UNIVERSITATEA „SPIRU HARET”FACULTATEA DE MANAGEMENTSpecializarea: CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNEDisciplina: Proiecte de contabilitate şi informatică

TEMA:

Contabilitatea şi gestiunea imobilizărilor necorporale laSC “ITALROM LEATHER” SA

Conducător ştiinţific:Lector.univ.dr. PISLEAG ANA

Student: ISTRATE RAMONA Forma de învăţămâmt: FR

Localitatea/ Centrul tehnologic: DEVA E-mail: gaby_istrate2007@yahoo.com

2010/2011Cuprins

Introducere………………………………………………………………………....3Capitolul I: Prezentarea societatii SC “ITALROM LEATHER” SA…………….4

1.1 Organizarea serviciului contabilitate………………………………………………4

Capitolul II: Noţiuni generale privind activele imobilizate necorporale..................8

2.1 Notiuni generale privind activele imobilizate …………………………………………8 2.1.1 Active imobilizate sau fixe………………………………………………………8 2.1.2 Active circulante…………………………………………………………………8 2.1.3 Active de regularizare si assimilate……………………………………………...9 2.2 Imobilizari necorporale………………………………………………………………...9 2.2.1 Cheltuieli de constituire......................................................................................11 2.2.2 Cheltuieli de dezvoltare......................................................................................11 2.2.3 Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare şi alte imobilizări necorporale………………………………………………………………………………………12 2.2.4 Fondul comercial ...............................................................................................12 2.2.5 Alte imobilizari...................................................................................................13 2.2.6 Avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execuţie……………………….13 2.3 Organizarea evidenţei operative şi analitice a imobilizărilor necorporale...................14 2.3.1 Documente privind intrarea in gestiune a imobilizărilor..................................14 2.3.2 Documente privind ieşirea din gestiune a imobilizărilor necorporale………...15 2.4 Evaluarea şi reevaluarea imobilizărilor necorporale....................................................15 2.4.1 Valoarea de intrare sau valoarea contabilă........................................................15 2.4.2 Valoarea de inventar..........................................................................................15 2.4.3 Valoarea contabilă netă......................................................................................16 2.4.4 Valoarea bilanţiera.............................................................................................16 2.4.5 Valuarea reziduală.............................................................................................16 2.4.6 Reevaluarea imobilizărilor................................................................................16 2.5. Amortizarea imobilizărilor necorporale…………………………………………...16 2.5.1 Calculul amortizării imobilizărilor...................................................................16 2.5.2 Metode de amortizare………………………………………………………..17 2.5.3 Contabilitatea amortizării imobilizărilor necorporale………………………..19

Capitolul III: Descrierea programului de contabilitate utilizat…………………..21

Capitolul IV: Monografia contabilă la S.C. „ITALROM LEATHER” S.A …….26

Concluzii………………………………………………………………………….32

Bibliografie……………………………………………………………………….33

2

Introducere

Într-o lume a afacerilor extrem de dinamică, întreprinderile trebuie să aibă în vedere investiţii cât mai avantajoase a capitalului pe care îl deţin, în general, şi ale investiţiilor nemateriale, în special. În prezent, unul dintre principalele scopuri ale cumpărării unor întreprinderi este de a achiziţiona rezultatele unor investiţii nemateriale ce nu pot fi înregistrate decât parţial în activul bilanţului. Printre aceste investiţii nemateriale se numără: marca (numele comercial), calitatea cercetătorilor din departamentul de cercetare- dezvoltare, filosofia managerială, calitatea reţelei de distribuţie etc. Tema lucrării de faţă este „Contabilitatea si gestiunea imobilizarilor necorporale la S.C. „ITALROM LEATHER” S.A”. Aceasta oferă o prezentare de ansamblu a activelor necorporale, fiind structurată pe 4 capitole. Primul capitol, denumit „Prezentarea societăţii S.C. „ITALROM LEATHER” S.A.”, este centrat pe prezentarea întreprinderii la care s-a realizat studiul de caz, S.C. Italrom Leather S.A., avându-se în vedere realizarea unui scurt istoric şi prezentarea activităţii societăţii, prezentarea structurii organizatorice, a modului în care organizat departamentul financiar-contabil şi relaţiile acestuia cu alte compartimente, încheindu-se cu prezentarea modului în care este organizată contabilitatea imobilizărilor necorporale la societatea analizată.

Capitolul II, intitulat „Noţiuni generale privind activele imobilizate necorporale.”, tratează partea teoretică privind conceptele generale referitoare la activele necorporale. Sunt enumerate principalele acte legislative care reglementează şi normează gestiunea imobilizărilor necorporale, sunt prezentate principalele aspecte legate de recunoaşterea şi evaluarea imobilizărilor necorporale.

Capitolul III denumit „ Descrierea programului de contabilitate utilizat” este centrat pe descrierea programului Ciel şi pe explicaţiile de folosire a programului.

Capitolul IV, cu titlul „Monografia contabilă la S.C. Italrom Leather S.A.”, tratează contabilitatea imobilizărilor necorporale prin prezentarea purtătorilor primari de informaţii care intervin, a sistemului de conturi folosit pentru contabilitatea imobilizărilor necorporale la societatea utilizată pentru studiul de caz, exemplificarea reflectării în contabilitate a operaţiunilor privind imobilizările necorporale, precum şi câteva elemente legate de amortizarea imobilizărilor necorporale şi implicaţiile fiscale aferente. În finalul capitolului sunt surprinse câteva elemente de analiză a imobilizărilor necorporale. Lucrarea se încheie cu câteva concluzii personale asupra subiectului tratat.

3

CAPITOLUL IPrezentarea societăţii S.C. „ITALROM LEATHER” S.A.

S.C. ITALROM LEATHER S.A. este înregistrată la Registrul Comerţului sub J40/1825/1977, cod fiscal RO 16394297, Hunedoara, s-a constituit la începutul anului 1977, având în prezent un capital social subscris şi vărsat de 500.000 lei Sediul socităţii S.C. ITALROM LEATHER S.A. se află în Mintia, judeţul Hunedoara Obiectul de activitate al societăţii constă în:

Valorificarea deşeurilor din lemn şi a celor din piele; Confecţionarea şi comercializarea de canapele din piele din import comunitar.

Drepturi şi obligaţii ale acţionarilor Fiecare acţiune dă posesorului acelaşi drept de vot . Acţionarii sunt obligaţi sa achite integral valoarea acţiunilor la care subsciu. Oricare acţionar care întârzie plata valorii acţiunilor pentru care subscrie este răspunzător pentru orice pagube pe care le poate provoca societăţii pentru neplata contribuţiilor la capital şi va plătii socităţii o dobândă corespunzătoare celi practicate in mod uzual pe piaţă şi penalităţii. Orice pretenţie impotriva societăţii se vor limita la bunurile societăţii si acţionarii vor fi răspunzători faţă de societate numai în limita sumelor subscrise de ei.

Conducerea societăţii Adunările generale ale acţionarilor vor fi ordinare şi extraordinare. Adunarea generală ordinară se va întruni cel puţin o dată pe an şi cel târziu la trei luni de la încheierea anului fiscal. Adunarea generală extraordinară se va întruni ori de câte ori va fi necesar. Ordinea de zi pentru adunările generale va include, de la caz la caz, oricare dintre problemele stabilite in articolele 73 şi 75 din Legea română a societăţiilor comerciale nr.31/1990 Hotărârile adunărilor generale vor fi luate prin votul acţionariilor deţinând majoritatea acţiuniilor prezente sau reprezentate la respectivele adunari. Următoarele hotărâri vor necesita aprobarea a cel puţin 2/3 din capitalul social:-hotărârea de a fuziona, integra sau dizolva societatea;-hotărârea de a emite sau de a vinde orice garanţii legate de societate;-hotărârea de a schimba mărimea sau structura capitalului social al societăţii sau drepturile ce derivă din orice acţiune, în măsura permisă de lege;-hotărârea de a modifica contractul şi statulul societăţii;-crearea oricărei sarcini asupra patrimoniului societăţii;-aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli a bilanţului şi a contului de profit şi pierdere.

Controlul societăţii Conducerea operaţională a societăţii va fi verificată de către consiliul de administraţie si de către comisia de cenzori potrivit legii române. Comisia de cenzori este compusă din trei membrii şi trei membrii supleanţi, toţi numiţi de către Adunarea Generală a Acţionarilor. Ei vor avea împuternicirile prevazute de legea română.Societatea comerciala are următoarea organizare AdministratorServiciul financiar-contabilServiciul tehnicServiciul de control de calitate Serviciul de import-exportDepartament ITAtelier de tâmplărie lemn

4

Atelier croitorie piele

Atelier cusut huse din piele Atelier montat canapele

Relaţiile comerciale ale S.C. ITALROM LEATHER S.A. sunt cu societăţii comerciale din: Italia Anglia America

Organigrama este corespunzătoare organizării pe servicii şi ateliere. Serviciile sunt conduse de şefi de serviciu, atelierele de maiştrii- şefi de atelier, departamentul IT de director IT.

1.1 Organizarea serviciului contabilitate

Serviciul contabilitate este compus de un contabil cu studii superioare. Contabilitatea societăţii este organizată conform cu Legea Nr. 82 din 24 decembrie 1991 LEGEA CONTABILITĂŢII.„Societăţiile comerciale, societăţiile/companiile regiile autonom, institutele naţionale de cercetare-dezoltare, societăţiile cooperatiste şi celalate persoane juridice au obligaţia să organizeze şi să conduca contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiara, potrivit prezenţei legii, şi contabilitatea de gestiune adaptată la specificul activităţii.

Contabilitatea publica cuprinde:a) contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare, care să reflecte încasarea veniturilor şi

plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar;b) contabilitatea trezoreriei statului;c) contabilitatea generală baztă pe principiul constatării drepturilor şi obligaţiilor, care să

reflecte evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale, precum şi a excedentului sau a deficitului patrimonial;

d) contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate”

Contabilitatea se ţine in limba română şi în moneda naţională.Contabilitatea operaţiuniilor efectuate în valută se ţine atât în moneda naţională cât şi în valută, potrivit reglementărilor elaborate în acest sens.Principala atribuţie a Departamentului Contabilitate este de organizare a contabilităţii ca instrument principal de cunoaştere şi control al patrimoniului şi al rezultatelor obţinute, asigurând ca obiectul contabilităţii patrimoniului să-l constituie reflectarea în expresie bănească a bunurilor mobile şi imobile, inclusiv bunuri cu potenţial economic, disponibilităţile băneşti, titlurilor de valoare, drepturilor şi obligaţiilor societăţii comerciale, precum şi mişcările şi modificările survenite în urma operaţiunilor patrimoniale efectuate, cheltuielile, veniturile şi rezultatele obţinute de acestea. Înregistrează în contabilitate deţinerea de valori materiale şi băneşti sub orice formă şi cu orice titlu, a oricăror drepturi şi obligaţii patrimoniale, neînregistrarea acestora în contabilitate fiind interzise.Departamentul Contabilitate aplică planul de conturi general, modelele registrelor şi bilanţurilor contabile, formularele comune privind activitatea financiară şi contabilă, normele metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora, emise de Ministerul Finanţelor, înregistrările în contabilitate fiind permis a se face cronologic şi sistematic potrivit planurilor de conturi şi normelor emise în condiţiile de mai sus, asigurând ca orice operaţiune patrimonială să se consemneze în momentul efectuării ei într-un înscris care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitate de document justificativ.Lunar este întocmită balanţa de verificare în scopul controlării înregistrării corecte în contabilitate a operaţiunilor patrimoniale, sunt înregistrate în contabilitate bunurile mobile şi imobile, la valoarea de achiziţie, de producţie sau la preţul pieţii, după caz, iar creanţele şi datoriile, la valoarea lor nominală.

5

Inventarierea obligatorie a patrimoniului, este efectuată cel puţin odată pe an, pe parcursul funcţionării sale, cu excepţia cazurilor fuzionării sau încetării activităţii, când inventarierea se face la datele producerii acestora, excepţia de la regula inventarierii obligatorii anuale aprobându-se de Ministerul Finanţelor. Evaluarea elementelor patrimoniale pe baza inventarierii şi reflectarea acestora în bilanţul contabil, reprezintă o altă atribuţie a Departamentului Contabil, precum şi întocmirea bilanţului contabil– ca document oficial de gestiune al societăţii comerciale, astfel încât acesta să dea o imagine fidelă şi completă a patrimoniului, a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute, conform modelului emis de Ministerul Finanţelor.Angajaţii Departamentului Contabilitate verifică calcularea şi regularizarea cu bugetul de stat şi cu bugetele locale, după caz, a veniturilor cuvenite acestora, potrivit legii, societatea comercială va depune lunar, la D.G.J.F.P.S., situaţia privind rezultatele financiare şi obligaţiile fiscale, conform modelului şi la termenele stabilite de Ministerul Finanţelor, executând lucrări de evidentă contabilă în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare, dispoziţii ale organelor superioare şi cele ale conducerii societăţii comerciale cu programe de prelucrare automată a datelor pe calculator.Departamentul Contabilitate efectuează analize în vederea luării de decizii în cazul în care se constată depăşirea costurilor planificate, înregistrarea cheltuielilor neeconomicoase de orice natură, abaterilor nefavorabile de la planul cheltuielilor administrativ- gospodăreşti şi aplică măsuri menite să înlăture astfel de fenomene ce afectează rentabilitatea produselor şi mărimea profitului anual al societăţii comerciale, exercitând şi alte atribuţii cu caracter specific, ce decurg din actele normative în vigoare sau dispuse de conducerea societăţii comerciale.

În conformitate cu LEGEA CONTABILITĂŢII se întocmesc: Registrele de contabilitate

Registrele de contabilitate sunt: Registrul Jurnal, Registrul Inventar şi Cartea Mare. Întocmirea, editarea şi păstrarea registrelor de contabilitate se efectueaza conform normelor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice. a)Registrul Jurnal este documentul contabil obligatoriu în care se se înregistrează, prin articole contabile, in mod cronologic, operaţiuniile patrimoniale, prin respectarea succesiunii documentelor, după data de întocmire sau intrare a acestora în unitate. În cadrul firmei S.C. „ITALROM LEATHER” S.A. acest jurnal este emis de programul de contabilitate „Ciel Finance Manager”, pe baza înregistrărilor efectuate zilnic. Se listează la sfârşitul lunii, iar totalurile se înscriu manual în registrul jurnal ( formularul tipizat) şnuruit şi înregistrat la Administraţia Finanţelor Publice. b) Registrul Cartea-mare este un document contabil obligatoriu în care se înscriu lunar, direct sau prin regrupare de conturi corespondente, înregistrăriile efectuate în Registrul Jurnal, stabilindu-se situaţia fiecărui cont, respectiv soldul iniţial, rulajele debitoare, rulajele creditoare şi soldurile finale. Formularele folosite drept registru cartea-mare, pot îmbrăca diverse forme, cum ar fi: fişe de cont pentru operaţiuni diverse, fise de cont şah sau pe conturi corespondente, forma „Cartea-mare centralizatoare”.

c) Registrul inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toate elementele de activ şi de pasiv, grupate în funcţie de natura lor, conform posturilor din bilanţul contabil, inventariate potrivit normelor legale. Elementele patrimoniale înscrise în registrul inventar au la bază listelele de inventariere sau alte documente care justifică conţinutul fiecărui post din bilanţul contabil, inventariate potrivit normelor legale. Registrul Inventar cuprinde două părţi:

a) listele de inventariereb) recapitulaţia inventarului

În cadrul recapitulaţiei, datele preluate din listelele de inventariere sunt grupate pe structurile patrimoniale de activ şi pasiv.

6

Acest registru în cadrul firmei S.C. ITALROM LEATHER S.A. se completează o dată pe an având la bază inventarele îmtocmite în fiecare gestiune şi în fiecare departament.

Situaţii financiare anualeExerciţiul financiar anual reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situaţiile financiare anuale şi, de regulă coincide cu anul calendaristic.obiectivul situaţiilor financiare anuale este de de a oferi o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţelor financiare, şi a celorlate informaţii referitoare la activitatea grupului potrivit reglementărilor contabile aplicabile.Situaţiile financiare anuale consolidate constituie un tot unitar. Acestea cuprind bilanţul consolidat, contul de profit şi pierdere consolidat, precum si celalate componente, respectiv informaţii referitare la activitatea grupului, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, politici contabile si note explicative la situaţiile financiare anuale consolidate, şi vor fi făcute publice împreună cu situaţiile financiare anuale individuale.

7

CAPITOLUL IINoţiuni generale privind activele imobilizate necorporale

2.1. Noţiuni generale privind activele imobilizate

Activul cuprinde bunurile economice sau mijloacele de care dispune întreprinderea.Activul reflectă elementele patrimoniului care au o valoare economică pozitivă

pentru întreprindere.Prin componenţa sa, activul evidenţiază natura, destinaţia şi lichiditatea bunurilor

economice.În raport cu destinaţia, bunurile economice se structurează în două categorii:- unele mijloace sunt destinate să servească o perioadă îndelungată ( mai mare de un

an ) în activitatea unităţii patrimoniale, transmiţându-şi treptat valorile, fără a se consuma la prima utilizare;

- alte mijloace sunt destinate să servească o perioadă mai mică de un an în avtivitatea unităţii patrimoniale, consumându-se şi transmiţându-şi integral valorile la prima utilizare.

Lichiditatea se referă la intervalul de timp necesar pentru ca un element de activitate să fie realizat sau convertit în disponibilităţi.În raport cu cele două criterii de clasificare, structurile care răspund la o asemenea cerinţă sunt cele de active imobilizate ( active fixe ) şi active circulante ( active curente ).

Prezentăm, în continuare, schema privind componenţa activului patrimonial.

2.1.1. Active imobilizate sau fixe.

Imobilizări necorporale. Cheltuieli de constituire. Cheltuieli de dezvoltare. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare. Fond comercial. Alte imobilizări necorporale. Imobilizări necorporale în curs. Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale.

Imobilizări corporale. Terenuri şi amenajări de terenuri. Construcţii. Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii. Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi

alte active corporale. Imobilizări necorporale în curs. Avansuri acordate pentru imobilizări corporale.

Imobilizări financiare. Titluri de participare deţinute de societate din cadrul grupului. Titluri de participare deţinute de societate din afara grupului. Imobilizări financiare sub formă de interese de participare. Titluri puse în echivalenţă. Alte titluri imobilizate. Creanţe imobilizate. Acţiuni proprii-active imobilizate

2.1.2 Active circulante.Stocuri.

8

Stocuri de materii prime şi materiale. Producţia în curs de execuţie. Produse finite şi mărfuri, animale, ambalaje. Stocuri aflate la terţi. Avansuri pentru cumpărături de stocuri.

Creanţe. Creanţe comerciale. Sume de încasat de la societăţile din cadrul grupului. Sume de încasat din interese de participare. Alte creanţe. Creanţe privind capitalul subscris şi nevărsat.

Investiţii financiare temporare sau curente. Titluri de participare deţinute la societăţi din cadrul grupului. Acţiuni proprii. Alte investiţii financiare.

Casa şi conturi la bănci. Casa. Contul la bancă în lei. Acreditive.

2.1.3 Active de regularizare şi asimilate ( cheltuieli în avans şi venituri angajate ).

Cheltuieli înregistrate în avans.Cheltuieli de repartizat asupra mai multor exerciţii.

2.2. Imobilizări necorporale

Activele fixe necorporale sunt active fără substanţă fizică, ce se utilizează pe o perioadă mai mare de un an.

Activele fixe necorporale se înregistrează în contabilitata instituţiilor publice în momentul transferului dreptului de proprietate , dacă sunt achiziţionate cu titlu oneros, sau în momentul întocmirii documentelor, dacă sunt construite sau produse de instituţie, respectiv, primite cu titlu gratuit.

Un element necorporal raportat drept cheltuială într-o perioadă nu poate fi recunoscut ulterior ca parte din costul unui activ necorporal.

Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix necorporal după achiziţionarea , finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit care au drept scop menţinerea parametrilor funcţionali stabiliţi iniţial, se înregistrează în conturile de cheltuieli când sunt efectuate.

Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix necorporal atunci când au ca efect îmbunătăţirea performanţelor faţă de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial.

Un activ fix necorporal trebuie prezentat în bilanţ la valoarea de intrare, mai putin ajustările cumulate de valoare.

Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale, stabilite la data bilanţului , indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă. Acestea pot fi ajustări permanente, denumite şi amortizări şi /sau ajustări provizorii,denumite şi ajustări pentru depreciere, în funcţie de caracterul permanent sau provizoriu al deprecierii activelor fixe necorporale.

În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect, întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură, atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată, ajustarea trebuie majorata.Locul imobilizărilor necorporale în gestiunea întreprinderii

9

Literatura de specialitate consideră că, pentru investitori, valoarea capitalului imobilizat (investit) în activele necorporale (intangibile) ce pot fi preluate odată cu activele corporale prezintă o importanţă deosebită, deoarece activele necorporale sunt de natură să sporească activitatea de viitor a întreprinderii preluate şi, deci, a profitului posibil de realizat. În acelaşi timp, nu numai investitorul este interesat, dar şi vânzatorul întreprinderii evaluate, deoarece ştie că activele necorporale, fiind bine cotate, conduc la sporirea preţului de transmitere a întreprinderii evaluate, astfel că, ambele părţi interesate doresc o evaluare justă a acestora. Din această cauză, imobilizările necorporale joacă un rol important în gestiunea firmei. Acesta se concretizează mai ales prin creşterea de valoare a întreprinderii prin beneficiile viitoare pe care le genereză. Imobilizările necorporale sunt considerate de multe ori drept investiţii nemateriale constituite din cheltuieli pe termen lung, altele decât cumpărarea de active fixe de către firmă, în scopul ameliorării rezultatelor ei. Un rol deosebit de important îl joacă evaluarea angajaţilor, din punct de vedere a nivelului de pregătire şi a competenţelor şi deprinderilor acumulate. Astfel, capacitatea unei întreprinderi de a genera intrări viitoare de numerar poate fi condiţionată de calificarea şi experienţa angajaţilor. Un alt exemplu, îl reprezintă vadul comercial. De cele mai multe ori, vadul comercial trebuie construit în timp, cu un efort financiar ridicat. Se realizează cu greu, pe parcusul mai multor ani şi se pierde uşor. Dacă imobilizările financiare influenţează gradul de solvabilitate pe termen scurt a entităţii economice, imobilizările necorporale, alături de cele corporale, influenţează semnificativ gradul de solvabilitate pe termen lung.Din această cauză, imobilizările necorporale ocupă un loc important în gestiunea întreprinderii.

Acte normative care reglementează gestiunea imobilizărilor necorporalePrincipalele acte normative care reglementează gestiunea imobilizărilor necorporale sunt:standardul internaţional de contabilitate care se ocupă de imobilizările necorporale, IAS 38 „Active necorporale”. Acesta tratează următoarele aspecte importante de contabilitate a activelor necorporale: definirea unui activ necorporal, recunoaşterea activelor necorporale, determinarea valorii contabile a unui activ necorporal, determinarea şi tratamentul pierderilor din depreciere, cerinţele de prezentare în situaţiile financiare;standardul internaţional de contabilitate care se ocupă de deprecierea imobilizările necorporale, IAS 36 „Deprecierea activelor”. Acesta tratează următoarele aspecte importante de contabilitate a activelor necorporale: recunoaşterea şi evaluarea unei pierderi din deprecierea unui activ necorporal, reluarea unei pierderi din această depreciere, considerente privind activele necorporale deţinute pentru vânzare şi activităţile întrerupte;Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 1725/2005 modificat prin Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 2374/2008 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene: prevederi privind amortizarea activelor imobilizate (inclusiv a imobilizărilor necorporale).legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale publicată în Monitorul Oficial nr.80 din 29 martie 1994 şi republicată în Monitorul Oficial nr.242 din 31 mai 1999;ordonanţa nr. 5 din 26 iulie 2000 pentru completarea Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, publicată în Monitorul Oficial nr.26 din 25 ianuarie 2000;legea nr. 149 din 26 iulie 2000 privind aprobarea ordonanţei Guvernului nr. 5/2000 pentru completarea Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporalehotărârea nr. 568 din 3 iulie 2000 (publicată în Monitorul Oficial nr.333 din 18 iulie 2000) pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 15/1994

10

privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, cu modificările ulterioare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 909/1997;legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie republicată în Monitorul Oficial nr.752 din 15 octombrie 2002;legea nr. 93/1998 privind protecţia tranzitorie a brevetelor de invenţie publicată în Monitorul Oficial nr.186 din 20 mai 1998.Datorită numeroaselor acte normative care reglementează contabilitatea imobilizărilor necorporale pentru o bună gestiune a acestora este necesară o bună cunoaştere a tuturor aspectelor legale.

Deprecierea unui activ fix necorporal poate să apară în urmatoarele situaţii: încetarea sau apropierea încetării cererii sau nevoii de servicii furnizate de activ; bunul este inutilizabil sau trebuie cedat; exista o decizie de oprire a construcţiei unui activ înainte de terminarea sau punere în

funcţiune; performanţa sau furnizarea serviciilor este inferioară celei preconizate; modificări de tehnologie sau legislaţie în domeniu.

În structura imobilizărilor necorporale sunt incluse: cheltuieli de constituire; cheltuieli de dezvoltare; concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare, cu excepţia

celor create intern de instituţie; înregistrări ale reprezentaţiilor teatrale, programe de radio sau televiziune, lucrări

muzicale, evenimente sportive, lucrări literare, artistice ori recreative efectuate pe pelicule, benzi magnetice sau alte suporturi;

alte active fixe necorporale; avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execuţie.

2.2.1 Cheltuieli de constituire.

Numite şi cheltuieli de stabilimente sau cheltuieli de organizare, cuprinde taxele şi alte cheltuieli de înscriere şi de înmatriculare la înfiinţarea societăţii, cheltuieli de prospectare a pieţei şi de publicitate.

Cheltuielile de constituire sunt supuse amortizării pe o durată de maxim 5 ani, pentru care întreprinderea va fixa un plan de amorizare rezonabil.

2.2.2 Cheltuieli de dezvoltare.

Cheltuielile de dezvoltare – sunt active generate de aplicarea rezultatelor cercetarii sau altor cunostiinte, in scopul realizarii de produse sau servicii noi sau imbunatatite substantial, inaintea stabilirii productiei de serie sau utilizarii (contul 203). Exemple de activitati de dezvoltare sunt:

proiectarea, constructia si testarea productiei intermediare sau folosirea intermediara a prototipurilor si modelelor;

proiectarea uneltelor si matritelor care implica tehnologie noua; proiectarea, constructia si operarea unei uzine pilot care nu este fezabila din punct de

vedere economic pentru productia pe scara larga; proiectarea, constructia si testarea unei alternative alese pentru aparatele , produsele,

sistemele sau serviciile noi sau imbunatatite.În conţinutul lor se disting: lucrările de cercetare fundamentală ( cercetare

fundamentală pură sau orientată spre rezolvarea unor probleme tehnice ), cercetare aplicativă ( soluţii noi ) si dezvoltare ( vizează producţia cu produse, sisteme, servicii noi şi ameliorarea substanţială a celor vechi ).

11

Cheltuielile de dezvoltare vor fi înscriese în bilanţ numai în anumite situaţii descrise

în „ Standardele de contabilitate internaţionale şi naţionale”, unde se indică şi perioada în care acestea se amortizează.

2.2.3 Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare şi alte imobilizări necorporale.

Cheltuielile efectuate pentru achiziţionarea contra unei plăţi a drepturilor de exploatare a unui bun, activitate sau serviciu sau create de societate, în cazul în care legislaţia permite înscrierea acestora în active.

Concesiunea se referă la modalitatea juridică prin care activităţi sau bunuri ale statului, persoanei fizice sau juridice, numite închiriator ( concedent ) sunt date, contra plată ( numită redevenţă ), pe timp îndelungat în posesia ( folosinţa sau exploatarea ) altei persoane fizice sau juridice, numite cesionar autohton sau străin.

Imobilizările necorporale, de natura concesiunilor, a superficiei şi a uzufructului, se amortizează pe toată durata contractului.

Brevetele ( de invenţie ) sunt titluri eliberate de o instituţie competentă prin care se confirmă caracterul de invenţie a obiectului sau conferă inventatorului dreptul exclusiv temporar de a utiliza invenţia.

Situaţia cel mai frecvent întâlnită este aceea în care se achiziţionează un brevet de invenţie în contrapartida vărsării unei redevenţe proporţionale ( eventual ) cu cifra de afaceri sau cu profitul, ce se obţin de pe urma exploatării brevetului.

Brevetele pot fi amortizate de unitatea patrimonială care le deţine pe perioada monopolului de exploatare.

Licenţele sunt imobilizări necorporale generate de utilizarea brevetelor.Licenţa reflectă contractul prin care posesorul unui brevet de invenţie, mărci de

fabrică, acordă dreptul unei persoane fizice sau juridice, sau statutului, contra unei sume de bani, de a folosi şi a valorifică, parţial sau integral, brevetul ( în comerţ poate exista dreptul unei persoane fizice sau juridice, de a importa sau exporta o marfă ).

Licenţele sunt amortizabile pe perioada de exploatare.Mărcile sunt considerate mărci de fabrică, de comerţ sau de serviciu şi reprezintă

certificatul de origine, semnul distinctiv al unei firme, întreprindere, etc., constituit din cuvinte, litere, cifre, reprezentări grafice prin care îşi individualizează produsele de cele identice ale altor firme din ţară şi străinătate.

Mărcile care fac obiectul unei protecţii pe o durată nelimitată de timp nu pot să fie, în principiu, amortizate putând face obiectul provizioanelor pentru depreciere.

Know-how-ul aparţine drepturilor şi valorilor similare fiind considerat ansamblul cunoştinţelor tehnice şi procedeelor tehnologice ce nu fac obiectul unui brevet, dar au caracter de secret comercial; toate tipurile de inteligenţă comercializabilă ce fac obiectul unei licenţe.

Amortizarea se realizează pe toată durata normală de utilizare sau pe durata probabilă de exploatare.

2.2.4 Fondul comercial

Reflectă elementele necorporale destinate menţinerii şi dezvoltării potenţialului întreprinderii. Spre exemplu: costul de achiziţie suplimentar acceptat la cumpărarea unei întreprinderi pentru menţinerea şi dezvoltarea clientelei, accesul la vadul comercial existent sau la anumite segmente de piaţă, menţinerea emblemei întreprinderii şi a semnelor produselor, menţinerea în concurenţă, reputaţie, poziţie geografică, etc.

Fondul comercial este partea reziduală a valorii fondului de comerţ care nu a putut fi identificată în elemente corporale ( maşini, utilaje, stocuri, etc.) sau în elemente necorporale distincte ( brevete, mărci, licenţe, etc.)

12

Exemplu: Se achiziţionează un magazin situat pe o arteră cu vad comercial,

cunoscând următoarele date:

* PREŢ DE VÂNZARE NEGOCIAT 5.500LEI

* VALOAREA CONTABILĂ ACTIVELOR ACHIZIŢIONATE- clădiri, mărfuri, etc. (Fondul de comerţ) 4.000 LEI

* FOND COMERCIAL = preţ de vânzare - val. contab. 1.500 LEI a activelor

Fondul comercial se determină numai prin achiziţie, cel creat de întreprindere nefiind contabilizat în cursul vieţii acestuia.

Fondul comercial achiziţionat este supus amortizării, perioada de amortizare nu trebuie să depăşească durata de utilizare a fondului comercial respectiv şi în nici un caz nu poate depăşi 20 ani de la data achiziţiei.

2.2.5 Alte imobilizări necorporale.

Cuprind elementele de natura programelor informatice, constituite ca urmare a aportului în natură realizat de asociaţii, achiziţionate de la terţi sau create de unitatea patrimonială; cheltuieli cu descoperirea rezervelor de substanţe minerale, utile, neconcretizate în mijloace fixe, la zăcămintele puse în exploatare precum şi alte imobilizări necorporale.

Valoarea altor imobilizări necorporale de natura programelor informatice se amortizează în funcţie de durata probabilă de utilizare, dar nu mai mult de 5 ani.

2.2.6 Avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execuţie.

Imobilizări necorporale în curs de execuţie sunt active imobilizate, create fie prin mijloace proprii ale întreprinderii, fie rezultate din lucrări de durată mai lungă sau mai scurtă, încredinţată terţilor, care nu au fost terminate la închiderea exerciţiului, destinate să servească durabil activitatea întreprinderii.

În cadrul acestei structuri sunt evidenţiate şi avansurile acordate furnizorilor de imobilizări necorporale.

Durata efectivă de amortizare a activelor necorporale prezentate ( cu excepţia concesiunilor, brevetelor, licenţelor, know-how-ului, mărcilor de fabrică ) se stabileşte de către consiliul de administraţie, respectiv de către responsabilul cu gestiunea patrimoniului.

Operaţiuni contabile privind activele fixe necorporalea) achiziţionarea de la terţi , în baza facturii, a unui pachet de programe informatice în

valoare de 19.000 lei.

208 ,, Alte active necorporale,, = 404 Furnizori de imobilizări 19.000 lei

b) achiziţionarea de la terţi , în baza facturii a unui proiect de dezvoltare în valoare totală de 23.500 lei:

% = 404 Furnizori de imobilizări 24.800 lei 203 ,,Chelt. de dezvoltare” 20.000 lei

4426 ,, T.V.A.deductibilă” 4.800 leic) primirea de către o instituţie publică, în baza acordului de donaţie, a unor active

necorporale în valoare de 15.000 lei:

13

208 ,, Alte active necorporale,, = 779 ,,Venituri din 15.000 lei

bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit,,

d) În cursul exerciţiului curent se înregistrează cheltuieli aferente investiţiilor realizate din producţie propie pentru un proiect de dezvoltare în valoare de 9.000 lei, recepţionat în anul urmator.

233 ,,Active necorporale = 721 ,, Venituri din 9.000 lei în curs „ producţia de

active fixe”e) În anul urmator, la finalizarea investiţiei se recepţionează proiectul de dezvoltare la

costul de producţie de 9.000 lei, în baza procesului-verbal de recepţie definitivă:

203 ,,Cheltuieli de dezv.” = 233 ,,Active necorporale 9.000 leiîn curs”

f) La inventarierea generală a patrimoniului unei instituţii publice , în baza procesului verbal de inventariere, se constantă brevete ca plus de inventar în valoare de 1.000 lei

205 Brevete, certificate de = 799 ,,Venituri din 1.000 lei înregistrare, mărci, alte bunuri şi servicii titluri de protecţie a primite cu titlu drepturilor de proprietate gratuit” intelectuală, licenţe şi alte valori”

g) La o instituţie publică se înregistrează diferenţe din reevaluare la un program informatic, cu aprobarea ordonatorului de credite, în baza raportului evaluatorului, în valoare de 800 lei: 208 ,,Alte active fixe necorporale” = 105 ,,Rezerve din reevaluare” 800 lei

h) Se înregistrează evenimente cultural-sportive achiziţionate de la terţi de către o instituţie publică, active fixe necorporale care nu se supun amortizării, în valoare totala de 20.000 lei.

206 ,,Inregistrări ale evenimentelor = 100 ,,Fondul activelor fixe 20.000 lei cultural sportive” necorporale”

Concomitent se evidenţiază primirea facturii cu activele fixe necorporale neamortizabile achiziţionate de la terţi, în valoare de 20.000 lei.

682 ,,Cheltuieli cu activele = 404 Furnizori de imobilizări 20.000 lei. Fixe neamortizabile

2.3.Organizarea evidenţei operative şi analitice a imobilizărilor necorporale Organizarea raţională a evidenţei operative a contabilităţii analitice a imobilizărilor trebuie sa fie concepută astfel incât să permită consemnarea completă şi la timp a tuturor operaţiunilor privind mişcarea imobilizărilor : intrări, deprecieri, ieşiri, inchirieri etc.Documentele de evidenţă utilizate depind atât de natura acestor operaţiuni, cât şi de categoria de imobilizări la care se referă.2.3.1 Documente privind intrarea in gestiune a imobilizărilor .

Categoria de imobilizări

Căi de intrare Documente de evidenţă

14

Imobilizări necorporale

Cumpărare factură fiscală ;contract de vânzare-cumpăre ;proces verbal de recepţie ;

Producţie proprie proiecte pentru studii şi cercetări ; deviz pentru lucrări executate ;proces verbal de recepţie ;

Aport social în natură

act constitutiv ; expertiză tehnica ; declaraţie de subscriere ; proces verbal de recepţie ;

Donaţie proces verbal de predare-primire ;Plusuri la inventar proces verbal de inventariere ;Concesionare , locaţie de gestiune,inchiriere

contract de concesiune ; locaţie de gestiune , închiriere ; caiet de sarcini al concesiunii ; proces verbal de recepţie ;

Producţie proprie bon de consum ;fişa limită de consum ; factură fiscală ; stat de salarii ; deviz de lucrări ; proces verbal privind producţia neterminată ;

Realizate de catre terţi

factură fiscală ; proces verbal de recepţie ;

2.3.2 Documente privind ieşirea din gestiune a imobilizărilor necorporale .

Categoria de imobilizări

Căi de ieşire Documente de evidenţă

Imobilizări necorporale

Casare proces verbal de scoatere din funcţiune/de declanşare a unor bunuri materiale ;

Vânzare factură fiscală ; proces verbal de vânzare- cumpărare ;

Retrase de către asociaţi

cerere de retragere ; proces verbal de predare –primire ;

Donaţie proces verbal de predare – primire ;Concesionare , locaţie de gestiune , închiriere

contract de concesionare ,locaţie de gestiune , închiriere;

Situaţi excepţionale (calamităţi/ furt)

contract de asigurare ;

Imobilizări necorporale in curs

Transferarea la imobilizări necorporale sau corporale

proces vrebal de recepţie ;

2.4 Evaluarea şi reevaluarea imobilizărilor necorporale

2.4.1 Evaluarea activelor imobilizateImobilizările în funcţie de momentul evaluării se evaluază la urmatoarele valori :

la valoarea de intrare; la valoarea de inventar; la valoarea contabilă netă; la valoarea bilanţieră; la valoarea reziduală.

2.4.2 Valoarea de intrare sau valoarea contabilă se determină în funcţie de modul de dobandire a unui bun imobilizat astfel :

imobilizările procurate cu titlu oneros se evaluează la cost de achiziţie imobilizările obţinute din producţie proprie se evaluează la cost de producţie

15

imobilizările aduse ca aport la capitalul social se evaluează la valoarea de aport imobilizările primite gratuit se evaluează la valoarea justă, care reprezintă suma

pentru care un activ ar putea fi schimbat în cadrul unei tranzacţii2.4.3 Valoarea de inventar – evaluarea imobilizărilor la inventariere se face la valoarea actuală sau valoarea de inventar care este stabilită în funcţie de :

utilitatea bunului; starea bunului; preţul pieţei.

2.4.4 Valoarea contabilă netă - Valoarea contabilă netă sau valoarea rămasă se calculează prin deducerea din valoarea contabilă a amortizărilor şi provizioanele constituite.VNC = Valoarea contabilă a unui bun – Amortizări – Provizioane.Amortizarea reprezintă echivalentul valoric al deprecierii ireversibile a imobilizărilor, iar provizioanele reprezintă echivalentul valoric al deprecierii reversibile a imobilizării.

2.4.5 Valoarea bilanţiera - La închiderea exerciţiului se compară valoarea contabilă sau contabilă netă cu valoarea actuală stabilită cu ocazia inventarierii. În urma acestei comparaţii rezultă două situaţii:

1. Când valoarea de inventar este mai mare decât valoarea contabilă netă se obţine un plus de valoare , care, potrivit principiului prudenţei , nu se înregistrează în contabilitate.

2. Când valoarea de inventar este mai mică decât valoarea contabilă netă se obţine un minus de valoare , care se înregistrează în contabilitate astfel:

sub forma unei amortizări suplimentare, când deprecierea este ireversibilă (uzură fizică sau morală)

prin constituirea sau majorarea provizioanelor , când deprecierea este reversibilă (scăderea cotaţiilor la bursă , diminuarea preţurilor, scăderea cursului valutar)

2.4.6 Valoarea reziduală - Valoarea reziduală reprezintă valoarea netă pe care o întreprindere estimează să o obţină prin cedarea unui activ la încheierea duratei sale de utilizare, după deducerea cheltuielilor aferente cedării. În cazul casării, valoarea reziduală reprezintă diferenţa dintre valoarea materialelor şi pieselor recuperate şi cheltuielile efectuate în vederea dezmembrării.2.4.7 Reevaluarea imobilizărilor

Potrivit OMFP nr 306/2002 reevaluarea reprezintă înlocuirea valorii contabile nete cu valoarea justa care se determina pe baza unor evaluări efectuate de regulă de către evaluatorii autorizaţi.În urma reevaluării imobilizărilor amortizabile , li se atribuie acestora următoarele valori:

valoarea contabilă netă actualizată - reprezintă valoarea justă , stabilită în urma reevaluării. Valoarea contabilă actualizată (VCA) – se poate calcula în două moduri:

VCA = valoarea contabilă neactualizată x (valoarea justă : valoarea contabilă netă)VCA = valoarea justă + amortizarea actualizatăLa rândul ei , amortizarea actualizată (AA) se calculează:AA = amortizarea calculată x (valoarea justă : valoarea contabilă netă

2.5 Amortizarea imobilizărilor necorporale.

2.5.1 Calculul amortizării imobilizărilor.Amortizarea reprezintă alocarea ( repartiţia ) valorii amortizabile a unei imobilizări

pe durata sa de utilizare previzionată.Recuperarea treptată a valorii imobilizărilor aflate în patrimoniu agentului economic,

ca urmare a deprecierii ireversibile a acestora, se face prin amortizare.Sunt supuse amortizării imobilizările necorporale şi corporale. Nu se amortizează

imobilizările în curs, cu unele excepţii, precum şi imobilizările financiare.Pentru calcularea amortizării imobilizării necorporale şi corporale se ţine seama de

următoarele elemente:- valorile de intrare a imobilizării;

16

- duratele de utilizare normală a imobilizării;- regimul sau metoda de amortizare utilizată.Valoarea de intrare sau de amortizat a imobilizării este diferită pentru imobilizările

necorporale faţă de cele corporale. Duratele de utilizare normală, precum şi regimul de amortizare sunt stabilite şi recomandate prin legislaţie. 2.5.2 Metode de amortizare.

Potrivit prevederilor legale, agenţii economici sunt obligaţi să amortizeze mijloacele fixe utilizând unul din următoarele regimuri sau metode de amortizare:

- amortizarea liniară;- amortizarea degresivă;- amortizarea accelerată.

Amortizarea liniară.Constă în repartizarea uniformă a valorii de intrare a mijloacelor fixe asupra

cheltuielilor de exploatare, proporţional cu durata normală de utilizare, exprimată în ani.Ea se calculează prin aplicarea cotei medii anuale de amortizare la valoarea de intrare

a mijloacelor fixe.Cota medie anuală din amortizare se stabileşte în procente, ca raport intre 100 şi

durata normală de utilizare exprimată în ani.Exemplu. Dacă un fond comercial achiziţionat are o valoare de intrare de 1000lei şi o

durată normală de 5 ani, amortizarea va fi egală cu: 1.000 : 5 = 200iar cota medie anuală de amortizare va fi egală cu:

100 : 5 = 20%Deci, prin amortizarea cotei medii anuale la valoarea de intrare a fondului comercial,

se obţine amortizarea anuală, egală pentru toţi cei 5 ani, adică:1 000 x 20% = 200 lei

Programul de amortizare a fondului comercial, în cei 5 ani de utilizare ( socotiţi ani întregi ), se poate reda în următorul tabel:

Ani de utilizare

Valoarea de intrare( de amortizat )

Amortizareaanuală

Amortizareacumulată

Valoarea rămasă ( netă )

1 1.000 200 200 8002 1.000 200 400 6003 1.000 200 600 4004 1.000 200 800 2005 1.000 200 1.000

Duratele de utilizare normală a mijloacelor fixe, stabilite în ani şi cotele medii de amortizare a acestora, exprimate în procente sunt cuprinse în „ Catalogul privind duratele normale de funcţionare şi clasificaţia mijloacelor fixe ” şi respectiv Normele metodologice de aplicare a Legii nr.15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale.

Amortizarea degresivă.Constă în multiplicarea cotelor medii de amortizare liniară cu coeficienţi prevăzuţi de

legislaţie şi anume:a) 1,5 pentru mijloace fixe cu durata normală de utilizare cuprinsă între 2-5 ani;b) 2,0 pentru mijloace fixe cu durata normală de utilizare cuprinsă între 5-10 ani;c) 2,5 pentru mijloace fixe cu durata normală de utilizare mai mare de 10 ani;

se obţin astfel cotele de amortizare degresive corespunzătoare.17

Regimul de amortizare degresiv se poate aplica în două variante şi anume o primă

variantă în care se calculează amortizarea fără influenţa uzurii normale şi a doua variantă în care amortizarea se calculează cu influenţa uzurii normale.

a) Calcularea amortizării anuale după metoda amortizării degresive în prima variantă, faţă de regimul de amortizare liniară, se face diferit şi anume:

amortizarea anuală, pentru primul an de funcţionare, se calculează aplicând cota de amortizare degresivă corespunzătoare la valoarea de intrare a mijlocului fix;

amortizarea anuală, pentru următorii ani de utilizare, se calculează aplicând aceeaşi cotă de amortizare degresivă la valoarea rămasă ( de recuperat ), până în anul de utilizare în care amortizarea anuală rezultată este egală ( sau mai mică ) cu amortizarea anuală determinată prin împărţirea valorii rămase de recuperat la numărul de ani de utilizare care au mai rămas. Din acel an şi până la expirarea duratei de utilizare se trece la aplicarea amortizării liniare, iar amortizarea medie anuală liniară se obţine prin împărţirea valorii rămase de recuperat la numărul de ani rămaşi.

Pornind de la exemplul dat pentru calcularea amortizării anuale după metoda liniară, cota medie anuală de 20%, corespunzătoare mijlocului fix a cărui durată normală de utilizare este cuprinsă între 2-5 ani va fi multiplicată cu 1,5 adică 20%x1,5═30%.

b) Calcularea amortizării anuale, după metoda amortizării degresive, în a doua variantă, reflectă şi uzura morală, care spre deosebire de prima variantă permite amortizarea valorii de intrare a mijloacelor fixe într-o perioadă de timp mai mică decât durata normală de utilizare, diferenţa în ani, reprezentând influenţa uzurii morale.

Pentru mijloacele fixe care au o durată normală de utilizare până la 5 ani nu se calculează influenţa uzurii morale, amortizarea medie anuală stabilindu-se, după cum s-a văzut, în funcţie de numărul de ani utilizare în regim degresiv şi numărul de ani de utilizare în regim liniar.

Calcularea amortizării medii anuale în regim degresiv, în a doua variantă, presupune determinarea duratei de utilizare aferente uzurii morale. Pentru determinarea acesteia trebuie mai întâi stabilită durata de utilizare în cadrul căreia se realizează amortizarea integrală, atât cea degresivă, cât şi cea liniară. Durata de utilizare în cadrul căreia se realizează amortizarea integrală, se determină în funcţie de durata de utilizare în regim liniar, recalculată pe baza cotei medii anuale de amortizare degresivă, prin scăderea acesteia din durata normală de utilizare.

Mărimea duratelor de utilizare în regim de amortizare degresivă şi regim de amortizare liniară, este influenţată de efectul uzurii morale, în sensul reducerii primei durate şi majorării celei de a doua, exprimate în ani. În această situaţie, durata de utilizare cu amortizare degresivă, în varianta a doua, este mai mică decât în varianta întâi, iar durata de utilizare cu amortizare liniară, este mai mare în varianta a doua decât în varianta întâia.

Pentru calculul amortizării anuale după metoda amortizării degresive, în a doua variantă să presupunem că un mijloc cu o valoare de intrare de 1.000.000 lei, pus în funcţiune în luna ianuarie, are o durată normală de utilizare, de 10 ani.

Cotele medii anuale de amortizare conform legislaţiei, sunt: pentru regimul de amortizare liniară 10% ( 100/10 ani ); pentru regimul de amortizare degresivă 20% ( 10% x coeficientul 2 ).Determinarea duratei de utilizare în cadrul căreia se realizează amortizarea integrală,

exprimată în ani:- durata de utilizare aferentă regimului liniar, recalculată în funcţie de cota

medie anuală de amortizare degresivă, este egală cu 100/20%═5 ani;- durata de utilizare în cadrul căreia se realizează amortizarea integrală, este

egală cu diferenţa între durata normală de utilizare de 10 ani şi durata recalculată în funcţie de cota medie anuală de amortizare degresivă de 5 ani ( 10 ani – 5 ani ═ 5 ani ).

Rezultă că valoarea de intrare a mijlocului fix se amortizează integral în 5 ani, în regim de amortizare liniară, durata de utilizare în regim de amortizare degresivă fiind de zero ani, iar pentru 5 ani de utilizare nu se mai calculează amortizarea.

18

Dacă acelaşi mijloc fix, cu o valoare de intrare de 1.000.000 lei, ar avea o durată

normală de utilizare de 15 ani, cota medie anuală de amortizare, în regim liniar ar fi de 6,7% ( 100/15 ani ), iar în regim degresiv de 16,7% ( 6,7 x coeficient 2,5 ).

În acest caz, durata de utilizare în cadrul căreia se realizează amortizarea integrală este de 9 ani, adică 15 ani – 6 ani ( rezultaţi din raportul 100/6,7 ), din care în regim de amortizare degresivă 3 ani ( 9 ani – 6 ani ) şi în regim de amortizare liniară 6 ani ( 9 ani – 3 ani ).

Aprobarea utilizării regimului de amortizare liniară sau degresivă este de competenţa Adunării Generale a Acţionarilor sau asociaţilor, respectiv a Consiliului de Administraţie, după caz.

Amortizarea accelerată. Constă în calcularea, la data intrării mijloacelor fixe în patrimoniul unităţii, a unei

amortizări anuale de până la 50% din valoarea de intrare a acestora, iar în exerciţiile următoare calcularea amortizării anuale după regimul liniar, prin raportarea valorii rămase la numărul de ani de utilizare rămaşi.

Pentru utilizarea regimului de amortizare accelerată este necesară aprobarea Ministerului de Finanţe, în care scop, agenţii economici trebuie să depună o documentaţie de fundamentare, pe baza căreia se stabileşte un punctaj în funcţie de care se eliberează aprobarea. Această documentaţie cuprinde o arie de informaţii, grupate astfel:

date de prezentare: valori din exploatare, cifra de afaceri, capitalul propriu, capitalul permanent, activele corporale, activele circulante, cheltuieli de exploatare, profit brut, profit net;

indicatori de eficienţă financiară, rata rentabilităţii financiare, rata contabilităţii veniturilor, a rentabilităţii resurselor.

2.5.3 Contabilitatea amortizării imobilizărilor necorporale.

Pentru reflectarea amortizării imobilizărilor necorporale şi corporale, se utilizează conturile din grupa 28 din planul de conturi şi anume:

280 „ Amortizări privind imobilizările necorporale”. Acest cont se detaliează în sub conturi operaţionale corespunzătoare structurii

imobilizărilor necorporale, din conturile de imobilizări, a căror valoare de intrare o rectifică.Fiind un cont rectificativ al valorii imobilizărilor necorporale aflate în patrimoniul

unităţii sunt conturi de pasiv.Se crediteaza cu valoarea amortizării imobilizărilor necorporale aflate în folosinţa

permanentă a unităţii, la sfârşitul fiecărei perioade de gestionare.Se debiteaza cu valoarea amortizării imobilizărilor necorporale ieşite din patrimoniul

unităţii prin scoatere din funcţiune sau vânzare.Soldul creditor al conturilor reprezintă valoarea amortizării aferentă imobilizărilor

necorporale şi corporale aflate la un moment dat în folosinţă permanentă.Contabilitatea analitică amortizării se ţine pe aceleaşi elemente care formează

evidenţa analitică în conturile de imobilizări corporale şi necorporale.Amortizarea imobilizărilor necorporale şi corporale reprezintă cheltuieli de

exploatare şi se înregistrează ca atare în debitul contului 6811 „ Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor ”. Includerea în cheltuieli de exploatare a valorii de intrare a mijloacelor fixe se face în corelaţia cu gradul de utilizare a mijloacelor fixe de bază aflate în patrimoniu. Diferenţa de amortizare rezultată ca urmare a aplicării gradului de utilizare a mijloacelor fixe de bază, se include în cheltuieli excepţionale şi nu se ia în calcul la determinarea profitului impozabil, folosindu-se în acest caz contul 6811 „ Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor ”, reprezintă cheltuieli excepţionale şi valoarea neamortizată a mijloacelor fixe scoase din funcţiune înainte de termen.

Operaţiile privind amortizarea imobilizărilor necorporale sunt următoarele:* înregistrarea amortizării imobilizărilor necorporale la sfârşitul fiecărei perioade de gestiune, ţinând seama de natura acestor imobilizări:

19

6811 „ch de exploatare a amortizării = 280 „amortizări privind imob imobilizărilor” necorp.(subconturile 2801-2808)

* scăderea din evidenţă a amortizării înregistrate, respectiv a imobilizărilor necorporale, ca urmare a amortizării lor integrale:

280 „ Amortizări privind imobilizările = % necorporale”(2801-2808) 201 “Cheltuieli de constituire” 203 “Cheltuieli de cercetare dezvoltare” 205 „ Concesiuni, brevete şi alte drepturi si valori similare” 207 „ Fondul comercial ” 208 “Alte imobilizări necorporale”

Potrivit Normelor contabile internaţionale şi a Regulamentului de aplicare a Legii contabilităţii nr.28/1991, pentru diferenţele între amortizarea degresivă sau accelerată şi amortizarea liniară trebuie să se constituie provizioane reglementate. Ca atare, pentru aceste diferenţe ar trebui debitate conturile de cheltuieli privind provizioanele şi respectiv, creditat contul 141 „ Provizioane reglementate ”.

CAPITOLUL IIIDescrierea programului de contabilitate utilizat

Firma a adoptat sistemul contabil IAS ( Standardele Internaţionale de Contabilitate). In baza acestui sistem, firma a cumpărat pachetul CFM (Ciel Finance Manager), Ciel fiind un lider

20

necontestat al aplicaţiilor software financiar – contabile, numărul unu de mai mult de 11 ani în România cu peste 18.000 de firme în calitate de cleinţi. El este pregătit pentru schimbare, fidel politicii sale de reacţie imediată la modificările legislative.

Pachetul de programe „Ciel Finance Manager” conform IAS, cuprinde următoarele module:CIEL CONTA:Este un program de contabilitate generală, analitică, plan de conturi bugetar, IAS; Multiexerciţiu, număr nelimitat de înregistrări;Multidevize;Listări: Carte Mare, Balanţă de verificare, Jurnale, Jurnale comerciale cu TVA, Balanţă anterioară, Urmărire clienţi, Decont TVA, Formulare raport tip Bilanţ, Situaţie patrimoniu, Declaraţie impozit pe profit, Cont profit şi pierdere, export date.CIEL SALARIIProgram pentru calculul salariilor şi al cheltuielilor efectuate de societate pentru un salariat sau pentru tot personalul;Listări: Stat de plăţi individual/colectiv, Centralizatoare, Fişă individuală, Borderou reţineri, Fişe fiscale, prime de vacanţă etc.CIEL GESTIUNE COMERCIALALinia completă: clienţi, furnizori, stocuri, în orice tip de activitate comercială;Documente comerciale: proforma, facturi, devize, restituiri, comenzi, avize de expediţie/note de recepţie, chitanţe fiscale, facturi import, mişcări de stoc etc.CIEL IMOBILIZARIEste un program de gestiune a cheltuielilor privind imobilizarile si a amortizarii acestora, indiferent de numarul fiselor de imobilizari pe care le ai de gestionat. Statisticile in lei si valuta te tin informat cu privire la situatia la zi a imobilizarilor.CIEL REGISTRU CASAFace ghidajul de la introducerea înregistrărilor de încasări şi plăţi efectuate cu casa până la listarea Registrului de Casă;Fişiere plăţi/încasări, plan de conturi, terţi, trezorerie.Culegere plăţi/încasări;Listare Registru de casă

1. Crearea unei noi societăţi Să creăm o nouă societate, cu denumirea ITALROM LEATHER SA. Paşii care trebuie urmaţi sunt: Selectaţi opţiunea Societăţi, din cadrul meniului Dosare. Apăsaţi butonul <Creare> Introduceţi codul societăţii (de exemplu, EXP). Acest câmp obligatoriu poate avea lungimea de maxim 4 caractere alfanumerice 2.  Culegere dateAplicaţia permite culegerea datelor prin două metode, şi anume: - culegere universală- culegere specializată, pentru evidenţa operaţiunilor de facturare clienţi şi furnizori.Culegerile specializate sunt preferate în cazul în care se doreşte introducerea unui număr mare de înregistrări de acelaşi tip (facturi de vânzare sau de cumpărare) sau în cazul unor cunoştinţe de contabilitate mai modeste. Datorită structurii ferestrei de culegere se realizează o introducere a datelor mai facilă şi mai rapidă. Cu ajutorul acestor grile de culegere de date este posibila înregistrarea operaţiunilor economice din documentele primare. După introducerea notelor contabile programul permite 2 posibilităţi de înregistrare şi anume:-               Document contabil secundar temporar -               Document validat.

21

În primul caz este vorba de un document care poate fi ulterior modificat, prin aducerea în grila de culegere, pe când în al doilea caz este vorba de un document ce nu mai poate fi modificat ulterior. Din înregistrările astfel introduse se vor obţine documentele de sinteză, în urma prelucrării. Grila de culegere Universală Culegerea universală este cea mai utilizată metodă de culegere a datelor, putând fi folosită pentru introducerea oricărui tip de înregistrare contabilă. Cu ajutorul acestei opţiuni este posibila crearea documentelor contabile secundare temporar, prin înregistrarea operaţiunilor economice din documentele primare. Din aceste documente se vor obţine documentele de sinteză, în urma prelucrării. Grila de culegere a datelor poate fi delimitată în următoarele zone:     Antetul – care conţine informaţii comune tuturor înregistrărilor din culegerea respectiva de date şi care conţine următoarele câmpuri: Data – selectaţi data documentului primar pe care îl înregistraţi. Programul verifica data în raport cu perioada de culegere a datelor stabilită la configurarea societăţii. Nu se accepta date în afara perioadei de culegere. Deviza – daca doriti sa introduceti inregistrari direct in valuta, puteţi selecta una din devizele configurate în cadrul aplicaţiei (cu ajutorul opţiunii Fişiere / Devize). Implicit este selectată moneda locală (Leu). Curs – cursul devizei selectate (în cazul monedei locale acest câmp va rămâne vid). Jurnal – codul jurnalului în care vor fi înscrise înregistrările. Pentru apelarea listei de jurnale apăsaţi butonul alăturat sau tasta $; se va deschide o fereastră de căutare. Nr document – numărul documentului primar; identifică documentul primar ce stă la baza înregistrării. Câmpul poate avea o lungime de maxim 12 caractere alfanumerice. Explicaţie – câmp în cadrul căruia puteţi completa o explicaţie liberă legată de documentul primar (maxim 25 de caractere alfanumerice).  În cazul în care nu completaţi nici o explicaţie, în acest câmp vor apărea informaţiile completate în câmpul numar document.       Zona de introducere a datelor –  în această zonă sunt înregistrare operaţiunile economice, prin formule contabile.  Data – reprezintă data completată în antetul ferestrei şi nu poate fi modificată. numar document – reprezintă numărul documentului primar completat în antetul ferestrei. Cont – reprezintă contul contabil corespunzător înregistrării contabile care urmează a fi introdusă. Puteţi introduce contul de la tastatură sau îl puteţi selecta din lista de conturi existente (Fişiere / Plan contabil). Pentru accesarea listei de conturi utilizaţi butonul alăturat. Titlu cont – este completat automat de program, după selectarea contului contabil. Explicaţie –  câmp care permite completarea de explicaţii aferente înregistrării contabile. Debit şi Credit - completaţi suma corespunzătoare înregistrării, în coloana aferentă. Scadenţa – data scadentă a documentului introdus – in caz ca are Marca – în cazul în care doriţi să utilizaţi operaţiunea de marcare completaţi în cadrul acestui câmp un număr, care se recomanda a fi acelaşi cu numărul facturii. Buget – acest câmp este utilizat în cazul in care doriţi să bugetizati activitatea Opţiune TVA – în cazul în care pentru contul utilizat este bifată caseta Opţiune TVA, în această coloană aveţi posibilitatea de a alege coloana din Jurnalele comerciale cu TVA unde vreţi să apară valoarea înregistrată în contul respectiv. Utilizarea acestei opţiuni este recomandată în cazul notelor contabile compuse. Cod fiscal – codul fiscal din fişa terţului în cazul în care introduceţi o notă contabilă care conţine un asemenea cont

22

Denumire terţ – denumirea din fişa terţului; în cazul în care în fişa terţului nu a fost completată această informaţie o puteţi completa aici. O zonă nemodificabilă – în cadrul acestei zone sunt afişate informaţii care nu pot fi modificate, ci doar vizualizate. Programul totalizează debitul şi creditul pentru toate liniile înregistrării şi calculează soldul, prin intermediul căruia se verifică dacă înregistrarea este echilibrată (soldul este 0) sau nu. De asemenea, în ultima celulă este afişat numărul de linii al înregistrării.

    Zona din partea inferioară a ferestrei,  - sunt prezente o serie de butoane cu diferite funcţii de utilizare. Acestea sunt:SOLD - Prin intermediul acestui buton se realizează soldarea articolului contabil. Acţionaţi acest buton atunci când vă aflaţi pe ultima linie a înregistrării, în coloana de Debit sau Credit, pentru calcularea şi afişarea automată a sumei corespunzătoare debitului sau creditului, după caz.CONTRAPARTIDA - În cazul în care pentru jurnalul utilizat aţi selectat un cont de contrapartidă (Fişiere / Jurnale), atunci la apăsarea acestui buton programul va solda înregistrarea contabilă cu contul respectiv. Prin intermediul acestui buton se realizează salvarea înregistrărilor în baza de date în mod TEMPORAR (modificabil). VALIDARE - Prin intermediul acestui buton se realizează salvarea definitivă a înregistrărilor în baza de date, sub formă de DSD (Document Secundar Definitiv) .Observaţie: Diferenţa dintre salvarea sub forma de temporare şi validare constă în faptul că odată validată o înregistrare, nu mai poate fi modificată. Singura modalitate de a anula o înregistrare validată este stornarea.STERGE - Utilizarea acestui buton are ca efect ştergerea liniei curente (pe care este poziţionat cursorul). Înainte efectuării operaţiunii de ştergere programul vă solicită confirmarea comenzii.STERGE TOT - Acest buton are ca efect ştergerea tuturor liniilor documentului curent. Înainte efectuării operaţiunii de ştergere programul vă solicită confirmarea comenzii.  REFACE - Prin intermediul acestui buton se realizează anularea ultimei operaţiuni efectuate. ADAUGA Utilizarea acestui buton are ca efect adăugarea unei noi linii în grila de culegere.IESIRE - Acest buton are ca efect închiderea ferestrei de culegere. În cazul în care înregistrarea din grilă nu a fost salvată programul vă întreabă dacă doriţi închiderea ferestrei fără salvare.Tot în cadrul ferestrei de culegere universală, prin efectuarea unui click pe butonul dreapt al mouse-ului în zona de culegere a datelor aveţi acces la un meniu contextual.  3. Introducerea SOLDURILOR INITIALE de la inceputul exercitiului financiar In situaţia în care preluati inregistrarile contabile din evidenta manuala sau dintr-o alta aplicatie de contabilitate, este necesara introducerea soldurilor initiale la inceputul exercitiului financiar. Pentru aceasta, inregistrarea de preluare a  SOLDURILOR INITIALE va trebui introdusa intr-un mod astfel incât sa apara in balanta pe prima egalitate la “SOLDURI INITIALE” dar sa nu fie preluata in rulajele lunii ianuarie.  Pentru introducerea acestei inregistrari  se vor completa campurile dupa cum urmeaza : - DATA – în această zona se va completa data de inceput a exercitiului financiar : 01.01.200...-DEVIZA – se va copleta deviza locala LEI. Pentru preularea soldurilor in valuta se va genera cate o in inregistrare, separata, distincta pentru fiecare valuta in parte, numai cu conturile care au valori in deviza respectiva. In situatia cand aceste inregistrari nu se echilibreaza se poate folosi un cont extrabilantier. - Curs – cursul devizei selectate (în cazul monedei locale acest câmp va rămâne vid). - JURNAL – codul jurnalului va fi de tip “DIVERSE”  - SI, AN sau OD - in functie de configurarea din DOSARE - CONFIGURARE SOCIETATE - Valori implicite- numar document – în mod obligatoriu in inregistrarea de preluare de solduri initiale se va trece cuvantul “REDESCHIDERE”

23

- EXPLICATIE – câmp în cadrul căruia puteţi mentiona “SOLDURI INITIALE” 4. Preluarea contabilitatii la o data din cursul exercitiului financiar - Introducerea RULAJELOR  In situaţia în care preluati inregistrarile contabile din evidenta manuala sau dintr-o alta aplicatie de contabilitate la o data din cursul exercitiului financiar este necesara pe langa introducerea soldurilor initiale la inceputul exercitiului financiar o alta inregistrare pentru preluarea RULAJELOR pe o anumita perioada..  Pentru aceasta, inregistrarea de preluare a  SOLDURILOR INITIALE va trebui urmata de o inregistrare de preluare a  RULAJELOR pe exercitiul in curs si anume pana la sfarsitul unei luni.  Pentru introducerea acestei inregistrari  se vor completa campurile dupa cum urmeaza : - DATA – în această zona se va completa ultima zi din luna in care nu am utilizat CIEL CONTABILITATE data de inceput a exercitiului financiar: de exemplu preluam rulajele pe sase luni : 30.06.200... - DEVIZA – se va copleta deviza locala LEI. Pentru preularea rulajelor in valuta se va genera cate o in inregistrare, separata, distincta pentru fiecare valuta in parte, numai cu conturile care au valori in deviza respectiva. In situatia cand aceste inregistrari nu se echilibreaza se poate folosi un cont extrabilantier. - Curs – cursul devizei selectate (în cazul monedei locale acest câmp va rămâne vid). - JURNAL – codul jurnalului va fi deasemenea tot de  tip “DIVERSE”  adica  SI, AN sau OD - numar document – nu mai este necesar o denumire obligatorie. De exeplu “RULAJE”  sau “BALANTA”- EXPLICATIE – câmp în cadrul căruia puteţi mentiona “PRELUARE RULAJE” - Data – data completată în antetul ferestrei (sfarsitul lunii) - numar document – se va trece automat “PRELUARE RULAJE” - Cont – se vor completa unul sub altul toate conturile din balanta de verificare. Pentru introducerea RULAJELOR unui cont, deoarece aplicatia CIEL CONTABILITATE nu permite introducerea pa aceiasi linia si a debitului si a creditului, veti introduce DOUA LINII CU ACELASI CONT odata cu suma pe debit si inca o data cu suma pe credit. Ordine de introducere nu conteaza.- Titlu cont – este completat automat de program, după selectarea contului contabil. Se poate inlocui cu  “PRELUARE RULAJE” - Explicaţie –  câmp care permite completarea de explicaţii aferente înregistrării contabile.- Debit şi Credit - completaţi suma preluata din balanta de inchidere a exercitiului precedent Pentru introducerea RULAJELOR unui cont, deoarece aplicatia CIEL CONTABILITATE nu permite introducerea pa aceiasi linia si a debitului si a creditului, veti introduce DOUA LINII CU ACELASI CONT odata cu suma pe debit si inca o data cu suma pe credit. Ordine de introducere nu conteaza.- Scadenţa – data scadentă a documentului introdus – in caz ca are - Marca – în cazul în care doriţi să utilizaţi operaţiunea de marcare completaţi în cadrul acestui câmp un număr, care se recomanda a fi acelaşi cu numărul facturii.- Buget – acest câmp este utilizat în cazul in care doriţi să bugetizati activitatea- Opţiune TVA – în cazul în care pentru contul utilizat este bifată caseta Opţiune TVA, în această coloană aveţi posibilitatea de a alege coloana din Jurnalele comerciale cu TVA unde vreţi să apară valoarea înregistrată în contul respectiv. Utilizarea acestei opţiuni este recomandată în cazul notelor contabile compuse.- Cod fiscal – codul fiscal din fişa terţului în cazul în care introduceţi o notă contabilă care conţine un asemenea contDaca doriti marcarea ulterioara a inregistrarilor unui terţ, este recomandabil introducerea fiecarui document nesoldat sub forma unei linii distincte. Ordine de introducere nu conteaza.- Denumire terţ – denumirea din fişa terţului; în cazul în care în fişa terţului nu a fost completată această informaţie o puteţi completa aici.

24

Aceasta inregistrare va apare in balanta de verificare pe coloana “RULAJE PRECEDENTE” din balanta si  se vor adauga la “TOTAL SUME” si la “SOLDURI FINALE”Optiunile de selectate a balantei de verificare sunt :-          TIP BALANTA -  Clienti, Furnizori, Analitica, Sintetica, Partiala, Pentru o clasa – in aceasta zona se selecteaza categoria de conturi pe care doriti sa le evidentiati in balanta o  In cazul selectiei unei balante PARTIALE, in zona CONTURI care devine activa, veti introduce plaja de conturi pentru care doriti balanta-          Documente temporare  – se refera la afisarea inregistrarilor validate definitiv SI in functie de bifarea optiunii temporare-          DEVIZA – posibilitatea de a obtine o balanta numai in deviza utilizata la culegere.-          SOLDURI INITIALE – evidentierea SI a soldurilor initiale la inceputul exercitiului -          Optiuni si mod listare – posibilitati de afisare a subtotalurilor, claselor de conturi, conturi neafectate-          DATA – este perioada care va fi luata in calcul pentru afisarea RULAJELOR CURENTE.   Apasând tasta  “OK” se va (re)face calculul  pe baza configurarilor date si se va afisa in balanta de mai jos  Prin apasarea butonului “AFISARE RAPORT” se va tipari balanta afisata pe ecran.Pentru a crea fişa MF a imobilizărilor se selectează butonul „Fişiere” se alege meniul „Imobilizări” şi va aparea un „tabel exemplu”, se alege butonul creare pentru a introduce datele reale, va apărea un nou tabel in care va trebui completat codul, provenienţa-adică investiţie sau transfer, descrierea imobilizării de exemplu „licenţă”, cod furnizor, furnizorul, numarul de cont, cod clasificare, cod categorie, localizare de exemplu sediul firmei, document contabil, cont T.V.A., procent T.V.A., valoarea de achiziţie a imobilizării, cantitatea, valoarea amortizării, gradul de utilizare, tipul de amortizare, data achizişiei, punerea în funcţiune şi se salvează fişa prin alegerea butonului validare

CAPITOLUL IVMonografia contabilă la S.C. „ITALROM LEATHER” S.A.

25

1. În data de 04.12.2010 se realizează cu eforturi proprii un brevet în valoarea de 2100 RON, durata de amortizare 3 luni, se scoate din evidenţă după 1 lună.

Natura operaţiei : realizarea unui brevetElementele modificate: - brevetul de invenţie 205 (+A) D 2100 - V. din prod. de imob. necorporale 721 (+P) C 2100

2100 205 = 721 2100 „Brevetul de invenţie” „V. din prod. de imob. necorp.”

1.1. Natura operaţiei : înregistrarea amortizării brevetului pe prima lunăElem. modif. : - fond de amort. a brevetului 2805 (+P) C 700 - ch. priv. amortizarea imob. 6811 (+A) D 700Al = Vi / D= 2100 / 3 = 700

700 6811 = 2805 700 „Ch. priv. amort. imob.” „Amortizarea brevetului”

2. Se primeşte pe baza procesului verbal de predare-primire în 15.12.2010 , cu titlu gratuit un fond comercial evaluat la 50.000 RON.

Natura operaţiei : primirea fondului comercial Elementele modificate:- fondul comercial 207 (+A) D 50.000 - subvenţii pentru investiţii 131 (+P) C 50.000

50.000 207 = 131 50.000 „Fond comercial” „Subvenţii pentru investiţii”

3. Se cedează fondul comercial în data de 19.12.2010, la valoarea de 135.000 RON , T.V.A.24%.

Natura operaţiei: cedarea fondului comercialElementele modificate:- V. din cedarea activelor 7583 (+P) C 135.000 - T.V.A. colectată 4427 (+P) C 32.400 - Creanţele debitorilor diverşi 461 (+A) D 167.400

167.400 461 = % „Debitori diverşi” 7583 135.000 „ V. din cedarea activelor”

4427 32.400 „T.V.A. colectată”

4. În data de 22.12.2010 pe baza de factură, se achiziţionează de la furnizori o licenţă pentru utilizarea sistemului de operare Windows la valoarea de 700 RON, T.V.A. 24% cu achitarea ulterioară.

Natura operaţiei : achiziţia licenţeiElementele modificate: - licenţa 205 (+A) D 700 - T.V.A. deductibilă 4426 (+A) D 168 - furnizori de imob. 404 (+P) C 868

% = 404 868 700 205 „Furn. de imob.” „Licenţa” 168 4426

26

„T.V.A. colectată”

5. Se achizitioneaza pe bază de factură la data de 25.12.2010 , un program informatic contabil de la furnizori evaluat la 1000 RON, durata de amortizare 4 luni, după amortizarea completă se scoate din evidenţă.

Natura operaţiei:achizitionarea unui program informaticElementele modificate: - programe informatice 208 (+A) D 1000 - furnizori 404 (+P) C 1000

1000 208 = 404 1000 „Programe informatice” „Furnizori”

5.1 Natura operaţiei: înregistrarea amortizării programelor informatice pe prima lunăElem . modif. : - fondul de amortizare a pr. inf. 2808 (+P) C 250 - ch. priv. amort. imob. 6811 (+A) D 250Al = Vi / D = 1000 / 4 = 250

250 6811 = 2808 250 „Ch. priv. amort. imob.” „Amort. progr. informatice”

6. În data de 28.12.2010 se face o donaţie pe baza procesului verbal de predare-primire, în scop umanitar, un program informatic la valoarea 500 RON amortizat 50%.

Natura operaţiei: amortizarea programelor informaticeElem. modif.: - fondul de amort. a progr. inf. 2808 (+P) C 250 - ch. cu amortizarea 6811 (+A) D 250

250 6811 = 2808 250 „Ch. cu amort. imob.” „Amort. imob. necorp.”

6.1 Natura operaţiei : donaţia programelor informatice (scoaterea din evidenţă) Elem. modif.: - progr. inf. 208 (-A) C 500 - fondul de amort. a progr. inf. 2808 (-P) D 250 - ch. priv. donaţiile şi subvenţiile acordate 6582 (+A) D 250

% = 208 500 250 2808 „Progr. inf.” „Amort. progr. inf.” 250 6582 „Ch. priv donaţiile şi subvenţiile”

7. Natura operaţiei : închiderea conturilor de cheltuieli

1.450 121 = % „Profit şi pierdere” 6811 1.200 „Ch. priv. amort.” 6582 250 „ch. privind donaţii şi subvenţii acordate”

27

7.1Natura operaţiei : închiderea conturilor de venituri

% = 121 137.100 2.100 721 „V. din producţia de imob. necorp.” 135.000 7583 „V. din vânz. activelor şi alte operaţii de capital”

8. T.V.A. de plată

T.V.A. colectată (4427) 32.400T.V.A. deductibilă (4426) 168 T.V.A. ded. < T.V.A. col. => T.V.A. de plata(4423)

4427 = % 32.400 „T.V.A.col.” 4426 168 „T.V.A. ded.” 4432 32.232 „T.V.A. de plata”

REGISTRU JURNAL Nr. pagină___1__

Nr. Data Documentul Explicaţii Simbol conturi Sume28

crt. înreg. D C D C1. 04.12. P.V.P.nr.119 Relizarea unui brevet 205 721 2.100 2.1001.1. N.C. nr. 121 Amort. brevetului pe prima lună 6811 2805 700 7002. 15.12. P.V.P. nr.120 Primirea unui fond comercial 207 131 50.000 50.0003. 19.12. N.C. 124 Cedarea fondului comercial 461 % 167.400

7583 135.0004427 32.400

4. 22.12. F. nr. 155 Achiziţia unei licenţe % 404 868205 7004426 168

5. 25.12. F. nr. 157 Achiziţia unui program informatic 208 404 1.000 1.0005.1. N.C. nr. 129 Amot. pr.inf. pe o lună 6811 2808 250 2506. 28.12 N.C. nr. 130 Amort. pr. inf. 6811 2808 250 2506.1 P.V.P. nr.122 Donaţia programelor informatice % 208 500

2808 2506582 250

7. Închiderea conturilor de cheltuieli 121 % 1.4506811 1.2006582 250

7.1. Închiderea conturilor de venituri % 121 137.100 721 2.1007583 135.000

8. T.V.A. de plată 4427 % 32.4004426 1684423 32.232

TOTAL 394.018 394.018

29

Registul Cartea-mare

D 121 C D 131 C D 205„Brevet” C1.450

TSD=1.450

137.100

TSC=137.100

50.000

TSC=50.000

2.100

TSD = 2.100 SfC = 135.650 SfC = 50.000 SfD = 2.100

D 205 „Licenţa” C D 207 C D 208 C700

TSD = 700

50.000

TSD=50.000

1000

TSD = 1000

500

TSC = 500SfD = 700 SfD = 50.000 SfD = 500

D 2805 C D 2808 C D 404 C700

TSC = 700

250

TSD = 250

250250

TSC = 500

868 1.000

TSC = 1868SfC = 700 SfC = 250 SfC =1868

D 461 C D 4423 C D 4426 C167.400

TSD=167.400

32.232

TSC= 32.232

168

TSD = 168

168

TSC = 168SfD = 167.400 SfC = 32.232 SfD =0

D 4427 C D 6811 C D 6582 C32.450

TSD = 32.450

32.450

TSC = 32.450

700 250250TSD= 1200

1.200

TSC = 1200

250

TSD=250

250

TSC=250

SfC =0 SfC = 0 SfD=250

D 721 C D 7583 C2100

TSD = 2100

2100

TSC = 2100

135.000

TSD=135.000

135.000

TSC=135.000SfC = 0 SfC = 0

30

Simbol Denumirea contului Sold iniţial Rulaje Total Solduri finaleD C D C D C D C

131 Subvenţii pentru investiţii 50.000 50.000 50.000 121 Profit şi pierdere 1.450 137.100 1.450 137.100 135.650 205 Brevet 2100 2.100 2.100 205 Licenţa 700 700 700 207 Fond comercial 50.000 50.000 50.000 208 Programe informatice 1000 500 1.000 500 5002805 Amortizarea brevetelor, licenţelor,

mărcilor 700 700 700

2808 Amortizarea programelor informatice 250 500 250 500 250 404 Furnizori de imobilizări 1.868 1.868 1.868 461 Debitori diverşi 167.400 167.400 167.4004423 TVA de plată 32.232 32.232 32.2324426 TVA deductibilă 168 168 168 168 4427 TVA colectată 32.400 32.400 32.400 32.400

BALANŢA DE VERIFICAREla data de 31.12.2010

6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizările

1.200 1.200 1.200 1.200

6582 Donaţii şi subvenţii 250 250 250 250 721 Venituri din producţia imobilizărilor 2.100 2.100 2.100 2.1007583 Venituri din vânzarea activelor 135.000 135.000 135.000 135.000 TOTAL 394.018 394.018 394.018 394.018 220.700 220.700

31

CONCLUZII

În concluzie activitatea de practică la S.C. “ITALROM LEATHER” S.A., a ajutat atât la aprofundarea cât şi la consolidarea cunoştiinţelor mele teoretice dobândite anterior. A fost o experientă placută, din care am învatat multe lucruri atât de specialitate cât şi de viaţă.

Iar în acest caz putem spune ca acestă firmă formează şi ea un sistem econometric, într-u-cât, “...firma este locul de realizare a anumitor procese şi relaţii valorice, economice...al activităţii conştiente a oamenilor..”, iar toate aceste activităţi sunt materializate în jurnale si alte documente specifice domeniului de contabilitate. Dacă vom privi per ansamblu activitatea firmei şi conform bilanţului din anul 2009, se prezintă astfel: Capital social subscris şi varsat 2.000.000Cifra de afaceri 83.347.185Profitul net al exerciţiului 1.501.711Numar mediu de salariaţi 371Datorii Totale 44.850.139Cheltuieli totale 85.538.360Profitul brut al exerciţiului 2.095.463Pierderea brută a exerciţiului 0Pierderea netă a exerciţiului 0Active imobilizate TOTAL 11.305.540Active circulante TOTAL 39.346.497Stocuri : 8.998.801Disponibilităţi băneşti / Casa şi contui la bănci 2.702.749Creanţe 27.644.947Capitaluri 5.801.898Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 0

În prezent firma are o cifră de afaceri de 83.347.185 RON, iar profitul net este de 2.095.463 RON, aşadar, firma se află într-o evoluţie fericită din punct de vedere financiar-economic. Într-o economie concurenţială, orice întreprindere care doreşte să rămână competitivă, trebuie să amelioreze continuu calitatea produselor sale, să cunoască costul acestora, să se asigure de rentabilitatea şi fluxul de lichiditate generat de fiecare produs sau sector de activitate în parte, şi nu în ultimul rând să aibă o bună organizare a gestiunii economico-financiare. Din acest punct de vedere, o gestiune eficientă a imobilizărilor necorporale poate asigura o creştere a beneficiilor economice viitoare.

32

BIBLIOGRAFIE

1. A.Pisleag – Sinteze Contabilitatea publică2. ***Legea nr. 31/1990, modificată şi republicată în Monitorul Oficial al României, nr.33/29

ianuarie 1998 şi respectiv, ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004,

3. ***Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial nr.454 din 18 iunie 2008

4. M. Ristea “Contabilitate aprofundată”5. .M..Ristea ,,Contabilitatea financiară a întreprinderii”, Editura Universitară, Bucureşti 20076. ***Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor

contabile conforme cu directivele europene publicat în Monitorul Oficial nr.1080 din 30 noiembrie 2005, modificat prin Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 2374/2008 publicat în Monitorul Oficial nr.25 din 14 ianuarie 2008

7. Regulament de ordine interioară a S.C. Italrom Leather S.A.8. Regulament privind organizarea şi funcţionarea Departamentului Contabilitate a S.C. Italrom

Leather S.A

33