SrnrRNr Crauotu

Consumul de alcool gi droguri

gi delincvenfa juvenili

PRESA UNrvERsrrenA CruJueNA

2018

hogo"irtv$a

CupRrNs

Capitolul I. Prelirninarii introductive1.1. Preliminarii introductive. ............9L.2. Importanla gi actualitatea temei studiate .........151.3. Limitdri 9i delimitdri in demersul de cercetare.......................... 19

Capitolul II. Modele explicative gi teorii gtiinlifice relevantein inlelegerea criminalitilii relalionate cu consumul de alcoolgi droguri

2.1. incadrdri paradigmatice ............2g2.2. Motivalia alegerii paradigmei................. ...........292.3. Teorii gtiinfifice relevante pentru infelegerea relafiei dintreconsumul gi dependenfa de alcool gi droguri gi criminalitate.. ..........342.4. Teoii explicative privind geneza delincvenlei..........................342.5. Teorii privind consumul gi dependenla de alcool

9i droguri........ ........ 1062.5.1. Explicafii biologice asupra mnsumului, abuzului gi dependenleide alcool gi droguri.........,...,....,....... ................................ 110

2.5.2. Explicafii psihologice ale consumului, abuzului qi dependenlei

fa[d de substanle psihoactiae......,.., ....,..,.......................... L122.5.3. Factori sociali gi de mediu cu influenld asupra mnsumuluiabuzului qi dependenlei de alcool gi droguri.........................................,.,.... 119

2.6. Modele teoretice cu privire la relalia dintre consumulde alcool gi droguri gi delincvenfi. ......................... 1352.7. Consumul de alcool gi droguri qi criminalitateacaracterizati de violenfd: cercetiri relevante .................................. 1602.8. Consumul de alcool gi droguri si infracliunile contraproprietdfii, cercetdri relevante ...................... .........167

2.8.1,. Modele de comportament fuaiant gi consumul de droguritn cazul infrac[ionalitdlii patrimonia\e.,...................................................... 170

23

Consumul de alcool Si droguri qi delincvenla juvenile

2.8.2. Vhnzarea de droguri gi implicarea in actiuitd.li inf'raclionale ............ 1.72

2.8.3. Debutul coffiportamentului infaclional gi consumul de droguri .....1742.8.4. Persistenta consumului de droguri ri implicarca

in infracliuni impotrizta proprietdlii ............................... 175

2.9. Situafia privind consumul de alcool gi droguriin rAndul tinerilor pe plan internalional..........................................176

2.10. Situafia gi tendinfe ale consumului de alcool gi droguriin rAndul tinerilor din RomAnia ...................... ........ 180

2.1.0.1. Tendinle ale consumului de alcool gi droguri tn perioada

1.990-2010 tn Romdnia ..................... .............................. 181

2.11. Situatia gi tendinte ale criminalit5tii juvenile in Rom6nia ... 194

Capitolul III. Politici, reglementiri legale, programe gi serviciiprivind criminalitatea legati de consumul de alcool gi droguri.. 199

3.1. Criminalitatea gi controlul consumului de alcool gi droguri,abordiri gi tendinle pe plan internafional....................................... 199

3.2. Criminalitatea gi consumul de alcool gi droguri" evoluliiinstitu{ionalegilegislativeinRomAnia.......... ........205

3.3. Abordiri contemporane privind prevenireagi combaterea criminalit;fii relationate cu consumul de alcool

gi droguri la tineri....................... ................................215

3.4. Strategii generale de prevenire gi control a criminaliteliiasociate consumului de alcool gi droguri ........ ................................217

Capitolul IV. Designul metodologic al cercetirii4.1. Problematica abordati gi scopul proiectului de cercetare...... 221

4.2. Obiectivele gi ipotezele cercetXrii.......... ...........225

4.3. Populalia, metodele, instrumentele gi tehnicile utilizatein cadrul demersului de cercetare ..........................228

Capitolul V. Prezentarea rezultatelor implementiriiproiectului de cercetate.... .................235

5.1. Caracteristici socio-demografice a1e subieclilor investigali... 235

5.2. Comportamentul infraclional gi istoria infracfionaliin cazul al minorilor gi tinerilor incarcerali..................................... 238

5.3. Consumul de alcool gi droguri in rAndul delinu{ilorminori Ei tineri ................ .................242

6

relionale ............ 17 2

vl ilc droguri ..... 1-74

qi droguri

175

176

180

widr.._............'.,,.,,,,. 181

ftrRom6nia...194

re gi serviciiol gi droguri.. 199

rol gi droguri,199

4evolufi

lde alcool_---..............-... 215

ninalitdfli

e cercetare......221

,--.-.................... 225

r utilizate228

r investigafi... 235

ionali

205

2r7

22t

238

utilort\ la

Cuprins

5.4. Starea de intoxicatie in momentul comiterii infracltunii........2475.5. Reprezentdri ale influentei consumului de alcool gi droguriasupra carierei infracEionale in cazul subiecfilor investigafi ........2515.6. Motivalii autoreprezentate discursiv ale,actuluiinfracfional ..... ........2585.7. Ordinea temporalH / cauzali a debutului consumuluide alcool gi droguri gi a comportamentului infracfional...............25g5.8. Factori de risc pentru consumul de alcool de droguriqi infracfionalitate....................... ...............................265

5,8.1.. Abuzul gi neglijarca in familie.......................,..,.......,,....................... 2665.8.2. Experienla aielii de familie ,.... ..,............................ 2715.8.3. Abuzul de alcool tn familie .... ,............,.................. 27A5.8.4. Egecul gmlal ..,.........,............. .........,...................... 276

5.9. Condilioniri gi limitdri ale demersului de cercetare...............2g15.10. Concluziile cercetirii .............2935.11. Concluzii de ansamblu ale demersului de cercetare ............2995.12. O propunere de model explicativ a relaliei dintreconsumul de alcool qi droguri gi criminalitate.... ............................2g25.13. Recomanddri aplicative tr domeniul politicilor giprogramelor privind prevenirea gi combaterea criminalitdliiin legdturd cu consumul de alcool gi droguri.................................. 2955.14. Strategii ir:r domeniul reducerii criminalitdlii juvenilelegate de consumul de droguri...... .........................2gg

Bibliografie....

CapIrorur I.PnnTIuTxaRII INTRoDUCTIVE

1.1. Preliminarii introductive

Consumul de alcool 9i droguri in rAndul adolescenlilor ca sidelincventa juvenild reprezintd fdrX indoiald probleme socialeimportante pentru societ;lile moderne cu atAt mai mult cu cAt eleprezintd tendinte ascendente. Dacd si in ce fe1 aceste fenomene suntconectate constituie o chestiune de interes nu numai pentru specialigtidar si pentru tolii actorii publici implicali in combaterea gi prevenireadelincventei in general si a celei juvenile in particular. Din aceastiperspectivd, avansul cunoagterii in domeniu reprezinti o premisiimportanti pentru ameliorarea politicilor de prevenire si combatere adelincven{ei.

Problematica relatiei dintre consumul de alcool si droguri sicriminalitate in general sau criminalitatea in cazul tinerilor, a constituitsubiect de interes pentru cercetitori gi a generat o literaturX bogatX careprezintd rezultate contradictorii referitoare la sensul si intensitateaasocierii dintre cele doud fenomene. Pentru a descrie si explica aceastd

relatie au fost elaborate o serie de modele teoretice care au fost inmdsuri variate confirmate empiric in functie de populalia investigatd,modul in care a fost definitX relatia consum de substante psihoactive -criminalitate, modul de definire a consumului si comportamentuluiinfraclional, tipul de drog sau tipul de esantion utilizat. Clarificarearelatiei dintre cele dou5 fenomene deviante Ei validarea diferitelormodele teoretice necesiti pe de o parte rezolvarea problemelor de ordin

Consumul de alcool qi droguri gi delincventa juvenild

metodologic gi uniformizarea modului de abordare a cercetirilor indomeniu gi pe de alte parte, culegerea de noi date empirice, replicareacercetdrilor rcalizate in spaliul occidental in alte spafii culturale gi

rafinarea design - urilor de cercetare pentru a surprinde mai binemecanismele prin care se realizeazd aceastX influenfi.

in acest context se situeazX gi lucrarea de fald care incearci sX

rispundi acestei nevoi de a explora relalia dintre consumul de alcool gi

droguri in spaliul cultural romAnesc qi de a culege date empirice care sicontribuie la testarea modelelor teoretice explicative elaborate in acest

domeniu ir-r alte spafii culfurale. Un alt motiv care a contat in alegerea

acestei teme a fost reprezentat de interesul personal al autorului care a

fost implicat in mai multe proiecte de cercetare in domeniul consumuluide alcool gi droguri si a implicaliilor sale sociale.

Nu il ultimul rAnd, rezultatele acestui demers de cercetare au orelevan!5 practice putAnd servi ca argumente in elaborarea unor politicipublice in domeniul prevenirii gi combaterii criminalitifii juvenilerelationate cu consumul de alcool qi drogud gi a unor programe sociale

care si aibd ca obiectiv prevenirea comportamenfului infraclional Iaadolescenti Ei tineri si reabilitarea unor delinuli Ei pregdtirea lor pentrureintegrarea in societate dupi eliberarea din penitenciar.

ln cadrul lucrdrii de fald mi-am propus si explorez relalia dintreconsumul de alcool gi droguri gi comportamentul infraclional alminorilor. in acest scop am cules date despre comportamenful de

consum de alcool si droguri al minorilor, comportamentul infraclionalal acestora gi in acelagi timp am evaluat influenta unor factori de riscasupra acestor doui comportamente.

Pentru a atinge obiectivul lucririi noastre am parcurs o serie deetape plecAnd de la analiza literaturii de specialitate, proiectarea gi

implementarea designului de cercetare Ei apoi analiza datelor.in prima parte a lucrXrii, pe baza datelor disponibile din

literatura de specialitate am descris stadiul cunoagterii problemei care

10

:e a cercetarilor in:mpirice, replicarea

spatii culturale gi

'rrprinde mai bine

.:a care incearch sd

rsumul de alcool gi

a:e empirice care sd

: eiaborate in acest

: crrntat irl alegerea

:L autorului care a

:-.eniul consumului

s de cetcetare au o

:rarea unor politici:-.nalititii juvenile

: programe sociale

:lui infractional la

eqadrea lor pentru

: ar.

'1orez relalia dintre,-;i infractional al

)mportamentul de

nenlul infraclional

nor factori de risc

parors o serie de

ate, proiectarea si

datelor.

'r disponibile dinrrii problemei care

Capitolul L preliminarii introductive

face obiectul lucrXrii de fali qi am evidentiat importanta Ei actualitateaacesteia.

in continuare am incercat sX prezint conditiondrile si limitdriledemersului investigativ asa cum a rezultat din experienta practicd adocumentdrii gi culegerii datelor pentru cercetarea in teren 9i in aceiaqitimp, sd delimitez obiectivele specifice urmdrite in cadrul studiului defafd in raport cu problematica largi a temei de studiu. Mai departe amrealizat o trecere in revistX a principalelor orientXri paradigmatice Ei amevidenliat perspectiva specificd si utilitatea fiecireia in studiereaproblemei alese pentru cercetare.

Am motivat in continuare alegerea perspectivei teoretice incercetarea de fatd care este reprezentatd de abordarea funcfionalist_sistemicd si am explicat gi perspectiva de abordare metodologicd. Maideparte arn realizat o trecere sinteticd in revistX a principalelor modeleteoretice care descriu gi explicX relalia dintre consumul de alcool sidroguri gi delincvenla juvenili prezentAnd succint gi principalelechestiuni metodologice aflate in dezbatere pe marginea acestei teme destudiu.

Pentru a inlelege mai bine relalia dintre consumul de alcool gidroguri gi criminalitate am realizat o trecere in revistd a principaielorteorii relevante pentru inlelegerea comportamentelor infractionale Ei aini{ierii in consumul de alcool gi droguri, a aparitiei dependen{ei,evidentiind aspectele comune in condiliile in care cele doud tipuri decomportamente deviante sult descrise si explicate independent dinraliuni analitice. Acest demers a perrnis o primd aproximare a posibileirelalii dintre cele doud fenomene deviante.

AvAnd in vedere punctul de interes al cercetdrii mele care in caremi-am dorit si disting efectul farmacologic al consumului de alcoolasupra inilierii a doud categorii de infracliuni: infracliuni contrapersoanei (caracterizate de violentd) si infracliuni contra patrimoniului,am realizat o sintezi a cercetirilor realizate pe plan internalional care au

'11

Consumul de alcool 9i droguri ti delincven!a juvenil;

aceaste tem5 prezentand pe scurt principalele orienteri teoretice gi

principalele studii realizate impreund cu rezultatele Ei concluziile 1or.

Acest lucru mi-a permis sd proiectez mai bine intrebirile cercetdrii.

Deoarece studiile realizate pe tema relaliei dintre consumul de

substante psihoactive si comportamentul infraclional au evidenliatimportanla contextului cultural in modelarea comportamentuluiinfrac{ional al tinerilor gi in acelagi timp a comportamentului de

consumator de substanle psihoactive al acestora, am apreciat ca fiindutilX pentru demersul meu de cercetare o inventariere a studiilor si

modelelor teoretice explicative care evidentiazd aceastd influenli.Acesta a permis incd o aproximare a rela{iei posibile dintre cele doud

comportamente deviante.

in continuare am dorit sA estimez amploarea fenomenului

consumului de alcool qi droguri pe plan internalional qi nalional gi

tendinlele acestora pe baza datelor statistice disponibile prezentAnd

pentru comparalie detalii cu privire la consumurile specifice in cadrul

diferitelor categorii de risc printre care adolescenlii, delincvenfii,

minoritdlile sexuale gi in cazui persoanelor care practici sexul

comercial. De asemenea am prezentat tot din raliuni de comparalie gi

tendintele delincvenlei juvenile pentru perioada postdecembristX.

Dacd in subcapitolul anterior am prezentat dimensiunea

fenomenului consumului de alcooi 9i droguri si criminalit5lii qi

tendinlele acestuia, in continuare am prezentat reaclia sociali fald de

aceste fenomene, respectiv politicile sociale Ei programele de prevenire

gi combatere a criminalitifii iegate de acest consum atAt pe plan

interna{ional cat si intern. Astfel am realizat o trecere in revisti a

politicilor publice gi a programelor dezvoltate in Uniunea Europeani,

dezbaterile gi dilemele legate de acest subiect dar gi evoluliile legislative

Ei institulionale produse in RomAnia.

in partea a doua a lucrdrii am introdus partea metodologicX incadrul cdreia am descris problema abordati in cadrul cercetdrii care se

12

ientiri teoretice gi

: si concluziile 1or.

rile cercetdrii.

iinlre consumul de

rnal au evidenliat

comportamentului

:portamentului de

n apreciat ca fiindiere a studiilor si

aceasti influenti..e dintre cele douX

'area fenomenului

.':ral si national si

rnibile prezentAnd

soecifice in cadrul

entii, delincvenlii,

le practici sexul

: de comparatie si

:ecembristd.

ntai dimensiunea

:i criminalitdlii si

:tia sociali fald de

lmele de prevenire

'um atAt pe plan

ecere in revistd ariunea European5,

rolutiile legislative

:a metodologicd inrl cercetdrii care se

Capitolul I. Preliminarii introductive

referd Ia modui in care fenomenul consumului de alcool si droguri esteconectat cu criminalitatea juvenili in contextul societXtii romAnesti simodalitili1e alese de a explora aceastd legdturX . Scopul txrndtitin cadrulacestei cerceteri a fost acela de a examina relalia dintre consumul dealcool si droguri din diferite unghiuri de vedere folosind un set deindicatori care i1 pot descrie. Astfel am folosit indicatori precum stareade intoxicalie in momentul comiterii infracfiunii, motivalia declaratd a

respondenlilor cu privire la inifierea actului infraclional, reprezentdrilerespondenlilor cu privire la influenta consumului de alcool si droguriasupra carierei lor infractionale. Am analizat corela{ia dintre trecutulinfracfional gi comportamentul infractional prezent al respondenlilor gi

consumul trecut gi prezent al respondenlilor de alcool gi droguri. Deasemenea am examinat relalia temporald dintre inilierea si instalareacomportamentului de consum de alcool si droguri gi antecedentele

penale gi debuful carierei infraclionale a tinerilor incarcerafi. incontinuare am evaluat influenta unor factori de risc asupracomportamentelor de substante psihoactive si infractionale a minorilor

9i tinerilor incarcerati.

Metoda utilizatd pentru colectarea informaliilor a fost ancheta

sociologici iar ca instrument, chestionarul. in plus pentuu a exploramotivaliile, atitudinile 9i sernnificalia consumului gi a actelorinfractionale am utilizat si interviul ghidat de un ghid de interviusemistructurat. Tehnica de intervievare fttlizaId a fost cea fali in fali gi

a necesitat interventia unor operatori de interviu care au fost prezenti inunitdlile de detinere pentru minori. Astfel pe de o parte datele calitativeoblinute astfel mi-au permis sd stabilesc mai bine legXtura dintre o seriede experiente de viald ale tinerilor gi comportamentul de consum gi cel

infractional al acestora pe de altX parte. Universul cercetdrii a fostreprezentat de cdtre tinerii intre 14 gi 21 de ani din centrele de reeducarepentru minori si penitenciarele pentru minori din RomAnia iar

13

Consumul de alcool qi droguri ti delincventa juvenila

egantionul in volum de 246 de persoane a fost reprezentativ pentrupopulalia de delinuli tineri din RomAnia.

Pornind de la datele statistice disponibile in RomAnia qi pe planinternational cu privire la consumul de alcool si droguri si

comportamentul infraclional al tinerilor am ceutat indicii mai sigure cu

pdvire la relatia dintre consumul de alcool gi droguri gi criminalitate inpopulalia carcerald si am incercat sX determin intr-un mod mai clarsensul gi intensitatea acesiei relalii. Mai mult chiar am incercat sX

determin un model relalional care si exprime conexiunea dintre cele

doui fenomene deviante. Acest demers de cercetare fiind unul singulara intAmpinat o serie de dificultXfi care au afectat calitatea datelor si au

limitat nivelul lor de incredere. Astfel de limitdri ale cercetdrii au venitdin zona acuratelei datelor oficiale culese de instanlele de control social,

a lipsei unor date dar gi a increderii in unele date datoritX contextului incare a fost culese acestea gi de metodele utilizate. Astfel dorinla tinerilordelinuli de a se proteja de consecintele dezvdluirii unor fapte de naturdpenale necuroscute de cdtre polilie, a putut determina neinregistrarea

unei pe4i din activitatea lor infracfionald. ln plus relatArile delinulilorcu privire la activitatea infraclionald, comportamentul de consumator

de alcool si drog sau alte aspecte urmirite in cadrul cerceterii au putut fiafectate de acuratelea memoriei, capacitatea de autodezviluire limitatdgi anticiparea unor rezultate pozitive pentru participarea la studiu.

Cu toate acestea indriznesc sd apreciez cd adunarea unor date

sistematice cu privire la consumul de alcool gi droguri gi conexiunea

acestuia cu comportamentul infracfional ai tinerilor incarcerafi, este

utili pentru mai buna inlelegerea a conexiunii dintre consumul de

substante psihoactive si comportamentul infrac{ional si impreund cu

experienta acumulatd in cadrul acestui demers de cercetare poate sta 1a

baza unor viitoare cercetdri mai bine tintite gi mai corect intocmite care

sX aducd date mai relevante qi mai precise prin intermediul cdrora sd

poati fi determinat mecanismul acestei relalii.

1,4

rprezentativ pentru

Rom6nia gi pe plan

ol si droguri si

rdicri mai sigure cu

i si criminalitate inr-un mod mai clar

iar am incercat sd

:riullea dintre cele

tiind unul singular

Jtatea datelor qi au

: cercetirii au venitle de control social,

oriti contextului in

.fel dorinla tinerilor:ror iapte de nafurdjna neinregistrarea

:latarile delinufilor:ul de consumator

ercetarii au putut fidezviluire limitatiirea la studiu.

dunarea unor date

guri si conexiunea

rr incarcerati, este

iltre consumul de

ral si irnpreund cu

rcetare poate sta la

)rect intocmite care

ermediul cdrora sd

-.e"Capitolul L Preliminarii introductive

1.2. Importanta gi actualitatea temei studiate

Infractionalitatea legati de consumul de alcool si droguri adevenit o problemd importantd pe agenda decidentilor si aprofesionigtilor din domeniul justiliei 9i al serviciilor sociale si medicaleodatd cu constituirea gi in RomAnia a unei piefe a drogului in perioadaanilor 90. Consumul de substante psihotrope si comportamenteledeviante asociate cu acest consum au insi o istorie mai lungd. Astfel agacum aratd dovezile arheologice, oamenii au selectat din cele mai vechitimpuri plante care aveau capacitatea de a influenla stdrile psihice si pecare le foloseau in cadrul diferitelor rifualuri, pentru pldcere sau inscopuri terapeutice. Pe teritoriul RomAniei, consumul de droguri estementionat ir-rci din perioada dacilor cAnd populalia de pe acest teritoriufuma ierburi cu efecte afrodiziace si inhala fumul produs de ardereaplantelor de cAnepd (Drigan, 1996). Dacd in perioada evului mediuproductia de alcool era limitat; iar intoxicaliile cu alcool aveau uncaracter episodic prilejuite indeosebi de sdrbitori iar consumul dedroguri nu era cunoscut in spaliul europearL in perioada moderndproduclia de alcool a crescut devenind o marfd ieftine bine vAndutd. inRomAnia consumul problematic de alcool incepe sd fie menlionat inperioada interbelicd cAnd au fost fondatd 9i miqcarea antialcoolicd(Societatea ,,Temperanta" ). Potrivit unui ziar romAnesc din 1925,

,,Patima", existau in acel an 168. 000 de localuri unde se vindea alcool,200 000 ha de vie gi 150 000 de producdtori de tuici. Consumul mediude vin menlionat era de 42 1 vin pe cap de locuitor si 5,9 de tuici.Conform acestui ziar circa 400 000 de morli pe an pot fi atribuiteconsumului de alcool in Rom6nia (Rotar, 2009). Acuratetea acestor datedin presd este evident discutabili dar evidenliazd existenta unuiconsum de masd gi o serie de probleme asociate printre care qicriminalitatea. in acest context se adopti in 1903 gi 1908 primele mdsurilegislative impotriva consumului de droguri si de restrictionare a

consumului de alcool (1).

1 Ordinul Ministerial 1125 din 24 aprilie 1903, Lege pentru monopolul vanz;rii bduturilorspirtoase in comunele rurale gi mdsuri conira betiei din 8 martie 1908.

15

Consumul de alcool ti droguri $i delincvenla juvenili

Instaurarea unui regim totalitar in RomAnia in a doua jumdtate a

secolului XX conduce la instituirea unui control social foarte strict care

impiedicd accesul retelelor de traficanti de droguri ta piala romaneasce

de potenfiali consumatori. tn acelagi timp consumul de alcool era licit gi

asociat adesea cu comportamente antisociale. Nu existi insd pentruaceastd perioadd cercetXri sistematice cu privire la rolul consumului dealcool in producerea de comportamente antisociale si de infracliuni.

in perioada de dupd 1989, schimbirile politice, sociale 9ieconomici cet gi gi contextul regional au permis accesul in RomAnia alrefelelor internalionale de trafic de droguri si constituirea unei piefe

romAnegti a drogurilor. Acest lucru s-a produs gradual de la situatia de

zond de tranzit a drogurilor la aceea de zond de depozitare, consum qi

chiar producere a drogurilor. Fenomenul consumului de droguri a fostinfluentat de doud categorii de factori care se potenteazd reciproc:

1. Dezztoltarea traftcului de droguri ca urmare a includeriiRomAniei in traseele traficului ilicit de droguri, respectiv ruta balcanicX,

itinerarul nordic: (Turcia - Bulgaria - RomAnia - Ungaria - Austria -Germania - Olanda), (Turcia - RomAnia - Ungaria - Slovacia - Cehia -Germania Olanda), (Turcia - Bulgaria - RomAnia - Ucraina - Polonia -Germania); ruta AfricanS: (Egipf Iran, Irak, Turcia, RomAnia); ruta

asiatice: (China, Rusia, Ucrain4 Republica Moldova, RomAnia); si calea

sud-americanX: (Columbi4 Brazllia, RomAnia) (C5riusu, 2004). Traficulde droguri din RomAnia a fost favorizat in primul rAnd de desfiinfarea

vechilor structud de control social, liberalizarea circulaliei persoanelor

gi mdrfurilor si nu in ultimul rand de starea de anomie provocatd de

schimbarea sociale in care un nou sistem viabil de valori nu s,a

constituit iar cel vechi qi-a pierdut capacitatea de constrAngere. in acest

context, al lipsei unor repere morale clare gi al unei stiri de pauperitateresimlite ca un handicap de cdtre generatiile tinere care aspire 1a unstandard de viald ridica! implicarea in activitdli infracfionale printre

16

:1 a doua tumdtate a

-al foarte strict care

.a piata romAneascd

de alcool era licit gi

eristi insd pentru

-.lul consumului de

: ;e mtracliuni.

:,..,iice, sociale si

:es:.i in RomAnia al

-::::rirea unei piefe

::al ie la situatia de

:rzriare, consum si

:: :e droguri a fost

,"2 i reciproc:

:ra:e a includerii

---ir-ruta balcanicd,

. :.:aria - Austria -- S.'ovacia - Cehia -- claina - Polonia -::. RomAnia); ruta

RomAnia); gi calea

:.u, 2004). Traficul

i:rd de desfiintarea

:-:-atiei persoanelor

.lnie provocatd de

de valori nu s-a

::.tringere. in acest

..:iri de pauperitate

: care aspiri 1a unrfractionale printre

Capitolul L Preliminarii introduciive

care gi traficul de droguri care oferX posibilitatea unor cAstigurisubstanliale rapide, a luat o amploare fdrd precedent.

2. lntensificarea unor probleme sociale in contextul tranzilieieconomice. Dificultilile determinate de procesul de tranzitie de la unsistem politic, social si economic la un altul au condus 1a intensificareaunor probleme sociale care au o influenld importanti asupra ordiniisociale si a siguranlei publice. Astfel gomajul, violenla pe stadioane,violenla in gcoli, violenta domestici, criminalitatea juvenild, prostitufiaetc. sunt la rAndul lor influentate de consumul de droguri (fenomennou) gi consumul abuziv de alcool (fenomen vechi). Administrareaacestor probleme sociale gi asigurarea ordinii si sigurantei publicenecesitd politici publice care si lind cont de toate aceste influentereciproce qi si se adreseze tufuror factorilor implicati.

Aparitia si dezvoltarea fenomenului consumului de droguri inRomAnia a gXsit societatea romAneascd nepregdtitd. Astfel RomAnia nu adispus de un cadru institutional, legal gi de politici publice care sd

rispund5 adecvat acestei evolutii. Acest lucru a permis agravareafenomenului consumului de droguri si implicit si a fenomenelorinfluentate de acesta. Oferta de servicii sociale si asistenti pentrupersoanele consumatoare de droguri s-a dezvoltat incet gi incoerentfiind limitat5 in perioada anilor 1990-1997 la servicii de dezintoxicarefurnizate de citre centrele constituite la nivelul sectiilor pilot pentrutoxicomani existente la nivelul spitalelor judelene.

Pregdtirea aderdrii RomAniei la Uniunea Europeand a declansatun proces de aliniere la normele si politicile europene inclusiv in ceea ce

priveste controlul traficului de droguri qi politicile de combatere siprevenire a criminalitetii. Astfel in 2002 a fost infiintatd prima structurdspecializati din RomAnia cu atribufii in domeniul coordonirii acliunilorde elaborare si implementare a politicilor si strategiilor antidrog inRomAnia, Agentia Nationald Antidrog.

77

Consumul de alcool gi droguri Si delincven!a juvenil;

in elaborarea politicilor gi planurilor de acliune ir domeniulcombaterii gi prevenirii consumului de drog 9i a consecinlelor sociale ale

acestui4 cercetarea a fost declarati de citre guvern punctul principal de

sprijin. Acest lucru s-a reflectat irrF{.G. 787312006 pentru completarea gi

modificarea H.G. nr. 148912002 care prevedea constituirea unui Consiliu

Qtiinlific cu rol de coordonare a activitd{ilor de cercetare, validare dinpunct de vedere metodologic a cercetXrilor realizate si in stabilirea

ariilor gi temelor de cercetare astfel incAt fenomenul consumului de

alcool gi droguri si implicaliile sale si fie cAt mai bine cunoscute iaractivitdlile de prevenire si combatere bine fundamentate. Cu toate

acestea, numdrul cercetdrilor realizate este limitat iar aria problematici

abordatd foarte redusd. Astfel au fost realizate doar studii cu privire laestimarea nivelului consumului problematic de drog in larX Ei

municipiul Bucuregti (ESPAD, 1999, UNICEF, 1998; ESPAD, 2003, GPS,

2004;) prevalenta consumului de droguri in rAndul populaliei

penitenciare (ANAV 2004), evaluarea efectelor terapiei de substitulie

(ANA, 2004), prevalenla consumului de substanle in rAndul grupurilorde risc (ARAS,2005; IMSS;2004, ESPAD 1999, ESPAD,2003). Studii care

si aibX ca obiectiv principal evaluarea influenlei consumului de alcool 9i

droguri asupra comportamentelor infraclionale nu au fost realizate

pAnd in prezent in RomAni4 singurele demersuri in aceasti direclie

fiind limitate la analiza unor date statistice sau a celor rezultate dincercetarea prevalenlei consumului de alcool gi droguri in populalia

generali, a tinerilor sau asupra delinuliior gi prostituatelor.

Agadar, datoriti dimensiunilor gi implicaliilor sale in plan social

gi economic cu deosebire in privinta influenlei sale asupra

infraclionalitdfii, fenomenul consumului de alcool 9i droguri a devenit o

temd de mare interes pentru specialigti gi decidenli. Astfel cunoagterea

relaliei complexe dintre consumul de alcool si droguri gi mai ales a

mecanismelor prin care se produce aceastd influenld reprezintd o

necesitate pentru mai buna fundamentale a politicilor publice gi a

18