convergenȚa realĂ · 2018-03-11 · economice şi monetare, precum şi procesele legate de...
TRANSCRIPT
CONVERGENȚA REALĂ
Bucuresti,
23 februarie 2018
CONSILIUL DE PROGRAMARE ECONOMIC Ă
Sumar
1. Concept
2. Evaluarea convergenței reale
3. Convergența regională
4. Beneficii și costuri ale aderării la Zona Euro
2
1. CONCEPT
3
Convergenţa - unul din principalele repere ale strategiei integrării europene
Termenul s‐a folosit doar spre a caracteriza tendinţele de apropiere a nivelurilor de dezvoltare a economiilor reale sau procesul ajungerii din urmă a economiilor avansate de către economiile sărace
Termenul s‐a extins şi asupra evoluţiei în timp a unor aspecte legate de îndeplinirea condiţiilor de aderare la Uniunea EuropeanăDe asemenea, termenul contine si atenuarea la un nivel satisafactor a decalajelor
de dezvoltare intre regiunile statelor candidate
Apropierea nivelului indicatorilor economici, sociali, monetari, financiari şi de perfoarmanţă ai ţărilor/regiunilor, asigurarea reducerii decalajelor privind nivelul de dezvoltare, asigurarea stabilităţii monetare şi financiare în toate ţările, precum şi compatibilizarea structurilor şi mecanismelor instituţionale şi administrative ale diferitelor ţări/regiuni fac obiectul studiilor despre convergenţă
Convergenta reală
–
concept structural
Convergenţa reală
exprimă:
Tendinţele de apropiere a nivelurilor de dezvoltare a economiilor reale, inclusiv procesul‐tendinţă de reducere a decalajelor dintre economiile avansate şi economiile sărace prin creşterea ritmurilor de dezvoltare a celor de pe urmă;
Măsura în care evoluează în timp procesele legate de îndeplinirea condiţiilor de aderare la Uniunea Europeană prin compatibilizarea instituţională şi administrativă (transpunerea şi aplicarea acquis‐ului comunitar);
Măsura în care evoluează în timp procesele corelate asigurării stabilităţii economice şi monetare, precum şi procesele legate de asigurarea criteriilor de acces la Zona Euro a ţărilor membre UE;
Gradul în care procesul de integrare prinde contur real (măsura în care strategiile de integrare sunt implementate la nivelul statelor membre, al Uniunii Europene ca organism supranaţional).
2. EVALUAREA CONVERGENȚEI REALE
6
Produsul intern brut pe locuitor la PCS în anul 2016
Sursa:Eurostat
258
183
128 128 124 123 123 118109 107 104
97 96 92 88 83 83 77 77 75 7568 68 67 65 60 58
49
0
30
60
90
120
150
180
210
240
270
Evolutia PIB/locuitor in Romania
0,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
60,0
70,0
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
16000
18000
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
PIB/locuitor la PCS % din media UE28 (sc dr)
Evolutia convergentei PIB/loc la PCS fata de media UE 28 in
perioada 2007‐2016
După aderarea sa la UE, România a înregistrat a treia cea mai mare reducere de decalaj, cu 18,8 puncte procentuale;Pentru comparaţie în perioada de pre‐aderare (2000‐2006) decalajul s‐a redus cu doar
12,8 puncte procentuale.
Sursa: Eurostat
18,8
-30,0
-20,0
-10,0
0,0
10,0
20,0
30,0
40,0‐modificari procentuale ‐
Evoluţia
convergenţei
consumului
populaţiei
pe
locuitorla PCS faţă
de media UE28 în perioada
2007‐2015
Sursa: Eurostat
‐modificari
procentuale
‐
11
PIB/locuitor
la PCS ca pondere
in media UE
in anul
2016
64,762,3
75,0
86,2
71,3
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
Bulgaria Cehia Estonia Croatia Letonia Lituania Ungaria Polonia Romania Slovenia Slovacia
2016 anul anterior adoptarii euro
23,1
4,89,3
51,2
24,1
4,1 6,1
55,4
0,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
60,0
Industrie Agricultura, silvicultura, pescuit
Constructii Total servicii
- % din PIB -
2007 2016
Structura
produsului
intern brut pe
ramuri
Sursa: INS
78,675,6
73,8
70,6 70,5 70,2 69,6 68,966,9 66,5 66,1 65,8 65,7 65,7 65,5 64,9
63,2 62,0 61,0 60,5 60,458,4 57,8 56,8 56,3 55,6 55,4 55,3 55,0 54,0
40,0
45,0
50,0
55,0
60,0
65,0
70,0
75,0
80,0
Luxe
mbo
urg
Cyp
rus
Mal
ta
Un
ited
Kin
gdo
m
Fra
nce
Neth
erla
nds
Gre
ece
Bel
giu
m
Sp
ain
Ital
y
EU
28
Euro
are
a
Po
rtug
al
Sw
ed
en
Den
mark
Lat
via
Austr
ia
Ger
man
y
Lith
uan
ia
Esto
nia
Fin
land
Cro
atia
Bulg
ari
a
Slo
ven
ia
Po
lan
d
Slo
vak
ia
Ro
man
ia
Irela
nd
Hun
gary
Cze
ch
Rep
ublic
- % din PIB -
Ponderea serviciilor in PIB in UE in 2016
Sursa: Eurostat
17,9 17,4
23,1 24,1
0
5
10
15
20
25
30
2007 2016
- % -
UE 28 Romania
Ponderea
VAB industrie
in PIB in anul
2016
Sursa: INS,
Eurostat
64,4 66,1
51,255,4
0
10
20
30
40
50
60
70
2007 2016
- % -
UE 28 Romania
Ponderea
VAB din servicii
in PIB in anul
2016
Sursa: INS; Eurostat
Ponderea
persoanelor
ocupate
în
agricultură
(zona euro
și România)
16
Sursa: Eurostat
17
Creşterea
PIB potenţial
în
anul
2016 ‐
România
este
a 3‐a ţară
3.5
1.3
-2.5
-0.8
1.0
2.8
4.5
EL IT CY
PT
ES FI SI
FR HR
DK
BE
UE
28 NL AT
LV UK
DE
HU LT CZ
EE
SK PL
SE
BG LU RO IE MT
%
Romania are a treia
dinamica
a PIB potential din UE (3.5%) dua
Malta si
Irlanda. Dinamica
este
de aproape
3 ori
mai
mare decat
media UE.
Sursa: Prognoza
de toamnă
2017 a Comisiei
Europene
Evoluţia
PIB potenţial
si
contribuţia
factorilor
Sursa: CNP, Prognoza
de toamna
2017
‐%, puncte
procentuale
‐
-4.0
-2.0
0.0
2.0
4.0
6.0
8.0
10.0
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
Munca Capital TFP PIB potential
In contextul
masurilor
din Programul
de Guvernare, dinamica
medie
a PIB real de 5,5% anual, este
usor
peste
potential (5,2% in perioada
2017 –
2020).
19
Diferenţe
dintre
dinamicile
PIB real şi cele ale
PIB potenţial
în
anul
2016
În
majoritatea
statelor
membre
UE creşterea
PIB potenţial
este
peste
creşterea
economică
efectivă.
Sursa: Prognoza
de toamnă
2017 a Comisiei
Europene
1.0
0.6
-1.2
0.2
1.6
2.9
MT
EE AT
CZ
PL
BE
DE IE HU FR DK LU LV UK LT SE
UE
28 NL
SK PT
BG
RO FI IT EL
HR SI
ES
CY
3. CONVERGENȚA REGIONALA
20
Indicele
disparitatii
regionale
in Romania in 2015
Sursa: Eurostat
60,0
88,5
83,0
70,3
100,0
87,3
91,5
238,8
0,0 50,0 100,0 150,0 200,0 250,0
Nord-Est
Sud - Est
Sud Muntenia
Sud -Vest …
Vest
Nord- Vest
Centru
Bucuresti Ilfov
Gap-ul de convergenta fata de media UE al ultimelor 20 de regiuni
Sursa: Eurostat
50 49 48 4745
4340 39
34 3332
29
25
30
35
40
45
50
55
Swiet
okrz
yski
e (PL
)
Dyt
iki E
llada
(EL)
Nor
d-V
est (
RO)
War
miń
sko-
Maz
ursk
ie (P
L)
Podl
aski
e (PL
)
Ana
tolik
i Mak
edon
ia, T
hrak
i (EL
)
Dél-
Alfö
ld (H
U)
Ipeir
os (E
L)
Podk
arpa
ckie
(PL)
Lube
lskie
(PL)
Sud-
Mun
tenia
(RO
)
Dél-
Dun
ántú
i (H
U)
Észa
k-M
agya
rors
zág
(HU
)
Észa
k-A
lföld
(HU
)
Sud-
Ves
t Olte
nia
(RO
)
Seve
roizt
oche
n (B
G)
Yug
oizto
chen
(BG
)
Nor
d-Es
t (RO
)
Seve
ren
tsent
ralen
(BG
)
Yuz
hen t
sent
ralen
(BG
)
May
otte
(FR)
Seve
roza
pade
n (B
G)
-
PIB/PPS pe
locuitor
comparativ
cu UE 28 (=100)
Evolutia
PIB/locuitor
‐
% din media nationala
‐
• Convergenta
regionala
este
un proces
lent•
Regiunea
Bucuresti‐Ilfov
nu
este
rerezentata
(in reducere
de la 253,7% din
media nationala
in 2008 la 224,5% in 2021)
Sursa: INS si
prognoza
de toamna
2017 a CNP
Indici
de disparitate
fata
de media nationala�in anul 2015
0,0
50,0
100,0
150,0
200,0
250,0
300,0
Buc
ures
ti
Con
stan
ta
Clu
j
Tim
is
Prah
ova
Ilfo
v
Bra
sov
Sibi
u
Alb
a
Ara
d
Gor
j
Arg
es
Mur
es
Bih
or
Hun
edoa
ra
Dol
j
Iasi
Sala
j
Tul
cea
Gal
ati
Car
as -
Seve
rin
Bis
trita
-N
asau
d
Val
cea
Satu
Mar
e
Bra
ila
Mar
amur
es
Dam
bovi
ta
Har
ghita
Cov
asna
Ialo
mita
Giu
rgiu
Buzău
Bac
au Olt
Vra
ncea
Cal
aras
i
Suce
ava
Nea
mt
Meh
edin
ti
Tel
eorm
an
Bot
osan
i
Vas
lui
- % -
4,0
4,5
5,0
5,5
6,0
6,5
2018 2019 2020 2021
- % -
Nord-Est Sud-Est Sud Muntenia
Sud-Vest Oltenia Vest Nord-Vest
Centru Bucuresti Ilfov Total economie
Evolutia
produsului
intern brut pe
regiuni
Concluzii privind convergența la nivel regional și județean
•
Între
județele
României,
a
avut
loc
un
proces
de
accentuare
a
decalajelor economice în perioada 2000 – 2014.
•
Totodată,
între
regiunile
din
zona
ECE,
decalajele
economice
s‐
au redus în perioada 2000 –
2015.
•
Aceste
evoluții
pot
fi
explicate
prin
convergența celor
mai
performante regiuni ale României la media ECE.
4. BENEFICII ȘI COSTURI ALE ADERĂRII LA ZONA EURO
Beneficiile aderării la zona euro
•
Creșterea
exporturilor.
–
Efectul estimat a fost de 5‐10% pentru statele din zona euro
(EA11)
înainte de criza economică, mult sub estimarea inițială
de 85%.–
Nesemnificative pentru Slovenia și Slovacia.
•
Reducerea dobânzilor. –
Scăderi semnificative ale dobânzilor pentru țările
cu o istorie de
inflație ridicată înainte de criza economică.
–
Dobânzile scăzute au contribuit la criza îndatorării.
•
Reducerea costului capitalului și creșterea
investițiilor străine
directe.–
efectul estimat asupra ISD în țările
din zona euro
(EA11) a fost de 17%.
•
Creșterea
rezistenței
la șocuri
externe.
Costurile aderării la zona euro•
Pierderea politicii de curs de schimb (cedarea de suveranitate)–
Politica de curs de schimb poate restabili rapid competitivitatea.–
Un instrument foarte util în timpul crizei economice.–
Devaluarea internă rămâne principalul instrument de ajustare. –
Efecte sociale foarte negative.
•
Politica monetară unică (în lipsa reformelor structurale)–
Poate fi neadecvată
nevoilor diferitelor state membre.–
Statele în curs de recuperare a decalajelor pot avea nevoi diferite de
statele avansate.
•
Limitarea rolului băncilor centrale (funcția de împrumutător de
ultimă
instanță rămâne neclară).
•
Incertitudini privind modul de funcționare
a zonei euro.
•
Acumularea de dezechilibre–
Instrumentele actuale de monitorizare a CE, procedura dezechilibrelor
macroeconomice, a mecanismul de alertă și brațul
preventiv al PSC pot
preveni acumularea dezechilibrelor.