu sprancenele incruntate, a ridi-cat bratele spre tavan, §i a lásat sa cada: C'est la fin de tout!"

Si daca a fost sincer, cum se facea Ca nu era in curent cu cele intam-plate de 48 de ore, el, confidentul Regelui? ii fusese ru§ine Regelui sa,-sivorbeasca §i sa-i destainuiasca hotararile luate de altii in numele lui? Il

www.dacoromanica.ro


lasase Batianu afarà din complot, simtindu-1 ostil? incercase sA in-toarca" pe Vodà, si crezuse ea' reusise in ajun? Atatea intrebari care auràmas si vor rámane far5 easpuns, c5ci Stirbei nu mi-a spus o vorb5, sieu n-am Cautat s5-1 descos: nu mai aveam nimic de irnpartit.

Lovitura a fost atat de crunt5, incat mi-au trebuit douà zile ca s5-mirevin in fire. Pip5iam realitätile si nedumerit, nu puteam pricepe. Pen-tru ce-mi spusese Regele c5 era hot5rat s5 cheme Partidul National laputere si ma autorizase s5 o comunic lui Maniu? Pentru ce trimisese cu15 zile inainte pe Starcea aceluiasi Maniu sà-i confirme acelasi lucru?Pentru ce discutase cu noi Tancred Constantinescu legea electorala,douà luni, socotindu-ne ca succesorii desemnati ai Guvernului? Fuse-ser5 toate comedie? Jucase comedie si Stirbei, depozitarul tuturor se-cretelor si confidentelor, complicele credincios al lui Bratianu? Se in-selase atat de adanc Costic6 Hiott, care numai prost nu era? Atunci ce?Atunci ce?

Incetul cu incetul am putut afla ce s-a petrecut, si numai tarziu detot rn-am lamurit. Ne-a cur5tat Printul Carol. Pada' la lovitura lui, ni-meni, nici chiar Br5tianu, nu s-a gandit sa infaure Partidul National dela succesiunea Guvernului. Regele se cam temea de colaborarea cu ta-ranistii, dar o admisese pan5 in cele din urm5, si dorea s5 se impace cuardelenii, chemandu-i la putere. Beatianu socotea si el c5 trebuie trecutprin aceasta experient5 dar voia s5 o ingradeascà pe cat se putea. Co-chetariile sale cu Averescu si cu Goga din vara anului 1925 nu repre-zentaser5 dupâ cum s-a spus decat incerc5ri de santaj si de pre-siune asupra partidelor democratice. Lovitura Printului a schimbat fatalucrurilor o v5zusem bine. Chestiunea Carol a devenit de la ianuarie1926 Inainte pivotul politicii romonesti pentru Brátianu, bineintelessi Br5tianu tine tot in mina. Fat5 de atitudinea lui Iorga si a lui Maniu(pana la un punct si de a rnea), fata de tonul ziarelor noastre, Bratianune-a osariclit. Condamnarea era insa greu de dus la indeplinire, cacitara era cu noi. 0 spunea in fiecare zi opinia publick o spunea la fieca-re alegere corpul electoral. Partidul Liberal era demonetizat, iar el,Bfatianu, odios. 0 lupta pe fatà n-ar fi avut sorti de izbandá, si omul s-ahotarat, neavand alt5 posibilitate, sa ne asasineze pe la spate. Nu s-adeschis ninuintd, nici Regelui, nici lui Stirbei, nici vreunuia din tovarà-sii s5i de lupta, nici lui Averescu pe care il alesese ca inlocuitor vre-melnic si ca coadà de topor ca s5 dea in partidele democratice. A t5cut,a lasat pe Rege si pe eine voia s6 se joace cu succesiunea Guvernului,

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 287

si a asteptat ultimul moment ca s5 dea si el lovitura lui. Dacä cineva dinai lui a stiut ceva, e poate Alecu Constantinescu poate in tot ca-zul la el acasd si numai in ajunul demisiei Guvernului s-a pus la caleMinisterul Averescu, qi tot Alecu Porcu a adus acestuia colaborarea luiGoldis. In ultimul moment, Br5tianu a invocat pactul incheiat pentruindepártarea Printtilui Carol, a declarat Regelui c5 un Guvern nationalsau nationa1-t5r5nist ar preg5ti readucerea surghiunitului ci i-a for-tat miina cum i-o fortase la sfarsitul lui decembrie pentru executareafiului sau. De data asta ins5 nu mai avea nevoie de colaboratori: Regeleera silit s5 goleasc5 pan5 la fund paharul inceput, si Br5tianu era in m5-sura s5-1 sileasc5 singur. Iat5 de ce nici Regina, nici tirbei, nici Hiottn-au stiut nimic si cu atat mai putin Regele, 1)&15 n-a simtit minaslapanului in grumaz.

Pentru mine, infrangerea a fost mai mult o infrangere de amor pro-priu decal una politica. Politiceste pierdusem partida de cand ma con-vinsesem cd nu era nimic de feicut cu tovardsii cu care plecasem ladrum. Una urmarisem eu, si alta ajunsesem. N5d5jduisem pentru adoua oard s5 pot realiza cu oameni noi un Guvern de mari infaptuiri, siajunsesem sà ma conving ca nu duceam in spinare decal ambitii mes-chine si 15comie &à frau. De la jum5tatea drumului nu mai merseseminainte decat de rusine fiindc5 apucasem pe calea pe care c5lcam. Imidam seama ea' pe acest drum voi duce cativa oameni la izband5, darideile mele, nu. E mai mult ca sigur ea" deceptia de la sfarsitul lui martie1926 rn-a scutit de deceptii mai mari, mai tarziu. Amorul meu propriuar fi sangerat mai putin dacà beneficiarul loviturii ar fi fost altul decatAverescu, si poate chiar cà m-as fi bucurat de rezultatul ei. Triumfullui Averescu mi-a fost ins5 atat de dureros, incat am inl5turat toate por-nirile de parasire a politicii, ce ma asaltau, si am ramas ca sà Ina ráz-bun.

Cu aceast5 memorabil5 infrangere s-au incheiat pentru mine doi anisi mai bine de trud5 ce ar fi meritat o soart5 mai buria. La Amintirileconsemnate in aceste pagini, voi ad5uga un epilog, ca s5 inchei un ca-pitol dureros al carierei mele politice si voi spune cateva cuvintedespre cele ce au urmat dezastrului nostru si despre alegerile rAmase depomin5 si prezidate de poetul Octavian Goga, la sfarsitul lui mai 1926.

inainte de alegeri, am avut calvarul preg5tirii lor. Dac5 as fi ascultatnumai de indemnul inimii mele, a filásat tot si m-as fi retras la Breas-

www.dacoromanica.ro


ta, sa nu mai aud de politica si de nimeni. Am socotit Irma &à era de da-toria mea sa nu parasesc vasul cat mai plutea Inca, desi facea al:4" dintoate partile, si sa nu dezertez in ajunul luptei, care probabil urma sa fieultima... Si nu numai ca am stat la postul meu, dar in acele zile agitateam fost aproape singur la postul de comanda. Iorga tuna, fulgera sitriumfa, lasand sa se inteleaga Ca toate mersesera stramb fiindca nu fu-sese ascultat el cand in realitate prabusirea partidului fusese provo-cata in mare parte prin nebuniile i prin carlismul lui. Maniu se imbol-navise, si dupa ce a zacut cateva zile in casa, s-a inchis la SanatoriulElisabeta si n-a mai vrut sä auda de nimic.

Dupa constituirea Guvernului Averescu, in partidul nostru a fostdezastru. Toate fuziunile si pactele incheiate in ultimii doi ani avuse-sera de scop cucerirea Guvernului si acest scop prabusit s-a dovedit catde slab era cheagul care legase diferitele grupari in afara de urmarireatelului propus. Fiecare grupare s-a strans in jurul sefului ei, iorghistii

in jurul lui Iorga, ardelenii in jurul lui Maniu i ai mei in jurul meu.Nu rata pierderi; au fost si oameni practici care si-au cautat culcusulaiurea. Au trecut multi din Partidul National la taranisti care iesiseradin criza mai putin atinsi. Partida nu o pierdusera ei, o pierduseram noi.Dansii tratasera cu noi o colaborare de Guvern, intemeiata pe sigurantanoastra de a fi chemati i nici nu o incheiasera macar definitiv. Popu-laritatea Partidului Taranesc, bazata la sate pe o ideologie vaga si falsa,dar totusi vie, nu fusese atinsa. Partid nou, Partidul Taranesc aveaviitorul pentru el, si mai putea sa-si astepte ceasul. Desi erau si con-ducatorii taranisti, care se vazusera aproape mini$ri, destul de depri-mati, masele organizatiilor se tineau darze i rata indoialä constituiauin Vechiul Regat si in Basarabia cel putin, cea mai importanta fortaelectorala din opozitie. La taranisti n-a fost nici o dezertare; dimpotri-va, au trecut de la noi multi la dansii.

in Partidul National, in afara de Ardeal unde masele care urmau peManiu erau Inca compacte, situatia era dezastruoasà. Bizuindu-ne peGuvern si pe liste comune cu taranistii, nu facusem nimic in VechiulRegat. Ne certasem doi ani de zile, prin toate judetele, mai intai ior-ghistii cu ai mei, apoi iorghistii si argetoianistii cu ciurucurile takisteinscrise la Maniu alaturi de toti caraghiosii ademeniti de perspectivaputerii. Se certau toti pe sefii, pe eventuale prefecturi si deputatii sinimeni nu se mai ocupase de propaganda si de organizare electoral& inalegerile din anii 1924, 1925 si 1926 ne multumisem cu curentul, qi

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 289

eram atat de siguri de Guvern incat nu ne-am preocupat niciodath deeventualitatea unor alegeri generale in opozifie. Taran 4tii dimpotrivg,hotarati sd ne incalece in alegeri, chiar qi mai ales in ipoteza unei cola-borgri de Guvern, lucraserg pe capete i se inthriserg in toate judetele,afarA de Ardeal, unde totuqi se deOeptase un curent puternic i pentrudfin*ii. Nu mai vorbesc de Basarabia unde, cu Pelivan qi cu de-al deCiugureanu in frunte, eram cu totul inexistenti.

In asemenea conditii era pentru noi o chestiune de viath §i de moartesg ne prezenthm in alegeri in cartel cu thrani§tii. Singuri, n-am fi fost instare sg scoatem decal cativa deputati in Ardeal, *i cum numgrul celoralqi depindea de masa voturilor pe targ, nu §tiu cati ar fi iqit, foarteputini in tot cazul. Cu theanictii, aveam un pact de tovar4ie in alegeri,limitat la rdsturnarea Guvernului Brdtianu, i mai aveam altul pentrucolaborarea la Guvern dar care nu fusese macar complectat. Astfelstand lucrurile, thräni§tii se aflau liberati de angajamentele lor fath denoi, odath cu demisia Guvernului Bratianu §i numirea GuvernuluiAverescu. Aveau insA i tAratiiSii un interes &à incheie cartel electoralcu noi: era tot chestiunea rnasei electorale pe tard, math la care aportulvoturilor compacte ardelene nu era de dispreruit. Legea electoralà eraa*a de intortocheata, incat voturile lui Maniu de la Alba Iulia puteau sascoad un deputat taraiiist la Covurlui sau aiurea in Vechiul Regat.

De data asta, negocierile cu targrii§tii le-am dus eu. Maniu, sub pre-text de boala s-a dat la o parte. Boala a fost insA numai un pretext. inrealitate, la inceput, Maniu n-a voit cartel, 0 pang la srar§it s-a thsatgreu, *i dupg cum voi argta mai departe, n-a semnat pactul de colabo-rare in alegeri cu taraiii0ii decal aproape cu sila, §i terorizat de Iorga,care, deqi incurca toate itele, a fost de la inceput pang la sfapit cel maiaprig sustinAtor al cartelului. Si Iorga qi Maniu n-au urmárit ca de obi-cei prin atitudinea lor decal interese personale. Lui lorga ii explicasethapostolii lui, ca rug voturile taraniste nu se va putea alege nicgieri inVechiul Regat, §i CS va fi silit sd cerseascd un loc lui Maniu in Ardeal,umilire inutilg, caci Maniu i-ar fi dat desigur un loc in care n-ar fi pututsg iasl. In ce prive§te pe Maniu, rationamentul lui era in necuno*tin-th totalg a noii legi electorale cg va scoate singur mai multi deputatiin Ardeal decfit vor alege thraniSii in Vechiul Regat qi cg va dovediastfel forta Partidului National, caci pentru dansul Partidul National eranucleul lui initial de dincolo de Carpati. De noi, care traseseram un anin jug ca sg-1 scoatem la ivealg, putin ii pasa domnului Prezident...

www.dacoromanica.ro


Si mai era ceva care retinea pe Maniu sä incheie o intelegere cu ta-ran4tii, mai erau intrigariile unui grup de ardeleni cu Vaida in frunte,care trata cu Guvernul. Goldi§, ru§inat oarecum de tr5darea sa, cáutases5 rupä din ardeleni §i luase contact cu Vaida, cu Lugo§ianu, cu AurelDobrescu i cu

Se mai amestecase in dans i Grigore Filipescu, gata de cite ori erao porcarie de pus la cale. Vaida §i consortii au declarat ins5 c5 de o tr5-dare a lor nu putea fi vorba, ci numai de o iMelegere cu Maniu. Averes-cu a oferit atunci lui Maniu, doud locuri in Guvern si 32 in Parlament.Ardelenii erau atat de demoralizati i de descurajati, 'Inc& cred c5combinatia" ar fi reu0t, dacA n-ar fi torpilat-o Goga, care nu voia s5aud5 de Maniu i de oamenii lui in Guvern.

Negocierile au fost ins5 lungi i laborioase, paralele cu cele pe carele duceam eu cu carani§tii, ajutat" de un comitet (eram doar un partiddemocratic!) desemnat de Maniu i ins5rcinat sa-mi puna bete in roate!Se mai aduna la fiecare 4-5 zile i Delegatia Permanenta, emitând defiecare dat5 noi preteMii! Cum am dus la bun sfarOt negocierile mele,intai cele de principiu, apoi cele privitoare la capetele de lista (singure-le locuri cu importanta electoral5), nu §tiu nici eu! Mai ales c5 ai noqtrinu voiau s'à aud5 de cedarea capetelor de lista' t5rani§tilor §i s-au opusin mare parte listelor comune. A trebuit s5 aduc de vreo douà ori peIorga sä urle i s5 injure in Delegatia Permanent5 §i s5 trimit in ultirnazil pe Davila la Sanatoriul Elisabeta sd srnulgd senulkura lui Maniu,care probabil c5 n-ar fi dat-o dac5 ar fi avut vreo nadejde din parteaGuvernului...

Taran4tii pretinseser5 locuri *i in Ardeal i Maniu pretextat" canu vrea sà-i introduc5" in fieful s5u electoral, ca s5 explice rezistentasa rezistentä care n-a cedat, in afarà de insistentele noastre §i de re-tragerea propunerii Guvernului, decat tirii Ca taran4tii erau hot5riti särup5 tratativele cu noi, sà porneasca chiar in acea searà in Ardeal,pun5 candidaturi in tot locul.

in afarà de dificuleitile negocierii de principiu a cartelului, am avutgreufati nesrar§ite pentru fixarea candidaturilor. A trebuit sa fac conce-sie peste concesie, §i s5 inghit toate umilintele. Partà §i in Dolj mi-afost contestat, mie, capul de list5, de c5tre pezevenghiul de Potarc5, tre-cut de la noi la tArani§ti, a doua zi dup5 insc5unarea lui Averescu,

I inainte de ziva fixata de comun acord pentru depunerea candidaturilor.

i sa

;,a

si

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 291

proclamat imediat eful organizatiei t5r5niste din Do lj. Potarc5 era uncaraghios MI5 nici o valoare i far5 nici un scrupul, dar un agent elec-toral de prima ordine. Avea in mân5 toate firele organizatiei mele dinDo lj, i dezertarea lui imi d5ramase toate centrele din judet. Plecase dela noi i trecuse la tarani§ti ca s5 se aleag5: cu ce rupsese de la mine i

cu corentul" noului sail partid era sigur de succes. L-a pedepsit Dum-nezeu, caci a intervenit Mihalache §i i-a dat ordin sà-mi cedeze locul.M-am ales eu §i a Mmas el de caruta...

Acest Potarca §i-a dat mai tarziu arama pe fat5, caci ajuns subsecre-tar de Stat §i chiar ministru a furat ca in codru §i i-a sramit cariera po-litica disprettlit de toat5 lumea.

Negocierile cu taran4tii §i sfortarile de a opri debandada in PartidulNational a carui soarta ma mai interesa cel putin pan5 dup5 alegeri,rn-au retinut in Bucure§ti toat5 luna lui aprilie. In ziva de 9 mai am ple-cat la Craiova unde convocasem pentru aceea§i zi §efii no§tri de orga-nizatie din judet. Am cautat s5 le ridic moralul, s5 le explic §i eu cumam putut mai bine c5 aventura" Averescu era trec5toare, c5 apa curge§i pietrele Mman etc. etc. Am reu§it sa-i mai insufletesc, c5ci erau taredeprimati i ei §i mi-am dat cu pa'rere de Mu seama ca ceea ce ii in-viorase mai mult era cartelul cu tarani§tii. Daca ar fi indràznit, ar fi f5-cut toti ca Potarc5. Dar mai toti erau oameni de treab5, nu pierduserade tot increderea in mine, §i au ramasla locul lor.

A doua zi, am alckuit cu Potarc6 listele de candidatura: cinci natio-nali §i cinci t5r5n4ti la Camera doi nationali i doi tarani§ti la Senat.La Camera, al doilea pe listä a fost pus Potarc5, iar al treilea GeorgescuB. Ion, prietenul meu. La Senat, in fruntea listei a fost pus tot un mem-bru al Partidului National, generalul Bebe (Iosif) Gkle§teanu.

Si am pornit la lupta, far5 vlag5, dar cu tot restul... Cred cA nicioda-tà, nici inainte, nici dui* nu s-au sävapit in Romania alegeri ca in1926. Insui Viitorul, oficiosul Partidului Liberal care adusese pe Ave-rescu la Guvern nu s-a putut abtine de a scrie: Aceste alegeri au avutcaracterul unei furtuni ce-a trecut asupra intregii tari, mäturand legali-tatea, ordinea i chiar increderea in legi §i wzaminte".' Tot ce se poa-te inchipui a fost pus la cale pentru impiedicarea opozitiei de a-§i facepropaganda. Si au mobilizat mai multe contingente i au impanat tam

1 Viitorul din 30 mai 1926. Articolul intitulat: In urma furtunii.

www.dacoromanica.ro

292 CONSTANTIN ARGETO1ANU

cu armata. Sate le, §oselele, podurile, au fost puse sub paz5 militar5 0s-a interzis nu numai agentilor, dar chiar qi candidatilor no§tri s5 circule.

in sate, oamenii cunoscuti sau numai banuiti ea tineau cu PartidulNational sau cu Partidul Pranesc, au fost arestati, mentinuti inchi0 *i0115 in ziva alegerii, insultati, amenintati sau chiar §i crunt bätuti. Ceeace a facut in Do lj Milcoveanu (fostul escroc din anticamera lui Averes-cu, pe timpul Guvernului acestuia din 1920-1921), o bestie rar5 pere-che, le-a intrecut pe toate. A f5cut pur §i simplu pe nebunul. Avansatdin escroc prefect, a cutreierat toate satele judetului, bdtlind cu maalui oamenii pemd la sage.

Teroarea a fost atat de mare in Dolj, 'Inc& nimeni n-a rnai indraznitsA se miSe. De altminteri, de la 15 la 25 mai (alegerile au inceput inziva de 25), nimeni din noi nu a mai avut voie s5 circule. Pezevenghiula impins neru§inarea pang a ma opri §i pe mine s5 ies din Breasta. Por-nit din dimineata zilei de 15 mai spre Craiova, ca &à plec de acolo cucitiva prieteni spre Birca unde aflasem c5 Milcoveanu stilcise in ajunlumea in b5t5i am fost oprit de jandarmi la podul de peste Brestuicai somat sä ma inapoiez acas5 §i sd nu mai ies. M-am supus i mi-am

permis numai &à dau broscoiului cu ochii beliti ce se urcase in copaculde la Interne urmatoarea telegram5: Dac5 rnai ai un pic de ru§ine §i itimai aduci aminte c5 ti-ai sc5pat pielea in 1917 fitgind in Franca cu ba-nii mei, d5 ordin vechilului d-tale din Dolj care rn-a sechestrat in cas5sa ma lase sA circul". A treia zi a venit §eful de post sà-mi comunice c5eram liber s5 merg unde voiam. L-am sictirit §i 1-am dat afar5...

Milcoveanu, pe lingä ea' era escroc, era i jum5tate nebun. A aduspe Averescu la Craiova, cu ateva zile inainte de alegeri i 1-a plimbatde la gara la prefectur5 i de la prefectura la sala Belle-Vue (uncle iipregatise o intrunire) intr-un camion automobil, wzandu-1 in dosul §o-ferului, pe un sc5unel, intre douà tate cu marame. in spatele lor, o ceat5de derbedei, imp5nat5 cu cruci de verdeata, canta antece patriotice. Incoada camionului asuda §i scartaia un taraf de lautari. Nemi§cat ca omomdie, Averescu a defilat astfel in fata multimii, ca un fel de Tutan-karnon national, spre nedumirirea oamenilor care priveau. Unii iqi fa-ceau cruce, altii râcleau.

Ca sa r5man5 pentru posteritate, Opozitia Unit5 a trimis Regelui unmemoriu care suna astfel:

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 293

Sire,Cu durere suntem siliti sa tulburam liniqtea Majestatii Voastre, dar daci

traind sub un regim de fraudare constitullonalci, am voi sa nu inoportunam peMajestatea Voastra zadarnic, invocand noi fapte de dispret desavar§it pentruConstitutia §i legile tarii din partea Guvemului Majestatii Voastre, nu puteminsit in situatia gravi in care se aflä tara, sa nu adresam apelul nostru Ffuluisuprem al armatei.

Noi, in lupta electorala nu mai intalnim in calea noastri adversari politici.Pretutindeni numai armata §i jandarmeria duc campanie impotriva partidelornoastre, jandarmeria activi care face §i ea parte din oastea tarii.

Un ordin indraznet al d-lui general Stefanescu, comandantul Jandarmeriei,ne scoate de sub protectia legilor, ne interzice circulatia, propaganda, fiparirea§i raspandirea de manifeste, chiar publicarea listelor de candidati, iar pe alo-curi depunerea listelor la tribunal.

Jandarmul este transformat in arbitrul libertatilor constitutionale §i aplici-rui legii electorale.

Satele 0 ora§ele sunt izolate §i imobilizate ca in vreme de razboi, iar ofite-rii activi sunt intrebuintati in functii §i propaganda politica.

Frunta§ii no§tri sunt arestati, candidatii sunt stalciti in batai §i chiar impu§-cati.

Guvernul prin agentii s'ai §i chiar prin ofiterii pu§i la dispozitia sa in scopelectoral, indraznqte sal invoce in de§ert numele Majestätii Voastre pentru aacoperi toate neomeniile §i faridelegile impotriva dreptului de vot acordat deConstitutia sanctionata de Majestatea Voastra.

In astfel de imprejurari lupta electorala e transformatci in atac militar.Nu voim s5 ne adresam direct oastei tkii, pentru a-i arata ci §i noi suntem

fifi patriei, ci tara e cu noi, ca legea e cu noi §i sä protestam noi di oastei i seincredinteazi rolul josnic de a fi instrument de partid §i de fraudare a legilor.

Fara, dar, sa facem noi apel la simtul de demnitate al corpului ofiteresc, §isi-1 indemnam si respinga rolul degradator ce i se rezerva coqtienti deprimejdia ce ameninta Ora prin amestecul armatei in politica, ne adresam inte-lepciunli Majestätii Voastre de §ef suprem al armatei, implorandu-va de a in-terzice de urgentfi once amestec al annatei §i al jandarmeriei in luptele electo-rale, a.,sa cum poruncesc Constitutia §i legile tarii.

Ai Majestatii Voastre, prea plecati §i devotati supti§i

In numele Partidului NationalIuliu Maniu

In numele Partidului TaranescIon Mihalache"

www.dacoromanica.ro


Acest memoriu mai stabileste si faptul interesant ca atat Maniu catsi Mihalache ca mai toti tovarasii nostri de lupta de altminteri nusi-au dat seama de adevarata situatie a lucrurilor: dansii socoteau ca seafla in mijlocul unei lupte electorate obisnuite, si invocau legile si Con-stitutia pe cand ne aflam in realitate, de la chemarea generaluluiAverescu in fruntea Guvernului, In fata unei adevdrate lovituri de Stat.Si loviturile de Stat nu pot reu.yi decdt sprifinite de baionete...

Memoriul adresat de Maniu si de Mihalache Regelui a avut totusiun rezultat: a doua zi dupd alegeri (!!) generalul Mircescu, ministrul derazboi a dat o circularà prin care a pus in vedere ofiterilor si militarilorinsarcinati cu functii sau misiuni" politice, sa se aleaga intre acestefunctii si insarcinari si armata, dandu-si demisia dintr-o parte sau dinalta. Regimul nu se multumise sa combata opozitia manu militari", isimai batea si joc de ea!

Cu toata nemaipomenita urgie, cu toate falsificarile de rezultate,Opozitia Unita (Partidele National si Taranesc) au dobandit un rezultatneasteptat: 727.202 voturi, voturi reale, fata de 1.366.066 furate de Gu-vern si de 192.399 obtinute de Partidul Liberal. Mai mutt decal juma-tate din voturile adunate cu bata, cu pusca si cu masluirea cifrelor, decare Guvern! Si aceasta dupà falimentul din 20 martie, dupa demorali-zarea cadrelor si stalcirea in batai a aderentilor! Ce ar fi fost daca celedou5 partide ar fi facut alegeri libere la Guvern! Cred ea am ft avutaproape unanimitatea voturilor...

Formidabil a fost succesul Partidului National in Ardeal, unde maipretutindeni listele lui Maniu au avut cel mai mare numar de voturi.Rezultatele din Ardeal, in aceste alegeri, au avut un efect covarsitorasupra evolutiei noastre politice in lunile care au urmat, caci au subli-niat valoarea electorala a grupului ardelenesc din Partidul National, auridicat actiunile lui Maniu si au hotarat pe taranisti sa ceara fuziunea cudansul.

Rezultatele din Ardeal erau cat pe-aci sa mai provoace si o criza mi-nisterialà. Luand in Guvern pe Goldis, pe popa Lupas la Siringi, si pegemenul Lapedatu (Ion), la Finante, Averescu si broscoiul ce ii tinealoc de barometru politic', incercasera sa distruga electoraliceste pe Ma-niu, si Goldis luase in acest sens angajamente formate. Fata de realita-tea faptelor, Goldi§, care in afara de politica era un om cumsecade, s-a

1 Goga isi inchipuise ca prin ademenirea lui Goldis, si a tovaräsilor sai, rupsese indoue Partidul National din Ardeal!

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926 295

simtit foarte jignit si a vrut sà-si dea demisia. L-am intilnit intampl5torciteva zile dup5 alegeri; a plans in sanul meu si era atat de pocalt incitnici nu mi-a venit s5-i spun ce gândem despre porcaria pe care o s5var-sise si pe care voia sà" o isp5seasea retr5g5ndu-se din viata politica. Arfi fost ce ar fi avut mai bun de facut, dar n-a facut-o. Am auzit c5 nu1-ar fi 15sat popa Lupas, devenit duhovnicul säu politic si care nu voiasà-si p5r5seasc5 portofoliul si automobilul ministerial, pe care visde o viata intreag5 abia pusese mana!

Desi ales la Dolj, m-am abtinut de la mice manifestare politica" inCamera domnului Averescu, si am apucat-o pe alte c5i...

Urmeath volumul al VIII-lea (1926-1930)

www.dacoromanica.ro

Primaria din Breasta-Dolj. C. Argetolanu in viziuneasculptorului loan lorddnescu

-7 v7A.

t'.

A

'

r

1.

www.dacoromanica.ro

ANEXE FACSIMILE

-

//- Z.. 2 j

4-4-.4... -1c--"/(,a-t

A-7-v

f-1,4-7"--

eg:

AP- - 4:9

pe2

e....94 2-0 -(4' c__ 6(1;

-7.3: '4:1! :,!R%'1' 1

C

v,

, -2-

^

-

4%!7; , .A.e-LL?"N

-4-

C a :EC.

L.e.e. GI.

a

0/1 . .7 c..4

11L.Ar

2-44.

r

4+-t 4-4

www.dacoromanica.ro

298 ANEXE -FACSIMILE

- z

Z4_

C

CA1C

-

7C:

e.A174

"C-- -Cs ..)

2.4a.

c cf

474

z c-

Z'74_e=

: /Le- .-f.

e

I-6-1;4 ")*"

_

4:7.

I C, _

,."

)9(---

-

X

SE

-

a_zz

-

www.dacoromanica.ro

ANEXE FACSIMILE 299

fi

"2---1.--1--c. 1:--1:7e

-sc.-

""Y

r

-e°19(--- toc---

-..3 _

"4-' 4 /I'.

- 71

4t.a-'s

I

i" /4 2 -c.c.

,--. -.

r 2- 0- .r.Z -4-. - 0 - 0 t.---L.-C-4_.

' . . . .1

/

/44--

r

4- -.E.--

_

47t- t- .4.- 2 L.

- ."1"7.

i al

t_...cr

e

A /r- c

/7-1

A'Af -

el. C-"e.,C

-/C

?-4 -A.A.-,

www.dacoromanica.ro


/ A-4 G-c. Li

--7--,..-...c.L J--ze..-L. 4." 2.....1.....4",--- L.1.....t....,-..

1-

/401,.--- A.......A..c,...."..4-".

7-C--At-e ..r.-- ...,- 'Lat.

ex-4..- C -et-y-4- -1....-1.. -A-4- z4 ' (-1--

.1g C.-(A--1- -LI- ill_. 1....- ,...4---c-1-4_/

e ...."-(114- a."1--. .A.

a4.

Anexa I

oZ,G

.47/ 04----Cess

.0.

-

AaL,

J

.440 tam

A.,. C --L.-A-a.

*

L7;.....

4.1?-10-

X.

I ,is'N

)'J

(\'\y \-,

c\, 1,$

\ 0, ,

www.dacoromanica.ro

301ANEXE FACSIMILE

4. 1 7

-

47,,

----X."' 7 /2,0;

/ 1 2a,)1 . a e--(-41. es....

2.-frs.A.L-14.-3/ le,...,/ (...1.... 1 C..47 1.:$

V. -: 7 *-4 .7../3..A. ,ce 2 / .406.- ,.......

, aec_. e t 4s.4...-..- .0...., Aa2 ... :.., t ......... :Z.

1.4,64 4.4a'w- 1..... 1...4 (...*"....- --(......, - 0.---- ....4-4--"-", ,..4.--/ ......-- .......

,

fi4.41/1.....t. a--.."-"A*41-1 / :e. / fy 4, 0, ......... ...c.../7,--

6.44-Z-7/1-....0- -6 A-1- A A A a-fr....C.1' 1. 3.-4......................... .../..,.... .......:1/,,,..,.....z.ree... / 2 0

4...e.-----*e..,--,....... ',Alt., 0,--/-e: 45';-' i..." i.....: if. c.,,, . .

,........,.... , /- :-: ,,,., -':,- ,:;.,..... ...::. r.../ (...j. ,'2.,,...... 0 ... T.T....... :

7,, err-""" , -

%-e- -1:: 4,1-...,-......---4. _ / ... ...='---

...J...., (,:-.-/ ,.....-,-.' c.,-7.-- ,vZ /4.-'-`-

e.... 'J.,. ,..--.--e-."-1?"°;: : '

..i.;' ::.:...s.-

.0.... ..,.....- ...........-/ : ...) -k

/ e. ; / re ,.., :, 4,--i-r 1 -.)17:e/

ee.et,-.2.,..a.: 1.1.. .). 4.4-......k-^ 4.- eS...4A ..4-.4. /(.....",.. "4:". .4,2.... ,"160et.A.--'

e'.. ,....,/,-.,4.1- z......:,.... 7.- ".... ..,,, A-474-,g--..i,--.-&_. -:,...., ,....--,.. G..< C-04-.4 ../. "(4,-;., ,,A.Aa...-4- ..-4 44.0--

-'. 47 N

I i

, V CA-Au-4 ,-,-; it , -.........0.-'2-

* - e--- /...4--Oc-a- :1.e de /-4-"*"., 5--f

....A--.;'

*CA.

V /4.7&44A4 .....:. 7a...4-........ el..,el V.' V....c...4A--e- C...11 1...-4/..s...1.-..--.e . 4:6, Att-e.:

e

-

4/.

Z7.- ...1,

141.... e'.- '14:4 4- , tn..... c...-.4

e4o7.... S'''' If....4.4 //00/. 44...4.4is

...,.......

- . A, -,,.1...--

/e.,...... ...,......."

e...-....(3" vi..N.--.

...

A ../1":,

0...274" C.L4A" 41","'.

.

4,4; )if 4.1e

,

www.dacoromanica.ro

302 ANEXE FACSIMILE

14. 47.:'

"1--. ..- 1 41: '. _/

;)," Z. .2-40., el

7

!(7 C.,v -a-a-. -;

1r4f.-/

..,, -,,t5:<st

efZ/ ;11( I.: .04

A 1. .%1/41Z, ZtJ:(.4.4 arrt...ye_.=A

e-c 2.<

12:- ez-c-.

t.c.a. a-e e--/C- 097--.'

et-ft</de:- .

1......Z...1.,-,

"4.5,11, ,- 1. as.\5.,* -

:1 54 t'-A-;

, M.

Anexa II

- oz, ze.: .4.4.-e.....4.: e ..... c....g.......-c-,...Z .3 '..,,,....,,,,........e...x........ --9-- ..(.... ,........ .e_ .9.,- c_,,,, ,,, ,r--,,i,

- --z4,--, c..-.a...-..--144.),,,...4 -7,......'-'41: / s.....4 (.1 7 .- -, .L.. 2 es-0-

e,Ae eV a-et...

74.7

e - -

/._,

a-Zs-A 4:

/44,4.4.2 %2

4.c.-4,ka. AC...

A91 ez 4 NH\

°

s s

`k

www.dacoromanica.ro

ANEXE -FACSIMILE 303

/Y4e le,- e 3

cor-kce., eA.,/4

&CA/A re-ce-f;A raiti ' A ta74t.c.,1

2-e;4( 4).! aif2- / - e-4-7-

647.ta r dz_

27;6-

Zcat_ ft.t.44A__ th_ free;,Z7

-41(

ce_

ce274V7cc,

r.A

- :

467A-- '

,07/It ee Atc-,4 ce,_k< 17-r

CA7 teifrc.S6C-

6:-/e/44-'-4"C-<.

A// tegLa- e°64r1117..

cir Assn "0/e-cr o. .

, ( '4

2.-/<

etu.c. GLA^C,Iat,/- 4.) h7

ACt_t_ vict-

47 /3

e-e-c.14-et.1

CA-C-1--Gc d-e-eA-4

ArZ(.-

yt-e-4--+- ,

AP;

/21.

A-e---at3t4

St-e/-sda- IE

cr)--

3 ,

www.dacoromanica.ro

li.

1r4V.1

jS.r

4lt 41A

.

fi.z

.,q-h

1,,

1'..i

,1

,

-' el,

,,....

01

.

..,-.

1-1

..1

I(,

A

1JE

PA)

14

0..1

A.

iy

ow1

711'i4

nl' ot

...A

#41

0-

v...

ilV

144

/741

'

4VY1

rc;

"4'1

.0P

.,,p

Ai

J

Oil

iri ,

449:

Ary

l

,.,(4

1

,

..,r

--.-, e. .r

ti

www.dacoromanica.ro


.P Ja-L

a4-eCelf:

114.4< r;td:ECr eC.1?47 er4-,t91,44

d/c-cA.e..4

1-40-4-1:1-1.7.--

41<,_te44 1.u.t4 4647-Le.

A--1 ,A-Grtf--tfft-Ct 21-&-e

-e-e

S. -7. 11' ) "

1717 /2-- et-Vie--1--L-C-e-4-C-1--di--

4-4,L42-

if co_3

.-- -7- .ell-itt lit.c.<_ Gva fr-'1--Wfa

),'6 c-,44

C er.\

k .

7A/teaf,L

e)

'

<

I -Cfk/L12-

/.41/-)

.4'

CXLE.c__

?-re., Z.

pt; /1 At

AC4 ' 140-6- Gr' 2e..?..

-4-.4,,,.

,LL,15,5

www.dacoromanica.ro

306 ANEXE FACSIMILE

Anexa III

r ./t/Lro--e-k-IA

c_ er

./C/14.;

10-z?Ja (

AT; (

/1/t/idica_ 4.4.??1.4_

.

otii7f;(1-1,4" /I

1717/A-t, cAr.:#4

12-41`v /

tr3,

Grt /f--kr

:27 Cc--c Ce,./t-e-._

(Ittt4.

/( /f-ete-v-ji,d c.42ie 1w4...

/-/ h.--11-:c-t//f4A-f' rei-e2

'Jzz,f

C-4._ (74,7,4-41-,

4 (4,

/1"--/ Le-cr

,*a.&

e&

/A4A _

04 25

27

www.dacoromanica.ro

ANEXE FACSIMILE 307

p

XiLb

.

./..2....:,....,.......4-_

L....."..../......, .........- ./...:..& I, 4 c;1-L1. II ,...... c Oh, .11...4...., .... .7.1,

44.-14.4...s.a.....&i I 1 .4 4.i".. Pia. ... 44.4 -,11-41,41,-

d

, .

pe.

- - .

-14-1±-"-ta

-_._

1TJ

4 2.. A: 7,111.: Loi4 1 _

J./. . 27_1.04- _ LA. 4.1

. I..., ._ . ..g.-1,-. -Ls _ .1, : _ _9 ... . ,.......,...4._ _____..-?.:1,,...., ...,..c...,_ .. V __ 4.-- 140.4. -

e ....,,4 i / ,_ .- -...

0.4.1,...,1.4./ - -A...I,'K \

Ce.14......&i..; . .0. gio,...."...- ...- ..---- ----- - - - .. -

.2 ........ J._ h.........4.

,44..._.4,,,a..___JI.c,_..7........._&. __::-... .............._.

. -J iii- . ,-. c. t''-' z.- J.-4...z., ........._' /..,,2_,.4.. _ ._, ,),........1 /.. (21 74,4 -4') -44-fl-4:e.*4-

..---J....Lt., 3.1. EL....4 L.,,,

7,...,.......J. ip.............- ./..... !--,.....t....:.60 _.4......._,.....__41,,..-.

_ 9-nc f_::... )0,-f.i,..../1 oi-,-..A.-:

..f) ,

. 4!1344:liA .. A .

J.0_44.44;4. 41.

.

.,

ita.1 .4 41

._,a,,,..,._.,e2.,,,...../.- a-i-..-t...... __AL_ Lc.: ,-41,......1..._. ... .

, I2:... . & . .: ..1k.-,..,1.... ?t,t.j.. < :

1:-.. 11 ....,/,.,....,4,.-...___,4_,-.....:pr....

.. .. ,

-.: ,..A...Y. _A : .........._..1.. . --

- ,/

0

Jig( C

.7_ .

v LL4.

k I "A

C'-'-- - C li....2.- ____.

._t_, f z.,,,o 1

A 21%,

.6- -

a.ZZ) et.

ALL-- 1-7.1 - 271'41-:r-1

p

www.dacoromanica.ro

308 ANEXE FACSIMILE

s: "441.-44-414:-/-0Alt.4 -

p

c4- et..

irt.4.44.'r

11.1A-4- 14441 df6.4-4.. _4

I

L.1.4 C-44-44-4/1

rek.

ti:24/

44,

.1.444.1

44 i44. st if 4-.4 J

1...,14,7,L., asA It 4

P * ^C.

_:.... ..i. :___.,..

01,4 1, A A-Cte... a...4- . -1,4,/,../ 0:_:-/ Li4-.... h.*i )

0-4......1410; .4........... ..k.-.:-.,_ _ c- 44: . ..t.:2e-4.. ?-1-.4 C-4- --4.

A _ 1r .

.44 t.... 4.. . ..t t...:-.1 CA....A-a I41.-...,..4...- . =442 1-444 . 24,

.4"; -0-4411 4'4, .7-4 1.4......42-,.. g.. 4-..-1...: ../...rUe..1.4../....,....- 24.,..4.4r4.4c .4441.' );..:4-1i (et*.. . .44.4.4.....:: 1St... 4.7 -714 .. 491-:,(2...... .Z....-.)--,-- ---ck,i Lk' t.,-.1....,.: .1- lz.-. .f.z....- - 44--11.4-- ....A.... ----- .-

- ..... .. .4t-.k.:.: .. k ki...:L. _.c"..,) . a.: a ..47 -.,

f..\ 1 ...,.. ..?..4......41 .g,,, L....a... i ...;...a.....-..-....L.. .! ..____

.

114ero. ;34, _

1.1.../A.4:?..d"!....4 - 41.421.- at AL: -A.-14 1._

-44 . .1:11 4,-1

c.. c,t(42e-

2 A*

, -7ft/71'.

44 ,J t- 4-4.-147- /

,.

.. . .

...... A .. L i

.0 ..e.- . a 41-../.

i

: . _

. ..

.. ._.

-.44-..-.. _ ., ..

-44 .4'5 1 444.112e....- A

A4_11.2 A

...., .4,..:.......r.,-r-A.._._,/ 1 4,4.4.- !-r 440; ..I0kv...kaL...-!..AL. ...g-t-t.14.I ib

....14..c.4_11.4,.-..fr_..._..a..

4 4 ...... LA.,....11 ;.,.... .c.4......1141 k .c_ /4-is ,:-...<.44- .. ... .

ti.,1a..... 41f'..,....,...a..,t4: ,2,.... a.m.:7. a.,-c.....7

c, 1)..... h,"1.) .1,.". c....m....:.2.....7...._e.4I..,,,aer.

bt.e.;,..ait..., aii. ........ . ...k

4.2: ......sa.:44_. if.4 ...-s,.. 47-..,..-41-4Z _ .__ .

1..,..4.: . . : : . , .....)t,I , ' % , ....'

Ad....$.41/1. 0.4.., _. JI-:.A._ 4 74.. //$.4.4.44. .k.... -....

.Cs.......4.... c j-C4 448- 17./

r3 ttN4 4 AoNt.t. lvareiI. 4: i'-. ../ l.$ _

"'""A- &

ht a;

www.dacoromanica.ro


.11)4,....._44 j

v Ltil 1,4+ ...

4 - :

_ C4.:.At.,AAC1. --7-474.1^

03%

_

im,,

/7 .15 ,,

-

A

7 "

Lie.fr.)

r-

www.dacoromanica.ro

310 ANEXE FACSIMILE

5(7 t/IYin.e74

-ee'A.&

(41V.41

.ca.liewSs.weat, Zeetoet.

Anexa IV

-/

4.oct.... A lt . ,;.... 4s......."..7.1. ....1-, .1),...4

, 0 't.:4;07/1A4k, ,,,0.0. 1/4, : ... .0., .4 AL .'' t 44

.. , 1

,i.

4.A., --....":640-4--nie'eln ro..4..., ,ez;e41 , .. . ...1.4 4. -t. -...:. -G.,

. _..., e-4(...oteP^ ''''

.1,.

II...I i .-...4

II

C.../Afee 'L./ .'"e1.1.40/...0.://4474.Y./..71.01.414/". AleiZ'c..Z.1(.4II,(....-.0

.

. .- . ,i,

..

A0 .4

A " OJT" -

0.4 2.04'a.

N1

,

eet.i.....cat,

J

-

www.dacoromanica.ro

ANEXE FACSIMILE 311

Fr.:411..41A

:N. ]1).U.1.1AA41'4lf 4. NOANI" :i. k ot. FrANCE

I -fit :. r ..;!tr A

L.. P CO...

p I I .T. L.,A.elk v S4:), r.: L DJ "til I

...P.. /

40, RUE . CIIATAIGNIERS

7.F.a.44....

i e'fr4r/f.,.. / .

14.-.-4 /

ciga.-i,-- .. c:/ S.:, .A....ei:'".'-' .i.N .3.4. -.., ..^

.2._;_.; (4. a-efr-.. 1.7.*-4-ki , 14,-4_ er--...",... 111 1.<

/ft.". , b 1..7.-.." 6* "1....-,-.'"-,. - co 44,

...,.. 1.4-.."7/ .Z.,..; -,0,,JOGO j.-"'""'-(C---... -r14,4ei........., c_......:, ../.. a - .....i7,...,6:2,,:-.--

14.....- .4.A.-c. -,-----

Anexa V

4fin rnoknnopio ft* run, Alb).. ,,,Limorwytwormsurram

I. A

L. I . :Le k ?..r

c :.11,1.47.1:, L.! ts

f...1 4.0.,60A. "r4 -,

I A *

"*P"; -

Cr.A1.1.30.; 'PLIITU1

.JII :No

LI,CA.:r

,;ka,

geI

. 044...4_

f

AA-e

www.dacoromanica.ro

312 ANEXE FACSIMILE

1001.11 R U MA INN EN FRA NOE

SC SUE OMB WHIMONTCNA If-A 1.15-11011 11 4111.1wet

T kiln...

74/1

/1l, ti- ?r,..-0:: ;..C...,...,.._

,

.../ ....,"7 4 -:., g---, ,1.2. , r;....2.--

.1y.....:....;,.- /14-, c.z,....-: ; - "A L^-4 fo-..^.' .......

le r . - -' ...' ..........", di. P "..1^ ..

12P . " ,-... c-,_1 ,..4.7 .0 k q

.",;:-..,A1 p 1C L.e.? ale C - * -rCA-A*-4 ..,-......9 -

.f.a....--a-,-.. < ......-....

4.4:6, ......1. ,,......... .. - ......--- 0:i.i:-..--.. s!...". .......e. .

.... ,7,.....- .2./

. -.,

0,,, .r.J1a; .: "- 4-4 1-..".: tag...3- ..,..":, - ...-,-. :. r ,i

A rp..--, .^.-., -41 ..,......rt- ; C

'14-7".32,-----)--, .._.....-- .,,,, .f:,..4

...-7 Ega, ,--...2,,,.,........ -c-- c:/....:. ... .......

c"......d.-..c. =;,...-a- .-..-ue................e* ....,2., .p:

P.--7,-----) i - d co....-.... ...,

,,....6....1.4. ........-mrs.....-9 , 7.........-; 301,...... 144

-4 A00,

61;7:-".7 .114

G7-1-

Anexa VI

mm,

le

"IAA -1 le;

\ I. I

410 4.4

-41 -

I. 4.-t...e. '/

.4.77

A A, I X:), , -; eakai2

Wfi f.1

06se e 1.

ja.2

111".

4;',. co

- _41. ;

ee'l

I it.te

4'7

6,1144

.

I

,"4

www.dacoromanica.ro


qedaz, /fir

ladefrL. Tic 4tle

, g

.-2

it Paz. - 4,6/e

fieZe4hi:dzz -7,2/Ze:,

&1,4et,,iiiiez ,9Z`7,57;ell/i4e.AZ -/&e4faie:44&4-eae,.4-zz/z;,,ed

Anexa VII

Lee

7e4de/449

.Ze ,e,,I

64- 4 --7f:e/.. 4.- e--Aei,.::i

497Z`7-e. 7/1744e.-i4C '17-ge74.----,4"-Z/%/4/4

-4eetZZ-7

;"\

4./i..4e.,:ed

7

4,

ahfile:ft

LJAire.Z.;'Lec.--

-.1 ''L--

dati-42.-e_

4,..>/;.

#:e4 ,64-44e

-

lice/4.47_

Zged

44-4(-

-

www.dacoromanica.ro

314 ANEXE FACSIMILE

a IA 2

*Lc QtAj.e...4

p

0-20- (0, ck...e4' 0-r

04. .7-z,

c;)14

9.41**1,1:f4;s D-e A?A 0 I. t--e

`itr 5-;1,t

() 0A-9-T C A

10% c..7---(2-. Nor

Anexa VIII

1

e. ...1111

.70:ttvo: A,)t.c

N

1....s

1,40;, 7.

Z.

. N '..r4., ......tr->( cf.....---

,,

...t...,.

p.611-dietTrr..1.A>-, s, - 0.1.44,_ ......_, ....u.2...

... efx-....-Q-,--e-----..-a-:,e.- ci h-*,..-.-4......., 1,..... Ad.....,

i-,.....; -r.A.-,.4-0.--&-- __..._ _.......:,.....-- fr.' e *2......

e .......,, ., ' ... Op e,2ea-f-e c..:- 14----c---aii2

: --- .,....---L----- -* L.-,t

0......:,-(7:-. 4 0.....-e --3.-- - ,, ,,...-4- .---:--- ,--(14-6. 0.,....r,,,ccc.

0 1 /Or CAL-..-P ''' ri....,.. ---, .,-/IC"-Aal

..4a c_41 /4-,0---` ''' "L"

-vV-

. 4,

1. 01........:-...0(A.A.A...2

1:20X " ....?-...-;" --1-,.

7,....,--. .24,1 ....---"s,.

.1.

0.vf-e, 1.4* fag . . C' r.,).'S Ni -::

01 1.1.----04V-4 "en, C .4 ...4 ....JI ....."....-

4-4........;01.e.. . ' t

..........

op-

r-f0 p

r

Li.-12-4.,-gt

,

..(2

www.dacoromanica.ro

ANEXE FACSIMILE 315

5-

C.... ,..--".., -.1* 0 -r- 4.7- a---."-`"4

at,: z7,, , -a.

V... (...,/, 40.,1,C

.'4:Triri42a. 12 6E1:6 i'......'.; .1.6'. '. I:

. (14,..... .....: GA.......7-.-2 A .4 -19 N .." cio, g2,,,-0:11; .

tc....j ns,...,...k.......e a, GI CAA'''''''^2.11:-; :t'd 4' C.9.,

(:: 9"12AAr -11"ej (...-a-; 7.....-b- .., -q, ,,,,.

,,,,,,u 4.$3.nor -- I-A -lt 1;14-1,20:ZZ I C- .........,...,... oL V - 4-6

11--..6....11.-f

'''f,,,....,, &2A-9 tit c--"' , -"*"."-- tr-- 74-"-`--

e ..., 0,,,,A.--,

...re % .- 1....42-6:6. 1,---- ,-, Q.. cu., , ..." _ _,,,; 6.1

,-,

o 1...g9-A'.-......J-Ce

.....ta- I ....nc&-t.,.

0:".. (friA' liff CLas:A...,-,

LAILA

, a, ea. ' 42, c..../....--

I '7 1, flip 4 A", TO CO-(1. Ol le--... °"/CA""4"1-A.. (ZiMAMA/- a-/1-0 ca OP :. ' '- 1 6", CM, (e."41 '. %... C'tg e'CLe f I k ,-e% c

k *

ar)

.71.f

e-

` ;se,

" S.44...

A

6 *".4. ,41 4L.

.

1.1 fi4

t

e

rs.,

Illbjr ''''.

:nat. 4Ir

N.....-.7.---..

to 'Otr=213a......-,a ,

"NJ' "1

es-.... v .0......*.c.. 9,....

St,

C")

(14 te.:'

9,40 -o rsj""

,..1.&-e

7.4e'.... 6:L.

-

4

I- LA-1

\,1

www.dacoromanica.ro

1.- '

.1)4--tql:"!_A-.3.:v11,i44,04.)1

ik'01-14t4

%.5

NL1

316 ANEXE FACSIMILE

f,/ (p..J,... ----1,

'1'1 r't k----E. /xi. PrI. .,; .... ..:-

a o.- ,---.- ?...r.m...; & a--t-.4-1.....t. PI

Pre.A.ot oho...4 IA..0%.Ptoy......AA..4 -. ""st...4 s .a.

sa... ......., a OLIO, '00........14,,.........0.4, g, _Z..:e., .......,----e 7.0

014.°

it...4.0c..:-.1 .r. 1-,........,

p...,....(,....,..,...t .0-2 , I

, .. 0....

1. .....,.. Gaol- 1.4.- 4.. 0.......-. -' t sh-d4" '

6.,.0 ...11A.a.:, t51."""P4 ...4" eet., 9 - 63. c6.,.... ,.7........- II

?_ei-o- _

......../h717- 4". a (a.- c.:..--

, ?.....-1.:-.X.. 0).....- to--&....42 --c- ...-- c.......12$2--v ..:

ra-A...%-Pc.p.A., ji a....... ......--,..,_

r el-A-or 152--*-4^;-4-44.0 '- -: ....1..../ ,., .¢,-.....,1...',A1.17

F 16LiA:" ';1 "Ill. 4-9 .4''t %1Z-, 1,, g*:',OZ V r )

dA1' 7,r-4.a... r...---z 4.4

e-sw ' 1.4.4/ 1L

(27 12zi"

o.1.7 1...7 , 6

0,14 Itak.

as (.52,, ftst 124.:

)20 ,..0 3 %-aag-:"( 9-4.24.1.4(t Oa\

CAA-A-. ,--.A.4...- S

..,- 2-,,- yK.:A. .-e,i2. ' cL.::

79 '&44

.).s.-.......40 *--"r".

(2.20, Wt---A: v-4-- ii1/49.4.

T.

124....,-ca ,..: .......:...-

,2,.....1-- C-:: 10174. (o

,_:..- _...,...- 1. .Qp-,..-

riru -e',-

7; t-----&-,-:x .

fti°4-- ''') t 4-....j.-- ,...4- C1,--- s........6. ........t.,..

-Lm-Je-,- da.....*-, %---ff-gr,_ i,..7,,,, 5-

12- ...,_,

5...-ni ;:, ck-at- (-0A-^P v 0-tA *-1 'It - <2,,

....-4.2.;-

64";-,

10 e-20 0.-^La-g 4-AR-

www.dacoromanica.ro

(_t_c.1 ft

1

40-

i fr

E- c Li.11ict. 4%i

olk)

3 .4las.i dllo 45.

ANEXE FACSIMILE 317

- M.

- eip...a Ct VIacci

Q2g b1St4%*. 711:g 2k-OL*"tua

.e-c947c, 'it "r4- ,

cp.", t e4-6: 4,...,0

9.9Xtpr

a"-C. '&4-4

6

V at

6 , C.

4iff

C. 11%- -},--1'1

912/45 ...; 41-1' ill;bALP c

Ikae 6111-

.P

I td, 111;744CFC-Ir.

0 (AZ ao 41(.4' frA1-42, ca

%.1

1.4". 1';

C9 4.)".. tzC.; Ga.... 1%/ greAL-44" Callecs-,4

6.3 .40..4 Ot Witt lea.04.0

en...-..6

4704-4 v.v....,

Pritata_ Ls

-- - AAA ti&A

ria

i!I'9 :1Via; 4

1

-I .*

\rt 4 0., 4

;1'1°1

www.dacoromanica.ro


?

(-4 ca--4 .-- tr

g-D---7 6 1 7 - - v ; c AS+ IL ...:-% ,...."-42-a- a LAN:, a.....-i t

C "; 11--S1-;- C14,74 (...,..4.- 47

, lk qi,--sz-- --r 01--.."- -

/21 .

,........-t,-,

5-..-,A.,04.7

c- a. A..... fre,,1- 'G.,:

_ C'JP--

Anexa IX

11........9.- ".1"""C r v p-... 0 ,....r

,

,

tt:- a

.'11, 3...''

77 LA-euv -3

/

. I

.' -

...Ity-rt.,0)

A-, .

(1

vi . ,

1 .i"*:

ri.A.4./t4r, -"JJ4 74.4..,

SZ.0.. .c 044.:

a 0' ...4..p id .

2dCe ),.9--- e,4.-....-"-1,........a... i.

A4,...,4.

a *I" *1- ,

6-.1 ,,.,-, t.;j e

%O.., .4 i4' lb

..44 .....1 r.

." NA, 14P4 .. ..,, t . IV a,,.

...,, r .1.. i

. L. f......, -,b,...

",...4. .,.. -,r,

TN . ._'",..!.1. 1,r- - <NI,

'XI J

s444 c 0.404,1

I. 4 % ZsIA

11.11 414: '10 4r.

la. rik_

--41.7_

iks2...4 /

0A.

Aes,--t

4.4

www.dacoromanica.ro

INDICEnume de persoane

ANGELESCU, CONSTANTIN 26ARION, NICU 261ATANASIU, I. A. 9, 14, 25, 28,

31,41,55,65,69AVERESCU, ALEXANDRU 9,

BURILEANU, DUMITRU 22,35, 48, 55, 68, 164

BUTUREANU, NICOLAE 86,97, 123

10, 11, 15, 17, 18, 20, 22, 24, 26, CALC1URESCU, ILIE 132, 13327 29, 33, 34, 36, 38, 42, 44, 46, CALINESCU, ARMAND 10149, 52, 54, 56, 58,60, 62, 65, 67, CALINIC, ISTRATE 12573, 79, 81, 83, 95, 105, 109, 127, CANTACUZINO, IOAN dr. 166129, 139, 144, 150, 185, 214, CANTACUZINO, MATEI 40, 68235, 244, 259, 262, 264, 270, CANTILI, PANAIT 124272, 278, 281, 283, 285, 286, CAPAT1NEANU, ION 40289, 291, 294 CAPITANEANU, N. 104, 105,

BARDESCU, ANTON dr. 67BLANK, ARISTIDE 158, 160BLUMENFELD, CLEMENT 259BOILA, ROMUL 192BONTESCU, VICTOR 126BRAILEANU, TRAIAN 125BRANI$TE, VALERIU - 64BRATIANU, ION I. C. - 60, 63,

106, 108, 281CAROL, Principe Motenitor, apoi

Rege al Romaniei 86, 111,127, 183, 185, 214, 231, 232,233, 235, 237, 238, 240, 245,251, 254, 256, 257, 258, 263,267, 274

CAROL I, Rege al Ronidniei - 58,128, 184

64, 68, 78,82, 84, 88, 92, 95, 101, CARP, GRIGORE 23102, 105, 107, 113, 118, 127, CATARGIU, LASCAR 26, 50129, 134, 139, 165, 173, 184, CICIO-POP, STEFAN - 100, 176191, 200, 208, 210, 218, 223, CIHODARIU, D. 87, 97, 121233, 238, 240, 243, 245, 248, CLEMENCEAU, GEORGE 171

250, 252, 262, 263, 264, 266, COANDA, CONSTANTIN - 9, 27,268, 270, 272, 278, 280, 283, 29, 30, 34, 45, 46, 47, 59, 60, 61,286, 289 65, 85

BRATIANU, VINTILA I. C. 25,26, 72, 73, 75, 210, 213

BUC$AN, CONSTANTIN 41

COLTOR, IOAN 126CONDIESCU, NICOLAE 231,

237

- -

--

--

-

-

-

www.dacoromanica.ro

320 INDICE - nunie de pasoane

CONSTANTINESCU, ALEXAN-DRU 160, 200, 210, 212, 237,285, 287

CONSTANTINESCU, MITITA211, 212

CONSTANTINESCU, TANCRED- 210, 213, 275, 278, 286,

CRAINICEANU, PUIU - 62CUDALBU, THEODOR 14, 21,

22,29,35,41,55,65,69CUZA, A. C..- 68

DAVILA, ALEXANDRU 189DAVILA, CITTA - 15, 18, 28, 35,

39, 61DISSESCU, CONSTANTIN 250DRAGOMIRESCU, IULIU 37DRAGOMIRESCU, PETRE 21,

121, 123DUCA, ION G. 13, 36, 102DUMITRESCU-BRAILA, V. dr.

154

EDUARD AL VII-LEA, Rege al An-gliei - 231

ELENA, Principesii a Ronfaniei127, 232, 234

ENACOVICI, TITUS 257

FERDINAND I, Rege al Rornaniei- 60, 63, 69, 82, 103, 105, 106,107, 139, 242, 265,113, 118, 127,128, 164, 175, 184, 245, 249,251, 270, 281, 286,

FILIPESCU, GRIGORE 11, 12,13, 31, 85, 101, 216, 259, 261

FILIPESCU, NICOLAE 36, 42,144, 216

FLONDOR, IANCU - 65FLORESCU, ION EMANUEL

179, 180, 209

GAROFLID, CONSTANTIN 28,29

GHENCIU 19, 27, 35, 40, 57, 65GHIKA-DUMBRAVENI, LEON -

124GOGA, EUGEN - 40GOGA, OCTAVIAN - 21, 22, 30,

34, 40, 41, 45, 47, 49, 55, 58, 59,60, 61, 65, 79, 83, 100, 163, 214,263, 264, 286, 287

GOLDI$, VASILE 64, 111, 112,285, 287, 290, 294

GONGOPOL, CONSTANTIN 35,36, 42, 58, 67, 115, 195

GARLE$TEANU, I. 291

HALIPA, PANTELIMON 180,224

HANE*, PETRE 40, 41HARJEU, CONSTANTIN - 205HESSE, ANDRE --t 171HIOTT, CONSTANTIN 215, 216,

217, 232, 235, 236, 237, 238,243, 260, 265, 267, 268, 270,281, 285, 286, 281, 285, 286

IFRIM, CONSTANTIN 97, 121ILIESCU-BRANCENI 26IMBROANE, AVRAM 21, 79IOANITESCU, D. R. 14, 18, 21,

61, 102, 121, 176, 248IONESCU, NAE 257IONESCU, TAKE 10, 11, 25, 26,

103, 105, 138IONESCU-OLT - 149IORGA, NICOLAE 9, 12, 13, 30,

32, 63, 78, 81, 84, 86, 90, 92, 94,96, 99, 102, 103, 107, 111, 112,114, 118, 123, 126, 134, 140,147, 149, 157, 158, 162, 165,168, 172, 176, 183, 194, 196,

-

-

-

-

-

-

-

-

--

-

-

-

-

www.dacoromanica.ro

IN DICE - numcdcpersoanc 321

199, 202, 217, 218, 223, 229,240, 243, 246, 260, 264, 266,268, 274, 276, 278, 280, 281,288, 289

IRIMESCU, PETRE 124ISTRATE, STEFAN - 41

GRIGORE 101, 193,218, 224, 289

JAQUES, STERN 136JUVARA, ERNEST - 264,273

KAUFMAN, OSKAR 16

LAHOVARI, SIMKY 216, 236,265, 266, 268

LUGOSIANU, ION 198, 290LUPU, NICOLAE dr. 44, 64, 80,

101, 112, 158, 159, 173, 193,209, 218, 223, 227, 250, 277

LUPA$, IOAN 294

MACARESCU, G. 193, 224MACKENSEN, AUGUST 127MADGEARU, VIRGIL 64, 80,

81, 82, 88, 91, 158, 185, 209,223, 226, 277, 277,

MAGURA, ION 248MAN, NICOLAE 100, 126MANIU, IULIU 9, 12, 24, 25, 56,

MANOLESCU-RAMNICEANU,CORNELIU 107

MANOLESCU-STRUNGA, GR. -175

MANOLIU-TESCANU 125MARGHILOMAN, ALEXANDRU

22, 24, 67, 144MARIA, Regina a Romaniei 103,

105, 106, 107, 136, 158, 164,181, 183, 216, 236, 265, 268

MEITANI, $TEFAN 41, 120, 123MICLESCU, G. - 125MIHAI, Principe Motenitor al Ro-

rnaniei - 245, 246, 247MIHALACHE, ION 23, 60, 63,

64, 80, 81, 83, 88, 91, 92, 109,110, 119, 135, 145, 149, 158,160, 164, 173, 176, 213, 218,220, 223, 225, 238, 240, 243,247, 266, 271, 277, 281, 283,285, 291, 294

MIHALACHE-ORLEANU - 249MIRCESCU, LUDOVIC - 179, 294MIRON CRISTEA, patriarh - 243,

249MITILINEU, ION 14, 15, 16, 17,

23, 24MUNTEANU-RAMNIC, D. - 87,

118, 123, 194

60,63, 68, 78, 80, 81, 83, 88, 90, NEGULESCU, P. P. 18, 22, 28,92, 94, 95, 96, 99, 100, 102, 107, 29, 59, 60, 68111, 112, 113, 121, 126,143, 144, NICOLAE, Principe al Romfiniei147, 155, 157, 160, 162, 164, 249, 268168, 176. 183, 186, 191, 193, NICOLEANU, ERACLE 209, 283195, 198, 200, 213, 216, 222, NITA, SERGIU 59, 60227, 240, 243, 250, 252, 257, NITESCU, VOICU 163260, 262, 264, 266,270, 271, 274,276, 277, 280, 281, 283, 286, ODOBESCU, ALEXANDRU 189288, 289, 290, 294 ORLEANU, MIHAI - 181, 239

MANOILESCU, 56, 73 OROMOLU, MIHAI 10

IUNIAN,

-

MIHAIL

--

-

-

-

-

-

-

--

--

www.dacoromanica.ro

322 INDICE - nume de persoane

OSICEANU 13, 15, 16OTETELI$ANU, ALEXANDRU

36, 38, 51OTTESCU, NICOLAE - 189

PANCU, RADU - 61PELIVAN, ION 156PERIETEANU, ALEXANDRU

72, 73, 74, 76, 112PETROVICI, ION 57, 58, 69PHEREKYDE, MIHAI 239POP, IUSTIN 187POP, LAURENTIU - 187, 189POPESCU, STELIAN 12, 198POPOVICI, DORI - 21, 59POPOVICI, MIHAI 24, 64, 100,

126, 134, 140, 156, 218, 271, 280POPOVICI-RACACIUNI 205POPOVICI-TA$CA, G. - 15, 18,

61, 97, 121POTARCA, VIRGIL - 133, 291PREZAN, CONSTANTIN 105,

107, 239PROTOPOPESCU-PACHE, EMA-

NUEL 121, 195

-

RA$CANU, ION 28RADIAN, ALEXANDRU - 103RADOVICI, IOAN - 136, 137RADUCANU, ION 101, 160, 224RIO$ANU, ALEXANDRU - 203,

204, 206ROMANESCU, N. 121ROSENTHAL, IACOB 41, 120,*

123

SARATEANU, CONSTANTIN 64SEVER, DAN 100SLAVESCU, VIRGIL 46STARCEA, ION 270, 271STERE, CONSTANTIN 64, 67,

80, 81, 82, 88, 91, 95, 113, 119,

134, 136, 148, 158, 162, 165,173, 183, 185, 218, 223, 225,229, 238, 240, 255, 260, 276, 277

STURDZA, D. A. 252SUTU, ELIZA 19, 22

$ABAN-FAGETEL - 86, 87, 97$E1CARU, PAMFIL 169, 212$TIRBEI, BARBU - 13, 14, 15, 78,

82, 103, 104, 105, 106, 107, 127,134, 139, 140, 158, 164, 173,183, 213, 233, 237, 260, 264,266, 268, 270, 276,281, 285, 286

TASLAUANU, OCTAVIAN 43,44

TATARESCU, GHEORGHE 58TEODORESCU, ANIBAL - 56TILICA, IOANID 21, 22, 35, 48,

58, 61, 68, 164TISZA, ISTVAN 190TITULESCU, NICOLAE 78, 103,

104, 109, 110, 166TOROCEANU, V. 112TRANCU-IA$1 , GR. 21, 28, 29

TONI, DUMITRU V. 86, 97, 121

VAIDA VOIEVOD, AL. - 64, 85,91, 100, 101, 126, 154, 156, 174,239, 240, 271, 290

VALLEANU, GH. - 28, 29, 41, 55,56

VLAD, AUREL 126VLADESCU, MIHAI 46VRABIESCU, IULIAN 121, 123,

133

XENI, CONSTANTIN 9, 11, 12

ZAHARESCU, PETRU 41

- -

-

--

--

-

--

--

--

-

---

-

-www.dacoromanica.ro

CUPRINS

Nola asupra editiei (de Stelian Neagoe) 5

MEMORII, 1923-1926

CAPITOLUL AL X-LEA 9

Redactarea programului Masa la Xeni Impiicarea cu Iorga Masa laJordache" ailritorie la Paris Inapoiat la Bucureoi gasesc partidul infierbere Explicatia cu Averescu Banchetul partidului La IlovAt

Tratative cu marghilomanioii si cu Maniu Complotul lui JenicrtAtanasiu Scrisoarea lui Averescu Intrevedere dramaticit cu ditnsul

Sedinta Comitetului de Directie Ia generalul CoandA Imi dau demisiadin toate comitetele partidului.

CAPITOLUL AL XI-LEA 30

Campania de presA impotriva mea inspirata de Averescu MA impaccu Iorga Articolul lui i schimbul de scrisori ce a urmat Atitudinealui Goga Averescu-mi respinge demisiile, dar campania de presA con-

tinuA Pregatirea Congresului din Chisinau Agitatia in partid Cores-pondentA... Partidul impartit in doui Interventia generalului CoandAsi a lui Goga Impacare pe jumatate cu rezerve mintale de o parte si

de alta.

CAPITOLUL AL XII-LEA 52

Karlsbadul toamna La Bucuresti In fata Comitetului Executiv, Ave-resell nu se tine de cuvint Congresul de la Chisinitu Averescu re fugtsefia pe viatA si e proclamat sef pe 4 ani MA inapoiez la Bucureoi sitrec Rubiconul Manifestarea partizanilor mei la garA Ruptura meacu Averescu MA proclam seful Partidului Poporului Actiunea meape terenul politicii valutare Sinceritatea si stabilizarea monetarA reali-

zate in 1929 au fost puse la cale de mine in 1923.

i

www.dacoromanica.ro

324 CUPRINS

APITOLUL AL XIII-LEA 78

Situatia politica si raporturile dintre partide la inceputul lui 1924Planul unei uniri cu fortele democratice Apropiere de lorga si prep-tirea fuziunii cu dansul Initiative taranistilor pentru constituirea unuibloc al opozitiei si esecul lor Propunerea lui lorga, de la CraiovaTratativele Iorga-Maniu Insuccesul lor Ma inteleg definitiv cu lorga

Contact cu $tirbei si cu Titulescu.

CAPITOLUL AL XIV-LEA 111

Fuziunea cu Iorga fixata la 11 mai lntalnire cu Goldis Tratativele luiManiu cu taranistii incercarea de fuziune intre Averescu si taranistisub auspiciile Italiei Perfectarea fuziunii cu Iorga Raporturile innoul partid Raita prin Moldova si Bucovina Traian Braileanu in-trevedere cu Maniu la Sovata Raporturile mele cu Printul CarolValenii de Munte Cu Iorga la reatru Iorga in provincie Campanieelectoralii la Galati Intru din nou in Cameras.

CAPITOLUL AL XV-LEA 134

Intrevederi si negocieri cu Stirbei Meidge Actiunea lui Stere Reiauincercarea unei fuziuni cu ardelenii, nereusita de lorga Mihai Po-povici si concursul lui Chestiunea Semi si a intelegerii cu taranistiiIau contact cu Maniu dupa plecarea lui Iorga la Paris MA inteleg cuManiu Apelul lui calm partidele democratice Raspunsul meu si ade-ziunea Partidului Nationalist al Poporului Atitudinea celorlalte par-tide Formele fuziunii Infiintarea Partidului National cu doi sefi.

CAPITOLUL AL XVI-LEA 158

Contact cu taranistii hnocare cu Lupu si cu Madgearu Apropierede Mihalache Interventia mea la Camera in chestiunea cu BancaBlank Las lui Maniu sarcina intelegerii de opozitie cu tardnistii Ale-gerea de la Reghin Iorga castigat ideii Opozitiei Unite Calatorie inElvetia si la Venetia inapoiat la Bucuresti pun chestiunea intelegeriide guvernamfint cu taranistii Reactiunea lui Iorga si a taranistilorOpozitia Unita la Dacia" Excluderea mea din Camera Regina Ma-ria oprita de a veni la Breasts.

CAPITOLUL AL XVII-LEA 183

lute Maniu si Iorga Situatia Guvernului Noi intrevederi cu $tirbeisi discutii programatice cu Stere Ultima intrevedere cu Printul Carolin iunie Raita prin Banat si Ardeal intrevedere cu taranistii la Old-nesti Yncurcaturile cu Iorga Alegerile pentru Camerele Agricole

www.dacoromanica.ro

CUPRINS 325

Excursie la Marea Neagra Succesul national-täranist in alegerifatarnicia liberala.

CAPITOLUL AL XVIII-LEA 210

Guvernul nu trage consecintele infrfingerii la alegerile pentru Camerelede Agricultura Cei doi Constantinesti Situatia partidelor in octom-brie 1925 Ma ocup de raporturile cu Coroana i cu alcatuirea progra-mului de guvernamant in intelegere cu taranistii.

CAPITOLUL AL XIX-LEA 231

Lovitura Printului Carol intfilnirea cu Lupeasca in Franta Hotarareade a nu se rnai inapoia in tara Motivele care au provocat aceastahotarfire Renuntarea Printului la drepturile sale constitutionale Con-siliul de Coroana de la Sinaia Hotararile de la 4 ianuarie 1926 Con-secintele politice ale actului Printului Carol si tulburarea raporturilorintre partide.

CAPITOLUL AL XX-LEA 264

incerc sa dreg ce se stricase Audienta la Regina Audienta la Regedin febfuarie Regele vrea un Guvern Maniu Planul lui Maniu fata detaranisti Alegerile comunale Intru in Sanatoriul BrancovenescDificultati cu Iorga si cu taranistii Demisia lui Bratianu Consultarile

Suntem arsi Ministerul Averescu Atitudinea lui *tirbei Debanda-da Alegerile lui Goga.

ANEXE-FACSIMILE

I Scrisoare autografa a generalului Alexandru Averescu, prin care reprosa luiConstantin Argetoianu accentele personale din proiectul de program al Parti-dului Poporului (11 ianuarie 1923) 297

II Scrisoare autografa a generalului Alexandru Averescu, prin care solicitalui Constantin Argetoianu noi precizari in chestiunea bonurilor de Tezaur"(14 mai 1923) 301

III Scrisoare autografa a lui Constantin Argetoianu, adresata genemlului Alexan-dru Averescu, in care repeta hotararea de a demisiona din conducerea Partidu-lui Poporului, ramanand simplu soldat al partidului" (13 august 1923) 303

IV Scrisoare autografti a lui Nicolae Titulescu, ministru al Romaniei la Londra,adresata prietenului sau Constantin Argetoianu (5 noiembrie 1924) 307

-

.

.

....

...........www.dacoromanica.ro

326 CUPRINS

V Carte de vizitA a lui Nicolae Iorga, in care sunt inscrise ciiteva rimduri autogra-fe de imputernicire a lui Constantin Argetoianu pentru a purta tratative fuzio-niste cu liderii Partidului National din Transilvania (10 februarie 1925) 311

VI Scrisoare autografa a lui Nicolae Iorga, prin care multumea lui ConstantinArgetoianu pentru apararea ce ii luase vizavi de atacurile adversarilor politici(19 februarie 1925) 312

VII Facsimil de pe scrisoarea autografa a lui Mihai (Misu) Seulescu, expediatäde la Paris lui Constantin Argetoianu, prin care il informs despre imaginea nutocmai bunä a Romaniei in capitala Frantei (6 iunie 1925) 313

VIII, IX Doua scrisori autografe ale lui Nicolae Iorga, expediate din Paris, princare solicita sprijinul prietenului sau politic Constantin Argetoianu intr-ale po-liticii curente de partid (8 si 10 august 1925) 314

INDICE nume de persoane 319

....

www.dacoromanica.ro

EDITURA MACHIAVELLI

Cárti aparuteMemorille Regelui Carol I al Romfiniel, vol. I, editia a II-aMemoriile Regelui Carol I al României, vol. II, editia a II-aMemorille Regelui Carol I al Romilniel, vol. III, editiile I si a Il-aMemoriile Regelui Carol I al Romfiniel, vol. IV (ultimul)

*

I. G. Duca, Memorii, vol. III, Rdzboiul (1916-1917)I. G. Duca, Memorii, vol. IV, Rdzboiul (1918-1919)

*

Alexandru Marghiloman, Note politice, vol. IIAlexandru Marghiloman, Note politice, vol. III (ultimul)

*

Titu Maiorescu, insenmäri zilnice. Romania, rdzboaiele balcanice.yi Cadrilaterul

*

Constantin Argetoianu, Memorii, Pentru cei de maine amintiridin vremea celor de ieri, vol. V

*

Ste lian Neagoe, Istoria Guvernelor României. De la inceputuri1859 pad in zilele noastre 1995

*

Constantin Argetoianu, Mernorii, Pentru cei de maine amintiridin vremea celor de ieri, vol. VI

*

Genera lul Ion Gheorghe, Un dictator nefericit. Marayalul Antonescu

Aceste &gill pot fl procurateqi prin Editura noastrit

EDITURA MACHIAVELLIBucurqti, Sectorul 1, B-dul Banu Manta nr. 22

/IC'h

www.dacoromanica.ro

Tipar II a lost executat la tipogralia editurii

Va Rot vu,

414 NS41 I 1,1111 Of w..

Tro r. Ctstan auhIssIle

et,

Apttrut: octombrie 1996

Procesare computerized{

ADIS4NDepanamentui editorial

AD1SAN COMPUTER SRL.

. .

oute.

-RMRAMI

www.dacoromanica.ro

I1]

0

ISTORIE &POLITICADOCUMENTh EVOARE

OFICIALE fi/ 'V NARATIVEg 4 Iiic

- A -A.peN -'

a

N

IN!,

JIALOM MANo LA

ISBN 973-96599-9-8

we4VE- 40,

11.4

M0EMMil

Ce)

www.dacoromanica.ro

constantin argetoianu - memorii vol. 7

Documents