������������������� �����������

������ ����������

���

����������

�� ������

Coperta: Isai C`rmu

ISBN 9975-904-57-2 © «LITERA», 1997

CZU 859.0-1B 88

NOT{ ASUPRA EDI|IEI

Textele edi\iei de fa\[ se reproduc dup[:

I . B u d a i - D e l e a n u . |iganiada. Edi\ie critic[ de

Florea Fugariu. Studiu introductiv, tabel cronologic de

Romul Munteanu. Colec\ia "Lyceum". Editura Tineretu-

lui. Bucure=ti, 1969.

I . B u d a i - D e l e a n u : Opere, 1. |iganiada. Edi\ie

critic[ de Florea Fugariu. Studiu introductiv de Al. Piru.

Editura Minerva. Bucure=ti, 1974.

I . B u d a i - D e l e a n u . |iganiada. Edi\ie ]ngrijit[ de

Florea Fugariu. Repere istorico-literare de Andrei Rusu.

Seria "Patrimoniu". Editura Minerva. Bucure=ti, 1981.

Textele, cu excep\ia particularit[\ilor de limb[ =i stil

ale autorului, respect[ ]n parte normele ortografice ]n

vigoare.

3

TABEL CRONOLOGIC

1760 (?) Ion Budai-Deleanu se na=te la 6 ianuarie ]n comuna Cigm[u.Primul din cei zece copii ai preotului unit Solomon Budai dinlocalitate.

1770-1777 Studiile elementare =i le face ]n satul natal. }n 1777 este]nscris la Facultatea de filosofie din Viena, ob\in`nd, la ]nceputulanului urm[tor, o burs[ la “Colegiul Sf. Barbara”.

1783-1784 Ca bursier, ]=i ]ncheie studiile de filosofie =i le continu[

(p`n[ ]n 1783) cu studii teologice. La “Barbareum”, se afl[ ]nraza de influen\[ a prefectului de studii S. Micu =i a colegilor deseminar Gh. +incai =i P. Maior. Scurt[ vreme prefect de studiila Blaj, revine la sf`r=itul anului 1784, la Viena, urm`nd, separe, cursurile Facult[\ii de drept. Se ]ntre\ine func\ion`nd capsalt la biserica Sf. Barbara =i copist cu ziua la cancelaria Con-siliului Aulic de R[zboi (de fapt, traduc[tor), func\ie cerut[ derealizarea politicii iluministe a lui Iosif II.

1786 Pe l`ng[ o Carte trebuincioas[ pentru dasc[lii =coalelor de jos,traduce codul civil =i codul penal.

1787 Devine secretar.

1790-1791 O absen\[ de =ase luni de la tribunalul din Lwow a datna=tere ipotezei c[ Budai-Deleanu s-ar fi putut afla ]n acesttimp ]n Transilvania =i ar fi putut contribui la elaborarea Su-plex-ului. I s-au mai atribuit, recent, dou[ importante lucr[ricu caracter politic: o Combatere anonim[ a comentariilor luiEder la Suplex (Wiederlegung der zu Klausenburg 1791 über die

4

Vorstellung der Walachischen Nation herausgekommenen No-ten), care dovede=te dep[=irea ideologiei Suplex-ului ]n sensulunei g`ndiri revolu\ionare =i a unei concep\ii istorice moderne,=i un memoriu confiden\ial ]n favoarea na\iunii rom`ne adresat]mp[ratului ]n 1804.

1796 Devine consilier la Forum Nobilium din Lwow.

1800 Termin[ prima variant[ a |iganiadei.

1807 T[lm[ce=te, la Lwow, noul cod penal.

1812 T[lm[ce=te noul cod civil. Duce la bun sf`r=it cea de-a douavariant[ a |iganiadei.

Ca r[spuns la o solicitare oficial[ ]ntocme=te memoriul Kurzge-fasste Bemerkungen über Bukovina, de fapt o monografie aregiunii. }n linia preocup[rilor generale ale +colii ardelene,dep[=indu-=i ]ns[ contemporanii prin orizont cultural =i prinmodernitatea concep\iei, Budai-Deleanu a l[sat ]n manuscris obogat[ oper[ istoric[ (De originibus populorum Transylvaniae),lingvistic[ (Temeiurile gramaticii rom`ne=ti, cu o prim[ re-dactare latin[, din 1812, Fundamenta grammatices linguaeromaenicae; Dasc[lul rom`nesc pentru temeiurile gramaticiirom`ne=ti) =i lexicografic[ (un Lexicon rom`nesc-nem\esc,]nceput ]nc[ la Viena, fragmente din proiectatele dic\ionaregerman-, francez-, latin-rom`n, rom`n-latin, -francez =i dintr-undic\ionar de neologisme, Lexicon pentru c[rturari). Dac[prin opera sa istoric[ =i lingvistic[, subordonat[ ideii de uni-tate na\ional[, Budai-Deleanu ]mpline=te, moderniz`ndu-l, pro-gramul cultural iluminist al +colii ardelene, prin opera sa po-etic[ (poemul neterminat Trei viteji =i, mai ales, |iganiada) eldep[=e=te acest program =i nu d[ literaturii rom`ne modernedoar un punct de pornire, ci =i prima ei capodoper[, compara-bil[ cu crea\ii europene de valoare universal[.

1820 La 24 august poetul Ion Budai-Deleanu se stinge din via\[ laLwow.

5

1875-1877 Apare ]n Buciumul rom`n al lui T. Codrescu, Ia=i, I, 1875,II, 1877 |iganiada sau Tab[ra \iganilor.

1925 La Bucure=ti este publicat[ |iganiada ]n forma definitiv[ din1800-1812, cu introducere, indice de nume =i glosar de Gh. Car-da=.

1927 La Bucure=ti vede lumina tiparului lucrarea Trei viteji, edi\iede Gh. Carda=.

1953 La Bucure=ti este editat[ |iganiada, ed. de J. Byck, studiu in-troductiv de I. Oan[.

1956 La Bucure=ti apare Trei viteji, ed. =i glosar de J. Byck, prefa\[de I. Oan[.

1969 La Editura Tineretului, colec\ia “Lyceum”, vede lumina tiparu-lui |iganiada. Edi\ie critic[ de Florea Fugariu. Studiu intro-ductiv, tabel cronologic de Romul Munteanu.

1970 La Cluj apar Scrieri inedite, ed. ]ngrijit[, studiu introductiv,note =i comentarii de I. Pervain.

La Bucure=ti sunt editate Scrieri lingvistice, text stabilit =i glosarde M. Teodorescu, introducere =i note de I. Ghe\ie.

1974-1975 La Bucure=ti apar Opere vol. I-II, ed. critic[ de Florea Fugariu,studiu introductiv de Al. Piru.

1981 La Editura Minerva, ]n seria “Patrimoniu”, apare |iganiada,ed. ]ngrijit[ de Florea Fugariu; repere istorico-literare de An-drei Rusu.

6

|IGANIADASAU

TAB{RA-|IGANILOR

POEMATION EROI COMICO-SATIRÍC.ALC{TUIT }N DOAOSPR{ZECE C~NTECE

DELEONÀCHI DIANÈU.

}MBOG{|IT CU MULTE }NS{MN{RI +I LU{RI AMINTE CRITICE.FILOSOFICE, ISTORICE, FILOLOGICE +I GRAMATICE,

DE C{TR{M I T R U P E R E A =-altii mai mul\i

in anul 1800.

PROLOG

S[ fie preceput =-alte neamuri a Europei pre\ul voroavei =idulcea\a graiurilor bine r`nduit[, adec[ ritтrica =i poesia, cumau ]n\[lesu-o elinii =i romanii, o! c`\i erтi sl[vi\i s[ ar ividintre vаrvari, sau doar[ din cei ce s[ numea s[lbateci, pe cariioameni lumina\i, lipsind, ]ntru neamul lor =i pe vremile c`ndau tr[it, un Omèr =-un Virghil, vecinic[ i-au acoperit nepome-nire. +-unde era Ector, cel a Troii nalt[ sprijan[, =i Ahil, t[ria=i zidul grecilor, de nu s[ ar fi n[scut c`nt[re\ul Omèr?

Deci nu pentru c[ numai Ellada =i Roma au putut na=teoameni ]nal\i =i viteji lumina\i, ne mir[m cetind vie\ile sl[vi\iloreroi eline=ti =i romani, ci mai v`rtos pentru c[ Ellada =i Romaau crescut oameni ]ntru podoaba =i m[estria voroavei deplins[v`r=i\i, carii cu sup\irimea =i ging[=ia condeiului s[u, au=tiut ]ntr-at`ta frums[\a pe eroii s[i, c`t noi astezi, necunosc`ndpe al\ii asemene, ne uimim de mare-sufle\ia, nalt[-cugetarea,b[rb[\ia =-alte v[rtu\i a lor, =i doar[ nu luтm sama c[ maimare partea ]ntru aceasta este a scriptoriului.

Lu`nd firul istorii neamului nostru rom[nesc, de c`nd s[au a=ezat ]n Dacia, c`\i =i mai c`\i b[rba\i, cu tot feliul de

7

v[rtu\i str[lucitori, am cunoa=te doar[ acum, deac[ s[ ar fiaflat ]ntre rom`ni, din vreme ]n vreme, b[rba\i care s[ fiescris via\a lor =i cu m[estru condeiu ]mpodobindu-le fapte =i]n[l\`ndu-i dup[ vrednicie, s[ ]i fie trimis str[nepo\ilor vii-tori. La lipsa unтr ca ace=ti autori, acum pre toate acelepersoane luminate din c[runtele veacuri, cea\a uit[ciuniii-au acoperit. Pu\ine raze a m[rimii lor, cu care vie\uindstr[lucea, au putut str[bate la noi.

+i unde afl[m la istorie un eròe asemene lui +tefan, prin-cipul Moldavii, sau unui Mihaiu, domnului Ugrovlаhii, c[rтranu lipsea numai un Omer, ca s[ fie ]n[l\a\i preste to\i eroii.

R[v[rs`ndu-=i ]ntru mine ne=te sc`ntei din focul ceresc amuselor, bucuros a= fi c`ntat doar[ pre vreun eroe dintru ceimai sus numi\i; ]ns[ b[g`nd de sam[ c[ un feliu de poesie de-aceste, ce s[ chiam[ epiceasc[, pofte=te un poet deplin =i olimb[ bine lucrat[, nesocotin\[ dar ar fi s[ c`nt fapte eroice=ti,mai v`rtos c`nd nice eu m[ ]ncredin\[z ]n putere, iar neajun-gerea limbii cu totul m[ desm`nt[...

Cu toate aceste, r[pit fiind cu nespus[ poft[ de a c`ntaceva, am izvodit aceast[ poeticeasc[ alc[tuire, sau mai binezic`nd juc[reau[, vr`nd a forma =-a introduce un gust noude poesie rom[neasc[, apoi =i ca prin acest feliu mai u=oare]nainte deprinderi s[ se ]nve\e tinerii cei de limb[ iubitori acerca =i cele mai r[dicate =i mai ascunse desi=uri a Parnasu-lui, unde l[cuiesc musele lui Omer =i a lui Virghil!...

Eu (spuind adev[rul!) vrui s[ m[ r[pez ]ntr-o zburat[,tocma la v`rful muntelui acestui, unde e sf`ntariul muselor,ca s[ m[ deprind ]ntru armтnia viersului ceresc a lor; dar cefolos! C[zui =i eu cu mul\i al\ii depreun[, =i c[zui tocma]ntr-o balt[, unde n-auzii numa broa=te c`nt`nd!...

Pentru aceasta, p`n[ la un alt prilej, c`nd mi s[ va lovi s[beu din f`nt`na curatelor surori, prime=te, iubite cetitoriu,cu bun[ voin\[ aceast[ izvoditur[!... =i socote=te cu priin\[,aduc`ndu-\i purure aminte c[ apa de balt[ nice odinioar[ nueste limpede ca de f`nt`n[.

LEONACHI DIANEU

8

EPISTOLIE }NCHIN{TOARE

C{TR{ MITRU PEREA, VESTIT C~NT{RE|!

Treiz[ci de ani au trecut, dr[gu\ Pereo! de c`nd eu fuis`lit a m[ ]nstr[ina din \ara mea. De-atunci ]ncoace, us[bite\[ri am tr[p[dat; dar’, ca s[-\i ar[t ]n scurt toate p[\irilemele, ascult[ =i judec[.

}nt`i, ]nvit`ndu-m[ zbur[t[\ia min\ii mele ]nc[ necoapte,c`nd s[ ]ncepu r[zboiul cel de pe urm[ a nem\ilor cu turcii, m[f[cui volentiriu. P[ciuindu-s[ apoi lucrurile, precum =ti, fiindc[ primis[m slujb[ la austrieni, fui trimis asupra fran\ozilor=i supt Mantua c[zui rob. De-acolo trimis fiind la Gаllia, ]ntruprinsoarea delungat[, dob`ndii prilej a ]nv[\a carte =i maimulte limbi, procopsindu-m[ mai v`rtos la ]nv[\[tura o=te-neasc[. }n urm[ primii slujb[ la fran\ozi =i purt`ndu-m[ bine,]n scurt[ vreme ajuns[i c[pitan. }n urm[, cu oaste care futrimis[ la Eghipиt, m-aflai =i eu. O, cu c`t[ bucurie f[ceam euacea c[l[torie, socotind c[ acolт voi s-aflu doar[ cuibulstr[mo=ilor no=tri =i neamul nostru adev[rat!... C[ci auzis[mtotdeuna, =i deob=te s[ zice cum c[ soiul nostru \ig[nesc s[trage de la Eghipet =i purcede din faraonii cei sl[vi\i.

}ns[, iubite Pereo! ]n z[dar fu toat[ cercarea mea, c[ nuaflai nici o urm[ de adev[ra\i str[mo=ii no=tri, =i m[]ncredin\ai, spre m`hnirea mea, cumc[ \iganii no=tri =i laEghipet tot aceia= sunt ca =i pe la noi, adec[ def[ima\i =i deto\i urgisi\i, ce nu vor s[ p[zeasc[ nice o r`nduial[ sau s[ s[]mbun[t[\eze cu n[ravuri mai polite sau s[-=i lumineze minteacu ]nv[\[turi alese.

Fiind eu ]n Eghipet mai la toate b[t[liile de fa\[, s-au]nt`mplat pe mine o nenorocire, c[ trec`nd un glon\ de tun

9

aproape, mi-au uscat un picior =’am r[mas ]nvalid. Deci amluat slobozie de la slujba o=teneasc[. De-atuncia tot aici sunt,la Eghipet. Dar, crezi-m[ sau ba? cu toate aceste nu-mi po-ciu scoate din inim[ dorul \[rii ]n care m’am n[scut, =i mаcartr[esc aici ]n prisos de toate, totu=’, spre fericirea deplinpatria-mi lipse=te.

Av`nd aici vreme de ajuns, m[ ]ndeletnicesc mai mult cucetera =i cu c`nt[ri. Am dat ]n cuno=tin\[ cu mul\i de aino=tri, iar’ mai v`rtos cu M`rza. O, s[-l cuno=ti ce ales om eacela, =i doar’ unul dintru to\i, care are iubire de neam =ir`vn[ c[lduroas[ de-a aduce pe soiul nostru la oarecarer`nduial[. Acesta mi-au deschis ochii ]ntru multe, iar maiv`rtos pentru purcederea noastr[, c[ci au fost n[scut =i cres-cut acolo, de-unde ne-am desghinat noi, neferici\ii. Dup[ cumspune el, noi suntem din India, =i limba noastr[ s[ gr[ie=teacolo p`n[ ]n zioa de astezi; ]ns[ pentru aceasta \i-oi scrie dealt[ dat[.

}ntru altele, =i aceast[ istorie care \-o trimit (pe care amtituluitu-o |iganiada), mai mare parte este alc[tuit[ dinspusele lui; c[ci un str[mo= a lui au fost, pe vremea lui VladVod[, cu turcii ]n |ara Munteneasc[. Din gura acelui au luatmo=u-s[u, apoi tat[-s[u, de la care au auzit spuind d`nsul.

Drept aceasta, aduc`ndu-mi aminte de \ara ]n care m-amn[scut (m[cбr c[ noao ne este mб=ter[), multe c`ntam eudelle noastre, amegind vremea ]n ceasurile mele m`hnicioase.Aceasta fu pricina =i ace=tii izvodiri poetice=ti, care ]n cedat[ o pus[i la ceva=’ r`nduial[, g`ndii la tine, dr[gu\ Pereo!=i hot[r`i ca, de s-ar t`mpla acest f[t ]ntii n[scut al mieu s[ias[ c`ndva la lumin[, \ie s[ \i-l ]nchin, pe care am cunoscutm[estru c`nt[re\ =i viersuitoriu, mai ales a vremilor noas-tre!...

Priime=te dar[, ]n semnul vechii pretenii, ca un dar, p`rgaost[nelii mele =i-\i ad[ aminte, ]n zilele tale fericite, de pri-etenul t[u Dianeu!... Adev[rat c[ de pe acest nume nu m[vei cunoa=te, c[ci pribegind eu din \ar[, l’am schimbat, dar’

10

\ie-\i voi da cheia, ca s[ po\i intra la tain[. Eu m[ chiemacum Leon Dianeu, sau Leonachi Dianeu (precum =tii tu bine,c[ la noi ]n |ara Munteneasc[, ba =i la Moldova, to\i =-adaug[numele cu achi sau cachi, dup[ grecie, fiind c[ sun[ maicilibiu; adec[, ]n loc de Leona= sau Leonu\, ei zic Leonachi=. c.) Dar’ s[ =tii c[ acest nume, Leon Dianeu, cuprinde ]nsine ]ntreg numele mieu, prin str[mutarea slovelor sauanagram[.

Deac[-\i vei aduce aminte de to\i cunoscu\ii =i de unulcare odat[ trec`nd prin Sasreghen, unde erai atunci, te-auc[utat =i au ]mprumutat o cronic[ scris[ cu m`na de la tine,]ndat[ vei =ti cine sunt. Pentru aceasta =i numele t[u estestr[mutat, prin anagram[, c[ci am avut multe pricini la aceas-ta, ca s[ nu =tie to\i cine este izvoditoriul ace=tii poesii =ic[rщi s-au ]nchinat. Am ]n\[les eu aici, c[ =i tu ai scris cevafoarte bun pentru \igani =i scriind adev[rul, ai atins pe voievo-dul cum s[ cade; care de c`ndu-i, n-au suferit neamul s[u =in-au f[cut nice un bine, ci numai au str`ns p[rale ca s[]mbuibeze pre boieri. Doamne, c`nd va fi s[ mai ajung[ altvтievod, care iube=te pe ai s[i? Eu socoteam c[ voi auzi c`tde cur`nd c[ pe tine au r[dicat ceata voievтd, dar bag desam[, n[t[r[ul acela tot tr[ie=te =i ]mpute lumea!...

Scrie-m, rogu-te, cum v[ afla\i, c[ eu ]nc[ m[ \`n de ceatavoastr[ =i nu m[ am l[p[dat p`n[ acum; ba zioa =i noapteapentru d`nsa lucru =-ost[nesc.

}n c`t e pentru firea ace=tii alc[tuiri a mele, adec[ a |i-ganiadei, am s[-\i aduc aminte cumc[ eu ]nv[\`nd l[tine=te,italiene=te =i fran\oze=te, ]ntru care limbi s[ afl[ poesii fru-moase, m-am ]ndemnat a face o cercare: de s-ar putea face=-]n limba noastr[, adec[ cea rom[neasc[ (c[ci a noastr[, cea\ig[neasc[, nu s[ poate scrie =i pu\ini o ]n\[leg) ceva= asemene;=-am izvodit aceast[ poveste, pe care, dup[ limba ]nv[\at[,am numit poemation (adic[ mic[ alc[tuire poeticeasc[), ]ntrucare am mestecat ]ntru adins lucruri de =ag[, ca mai lesne s[s[ ]n\[leag[ =i s[ plac[. S-afl[ ]ntr`nsa =i critic[, pentru ac[rii dreapt[ ]n\[legere te poftesc s-adaugi oarecare lu[ri

11

aminte, c[ci =tiu bine c[ vei ]n\[lege ce-am vrut eu s[ zic lamulte locuri.

Iar[ c`t prive=te faptul istoricesc, pentru Vlad Vod[, c[au fost a=a precum l-am scris eu, dovedesc cu scriptorii de laVizant, precum vei =ti tu bine; iar de \igani, c[ Vlad Vod[i-au armat oarec`nd ]mprotiva turcilor, scriu =-unele cronicescrise cu m`na muntene=ti; ]ns[ istoria alc[tuit[ ]ntracestchip este ost[neala mea, ce am pus’o ]n stihuri, dup[ izvodulce am aflat la m[n[stirea Cioarei, ]n Ardeal, care ]ntru toates[ love=te cu pergamиna ce s-au aflat, nu demult, ]n m[n[stireaZ[noaghei.

Eu socotesc c[ \iganii no=tri sunt foarte bine zugr[vi\i ]npovestea aceasta care s[ zice c[ ar fi fost scris[ mai ]nt`i deMitrofаn ce au fost de fa\[ la toate =i care la nunta lui Par-pangel au iscodit un epitalamion sau c`ntare de nunt[; deunde \iganii lesne vor cunoa=te pe str[mo=ii s[i. }ns[ tu bag[sam[ bine, c[ci toat[ povestea mi se pare c[-i numa o alego-rie ]n multe locuri, unde prin \igani s[ ]n\[leg =-al\ii cariitocma a=a au f[cut =i fac, ca =i \iganii oarec`nd. Cel ]n\[leptva ]n\[lege!...

}n urm[ trebue s[ =ti, bade Pereo! cumc[ aceast’ operи(lucrare) nu este furat[, nici ]mprumutat[ de la vreo alt[limb[, ci chiar izvoditur[ noao =i orighinal[ rom[neasc[. Deci,bun[ sau rea cum este, aduce ]n limba aceasta un productnou. Soiul acestor feliu de alc[tuiri s[ cheam[ comicesc, adec[de r`s, =i de-acest feliu s[ afl[ =i ]ntr-alte limbi. }nsu=’ Omercel vestit, mo=ul tuturor poe\ilor (c`nt[re\ilor ]n stihuri), aualc[tuit B[t[lia =oarecelor cu broa=tele. Deci Omer este, debun[ sam[, ]ncep[toriul, precum aceii ]naltei neas[m[natepoesii ce s-afl[ ]n Illiada =i Odiseea, a=a =i ace=tii mai gioase,=uguitoare, a noastre. Dup[ d`nsul, (]n c`t =tiu), au scrisTassтni italiene=te, un poem[ La sechia rapita, adec[ Vadrar[pit[ =i, precum ]n\[les[i, ]n ceste zile, un abate Cаsti, acumpe vremile noastre, ]nc[ au alc[tuit o asemene istorie, ce aunumit-o Li animali parlanti, adec[ Jivinele vorbitoare. Nu-mai c`t povestea lui nu at`rn[ pe temeiu istoricesc ca a noa-

12

str[. Iar[, s[ fie alc[tuit cineva ceva despre \igani, n-amcetit nice ]ntr-o limb[. Doar[ pentru c[ la alte neamurieurope=ti pu\in sunt cunoscu\i \iganii, =i pentr’ aceasta oalc[tuire ca aceasta la d`n=ii n-ar avea haz. Dar[ la oameniidin \ara noastr[, care treesc cu \iganii =i le cunosc firea, nupoate s[ nu fie primit[ o izvoditur[ ca aceasta, cu at`ta maiv`rtos, cu c`t eu m-am silit, ]n c`t era cu putin\[, a meta-hirisi multe cuvinte =i voroave dup[ gustul \ig[nesc, maiv`rtos unde vorbesc \iganii ]ntre sine.

Cu toate aceste, dragul mieu Pereo! multe am scris acoloce poate c[ la mul\i nu le va pl[cea, ]ns[ toate adev[rate.Greu era a vicleni cronica =i a scrie ]ntr-alt chip, c[ci din fir]n p[r a=a g[sii scris la cele doao mai sus numite cronice, iarcele alalte am luat din gura M`rzii.

Cea mai de pe urm[, s[ =tii c[ fiind eu \igan ca =i tine, amsocotit cuvios lucru de a scrie pentru \iganii no=tri, ca s[ s[preceap[ ce feliu de str[mo=i au avut =i s[ s[ ]nve\e a nu face=i ei doar[ nebunii asemene, c`nd s-ar t`mpla s[ vie c`ndvala o t`mplare ca aceasta. Adev[rat c[ a= fi putut s[ bag multeminciuni l[ud`nd pe \igani =i scornind fapte care ei n-auf[cut, cum fac astezi istoricii unor neamuri, care scriind de]nceputul norodului s[u, s[ suie p[n[ la Dumnezieu =i totlucruri minunate b`rf[sc. Dar’ eu iubesc adev[rul.

De-oi vedea c[ afl[ priin\[ aceast[ ost[neal[ a mea, veidob`ndi =i alte alc[tuiri, ]ns[ nu de =ag[, ci serioase =i adev[rateroice. Fi s[n[tos. Dat. 18 mar\, 1812. La pirаmid[. }nEghipet.

13

*|iganiada, adec[ lucru sau povestea \iganilor. Omer ]nc[ de la Illion,t[ria Troadei, au numit c`ntecul s[u Illiada. Virghil, de la Enea, eroele pecare au c`ntat, au chiemat c`ntarea sa Eneada etc. +i autoriul ceast[ isto-rie a \iganilor nume=te |iganiada. Mitru Perea.

|IGANIADA*

sauTAB{RA |IGANILOR

14

ARGUMENTUL

P[n Vlad Vod[ pe \igani armeaz[,

Asupra lor Urgia-]nt[r`t[

Pe S[tana, ce r[u le ureaz[,

}ntracea lu`ndu-=’ de drum pit[,

De la Fl[m`nda pleac[ voioasa

|ig[nimea drept c[tr[-Inimoasa.

Mus[ ce lui Omir odinioar[C`nta=i Vatrahomiomahia,1

C`nt[ =i mie, fii buni=oar[,Toate c`te f[cu \ig[nia,

C`nd Vlad Vod[-]i dede slobozie,Arme =-olaturi de mo=ie,

C~NTECUL I

1Mus[. Acest cuv`nt este elinesc, obicinuit acum mai la toate limbile,mai v`rtos la poesie sau c`nd scriu cu stihuri. Precum s-arat[ la mithologhiaelinilor, mus[ va s[ zic[ =tiin\[, sau mai v`rtos z`na afl[toare de =tiin\[.Elinii cinstea noao muse, precum: Clio, Euterpe, Thalia, Melpomene, Terpsi-hore, Erato, Polimnia, Urania =i Calliope, care toate s-au zis ziele sau z`ne,n[scute de Joie (sau Zevs) =i fecioare viergure, de mщsic[ =i poиtic[ afl[toare.Pentru aceasta poeticii eline=ti =i l[tine=ti, vr`nd s[ ]nceap[ vreun c`ntec,le chiema ]ntru ajutoriu. Iar’ poeticul nostru aici chiam[ ]ndeos[bit preacea mus[, care oarec`nd au c`ntat lui Omer Vatrahomiomahia, adec[ B[taia=oarecilor cu broa=tele. Mitru Perea.

1

15

Cum \iganii vrur[ s[-=i aleag[,Un vod[-]n \ar[ =-o st[p`nie,

Cum, uit`ndu-=i de via\a drag[,Arme prins[r[ cu vitejie,

Ba-]n urm[-]ndr[znir[ =-a s[ bateCu murge=tile p[g`ne gloate,

Cum apoi, prin o g`lceav[-amar[(C[ci nu s[ n[r[vea depreun[),

To\i cari-]nc[trт fuga luar[L[s`ndu-=i \ar[ vod[ =i corun[.

}ns[ toate-aceste se f[cur[Prin dimoneasca amegitur[,

C[, m[car cel f[r[-as[m[nareMai r[u duh dintru toate, S[tana,

Purure-]n iad l[ca=ul s[u are,Focului nestins fiind el hrana,

Dar’ totu=’, pe furi=’, c`teodat[,R[zvr[tind lumea, el se desfat[.

Iar’ de-ast[ dat[-l ]nt[r`taseUrgia (precum spun) bl[st[mat[

Ce v[z`nd cu s[curi =i baroasePe \ig[nimea noastr[-]narmat[,

}n tot chipul hot[r] s-o strice,Vrajb[-]ntru d`nsa-aduc`nd =i price.

O! tu, h`rtie mult r[bd[toare1

Care pe spate-\i, cu voie bun[,Toat[-]n\[lep\ia de supt soare

2

3

4

5

6

1H`rtia e r[bd[toare, c[ci pe d`nsa po\i scrie ce vrei, bun =i r[u. Pentruaceasta poeticul nostru lips[ av`nd doar[ de patrтni =i me\ena\i, ]nchin[ost[neala sa h`rtii!...

16

+i nebunia por\i ]mpreun[,Poart[ =-aceste stihuri a mele,Cum \i le dau, =i bune =i rele.

Apoi zic[ cine c`te =tie,Eu cu m`ndru Solomтn oi zice:

Toate-s de=erte =i nebunie!...C[ci numa de-acel este ferice

Care pe sine-a cunoa=te-]ncepe.+i firea lucrurilor pricepe.

Dela miaz[ noapte mai departe,Sus, ]n v[zduhul ]ntunecos,

Este-un loc (precum scrie la carte)C[rщi zic filosofii haтs,1

Unde ne]ncetata b[t[lieFace-asupra stihii stihie!...

O z`n[ rea \ara st[p`ne=te,2

Carea nu sufere nice-un bine,Ci toate stric[ =i desune=te,

Toate sfarm[, spulb[r[ ce-i vine}nainte, =-Urgie s[ chiam[,Rea pr[sil[ de tat[ =i mam[.

De-acolт privind corbi=’ la toate,Urgia v[zu pe tic[loase

Gloatele \ig[ne=ti ]narmateCu s[curi, ciocane =i baroase;

Precep`nd apтi ce va s[ fie,Mai c[ nu le=in[ de m[nie!...

1Haтs va s[ zic[, dup[ noima elinilor, ]ntunerec f[r[ margini, undetoate sunt mestecate stihiile depreun[.

2Z`n[. Cuv`ntul acesta va s[ zic[ ziea sau ca cum ai zice dumnezieoaie;]ns[, spre ]n\[lesul tuturor am socotit s[ aduc aminte cetitorilor c[ vr`nd

7

8

9

10

17

C[ci nu rabd[ n[s`lnica z`n[Ca r`nd bun oamenii s[ p[zasc[,

+i tem`ndu-s[ ca s[ nu vin[La ceva=’ r`nd gloata \ig[neasc[,

G`ndi cum sfaturi s[ le str[mut[;+’indat[, iaca, s[ scoal[ iute;

Pe arepi de volburi cu fortun[}nc[lec`nd, la iad s[ pogoar[.

Pe-unde mиrgere, fъlger[, tъn[,Toate spulb[r[, fr`nge =-oboar[.

}nsu=’ pe diavoli prins[ mirareDe n[prazn[-a=a iute =i mare.

Iar’ deac[ stete f[r[ sfial[Naintea nйgrii m[rii-sale

S[tanei ce cu mult[ pofal[

poeticul a da un gust nou poesii noastre al[turind-o poesii altor neamuri,au metahirisit (trebuin\at) obiceaiul elinilor =-a latinilor, care personisescpatimile =i v[rtu\ile (]mbun[t[\irile), c[ci prin aceasta s`ngur s[ os[be=tepoeticul (c`nt[re\ul) de orator (ur[toriu). M. Perea.)

a) Adec[ ca =i \[ranii no=tri la pove=ti, c`nd spun de cium[, de mama-p[durii =i a v`nturilor =.c.d. Chir Simpli\ian.

b) Adec[ teac[-fleac[, vorbe goale, pagub[ de h`rtie. Mai bine era s[c`nte ca \iganii no=tri, =i cu ver=uri cum sunt obicinuite. Eu toate c`te s-auzis p[n[ aice, ]n scurt le-a= fi c`ntat:

Frunz[ verde de s[car[,Iac[ \iganii s-armar[Ca s[-= puie-un vod[-]n \ar[,Asemene lor, pe-o cioar[;Dar sf[dindu-s[-]ntre sineL[sar[-=’ vod[ =-ocine+i mearser[-]n \[ri str[ine,Precum le-au p[rut mai bine.

Iat[ toate, ]n scurt, f[r[ a se l[\i pe la haos =i urgii sau nu =tiu ce \[ripustii! Cocon Idiotiseanul.

v) Dar las[, frate, nu critisм cele ce nu ]n\[legi, ca s[ nu te faci de r`s,c[ a=a judec`nd ca tine, trebue s[ def[im[m to\i poeticii =i s[ c`nt[mpщrure frunz[ verde. Cocon Simpli\ian.

11

12

13

18

St[p`ne=te-a tartarului vale,R[dic`nd ia sprinceana sumea\[,Zis[-ameni\`nd celщi ]n fa\[:

“S[tano, de nu mi-ai fi p[rinte+i de n-a= fi-]ntii n[scut[ \ie

(C`nd c[zu=i din ceriu, dac[ \ii minte,M[-avu cu tine-oarba Zavistie!) 1,

Nec[ut`nd c[-aceasta-i a ta \ar[,A= gr[i cu tine-almintre doar[.

Unde-i duhul =-inima nefr`nt[Acelui m`ndru Luceaf[r care

Nu s[-]ndoi =i pre cea mai sf`nt[Lumin[-]n ceriu vie\uitoare

A s[ scula cu r[zboiu, odat[!Ce negrij[-acum te \ine,-o tat[?

Tu =ezi aici, f[r[ nice-o team[,Adev[rat! Dar sus ce s[ face,

Pe lume, nu =tii sau nu bagi sam[.Nu vezi ce n[prazn[ vine-]ncoace

Pe iadul t[u? E=i numai, afar[,+-]nsu=’ a ta vedea-vei ocar[!...

1Urgia zice c[ S[tana i-au fost tat[ =i Zavistia mam[. Trebuie a =ti c[poeticul vr`nd s[ obr[zuiasc[ mai chiar =i poetice=te lucrul, prin S[tana]n\[lege pre cel mai ]ntii duh necurat care mai nainte de os`ndire fusesearhanghel =i, precum s[ zice la c[r\ile beserice=ti, s[ numea Luceбfer, adec[purt[toriu de lumin[, iar[ S[tana s[ zice =i la Biblia acela=’ duh necurat.Spun cei ]nv[\a\i ]ntru dogmele cre=tine=ti c[ acela=, mai nainte de c[dereau fost cel mai ]ntii arhanghel; =i apuc`ndu-l zavistia au g`ndit s[-= puetronu s[u asemene cu Dumnezieu; pentru aceasta fu surpat cu to\i care aufost ]ntr-un g`nd cu el. Drept aceasta poeticul zice c[ s-au ]mpreunat cuZavistia =i au n[scut pe Urgie. }ntracest chip trebuie s[ se ]n\[leag[ =icuvintele Urgii, unde zice c[ S[tana odinioar[ nu s-au ]ndoit =i au cutezata s[ scula pe Dumnezieu. M. Perea.

a) Bine ar fi doar[ de alte, ]ns[ nu s[ cade s[ s[ pomeneasc[ diavolul]ntre cre=tini, =i este ]mprotiva credin\ii noastre ca lucruri de-aceste s[ nu

14

15

16

19

}nc[ =i \iganii mi=ei caut[Ca s[ s[ puie la r`nduial[,

P[r[s`ndu-=i ciocane =i laut[+i-]ntrarma\i pe Mahomиt s[ scoal[.

}i v[zui sf[tuind cum s[-ajuteLui Vlad, ]n toate chipuri pl[cute.

S`ngur acel Vlad, de-l la=i ]n pace,Gata-i a pr[p[di p[g`nimea...

+-atuncia iadul t[u ce [va] face?Unde-\i va fi slava =i m[rimea

C[-ai scornit legea mahometan[?}n\[lesu-m-ai acum, S[tan[!...”

Aceste zic`nd, ca =i curcanul}nt[r`tat s[ g`nf[ =i iat[!

Toat[ fierea =i turbat c[tranul}n tat[-s[u vars[ sluta fat[;

Iar’ el, mai nu plesni de m[nie+-abea c`t putu zice: “O mie!...”

+i mai r[sufl`nd: “Fiic[ iubit[!Pe-aceasta te cunosc adev[rat[

Pr[sila mea: dar’ fii odihnit[:Acu= vei vedea c[ al t[u tat[

Tot acel e, care-odinioar[Vru pe Cel ]nalt din ceriu s-oboar[!...”

Urgia de-aci s[-]ntoars[-]ndat[,Iar[ S[tana, iute ca v`ntul

scrie la c[r\i de aceste, =i mai v`rtos la povestea \iganilor. P[rintele Diside-monescul.

b) A=a judec[ odat[ un feliu de dobitoc, de m[rg[ritariu socotind c[-icиva de m`ncat. Bunul p[rintele de bun[ sam[ n-au cetit Biblia =i istoria luiIov!... cu mult mai pu\in facerea vestitului inglиz Miltтn care au alc[tuitun poem[ supt titula Raiul pierdut. Coconul Musofilos.

17

18

19

20

21

20

Sau din arc slobozita s[geat[,P[trunz`nd ]n curmezi= p[m`ntul

Ie=i la lumea de sus, afar[,}n chip de fum cu v`n[t[ par[.

Iar’ dup[ ce p[m`nteasc[ boareR[sufl[ pu\inel ]ntru sine

+i ceva=’ i s[ f[cu r[coare,Socoti cum ar face mai bine

Ca nev[zut el toate s[ vaz[Pe unde-ajunge-a soarelui raz[,

+tiind el foarte bine c[-afar[De ceata-]ngereasc[ p`nditoare

Ce pregiur a toat[ lumea zboar[,S`nt Ilie prorocul ]nc[-are

Asupra lui paz[ foarte bun[+’unde-l z[re=te,-acolea-l detun[. 1

Din ceste cuvioase pricineMult nehot[r`t el nu r[mas[,

Ci form[ de corb lu`nd pe sine,S[ b[g[-]ntr-o negur[ prea deas[

+i s[ r[dic[-]n aripi u=oareP[n la nuтri, aproape de soare.

Cum vulturul silit de foame,}mpregiur, pretutindene zboar[,

C`mpuri, p[duri =i gr[dini cu poame

1Pentru Illie proroc este un cr[z[m`nt ]ntre \[rani cumc[ el umbl[ cuc[ru\a sa de foc pe nuor c`nd tun[ =i, dac[ oblice=te undeva pe diavolul,]ndat[-l fulger[. De-acolea au luat =i poetul nostru aceste, fiindc[ el ]ntoate urmeaz[ socotin\elor de ob=te a norodului, cum au f[cut =i Omer.Dar’ ]n lucruri ca aceste, nice s[ cuvine a face almintre, c[ci apoi nu ar fipoveste de ob=te. M. Perea.

22

23

24

25

21

Str[b[t`nd cu vederea, ca doar[Va z[ri st`rvuri =i mort[ciuneSau ceva vrednic de v`n[ciune,

A=a S[tana cu fa\a viclenit[Caut[ de sus, nev[zut de nime,

+i z[re=te toate-]ntr-o clipit[,Din Ochian p[n[ la T[t[rime;

Vede to\i m`nc[torii de p`ne,}nc[ =i pe cei cu cap de c`ne. 1

De-acolт vede nenum[rat[Oastea lui Mahomet cum vine,

S’o robeasc[ Muntenia toat[;+i v[z`nd s[ bucur[-]ntru sine,

Hot[r`nd p[g`nilor s-ajute}n toate chipurile =tiute.

Vede =i tab[ra \ig[neasc[,}ntre-Alba =i Fl[m`nda-adunat[, 2

Care, dup[ porunca domneasc[,Acum era =i-]n arme-]mbr[cat[,

A=tept`nd cea de pe-urm[ porunc[,}nc[tro =i pre-unde s[ se duc[.

1Ace=ti oameni cu capete de c`ne s-au obicinuit, ]n norodul nostru, a s[numi c[tc[щni, care s[ zic c[ au fost m`nc[tori de oameni. Ba pe une locuriam auzit numindu-i capc`ni, adec[ ca c`nd ar avea cap de c`ne. Aceast[poveste la neamul nostru au r[mas de bun[ sam[ de la da\i, fiind c[ =i Erodotscrie ]n p[r\ile +titii de ne=te androfagi, adec[ m`nc[tori de oameni.

2Alba =i Fl[m`nda sunt doao sate aproape unul de altil, ]n \inutul,precum ]m pare, a Argмsului. M. P.

a) Minunat lucru c[ tocma au t[b[rit \iganii ]ntre Alba =i Fl[m`nda;doar[ va s[ zic[ c[ \iganii nu era nici albi, nici fl[m`nzi! Chir Onochefalos.

b) La o iscodire de =ag[ =i glumitoare, mai v`rtos despre \igani, nu estede a s[ mira, c`nd s[ afl[ de aceste numiri ]ntradins c[utate, pentru ca s[s[ fac[ gluma mai cu haz. C. Musofilos.

26

27

28

22

Acolo era din \ara-]ntreag[Strin=i \iganii cu mic =i cu mare,

P[r[sindu-=i via\[ pribeag[+i puindu-s[ la noao stare,

S[ nu mai umble din \ar[-]n \ar[,Nici s[ mai fie-altтra de-ocar[.

C[ci Vlad-Vod[ locuri de mo=ieLe dedus[ cu ceast[-]nvoial[,

Ca de-acuma =i d`n=ii s[ fieOameni ca =-al\ii cu r`nduial[ 1,

Iar ei mult s[ sf[tuiea-]ntre sineCum =-ar tocmi trebile mai bine.

O zi de sfat era =i de-ast’ dat[,Unde toat[-acuma s-adunas[

Boierimea cea mai ]nv[\at[,Mult[ f[c`nd voroav[ =i deas[.

}n urm[ Dr[ghici rostul deschis[+-acest chip c[tr[-adunare zis[:

“B[rba\i buni! Tr[ind eu p[-ast[ lume,Multe p[\ii =i bune =i rele,

La multe privii adinsuri =i glume,Dar’ (v[ spun drept) din toate ahele,

Ca =-ahasta-ori adins, ori ]n =ag[,Eu nu v[zui ]n via\a-]ntreag[.

Noi \iganii s[-avem \[ri=oar[!...Unde s[ him numa noi d[ noi!...

1S[ afl[ la une cronice rom`ne=ti c[ Vlad Vod[ au armat \iganii asupraturcilor, =i aceasta este o t`mplare istoriceasc[ adev[rat[; dar’ c[ le ar fidat p[m`ntulri, nu aflai scris la nice un letopise\. }ns[ s[ vede a fi asemenecu adev[rul, c[ci de nu ar fi strins \iganii mai nainte launloc, nu i-ar fiputut ]narma; apoi trebuiea s[ le arete =i lor vreun folos, vr`nd ca s[-i]ndemne a lua armele asupra turcilor! M. P.

29

30

31

32

33

23

S[-avem sate, c[si, gr[dini =-ogoare+i d[ toate, ca =-al\ii, mai apoi?

Zieu! privind la lucruri a=a rare,Ca c`nd treaz fiind, a= visa-]m pare...

+i ce ne mai tr[buie doar-]nc[Spre vie\uirea fericit[?

Zieu nimic[!... Numa c`t m[ m`nc[O g`ndire!-adec[ ha clipit[

Mai d[ p[ urm[-a vie\ii mele,C[ci acum a muri mi-ar hi jele!...

Eu m[ tem c[ n-oi ajunge doar[S[ v[d \ig[nimea la r`nd pus[.

O! dulcea =i draga prim[var[A z`lelor mele, cum apus[!...

Acum ar hi-]n lume d[-a tr[ireaP[ chieful t[u, cum te trage hirea!1

Voi, tinerilor, lua\i aminteCe mo=ul Dr[ghici acum v[ zice:

Face\i-v[ bune-a=ez[m`nte+i l[cui\i d[preun[-aice;

Fi\i purure-]ntr-o minte =-o voie,Mai v`rtos la vreme d[ nevoie.

C[, dac[ nu v[ ve\i prinde d[ m`n[,P[rt[=iri iubind =i-]mp[r[chiare,

1Eu tot ascultai p[n[ acum, socotind c[ doar[ poeticul au gre=it or-tografia; dar’ v[d c[, de c`nd au ]nceput \iganul Dr[ghiciu a vorbi, cu totulalt[ voroav[ sau chip de-a vorbire ]ntrebuin\az[, precum: ahaia, ahast[,hie =. a. Chir Simpli\ian.

a) Poeticul face foarte bine, c[ci, de vreme ce arat[ cum au vorbit\iganii, trebuie s[ arete =i chipul de vorbit a lor, adec[ dialectul lor deatunci, care nu putea s[ fie alt f[r[ muntenesc. Acesta=’ dialиct s[ vorbe=teastezi ]n Ardeal, ]n valea Ha\egului. }ns[ \iganii ]ntre sine, precum ziceautoriul, a=a vorbea; =i doar’ =i autoriu a=a au aflat scris. M. P.

34

35

36

37

24

Asupri-v[-va limb[ str[in[+i ve\i hi peri\i f[r[ sc[pare,

Nice ve\i mai face-un neam p[ lume,Ci ve\i hi f[r[ \ar[ =i nume.

Ba ve\i hi cum fur[t p[n-acum,Cumu-s jidovii bl[st[ma\i, iac[!...

Ce n-au \ar[, ci tr[iesc p[ drum...S[ hie \ara c`t d[ s[rac[,

Dulce-i c`nd poate cineva zice:Asta-i \ara mea, eu-s d[ aice!...” 1

De-aci Goleman lu[ cuv`ntul+i le sf[tui pre larg =i tare,

}ntii, ca s[-=i ]mpart[ p[m`ntul,Ca tot ]nsul din vreme s[-l are,

S[-=’ poat[ face m[laiu =i p`ine,S-aib[ ce m`nca de-azi p[n[ m`ine.

“Oameni buni! Oare n-ar hi mai bine(Zicea el) s[ numim ast[ \ar[

Cu nume nou, p[cum s[ cuvine,F[c`nd =-o r`nduial[-adevar[,

Noi ]ntre noi, c[rii to\i s[ hieSupu=i, ]ntru d-alba \ig[nie? 2

1Adec[ va s[ zic[ Dr[ghiciu: fi\i una =i v[ \inи\i de m`n[, c[, de ar fi neamulc`t de mic, deac[ este unit ]ntre sine =i nu s[ ]mp[r[chiaz[, nici un neprieten dinafar[ poate s[-l strice =i s[-l r[sipeasc[!... Vede\i, zice el, pe jidovi care n-au\ar[ =i sunt pretutindene str[ini =i purure ]n drum. }n urm[, de-ar fi \ara c`t demic[ =i s[rac[, totu= mai fericit este acel’ neam care are \ar[ =i l[cuie=te ]ntr`ns[.O, de-ar ]n\[lege neamul mieu ce bun[tate este a avea \ara sa, nu ar huli a=a pesine, nici =-ar def[ima neamul slujind str[inilor care o asupresc =-ar dori s[st`ng[ dintru pomenirea oamenilor =i numele lui. M. P.

2Alba \ig[nie. Nu =tiu ce-i s[ zic de acest epitheton alba, care nu s[ poatezice de \ig[nie, fiind ia din firea sa neagr[. Asemene chip de vorbire am auziteu =i de la \[ranii no=tri, c`nd spun ei pove=ti de \igani =i-i bajocoresc. Debun[ sam[, de-acolo au ]mprumutat-o =i poeticul nostru; =i pentru aceastasocotesc eu c[ trebuie acel epitheton s[ s[ ]n\[leag[ ironice=te. M. P.

38

39

40

25

C[ f[r[ d[ r`nd nu-i nice-un bine!C[si apoi s[ ne facem =i mese,

Cum au =-alaltre neamuri vecine;S[ =edem cu-a noastre jup`nese

La cum`nd[ri, z[ifeturi =-ospe\e,}nchin`nd cu p[h[rele-iste\e.”

Iar[ Mircea de-alt[ parte zise:“Fra\ilor! Mie nu mi s[ pare

C[-ave\i voi min\ile-a=a deschise,Ca s[ face\i vreo bun[-a=ezare

S`nguri d`n voi. Drept ahasta, euV-oi spune p[ scurt sfatul mieu.

S[ pъnem ne=te oameni ale=i,Care-]n\[leg pu\inel =i carte,

Oameni ]ntregi la minte, dire=i,Ahe=ti sf[tuindu-s[ de-o parte

+i s[mn`ndu-=i toate p[-o h`rtie,Cum or afla ei, a=a s[ hie.”

}ns[ Burda n-a=tept[ s[ zic[Mircea tot sfatul s[u: “Dar[ (zis[)

P[n[ c`ndu-\i vorbi tot nimic[?

M[m[lig[, m[i! br`nz[ =i clis[! 1

D[-aheste v[ sf[tui\i nainte,

Dar’ nu d[-a voastre goale cuvinte. 2

1Clis[. Cuv`ntul acesta s[ obicinue=te =i ]n zioa de astezi =i ]nsemneaz[aceaia ce pe alte locuri sl[nin[, iar ]n Ardeal, pe une locuri, lard, care maide pe urm[ cuv`nt e chiar rom[nesc, dela l[tenie, ]n care s[ zice lardum,adev[rat cuv`nt str[mo=esc. M. P.

2Aici s[ vede unde mere g`ndul autoriului, adec[ s[ arete cum s[ sf[tuiesc\iganii, c[ nici unul las[ pe altul s[-=’ f`r=asc[ vorba =i unul gr[ie=te de unlucru, altu de altele. Aceasta-i adev[rat |iganiada!... Simpli\.

41

42

43

44

26

C`nd om avea ce m`nca =i bere,Lesne-om sf[tui noi =i d[-ahele.

A=a zic; asta-i a mea p[rere!...C`nd nu-i ce roade ]ntre m[sele,

Atuncia, zieu, nimica nu-\i ajut[,De-ai ceti m[car =i c[r\i o sut[!...”

}ntracea s[ r[dic[ cu ciud[Cucavel, f[c[toriu de ciure:

(Str`g`nd) “Voi face\i d`n iarb[ crud[Gr`u, d`n topor`=te s[cure!...

Hoho! nu v[ r[pezi\i a=a tare,C[ nu sunt toate, p[cum v[ pare!...

Au doar[ =ti\i voi d`n ce pricin[Vod[-a=a v-arm[ d[ minunat?

Cine =tie ce limb[ p[g`n[Doar’ asupra lui iar’ s-au sculat;

Armele-aheste nu-s cobe bun[;Sau ]ncai trebile-a=a nu sun[“. 1

“Eh! ce ne pas[ d’ahele toate(Gr[i Boro=’ m`ndru cu m[hnire);

Au n’am nimeri noi =-a ne bate+’]n r[zboi adins a h[r\uire?...

Noi ]nc[-avem c`te doao m`ini,Inim[-]n s`n =i duh ]n plum`ni!

Eu g`ndesc c[ ha mai grea t`mplareCare poate s[ ne t`mpineze

Ar hi c`nd s[ se scoale nescare

1Dintru aceste voroave a \iganilor, care am cetit p[n aici s[ vede ]ndestul firea lor ner[bd[toare, c[ci nici unul n-a=teapt[ s[ f`r=asc[ cela ce au]nceput a gr[i =i s[-=’ ]nchiee cuv`ntul, ci apuc[ vorba gr[ind de altele. M. P.

a) Eu cred c[ nu numa \iganii vorbesc a=a, dar fie=tecare norod prost,ce nu are ]nv[\[tur[ =i nu e bine n[r[vit. Cocon Coбntre=.

45

46

47

48

49

27

Vr[jma=i, ca \ara s[ ne pr[deze,+’am fi s`li\i s-o=tim =i noi doar[,Ap[r`ndu-ne iubita \ar[.

Dar’ =-atunci n-ar hi cu caleS[ ne temem f[r[ de m[sur[,

C[ci nici noi suntem ne=te d`rdale 1

Sau ha d[ p[-urm[ l[p[d[tur[,Ca s[ nu cutez[m a sta-]n fa\[M[car cu ce feliu de-oaste-]ndr[znea\[.”

Goleman era s[ m[i ]nceap[A gr[ire, =i de-abea c`t zis[:

“Toate-aheste nu pl[tesc o ceap[!...”C`nd Satana care-aci sosis[

Desbr[c`nd negura-]ntunecat[,}n chip de corb la \igani s-arat[.

+i vr`nd s[ le fac[-o n[t[rie,Zbur[-]n giur, pe deasupr[-le, roat[,

C`teva ori, ca =-o cioc`rlie,Purure c`nt`nd cha! c`r! =i iat[,

Bietului Goleman, ce pe iarb[+ez`nd ura, s[ cufuri-]n barb[!...

+i tot cronc[nind, de-acolea mears[,Iar’ dintr-un alb nuor S`nt Ilie,

Trosc!... a=a-l pogni cu s[geat[-ars[Tocma-]ntr-a capului g[v[lie,

1D`rdal[ este un cuv`nt numa pe une locuri de norodul prost obicinuit=i ]ns[mneaz[ un lucru de nimic sau om de nimic; sau, precum zic =-amintrele,o neag[! un ]nd[r[tnic! S[ fie aceasta alc[tuire despre lucruri alese =i s[ sevorbeasc[ ]ntru o adunare cinstit[, nu s-ar putea ]ntrebuin\a cest pregiositcuv`nt, ]ns[ unde vorbesc \iganii ]ntre sine, cu at`ta mai v`rtos au c[utats[ se puie, c[ci, cum socotesc eu, poeticul toate sfaturile aceste le-au aflatel ]nsu=’ a=a scrise =i nu s-au cuvinit s[ le str[mute. M. P.

50

51

52

53

28

C`t corbul c[zu mort, iar’ S[tanaFugi zber`nd =-astup`ndu-=i rana. 1

De-aceast[-ar[tare minunat[,La toat[-adunarea c[zu grea\[.

To\i s[ mira cu gura c[scat[+i de fric[ to\i albis[-]n fa\[,

Iar’ =terg`ndu-=’ barba GolemanSudui de mam[ pe croncan.

Nime nu gr[ia, ci c`teodat[Ochii-= mai ]nvolbea c[tr[ stele,

P[n’ ce Dr[ghici dup[ o bucat[De vreme, suspin`nd cu jele

(Zise): “Hai! mult m[ tem d[ ahast[S[ nu caz[ p[ noi vo n[past[.

Auzit-am (=i \`n minte)-odat[De la dada, Dumnezieu s[-l ierte,

C[ mare nevoie va s[ pat[Ah[la =i greu va s[ se certe

Asupra c[ruia corbul zboar[.Sau cronc[nind s[ spurc[ doar[. 2

P[ntru-ahaia v[ lua\i aminteCa nu pentru ne=te lucruri doar[

1Trosc! Este onomapoиticon, pref[cut cuv`nt din sunetul care face fulge-rul c[z`nd sau dup[ as[m[narea sunetului de tunet care s[ zice pe unelocuri =i treznet, precum a fulgera, sau a tuna, zic al\ii a trezni. M.P.

a) Bine s[ zice c[ dac[ o min\i, s[ o min\i groas[! Ce au f[cut corbuls[racu, ca s[ se pedepsasc[; mai bine era s-omoar[ S`nt Ilie pe S[tana dec`tpe bietul corb! C. Onochefalos.

b) A=adar’! deac[ ar fi S[tana muritoriu! dar’ el e nemuritoriu, cumsunt toate duhurile. C. Musofilos!

2Cuv`ntul dada este \ig[nesc =i ]nsemneaz[ tata. }ns[ Dr[ghiciu, ca unulce era b[tr`n =i p[\it, din ispitire poate c[ s[ ]nv[\as[ c[ corbii bine nice odat[.Acest feliu de cobe era =i la romani, care avea vulturii de cobe bun[, iar[ corbii=i bunele de cobe rea. +i zice[a] omina acestтr feliu de cobiri. M. P.

54

55

56

57

29

D[ care v[ sf[tuia\i mai`nteLui Guladel bine s[ nu-i par[, 1

+i prin hast[-ar[tare cereasc[Va d[ primejde s[ v[ fereasc[.”

Dr[ghici era p[ vremile-aceleCel mai b[tr`n din cetele toate,

+i prorocea c`nd bune, c`nd rele,Cum s[ t`mpla-]n \ar[ =i prin sate.

To\i pe d`nsul ca pe-un cel-mai-mareAsculta, cu mult[-]ncredin\are.

Dar’ atunci Neagul, c[ci avea fireDe-a gr[i bagiocuri c`teodat[,

La Dr[ghici cu ciudoas[ z`mbireC[ut`nd zis[: “Dar ian’ mai ]nceat[,

Badeo Dr[ghici, de-a proroci rele+’a ne mai desc`nta dintru ele. 2

Ahaia =tim =i noi f[r[ >de< tine,*

Cщm c[ h[lщi p[-a cui cre=tet =edeUn corb sau cioar[ nu-i merge bine!...

1Aici s-arat[ c[ poeticul este vrednic de toat[ credin\a, fiind c[ a=a auscris toate, cum le-au aflat ]n izvod. Pentru c[ cuv`ntul Guladиl putea s[-lt[lm[ceasc[ rom[ne=te =i s[ puie Dumnezieu ]n loc de Guladel (c[ci aceaia=v[ s[ zic[ acest cuv`nt rom[ne=te); dar el mai bine au vrut s[ r[m`e ne]n\eles,dec`t s[ vicleneasc[ scrisoarea. M. P.

2Dintre ele. Este un obiceaiu ]ntre \[rani, pe multe locuri, c[ vreunlucru r[u nu numesc, ci zic el sau ele; precum s[ sfiesc a zice dracul, ci maiv`rtos el, cel r[u =. c. A=a este =i cu cuv`ntul ele. Prin ele s[ ]n\[leg duhurirele; =i fiindc[ babele desc`nt`nd dintru ele =optesc =i vorbesc multe, pentr’acea s[ zice de ob=te despre unul care vorbe=te multe f[r[ isprav[, c[ desc`nt[dintru ele. Aceast[ zicere de ob=te au ]ntr[buin\at =i Neagul asupra luiDr[ghiciu, ]n batjocur[, precum s[ vede.

*Parantezele ascu\ite ale editorului marcheaz[, pe baza variantei primea |iganiadei, acele silabe sau litere “hipermetrice”, care figureaz[ incorect]n textul de baz[ (n. ed.).

58

59

60

30

Iar’ eu socotesc c[-i mai d[-a credeCumc[ noroc va s[ ne t`lneasc[,C[ci corbu-i pasere \ig[neasc[.”

A=a \iganii cu traista plin[}ntr[-Alba =i Fl[m`nda m`ind,

Sf[tuiea din pr`nz p[n[ ]n cin[.To\i spunea p[rerea sa pe r`nd,

Iar’ c`nd era-]n urm[, la f`r=it,R[m`nea lucru nehot[r`t.

Dar’ ]ntracea porunc[ le vineCa to\i c`t mai cur`nd s[ s[ gate.

Cetele s[ fie p[n[ m`ine 1

Diminea\[, toate bine-armate.Pe l`ng[-aceasta, multe-]nc[rcateSosir[ =i carr[ cu bucate.

A doao zi, c`nd r[s[rea soare,Vod[ cu c[pitanii de frunte

}ntracolт mears[ la pr[`mblare,Unde prin corturi negre m[runte

|iganii, ca =i broa=tele-]n balt[,Durmea pr[v[li\i to\i peste-olalt[.

Atunci porunci c`t mai ]ndat[Cei arma\i s[ ias[ la priveal[

Cu to\i, =-apoi ceat[ de ceat[,}n parad[ =i cu r`nduial[

S[ treac[ ca =i gata de calePe denaintea m[rii-sale.

1Cetele. |iganii din Ardeal p[n[ ast[zi zic pe to\i care sunt supu=i unuivoivod, o ceat[; =i a=a sunt to\i os[bi\i ]n cete.

61

62

63

64

31

O, mus[! rogu-te de-ast[ dat[S[-mi dai viers cu vrednice cuvinte,

Ca s[ pociu c`nta cum ]narmat[|ig[nimea purceas[ nainte

C[tr[-Inimoasa cu vitejie,Vrednic lucru ca lumea s[-l =tie. 1

}nt`i, dar[, dintru to\i purceas[Ceata lui Goleman vestit[;

To\i ciurari =i feciori de acas[,Vai de-acela care-i ]nt[r`t[!...

Trei sute era ei pe-]ndelete,Afar[ de prunci, muieri =i fete.

Armele lor cele mai cumpliteEra furce =i rude de =atr[,

La v`rv cu fierr ager \intuite;Cu cestea-]ndat[ tr`ntea de vatr[

Pe vr[jma= de-aproape =i de parte.Acolт s[ vezi capete sparte! 2

Steagul! de m`nz[ codalb[-o piele 3

Le era, de-un p[r`ng aninat[,Pe care sta, cu ro=ii petele,

O ve=c[ de ciur sus ]ndreptat[.C`nta de mar= ]n cimpoi foite, 4

B[t`nd ]n ciure neg[urite.

1Vlad Vod[, precum s[ vede, au vrut s[ fac[, precum s[ zice, r[viue,adec[ cercetare de o=tile \ig[ne=ti. M. P.

2}n stihu acesta poeticu vorbe=te ca c`nd ar fi de fa\[ c`nd s[ batciurari; dar este un chip de vorbire istoriceasc[ =i poeticeasc[. M. P.

3Codalb[ este adiectiv[, ca cum s-ar zice: cu coad[ alb[, =i va s[ zic[ c[pielea de o m`nz[ cu coada alb[. M. P.

4Cimpoi foite, adec[ cimpoi cu foale de capr[, cum s-au obicinuit. M. P.

65

66

67

68

32

Ce s[ mai zic de-a lor voievod mare?Goleman voinicul! Oh, acela,

De nu-l va pr[p[di vo t`mplare,Nu va bate el ]n z[dar lela, 1

Nice va z[cea pr[v[lit p[ spateC`nd i s-or f`r=i-]n traist[ bucate.

Dup[-ace=te venir[ nainteArma\i =-]n r`nduri tocmite bine,

Argintarii, de-inele =i \`nteF[c[tori, doao sute. Dar’ cine

}i duce =i le este pova\[?T`n[r Parpangel =i m`ndru la fa\[.

Acesta purcede-]n dreapt[ spi\[Din craiu Jundadel a c[rui mare

+i preste to\i ]n[l\at[ vi\[Tocma de-unde soarele r[sare,

Cu soarele-]mpreun[ r[s[ris[.Precum cronica ciorasc[ scris[.

Tot dintr-aceaia= vi\[ n[l\at[,(P[n’ au stat ]ntreg[-]mp[r[\ia

|iganilor) pogor`rea din tat[Pe fii, schiptru =i nalta domnie

1Precum s[ vede, poeticul au vrut s[ puie ]n obiceaiu sau doar[ s[pomeneasc[ numai ne=te cuvinte obicinuite ]n multe p[r\i, pe-unde s-afl[rom`nii, mai v`rtos ]n Ardeal, doar[ ca s[ le scape de pierire, c[ci acumpu\in foarte =i numai ]ntre \[rani le vorbesc. Precum este =i acest cuv`ntlиla, care trebue bine a s[ os[bi de c[tr[ alt asemene cuv`nt lйle. }n Ardeal,spre p[r\ile |[rii Ha\egului, au copii \[ranilor, mai v`rtos cei care p[storescvitele, un feliu de c`ntec ce-i zis lиla. }= str`ng grumazii =i s[ scutur[ dintot trupul, =-a=a c`nt[ isbucnind cuvinte tres[rite =i f[c`nd shime ur`te,ru=inoase =i din gur[ c`nt`nd lucruri de ru=ine =i adev[rat satirice=ti. De-aco[lo] s[ zice de ob=te de oarecare ce nu lucreaz[ nimic, c[ bate lиla. M. P.

69

70

71

72

33

P[n’ la craiu Jundadel pe careLipsi de tron Cinghi=han cal mare. 1

Fost-au de c`nd lumea st[-]m picioareMulte neamuri sl[vite-odinioar[,

Viteze =-altor poruncitoare,A c[ror nepo\i acum de-ocar[

Sunt la noi; =i noi l-al\ii-om fi doar[,De nu vom b[ga sam[ de \ar[.

Ian’ c[uta\i la \ig[nescul soiuCumu-i ast[zi de-ovilit, cum el

De c[tr[ to\i s[-]mpinge-]n gunoiu;Dar[ c`nd tr[ia craiu Jundadel

+i st[p`nea-]n India bogat[,Vi\a lor era mult luminat[.

A lor preste to\i nalt ]mp[ratS[ numea-]n ferman a lunii frate

+i-a soarelui fiiu pre luminat; 2

Iar’ lui s[-]nchina nenum[rateNoroade, \[ri, crai =i mari ostroave.Aceste nu-s de=erte voroave!

1Cinghi=hбn este numele unui mare han a mongolilor, pe care al\ii nu-mesc Ghenghi=cбn, =i care au pustiit toat[ Asia =i au pr[dat toate \[rile]ncep`nd de la marginile H`nii p[n[ la India. Adev[rat c[ el pr[dind au]ntrat ]n India, dar’, de au domnit atunci ]n India Jundadel, cum zicepoeticul, =i de au purces Parpangel din vi\a aceluia= Jundadel, aceastan-am cetit nic[ieri, afar[ de cronica m[n[stirii de la Cioara, care s[ vede afi foarte p[rt[=itoare \iganilor. }ns[ aceaia-i dovedit lucru, c[ \iganii nu-seghipteni, cum s-au \inut p[n[ acum, dar adev[ra\i indieni, ce s-au doveditprin inglezi, ce negu\[toresc ]n p[r\ile acele =i au aflat c[ limba \ig[neasc[s[ vorbe=te p[n[ acum ]n Siam =i ]n Malabбr.

2Pentru titula crailor Indii, c[ s[ numesc fii soarelui =i fra\ii lunii, nu-ide a s[ mira, c[ci a=a s[ chiema =i s[ chiam[ =i astezi ]mp[ratul Mogolul =ia per=ilor.

73

74

75

34

Parpangel de pe mo= s[ n[scus[Din cea mai frumoas[ \iitoare

A lui Jundadel; a=a s[ dus[Apoi str[lucind raza de soare

P[n’ la d`nsu; =i care nu crede,Caute la el, c[-]n fa\[ i-o vede. 1

Era nalt =i ghizdav la f[ptur[,Bun l[utariu, pre bun c`nt[re\;

La toate faptele cu m[sur[,Iar[ de-inele me=ter ales.

Acest chip era voievodul mareA zl[tarilor merg`nd c[lare.

Iar[ dup[ d`nsul, tot alese+ireaguri din s`ngura lui ceat[

S[ ducea,-]ntr-un r`nd tot c`te =ese,C[ror urma ceailalt[ gloat[

}n pielcu\a goal[-goli=oar[+i scripind de neagr[ ca =-o cioar[.

Cei []ntr]arma\i avea buzduganeDe-aram[ =i ne=te lungi cu\ite,

To\i oameni nal\i =i gro=’ ]n ciolane,Cu p[r ]mburzit, barbe sperlite;

Haine-avea lungi, scurte =- ]nv`rstate,Unii f[r[ m`neci, al\ii rupte-]n spate.

1Lucru minunat zice poetul: care nu crede, s[-i caute ]n fa\[. Dar’ cumva c[uta ]n fa\[ la unul care nu-i mai mult pe fa\a p[m`ntului =i au muritde oarec`te sute de ani ]nainte! Onochef.

a) De bun[ sam[ a=a au aflat scris, iar acea scrisoare au fost f[cut[tr[ind ]nc[ Parpangel. Musofilos.

76

77

78

79

35

}n loc de steag purta ei o cioar[De-argint, cu penele r[=chierate

}ntracel chip, c`t g`ndeai c[ zboar[Plesnind ]n arepi cu-aur suflate.

Mъsic[ f[cea cu dr`mboaie,Zdr`nc[nind clopo\ei de cioбie.

A treia, cu pasuri m[surate,C[ld[rarii mari de stat s[-ivir[;

To\i c[ciula\i, cu barbe-afumate.De t[ria lor lumea s[ mir[,

Taie-]n ar[muri ca =i-]n =indile+i rabd[ foame c`te trii zile.

Arm[tura lor era ciocaneFerecate; to\i erau c[lare.

Dar unde m[ tragi, [o,] B[l[bane,Duc[toriul acestтr, pre tare?

De-asculta \ig[nia de tine,Era de d`nsa cu mult mai bine!...

Ei ]nc[ dup[-al s[u steag urmeaz[,Ce era de-aram[-o tipsioar[

Str[lucind ]n toate p[r\i cu raze,Ca =i soarele de prim[var[.

Mar= sufla-]n tr`mbi\[ r[gitoare+’]n loc de dob[, b[tea-]n c[ldare.

A patra venind s[ v[zur[Fierarii cu ale sale baroase,

Arz[tori[i] de c[rbuni =i zgur[.}narma\i era ei [=i] cu coase

Pe ne=te druguri lungi ]ndreptate+i-]n chipul l[ncilor ferecate.

80

81

82

83

84

36

Ducul lor era Dr[ghici cu minte 1

Carele multe veacuri v[zus[+i totu=’ din gur[ nici un dinte

}nc[ p[n[-atuncea nu-i c[zus[;Acum \inea el a =eptea muiere+i totu=’ s[ s`m\ea la putere.

Trei sute de-arma\i num[ra ceata,Pedestrime-aleas[! Fie=care

Mergea voios =i de r[zboiu gata.Purta cu sine =i de v`nzare

Seceri, cu\ite, foarfece, zale+i nu le lipsea numa parale.

Cinghia lor mergea ]naintea,2

Ce era de clopote =i chimvale.Steag era tigaie de pl[cinte

}mpodobit[ ]n jur cu zaleM[runte, de-o\[l =i sclipitoare,Aninat[ pe-o lung[ frigare.

Sosir[-apoi ]n =ireaguri groaseLingurarii cu s[curi pe spate,

To\i bine-]mbr[ca\i, cu barbe rase,De-a br`uri purt`nd ne=te b[rzi late

Ce toate soiuri de lemne taie,Arme pre bune =i de b[taie.

Pova\a lor =i vrednicul judeEra iubitoriul de dreptate

1Ducul, adec[ duc[toriu sau pova\[. Aici s[ vede poeticu a imita preOmer c`nd scrie de b[tr`nul Nistor.

2Adec[ musica.

85

86

87

88

89

37

Neagul ce numai de-o parte-aude. 1

+i-i cel mai bun me=ter de covate,De scafe, cauce, linguri, t[iere,H`mbare, r[vбre =i cuiere.

Horiul lor ]n fluiere =i tri=te 2

C`nta, lin toc[nind pe-o covat[,C`t putea s`m\irile s[ mi=te

Fie=cui. Iar[ de steag, o lopat[Prelung[-avea =i cu d[sc[lieF[cut[ de maistor Pintilie.

Dar’ cine-m va spune cum s[ cadeCeata sl[vit[ care-acum vine!

Mus[ =-Apolloane, dr[gu\ bade, 3

+opte=te-mi vorbe =i graiuri line,C[ f[r[ de-a ta dulce-]nsuflarePoetul haz =i priin\[ n-are.

Ace=ti>a< era (pre limba curat[Gr[ind) aurari, cea mai aleas[ 4,

Ordine din \ig[nia toat[.Acestтr’ nici de vod[ le pas[,

C`nd ploao la mun\i =i pot s[ speleAurul din ap[, prin v[lcele.

1Oarecum nu s[ love=te!... Zice c[ Neagul au fost iubitoriu de dreptate=i apoi zice c[ n-auzeiea numai de-o parte. Deac[ asculta el numa pe o parte,vai de judecata lui! M`ndril[.

a) Ei! Deac[ nu auziea de o parte, atuncea dar trebuiea s[-i vorbeasc[de cea parte de care auziea... Onochefalos.

2Trebuie a lua sama c[ cuv`ntul acesta, horiu, aici s[ pune ]n aceaia=’noim[, ]n care la latini s[ zice horus, adec[ ceata c`nt[re\ilor. M. P.

3Apolloane. Poeticul chiam[ pe Apollon ]ntru ajutoriu, care era zieul musiciila elini =i ]nv[\[toriul muselor... f[c`nd dup[ obiceaiul poe\ilor l[tine=ti. M. P.

4Aurariu. Cuv`nt adev[rat rom[nesc; adec[ s[ numesc a=a cei care spal[aurul. Pe une locuri s[ zic b[ia=i, de la baie, adec[ aur[rie, unde s[ sap[ dinp[m`nt aurul. M. P.

90

91

92

38

Avea la dreapta suli\e lunge+i ne=te s[bii de-a st`nga scurte.

Care =tia cum suli\a-]mpunge,Cum de sabie trupul amurte,

Acela trebuia s[-aib[ fric[+i groaz[ de-ast[ ceat[ voinic[.

Steagul o suli\[ era, toat[De-aur, cu codor`=te v[psit[

+i cu fluturi de-argint ]nvr`stat[.Iar’ orhestra, bine r`nduit[, 1

C`nta mar= ]n diple =-al[ъteB[t`nd ]n dobe-anume f[cute.

Iar[ pe d`n=ii cu fal[ duceTandaler inimosul, de care

Nu cuteza nime s[ s[-apuce,A=a era de harnic =i tare.

Spun c[ nu cuno=tea nici o spaim[,C[-ar fi fost cu dracul unii-l defaim[. 2

Pe-urm[-]n r`nduri groase, ne]nchieiateMergea l[ie\ii, gole\ii droaie, 3

1Orhestr[ va s[ zic[ horiul de musicбri cu tot feliu de music[.2Este o vechie ]ntru norod credere de=art[ cumc[ unii oameni au leg[tur[ cu

dracu, pe care ]l poart[ cu sine, =i acela le d[ putere =.c.d. }ntr’ aceast[ noim[trebuie s[ s[ ]n\[leag[ =i ce zice aici autoriul pentru Tandaler; ]ns[ adauge =i elcumc[ numa unii a=a-l defaim[, adec[ pisma=ii. }n urm[ trebuie a lua sama c[cuv`ntul defaim[ s[ ]n\[lege ca =i clevete=te, iar’ nu ]ntralt[ noim[. M. P.

3L[ie\i s[ zic de la laie, adec[ cea mai de pe urm[ adun[tur[ a norodu-lui. |iganii l[ie\i pe une locuri ast[zi s[ zic cei care n-au loc st[t[toriu, ci]mbl[ pribegind dintr-o \ar[ ]ntr-alta. A=ijdere =i gole\ii s[ zic de la gol[tate,fiind ei mai detot goli, mai v`rtos copii =i copilele lor. Ace=te =i acum suntcei mai urgisi\i dintre to\i, c[ci nu au nice un me=te=ug, ci tr[iesc cucer=itul =i furatul. Droaie ]nc[ este un cuv`nt doar[ la mul\i necunoscut,care ]nsemneaz[ o gr[mad[ ner`nduit[, adec[ s[ zice ]n vorba de ob=temergea cu droaia, s[ ]n\[lege ]n gr[mezi. M. P.

93

94

95

96

39

M`nc[tori z[darnici de bucate,}narma\i cu m[ciuci =i cu maie;

Muierile cu prunci mici ]n spate,De tot goale sau de jum[tate.

Corcodиl pe d`n=i avea porunc[S[ pov[\uiasc[-]n r`nduial[,

Corcodel care cu bobi arunc[+i cu vr[jituri oameni ]n=al[.

Ori cine ce va fura el =tie,Spuindu-i dracu din r[sp`ntie.

Iar[ steagul era, dup[ careS[ ducea gloata de mort[ciune

+i de toate st`rvuri m`nc[toareO tearf[-aninat[ pe-o pr[jin[.

Mar=ul sun[-]n cornuri mug[toare,To\i lol[indu-s[-]n gura mare.

Dup[ ce to\i ]n giur s-a=ezar[R`nduindu-s[ ca =-o cunun[

L[ud[ principiul adevar[ 1

Ascultarea lor =i voia bun[;Apoi tare le dete porunc[Spre-Inimoasa-]ndat[ s[ s[ duc[. 2

1Principul. S[ afl[ =i ]n limba noastr[ ]ntrebuin\at de c[tr[ mai mul\ial\ii ]nv[\a\i, ]n deos[bite c[r\i. M. P.

2Adec[ \iganii s[ duc de la Fl[m`nda (unde acum dob`ndir[ bucate) c[tr[Inimoasa, adec[ la b[taie!... }n\[leg acum ]nc[trт merge alegoria! M`ndril[.

a) Dar’ cum s-au putut ]nt`mpla ca Vlad Vod[ s[-i m`ie la Inimoasa?Ce va s[ zic[ aceasta? C. Onochefalos.

b) Dar bine, vere, nu =ti tu c[ s-afl[ satul acela =i astezi ]n |ara Mun-teneasc[? C. Idiotiseanul.

97

98

99

40

Toate ce p[n[-acum s[ c`ntar[,}ntr-o vechie foarte pergamin[

S-afl[,-]n m[n[stirea de la Cioara,+i pot avea credin\[ deplin[,

Fiind c[ s[ cetesc =i-]n h`r\oagaDin m[n[stirea de la Z[noaga.

Cartea din Cioara nu spune-aiceMai multe, iar cea din Z[noag[

Mai adauge-]nc[ (prin un “s[ zice”)+-o voroav[-a lui Vlad-Vod[-]ntreag[,

Care el cu cea t`mplare zis[,Iac[t-o, precum o g[sii scris[:

“Viteaz[ eghiptean[ r[m[=i\[!De faraoni vi\[ str[lucit[,

Din vechi iroi t`n[r[ ml[di\[!O, m`ndr[ \ig[nie cernit[,

Ascult[, ca s[ \ii bine-aminteToate-a m[rii-mele cuvinte.

Iac[ \-am dat p[m`nturi =-olate,}mp[r\itu-\-am arme voinice

Precum =i tot feliul de bucate,Vr`nd ca odat[ s[ s[ r[dice

+i neamul t[u dintru mi=elie,De r`sul altor s[ nu mai fie!

Pentru c[ de-acum ca =i \[raniiCeialal\i ]n m`ndra Muntenie

Ve\i fi socoti\i =i voi \iganii,Dac[ ve\i ar[ta h[rnicie,

100

101

103*

104

105

* Numerotarea gre=it[ de aici, ca =i din alte locuri, se datore=te autoru-lui (n. ed.)

41

Ap[r`nd \ara cum s[ cuvineDe turci sau alte limbe str[ine!... 1

}ntre B[rb[te=ti =-]ntre-InimoasaEste-un sat, care Sp[teni s[ chiam[. 2

Acolo va fi nesp[rioasaTab[ra voastr[, b[g`nd de sam[

De-a face [toate]* c`te domneasc[M[ria-mea va s[-i porunceasc[.”

Atunci, ]ntr-o gur[ gloata zis[:“Mul\[mim foarte m[rii-tale,

Mai v`rtos pentru m[laiu =i clis[.Ian’ vie-acum d[ h[i cu cealmale!

S[ dee p[-a noastr[ \ig[nie,I-om s[tura noi d[ b[t[lie.”

Iar’ apuc`nd Gogoman voroava,“Luminate doamne!-}n \ara toat[

1Acum, vere Idiotisene, o b[gar[m to\i ]n teac[!... Iac[ c[ spune poe-ticul c[ toate ce-au c`ntat el p[n[ acum, a=a le-au aflat ]n scrisori vechi; =ice avem s[ zicem mai ]ncolу! Chir Onochefalos.

a) Mai sus au zis poeticul c[ \iganii-s din India, =i aici zice c[ sunt vi\[eghiptean[ =i faraoneasc[; s[ ]mprotive=te una cu alta. P[rintele Filologos.

b) Trebuie a =ti c[ aici gr[ie=te Vlad Vod[ =i precum g`ndea el =i dup[socoteala de ob=te de atunci, iar’ mai sus au gr[it poeticul din sine =i dup[adev[rata cuno=tin\[ de acum. Deci nu e nice o ]mprotiveal[. C. Simpli\ian.

2Eu tot am ascultat p[n[ aici. M[car c[ multe vedeam ]mprotivacrez[m`ntului omenesc, totu= m[ ]ndoieam, dar acum v[d c[ omul acesta,adec[ poeticul, b`rfe=te =i ne spune ne=te pozne. C[ci cum poate s[ fie caVlad Vod[ anume s[ fie c[utat aceste locuri, adec[ s[ puie pe \igani laSp[teni, ]ntr[ B[rb[te=ti =i ]ntre Inimoasa? Aceste sunt cuvinte ]ntradinsc[utate, ca s[ arate doar[ cumc[ \iganii, de nu vor fi b[rba\i =i inimo=i, vorlua b[taie pe spate. Idiotiseanul.

a) Ba nu a=a, vere! c[ci deac[ le-au aflat el a=a ]n scrisorile de la Cioara =ide la Z[noaga, trebue s[ fie adev[rate cele ce zice =i n-ai ce mai zice. Onoch.

* }ntre paranteze drepte se cuprind cuvintele sau silabele ]mprumutate,pentru corectare, din prima variant[ a textului (n. ed.).

106

107

108

42

(Zis[) =tim c[ \-au r[zb[tut slava+i nu este cineva s[ poat[

C[lca porunca m[rii-tale,Ba [nici] pe dreptate s[ te-]n=ale.

Dar (s[ ier\i m[ria-ta!) s[ ziceC[-ar hi d[ t`lhari c[ile pline.

Noi n-am vrea s[-avem cu d`n=ii price,Ci-am tr[i cu toat[ lumea [bine]!

Deci ne temem s[ nu ne-asupreasc[Cumva p[ drum laia t`lh[reasc[!...

Rug[m dar p[ m[ria-sa foarteCa s[ ne deie p[ drum vo paz[,

Ori o=teni ce n-au fric[ de moarteSau =i haiduci cu groaznice-obraz[,

Ca la primejdie s[ ne-ajute;D[-ar hi m[car numa doao sute!” 1

La aceast[ cerere minunat[Vlad z`mbind zis[: “N-ave\i team[!

Orice laie t`lh[reasc[-armat[S[ deie pe voi; numa lua\i sam[

S[ n-ar[ta\i c[ cum v-ar fi fric[+i-\i vedea c[ nu v[-o face nimic[“.

Aceste zic`nd vod[ purceas[L[s`nd pe \igani porni\i ]n cale

De la Fl[m`nda c[tr’ Inimoasa,Dup[ porunca m[rii-sale.

1Cu adev[rat vrednic[ cerere de un gogoman!... Eu cred c[ de la acestGogoman s-au luat pe unele locuri, de zic n[t[r[ilor gogomani... }ns[ oricums[ fie, ori poeticul nostru, ori izvoditorul cel dint`i, de la care au luat aceast[poveste, au vrut de bun[ sam[ s[ =uguiasc[ ]n bajocura \iganilor. C. Simpl.

109

110

111

112

43

P[n[-aici cartea Z[noaghei spuneCe-]n alte cronici nu s[ pune;

Iar[ cele ce de-acum urmeaz[,}ntr-un chip s-afl[-]n c[r\ile toate,

+i fie=’care poate s[ creaz[Cestor ]nt`mpl[ri adev[rate

Ce s[ vor spune de-acum nainte,De nu cumva toat[ cartea minte. 1

S F ~ R + I T

1Fiindc[ v[d c[ mul\i cu multe feliuri de critice s-au sculat pe poeticulnostru, am socotit s[ spuiu aici, ]n scurt, tot scoposul autoriului =i s[ ar[tce feliu de izvoditur[ este aceasta.

}ntii trebue a lua aminte c[ poeticul, care-i unul din prietenii miei, auvrut s[ aduc[ ]n limba noastr[ un feliu de poesie noao, precum s[ afl[ laitalieni =i la alte neamuri; =i fiindc[ la noi p[n[ acum pu\in au fost obici-nuite alte stihuri afar[ de cele de ob=te, ce le numim vier=uri =i s’au obici-nuit la c`ntece de doru lelii =i de frunz[ verde =i ca de aceste.

Latinii =i elinii ]nc[ au avut c`nt[ri de acel feliu \[r[ne=ti, precum autoate neamurile =’acum dar[ acest (feliu) de ver=uri sunt pentru gloata deob=te. }ns[ [elinii] =i latinii au avut =i alt feliu de stihuri, obicinuitenumai de cei ]nv[\a\i =i la c`nt[rile cu care s[ povestea faptele eroilor =i avitejilor, sau la imni alc[tui\i spre lauda zieilor 1, precum s[ pot vedea laOmer =i la Virghil. Deci autoriul acestui poemation au socotit s[ fac[ ocerc[tur[ =i s[ alc[tuiasc[ ]n limba noastr[, ceva cu un feliu de stihurinoao. Dar’ n-au cutezat a face un poem[ eroic, sau s[ c`nte faptele vreunuiviteaz izb`nditoriu, c[ci limba noastr[ ]nc[ nu-i de ajuns lucrat[ =i dreas[

1Vreme ar fi s[ ]ncepem odat[ a ne cunoa=te limba =i a vorbi cum s[ cuvine.Cuv`ntul acesta, Dumnezieu, este ]mbinat din doao cuvinte adec[ domnu =i zieu,ca c`nd ai zice domnu zieu. Deci acea ce au zis latinii deus, noi rom`nii trebue s[zicem zieu =i ce zic ei dominus deus, noi zicem dumnezieu. Acum dar’ preadev[ratul zieu noi bine numim dumnezieu, pentru ca s[-l os[bim de to\i al\iiziei a p[g`nilor. }ns[ r[u foarte au obicinuit t[lmacii c[r\ilor beserice=ti, a numiziei p[g`nilor bozi, cu cuv`nt ]mprumutat de la sloveni, av`nd numele str[mo=esczieu. Mai bine au nimerit unii zic`ndu-le z`ni, precum Dosifei la Vie\ile Sfin\ilor.Aceaia= are s[ \ie =i pentru zicau[ sau zica de parte muiereasc[ cu mult maiv`rtos, c[ci la noi cre=tinii nu sunt dumneziele sau dumnez[oaie.

113

44

1R`tm[. L[tine=te ritmus, s[ zic viersurile ce s[ f`r=esc asemene, precum:ele, mele etc., precum: o! var[ frumoas[, vreme m`ng[ioas[ etc.

spre acel feliu de izvodituri. Drept acea au ales un feliu de izvodire de =ag[,unde nu trebuiesc at`ta ]n[l\ate g`nduri =i cuvinte alese. +i fiindc[ limbait[lieneasc[ este mai aproape ]ntru toate de a noastr[, au luat forma destihuri de la italieni, ]ns[ cu oarecare mut[ri. Adec[, ]n loc de opt stihurila o strof[, el a pus numa =ese; =i ]n loc de =ese m[suri (metruri) numaicinci sau c`te ]nc[p pe o m`n[. }ns[ nu dup[ metrul latinesc, dup[ silabascurt[ =i lung[ num[r`nd, ci numa dup[ silabe, num[r`nd la un metru doaosilabe. Fiindc[ dintru toate neamurile acum vie\uitoare, nice una nu facestihuri dup[ metrul elinilor sau al latinilor, ci numai dup[ r`tm[ 1 sauasemene f`r=ire sau termin[ciune a cuv`ntului, precum s[ vede din toat[aceast[ lucrare. Nu s[ poate zice c[ au ie=it r[u cugetul autorului, dar’totu=’ s[ vede neajungerea limbii ]n ritme, neav`nd at`te feliuri de r`tmeca italienii. Deci ar fi dorit s[ s[ fac[ o cercare cu alt feliu de metru, dup[obiceaiul elinilor =i a latinilor. }ntru alte poeticul, dup[ regulile poetice=ti,au ]ntr[buin\at mаhine, adec[ precum elinii =i latinii pre zieii s[i =i zieu[lesau z`nele =i nimfele sale au ]ntrebuin\at, a=a el, dup[ credin\a de ob=te deacum, pre ]ngeri =i dimoni.

45

ARGUMENTUL

|iganii trimit la Vlad solie,S[ le scurte cale delungat[.

Dar’, ]ntracea, cum pe d[sc[lieTrebuie=te-a s[-arma =-a s[ bate

Sf[tuiesc. Pe Romica r[pe=teCel r[u, iar Parpangel pribege=te.

Grija \iganilor cea mai mareAcum r[z[ma toat[-]n bucate,

A r[m`nea-]napoi fie=careS[ s`lea, l`ng[ cele-]nc[rcate

Carr[ cu m`nc[ri, iar la-]mp[r\al[Era mult[ sfad[ =i c`rteal[.

Dar’ =-alt[ nevoie le sta-]n cale,C[ci pe nem`ncat nu putea merge,

Z`c`nd c[ l-e grea\[ cu r`nze goaleS[ trapede-at`ta =i s-alerge!...

C`nd era s[tui, punea pricin[C[ le-ar fi r[u =i f[cea hodin[. 1

A=a f[c`nd, abea c`te-o mill[C[l[torea pe zi, p[n’ ce-odat[

Bunul Dr[ghici chem[ pe Ciuril[(Era-]ntr-o zi pe-hodin[-a=ezat[):

C~NTECUL AL II-lea

1Hodin[, adec[ cum zic al\ii popas.

1

2

3

46

“Pas[! (gr[i) strig[ s[ s[-aduneVуievozii =i fe\ele b[tr`ne,

C[ bune lucruri eu am =i multeDe-a le zice-]n pu\ine cuvinte,

Dac[-or voi doar[ s[ m[-asculte;+i m-or asculta, de au minte!...”

Ciuril[-]ndat[ mears[ de-acia+i strig[-]ntru toat[ \ig[nia:

“Tot omul s-aud[ =i s[ =tie!...C[ mo=ul Dr[ghici s[ strig m[ m`n[,

Ca tot ]ns’ la cortul lui s[ vie,Din cei ce-s d[ v`rst[ mai b[tr`n[,

C[ci premulte are s[ v[ zic[,Dar’ veni\i, cur`nd, f...l ]n tic[“. 1

Cum s-auzi aceasta-]n \ig[nie,La b[tr`nul Dr[ghici iaca vine

+i s[-adun[ murga boierieCu fe\ele cele mai b[tr`ne.

Iar’ dup[ ce to\i ]n giur st[tur[,}ntracesta chip mo=neagul ur[:

1Stihul acesta nu-i ]ntreg; eu ]nsu=’ am cercat la izvodul, dar’ n-am aflatalt[ f[r[, ]n loc de doao silabe, numa doao slove, f =i l, =i ]ntre acele, doaopunturi. }ns[ stihul, de s[ va ceti cum zace, nu are nice un ]n\[les, c[ci ce vas[ zic[: veni\i curund... ]n piic[? Trebuie dar s[ fie fost acтlo, un cuv`nt careau legat aceste doao cuvinte. Cu adev[rat c[ s[ vede acolo o r[sur[, dar’ cums-ar putea ]mplini, aceasta este ]ntrebarea. S-afl[ la izvod de-o parte, lamargine, ]nsemnat de ]n\[leptul p[rintele T[l[l[u, adec[ c[ lui i s[ pare c[acolo, de bun[ sam[, au fost cuv`nt prost =i de ru=ine, care cetindu-l doar[vreun evlavnic p[rinte c[lug[r l-au =ters, ca s[ nu fie cuiva de scбndal[. Iardup[ lung[ batere de cap =i desput[ciune, ]ncheie ]ntr-acest chip: “S-arat[dar’ l[murat c[ n-au putut fi alt cuv`nt, numai cel prost \[r[nesc futu-l, dinpricina c[ cetind stihul cu acest cuv`nt, are ]n\[lesul ]ntreg. Apoi arat[vederat =i slovele ce-s denainte, f, =i denapoi, l, care nu s[ lovesc cu altcuv`nt”. P. Filologos.

4

5

6

47

“Voi, b[rba\i buni! =i-oameni de-omenie!...D[ mult am vrut s[ v[-aduc aminte

D[ hele ce-]mbl[ p`n cuget mie.Ori cum lucrurile s[ v[-alinte,

Totu=’ pare c[-ar hi mai cu trab[S[ c[l[torim noi mai d[grab[...

C[ dac[-\i ]mbla durmind p[ caleCum voi a\i f[cut-o p[n’ aice;

Nu-]mplini\i voia m[rii-sale.D[ci caut[-a v[ teme d[ cerbice!

+i vai noao! de cumva-ar ]n\[legeVod[ c[ voi durmi\i zile-]ntrege!”

Atunci Ghiolban c[ld[rariu-]ncepe(Nec[ut`nd c[ Dr[ghici nu g[tas[

Cu zisul): “To\i carii vreu s[ crepeD[ c[ldur[, gr[beasc[, nu-mi pas[;

Dar’ eu n-oi merge d[-a n[du=ita, 1

De-ar mai hi Vlad Vod[ p[ at`ta 2.

Dar, d[ vre\i a face cum voi spune,S[ =ti\i c[ vom nimeri [mai] bine.

S-ar[t[m adec[ ]n plec[ciuneDomnii, ca s[ nu ne [mai] m`ne

De-acum a=a departe =i iute,Sau ]ncai drumul s[ ne mai scurte.

S[ trimeat[ vod[ pe-un vechilCare s[-a=eze ca s[ nu hie

P[n[ la Sp[teni mai mult de-un mil;

1De-a n[du=ita, adec[ n[du=indu-m[. S[ zice de ob=te ]ntracest chip, =idespre alte lucruri, precum: de-a rupta, de-a omu de omenie, adec[ ca =-unom de omenie. M. P.

2De ar mai fi pe-at`ta, adec[ de ar mai fi de doao ori precum esteputernic =i temut! M. P.

7

8

9

10

11

48

Apoi s[ ne deie slobozieD[-a face trii hodini c`te-odat[!...”Aici voroava lui fu curmat[,

C[ci Avel striga din gura toat[:“Ah[sta m-i sfat, ahasta-i minte!...”

De-aci toat[ mul\imea-adunat[L[ud[ sfat =i vorbele sfinte,

+i cu to\ii-]mpreun[-a=ezar[Solii s[ porneasc[ p[n[-]n sar[.

L`ng[-acele ei mai hot[r`r[,Dup[-a lui Dr[ghici bun[ p[rere,

}ntracea s[ mearg[ c`te-o \`r[,Dar’, ca s[ poat[ mai cu pl[cere

C[l[tori \iganele gloate,Au pus ]n frunte s[ mearg[ bucate!

Socotind b[tr`nii-]n\elep\e=teCumc[ gloata s`lit[ de foame

Va c[uta s[ mearg[ b[rb[te=te, 1

1Trebue aici s[ fac cetitoriului o aducere aminte, adec[ c[ acest poema-tion s-au scris cu ortografie noao. Autorul socotind c[ slovele care le trebuin\[mnoi rom`nii, sunt aflate =i hot[r`te pentru limba sloveneasc[, dintru caremulte s[ afl[ netrebnice la limba noastr[, au aruncat multe afar[, precum k�,", þ, w, q, <, m =i fiindc[ g este de doao feliuri, au luat un e latinesc, ]n locde g, =i din g cu ac\ent (ì) au f[cut e. Apoi ]n loc de <, pretutindene pune #(ius) cu; }n loc de " pune ïa; ]n loc de þ pune is . Apoi ]n loc de q pune u, =i]n loc de w, iar[= pretutindene pune î. }ns[, cu toate aceste nu s[ afl[ greutatela cetire =i, socotind lucru f[r[ p[rtenire, fie=care va afla c[ toate acele slovepot fi cu adev[rat trebuincioase la limba sloveneasc[, dar[ la a noastr[, sunttocma prisosnice =i netrebnice. C[ci k nu este alt[ f[r[ un e r[dicat =i lung,care s[ poat[ scrie cu un é, cu ac\ent, sau =i cu un g, adec[ eta grecesc ce nueste alta f[r[ e ]ndoit; iar’ unde s[ punea p[n[ acum, ]n urma cuvintelor, k ,autoriu nostru pune ea, pentruc[ a=a pofte=te firea limbii =i regulilegramatice=ti care toate mai pre larg s[ vor ar[ta la gramatic[. M. P.

12

13

14

,

49

Ca fl[m`nd p`ntece s[-= ]ntrame.Ce nu face-un sfat bun c`teodat[!...Fere=te de r[u o \ar[ toat[!...

}ndat[ =i numita soliePurceas[, ce fu din doao fe\e

Cele mai harnice-]n \ig[nie,La cuvinte =i g`nduri iste\e:

Unul G`rdea, cel cu gura str`mb[.Altul G[van, c`nt[re\ ]n dr`mb[.

Iar[ ceaialalt[ b[tr`nime}nc[ mai =ezu la sfat, s-aleag[

Ce-ar fi mai bun pentru \ig[nime+i-]n ce chip trebile s[-=’ direag[,

C[-acum ]= b[gas[-]n cap s[-= fac[Tocmeal[ ]n \ig[nia s[rac[.

B[l[ban voievod acum de-odat[,Vr`nd =i el sfatul bun s[-=’ arete,

A=a gr[i, =ez`nd pe-o covat[:“}mi pare c[ voi pre pe-]ndelete

+i f[r’ nice-o grij[ face\i drum,+i doar[ nice =ti\i de ce? =i cum?

}ns[ eu a=a g`ndii ]n mine,C[ p[n[ vom merge mai d[parte,

Aici s[ ne-arm[m cum s[ cuvine,C[ nu s[ =tie d`n care parte

Vr[jma=ul vine, =-e d[-a s[ temeDoar[-apoi s[ nu ne-ajung[ vreme.

Tr[buie dar ca to\i h[i c[lareNaintea taberii s[ purcead[

Arma\i, c[ut`nd oare d`n careLature turci[i] taie =i prad[;

15

16

17

18

19

50

V[z`nd[u-i] apoi, c`t pot d[ tareS-alerge d`ndu-ne ]n=tiin\are.

Noi atunci cu tab[ra ha groas[,V[z`nd c[ vin asupra d`ncoace,

S[-apuc[m fuga ha s[n[toas[}ncolo =i s[ mйrgem ]n pace

P[n[ c`nd ne vor purta picioare,Numa s[ sc[p[m de la str`mtoare.” 1

R[zvan fierrariul ]nc[ s[ scoal[+i-]ntr-acest chip rostul s[u deschide:

“Bine s[ zice: la fala goal[ 2

Traista-i u=oar[!... Zieu c[-i de-a r`deCum B[l[ban a fugi ne-]nva\[,Dup[ ce ne arm[ cu gura-]ndr[znea\[.

Dar c[[z]! d[ n’avem chief d[ b[taieDece s[ purt[m at`ta [paz[]

Ca doar[ turci[i] s[ nu ne taie?La ce s[-apuc[m arma viteaz[,

C`nd f[r’ arme ca f[r[ povar[Fuga este cu mult mai u=oar[?...

Aici, B[l[bane,-alt[ putereNu este f[r[ sau a te bate

Pentru \ar[, copii =i muiere,Cum =i pentru dragile bucate,

Sau arunc`ndu-\i arme necrunteA fugi gol-goli=or la munte.”

1S[ fac[ toate o=tile a=a, n-ar pieri at`\ea oameni! Vintil[.2}nsemneaz[ c[ poeticu nostru au s`lit s[ bage ]n povestea aceast[ toate

zisele sau proverbele de ob=te ce s[ obicinuesc la \[rani, dintru care e =iacesta: “Fal[ goal[, traist[ u=oar[“, adec[ la mult[ laud[ mai totdeaunas-afl[ mult neadev[r. M. P.

20

21

22

23

51

R[zvan era s[ mai zic[,Dar’ Vlaicu lingurariu ]ncepe

A r`de =i glasul s[u r[dic[:“Eu nice-]ntr-un chip nu pociu precepe

Ce s[-]nv`rte=te voao p`n minte,Ca c`nd a\i avea boal[ herbinte.

Nici veste-i doar’ pe-aproape s[ hieTurci[i], =i iac[-unii c[ s[ gat[

D[ fug[ cu mare vitejie,Iar’ al\ii s[ cocoresc ]ndat[

+i vor s[ taie-]ntr’]n=ii ca-]n clis[G`ndire-ai c[ =i-unii =-al\ii vis[. 1

}n ce chip am venit p[n[-aice,A=a s[ mergem dar’ =i d[-acie,

Iar’ d[ ni s-ar pune doar’ ]n priceCineva p[ drum, cu vr[jm[=ie,

Totd[una-are s[ s[ p[zasc[R[gula noastr[ \ig[neasc[, 2

Adec[ fruntea h[lui mai tareS[ plec[m cu mult[ rug[minte

(De-om vedea c[-]n fug[ nu-i sc[pare).Iar[ c`nd cu n[val[ herbinte

Ar da p[ noi o mai slab[ laie,Atunci s[ st[m =i noi la b[taie.

}ns[ numa c`nd n-ar hi cu putin\[D[-a sc[pa =-a s[-]mp[ca cu buna...

1Vis[, adec[ viseaz[.2R[gul[ s[ zice deob=te, ]nc[ mai bine s[ gr[ie=te rиgul[, cu ac\entul pe

silaba dintii. }n Ardeal, pe unele locuri, prin cuv`ntu acel regщl[, ]n\[legn[rav r[u. +i c`nd zic om cu r[gщl[, ]n\[leg om cu n[rav r[u sau, cum zicmoldovenii, om cu toane.

24

25

26

27

28

52

C[ci, dup[-a mea dreapt[ [socotin\[],Via\a noastr[-i numai una,

Care d[-o pierzi f[r[ trab[-o dat[,Nu-o mai afli, d[-ai da lumea toat[.” 1

“S[ m[ bat[ Dumnezieu, c[ bineO nimeri=i, Vlaice!... (barba sur[

+terg`ndu-=i Gogu zise) Dar’ cineEste-a=a d[ nebun f[r[ m[sur[,

S[ s[ bage-]n foc d[ viu, =i doar[Minte-]ntreag[-av`nd ar vrea s[ moar[!

P[ntru-ahaia nebun e h[l careS[ scoal[ =i d[ r[zboiu s[ gat[

Asupra h[lor d[ preste mare,P[ cari n-au v[zut niceodat[,

Apoi p[-acei ucide =i stric[Cari lui nu i-au f[cut nimic[. 2

D[ci nice eu v[d vreo pricin[Ca s[ ne batem noi ]ntradins

+i s[ ne-ucidem f[r[ d[ vin[;Dar’, fiindc[-odat[-armele-am prins,

S[ le \inem numa d[-o t`mplare,C`nd doar[-alt[ n-am avea sc[pare,

1O, sf`nt adev[r ]n proaste cuvinte ]nv[luit! C[ci dup[ toate legiledumnezie=ti =i fire=ti, nu suntem datori a pune la primejdie via\a, numa ]ncea mai de pe urm[ t`mplare, c`nd ar voi cineva s[ ne lipseasc[ de d`nsa =is[ nu fie alt[ sc[pare f[r[ a o pune la pierire. Adrofilos.

2+i cine va zice c[ \iganii nu au minte fireasc[ istea\[? De bun[ sam[socotind lucru ]n sine cum este, Gogul bine gr[ie=te, c[ci c`nd s[ scorne=ter[zboiu ]ntre cre=tinii de Europa cu turci, s[ t`mpl[ de vine unul din Sibiriasau din Ispania de o parte, =i altul de la Anadтl de alt[ parte, care nu s[ auv[zut niceodat[, =i s[ t`mpin[ la Dun[r[ t[indu-s[ =-omor`ndu-s[ cu cea maiturbat[ m[nie!... Ce-i mai de mirat, neav`nd =i ne=tiind pricina. }ns[ aceastaeste spre pofala veacurilor noastre omenite!... M. P.

29

30

31

53

Ca vr[jma=ului ]ncаi d[ parteS[ ne putem n[scocor]-]ntr`nse

Noi ]nc[ ceva= d[-a noastr[ parte.Dar’ s[ nu-]ntr[m la b[t[i adinse,

C[ci acolo n-ar hi mai mult =ag[,+i-ar pieri doar \ig[nia-]ntreag[.

Numa =-alt[-]nc[ regul[ bun[|ig[neasc[-am s[ v[-aduc aminte:

Ca s[ c[l[torim totd[un[Aproape d[ p[duri, c[ nu minte

Zisa vechie: «fuga-i ru=inoas[,Dar[-i d`n toate mai s[n[toas[!...»

}ntr-ah[st>a< chip, v[z`nd noi d[parteC[ vr[jma=ul vine cu putere,

Apuc`nd tufa, sc[p[m d[ moarte,Iar’ p[ c`mp (dup[ a mea p[rere),

Ca un iepure fuga d[-ai ]ntinde,Totu=i iu\ii gonaci te vor prinde.”

Bratul aurariu =i el atunci 1

+-aduse-aminte de graiu =i zise:“Dar cum?... Voi uitar[\i d[ porunci

+i d[ hele ce Vlad Vod[ scrise?...Socotind c-e\i umbla cum v[ placeD[ capu vostru-]ncolea =i-]ncoace?

Ce au fost, au trecut; acum cioare 2

Nu sunte\i mai mult, ci l[udat[

1Aurariu va s[ zic[ din ceata \iganilor care caut[ =i spal[ aurul din ape. M. P.2De-aici s[ vede c[ =-atunci muntenii bajocorea pe \igani zic`ndu-le

cioar[, cum ]i bajocoresc =i pe aceste vr[mi. }ns[ pare c[ Vlad Vod[ au opritca s[-i nu-i chieme mai mult a=a, c[ci amintere nu ar fi putut zice Bratula=a. P. Filologos.

32

33

34

35

36

54

Oastea lui Vlad, c[ci el d[ m`ncareV[ dete =i v-arm[ d[-ast[ dat[.

D[ci trebue-a ne lua sama bineCa s[ nu p[\im cumva ru=ine.

Iar’ eu v[ zic rupt, ales, ]n fa\[,C[-a=a f[r[ nice-o r`nduial[

Nu putem nici p[n[ deminea\[R[m`nea. Ce duh p[ voi v[-]n=al[!...

C`t e zioa gura nu v[ tace,Dar’ a-]nchieia ceva nu v[ place.

D[ci, dac[ a\i luat armele-odat[Tr[buie-]ntr`nsele-a v[ d[prinde;

C[ci arma nu este voao dat[Ca p[ m[laiu doar>[< s[-o pute\i vinde

Sau s[ t[ia\i numa c[p[\`neD[ curechiu, ci capete p[g`ne.”

Atunci scul`ndu-s[-]n picioareT`n[r Boro=m`ndru lu[ graiul

+i zise: “Fra\ilor! Mie-m’ pareCumc[, d[ n-ar avea ghimpuri scaiul,

N-ar ]mpunge; ghimpul dar[ faceFirea lui cea d`rz[ =i pungace.

Arma la om e[ste] ca \[pu=aLa scaiu; d[-ahaia-armatul arat[Cu-]ndr[zneal[ fiec[rui u=a

+i-e totd[una d[ r[zboi gata;Iar’ acum, ah[l tare s[ \ineCare s[ s`nte-]narmat mai bine.

D[ci dar’ []nt`i] d[-arm[tur[ bun[S[ ne grijim c`t mai d[grab[.

D[ mult un cuget p`n cap ]mi sun[:

37

38

39

40

41

55

Cum s-ar putea face mai cu trab[Ca s[ ne-arm[m cu vreo d[sc[lie?+-aflu a=a c-ar putea s[ fie:

Ca fie=te care dintre noiS[ fie cu totul ferrecat, 1

Adec[-]mbr[cat ]n hierr la r[zboiu,Ca s[ n-aib[ team[ d[ t[iat

Sau pu=cat, nici fric[ d[ moarte,Ci tot viteje=te s[ s[ poarte.

Cu-adev[rat hire-ar =i mai bineS[ ne putem face to\i lega\i,

Ca vitejii d`n zile b[tr`ne,Cari d[ multe ori =i ne arma\i

Afl`ndu-s[-]n mijloc d[ r[zboaieNici un feliu d[ arm[ putea s[-i taie.

Dar hiind c[-ahast[ leg[tur[}n zioa d[-azi nu s[ poat[ face

F[r[ numa prin fermec[tur[,Care-acum d[ mult[ vreme-]ncoace

Nu s-au mai pomenit, pentru-ahast[Vr`nd s[ ne ap[r[m la n[past[,

Nu e-alta-a face f[r’ a ne-ascunde}n hierr, d[ la cap p`n’ ]n picioare.

A=a, cu vr[jma=ul noi oriundeVom sta f[r[ fric[ la str`mtoare,

C[ci, p[n’ el taie-]n hierrul v`rtos,Eu taiu ]n carnea lui =-]n os.

1Fierrecat. Autoriu pretutindine scrie fierr, iar nu fier, c[ a=a s[ cu-vine. +i s-arat[ din num[rul ]nmul\it (plural), c[ a=a trebu s[ s[ scrie,fiindc[ amintrele nu s-ar putea deos[bi de la fiere care este cu totul alt[ceaia. Deci, c`nd s[ vorbe=te mai de multe, fierr[ =i fierr[le trebue s[ s[scrie, dar nu fierele etc. M. P.

42

43

44

45

56

Oastea noastr[ a=a-purure-]ntreag[Va r[m`nea =i nebiruit[.

A=a fac[ cui via\a e drag[,+i va sc[pa d[ moartea ur`t[.

Numai c`t, l`ng[ ahaiaTrebuie =-alta-]n zi d[ b[taie.

Adec[ s[ nu facem cum facAl\ii r[zboiul, numa cu-o m`n[

L[s`nd alantr[ m`n[ d[ brac 1

Ci dup[-or`nduial[ mai bun[Tr[buie cu am`ndoao d[-odat[|ig[nimea noastr[ s[ s[ bat[.

P[ntru-ahasta-dar’, tot ]nsul s-aib[O sabie bun[-]n m`na dreapt[,

Iar’ ]n st`nga-o suli\[ cu trab[,Ca sosind cu vr[jma=ul la fapt[,

Cu suli\a s[-]mpung[, s-oboar[,Cu sabia s[ taie, s-omoar[,

Apoi =i s-aib[ fie=te careUn la\ d[ fune pe l`ng[ s`ne,

Ca, c`nd s-ar ost[ni foarte tare,S[-l arunce-]ntre-o=tile str[ine,

+i-apuc`nd pe-unul s[-l t`rnosasc[P[n[ la tab[ra \ig[neasc[. 2

1Adec[, ca netrebnic[.2Ce spus[ mai sus Boro=m`ndru pentru leg[tur[, aceasta au fost o de=art[

crez[torie a oamenilor pro=ti, =i doar’ este =-acum; care este ]mpotriva firii.Dar’ ce zice de ]mbr[cat ]n fierr, de o parte n-ar fi lucru r[u, ]ns[ este lucrucare mai mult ar strica la r[zboiu, dec`t ar ajuta, c[ci oamenii a=a ]mbr[ca\inice s-ar putea cl[ti din loc. Apoi sunt s-altele care mustr[ de=ert[ciuneaacestui feliu de arm[tur[. }ns[, ]nc`t pentru la\uri, am cetit la Erodot c[ ]noastea care scul[ Xers, ]mp[ratul Persii, asupra grecilor, s[ afla ne=teoameni p[dure\i care purta cu sine acest feliu de la\uri. Cocon Erudi\ian.

46

47

48

49

57

Cum v[ place dar a mea p[rere+i d[-ave\i ei ]mprotiv[-a zice?...”

Dragomir atunci ar[t[ vrereDe-a gr[i doar[ ceva de price,

+i s[ gr[iasc[ gura-=i deschis[,Dar’ apoi iar[ t[cu =i r`s[.

Dar’ iac[ Dondul cu fruntea lat[,Dondul lingurariu, =i el zis[

(Barb[ netez`ndu-=i afumat[):“Boro=m`ndru taie-]n turci ca-]n clis[,

Ba t`rnosi pe unul =-acas[Cu arm[tura sa ha frumoas[!...

Fra\ilor, sfatul ah[l =i toateCe vorbi\i voi n-ajung o zal[.

Ce ni-s d[ folos at`te ]narmate!...Eu =tiu o mai bun[ r`nduial[,

Dup[ care noi p[ d[sc[liePutem s[ facem =i b[t[lie

Adec[,-]mprejur d[ \ig[nieS[ ne s[p[m ne=te gropi afunde,

Ca venind turcii cu r[pezieS[ caz[-]n iele =i s[ s[-afunde

Unul dup[-alaltul, to\i gr[mad[,Ca =i lupii ce merg dup[ prad[.

Gropile s[ hie-acoperiteCu frunzare, paie =i nuiele,

Numad[c`t s[ caz[-obor`te,C`nd ar c[lca cineva p[ ele.

50

51

52

53

54

58

+i v[-]ncredin\[z, d[ bun[ sam[,C[ n’om avea-]n \ig[nie team[.” 1

Atuncea =i Tandaler s[ scoal[Gr[ind: “+-asta tu chiemi b[t[lie,

Dondule, c`nd tu =ez`nd ]n poal[La muiere, vr[jma=ul s[-\i vie

Orbi=’, c[z`nd ]n gropile tale?Ce mai bulguiri! Ce mai t`ndale!”

}ns[ c`nd era sfatul cel mai mare,Iac[ Z[gan ursariul alearg[

}ntr-un suflet la neagr[-adunare,Ce era pe o =и=tin[ larg[,

+i sos`nd abea putu s[ zic[:“Vaileo! vaileo, c[ nu =ti\i nimica!”...

Obosit cu fa\a sp[im`ntat[,Abea r[sufl`nd, gura c[scas[

S[ spuie t`mplarea-]nfrico=at[,Dar[-]n g`tlej =-atunci ]i r[mas[

Cuv`nt, =i-abea c`t zise: ”Romica!...Au, vaileo! c[ voi nu =ti\i nimica!...

}ntracea c[ut`nd gloata murgie 2

Sta cu gura de-o palm[ c[scat[,Ne=tiind ce feliu de mi=elie

De-a le mai spune-ursariul s[ gat[, 3

1+’aceasta ]m pare c[ am cetit la scriptorii bizantine=ti. Adec[ av`ndper=ii cu hunii sau t[tarii b[t[lie, t[tarii a=i=dere au f[cut asemene gropi,iar[ c[l[rimea persian[ repezit[, gonind pe t[tari, au dat ]ntru acele gropi=i s-au pr[p[dit. Unde ]mp[ratul per=ilor au pierdut o m[rgea nestemat[c[ria asemene p[n[ atunci =i de atunci ]ncoace n-au fost. C. Erudi\ian.

2Murgiu este adiectiv[ de la murg, ca cum de la negru s[ zice negriu, [. M. P.3Nu s[ =tie pentru ce nume=te poetul pe Z[gan ursariu, c[ci ]ntr[ cetele

cele mai sus pomenite nu s[ afl[ ceata ursarilor! Dubitбn\ius.a)A=a au aflat scris ]n cronica de la Cioara. Onoch.

55

56

57

58

59

P[n’ ce-]n urm[-apuc`nd r[suflareA=a spus[ jelnica t`mplare:

“Oh! (strig[ el) voi nu =ti\i nimica,Ce t`mplare v-oi spune jeloas[!...

Vбileт c[ vi s’au r[pit RomicaLui Goleman, Romica frumoas[!”

Asta-auzind, ca =i mu\i st[tur[,Sp`nzur`nd dintr’ a lui Z[gan gur[.

Cei mai mul\i dup[-acea s[ scular[+i-adunarea era s[ s[ sparg[,

C`nd sume\ul Tandaler ]n poar[S[ puse zic`nd: “L[sa\i s[ mearg[

P[ h[i c[ror d[ d`nsa le pas[,Ce-avem noi cu Romica frumoas[?

Fugit-a hi, doar cine =tieCu ce feliu d[ flec[u, p[ntru care 1

Dor va fi s`m\ind =i libovie,Dar noao pentru-o fat[ fugare

Nu s[ cade-a l[sa lucru-n doao,A=a gr[ie=te Tandaler voao!...”

“Ba latr[ Tandaler ca =-un c`ne”(T`n[r Parpangel atunce zis[).

“Un fleac =-om d[ nimic el r[m`ne 2

P[n[ va dovedi cele zise.”Aceste zic`nd, cu buzduganulAmenin\[ m[nios \iganul.

1Fiindc[ cuv`ntu flec[u nu este obicinuit ]n toate dialecturile rom[ne=ti,am socotit a-l t[lm[ci pentru cei care doar[ nu l-or ]n\[lege. Flec[u s[ zicepe une locuri ca =i pe alte z[bl[u, cot`ng =. a.

2Un fleac s[ zice pe une locuri, ca =i cum ai zice netrebnic =i de nice otreab[. Un fleac de om la noim[ s[ as[meneaz[ cu zisa l[tineasc[ flтc\ihomo sau nihili homo. M. P.

59

60

61

62

60

Iar[ m`ndrul aurariu mult stete}n cump[n[, ce-ar avea s[ fac[:

Ori s[-i r[spunz[, sau s[-i areteCu fapta, dec`t prin vorb[ sac[,

Zl[tariului, c[ n-are dreptate,}ns[-]l apuc[ Bratul de spate.

Acesta cu mul\i al\ii l-oprir[De nu putu la cela p[trunde,

Dar’ nice lui Parpangel sl[bir[ 1

Coardele v[z`nd c[ nu-i r[spundeVr[jma=ul, ci spre d`nsul alearg[Chibzuind tocma capul s[-i sparg[.

+-]i f[cea capul tot buc[\eleCu greu buzduganul s[u de-aram[,

De nu-l sprijineai tu, Viorele,Care bine b[gase=i de sam[

C[ Parpangel s[ gat[ s[ deie+i-l opri= \in`ndu-l de minteie. 2

Apoi mai mul\i de-o parte =-alalt[Mestec`ndu-s[-abea-i desp[r\ir[,

C[, de nu, doar[ s`ngele balt[Curgea =-unul pe-alt f[cea tot \irr[ 3,

}ns[ m[car c[-os[bi\i st[tur[,A sudui nu-]nceta din gur[.

1Nu-i sl[bir[ coardele, iar[= o proverbie de ob=te sau vulgбre, =i va s[zic[ ea: ]nc[ de a sa parte s[ \inu tare =i nu muiи. M. P.

2Minteie, sau mai bine mintie, s[ zice ]ntrunele dialecturi rom[ne=tihaina cea deasupra, sau acea ce zic al\ii hlбmid[. M. P.

2|`rr[, ]nc`t =tiu, s[ obicinuie=te numai la norodul ardelenesc, doar[de la l[tinescul \мrrus, ]ncre\itur[; iar’ poeticul, de bun[ sam[, l-au puspentru ritm[, urm`nd lui Omer, care la poesia sa au trebuin\at cuvinte dintoate dialecturile f[r[ os[bire. }ns[ \мr[ va s[ zic[ o buca\ea de oareceva,deci a face pe cineva tot \`rr[ este a-l face buc[\ele. M. P.

63

64

65

66

61

“A=teapt[, t`lhariule d[ c`ine,A=a n-ei sc[pa tu totd[un[.”

Strig[ Tandaler, pe care \ineBratul, Danciul =i mai mul\i ]mpreun[;

Dar cela-]nc[-i strig[: “Vino-]ncoace,Cioroiule, dac[ moartea-\i place!”

A=a, dintr-o mic=oar[ sc`nteie,O mare s[ scornea bob[taie 1;

Pentru-o t`n[r[ m`ndr[ femeieEra doi viteji mai s[ s[ taie!

}ns[ zl[tariu-= adus[-aminteDe-a lui Z[gan groaznice cuvinte,

Adec[, pe draga sa Romic[Precum ar fi dus cineva-]n sil[;

Deci, nezic`nd nim[rui nimic[,G`ndi s[ mearg[ dup[ copil[,

Apoi afl`nd-o s[-]ntoarc[ iar[+i s[ fac[ pe-aurariu de ocar[.

Dar Ganafir cu P[par[ iat[S-apucas[ acum =i de piic[, 2

Pentru-a lui Goleman m`ndr[ fat[.Cesta zicea c[ buna Romic[

Este-a lui, cela-a lui. Dup[-]ndat[Lor, apoi s-au prins de-a dep[rta.

1Bob[taie. Fiindc[ nu =tiu fi-va de to\i ]n\[les acest cuv`nt, c[ci estevulgar, pentru aceaia trebuie a ]nsemna c[ este imitativ, adec[ scornit dup[as[m[narea sunetului ce face focul c`nd s[ face mare =i apuc[ putere; dinsunul acela, adec[ bo! bo! s-au f[cut verbul bobotesc =i substantiva bob[taie,adec[ mare foc. M. P.

2Piic[. Autoriul au scris pretutindene a=a, ca s[ os[beasc[ de la pic[, ceva s[ zic[ cade. }ns[ piica este substantiv[ =i va s[ zic[ p[r ]mpletit, saulegat ]mpreun[; unii au obicinuit r[u a zice tic[ ]n loc de piic[. M. P.

67

68

69

70

62

Dup[ ce destul s[ d[p[rar[,Neput`nd unul pe-alt s[ supun[

Sau la p[m`nt oarecum s-oboar[,Deder[-a s[ prici [depreun[]

Care-]ntii (de voie, nu de fric[!)Trebuie s[-=i ia m`na din piic[...

“Las[-m[ d[ p[r” (striga P[par[).“Las[ tu-]ntii”, zicea Ganafir,

Cela “ba tu”, cesta “ba tu”, iar[Z`c`nd tot ]= smugea c`te-un fir.

P[n’ ce dup[ lung[ d[p[rat[Am`ndoi s[ l[sar[ deodat[.

Era (cum s-au zis) Romic[ fat[}n toat[ tab[ra mai frumoas[,

Fat[-]n p[r =i-]nc[ nem[ritat[, 1

Parpangel ]n tain[-o ]ncredin\as[, 2

+i c`t mai curund cununie,+i f[r[ de pop[ era s[ fie.

Nu departe de Cetatea Neagr[Era vestit din zile b[tr`ne

Un codru (precum s[ zicea prin sate)L[cuit numa de m`ndre z`ne,

Ce s[ zic m[estre =i frumoase,

1Fat[ ]n p[r. M[car c[ aceast[ zis[ este de ob=te =i vulgare, pe unelelocuri, precum ]n Ardeal, ]ns[ este adev[rat str[mo=easc[; s-afl[ ]n legilelongobardilor asemene zise, virgo in capillis, adec[ vergur[ nem[ritat[.Aici ]nc[ trebue a ]n\[lege a=a, fiindc[ fetele nu sunt ]nv[lite, ci sunt ]np[r, care este semnul feciorii, precum a femeilor m[ritate este semnul]nv[litoarea. Filologos.

2Acest cuv`nt ]ncredin\as[ va s[ zic[ aici logodis[, iar[= cuv`nt nupretutindene obicinuit ]ntru aceast[ noim[. M. P.

71

72

73

74

63

Cele tari, ba =i cele v`ntoase,Adec[ cele ce, de cu sar[

P[n[ t`rziu c[tr[ miaz[noapte;Prin v[zduh c`nt`nd joac[ =i zboar[

+i-os[bite pricinuiesc fapte,De pu\ini v[zute sau de nime,Precum s-au pomenit din vechime. 1

Mul\i povestea c-acolo s-arat[N[luci, ce spбrie =i-]nfioar[

Pe-oameni, iar’ care-]n el ]ntr[-o dat[,Ori c[ nu mai nemere=te-afar[,

Ori, de=i esse, totu=’ or’c`t[Vreme-i r[m`ne mintea schimosit[.

Aici era curtea n[lucit[Ce S[tana de cur`nd zidis[,

Cu g`ndul ca s[ bage-]n ispit[Pre to\i vitejii cre=tine=ti =i s[

Fac[ ca,-]ntru dezmierd[ri =-ospe\ePetrec`nd, de-arme s[ s[ dezve\e,

Iar’ a lui Vlad s[ fr`ng[ putere+i s[-l deie turcilor pe m`n[,

C[ci, dup[-a lui gubбv[ p[rereEra turceasca lege p[g`n[

Din ce din ce mai mare s[ creasc[

1Aici ]n strofa aceasta, ne spune poetu de z`ne =i alte mai multe, care nuto\i doar[ le vor ]n\[lege. Trebuie dar a =ti c[ ]n Ardeal ]ntre norod este ocrez[torie vechie, =i doar[ ]nc[ de pe vremile p[g`nit[\ii, cum c[ umbl[ pe sus,mai v`rtos seara, ne=te z`ne, care pe-unde trec c`nt[ ]n v[zduh, =i pe care afl[,mai v`rtos dormind pe c`mpuri sau ]n p[duri, le pricinuiesc multe stric[ciuni=i rele; aceste z`ne, precum s-au pomenit =i mai sus, s[ numesc apoi de la norod]n multe chipuri, adec[: cele frumoase, cele tari, v`ntoasele =. c. d.

75

76

77

78

64

+i s[ s[ st`ng[ cea cre=tineasc[.Acolo dar’, ]n cea curte-aleas[,

Prin os[bite t`mpl[ri ciudateCei mai viteji voinici s-adunas[;

Uit`ndu-=i de sine =i de toate,O desmierdat[ ducea via\[F[r[ grij[, sup[r[ri =i grea\[.

Inima ce le poftea, de toateAvea ei ]n cea curte m[iastr[:

Tot feliu de beuturi =i bucate,V[=m`nturi cu pтrfir[ =i lastr[,

Casele domne=te ]mpodobite+’ori ce poate-ochi omene=ti s-]nvite. 1

Tinere =i frumu=ele-argateDup[ gust: oachie=e, nierioare,

}n ur=inic =i m[tas[-]mbr[cateEra voinicilor slujitoare,

Ibovnice =i dragi so\ioare,F[r[ pism[, sfad[ =i mustrare.

Ici vedeai o p[rechie voioas[,D[n\uind la c`ntare de laut[;

Iar’ coleа, pe divan de m[tas[,Alta z[reai =ez`nd ce nu caut[

La cei alal\i, numa ]ntre sineC`nt[-a lui Amтr patime line.

1Trebue a lua sama c[ doao pove=ti aici ne spune autorul: una, c[ ]ndosul taberii \ig[ne=ti au fost un codru ]n care s[ zicea din b[tr`ni c[l[cuiesc cele frumoase =i multe n[luci s[ fac; iar alta, cumc[ ]n acela codru,S[tana zidis[ o curte cu toate desmierd[rile ]ndestulat[ =i smomis[ acolopre vitejii lui Vlad; ]i \inea ca ]nchi=i. M. P.

a) P[durea n[lucit[ au ]mprumutat poeticul nostru de la Tasso, numaicu oarecare us[bire, iar’ curtea au luat-o de la Ariosto. Erudi\ian.

79

80

81

82

65

Icea r`d =i =uguiesc o parte,Colea s[rut`nd s[ str`ng ]n bra\[,

Iar’ al\ii caut[ =i mai departe+i, ca c`nd n-ar fi nime de fa\[,

F[r[ de nunu mare fac nunt[+-aduc lui Amor j`rtv[ necrunt[. 1

Cel r[u =tia c[-a Romicii fa\[Mai la mul\i tineri \igani pl[cus[,

Deci ]nv[lind’o-]ntr-o neagr[ cea\[,O r[pi din tab[r[ =-o dus[

Tocma-]ntracea curte-a lui vr[jit[,Din afar[ cu totul aurit[. 2

Acest lucru pre gloata murgieUmplus[ de jele =i de fric[.

Dar’, o tin[r Parpangele, \ieNu-\i mai tihne=te-]n lume nimic[

+i te mistuie=ti cu jele ascuns[De c`nd Romica ta s[ r[pus[.

Dup[ ce prin tab[r[ =-afar[Pe lunci, prin v[i, prin cele dumbrave,

Bietu-=’ c[ut[ pierduta fecioar[,Sl[bindu-i picioarele cimpave,

}n urm[, de dor =i jele mare,S[ tr`nti gios =i vru s[ s[-omoare.

1Aici eu nu ]n\eleg ce va s[ zic[ poeticu, ce feliu de j`rtv[ necrunt[aduc. Onoch.

a) A=a au aflat scris! M`ndril[.b) Adec[ s[ iubesc f[r[ a fi cununa\i! C. Adev[rovici.2Dar ce scopos au avut cel r[u de a r[pi pe Romica, nu s[ spune aici?

Simpli\ian.a) Dac[ poeticul n’au aflat la izvod pricina, de bun[ sam[ nice noao

poate s[ spuie, c[ci el ]nc[ nu =tie. Onoch.b) Poate c[ s[ va ivi din cursul pove=ti[i]; s[ a=tept[m pu\inel. J. R[bd[ceanul.

83

84

85

86

66

“Ai! ursit[ neagr[ =i p[g`n[! 1

(Strig[ cu lacrime =i duroare!)Cum de-mi r[pi=’ tu iubita z`n[!

Ah! cum ]ntuneca=i al mieu soare!Iar’, d[-mi iai a traiului dulcea\[,Pentru ce- mi cru\i ahast[ via\[?

O! mie ca sufletul Romic[,Drag[, neas[m[nat[ copil[!

D[ mursa proasp[t[ mai dulcic[,Dec`t o turturea mai cu mil[,

Dec`t o mielu=ic[ mai bl`nd[,Mai neted[ =i mai d[ oglind[,

Mai lin[ dec`t umbra de var[,Mai drag[ dec`t vremea s[rin[,

Mai lъced[ d[ steaua d[ sar[!Deh! vin[-m [o,] drag suflete! Vin[,

Dulce Romic[, =i buni=oar[,Nu l[sa pe Parpangel s[ moar[!”.

Doar[-atunci s[racu-=’ f[cea moarteS[ fie-avut un cu\it la sine,

}ns[ tab[ra era departe,

1Ursit[. |iganii, pe une locuri, mai v`rtos ]n Ardeal, \`n p[n[ ]n zioade astezi obiceaiul str[mo=ilor s[i, a romanilor, =i ]n noaptea dint`i dup[na=terea fie=tecui prunc sau prunc[, mai nainte de botejune, a=tern masafrumos =i pun ]ntr’un blid curat ap[ limpede cu trii linguri noao, z`c`nd c[]ntracea noapte au s[ vie ursitorile s[ ursasc[ pruncului toate c`te va fi s[p[\asc[, bine sau r[u. Ei cred c[ sunt trii ursitori =i fie=care dintr`nse, ]ispune ceva; =i aceia ce au hot[r`t ele trebue s[ ]mplineasc[ cu noul n[scut;pentru [c[] s[ zice aceasta c[ e ursita lui, adec[ hot[r`ta, ca cum s[ zice lalatini fatum. Aceast[ crez[torie au luat-o ei de la str[mo=ii s[i, care a=ijderecredea, c[ trii ziele pe care numea Atropos, Lahesis =i [Clotho], la nouln[scut spunea ce va s[ p[\asc[, torc`nd firul vie\ii. M. P.

87

88

89

90

67

+i-]n pregiur nu era nici un spineS[ s[-]mpung[, nici ap[ sau groap[,S[rind ]ntr`nsa s[ s[ potoap[.

Dar ce-mi =opte=ti, mus[, ]n urechie!... 1

C`ntecul doar[ s[-m f`r=esc? }ns[Nu vezi tu cum Pegazul ]mi strechie!...

Cum c[p[stru =i zebele fr`ns[,[Nice] vra de poposit s[ =tie,Nici s-abat[-]n d-alba \ig[nie?

Apoi =ti cum Parpangel r[mas[S`ngur-s`ngurel ]n cea p[dure,

Pl`ng`ndu-=i pe Romica frumoas[,De piatr[-ar fi care s[ s[-]ndure

A-l l[sa de jaf sau a nu spuneDe-au ajuns el ]nc[ zile bune!...

Dup[ ce el mult geli =i pl`ns[,}n z[dar moartea chiem`nd amar[,

Dorul de-a tr[i-]n urm[-l ]nvins[+i s[ scul[ la drumul s[u iar[.

+i cu l[uta de-a susuoar[Mears[ toat[ zioa p[n[-]n sar[.

1Aici poeticul =uguie=te, ca c`nd musa i-ar =opti ]n urechie s[ ]ntoarc[ cupovestirea la \igani, iar’ iel zice c[ Pegazul r`mp`nd fr`ul ]i strechie, adec[fuge =i nu vra s[ r[m`ie ]n loc. Pegazul este un cal cu arepi, despre care maimulte vei afla la mithologhie. Deci, ]n loc de a zice poetul cu alte cuvinte: “euv[d c[ ar fi r`ndul s[ spun mai ]ncolo despre \igani, dar, fiind c[ acum amapucat a zice de Parpangel, mai bine este a f`r=i cu d`nsul”, ]n loc adec[ de azice aceste, el au zis tot aceaia=’, ]ns[ poetice=te. M. P.

a) A=adar poeticii aceia trebuie s[ fie un feliu de nebuni ce nu vorbescca oamenii. Idiotiseanul.

b) Dar nu-i a=a, vere! c[ci ]m pare ai auzit c[ poeticul a=a afl[ scris.Onoche.

91

92

93

68

Dar’ ]n z[dar merge el =i cat[,C[ci ]n drum pe nime nu t`lne=te;

+i m[car poposind c`teodat[,}n toate laturile prive=te,

Totu=’ nu vede-omeneasc[ vi\[,Ba nice vit[, c`ne sau m`\[.

Iar[ el tot trap[d[ nainteP[ drumul care-]ntii apucas[,

P[n’ ce-are clis[-]n traista cu \inte,Dar, c`nd merindea f`r=i de-acas[,

Atunci ]ntii b[g[ el de sam[C[ e greu a tr[i f[r[ zam[

+i cumc[ m[car ce viteaz mareCu foamea nu poate s[ s[ bat[.

De unde scoas[-o dovad[ tare,C[ nu oastea cea mai bine-armat[,

}ns[ mai v`rtos hrana cea bun[Bate pre nepreten totdeun[. 1

Dar’ este-un feliu de lucru nemare,Cui latinii zic casus fortu.itus,

Iar pre limba noastr[-oarb[ t`mplare+i nu s[ =tie, de zios au de sus

Ivindu-s[-aorea-]ntr-o minut[,Oamenilor la nevoi ajut[.

Aceasta =i zl[tariului nost, 2

Nea=teptat[-ajutorin\[ dede;C[ci acum i s[-ur`s[ cu post

+i iaca nimeri, cine-ar crede!

1Adec[ va s[ zic[ c[, de ar fi oastea c`t de mare =i harnic[, dac[ n’arece m`nca, nu poate s[ mearg[ ]mprotiva vr[jma=ului s[-l biruiasc[. M. P.

2Adec[ nostru.

94

95

96

97

98

69

La o curte-]n mijloc de p[dure,Tocma su poalele-unii m[gure.

Adec[ la curtea cea frumoas[+i de c[l[tori amegitoare;

El g`ndea c[ merge drept pe-aleas[C[rare =i pe-a sale picioare,

Dar’ a iadului n[luci ]l poart[+i-l pun tocma supt a cur\ii poart[.

+tiind el c[ c`nt[re\ul bunPretutindene-e primit ]n \ar[,

Mears[ drept la poart[ (precum spun)+i dede portarului bun[ sar[,

Iar’ cela v[z`nd c[ e l[uta=,Gr[i: “Bine-ai venit \ig[na=!... 1

Tocma ne lipse=te-unul ca tine,Ian’ pas[ numa sus ]n polat[

+i s[ =ti c[ vei fi primit bine!”Iar’ el n-a=tept[ mult[-]mbiat[;

Ci-]n grab[ drept acolo s[ duse,Unde cela-i ar[t[ =i-i spus[.

“Ei! bre, bre! bine-ai venit \igane!...”“Bine-am g[sit, cocona=ilor!...”

A=a r[sunar[-]mbele strane. 2

“De mult de un l[utariu aveam dor”,Adaus[r[ cocona=ii careAcolo f[cea chief =-osp[tare.

1Acum ]n\eleg eu pentru ce S[tana au zidit acea curte amegitoare =ipentru ce s[ zice c[ mul\i acolo voinici viteji ab[tus[; de bun[ sam[ =i peaceia f[r[ voia lor i-au pov[\uit acolo duhurile amegitoare. Simpli\ian.

a) Ei! dar vezi Vicleanul! R[pind adec[ pe Romica, au vrut s’aduc[ =ipe ibovnicul ei ca s[-i t`lneasc[ ]mpreun[. M`ndril[.

2Adec[ a=a ]ntrebar[ ceia =i a=a r[spunse \iganul.

99

100

101

102

70

|iganul v[z`nd mesele plineCu m`nc[ri ]=i linge buze-ades

+-ochii-]nfip\i tot la bucate \ine.}n urm[ le spune pe-]n\eles

Cumc[ de ieri sar[ n-au m`ncat+i limba-]n gur[ i s-au uscat.

Deci ]ndat[ f[cur[ s[-i deieDe m`ncat =i de beut, c`t va cere.

S[rac Parpangel !...-era s[ pieie 1

Cu tine =i cea sf`nt[ putereC`nt[rea\[ ce aveai tu rar[,De n-ai fi c`ntat ]ntracea sar[.

S F ~ R + I T

1S[ pieie va s[ zic[ s[ piar[. Poeticii au ne=te slobozii =i privileghii carenu au ceialal\i ce nu scriu cu stihuri; pentru aceasta, ca s[-i vie stihul laritm[, au pus ]n loc s[ piar[, s[ pieie! M. P.

103

104

71

ARGUMENTUL

Bietul Parpangel c`nt[ la mas[De libov, de vin =i de jele,

+-apoi vede-o copil[ frumoas[,+i st[ dus cu ochii c[tr[ stele.

Florescu spune de \igani =-alteA lui Vlad tocmeli =i fapte nalte.

Mus[, ian’ curm[-\i odihna lin[;Vezi cum zorile d-albe ro=ite

S[ ivesc cu z`mbire s[rin[Alung`nd cea\a nop\ii cernite,

Cum soarelui viitoriu s[-]nchin[C`nt`ndu-i de=teptata jivin[.

Sus’, muso! iar spre c[l[torie,C[ mult ]nc[ drum avem de-a mere.

Mul\i a=teapt[ =-ar dori s[ =tieDe Parpangel, dar =i r`ndul cere

A spune-]ntii despre-a lui t`mplare,Care-acum cinas[, cum ]m pare.

Dup[ ce el pofta de m`ncare+i de beutur[ st`mp[ras[

+i iar s-]ntorsese la-adunare,Fiind c[-acum era dup[ mas[,

C~NTECUL AL III-lea

1

2

3

72

}mbr[c`ndu-l cu noao ve=tm`nte,}ndat[-l pus[r[ s[ c`nte. 1

Iar el, ca un c`nt[re\ m[estru 2

Care-]n ospe\e =i pe la mese,C`nd arma celui Marte buiestru 3

Cu stihuri nalte c`nta =-alese,C`nd pe fiiul Vinerii frumoaseCu viersuri line =i m`ng[ioase,

Vru ca s[ desfete =-ast[ dat[Cu c`ntece line s`m\itoare

Tovar[=ia noastr[-adunat[Dragostele c`nt`nd zbur[toare.

+i, precum h`r\oaga Cioarei scrie,A=a le c`ntа de libovie:

“Iubi\i, o suflete muritoare,C[ libovul este legea-]ntie

A toatei fiin\e de supt soare!Tot care nu s`mte libovie,

Mult def[imeaz[ legea fireasc[+i nu e vrednic s[ mai tr[iasc[.

1Poeticu, dup[ obiceaiu s[u, iar[ chiam[ musa s[-i ]nceap[ a c`nta mai]ncolo. +i \iind firul pove=tii, ]ncepe de unde curmas[ ]n c`ntecul trecut,adec[ pentru p[\irea lui Parpangel, pe care zice c[ l-au ]mbr[cat ]n noaove=tm`nte =i l-au f[cut s[ c`nte. M. P.

2M[estru. Ca s[ nu s[ ]n\[leag[ doar[ ]ntr’alt[ noim[ cuv`ntul acesta,trebu a =ti c[ acest cuv`nt e chiar rom[nesc =i este adiectiv[, adec[ m[estru,m[iastr[ =i va s[ zic[ me=ter, me=ter[, sau me=ter iscusit. +i ]ntr’aceast[noim[ trebuie s[ iae =i aici. M. P.

3Buestru, va s[ zic[ turburat, sbrevuiat, care s[ zice bine de Marte, ce estezieul r[zboiului la poetici. }ns[ Vinerea aici nu s[ semneaz[ alta f[r[ pe zieaualibovului, care latinii zic Venus, iar grecii Afrodita; iar’ noi rom[ne=te nuputem zice amintrile, f[r[ Vinere, c[ci de-acolo chiem[m =i zioa Vineri, ca cums’ar [zice] zioa Vinerii; iar’ fiiul Vinerii este Amor sau Libovul. M. P.

4

5

6

73

Tot ce s`mte, s[ mi=c[, viaz[,Tot ce-]nverde, ce-]nfloare =i cre=te,

Cu poft[ lin[ s[-]mbr[\o=az[,Cu dulce dor s[ leag[, s[ me=te, 1

O! Amor! \ie toat[ s[-]nchin[,Toat[ \ie jertfe=te jivin[!

}nsu= pe-ast[ lume trec[toare,Din haos un s`nt libov o scoas[,

+i dragoste, cu-]ntia lucoare, 2

}i suflа ]n m[dul[rile ghie\oase,A=ez`nd ca legea ei ]ntiePriin\a =-armonia s[ fie!...

Dup[-aceast[ lege nemutat[,F[ptura toat[ merge, s[ \ine;

}n toate libov =i dor s-arat[:Iubescu-s[ stelele-]ntre sine,

Iube=te-s[ ceriul cu p[m`ntul,Iubescu-s[ m[rile cu v`ntul.

Sus ]n v[zduh toate zbur[toare,Gios pre p[m`nt toate dobitoace,

P[n’ =i r[cile jig[ni de marePrin cea patim[ lin[, =egace,

Cu str`nse la\uri s[-]mpreuneaz[,Cu dulce libov s[-]nrooreaz[!...

Numa voi suflete muritoare,Def[ima\i ast[ patim[ bl`nd[,

De d`nsa ferindu-v[-inimioare

1S[ me=te, adec[ s[ mestec[, m[car c[ este cuv`nt vechiu, totu= lapoesie s[ poate tr[buin\a. M. P.

2Lucoare va s[ zic[ lumin[. Poeticul va s[ zic[ c[ pe aceast[ lume unsf`nt libov o scoas[ dintru nimica =i legea ei cea ]ntie este armonia. M. P.

7

8

9

10

11

74

Ca c`nd ar fi libovul os`nd[.Ah! ne-ajuns[-omenire de=art[,}nc[ firea te rabd[, te iart[! 1

Voi dar, care-ave\i inim[ bun[+i l[murit[ minte cereasc[,

O, iubi\i! Iubi\i-v[ ]mpreun[}n aceast[ via\[ trupeasc[,

P[n[ sunte\i ]n v`rst[ =i stare,C[ vremea-i rapede trec[toare...

Vezi cele paseri pre r[mureleCe juc`ndu-s[ vesele c`nt[;

Ard cu flac[r[ de-amor =i eleM[rind a naturii lege s`nt[.

Caut[ cum din creang[-]n creang[ zboar[Tot so\ul cu c`te-o so\ioar[.

S[ iubim dar =i noi p[n[-]n fa\[Rumeioar[ s`ngele ne joac[,

P`n[-avem o logodnic[ soa\[,P[n’ ]nc[ n-ajungem la soroac[

C[ v`rsta scap[t[, vremea sboar[,Nice mai ]ntoarce-a doao oar[. 2

S[ iubim! c[ t`mpul acu=’ trece,Iar zilele noastre s-]mpu\in[:

1Dar =ti ce, vere Idiotisene, oricum ]\i pare, dar[ mie-m ]ncepe a pl[ceapoeticul, =i mai v`rtos ce zice aici! Onoch.

a) G`ndurile =i mie-m plac, vere, dar stihurile cele lungi =i ]mpletecite,acele nu-mi plac; dar, de oi avea vreme, tot aceasta= c`ntare voi s[ fac cuvier=uri de a noastre, ca s[ ne o c`nte apoi \iganul nostru; atunci ]i vedeac[ altmintrele sun[. Idiotiseanu.

2De au c`ntat a=a Parpangel, atunci bine zice poeticul c[ au fost iscusitc`nt[re\, ba ]nc[ =i poet. Simpl.

a) Curios lucru! Cum s[ nu fie c`ntat, c`nd se afl[ scris a=a! Onoch.

12

13

14

15

75

Mai bine-i ]n amor a le petrece,S[ nu ne-apuce v`rsta b[tr`n[

Cu tusa =i cu durere de-oaseSau cu m[dul[ri neputincioase!

S[ iubim! p[n[-]n tinere vineS`ngele salt[ =i s[ r[vars[;

S[ iubim p[n’ a iubi ne vine,R[corind inima de dor ars[,

Ca nu cumva-apoi, odinioar[,Cumc[ n-am iubit r[u s[ ne par[.

S[ iubim p[n’ Amor ne prie=te,P[n’ Vinerea ne poart[ pe bra\[, 1

P[n’ ]nc[ cu libov ne z`mbe=teVro tiner[ copil[ iubea\[,

P[n[ dragostele ne desfat[,Ca s[ nu ne b[nuim odat[.

La c`nt[ri de ceter[ =-]n hor[ 2

S[ juc[m ]n giur, m`n[ de m`n[,Tot fr[\iorul \iind o sor[

Spre care s`mte dragoste lin[,+i s[ strig[m to\i cu bucurie:Viie zieu-Amor! Amor s[ viie!” 3

“Bravo! bravo!” oaspe\ii strigar[,Plesnind ]n palme juni =i fecioare;

+i zicea, s[ le-o mai c`nte iar[,

1Vinerea. Poeticul ]nc[ ia cuv`ntul acesta ]n noima poeticilor l[tine=ti,adec[ cum am zis mai su[s], mama Libovului.

2Adec[, cum s[ joac[ ]n hor[. M. P.3Viie. Trebuie a =ti c[ este verbul viu sau viez; deci s[ viie va s[ zic[ s[

viaz[, s[ tr[iasc[! Aceast[ vorb[ este =i la Biblie, unde s[ zice: vie Dumnezieu!adec[ viaz[ Dumnezieu! tr[ie=te Dumnezieu! M. P.

16

17

18

19

76

Poftorindu-=i dintr-acea c`ntareStihul de pe-urm[, cu veselie:Viie zieu-Amor! Amor s[ viie!

}nchin`ndu-=i cu pline p[har[To\i-=i d[dus[ la veselie,

P[n[ Parpangel ]ncepu iar[Din facerea lui Pintilie 1

O c`ntare bine-alc[tuit[+i pe-acele vremi deob=te iubit[:

“Vinule dulciu, tu road[ de raiuDe la Dumnezieu dat[ pe p[m`nt,

A toate roduri de pe lume craiu!...Laude \i-oi c`nta, cum purure c`nt,

Numa de beut c`ndu-mi vine dor,Tu s[ mi te-]mbii cu plinul urcior.

Tu e=ti mirul s`nt, dintru toate-ales,Ce via\[ dai, m`ng[ind pre to\i;

Fie fericit care te-au cules!...A lui Dionis veni\i, o preo\i, 2

S[-]nchin[m, s[ bem cu p[harul plin,S[ tr[iasc[ to\i cei care beu vin!

La toate nevoi tu ne-aju\i =i daiPutere la slabi, bolnavilor leac.

Hran[ la b[tr`ni, iar c`nd ]n cap sai, 3

Voie bun[ faci =i celui s[rac,

1Facerea, adec[ alc[tuirea, scornirea. M. P.2Dionis este la poe\ii eline=ti un zieu ce au aflat vi\a vinului, pe care

latinii au chiemat Bahus. Poeticul chiam[ pe preт\ii lui Dionis, adec[pre cei ce-l cinsteau ca s[ vie s[ beie vinul. }ns[ aici, prin metafor[ s-auluat cuv`ntul Dionis =i ]nsemneaz[ vinul.

3Sai, adec[ sari, va s[ zic[: c`nd te bagi ]n capul omului de-l ]nc[lze=ti!

20

21

22

23

77

Alb, ro=iu =-or’cum de-ai fi tu-]n obraz,La to\i ce te beu, purure faci haz.

Care te-au beut, de-ar fi c`t de trist,Prinde-]ndat[ chief =-uit[ de necaz.

Fiece n[uc pare-un trismeghist,Fiece mi=el s[ \ine-un viteaz...

S[ bem, s[-]nchin[m cu p[harul plin,S[ tr[iasc[ to\i cei care beu vin.

Veni\i, fra\ilor, la cerescul mustS[ ne bucur[m bindu-l =i-]nchin`nd:

De sete-un p[har, altul pentru gust,A tria de chief, a patra c`nt`nd,

A cincia de sa\, c[-a =asa-i prisos,De-a =epte-]ncolo n-aduce folos.” 1

F`r=ind c`nt[re\ul to\i beur[Cu p[harul plin =i de-a-]mprumut.

}nchin`ndu-=i ei c`nta din gur[+i poftorea stihul cel pl[cut:

“S[-]nchin[m, s[ b[m, cu p[harul plin,S[ tr[iasc[ to\i cei care beu vin!”

Iar’ o copil[ din adunare,Ce nu demult acolea sosis[

+i p[rea c[ nici un chief are,

1Aici s[ vede c[ =i poeticul nostru au fost iubitoriu de vin c[ci sloboadea bea =epte p[har[; dar’ aceasta nu poate s[ fac[ numai un beutoriu, fiind-c[ =epte fac mai mult de o тc[. Onoch.

a) Cine =tie ce p[har[ au ]n\[les poetul, =i doar[ unele mai mici. M`ndr.b) Am aflat ]ns[mnat pe orighinal, la margine, pecum se vede acela=

pre]nv[\at mai sus numit, T[l[l[u, cumc[, dup[ dreapta m[sur[ care o]n\[les-o poeticul, ar fi, dup[ m[sura noastr[ de astezi, o oc[ =i jum[tate;]ns[ adauge c[, dup[ vremile acele, nu era mult, fiindc[ oamenii [era] cumult mai tari dec`t acum. Erudi\ian.

24

25

26

27

78

Cu fa\[-]nv[lit[ fiind zis[:“Dar’ ian’ c`nt[-ne vruna de jele,Carea \i-e mai drag[, Parpangele!”

+i zic`nd s[-]ntoars[-]ntr-alt[ parte,C`t \iganul nu putu s-o vaz[.

Iar’ el a sa pomenindu-=’ soarte,Strunele ]ntocme=te =-ofteaz[,

+i p[n’ al\ii zic cele =i ceste,A=a-]ncepu jelnica poveste:

“Voi suflete s`m\ite =i bune,Voi care-ave\i inim[ duioas[,

O! cine cum s[ cuvine va spunePatima voastr[, o, p[rechie aleas[!...

Libovul Ilenii c[tr[ tine+i dorul t[u c[tr[ d`nsa,-Arghine!

O! tu mus[, care c`teodat[Ad-umbr[ =ez`nd ]n hain[-albastr[

Colт, supt m[gura gem[nat[,Lui Amor ]n ceter[ m[iastr[

C`n\i a duor inime liboviteDulcile necazuri suferite,

Las[ pu\inel desi=uri umbroase,Pogoar[ ]ncoace aduc`nd aminte

A Ilenii domni\ii frumoase+-a lui Arghin dragoste fierbinte,

C[-am`ndoi mult dor =i amar p[\ir[P[n[ ce t`rziu iar[ s[ t`lnir[!

T`n[rul Arghin dup[ ce str[in[Mult[ \ar[-]mbl[, multe-ora=e, sate,

}n urm[ v[z`nd c[-]n z[dar suspin[+-]ntreab[-]n z[dar de Neagra Cetate,

28

29

30

31

32

79

C[ nime =tiea, cu mic =i cu mare,S[-i spuie sau s[-l duc[ la c[rare, 1

Obosit ]ntr-o vale-ad`nc[-ajuns[,De-amor, de necaz, mintea turburat[,

De jele, de dor, inima p[truns[,De pe murg u=or s[ pogoar[-]ndat[;

Smulg`ndu-= apoi s[bioara luceM[nunchiu la p[m`nt, v`rv la piept aduce.

+’ochii l[cr[mo=i r[dic`nd la stele,Cu suspin ad`nc a=a graiu deschis[:

«Tu, \`nt[-a toate dorin\elor mele,Ilean[ iubit[! ah! s[ =tii tu (zis[)

C[-Arghinul t[u e la pragul de moarte,Cum te-ar ]ntrista jelnica lui soarte!...

Dar poate c[ tu nice-odinioar[De-a mele t`mpl[ri triste =i cumplite

Nu vei auzi, nice vei =ti doar[;

1Aici f[c[toriul acestui c`ntec ]nc[ chiam[ ]ntrajutoriu pe musa ceacare c`nt[ lui Amor patimile dragostii! }ns[ prin M[gura Gem[nat[ s[]n\[lege muntele Parnбsului; ]ntru [care] s[ zicea c[ l[cuiesc musele.Gem[nat[, adec[ ]ndoit[ sau despicat[, c[ci a=a s[ zice a fire Parnasul. Iar’c`t e pentru povestea lui Arghin =i a Ilenii, trebuie s[ bagi de sam[, cetito-riule, c[ aceast[ poveste este la rom`nii cei de la Ardeal foarte vechie;numai c`t aflu os[bire ]n numele lui Arghin, care la povestea norodului deArdeal se zice Arghir =i nu s[ poate =tire cum ar trebui s[ fie: Arghin sauArghir?

}ns[ eu socotesc mai bine a fi cum au pus poeticul aici, fiindc[ el a=a auaflat la scrisorile vechi, iar’ norodul au putut cu vreme s[ schimosasc[cuv`ntul, fiindc[ ]n adev[rata istorie Ileana s[ zice cu cosi\[ de aur, apoinorodul ]i zice Ilean[ Cosintean[. Deci s[ vede c[ ]n gura norodului s-austr[mutat cuv`ntul. Pentru aceast[ Ilean[ au pov[stit =i un dasc[l dinAvrig, ]n Ardeal, dar’ ]ntralt chip ]ncepe, nu precum s[ spune aici, =i cuver=uri de ob=te, nu cu tot bine legate. Erudi\ian.

a)Ba m[ rog de ertare, c[ vier=urile sunt frumoase =i pe ]n\[lesul fie=te-cui, adec[ vier=uri de ale noastre. Idiotis.

33

34

35

80

}ncаi st`ncele voiu, ne]nsufle\ite,Jele s[-mi asculte, marture s[-mi fieC[ fui credincios p[n’ la moarte \ie.

Multe \[ri ]mblai, drag[, pentru tine!Dar’ acuma-mi v[d c[rarea curmat[;

La locuri sosind puste =i str[ine,Nedejdea-mi pieri de-a te-afla vrodat[.

Dar’ nice a-]ntoarce f[r[ tine-acas[,Libovul nest`ns =-inima m[ las[!...

Deci r[m`ni ]n veci, drag[, s[n[toas[!+i deac[ vei =ti cumva-odinioar[

De f`r=itul mieu, de moartea jeloas[,O fierbinte-]ncai vars[-mi l[cr[mioar[

+i zi: “Lin oase-\i p[useze,-Arghine, 1

Ce cu tot te-ai jertvit pentru mine!».

Asta zic`nd, era s[-=’ afunde}n piept ginga= sabi[-agerit[,

C`nd glas cunoscut urechia-i p[trunde:«Arghine, ce faci!» =-]ntr’acea clipit[,

Iac[ fierrul crud ]i c[zu din m`n[,Iar’ el s[ trezi-]n bra\ul t[u, Ermin[.

Ermina, cea lui de mic priitoare+i din toate mai ]n\[leapt[ z`n[,

Ce pe el crescu =i-i fu-]nv[\[toareCum s[ s[ deprinz[-]n toat[ fapt[ bun[,

Grija lui =-acum poart[ nev[zut[,}n ceasul cumplit sare =i-i ajut[.

C`t glasul sun[, vуinic ochi ]ntoars[,Lumine-i fiind mai ]ntunecate,

1P[useze, adec[ ]\i odihneasc[.

36

37

38

39

40

81

Slobozind abea din buzele d-ars[Un dulce suspin, vorbe-]njum[tate,

«Ah! ce v[d, tu-mi e=ti, o Ermin[ bun[!»«Eu, Arghine, eu! (zis[ ea-]mpreun[).

Venii s[ te-abat de la prag de moarte.Ah! cine \i-au dat g`nduri a=a slute?

Ce grea te-apas[ =i varvar[ soarte?Cum de \i-ai uitat de nalta v[rtute

Spre care de mic eu-\i fui pova\[...+i vru=’ a-\i curma dorita via\[? 1

Nu =tii tu c[ nu-i vrednic de dulcea\[Care-amar n-au tras? Dup[ zi nuorat[,

Dup[ v`nt cu ploi, negur[ =i cea\[Soare mai frumos str[lucind s’arat[!

Lucru-i tic[los d-inime giosite,G`nduri a purta dezn[d[jduite.

Deci sus, Arghine, c[ci ]nc[ te-a=teapt[Multe sup[r[ri =i mult[-ost[neal[,

Dar’ cu v[rtutea =i mintea-]n\[leapt[Toate-i birui. Ai numa-]ndr[zneal[!

1Nu s[ =tie din ce pricin[ autoriul sau izvoditoriul |iganiadei au b[gataici c`ntarea aceasta, care ]i alc[tuit[ ]ntralt feliu de stihuri, care ies afar[din m[sura celoralal\i, fiind cu un picior sau metru mai lungi. Cu adev[ratalt[ pricin[ nu vede a fire, afar[ de c[ a=a au aflat-o ]n orighinalul vechiu=i n-au vrut s[ o prefac[, dup[ celeala[l]te vier=uri, mai v`rtos socotind=-aceasta, c[ nu este f`r=it[, ci numai ]nceputul, precum s[ va vedea dincele ce urmeaz[. M. P.

a) Am cercetat ]n tot feliu s[ pociu afla =i ceailalt[ parte a pove=tiiace=tii de ob=te iubite, dar nu am putut-o afla. De at`te ori pomenitulpre]nv[\at Talal[u a l[sat o ]ns[mnare la orighinal, c[ ceaialalt[ parte cutotul s-au pierdut. Adauge =-aceaia, cum c[ ]ntiiul izvoditoriu au fost dincetatea Ceъgmei, care acum demult s-au n[roit =i s[ afl[ n[ruitura =i astezil`ng[ \[rmurile Mur[=ului ]n Ardeal, unde aproape este un sat ce s[ chiam[Cigm[u, de bun[ sam[ nume pref[cut din cetatea Ceugma. Cine =tie! doar[s[p`nd la n[ruiturile aceii cet[\i s-ar afla manuscritul. P. Filologos.

41

42

43

82

C[ norocul bun nu-i ]n pat cu pene,Nice s[-]nso\e=te cu tr`ndava lene.

Iar c`nd \-ar fi greu doar la vro t`mplare,Adu-\i aminte de mine =-a mele

Bune-]nv[\[turi, fii cu cutezare,Nici locul s[ dai la g`nduri mi=ele;

+i fi-]ncredin\at c[-i sc[pa de toate}n urm[-ajung`nd la Neagra Cetate!»

Ermina de-aci mears[ nev[zut[L[s`nd pe voinic ]n uimire-ad`nc[,

Cu ochii-]n p[m`nt =i cu gura mut[,+i doar[ mai mult ar fi st[tut ]nc[,

De nu vrea z[ri st`ndu-i ]naintePre bunul verin l[cr[m`nd fierbinte.

Atunci tin[rul ca din somn ad`ncS[ trezi =i f[r’ a zice-un cuv`nt

Sabia-]ntec[ =i s[ri-]n obl`nc;Iar’ murgul u=or ]l duce ca v`nt,

}l duce de nou, pe dealuri, pe v[i,Pe locuri pustii, f[r’ sate =i c[i,

Pe ne=te c`mpii sterpe, s[cetoase,Pin plaiuri, pe mun\i, pin pietrii =i st`nce

Pintre codri de=i, pin p[duri umbroase.Nici acum avea s[ beie, s[ m`nce,

C`nd iac[ dedu supt poale de munte,De-un groaznic omoiu c’un ochiu ]n frunte,

Care lui strig[ fiind de departe:«St[i, voinic str[in, nu p[=i nainte,

Nici un pas mai mult c[ te bagi la moarte!...»Stete-Arghin ceva=’ cu-]ndoit[ minte,

Nu c[ s-au temut doar[ de n[past[,Ci c[ n-au v[zut namil[ ca ceast[.

44

45

46

47

48

83

Cu-]ndr[zneal[-apoi: «Dar cine cuteaz[(R[spuns[)-a \inea drumul lui Arghin...?

Care de nime, nici team[, nici groaz[P[n[-acum avu?» +-acesta z`c`n’

Smulge sabia, calu-=i ]nte\e=te,Namila-ur`t[ nice s[ fere=te.

Fulgerul a=a iute nu detun[Din nuтri ]nc[rca\i, cum june viteaz

Lovi pe neom, dorind s[-l r[pun[.Nu-i dete nice-o clipit[ r[gaz,

Fierrul ]nv`rt`nd de-un[ =-alt[ parte,Ca doar[-i va da vreo ran[ de moarte. 1

Dar’ omul grozav stete nemi=catCu capul cl[tind =i z`mbind amar,

Cu trupul ]ntreg =i nev[t[mat.C`nd Arghin v[zu c[ taie-]n z[dar

Ciud[ =i m[nie deodat[-l cuprins[,Iar n[mila slut[-a-i zice-a=a prins[:

«Foarte tu te-]n=eli, t`n[r tic[loase,De-]n arme te-]ncrezi =i-]ntru m`na tare!

C[ nici v[rtute, nici arme t[ioasePot s[-\i aduc[ \ie vro sc[pare,

Deac[ legii mele nu te vei supune,Care eu acu=’ de-am[runt \-oi spune.» “

Tocma c`nd f`r=ea ceste cuvinte,Copila cu fa\a coperit[

Ce-l f[cus[ de jele s[ c`nte,

1Acest feliu de oameni cu un ochiu ]n frunte era urie=, =i poe\ii cei demult le zic ciclopi sau, de pe grecie, cмiclтpi. Trebuie a =ti c[ povestea aceastaeste f[cut[ pe acele vremi c`nd rom`nii ]nc[ era p[g`ni =i s[ ]nchina la idoli;pentru aceasta vorbe=te de z`na Ermмn[, care au crescut pe Arghin. M. P.

49

50

51

52

53

84

Doar[ vr`nd s[-l aduc[-]n ispit[,Desv[lindu-=i obrazul s-arat[,+i iac[ povestea lui curmat[, 1

C[ci al[uta-i c[zu din m`n[+i el stete ca f[r[ s`m\ire.

Iar’ ]ntracea copila str[in[Ie=i din cas[ f[r[ de-a =tire

Ce s-au f[cut. To\i s[ minuneaz[+i nu =tiu ce vor mai s[ creaz[.

Iar Parpangel venindu-=’ ]n sineRapede s[ scoal[... ias[-afar[,

Caut[,-]ntreab[ prin od[i vecine,Cearc[-]n z[dar =i s[-]ntoarce iar[,

Mult apoi ]n sine s[ m`hne=teC[ fata dorit[ nu g[se=te.

Oaspe\ii dintru toate acesteNu putea s[ g`ceasc[ nimic[,

Numa c[ li s[ curm[ poveste+i r[mas[r[ f[r[ mъsнc[.

De-aci mult[ glum[ =i voroav[S[-isc[ de-a \iganilor isprav[. 2

Iar Florescul de la Vercicani,Un voinic de v`rtute =i fal[,

1Adec[ c`nd Parpangel c`nt`nd f`r=i acele cuvinte, atunci din oaspe\i,copila cea ce-l f[cus[ s[ c`nte de jele, dezv[lindu-=i fa\a s[ ar[t[ c`nt[re\ului,iar’ el ]ndat[ curm[ c`ntarea =i povestea. M. P.

2Adec[, dup[ ce z[r] Parpangel pe fat[, ]i c[zu lauta din m`n[ =i elr[mas[ ca ]mpietrit. Venindu-=i apoi ]n fire =i v[z`nd c[ fata ie=i din sal[afar[, de grab[ mears[ dup[ d`nsa. Iar’ oaspe\ii ne=tiind ce va s[ zic[ acestelucruri, s[ mira =i le p[rea r[u c[ c`nt[re\ul n-au f`r=it povestea, =i dinaceast[ istorie apoi ]ncepur[ a vorbi de trebile \iganilor. M. P.

54

55

56

57

85

C`nd veni voroava de \iganiDezvolbind a lui vod[ tocmal[,

Acest chip gr[i c[tr[-adunare:“Lucrul tot aceast[ pricin[-are:

V[z`nd vod[-at`ta \ig[neasc[Gloat[ ]ncolea =i-]ncoace,

Ce nu vra c-al\i s[ agoniseasc[,Ci numai a tr`nd[vire-i place,

Socoti s[-i armeze cum poateF[g[duindu-le case =-olate.

Ba le =i d[rui de mo=ie,Prin milostiv[ domneasc[ carte,

Toat[-acea m`ndr[ periferieCe s-afl[-]ntr-a \[rii ce=tii parte:

De la Corbi p[n la Cetatea Neagr[,Giur ]n pregiur epбrhia-]ntreag[. 1

Zic unii c[ Vlad numai o =ag[Prin asta cuget[ s[ fac[,

Al\ii,-]mprotiv[, de sam[ bag[C[ vra pe \ig[nimea s[rac[

S[ pr[p[deasc[, puind-o ]n poar[Cu turcii, ca mai cur`nd s[ piar[.

Eu m[ \in de-aceast[ socotin\[Cum c[ trebile lui Vlad o=tene

1De aici acum s[ poate =ti cu temeiu p[m`ntul care Vlad Vod[ au dat\iganilor. M. P.

a) Nu pociu eu s[ cred ca s[ fie dat Vod[ locurile cele mai frumoase\iganilor! Idiot.

b) Ba caut[ s[ crezi, vere, c[ci a=a este scris; =i dac[-i scris odat[, ]iscris!... Onoch.

v) Ei dar[, de la Corbi p[n[ la Cetatea Neagr[! Ce va s[ zic[ aceasta!Cine nu vede c[-i o =ag[! M`ndril[.

58

59

60

61

86

Au poftit atare s`rguin\[, 1

Ca s[-armeze gloatele-eghiptene;+tiind c[ turcii acu= or s[ vin[,Iar’ el oaste are foarte pu\in[.

Prin \igani vru el s[ dob`ndeasc[Doao scтposuri: unul, s[ vaz[

Pe gloata murg[ faraoneasc[Cum este la r[zboiu de viteaz[,

Iar altul, ca s[ fac[-ar[tareTurcilor cumc[ mai multe-o=ti are.

+i, macar cum vom socoti noi,Am`ndoao scoposuri sunt bune;

Prin cel dintei, \ig[nescul soiLa r`nd bun s[-]nva\[ =i s[ pune,

Prin a doia,-]n vreme de n[val[S[ pot b[ga turcii-]n amegeal[.”

Zic`nd aceste f`r=i cuv`ntul,Iar’ deac[-oaspe\ii s[-]mpr[=tiar[,

Un c[l[re\ str[in cu v[=tm`ntul,St[tъr[ =i frumsa\[ rar[

+i (cum s[ vedea) de vi\[-aleas[,S`ngur l`ng[ Florescul r[mas[;

Un nemernic din \ar[ str[in[,Cum s-ar[ta din port =i f[ptur[.

V[z`nd =-o vreme cu ]ndem`n[Gr[i: “Multe-acum zile trecur[

1Atare, tot aceaia= va s[ zic[ ca ac[tare, =i ]ns[mneaz[ acest feliu, asemene.Este cuv`nt str[mo=esc de la latini: talis, numai c`t noi pronun\iem l ca r =ipunem ]nainte un a, ca ]n multe altele. Pentru aceasta, m[car nu este ]nobiceaiu pretutindene, totu=’ rom[ne=te s[ zice bine: atare om, adec[ asemeneom, acest feliu de om; atare lucru, adec[ un lucru ca acesta, asemene. M. P.

62

63

64

65

87

De c`nd ast[ curte minunat[Mult =i cu toate m[ desfat[.

Fiindc[ dumneta e=ti de-aice,Nu-mi vei \inea de r[u o-]ntrebare

Ce nim[rui nu poate s[ strice:Cine-i st[p`nul ce=tii cur\i rare?

Ca s[-i dau c[zut[ mul\[mit[Pentru-osp[tarea bun[, cinstit[...”

“Bucuros a= face, drag jup`ne, 1

}ndestul dreptei cererii tale(Zis[ Florescul), dar =i pe mine

Aicea m[ ab[tu de la caleO s`ngur[ t`mplare ciudat[,Nici am cunoscut curtea vodat[.

}ns[ (precum deob=te) s[ ziceC[ venind un negu\[toriu mare

Cu multe persoane venetice+i bog[tate de preste mare,

Nu demult aici s-au a=ezat}n codrul acesta neumblat. 2

Iar’ aceast[ curte minunat[Au zidit =-au hot[r`t s[ fie

Pentru c[l[tori o desf[tat[L[cuin\[, cum =-osp[t[rie,

Grijind-o cu tot feliu de hran[+i toat[ trebuin\a curtean[.

1Nu trebuie a s[ mira c[ Florescul zice str[inului “jup`ne”, c[ci peacele vremi aceast[ titul[tur[ s[ da numa la boieri, nu ca ]n zioa deast[zi la fie=tecare.

2Acum s[ =tie ]n ce chip au zidit S[tana curtea cea vr[jit[, adec[ ]nchip de negu\[toriu de preste mare, din Anadуl. Simpli\.

66

67

68

69

88

Toate aceste femei =i fecioareSunt roabe, de prin \[ri cump[rate

Anume, s[ fie slujitoareCelor care-aice vor abate,

Ba =i cu desmierd[ri s[-i desfetePe chieful fie=tecui =i-]ndelete.

Unde-e st[p`nul, nimene =tie+i nimene-a =ti s[ nevoie=te,

Fiindc[ prisosin\a s[-]mbie}n toate, nimica lipse=te.

Dar’ este-o v[t[=i\[ b[tr`n[Ce toate \ine supt a sa m`n[.” 1

De-aceast[ poveste nea=teptat[Mir`ndu-s[ str[inul adaus[:

“Spuiu drept c[ de s]rg a merge-mi caut[,+i totu=’ pare c[ nu m[ las[

Cineva: a=a, de-azi p[n[ m`ne,Drumul mieu ]mpiedecat r[m`ne.

Deprins ]ntru-o=tene=tile trude,Inima ne]ncetat spre arme-mi bate, 2

C`nd aici nimica nu s[-audeF[r’ jocuri =i c`nt[ri desmierdate.

Zioa-]m pare ca =-un veac de lung[,Macar de toate-alte s[-mi ajung[.

1De-acolea s[ cunoasc[ c[ au fost lucru dievolesc, c[ au adunat acoloat`te copile tinere =i cu tineri depreun[ ca s[-i trag[ la p[cate. P[r. Desi-demon.

a) Cine =tie, doar[ toate acele fete au fost dr[cule\i ]n chip de om!P. Agnosie.

2Vra s[ zic[ c[ el deprins fiind la o=tenie, inima-l trage tot spre lucrurio=tene=ti =i la r[zboiu.

70

71

72

73

89

Auzind de-a lui Vlad vitejie,Dorit-am s[ fiu la cea n[l\at[

B[t[lie ce are acum s[ fie+i-a c[rii f`r=it Evropa toat[

}l a=teapt[ cu nesuferin\[,Poftind cre=tinilor biruin\[. 1

}ns[, dac[-ajuns[r[m p[n[ aice,De nu \i-ar fi doar’ cu greutate,

Dorire-a=i-]n scurt a =ti ce priceEste =i din care au fost iscate,

Toate-aceste r[zboaie cumplite,C[ la noi sunt ve=tile-]mp[r\ite.”

“Bucuros cred (Florescul r[spuns[),C[ci noi suntem aice de fa\[,

De toate-av`nd cuno=tin\[ ajuns[+i totu= pisma cea =ugubea\[

Fiece t`mplare vederat[Pref[c`nd ]ntralt chip ne-o arat[.

Iar’ eu f[r[ de pism[ =i priin\[Neav`nd spre nice-una vro pricin[,

Voi povesti cu bun[ credin\[Tot lucrul cum este, cum s[-a\ine;

Nici g`ndesc c[-\i va fi nepl[cutLu`nd firul din prim ]nceput. 2

1Precum s[ vede, voinicul acest str[in au fost din Ardeal, c[ci amintrelen’ar fi putut gr[i rom[ne=te! Onoch.

2Prim, adec[ ]ntii, este adiectiv[ numeral[: prim, prim[, ca =i ]ntiiu,]ntie. Sunt ]n limba noastr[ =i derivate de la acest cuv`nt, precum primariu,primare, cum s[ zice de ob=te v[r primariu, adec[ ]ntielea v[r, ca s[ s[os[beasc[ de la al doile v[r. De-acolo s[ zice la noi ]nceputul verii, prim[-var[, ca cum s-ar zice ]ntie var[. Chir Filologos.

74

75

76

77

90

Acum a lui Constantin cetateSupt m`nile c[zuse-agarene,

Pentruc[ grecii-=’ uitas[-a s[ bate+i le-era mai drag a z[cea-]n pene

+-a face s[boar[ pe-]ntrecute,Dec`t sabii a purta =i scute. 1

Apusenii s[ desputa-]ntr-unaCe-au fost mai ]ntii, ou sau g[in[?

Cum =i de-are l[cuitori luna?Unii, c[-i de=art[,-al\ii c[-i plin[

De l[cuitori dovedea chiar,}ns[ dovada c[dea-]n z[dar...

C[ci de-aci s-isca =-alt[-]ntrebare;Oare-oameni s[-afl[-acolo sau vite?

+i de-s oameni cuv`nt[tori, oarePutea-vor fi cu drept os`ndite

Lunarele suflete, la careNu fu trimis Sp[sitoriul mare?... 2

Domnul Romii cu fulgeru-]n br`nc[Lega =i deslega dup[ voie;

1Fiindc[ Florescu, ca un om bine n[scut =i cu bune ]nv[\[turi, nu vorbe=tea=a de ob=te ca \iganii, ci cu un stil mai ales =i r[dicat, pentru aceasta am socotits[ t[lm[cesc g`ndurile lui pentru unii, ca[re] doar[ nu-l vor ]n\[lege. Deci, ziceel c[ acum cetatea lui Constantin (|arigradul) c[zus[ ]n m`nile turcilor, dinpricina c[ grecii apuc`nd ]mp[r[\ia romanilor, nu s[ ]ndeletnicea mai mult ]ntru]nv[\[tura armelor, ca romanii, =i s[ f[cus[ molateci =i evlavio=i, c[ut`nd maiv`rtos a s[ sf[di prin s[boare dese ce f[cea =i desputa pentru dogme ne]n\[lese,dec`t a purta sabii =i scute.

2}ntre ceialal\i cre=tini de la Apus (zice Florescul), s[ scornis[ alte ]ntreb[rinetrebnice, cu care ei ]= b[tea capul, precum: care s’au zidit mai ]ntii, oul saug[ina? +i oare sunt l[cuitori ]n lun[? +i deac[ sunt, oare Hs. =i pentru ei aup[timit sau numai pentru p[m`nteni? Cu aceste toate, Florescu nu vra altanumai s’arete de=[rt[ciunea sfezilor =i ]nv[\[turii de pe acele vremi.

78

79

80

81

91

+ez`nd pe v`rtoasa Chiefii st`nc[S[ bucura-]n sine c[ pe-al doie

Frate-a lui, Muftea-]n Vizant alege+i sultanul grecilor d[ lege!... 1

Craii cre=tine=ti l[s`nd a sale|[ri de jaf, s[ b[tea pentru sfinte

Locuri, cum a lui Iosofat vale+i de-alte-a Palestinii p[minte,

Pentru Ierusalim =i cel sf`ntA M`ntuitoriului morm`nt. 2

Iar turcul, ]nsume\it de-at`teBiruin\e mari =i luminoase,

La toate \[rile cre=tiniteRea pierire =i moarte jurase;

Cu =ireaguri crude-]nt[r`tateJecuiea-]mprejur \[rile toate.

|ara noastr[-]nc[ era din celePe care el dorea s[-o supun[;

+tiind toate-a noastre netocmeleSocotea cumc[, de sam[ bun[,

1Domnul Romii. Spune mai ]ncolo Florescu c[ papa =ez`nd pe scaunul luiPetru (Chiefa ovreie=te va s[ zic[ piatr[, =i de-acolea S. Petru care jidove=te sechiema Chiefa, s-au numit l[tine=te Petru, de la piatr[); de unde vei ]n\elege ceva s[ zic[ Florescu, adec[ c[ ]ntemeindu-s[ papa ]n domnia sa, precum ]ipl[cea a=a afurisea =i blagoslovea, bucur`ndu-s[ ]ntru sine c[ pe patriarhul dela |arigrad, muftea (popa cel mai mare turcesc) alege =i sultanul st[p`ne=te pegreci care era protivnici ]n[l\[rii p[pe=ti. C[ nici ar fi fost papa vreo dinioar[a=a mare, s[ nu fie c[zut |arigradul. M. P.

2}ns[ Florescu poveste=te la strofa urm[toare =i alta =i mai ciudat[: zicec[ craii Apusului l[s`nd \[rile sale, mergea cu o=ti la R[s[rit =i s[ b[tea cup[g`nii pentru Ierusalim; =i apoi adauge: p[n[ ce ei f[cea ]ntracest chip,turcii ]ndeletnicindu-s[ ]n politic[ =i r[zboaie, lua o \ar[ dup[ alalt[, pre-cum e |ara Greceasc[, Bulgaria =. al. M. P.

82

83

84

92

C[-o \ar[-]nvr[jbit[-ori azi, ori m`neTrebuie s[ caz[-]n m`ni str[ine.

C[ci afl`n’-s[ \ara deslegat[+i-]n cea mai mare ner`nduial[,

Spre tot r[u n[ravul ]nv[\at[,Boierii puind la toate sminteal[

Domnilor, iar’ ceialal\i p[m`nteniDeda\i fiind la r[u =i vicleni,

A=a tr[is[ de multe veacuri}ntr-un feliu-anбrhie f[r’ lege,

}nv[\a\i la r[zboaie =i jacuri,Pe carii p[n[-aci nime-a drege

Sau nu cutez[, sau nu vru doar[C[ut`nd la venituri, nu la \ar[.

Iar’, din ce oar[ Vlad Vod[ steteDreg[toriu trebilor muntene,

Frun\ile vrajbii fur[ t[iate,Politice r`nduieli =- o=tene,

Dup[ firea \[rii m[surate,}n scurt[ vreme fur[-a=ezate.

Cei care legilor ]ntocmiteDintre boieri nu voia s[-urmeze

C[dea la pedepse pre cumplite,Zic`nd c[ ei sunt s[ lumineze

Celoralal\i cu-obiceaiuri bune+i-]ntei legilor a s[ supune,

C[ci, dac[ ascult[tori de legeVor fi numai cei slabi =i mi=ei,

De \ar[-]n urm[ ce s[ v-alege?O \ar[-adec[ de lupi =i de lei

Ce =ez`nd ]ntr-a sale b`rloageSug s`nge-a vitelor sl[b[noage.

85

86

87

88

89

93

Zicea c[ boierii sunt supu=iA=a domniei ca =i \[ranii,

Ba fiind ]n toate mai ajun=i,Nu numai cu sfatul =i cu bani,

Ci-]nsu= cu capul ar fi datoriA \[rii s[ fie-ocrotitori.

Aceste zicea Vlad la divan+i la macar ce feliu de-adunare,

Ad[ug`nd c[-oricine, fie \[ran,T`rgove\, boiariu mic sau mare,

Mestec va-avea cu limb[ str[in[Cu capu-=’ va pl[ti =ugubin[.

Deci apreg pedepsea pe cei careAsupra patrii f[cea sfaturi

+-avea cu turcii vro mestecare,Sau veri cu ce str[in[e] staturi,

}mp[r\`ndu-le-averi =i mo=iiLa-a patrii-ap[r[tori =i fii. 1

Prin asta r`nd nou el introdus[:Pe t`lh[rii =i mari fapte rele,

Prin a=ezate pravile, pus[Deos[bite pedepse =i grele,

Din care cea mai obicinuit[Era \apa cu moarte cumplit[.

Apoi din toat[ \ar[ =-aleas[Pe cei mai harnici =i cu v[rtute

1Florescul, dup[ ce arat[ starea lucrurilor ]n Europa =i ]ntre cre=tini,acum pogoar[ la Vlad Vod[ =i poveste=te istoria lui de c`nd au st[tutdomn ]n |ara Munteneasc[.

90

91

92

93

94

94

Voinici, din cari o gard[ frumoas[ 1

F[cu spre paza sa, de cinci sute,Pe cari ]n arme-at`ta deprins[,C`t o numim oaste nevins[.

Dup[-acest izvod, =i ceaialalt[C[l[rime-au fost or`nduit[,

}nv[\ind-o m[iestria nalt[A taberii =-armelor ispit[,

Iar’ boierii pisma=i a tot bune 2

R`ndueli cocea sfaturi p[g`ne.

C[ci, precum s[ t`mpl[ totdeaunaC[ cel ce va s[ scoa\[ la cale

Pre-un popor =i apuc[ s[-l pun[La r`nduial[, pentru-ale sale

Ost[neli, bun scopos =i mari trude,El mai mult r[u dec`t bine-aude,

A=a fu =-a lui Vlad soarte-amar[:Pisma=ii zic c[-i tiran =i multe

Asupra lui scornit-au de-ocar[,+i vor ca \ara s[ nu-l asculte;

Zicu-i =i |[pelu=, c[ nu iart[T`lharii, ci cu \apa le ceart[. 3

1Gard[, adec[ gvardie, va s[ zic[ p[zitoare, c[ci era obicinui\i domnii a\ine o sam[ de osta=i ale=i pentru paza sa, care =i acum s[ obicinuie=te.Rom[ne=te altmintrele nu s[ poate zice; pentru aceasta =i poetul au puscuv`ntu obicinuit ]n toat[ Europa. M. P.

2Aici m[ rog s[ nu g`ndeasc[ cineva c[ prietenul mieu au vrut s[ zic[ pentrut[\i boierii, ci numai pentru acei de-atunci cari pismuiea lui Vlad. M. P.

3Pentru acest Vlad Vod[ ]ndoite sunt cronicele; unele ]l scriu ca pe untiran cumplit, iar’ altele ca pe un domn vrednic, ]ns[ apreg la pedepsire;precum s[ zice =i de Stиfan, principu Moldбvii, c[ au fost iute la m[nie =iv[rs[toriu de s`nge. M. P.

a) Fiindc[ aceast[ izvoditur[ au scosu-o un \igan, lesne s[ poate cunoa=tec[ prie=te lui Vlad Vod[, pe care socoti c[ au fost pretenul \iganilor, =i doar[

95

96

97

95

Deci ]n tain[ solii repeziteTrimit sultanului, dau de =tire

Precum vod[ vra \ara s[-]nviteAsupra Por\ii cu r[zvr[tire,

+i este foarte mult a s[ teme,De nu s[ va-]mpedeca din vreme.

Drept acea prin chipuri t[inuiteSultanul mai pe-un pa=[, mai pe-alt

}nva\[, l-armeaz[ =i-l trimiteAsupra acestui princip ]nalt,

Ca ne]ncetat =i iarna =i varaS[ mearg[ s[-i jefuiasc[ \ara.

}ns[ Vlad fiind cu bun[ paz[,Oaste-av`nd bine-]n arme deprins[,

Gloate t`lhare cu m`n[ viteaz[De multe ori ]n fug[ =i prins[;

Celor prin=i dete moarte sureap[F[c`nd s[-i trag[ de vii ]n \ap[.

Acum la treizeci de mii aproapeDe t`lhari p[g`ni el ]mp[ras[,

Nici l[sa pe nime s[-i ]ngroape,Ci vulturilor m`ncare-aleas[

+i corbilor de jaf ca s[ fie,Porunci sp`nzura\i s[ r[m`ie.

Sultan Mahomet ]ntia= dat[Nu dete la toate crez[m`nt,

Dar’ vinind p`r`re ne’ncetat[,Vru s[ =tie cu temeiu de s`nt

din scrisorile \ig[ne=ti au luat unii cari ]l laud[. Chir Criticos.b) Eu socotesc almintre, adec[ prietenii lui au scris bine =i neprietenii r[u;

dar s[ vedem ce au scris streinii, care n-au fost interesa\i. C. Adev[rovici.

98

99

100

101

102

96

Oare acele toate-adev[rate,Prin persoane-a sale-]ncredin\ate.

Pentru-acea-]n chip de mare solie,Ne=te capigii vicleni trimeas[.

Catavolмn avu cea d-]ntieParte la ceast[ solie-aleas[,

Catavolin, logof[t primariu,Un grec turcit, fiiu de prev[tariu. 1

C[tr[-acesta sultanul ascuns[Pofta sa =i cugetul deschis[,

Cu d-inima de-urgie p[truns[,Lu`ndu-l deos[bi, acest chip zis[:

«Mare treab[-am, o Catavoline,+i puiu toat[ credin\a mea-]n tine!...

Vod[ muntenesc, supusul Por\ii,A=a s[ poart[ cu neomenie,

C`t pe credincio=i d[ crudei mor\ii,Ba nec[ut`nd a sa datorie,

Nice de haraci el va s[ =tie.Nice-a s[-]nchina voie=te mie.

Deci tu merg`nd ispite=te bine,Cearc[ de po\i s[-l aduci la cale,

Mai v`rtos ca mie s[ s[-]nchine,Iar’ v[z`ndu-l c[ st[ pe-ale sale

+i cu voia nu va s[ s[ plece,La nevoie cu sfatul vei trece. 1

1C`te s-au scris p[n[ aici pentru treaba lui Vlad cu sultanul Mahometsunt toate adev[rate =i nu pove=ti; s[ afl[ =i la scriptorii bizantine=ti, maiv`rtos la Dъca Honiates; ]ns[, s[ fie fost Catavolin copil de pr[v[tariu,n’am cetit. M. P.

2Adec[, va s[ zic[, de nu va vrea vod[ cu voia s[ s[ plece, atunci tu s[-laduci ca s[ fac[ de nevoie. M. P.

103

104

105

106

97

Iar’ de-ajutoriu la ceast[-apucareVei avea pe Hamza cu s`lin\[, 1

Numa-\i caut[-a fi cu paz[ mare,Ca munteanul ceva s[ nu s`m\[,

C[-amintrele cu totul stricat[Ne-ar fi doar[ str[duin\a toat[...»

Merge grecul cu ceast[ porunc[+i sf[tuind cu Hamza de toate,

}n urm[-acest chip mrejile-arunc[: 2

El ]nsu=’ s[ mearg[ =i s-arateMunteanului a Por\ii dorin\[,Cerc`nd a-l aduce la credin\[. 3

}ns[, de-ar vedea c[ nu s[ pleac[,De s`rg la Vidin s[ deie =tire,

+i c`nd ar fi vod[ s[-l petreac[,P[n’ la hotar, dup[-obicinuire,

Hamza-]ntracea Dun[rea s[ treac[+i din ascuns n[val[ s[ fac[.

A=a grecul f[\arnic s[ duceCredin\at cu =tiuta solie;

Lui Vlad mai ]ntii aminte-aduceToate ce-au trecut =i vor s[ fie,

Pentru trecute vestind iertare,Prietenie pentru viitoare.

1Hamza, precum s[ =tie de la istтrie, au fost pa=[ la Vidin pe aceavreme. M. P.

2Mrejile arunc[, va s[ zic[ pune sfaturi viclene cu care s[ ]ncurce preVlad; ca =i pescariul, ]ncurc[ pe=tii ]n mreje. M. P.

3A-l aduce la credin\[. Nu trebue s[ s[ ]n\[leag[ legea sau sf`nta cre-din\[, ci la credin\[ c[tr[ sultanul, adec[ s[-i fie credincios. M. P.

107

108

109

110

98

«Mare-]ntr-adev[r f[cu=i gre=al[(El gr[i), dar’ a Por\ii pre tine

Mil[ este f[r[ de-]ndoial[Nem[rginit[, c[-\’ iart[ vine

Trecute nevr`nd de-acuma s[ =tieNumai de prieten =i prietenie.

Nici alt[ de la tine pofte=teNuma haraci =i vreo cinci sute

De tineri; apoi ca prietene=teTu viind la Poart[, cu c[zute

Plec[ciuni s[ te-]nchini celui mareSultan Mahomet cer`nd iertare.»

Ascult[ vod[ cu suferin\[Tot cuv`ntul =i pofta viclean[,

+i-]ntii arat[ bun[ voin\[Vr`nd deam[runt porunca tiran[

S[-ispiteasc[, iar’ dac[-o-]n\[leas[,Cu m[rime-a=a din rost adaus[: 1

“Spune celui care te trimeas[,C[-]ntracest chip Vlad Vod[-i r[spunde:

«Haracii sunt gata, supt aleas[}ncuietoare, dar’ a p[trunde

Nu poate-acolo poft[ str[in[}ntralt chip f[r’ cu sabia-]n m`n[.

De sultanului de d`n=i ]i pas[,Vie, s[ =i-i duc[, de s[-]ncrede!...

Dar[ nici tinerii vor de-acas[De voie bun[-a merge-]n obede,

1Cu m[rime, adec[ cu ]n[l\are de suflet. M. P.

111

112

113

114

115

99

Zic`nd c[ cu patria-]mpreun[Vreu s-aib[ soartea: rea sau bun[»,

Iar’, ]nc`t e despre-a mea persoan[,S[ merg s[ m[-]nchin n[l\atei Poarte,

Spune c[-atunci c`nd iepurii-]n goan[Vor lua pe-ogari...! lupilor moarte

Mieii vor da, poate c[-atunci doar[M-oi ]nchina, iar nu de-ast[ oar[!...” 1

Solia v[z`nd din toate-acesteC[-a-l pleca nu este cu putin\[,

Lui Hamza la Vidin dete de vesteDe treab[ =tiut[ s[ s[ gat[,

Iar’ cu Vlad a=a lucrul a=az[.P[n la Dun[re s[-i deie paz[.

Iar Vlad prin iscoade credincioase}n\[leg`nd tot sfatul de-ocar[,

Patru mii de c[l[rime-aleas[F[cu s[ s[ str`ng[ de prin \ar[

+i-]n tain[, la p[r\ile din careEra Hamza s[-i \ie c[rare.

1Adec[ aceasta va s[ zic[ c[ nu vra s[ s[ ]nchine nice odat[. Onochef.a) Prem[re\e sunt cuvintele aceste de c[tr[ un domn muntenesc c[tr[

puternicul Mahomet! C. Criticos.b) +i totu=’ sunt adev[rate; cu mult mai v`rtos c[ tocma despre acest

Vlad am cetit ]ntr-o cronic[, c[ pe ne=te soli turce=ti au f[cut s[-=’ ia ]nv[liturile=i cu capu gol s[ vie ]naintea lui, iar’ ei r[spunz`nd c[ legea lor opre=te cas[-=’ desgoleasc[ capul de ]nv[litur[, porunci vod[ s[ le ]nt[reasc[ mai binec[tr[ cap ]nv[liturile =i s[ le bat[ cu cuie de fierr, zic`nd vod[ c[ ]ntracestchip nu vor fi nici odinioar[ ]n primejdie de a-= fr`nge legea. Care f[c`ndu-s[ dup[ porunc[, to\i murir[ cu cumplit[ moarte. Deci, unu care f[cu deaceste cu solii puternicului sultan Mahomet, cu mult mai lesne putea s[r[spunz[ ]ntr-acet chip lui Mahomet. M. P.

116

117

118

100

D`nd strinse porunci ca s[ s[ \ieAscunse p[n la zi hot[r`t[,

+i la semnul dat gata s[ fieDe r[zboiu, cu v[rtute-]ndoit[,

Apoi =i f[r[ nice-o pesteal[S[ deie pe turci din dos n[val[.

}ntracea Vod[-]n toate s-arat[Ca c`nd de sfaturi n-ar =ti nimic[.

Deci lu`ndu-=’ garda sa-]narmat[,La vremea =tiut[ s[ r[dic[

+i petrece pe solul cu tut[Cinstirea =i pompa lui c[zut[.

S F ~ R + I T

119

120

101

ARGUMENTUL

Sfin\ii din raiu s[ gat[ s[-ajuteMuntenilor; Florescul mai spune

De-a lui Vlad biruin\e f[cute.Curtea m[iastr[, prin o minune,

Piere ca dracul de crucea sf`nt[.Lui Parpangel r[u c[r\ile-i c`nt[.

O, fericite veacuri trecute,C`nd s[ mai pogorea c`teodat[

Pe p[m`nt oamenilor s[-ajuteSfin\ii, ori ca pe cei r[i s[ bat[

Sau pe credincio=i s[ m`ng[iasc[La sc`rba =i nevoia lumeasc[.

Acum pare c[ ceriul de lume+-au uitat cu tot, nice mai bag[

Sam[ de-oameni, l[s`nd s[-i sugrumeNevoile-]ntru via\a-]ntreag[.

}ngeri nice-]n vis acu s-arat[S[ ne-]nve\e vro tain[ ciudat[. 1

Cu-adev[rat! eu alt[ pricin[N-aflu, f[r’ c[ sau nice-o credin\[

C~NTECUL AL IV-lea

1Aici poetul s[ pl`nge de veacurile noastre, ]n care nu s[ aude de mi-nuni ca mai demult, =i zice c[ nu numai aiavea, dar nice ]n vis acum ]ngeriinu s[ arat[. M. P.

1

2

3

102

Noi avem acum sau pre putin\[Iar’ a b[tr`nilor socotin\[

R[z[ma purure-]n lucruri sfinte,Ceriul av`nd ]n inim[ =i minte.

Ori de unde-aceasta s[ purcead[,Destul c[ pe vremea lui Vlad ]nc[,

Sfin\ii oblicind at`ta prad[Ce f[cea turcii-]n cre=tini =-ad`nc[

R[utate, pe p[m`nt venir[+i multe suflete m`ntuir[.

Aceasta nu numai c[ s[ zice,Ci s-au scris =i la cronica vechie

Carea-i mai de mult f[r[ de price,+i dec`t cronica lui Urechie;

Apoi, s[-]nt[re=te prin h`r\oagaA m[n[stirii de la Z[noaga. 1

Acum o dat[ sc[zus[ luna+i cresc`nd iar[ s[ f[cea plin[, 2

De c`nd o=tile turce=ti ]ntrunaJecuiea st[p`nia rom`n[.

De cruzii multe =i t`lh[rieR[m[sese \ara mai pustie.

Numa \ig[nia noastr[-armat[}ntre-at`te valuri =-asuprele

1Spune apoi c[ pe vremea lui Vlad Vod[ s-au pogor`t sfin\ii din ceriu =iau ajutat oamenilor, =i zice c[ aceasta este scris la o cronic[ care-i maivechie dec`t cronica vornicului Urechie. M. P.

a) M[ tem s[ nu fie o b`rfeal[ despre autoriu, fiindc[ nu aflu nice la ocronic[ de aceste minuni. C. Criticos.

2Adec[ va s[ zic[ poetul c[ acum era aproape de o lun[ de zile de c`ndturcii ]ntras[ ]n \ar[. M. P.

4

5

6

7

103

Era ]ntreag[ =i nev[t[mat[Sc[p`nd oarecum ca pintr[ iele;

Prin sfad[ mult[ =i hodini deseAproape de-Inimoasa-ajunsese.

S`n Spiridon prin o t`mplareDin raiu privind, s[ mai vad[

Ce fac muntenii, “au, vбileo!” tareStrig[-]nsp[im`ntat, iar’ o gr[mad[

De sfin\i ce c`nta psalmi =-antifoaneL’]ntrebar[: “Ce-\i e, Spiridoane?” 1

“O! (zis[) Dar’ nu vede\i ce-mi este?Perit-au |ara mea Rom[neasc[!

Nu e \ar[, sterpele nevesteUnde-]ntrat`ta s[ m[ cinsteasc[

Ca-]n aceasta, =-acum, ian’ c[uta\iCum o pr[deaz[ turcii spurca\i!...”

To\i sfin\ii mir`ndu-s[ privir[La mul\imea taberii p[g`ne;

Din umeri =i cu capu cl[tir[,Iar[ S`n Nicoar[,-ad`nc ]n sine

Cuget`nd, din buzele sfinteUrm[toare slobozi cuvinte:

1Minunat lucru spune aici poetul, care cu nevoie este de a-l crede c[cicum au putut el s[ =tie ce-au f[cut =i ce-au vorbit sfin\ii ]n raiu? C. Idiot.

a) +i mie a=a-mi pare, vere! Dar nice poetul are vin[ dac[ au aflat a=ascris. Onoch.

b) Aceste trebuie s[ s[ ]n\[leag[ poetice=te =i ]ntr-acel chip cum poveste=teOmer, c[ s-au sf[tuit zieii ]n ceriu, unii s[ ajute troienilor, precum Mart,Vinerea, ba =i Apollтn, iar al\ii s-ajute pe elini, precum Minиrva (Athмna),Neptъn (Posidoniu) =i Vulcбn. Poeticul nostru fiind cre=tin n-au putut s[pomeneasc[ de zieii p[g`ne=ti =i s[ le deie vreo putere; pentru aceasta aupus la lucrare sfin\ii cre=tine=ti. }ns[ aceste s[ ]n\[leg, cum am zis, poetice=te=i alegorice=te. Cocon Musofilos.

8

9

10

104

“O, cuvio=ilor! mie-mi pareC[ nu-i vremea de-a cl[ti din spate

Sau a jelui f[r-ajutare+-a=tept`nd p[n[ vor fi surpate

A noastre beserici de p[g`ni,Ci s[-ajut[m =i noi pe rom`ni!...

Drept aceasta, Spiridoane, dar[Lu`nd voinicii no=tri ]n so\ie,

Pe Jтrgiu =i pe Medru, gios te pogoar[+-ajut[ lui Vlad ]n b[t[lie.

A=a g`ndesc eu c[-ar fi mai bine,}ns[ n-a=tepta\i de-azi p[n[ m`ne!...

Ci c`t mai cur`nd trebuie-a merge,C[-amintere poate fi z[dar[

Ajutarea. Ce=ti doi pot s-alergeDegrab[ fiind c[l[re\, iar[

Tu pedestru (precum din canoane)Trebuie s[ mergi, o Spiridoane!...”

S`n Giorgiu cu S`n Medru fiind de fa\[,}nt[rea sfatul lui S`n Nicoar[,

Numai S`n Spiridon avea grea\[,C[ci nu v[zus[ nici odinioar[

Vreun r[zboiu av`nd inim[ bl`nd[Din fire =i neiubind izb`nd[. 1

1}nt`i caut[ a lua aminte c[ poetul, ]n voroava sa de ob=te, s[ \`nepretutindene de chipul vorbei de ob=te =i ]ntrebuin\az[ cuvinte ob=tite ]ntre\[rani, afar[ de t`mpl[ri c`nd vorbe=te altcineva, c[ci atunci a=a-= chibzuie=tevoroava, ca s[ fie cuviincioas[ persoanei care vorbe=te. Deci =i aici fiindc[s`ngur poveste=te, nu zice sf`ntul Spiridon, sf`ntul Gheorghie, Dimitriesau Nicolбe, ci precum au fost obicinuit de demult =i s[ obicinuie=te ast[zila \[rani care sunt mai st[tornici ]ntru \inerea obiceaiurilor str[mo=e=ti. +icu adev[rat nu =tiu de unde au luat c[rturarii no=tri beserice=ti acel cuv`nt:sf`nt, sf`nt[, c`nd adev[ratul cuv`nt str[mo=esc este s`nt,-[, care pururea

11

12

13

14

105

S`n Giorgiu-]ndat[ sabia-]ncins[+i zoбa-]mbr[c[ nestr[b[tut[,

Coiful, scutul, sulм\a nevins[Lu[, =i lu`nd toate s[rut[,

Nu pentru c[-s bune =i frumoase,Ci c[-acum de mult nu le purtas[.

A=ijdиre S`n Medru s-armeaz[Am`ndoi de-aci suind c[lare,

S`n Medru pe iapa sa cea breaz[,Iar[ S`n Giorgiu pe murgul s[u, care

}mbe dobitoace minunateSpun c[-ar fi m[iestre =-aripate.

}nsemn`ndu-s[ cu s`nta cruceCuvio=ii c[l[re\i plecar[.

S`n Spiridon dup[ ei s[ ducePogor`nd pe cea tainic[ scar[

Care Iacov (pribegind de-acas[De frica lui Isav) o visas[...

Dar p[r`ndu-i cale delungat[Pe-]ncet a p[=i din spi\[-]n spi\[,

M[car nu c[l[ris[ nice o dat[Totu=’, dac[-ar fi vreo m[g[ri\[

Sau puiu de asмn! socotea-]n sineC[-ar putea c[l[tori mai bine.

au fost tr[itoriu ]n neamul nostru care =-ast[zi zice S`n Pietru, S`nt[M[rie, S`n Giorgiu =. a. C. Filologos.

a) Dar, =-alta este a b[ga sama la locul acesta: c[ zice S`n Nicoar[(Sf`ntu Nicolae) cumc[ S`n Spiridon trebuie s[ mearg[ pedestru, fiindc[,dup[ canoanele s. soboar[, vl[dicii =i c[lug[rii nu putea [s[] c[l[reasc[numai pe asin sau cat`r! +i pentru aceasta zice poetul c[ S`n Spiridon autrebuit s[ pogoar[ pe scara lui Iacтv, adec[ care Iacтv pribegind de fricafrate-s[u, o v[zu ]n vis.

15

16

17

18

106

+i iac[,-o minune! ce z[re=te!O asмn[ despre m`na dreapt[

Gr[ind c[tr[ d`nsul omene=te:“S`n Spiridoane, dar ian’ a=teapt[!...

+i de voie=ti a merge mai tare,Nu-]ntreba nimic, ci sui c[lare!...

Б sina lui Vбlam sunt eu, carePentruc[ potignind odinioar[,

}ngerului ferii din c[rare(Ai auzit povestea mea doar[?),

R[m[s[i p[n[-acuma-]n via\[,Ca oamenii limb[-av`nd vorbea\[.” 1

S`ntul bucuros primi-]mbierea+i de-acolea mears[ tot c[lare;

}ns[-a=a-i fu sfatul =i p[rerea:S[ nu s[-arete la fie=care,

Ci nev[zut ispitind el toateS[-apere pre oameni de p[cate.

1Pentru aceast[ asin[ a lui Valбm este scris la Biblie c[ merg`nd Valampe aceast[ m[g[ri\[, ca s[ blasteme pe Izrail, ]ngerul Domnului ]i stete ]ncale, iar бsina ferindu-l ]ngenunchie =i b[t`ndu-o prorocul ca s[ mearg[, iagr[i c[tr[ d`nsul: “Ce m[ ba\i?”... Iar[ cele ce s[ zic aici pentru d`nsa,trebuie s[ s[ ]n\[leag[ poetice=te. Erudi\ian.

a) Toate ar fi cum ar fi, ]ns[ a scrie unele ca aceste, nu s[ cade despresfin\i; mai v`rtos s[ s[ mestece la pove=tile \ig[ne=ti. P[r. Desidemonescul.

b) +i ce r[u au scris poetul aici? Toate cu cuviin\[!... C[ au vrut s[ajute sfin\ii cre=tinilor, aceasta nu-i nimic r[u, c[ci asemene t`mpl[ri sunt=i la Biblie, unde ]mprotiva necredincio=ilor ajut[ ]ngerii. Ba s[ afl[ =i lacronicile noastre, unde s[ zice c[ lui Stefan Vod[ celui B[tr`n au ajutat unc[l[re\ sf`nt merg`nd asupra o=tilor.

Apoi, caut[ la Vie\ile Sfin\ilor =i vei afla =i mai minunate. Iar pentru m[g[ri\a,]nsu=’ Domnul Hs. au intrat ]n Ierusalim =ez`nd pe puiu de asin[!...

}n urm[, ]n istoria aceasta nu s[ poveste=te numa de \igani, ci =i defaptele lui Vlad, ce sunt luate din istoria vremilor acelora. Nu s[ poate decidar[ zice c[ povestea aceasta pentru sfin\i, s-au mestecat cu povestea \iga-nilor. P[rintele Apologhios.

19

20

20*

107

}ntracea turcii-]ncolea =i-]ncoaceCa turba\i alerga dup[ prad[;

|iganii nu =tiea ce vor face,C[-]ntre d`n=ii s[ scornis[-o sfad[

Unii voind s[ c[l[toreasc[,Iar’ al\ii pe loc s[ hodineasc[.

Din b[tr`ni ]nc[ mai mare parteSt[ pe-aceaia ca c`t mai degrab[

S[ mearg[ la Sp[teni, nici s[-]ntarteDomnia, prin z[bav[ f[r[ treab[.

Drept aceasta \iganii gr[mad[Str`ng`ndu-s[-]ncepus[ la sfad[.

Unii striga c[ pentru o fat[A unui ciurariu nu s[ cuvine

S[ z[boveasc[ tab[ra toat[,Al\ii r[spundea c[ fie=tine

Datoriu e p[n’ atunci s[ r[m`ie,P[n’ s[ va =ti de-i Romica vie...

Iar’ ]n cea curte m`ndr[ m[iastr[,Voinicii z[uit`ndu-=i de toate

Bea, m`nca, juca, =edea-]n fereastr[;Parpangel fбtб-=i g[si nu poate;

Florescul povestea ca nainteStr[inului cu ceste cuvinte:

“Iar c`nd sosir[ la locul undeGrecul =tiea c[-s mrejile-]ntinse

+-unde Hamza cu oaste s[-ascunde,Atunci, ca ne=te p`rjoale-aprinse,

Iac[ zece mii de turci s[ scoal[+i lovesc pe munteni cu n[val[.

21

22

23

24

25

108

Iar[ logof[tul cu sumea\[Spr`ncean[ l[p[d`nd f[\[rie:

«Nu-\i fie (zise) de mir, nici grea\[,O, Vod[! Iepurii iac[-]mbie

P[ c`ne s[ s[ dea legat, iar[Mieii cei bl`nzi pe lup ]mpresoar[!...

Sosit-au de tine hot[r`t[Vreme,-]n care tu de voie bun[

Vru=i s[ te-]nchini la poarta m[rit[!...Tinerii t[i ]nc[-s de-]mpreun[

Gata-a merge departe de-acas[,Nice-acum de patrie le pas[!...»

Stete vod[ cu mintea-]ndoit[De-are-]n pieptul v`nzariu s[ ]mpl`nte

Fierrul, dar socotind ovilit[Izb`nd[, ca singur s[ s[-]ncrunte

}nsu=’ cu el, hot[r] s[-l las[Spre-alt[ pedeaps[ mai tic[loas[.

Sabia smuls[, ochi plini de-urgieArunc`nd la el, a=a r[spunse:

«Grecule\ mi=el, n[scut la robie,}nv[\at la viclenii ascunse,

Intrмgi a face,-a mй=tere-otrav[,Sim\ire neav`nd de-onor =i slav[, 1

Voiu s[-\i ar[t f[r[ viclenieC[ nici m`na lui Vlad a s[-]ntinde,

Nici cap s[ s[ plece la robieSunt f[cute, nice-e lesne a-l prinde,

1Onтr, adec[ cinstire, cuv`nt l[tinesc, primit acum mai la toate nea-murile, ]nc[ =i la cele a c[rora limb[ nu purcede de la limba l[tineasc[; cumult dar[ mai v`rtos putem s[-l primim noi, fiind limba noastr[ fiicalimbii l[tine=ti. P. Filologos.

25*

26

27

28

29

109

C[ci ai g`ndit!... bag[ sam[ bine,Oare prinde-or iepurii pe c`ne!»

Apoi ]ntorc`nd spre-ai s[i cuv`ntul:«Nu-i vreme,-o voinici! (gr[i) de-a spune

Cu multe,-aici, tot ]n=[l[m`ntulCu care-au cercat a ne r[pune

Vr[jma=ul =-unde ne afl[m ast[-oar[,C[ci ]n=ii vede\i!... Pentr’ acea dar[,

Cred, o viteji! c[ nu-i trebuin\[S[ v[-ar[t cu mai multe dovede

C[ sc[parea-i numa-]n biruin\[.Ce=tii numa putem a ne-]ncrede!

Deci acum, sau moarte cu dafine, 1

Sau izb`nd[,-alt[ nu ne r[m`ne!...

La arme, dar’!... S-arat[m v[rtute,S[ st[m nefr`n=i, cu inim[ viteaz[.

Nu biruiesc multe mii =i sute,Ci cari a biruire cuteaz[.

Alerga\i =i v[ lua\i izb`nd[;Slava voastr[ fie-a lor os`nd[.»

Zice, =i d`nd semnul de n[val[La o=tile-]n ascuns preg[tite,

El cu garda sa de-aci s[ scoal[+i-]n =ireaguri bine-or`nduite

Lovi pe turci cu-at`ta iu\ime,Cum cade tunetul din n[l\ime.

1Dafin este un feliu de lemn de ob=te =tiut, care l[tine=te s[ chiam[lаurus. Din frunzele acestui arbure f[cea oamenii cei de demult cunun[ =i]ncununa pe biruitori, care s[ purta viteje=te la r[zboaie pentru patrie.Deci noima stihului acestui este: acum n-avem alt[ ce a=tepta, f[r[ orimoarte ]ncu[nu]na\i fiind cu slav[ sau izb`nd[. Filologos.

30

31

32

33

110

+i cum povoiul, pe \аrмn[ coapt[C[z`nd, cu n[prazn[-]ntr-o clipit[

Stric[ truda plugariului dreapt[,+i iac[, zace gios cutrupit[

Toat[ \аrina, =-]n loc de gr`neNuma n[roiu =i balt[ r[m`ne.

A=a lovind viteaza-o=ti=oar[}n turcime, trupuri poligne=te,

R`nduri ]ntregi pr[vale =-oboar[,Taie, surp[, dar mai mult strop=e=te,

+-alt[ nu vezi f[r’ trupuri t[iateZ[c`nd ]n b[l\i de s`nge necate.

Vlad ca =-un leu ]nt[r`tat foarte,Ce, de v`n[tori luat ]n goan[,

Deac[ s[ vede cu c`ni de-o parteIar’ de alta cu mreaja viclean[

}mpresurat, unde-i cea mai mareGr[mad[ de c`ni, acolo sare

+i dorind s[-=’ fac[-izb`nd[-amar[,Pe care cumu-i vine nainte

Fr`nge, spintec[,-]ncoal\[, =-]nghiar[,C`nd cu br`nci groaznice, c`nd cu dinte

Ap[r`ndu-s[, sugrum[ =i ucide+i printre d`n=ii drumu-=’ deschide,

A=a Vlad v[z`nd c[ de toateP[r\i pe d`nsul turcimea s[ scoal[,

Unde vede c[-s mai ]ndesateGloatele,-]ntracolу d[ n[val[,

}nv`rtind arma-]ncolea =-]ncoaceLarg potec pintre p[g`ni-=’ face.

34

35

36

37

38

111

}n z[dar Hamza o=ti ]mpr[=tiateVa s[-adune, r[zboiu s[-]ntrejasc[,

}n z[dar a le-]ndemna s[ bateCu porunca tare-]mp[r[teasc[,

C[ci oastea-]n r[sip[-acum pornit[S[ calc[ fugind =-e neoprit[.

Iar’ Hamza de cetele muntene}mpresurat, cade la prinsoare

Cu mai mul\i din o=tile-agarene.Grecul ]nc[ nev[z`nd sc[pare,

Lui vod[ cu mult[ plec[ciuneCade-]nainte =i s[ supune.

Atunci vod[-amar z`mbind ]i zise:“Cum ]\i pare-acum, Catavoline,

Urzitoriu de v`nz[rii ]nchise,Sol f[\arnic a Por\ii p[g`ne,

Ce nu te ru=ini cu t`lh[rieA vinde cre=tina st[p`nie?”

A=a zic`nd cu groaznic[ moartePorunci ca pe to\i s[-i ]n\ape,

Ce la t`lh[rie avur[ parte,}n p[durea ce era de-aproape.

Hamza fu-]n\[pat pe cel mai gros+i mai nalt copaci, grecul mai gios.

Crud[ porunc[, moarte-]ngrozit[!Dar acelui nevinovat pare

C[ v`nzarea-i =i mai neomenit[.Om tic[los, totu=’ nu te spare

De la fapte rele c`teodat[Pedeapsa,-ori cu ce moarte-a=ezat[!

39

40

41

41*

42

112

Dac[ estea-]n |arigrad s-auzir[,Sultanului nime nu cuteaz[

A spune, m[cбr c[ el s[ mir[Unde logof[tu-]nt`rziaz[,

P[n’ ce-odat[ viziriu-]ndr[zne=te+i lucru cum e poveste=te.

Iar’ tiranul aprins de m[nieC[-au cutezat a gr[i de-acele

Basne =i care nu pot s[ fie,Lucruri de ru=ine =i mi=ele,

Porunci s[-l bat[ peste fa\[Pentru vorba proast[ =i-]ndr[znea\[.

Iar’ deac[ din solii repeziteS[-]ncredin\[, mai nu turb[-]n sine

De ciud[ =i de-urgie-oc[r`teV[z`ndu-=i porunci, nici s[-=-aline

Firea putu cu deob=te t`rzieIzb`nd[, ci c`t mai t`mpurie.

Deci la pa=i de aproape, de parte,Porunci de s`rg o=ti s[-=i armez[,

+i ]ntracela chip ei s[ s[ poarteCa s[ aduc[ cele mai viteze

Cu sine, iar’ p[n’ la prim[var[S[ fie gata s[ ias[-afar[.

Abea pe c`mp iarba r[s[ris[,Iar’ codru noao frunz[ apucas[;

Din toate p[r\i turcimea trimis[S-adщn[:-o parte pe mare-]n vas[

Alerg`nd spre |ara Rom[neasc[,Cu totul acu=’ s-o jefuiasc[,

43

44

45

46

47

113

Iar’ o parte duce cu pas iuteSultanul p[g`n, sufl`nd izb`nd[,

Cu care s-afla mii doao suteDe mul\ime varvбr[ nebl`nd[.

+-acum la Vidin ajunseseStulurile cele mai alese.

Era tocma-]n miez de prim[var[C`nd z[firi cu florile s[ joac[,

P[s[relele vesele zboar[,Iar jivina =i cea mai s[rac[,

Voioas[ salt[ =i s[ desfat[}n dezmierdare nevinovat[,

C`nd iac[ Vestea-]n tr`mbi\[ sun[C[ vin turcii c`t frunz[ =i iarb[,

Ca robiei \ara s[ supun[.To\i s[ gat[-a lua fuga oarb[.

Boierii cei mari =i mai cu minteLuas[ fuga mai ]nainte,

Iar[ \[ranii s[raci, ]n prip[,Ca =-o turm[ de oi f[r[ paz[

Cari ]nc[trт purced ]n r[sip[;Plini de fric[ =i cuprin=i de groaz[

Toat[-=’ las[ avere =i sudoare,Nedejdea puind numa-]n picioare.

Fug copii cu tinere copile,Fug muieri cu mititei ]n bra\[,

Iar[ cei mai ]nc[rca\i de zile}i m`ng[ie =i le sunt pova\[.

De vaiet amar, \ipete, jelePlini-s codrii, c`mpii =i v[lcele.

48

49

50

50*

51

114

Ici unul ]=i poart[ pruncii-]n spate,Altul colea pe slabul p[rinte,

Cel-ar fugi, bietul, dar’ nu poate+i st[ ca z[p[cit de minte,

Ne=tiind cui mai cur`nd s-ajute:Pruncilor sau muierii c[zute.

Nepotul duce pe mo= de m`n[,Moa=a pe nepo\iei =i nepoate,

Iar’ nтra pe soacr[-sa b[tr`n[;Fie=care din primejdie scoate

Pre cel mai iubit, mai de aproape,N[zuind c[tr[ munte s[ scape.

Numa Vlad, cu inim[ nefr`nt[+i-]narmat, pre p[g`nul a=teapt[.

Nimic de la scopos nu-l desm`nt[,Toate-or`nduie=te, toate-]ndreapt[

Spre pierirea p[g`nelor gloate,Tocma s[ fie nenum[rate.

Cu c[l[rimea lui cea viteaz[Prin locuri dosite, lui =tiute,

O=tilor turce=ti de-aproape-urmeaz[.Din ascunzi= cu n[val[ iute

S[rind pe =ireaguri s`ngurate,Nea=teptat ]ncungiur[ =i bate.

Ca lupul fl[m`nd care, supt deas[Tuf[ ciulit, pe p`ntece zace,

C`nd vede trec`nd o turm[ groas[De-oi sau alte slabe dobitoace,

Iar v[z`nd pre vreuna s`ngurat[Sar[,-o r[pe=te =i fuge ]ndat[,

52

53

54

55

56

115

A=a Vlad urm`nd o=tii cei mareTurce=ti, ordiilor desp[r\ite

Nea=teptat ]nainte le sareDe prin locuri ascunse, dosite,

+-at`ta =tie-a-i z[tigni de bine,C`t nici m[car unul viu r[m`ne.”

Florescul f`r=ind lunga povesteMears[, fiind t`rziu dup[ cin[,

Iar’ Parpangel dup[ a nevesteSale-urm[-]n z[dar, caut[, suspin[;

Deci plin de necaz c[ n-o g[se=te,Se cщlc[ pe un pat =-a\ipe=te.

}ns[ lucrul cel mai de mirareEste c[ bietul \igan, aice,

Unde s[ culcas[-]n sup[rare,Afl[’ zioa cea mai de ferice,

Fiindc[-a doao zi diminea\[S[ trezi la Romica sa-]n bra\[.

Dracu nu doarme! cine-]ntii zis[,Bine-o nimeri...! c[ a=a este:

P[n[ noi durmim cu geana-]nchis[,El turbur[ fete =i neveste

+i-os[bite feliuri de n[luce,}n vis =i-]n aievea le aduce.

Nu =tiu cum s[ t`mpl[ de-ast[ dat[(De bun[ sam[ prin gevolie!)

C[ Romica era culcat[}ntr-acel pat =-aceaia= chilie

Unde se culcas[ ParpangelAsar[, m`hnit ca vai de el. 1

1Vezi lucru dracului! Cum au =tiut el a-i ]nt`lni, ca s[-l ]ndemne lap[cat. P. Sf`ntoievici.

57

58

59

60

61

116

C`nd fu spre zio, el s[ treze=te,Fiind ]nc[ ea-]n somn afundat[;

Caut[-]mprejur, =i iac[-oblice=teC[ doarme l`ng[ d`nsul =-o fat[.

S[ mir[! =i nu s[ poate-]ncrede:}n vis sau ]ntr-adev[r el vede,

Dar’ apoi de pe semnele toateCunoscu pe draga sa copil[.

Cine-aici a povestire poateCu ce feliu de s`m\ire =i mil[

O cuprins[,-o s[rщt[ =i zis[:“O drag[, cine-aici mi te-]nchis[!...”

Atunci =i Romica clipe=te+i v[z`ndu-=i ibovnicul fa\[,

Nimica de d`nsul s[ sfie=te,Ci cuprinz`ndu-l cu dor ]n bra\[,

}i r[spuns[:-”O, iubit Parpangele,O, c`t[-mi pricinui=i tu jele!”

Copila cu totul ro=i-]n fa\[+i-i ars[r[ buzele ca focul,

Junele-]nc[ nu era de ghea\[+-acu dracu-=i ]ncepus[ jocul:

“Vai de mine, ce faci?” d`nsa zis[Sp[im`ntat[, vr`nd s[ s[ r[dice.

S-бp[r[ ca c`nd nu i-ar fi voia+-ap[r`ndu-s[-]l str`nge la sine.

Ce-i de-a face c`nd vine nevoiaPe om? Voi =ti\i, dragi neveste, bine

C[ la-]mprejur[ri cum este-aceast[,Totdeuna vi s[ t`mpl[ n[past[.

62

63

64

65

66

117

}ns[ spre-a Romicii norocire,Tocma ca c`nd ar fi fost chiemat[,

A feciorii sosi scutire:S`n Spiridon pe-asin[ aripat[

Trecea tocma-]ntr-aceaia=’ clipit[Pe l`ng[ ceast[ curte vr[jit[.

+i v[z`nd de sus pe cea perechieCare,-]nc[ fiind necununat[,

Porunca-]ntie din legea vechieEra gata s[-]mplineasc[,-]ndat[

Tras[-asupra cur\ii-un semn de cruce,De carele pier toate n[luce.

+i iac[ pieri curtea frumoas[Ca c`nd n-ar fi fost nice odat[.

Oaspe\ii-]ntr-o balt[ puturoas[S[ trezir[. +i-acea minunat[

}nt`mplare la to\i au ar[tatC[ curtea n-au fost lucru curat. 1

Bunul Parpangel, p[n[ prin balt[Plin[ de broa=te s`lind s[ ias[

}noat[-]ncoace,-]ncolea =i salt[+-orbec[ind prin cea\a-]ntunecoas[,

Iat[ pierde pe Romica drag[+i-]n z[dar o caut[ balta-]ntreag[.

Iar’ dup[ ce cu mult[ trud[Abea s[ v`rgoli din b[ltoac[,

1Pare c[ mi s[ r[dic[ o piatr[ de pe inim[! c[ci g`ndeam c[, de bun[sam[, s-au s[v`r=it p[catul! Dar, precum s[ arat[, sosi ]n vreme ajutoriulceresc. P. Sf`ntoiescul.

a) Ha! ha! ha!... bine le =ede a=a oaspe\ilor acelora, ]n balta puturoas[!A=a d[ruie=te diavolul pe cei care-i ascult[. P. Disidem.

67

68

69

70

71

118

Plin de tin[ =i cu haina ud[,Scutur`ndu-s[ stete-o soroac[

+i-]ncepu a socoti-]ntru sineAsupra cestor t`mpl[ri str[ine.

Ci ]n z[dar cap =i minte-=’ bate,C[ niciuna-i vine la m[sur[.

Curtea pieri cu casele toate,Nice s[ =tie ce s[ facur[

Oaspe\ii; patul =i draga fat[}nc[ pierir[ din ochi deodat[!

Iar’ de alt[ parte =tiea bine+i-aceaia, cumc[-ast[ diminea\[

Au fost ]ntru ne=te c[si str[ine+i-]n pat, =iind pe Romica-]n bra\[;

}n urm[, c[-]n balta puturoas[Au c[zut, haina-l mustra tinoas[. 1

Estea socotind jelea-l cuprins[,Mai v`rtos pentru biata Romic[,

Iar inima cea de dor aprins[Mai numa c[ nu i s[ despic[.

Strнg[-amar: “Drag[ Romic[, vin[!”Iha 2 din vale-i r[spunde: “vin[!”

Iha, cea r[sunare de=art[Care din r`pe =i v[i afunde

1Poetul spus[ p[n[ aici cum Parpangel ie=ind din balt[ =i nev[z`nd nicicurte, nici oaspe\i, nici pe Romica, s[ fr`ngea cu g`ndurile =i nu =tiea ce s[socoteasc[. M. P.

2Iha este cuv`nt formuit din firea lucrului =i ]nsemneaz[ tot aceaia=’ ceiho la elini, iar eho la latini; va s[ zic[ ]n s`ne r[sunetul ce dau unelelocuri, mai v`rtos unde sunt locurile ]ntre dealuri sau aproape de r`peafunde sau pe=teri =i r[spund la fie=tecare strigбt cu vorbe asemene, ]ns[]njum[t[\ate, poftorind mai v`rtos silabele cele de pe urm[. M. P.

72

73

74

75

119

La macar ce chiemare s[-]ntart[+i ca c`nd ar ]ng`na r[spunde,

Aceaia=’ =i lui Parpangel atunciR[spundea din pr[p[stii ad`nci.

|iganul care n-auzis[Niceodat[ r[sunare chiar[

Ca-aceasta, stete cu gura-]nchis[G`ndind c[ cineva-l chiam[ doar[,

}ns[ neauzind mai mult pe nime,Purceas[-]nainte prin desime.

}n urm[ ie=ind la o c[rare+i s`ngur v[z`ndu-s[, de jele

+-ur`t rups[-a c`nta cu glas mare:“O, voi dragi, vesele p[s[rele,

P[raie limpede cur[toare,Copaci aduc[tori de r[coare,

Voi m`ndre poieni =i v[i ad`nce,Voi m[guri cu desi=uri umbroase,

V`rtoase ne s`n\itoare st`nce,+i tu, coadre verde,-]ntunecoase!...

Cine-mi va spune n[cazul greuCe s`nte-acum sufletul mieu?” Iha: “eu!”.

Socotind c[ cineva-i r[spunde+-acum, iar[=’ cu d-inim[ fr`nt[

Zise: -”Oricine-e=ti, nu te mai ascunde,Sau e=ti om, sau vreo fiin\[ s`nt[,

Ie=i la mine-]ncoace =i te-arat[,O! spune-m =i m[ desfat[!” Iha: “fat[!”

“O! eu ]nc[ caut o fat[ bl`nd[Care sufletu-mi dus[ cu sine,

76

78

79

80

81

120

L[s`ndu-m[-]ntru n[caz =-os`nd[;Nice =tiu prin ce locuri str[ine

Va fi ia petrec`nd zile-amare+i de-are vreo m`ng[iare!” Iha: “are!”

“Cine =tie, vedea-ne-om vreodat[+i poate c[ dup[ vreme lung[!...

C[ nu-]n z[dar au fost ea [furat[]Doar’ ]n \[ri streine va s-ajung[

+i-oh, amar! apoi cine mai =tieCui va fi drag[ so\ie!” Iha: “\ie!”

“Hai, doar[ m[-]n=eli, copil[ bun[,Alin`ndu-mi pu\inel n[cazul,

C[ eu v[d numa noori =i fortun[De c`nd soarele-mi ascuns[-obrazul.

Deci, de-i adev[rat graiul t[u,Ian’ jur[-te pe Dumnezieu!” Iha: “zieu!” 1

Aici el era s[ mai vorbeasc[+i s[ mai asculte ce-i vr[je=te

Iha, fata cea p[dur[neasc[,C`nd de-o lature, iac[ z[re=te

Venind ]mpotriva lui vr[jma=,Pe cal ]nte\it, un c[l[ra=.

|iganul z[rind sabia luce,+i voinicul sosindu-i aproape

Tot ]nghie\[, nici fuga s-apuce,Nici ]n grab[-oarecumva s[ scape

}n prip[ cutez[, c[ din vremeVoinicul ]i strig[: “Nu te teme!...

1Ce \igan nebun! Dar’ nu putea el s[ cunoasc[ c[ nimene nu-i r[spunde,ci numai sunetul vorbelor lui s[ r[zb[tea. Idiot.

82

83

84

85

121

Asupra nearma\i =i de-a ta sam[Argineanul sabia nu poart[;

Pentru-aceasta s[ fii f[r[ team[,Ci tu-mi spune cu inim[ ne]ntoart[:

Nu v[zu=i maмnte pe-oarecareTrec`nd pe-aici, pe ceast[ c[rare?

Nu v[zu=i o copil[ cre=tin[Tin[r[ =i dintr’o mie-aleas[,

Ca =’o mielu=ic[ f[r[ vin[Fugind repezit[, sp[rioas[

+i n[zuind ъndeva s[ scape,Dup[ ea doi turci gonind aproape?”

Parpangel cu mintea-]nhemeit[De cele care lui s[ t`mplas[,

“Drag (zis[) cocona=! o clipit[Numa [eu] v[zui p[ ha frumoas[!

Dar[, ca s[ nu-\i vorovesc pleve,}nsumi nu =tiu: ]n vis sau aieve.” 1

Voinicul cunoscu din cuvinteC[ bietul \igan =-acu visaz[;

Stete pu\in cu-]ndoit[ minte,Dar’ murgul ]i sare =i r`nteaz[, 2

Flъtur[ cu capul, ]nspumateZ[bele roade =i p[m`ntul bate.

Acesta era viteazul de careOastea p[g`n[ se temea toat[,

Doar[[] cel mai harnic =i mai tareDin to\i ce-au purtat arme vodat[;

1S[racu Parpangel! Voinicul ]ntreba de alt[ fat[, iar’ el g`ndea c[]ntreab[ de Romica. M`ndr.

2Pe une locuri zic nec[ze=te, ]n loc de r`nteaz[. M. P.

86

87

88

89

90

122

Multe el f[cus[ vitejii ]n lume,Jurat vr[jma= turcescului nume.

}n\[leg`nd el dar[ c[ vineSultanul cu toat[-a sa putere

S[ jefuiasc[ \[rile cre=tine,}=i p[r[si t`n[ra muiere

+-]mbr[cat ]n zoao luminoas[Asupra p[g`nilor purceas[.

S`ngur, cu nesupus[ vitejie,Hot[r] pe turci s[ n[v[leasc[,

De-ar fi ei =i mбcar c`\i s[ fie;+-acum de trei ori, cu voiniceasc[

}ndr[znire,-asupra multor suteDete r[zboiu =-alung[ pe tute. 1

Nici unul poate m`na s[ pun[Pe d`nsul sau ran[ s[-i aduc[,

Iar[ el ca fulgerul detun[}ntre d`n=ii, c`nd sabia-= apuc[;

+i pare c[-]mprejurul lui ploaoTrupuri de p[g`ni t[iate-]n doao.

Tocma s[ t`mpinas[ cu-o ceat[De-arаpi, pe care-o dete-]n r[sip[

1Tute va s[ zic[ toate. }ns[ cele ce s[ povestesc aici de Argineanul, cuadev[rat nu s[ afl[ la cronica rom[neasc[, dar’ pre]nv[\atul Talal[u face oluare aminte, tot acolo=’ la izvod, precum s-au zis mai sus, z`c`nd c[ ]n copil[riasa au auzit c`nt`nd de faptele acelui=’ Arginean; dar, precum toate cu vremecad ]n uitare, a=a =i c`ntarea aceaia nu o pututu-o afla mai t`rziu. Pagub[!...(adauge ]nv[\atul) c[ ne=te c`nt[ri ca aceste nu s[ ]nsemneaz[ despre ceiprocopsi\i a norodului, c[ci ]ntru d`nsele ar g[si multe f[pturi istorice=ti carear putea s[ fie ocrotite de uit[ciunea vremilor. +i adev[rat zice acest om]nv[\at, c[ eu ]nsu=’ multe c`nt[ri de viteji rom[ne=ti am auzit c`nd eramtin[r, care acum nu s[ aud mai mult. Erudi\ian.

91

92

93

94

123

T[indu-i partea cea mai b[rbat[,Iar’ el ost[nit c[utas[-]n prip[

S[-odihneasc[-a umbr[ r[curoas[,+i veni-]ntr-ast[ p[dure deas[.

Dar’ spre r[ul s[u =i soarte-amar[,Era p[durea cea bl[st[mat[!...

Cum intr[ =i vru s[ s[ pogoar[Supt un p[ltina=, iac[ deodat[

Doi turci vede, gonind o copil[Carea-l rug[ de-ajutoriu =i mil[.

El ne=tiind c[ este-o n[luc[,Dup[ d`n=ii nencetat alearg[

+i-i pare c[-acu=’-acu= apuc[Pe gonaci, capetele s[ le =tearg[,

Iar sosind l`ng[ \igan pierir[,+i de-aceasta el acum s[ mir[. 1

}ns[-alt nenoroc ]i st[-]n c[rare,C[ tocma nimeris[ la cele

Doao-izvoar[ de-]mprotiv[, careDin sufletele mari fac mi=ele,

Iar’ mi=eilor dau vitejie.El, s[racul, de-aceasta nu =tie.

Acolй=i l`ng[ d`nsul de-o parteEra doao, supt un fag, izvoar[,

Din care curgea pe doao boarte,Doao p[raie, ca =i vioar[,

1Spune adec[ poetul c[ Argineanu ost[nit s[ culcas[ ]n p[dure supt uncopaci s[ odihneasc[, dar fiindc[ nimeris[ ]n p[durea cea vr[jit[, unde]ndat[ i s[ ar[t[ o n[luc[, adec[ o fecioar[ fugind =i dup[ d`nsa doi turcigonind, el vr`nd s[ m`ntuiasc[ copila, alerga dup[ turci, iar’ c`nd sosil`ng[ Parpangel, fata cu turcii pierir[! M. P.

95

96

97

98

124

Av`nd limpede-ap[ =i dulcie,Iar’ una-i de-]mprotiv[ altie.

Care bea din cel pe m`na dreapt[,Pe-acel duhuri nalte-l ]mpresoar[:

Mintea nu =tiu cum i s[ de=teapt[+i pare c[ sus la nuori zboar[,

Face dintr-un iepure fricosViteaz ne]nvins =i leu inimos.

Iar’ apa [cea] de pe m`na st`ng[,Tot focul sufletului potoale,

Face mintea t`mp[ =i n[t`ng[,Ba toat[ firea tr`ndav[, moale,

Cela =i cesta p[r[ua= micEra-]ntre \igan =-]ntre voinic. 1

Vede limpede ca =i vioar[Apa voinicul =i fr`nt de sete

De pe cal ]ndat[ s[ pogoar[.Ne=tiind, bea de sa\, pe-]ndelete,

Ah! =i bea cu mult[ l[comieDe-a st`nga, dintru tic[lo=ie.

S[race-Arginene! ce minut[Nefericit[-acolea te-adus[,

La cest ur`t p[r[u =-ap[ slut[!...Iac[ vitejia ta r[pus[!...

Dar ce folos, abea c`t ]nghite,Iac[ toate-]ntr`nsul schimosite,

1}n aceaia=’ p[dure (zice poetul) era un fag, de supt care ie=ea doaop[raie cu ap[ foarte limpede, ]ns[ ]ntre sine deosebit[ fire =i v[rtute, c[ciapa din p[r[ul despre m`na dreapt[ f[cea pe om harnic, ]i da duhuri nalte=i inim[ viteaz[, iar cea din p[r[ul de-a st`nga strica toat[ firea omului=i-i ]ntuneca mintea f[c`ndu-l tic[los =. a. M. P.

99

100

101

102

125

Las[ calul, armele desbrac[,Apoi merge =i-]n codru s-afund[.

Parpangel tocma era s[ treac[P[r[ul =i v[z`nd limpede-unde

Curg`nd pe su \ermurile-]nguste,Nu s[ putu r[bda s[ nu guste.

C`t putu-]nc[pea-]n palma cufund[,At`ta lu[ =i sorbi-]ndat[,

+i iac[-]n fa\a lui cea r[tund[S[ vedea schimbarea minunat[,

C[ci ochi nu =tiu cum i s[-]nfocar[+i-]nt-ralt chip cu tot s[ str[mutar[.

Cu privire m`ndr[ =i viteaz[Tocma ca =-un altul acum stete,

Iar’ mintea-i s[ luminа cu treaz[Iste\ime, =-os[bit[ sete

S`mte el acum, nu de-ap[, ci de-alteLucruri mai mari, de slav[ =i nalte.

Caut[ la sine =i s[ ru=мn[V[z`ndu-s[-]n hainele mi=ele,

Toate ude =i pline de tin[;Arunc[ ceste =i lu[ cele

Carele-Argineanul l[p[das[Una cu arm[tura frumoas[.

Cu ochiul lacom toate petrece+i una dup[-alt[ le ]mbrac[,

+i p[rea c[ nu s[ teme de zece,Dac[ scoas[ sabia din teac[.

Iar apoi, v[z`ndu-s[ c[lareNici de-o oaste-]ntreag[ fric[ n-are.

103

104

104*

105

106

126

De-aci zl[tariul f[r[ z[bav[Lu`nd c[rarea-]mblat[, purceas[

Prin cea necunoscut[ dumbrav[.Acuma =i de Romica-=’ uitas[,

De nu i-o pomenea lui o t`mplareGroaznic[, f[r[ de-as[m[nare.

M[carc[ calul inimos ]l duceRapede =i cum s[ cade-]n spate,

Totu=’ el b[g`nd sabia luce}n teac[, la un tufariu s[-abate

+i rumpe-o nuiea, dar, ah, vedere!...S`nge pнc[ cu glas de durere:

“Nu m[ fr`nge, dr[gu\ Parpangele!O, las[-m[ s-odihnesc ]n pace!

Tu nu =ti c[-]n aceste nuieleTrup=orul Romicii tale zace!...

Soarta mea fu crud[ =i nedreapt[,Lнbovul altii pe tine te-a=teapt[!” 1

Glasul t[cu; iar dac[-]n\[leas[A logodnicii trist[ t`mplare,

Stete nemi=cat cu fa\[ jeloas[,Inima su piept b[t`ndu-i tare.

Izbucnind ]n urm[ jelea-]nchis[,R`u de lacreme vars[ =i zis[:

1Ce aud! Cum poate s[ fie! Mainte fu cu Romica =i aici ia s[ fiemoart[! Apoi, tufa s[ gr[iasc[! Onoch.

a) Vezi, dar[, vere, c[ nu toate ce se afl[ scrise sunt =-adev[rate!Idiot.

b) Aceasta o ]mprumutat-o poetul nostru de la Virghil, unde s[ zice:Quid miserum, Enea, laceras... nam Polydorus ego. Erudi\ian.

107

108

109

110

127

“Tu e=ti, drag[ Romic[ dorit[!Vбileo, vai! tic[losul de mine!...

Cum de groaznic[ \i-au fost ursit[!...Ah! nu pot eu tr[i f[r[ tine;

Ieu ]nc[-a vie\ii fir mi-oi rupe,Pe-am`ndoi o groap[ s[ ne astupe.”

Zic`nd aceste sabia scoas[+i vru-]n doao g`tlejul s[-=’ taie,

Dar’ cu farmece trupu-i legas[Mama sa, Br`ndu=a, ca-]n b[taie,

La r[zboiu sau m[car ce-alt[ priceNice-o arm[-]n lume s[ nu-i strice.

Deci sabia lunec[ pe pieleCa pe marmur[ nestr[b[tut[,

Iar[ de mult b[nat =i de jele,El ]n urm[ la criиri s[ str[mut[

+i pare c[ nimica nu mai s`nte+-umbl[ ca =-unul f[r[ minte.

De-aci-]nte\indu-=’ calul, alearg[}ncoace =i-]ncolea cu iu\ime,

Cruci=’, curmezi=’ p[durea larg[,Cu tot feliul de nebune shime,

Tocma ca =-o s[lbatec[ fiar[|ip[, r[cne=te, spumeg[, zbiar[...

“Sta\i, t`lharilor f[r[ de lege(Strмg[ el c[ut`nd ]n toat[ parte),

Suflete p[g`ne =i pribege,Pe to\i v-a=teapt[ cumplit[ moarte!...

}ns[, dac[-mi ve\i da pe Romica,Iat[ c[ nu voi face nimic[!”

111

112

113

114

115

128

De-aceste lui ]n minte puiaz[Fierbin\ala! C`teodat[-]i pare

C[ vede pe Romica cu groaz[De d`nsul fugind; el pe c[rare

}i merge =i purure-o-]nte\e=te,Dar[ ea tot fuge b[rb[te=te.

A=a f[c`nd p[n[ c`nd ]noapt[,Adeseori zice: “Dulcea mea z`n[,

Nu m[ fugi! Deh, Romic[,-a=teapt[!Eu-s Parpangelu t[u! Ian’ vin[,

S[ mergem la \ig[nie-acas[.Vin[, drag[ Romic[, frumoas[!...”

R[u-mi pare, dr[gu\ Parpangele,C[-at`ta p[\e=ti pentru-o copil[,

C[ nu-s vrednice de-at`ta jeleCopilele, ba nice de-o mil[!...

C[ci pu\ine sunt, foarte pu\ine!...Cu care s[ te n[r[ve=ti bine.

S F ~ R + I T

116

117

118

129

ARGUM~NTUL

|iganii la sfat n-au bun[ plaz[;Tandaler ca =-un b[rbat s-arat[,

Vod[ tab[ra le cerceteaz[Cu garda sa turce=te-]mbr[cat[.

Pe Parpangel abea la via\[}ntoarce mam[-sa istea\[.

Acum laia \ig[neasc[-armat[Nu era departe d-Inimoasa

Hodinind =i merg`nd c`teodat[;Iar[ la crieri coapta =i b[rboasa

B[tr`nime cu cei mai de cinsteS[ sf[tuiea, ca =i mai nainte.

C[ci acum =i-]n\[leapt[ solieDe-oarec`teva zile-]ntorsese

Cu r[spunsul bun de la domnieZic`nd, precum vod[ le spusese

+i cum au aflatau a sa m[rie,Toate dup[ pofta lor s[ fie. 1

C~NTECUL AL V-lea

1De-aici s[ poate cunoa=te c[ vod[ f[cea cu \iganii =ag[, fiindc[ lacererea lor a=a minunat[, au r[spuns ca s[ fie dup[ voia lor. C. Criticos.

a) +i ce avea s[ fac[ cu nebunii care g`ndea c[ vod[ poate s[ scurtedep[rtarea de la un loc p[n[ la altul =i s[ fac[ dintr-un mil numa o jum[tate!M`ndril[.

1

2

130

Adec[-]ntii, ca de la Fl[m`ndaP[n la-Inimoasa numa trei mile

S[ fie, c`nd or merge cur`nda;A doao, s[ fac[-]n toate zile

At`ta hodini c`te le place,S[ m`nce, s[ beie =i s[ joace.

Numa de una grij[ s[ poarte:C`nd s-ar t`mpina cu turci ]n fa\[,

S[ nu-= aduc[-aminte de moarte,Dar’ inim[ s-arate-]ndr[znea\[,

C[, de-or fugi =-or ]ntoarce spate,Nu le va mai trimite bucate. 1

Dup[ multe sfaturi =i cuvinteSpuind fie=care a sa p[rere,

B[l[ban, aduc`ndu-=i aminteDe vorbit, graiu =-ascultare cere;

+i v[z`nd c[ nime nu-l sminte=te,R[dic`nd glasul, a=a roste=te:

B[rba\i buni, mai nainte de toateCred eu c[-ar trebui s[ s[-a=eze:

Oare suntem s`li\i a ne bateCu turcii? C[-av`nd min\ile treze,

Lesne vom precepe dintru-ahast[Cum c[-o mare ne-a=teptat[ n[past[!

Pentru ce vod[-aici ne trimis[?Pentru ce ne pus[-armele-]n spate?

1De bun[ sam[, scoposul lui Vod[ era ]mplinit aduc`nd pe \igani aproapede Inimoasa, unde doar[ voiea el ca s[ s[ afle; pentru aceasta le-au ]nvoittoate c`te cerea. M. P.

a) Crezi tu aceste, vere? Eu nu. C. Idiotiseanul.b) Dar cum s[ nu le cred, c`nd a=a s-au aflat scrise! C. Onochefalos.

3

4

5

6

7

131

Pentru ce dete m[laiu cu clis[...?Aheste nu mi-s lucruri curate!...

+i m[ tem ca nu, cu bun[ =tire,S[ fim trimi=i aici la pierire.

D[ci eu socotesc c[-ar fi mai bineS[ ne tragem ]n sus, c[tr[ munte,

S[ nu-a=tept[m p[n[ turcul vine}n s`ngele nostru s[ s[-]ncrunte;

+i Cetatea Neagr[ este locul,Unde ne vom a=tepta norocul.”

Goleman ]nc[-atunci de potriv[}ntr-acest chip rostul s[u deschis[:

“Tot care n-are minte poniv[+i privind cu ochii doar’ nu vis[,

Trebuie s[ vaz[, s[-]n\[leag[C[ Vlad Vod[-au f[cut cu noi =ag[.

Au socoti\i voi c[ el nu =tieCu c`t[ putere turcul vine,

Ca s[ puie \ara supt robie?}nprotiva-ah[stor o=ti p[g`ne

Noi avem s[ st[m cu vitejie,M[car =i de-ar fi de sute-o mie.

Adec[, turcii venind s[ loveasc[}ntii p[ noi, =-]ntia n[val[

Oastea \igan[ s-o sprijineasc[,Ca el apoi, f[r[ de-ost[neal[,

S[ deie pe d`n=i, de-a noastr[ moarteSl[bi\i, =i biruin\[ s[ poarte.

8

9

10

11

132

Spъne\i-m acum: pentru ce s-ascunde?Pentru ce nu sunt oameni prin sate?

To\i au fugit =i nu s[ =tie-unde,Duc`nd cu sine toate bucate.

Au v[zut-a\i trec`nd din loc ]n locVrun om, vrun c`ine sau dobitoc?

Cum dar[ s[ nu putem noi credeCumc[ suntem am`na\i la moarte,

Ca =i ne=te mi=ele cirede?Oh! amar[ =i cumplit[ soarte!

Inima-m pare c[ s[ despic[D[ mare jele, b[nat =i fric[.”

Atunci Tandaler cu sume\ieScul`ndu-s[: -”O, voi to\i, iepuri frico=i

(Zise), c`\i sunte\i ]n \ig[nie!Dar’ de voi m[ mir, b[tr`nilor mo=i,

Cum pute\i asculta cu r[bdareTot d[ fric[ =i d[ sp[im`ntare!

Noi s[ fugim! +i-]nc[tro? Dar’ unde?+i pentru ce? Sau doar[ d[ fric[?

Care s[ teme s[ poate-ascunde:Iac[ codrul!... Dar[ cui voinic[

}nc[-]n s`ni=or inima bate,Locului va sta p[n[ c`nd poate.

Iar’ de-au vrut vod[ s[-= fac[-izb`nd[Asupra toatei \ig[ne=ti laie

+i-ntr-ah[st chip doar[ s-o prev`nd[Pentru ne=te clise =i m[laie,

S[-i arete-acum \iganii dar[C[ nici ei sunt pui d[ c[prioar[.”

12

13

14

15

16

133

Abea f`r=i Tandaler cuv`ntarea,C`nd iac[, cu mare bucurie,

Sfatu-i ]nt[ri toat[-adunareaCea mai mult[ =i mai tinerie,

Numa b[tr`nii ceva-]ndoial[Avea pentr-a turcilor n[val[. 1

Nici ]n z[dar s[ temea, c[ iat[,S[-aud de departe \ipete dese:

Pentruc[-avangarda sp[im`ntat[Care dup[ bure\i s[ dusese,

De pe-un gruie\i oblicis[-o mareCeat[ de p[g`ni venind c[lare.

+i-]ntr-un suflet alerg`nd acas[Striga: “Fugi\i, c[ turcii vin, iac[!”

Iar’ laia \ig[neasc[ fricoas[De spaim[ nu =tiea ce s[ fac[.

Cu vaiete mari =i cu pl`nsoareC[uta-]ncoace =i-]ncolea sc[pare.

Adunarea noastr[ pren[l\at[,De-at`ta zarv[ cu rebelie,

Abea-]n urm[ =i ia s[ de=teapt[+-uit`ndu-=i de arme, de b[t[lie,

Apucа fuga cea s[n[toas[N[zuind la tufa cea mai deas[. 2

1Tandaler s-arat[ ]ncai cu gura, c[ nu s[ teme, dar vom vedea mai]ncolo, de este el acel viteaz cum s[ arat[. M. P.

2Bine zicea dar Goleman cu ceialal\i ca s[ fug[; de bun[ sam[ aveaplaz[ rea. Dar’ de-acea m[ mir, pentru ce avangarda (adec[ straja de nainte)mersese dup[ bure\i, c`nd ea trebuiea s[ steie ]n loc =i s[ p[zasc[! C[pitanAlazonios.

a) Nu este de mirat, deac[ vom socoti c[ avangarda \ig[neasc[ nu-i cacelelalte a o=tenilor reguluite (regulate), ci \ig[neasc[! +i doar[ le era foame,iar’ foamea n-are lege. Dar caut[ =i la avangardele noastre ce fac c`teodat[.Simpli\.

17

18

19

20

134

}ns[-acuma nu e cu putin\[Cнneva s[ scape, s[ s[-ascund[;

Pentru-aceaia to\i cu bizuin\[Acolo s[ bag[ =i s-afund[

Unde v[d c[-i gr[mada mai mare+-unde-oamenii s[-]mbulzesc mai tare.

Cum oile bl`nde prin ocoaleC`nd aulm[ lupul pe de-aproape

Ascunz`ndu-=i capetele sale,Care de care prec`t ]ncape

}ntre celelalte s[ v`re=te,Iar’ de-ap[rat nici una g`nde=te,

A=a \iganii s[racii gr[mad[}mbulz`ndu-s[-]ntr-un loc s-adun[,

+-ascund capetele s[ nu vad[Cum turcii vin ]n chip de fortun[,

H[i! pe d`n=ii-acu=i, acu=i s[ deie+i dulce via\[ s[ le ieie. 1

Dar’ c`nd sosi vr[jma=ul ]n fa\[,To\i la p[m`nt c[z`nd ]=i plecar[

Grumazii =i []n]tins[r[ bra\[,Mil[ cer=ind cu lacremi amar[:

“Vаileo, vai! (striga ei pl`ng`nd) iac[,Pierit-au \ig[nia s[rac[!...”

}ntr-acea-un turc la gr[mada-]ntie|ig[neasc[ de-aproape sosis[,

1Ce babe! At`\a oameni s[ s[ team[ de oarec`te sute de turci! Eu s`ngurnice de o sut[ nu m-a= teme! C[pitan Alazonios.

a) Lesne-i a gr[i de dup[ cuptoriu =i din unghie\! Dar’ ian’ s[ mergiodat[ la r[zboiu! Atuncia vezi tot c`te zece ]n locul de unu. C[pitan P[\itul.

21

22

23

24

25

135

Care-]n m`n[ \iind o h`rtie}ntr-acest chip le ceti =i zis[:

“Fiindc[ voi, cioare bl[st[mate,A\i socotit cu noi a v[ bate

+-armele cu neauzit[-ocar[Pe turci au r[dicat toat[ ordia

Voastr[!-acum dar ian’ ie=i\i afar[S-alйgem a cui e voinicia!

Care n-a ie=i este-un calic,Iepure fricos =-om de nimic. 1

+i pentruc[-au cutezat s[ poarteArmele ce-a purta s[ cuvine

La voinici, s[ va certa cu moarte,Drept ce-au f[cut armelor ru=ine!...

Iar’ muierea lui =i copiiNevinova\i s[ vor da robii.”

|iganii ]n\[leg`nd aceste,To\i ]ncremenir[ de fric[:

Cesta lй=in[ f[r[ de veste,Cela-amъrte, nu s`mte nimic[,

Altul s[ vaiet[-]n gura mare,Iar altul pl`nge cu suspinare.

1Tocma la locul acesta, am cetit la izvodul de la Cioara ]ns[mnareapre]nv[\atului Talal[u care zice c[ au aflat =i la alte scrisori aceast[ isto-rie, cu ceva=’ os[bire, adec[: Vlad Vod[ vr`nd s[ ispiteasc[ pre \igani, cear face ei c`nd ar vedea venind turcii asupra lor, au ]mbr[cat pe a sa gard[turce=te =i au f[cut n[val[ asupra \iganilor carii v[z`nd pe turci, de de-parte au trimis =i s-au ]nchinat lor zic`nd c[ Vlad Vod[ i-au s`lit spreaceasta, iar muntenii ]mbr[ca\i turce=te i-au dus p[n[ la Vlad care dup[ cei-au oc[r`t pentru aceast[ a lor purtare, ei au r[spuns c[ n-au =tiut c[aceia era munteni, c[, de ar fi =tiut, nu s-ar fi supus. Erudi\ian.

a) Dac[-i a=a, trebuie s[ fie adev[rat ce zice aici izvoditoriul, c[ci s[zice c[ el ]nsu=’ a fost de fa\[ la toate de care s[ scrie aici. Onoch.

26

27

28

136

Mai to\i acu de sine=’ uitas[,Numa Neicul ]nc[ firea-=’ \ine

+i la t`mplarea cea mai jeloas[Socotindu-s[ pu\in ]n sine,

Un bun cuget ]i nimeri-]n minte,S[ ias[ turcilor ]nainte,

Ca doar va putea ceva s[ fac[Prin rug[minte =i plec[ciune,

Pentru cea \ig[nime s[rac[.Deci lu`nd =-alte fe\e b[tr`ne,

Mears[-]naintea celщi mai mare+i-]ngenunchiend gr[i cu pl`nsoare:

“Domnilor turci! deh, fie-v[ mil[D[ \ig[nia noastr[ s[rac[!

C[ zieu! nu d[ voie, ci d[ s`l[,Ca mai r[u doar[ s[ nu petreac[,

Au trebuit armele s[-]mbraceNeav`nd d[ nevoie ce mai face!

Tot Vlad Vod[ e-ah[stтr d[ vin[,Numa Dumnezieu lui s[ pl[teasc[,

C[ci el ne-au b[gat ]n hast[ tin[,Dar’ vi\a noastr[ \ig[neasc[

Cu toat[ lumea tr[ie=te-]n pace+i zieu c[ b[t[lia nu-i place.

D[ci nu v[ l[comi\i []ntr-]at`taLa \igane suflete mi=ele.

Lua\i-ne-averile =i pita,Desbr[ca\i-ne p[n[ la piele,

Numa ne l[sa\i d[ m`ng[iereVia\[, copii =i muiere.

29

30

31

32

33

137

+ti\i bine c[ =i la voi s[racii|igani tr[iesc numa din mil[,

F[c`nd slujb[ =i pl[tind h[racii,Nici la r[zboiu merg numa d[ s`l[.

D[ci ierta\i-ne acum de-o dat[,S[ v[ ierte Maica Precurat[!...

O! ierta\i-ne, luna s[ v[-ajute!Mahomet mul\i ani s[ v[ tr[iasc[!

Hie uitate hele trecute!...Dumnezieu pe loc s[ ne trezneasc[

D[ suntem noi d[ vin[-]ntr-ahast[,Dar’ iac[-au fost pe noi o n[past[. 1

+i ce folos de-acolea v[ este,Deac[ ne lua\i dulcea via\[

+-a noastre vor r[m`nea nevesteCu mititei copila=i ]n bra\[?

Noi om pieri,-adev[rat! dar’ eleOr purta dup[ noi lung[ jele.”

Aici Neicul era s[ mai zic[,C`nd R[zvan \iind ochi la pova\[,

Cu bucurie glasul r[dic[:“Eta! domnul m[ria-sa, fa\[!...” 2

C[ci cuno=tea pe Vlad foarte bine,M[car era-]n hainele str[ine.

1Neicu ]nc[ s[ vede a fi fost un om ca =i Gogoman. Zice c[tr[ turci s[-iierte Maica Precurat[, c`nd ei nu o cred; apoi luna s[ v[ ajute! =i Mahomets[ v[ tr[iasc[, c`nd Mahometu lor de mult acum nu tr[ia. C. Criticos.

a) Dar s[racu Neicu de fric[ nu =tiea ce zice =i mesteca toate ]mpreun[,numa ca s[ scape de nevoie. Simpli\.

2Eta s[ vede a fi cuv`nt \ig[nesc, care s[ zice rom[ne=te iac[. Vra s[zic[ poetul c[ R[zvan \iganul care cuno=tea bine pe Vod[, strig[: “iac[domnul, m[ria sa, este de fa\[“ =i prin aceasta s[ descoperi ]n=[l[ciunea,iar \iganii ]ndat[ prins[ inim[. M. P.

34

35

36

37

138

+-aiavea cu c[l[rime-aleas[Vlad era, pe care ca mai lesne

S[ poat[ cercetare,-o-]mbr[cas[Turce=te din cap p[n[ ]n glezne,

}ntr-adins hot[r`nd s-abat[La \ig[nimea noastr[-]ntrarmat[.

Deci Vod[ cu m`nie s`lit[,C[ci abea putea r`sul s[-=’ \ie,

“O! (strig[) pr[sil[ tic[it[!Aceasta-i a voastr[ vitejie?

Pentru-asta v-am dat arme =-olate+i v[ hr[nesc, cioare bl[st[mate!...

Ca,-]n loc de-a v[-ap[ra draga \ar[+-a v[ bate cu turcii p[g`ni,

Asupra mea s[ vorbi\i ocar[?Dup[-aceaia s[ v[ da\i ]n m`ni

La c`teva sute de vr[jma=i,Voi, at`te mii de-arma\i osta=i?

Iac[, s[ =ti\i c[ de-acu bucateNu voi da, de n-e\i pune s`lin\[

Cu turcii-]ncai o dat[-a v[ bateF[c`nd asupra lor biruin\[,

Iar’ de v-e\i pleca turcilor ca noao,P[n la cel mai mic voi t[ia ]n-doao!” 1

“S[ ier\i m[ria-ta (Neicu zis[),Noi suntem f[r[ de nice-o vin[,

C[ cine-ar hi crezut ca s[ ni s[T`mple-una ca-aceasta =i s[ vin[

1C`t[ s-au spus p[n[ aici de pozna aceasta, nu [s[] afl[ foarte dep[rtatede ]nsemnarea lui Talal[u. M. P.

38

39

40

41

42

139

Pe noi munteni ]mbr[ca\i turce=te?}nsu=’ m[ria-ta socote=te!...

Dar’ totu=’ socotind pe dreptate,Zieu! nu s[ c[dea m[rii-tale

S[ ne bagi at`ta fric[-]n spateCu cele bl[st[mate cealmale!...

Asta (Dumnezieu s[ te tr[iasc[),Zieu c[ nu fu glum[ \ig[neasc[!”

}ntr-acea iac[ repezit vineUn c[l[ra= d`nd lui Vod[ =tire

Cumc[-un stul din o=tile p[g`neNu departe, l`ng[-o m[n[stire

Odihnind ar fi =i, cum s[ pare,A=tept`nd alt[ ceat[ mai mare.

Cum principul aceast[-]n\[leas[,F[r[-a zice-un cuv`nt mears[-]ndat[

Cu munteana c[l[rime-aleas[,Iar’ \ig[nimea noastr[ b[rbat[:

Ca din vis acuma s[ r[dic[Bucuroas[ c[-au sc[pat de fric[.

Ci peste pu\in ]ntoars[ iar[B[rb[\ia lor cea de dup[-u=[:

C`t c[l[re\ii s[ dep[rtar[Muntene=ti, iat[, ca din culcu=[

Iepurii scorni\i, a=a ie=ir[Uit`ndu-=i de frica ce p[\ir[.

To\i apoi a s[ mira-]ncepur[Cum au putut ei s[ s[ sp[im`nte

De-acea nevoia=[-adun[tur[De munteni ]n str[ine ve=tm`nte?

43

44

45

49

50

140

To\i acum ar[ta vitejieCa c`nd nu s-ar teme nici de-o mie. 1

Iar’ Mu\ul rump`nd lunga t[cere, 2

“Dar, ian ]ntoarce\i acum ]ncoace,Vitejilor (din toat[ putere

Strig[), voi, c[ror numa v[ placeFuri=’ a veni cu-]n=el[ciuni+-a sp[ria pruncii din t[ciuni!”

De-acolea-]ndemn`ndu-s[ mai toat[Murga \ig[nime,-inim[ prins[

+-acum avea chief s[ s[ =i bat[,Dar’ ceata munteneasc[ fuga-]ntins[

+-altul nu era nime cu careS[-=’ poat[ st`mp[ra r`vna mare.

}ns[, de-ar fi-inim[ =i v[rtuteLa om, tot ]ntr-aceaia=’ m[sur[

Cu gura,-o! c`te =i c`te suteDe viteji ar fi birui\i cu-o gur[

Atunci cel cu gura cea mai mareFire-ar doar’ viteazul cel mai tare. 3

Cumc[ lucrul nu-i a=a, s-arat[Din cele ce eu acum voi spune:

1Aici s[ vede ca tip[rit[ firea \iganilor, c[ci p[n[ a nu =ti ei c[ cei]mbr[ca\i turce=te era munteni, socotind c[-s turci adev[ra\i, nici un cuv`ntnu putea s[ gr[iasc[ de fric[, iar[ deac[ s[ dus[r[ muntenii de acia, atun-cea =i ei ]ncepur[ a s[ l[uda. C. Criticos.

2Adec[ Mu\ul v[z`nd c[ acum munten[ii] sunt departe, nici pot s[auz[, striga =i chiema pe munteni s[ ]ntoarc[ iar[, c[ci acuma \iganii le-orar[ta c[ nu s[ tem. M. P.

3Va s[ zic[ poetul: de s-ar putea bate vr[jma=ul cu gura, atuncea cel cugura cea mai mare, ar fi viteazul cel mai tare. M. P.

51

52

53

54

141

Tocma c`nd avea chief de-a s[ bate|iganii f[r[ de-]mbieciune,

Un prilej bun t`mplarea le-adus[De-a-=’ st`mp[ra d`rzia nespus[.

C[ci Omбr Pб=a iac[ le vineCu o groas[-ordie tocma-]n fa\[.

Omar, care-a o=tilor p[g`neAtuncia era-]ntia pova\[,

E=is[ din tab[ra turceasc[Locurile-]mprejur s-iscodeasc[.

Cum \iganii z[rir[ departeVenind cu oaste-a=a num[roas[,

Iar[= c[zur[-]n fiori de moarte+i toat[ gura iar[-]ncetas[,

De nu le-ar fi scos grija din minteTandaler, cu ceste cuvinte: 1

“Tot omul s-auz[, s[-]n\[leag[C[ Vlad Vod[ iar[ p[ noi vine

+i vra doar[ s[-=’ mai fac[ =ag[;Dar’ fi\i b[rba\i =i v[ \ine\i bine,

Nice v[ da\i cu-una sau cu doao,C[ nici voi sunte\i f[cu\i din oao.”

Merg`nd aceasta din gur[-]n gur[+i din om ]n om prin \ig[nie,

Mare la to\i f[cu-]ndemn[tur[;

1Poate c[ cineva ne]nv[\at fiind cu stihuri, nu va ]n\elege ce s-au zis maisus, am socotit a t[lm[ci acest loc. Spune poetul c[ tocma c`nd \iganii acums[ ]mb[rb[tas[ =-avea chief de a s[ bate cu muntenii, atuncia, prin o t`mplare,li s[ f[cu prilej de a-=’ ar[ta vitejia, c[ci Omar Pa=a ce era c[petenia o=tilorturce=ti, vr`nd s[ cerceteze pe ]mprejur, tocma sosis[ la locul acela, unde eratab[ra \ig[neasc[, dar \iganilor iar le sc[p[ vitejia. M. P.

55

56

57

58

142

Deci g`ndeai c[ mor\ii iar[-]nvie!Fie=care cum poate s-armeaz[+-a ie=i la b[taie cuteaz[.

P[n[ ei s[-]narm[ pe-apucate,Turci[i]-acu foarte-aproape sosis[,

Dar oblicind \iganele gloate,Omar stete =i-o ceat[ trimis[

S[-i aduc[ oar’ c`\iva-]nainteCa s[-i cerceteze din cuvinte. 1

}ns[-acu laia cea mai [voinic[]Era gata de-a s[ t`mpinare,

Ca c`nd n-ar cunoa=te nice-o fric[,A=a era r`vna lor de mare!

De lтlot, ъiete =i strigateSuna-]mprejur locurile toate.

N[v[lind apoi de toat[ parteEra tocma s[ s[ =i loveasc[,

C`nd Parpangel s[rind ]i desparte,Care-]n buiguiala nebuneasc[

Alerg`nd, ]n cea parte-ajunsese+i f[r’ veste-]nainte le iese.

Calu-]i alerga, g`ndeai c[ zboar[,Drept la =ireagurile p[g`ne.

|ig[nimea v[z`nd ast[ rar[Vitejie, c[-un s`ngur de sine

1|iganii numai cu aceasta s[ ]mb[rb[tar[, c[ g`ndea c[ aceia iar[-smunteni, =i, precum s[ vede, =i Tandaler a=a g`ndea.

a) S[race Vlade! ce ajutoriu \-ai ales, care mai mare voie avea s[ s[bat[ cu tine, dec`t cu protivnicii t[i! M`ndril[.

59

60

61

62

143

Pe-o oaste-]ntreag[ face n[val[+i mai mare-]nc[-apuc[-]ndr[zneal[ 1.

Oblicind p[g`nii-at`ta gloat[Asupr[-le venind cu t[rie,

Iar mai v`rtos arm[tura toat[A lui Arginean n-au vrut s[ \ie

Nici o minut[ locul, ci-]n prip[Mears[r[ care-]nc[tro-]n r[sip[.

Parpangel dup[ d`n=ii s-alung[,Dar, o! t`mplare nenorocit[,

S[rind calul peste-o r`p[ lung[C[zu c[l[re\ul f[r[-ispit[

Cu capu-]n gios =i-]n tin[ r[mas[;Calul fugi ca c`nd nu i-ar pas[.

|iganii, dac[ din ochi sc[par[Pe turci cu cel voinic ]mpreun[

(C[ci nu =tia c[-i Parpangel), iar[S[-]ntoars[r[-acas[-]n voie bun[,

Cu mare triumf =i bucurieC-au alungat munteneasc[-ordie. 2

Bine s[ zice: cui vra norocul,+i durmind ]i cade piara-]n gur[!

A norocului fu =-aici jocul,}ns[ \iganii nu pricepur[.

Tocma c`nd Omar era s[ vieS[-]mpresoare biata \ig[nie,

1A=a fiind \iganii invita\i, to\i mergea pe turci =i era aproape de a da ped`n=ii cu n[val[, c`nd Parpangel, ]mbracat cu armele lui Argineanu =i pecalul lui, alerg`nd sosi ]naintea \iganilor =i s[ dus[ drept pe turci; carelucru v[z`nd \iganii =i mai mult s[ ]mb[rb[tar[. M. P.

1|iganii, precum s[ arat[, mergea asupra turcilor, ]ns[ pe ]ncet; iar dac[v[zur[ c[ turcii ]ntorc dosul, nu-i mai gonir[, ci ]ntoars[r[ acas[. M. P.

63

64

65

66

144

Vlad Vod[ cu garda sa voinic[F[r[ veste ie=ind ]l n[vale,

Multe sute-i taie =i dimic[Str`mtor`ndu-l ]ntr-o-]ngust[ vale,

+-abea s`ngur Omar cu pu\ineAu putut sc[pa gloate p[g`ne.

Dar’ \iganii no=tri credea tare+i v`rtos c[ munteni acei fur[

Ce pe d`n=i venis[ s[-i omoare,}mbr[ca\i ]n turceasc[ muntъr[;

Aceasta povestea ei cu fal[.Cum nemintea pe oameni ]n=al[!... 1

}ntr-acea-a lui biet Parpangel mam[,Fiind afundat[-]n jele mare

+-=tept`nd cu luare de sam[,Minunat acest lucru-i pare

C[ pre fiu-=i cu a sa mireas[}nc[ nu vede sos`nd acas[.

Deci Br`ndu=a (c[ci a=a pe numeS[ chiema) fiind fermec[toare,

Doar[-atunci cea mai vestit[-]n lume,Ce s`tirea dracii din v`ltoare,

Ba cu fermec[turi neauziteOamenii str[muta-]n fieri =i vite,

Tot feliu-]nc`nt[ ea de jivin[+i cumu-i vine-]n minte-o preface,

1Fiind \iganii scula\i asupra lui Omar, el f[cus[ or`nduial[ s[ ]ncungiure cuai s[i pe \igani =i s[-i taie, dar’ Vlad Vod[ chibzuind vremea, tocmai atunciavenindu-i ]n dos, l-au silit s[-= trag[ ]napoi ceata ce trimesese ]mprotiva \iga-nilor, s[ s[ apere s`ngur de n[vala lui Vlad Vod[. Iar’ \iganii de aceasta nu =tieanimica =i g`ndea c[ ei au gonit pe munteni ce ]ntorsese adoooar[. M. P.

67

68

69

70

71

145

Apoi desc`nt[ c`t ba\i ]n m`n[Str[mutatele jivini s[race,

+i nu este-un feliu de m[estrieLa care-]nv[\at[ s[ nu fie, 1

Fiind am[r`t[ =i vr`nd s[ =tieUnde fiiul ei at`ta r[m`ne

+i doar’ de este Romica vie,Lu[ doao fermecate fr`ne

Din rу=ii f[cute str[m[tur[, 2

+optind cu sine ceva din gur[.

Cum f`r=i ne]n\[lese cuvinte,Iac[ doao pregroaznice bale

F[r[ veste-i steter[-]nainte;Gu=i avea pestricate =i foale,

}ns[ cu-arepi =i solzuri pe spate+i ne=te coade lungi, c`rlibate.

Puindu-le-apoi fr`ne de l`n[Obrazui-]n pulbere-o c[ru\[

Cu toiagu-]nvr`stat ce-avea-]n m`n[,Pe care =ez`nd bale sumu\[

+i iac[-]n cotig[ f[r de roateVr[jitoarea v[zduhul str[bate. 3

1Aici poetul las[ pe \igani iar[ =i ]ncepe de Parpangel =i ne spune c[mama lui au fost o vr[jitoare foarte minunat[... M. P.

a) Br`ndu=a, precum o scrie poetul, e un fel de Circe (Chirchi), precums[ afl[ la Odisиa lui Omer, care pe so\ii lui Ulis pref[cus[ ]n porci =i altevite. Erudi\ian.

2Vr[jitoarele noastre de astezi ]nc[ pun mult[ putere ]n firele destr[m[tur[ ro=ii. M. P.

3Acest feliu de vr[jitori =i cu acest feliu de \er[monii s[ afl[ la mul\ipoe\i vechi, ]ns[ acum nu s-aude nimic de unele ca aceste. Erudi\ian.

a) Poetul nostru toate le-au ]mprumutat de la al\ii, ca s[-=’ fac[ maipl[cut[ izvoditura. Musofilos.

72

73

74

146

B[lбurii-]nh[ma\i zboar[ ca v`ntulPrecum striga-i m`n[ =i-i duce.

}ntr-[un] ceas cungiur[ p[m`ntulMuntenesc, dar’ nice-o raz[-i luce

De-a-=i g[si fiiul dorit. }n urm[Foarte-am[r`t[ cursul s[u curm[.

Supt o r`p[-ad`nc[ s[ pogoar[+i lu`nd de pe b[lauri c[pestre,

Le face semn ca din ochi s[ piar[;Duc`ndu-s[-apoi fierele m[iestre,

Scoas[-o vr[jit[ din s`n piscoaie+i c`t poate, de trei ori \ipoaie.

Mai degrab[ dec`t o clipit[,Mul\ime de duhuri necurate

Din toate laturi vinea pornit[,Iar’ ea-]ncepe a-i sitiri s[ caute 1

Sau s[ spuie-unde fiiu r[m`ne+i pentru ce-acas[ nu mai vine!

Ei r[spund: “Fiiul t[u s-afl[-]n via\[,Dar’ numa c`t sufletul nu-i ias[;

Noi \-om fi p[n la d`nsul pova\[!”Deac[-aceasta Br`ndu=a-]n\[leas[,

}ndat[-alerg[ cu os`rdieDuc`nd-o cel din r[sp`ntie.

Acolo sosind maica duioas[+-afl[ fiiul mai f[r[ via\[.

Trupu-i r[dic[ =i fr`ntele-oase,

1Cuv`ntul sitiresc este vulgar =i obicinuit pe multe locuri, ]ns[ numa ]nnoima aceasta, adec[ s`lesc cu me=ter=ug sau vr[jituri; =i fiindc[ norodulcrede c[ prin r`pe, v`ltori =i r[sp`ntii l[cuiesc duhuri necurate, dreptaceasta zic =i despre vr[jitori c[ sitiresc (adec[ chiam[ cu s`la) dracii de peacele locuri. M. P.

75

76

77

78

79

147

Lu`ndu-l pe bietele bra\[,}l pus[-]n c[ru\a cea vr[jit[+i zbur[ cu el ]ntr-o clipit[. 1

Dus[-l ]ntre ne=te mun\i de-aproape,Sus pe-o st`nc[ nalt[ =i r[tund[

Unde-l sc[ld[-]n noao feliuri de-apeCe s[-бfl[-]ntr-o pe=ter[ afund[,

Apoi cu ierburi cunoscute}n tot chipul cerc[ s[-i ajute.

Unele fierbe ia-]ntr-o c[ldare,Din altele stoarce must[rea\[,

Iar’ din altele-i face sc[ld[toare:Iarba v`ntului =i iarb[ crea\[,

Iarb[ mare, sp`nz, limb[-vecin[,Rтmoni\[, nalb[, m[t[cin[,

Pl[tаgin[, sov`rv cu cicoare,Trosco\el, podbeбl =i m[tr[gun[

+i de-alte mai multe ierburi careStoarse, mestecate depreun[

+-]n mai multe chipuri pref[cuteTrebuie bolnavului s-ajute.

Iar’ dup[ ce cu ceste toate}l sc[ld[, l-]nv[lui =i l-uns[,

Inima-i ]ncepu iar’ a bate,S`nge-]n moarte m[dul[ri p[truns[

+-a treia zi c[tr[ diminea\[Semne-aiavea dete de via\[.

1Cum putueia s[-=’ duc[ fiiul s[u ]n c[ru\a vr[jit[, c`nd zis[ mai sus poetulc[ au desjugat b[laurii =i le-au poruncit s[ mearg[ ]n treab[-=’! Idiot.

a) Poetul au spus odat[ cum ea i-au chiemat =i i-au ]nh[mat; aici s[]n\[lege de sine c[ afl`ndu-= fiiul, iar[=’ i-au chiemat, ]ns[ poetul nu spune=tiind c[ fie=tecare va ]n\[lege c[, cum au mers de acas[ cu vr[jituri, a=aputea s[ mearg[ =i de-aci. Musofilos.

80

81

82

83

148

A r[sufla-]ncepe c`teodat[+i-a mi=ca m`nile =i picioare;

Ca =i din somn apoi s[ de=teapt[+i, c[ut`nd la toate ]mprejur, pare

C[ caut[ la maic[-sa cu-obid[+i ochii iar[ va s[-= ]nchid[.

Iar Br`ndu=a str`ng`ndu-l de m`n[Amar s[ c`nta: “D[h, Parpangele!

D[h! mai clipe=te cu ha lumin[A ochilor t[i plin[ de jele!...

+i caut[ la mam[-ta s[rac[,N-o l[sa-]n amar s[ s[ petreac[!...”

At`ta fur[ de putincioaseVaietele de maica-obidat[,

C`t de la pragul mor\ii s[-]ntoarseSufletul lui Parpangel ]ndat[

+i, deschiz`nd ochii-adoooar[,A=a cuv`nt[ cu jele-amar[:

“O mam[! zieu, p[cat neiertatFi-\-va, c[ m[ trezi=i la via\[.

O clipit[ de m-ai hi l[sat,Eu vedeam fa\[ de fa\[

Toate hele ce vor hi s[ hieDe-acum nainte p[n[-]n vecie!...”

Dar mam[-sa-l m`ngбie =i-l s[rut[:Spuindu-i toate ce s[ t`mplas[,

+i-]ntr-acea cu leacuri ]i ajut[.Iar’ dac[ de Romica frumoas[

}=’ adus[-aminte,-atunci de toate+-uit[ de mai nainte visate.

84

85

86

87

88

149

C[ci Br`ndu=a l-]ncredin\[ tare+i v`rtos c[ Romica tr[ie=te

+i-]nc[ este-]ntreag[ fat[ mare,Nici pe altul cineva iube=te.

Cu d-este =i leacuri de folosCur`nd ]l f[cu ea s[n[tos.

Iar’ dup[ ce-]ntreg ca =i nainteT`n[rul \igan acuma stete,

Mam[-s[-i dete-]n calde pl[cinteFarmece, care-avea, pe-]ndelete,

Farmece de somn aduc[toare,}ns[ trupului nestric[toare.

Parpangel c[zu ca mort ]ndat[,Iar’ ]ns[ culc`ndu-l l`ng[ sine,

}n cotiga sa cea fermecat[,Zbur[ din locurile str[ine

Drept acas[-]n d-alba \ig[nie,Unde pe to\i afl[-]n bucurie.

C[ci =i Romica tocmai sosis[+i spusese toat[-a sa t`mplare:

Cum ea la cea curte nimeris[,Cum apoi curtea-]ntr-o balt[ mare

S-au pref[cut, de-unde pe ea scoas[}n urm[-o m[g[ri\[-aripoas[.

Br`ndu=a, de nimene v[zut[,Sosi tocma dup[ cina mare

+i iar[=’, prin farmec[ =tiut[,Trezindu-=i fiiul din somnul tare

Trimis[ dup[ m`ndra Romic[Ca s[ =-o fac[ nuor[ =i fiic[.

89

90

91

92

93

150

ARGUMENTUL

S[tana cade-]n melanholieSocotind asupra sor\ii sale;

A iadului s-adщn[ boierie+i s[ sf[tuie=te cu ce cale

Va s-ajute turce=tilor gloate;|iganilor s[ f`r=esc bucate.

Acum peste-ochian =oimanul soare 1

Str[lucea dositelor ostroave,Noaptea cu neagra sa ]nv[litoare

C`mpi acoperis[ =i dumbrave,Iar’ de grele-ost[neli obositaDulce r[p[usa prin staure vita.

Numa fieri priveghia r[pitoare+i b[rba\ii cu cugete rele;

Lupul gonea dup[ c[prioare,Buha v`na-]n tufe p[s[rele,

+-umbla =-alte jivini stric[toareCe-]ntunerec iubind fug de soare.

C~NTECUL AL VI-lea

1Cuv`ntul =oiman doar[ nu este pretutindene obicit ca ]n Ardeal; pentruaceasta trebuie a =ti c[ prin acest epiteton s[ ]n\[leg numa lucruri bune,curate =i oarecъmva sfinte. Nice de ob=te s[ zice =oiman, f[r[ numa soarele,albina, p`nea =.c.d. S[ vede a fi cuv`nt turcesc. P. Filologos.

1

2

151

Era vremea tocma-]ntia= dat[C`nd c`nt[ coco=ii de cu sar[,

+-]nc[lec`nd m[turi sau lopat[La R[tezat strigтile zboar[,

C`nd s[ preumbl[ cele frumoaseStr`mb`nd oamenilor dreptele-oase. 1

Toate-adec[-odihnea cele bune,Numa cele rele, bl[st[mate,

Umbla dup[-a lor ]n=el[ciune,Cum sunt duhurile necurate

Care nu dorm nice-odinioar[,Ci noaptea-]n toate p[r\ile zboar[.

Tocma pe-acea vreme, supt afundaTartбrului pe=tere, S[tana

Sco\ind capul afar[ din undaV[p[ii nest`nse, cu tirana

Sa privire, pe diavoli ]nvit[S[ munceasc[ f[ptura os`ndit[,

Iar’ el prin aceasta s[ desfat[Ca =-un craiu tiran dup[ b[taie,

C`nd vede-oastea vr[jma=[ junghiat[,

1Poetul vr`nd s[ obr[zuiasc[ vremea de noapte, spune pe r`nd toatece s[ t`mpl[ pe acea vreme: ]ntr-altele, fiindc[ el, unde poate, bag[ =ipove=tile de ob=te, pomene=te aici =i de strigoi, care dup[ crez[toria deob=te ]ncalec[ m[turi =i lopate =i cu acele zboar[ la R[tezat, adec[ la unmunte ce este ]ntre |ara Rom[neasc[ =i ]ntre Ardeal. Erudi\.

a) De aci s[ cunoa=te c[ izvoditoriu cel de-]nt`i acestor stihuri aufost ardelean, c[ci almintre nu ar fi pomenit de R[tezat. Criticos.

b) A=a dar[ ar trebui s[ fie =i din Thesalia, c[ci pomene=te Parnasul,muntele Thesalii; ar trebui s[ fie =i muntean c[ pomene=te Cetatea Nea-gr[ ce este ]n |ara Munteneasc[! M`ndril[.

3

4

5

6

152

C`nd noroade-]ntregi stric[ =i taie+i e m`hnit numa c[ nu poateA=a t[ia noroadele toate.

}ns[-]ntr-aceast[ noapte, de careZic eu, dup[ ce oar’c`t[ vreme

S[tana c[ut[ cu desf[tareCum chinuita f[ptur[ geme,

}n g`nduri c[zu =i socoteleCe-i pricinuir[-amar[ jele.

Pentru c[ cuget`nd el ]n sineCumplita [sa] din ceriu sc[p[tare,

Apoi tot pierdut vecinicul binePotrivind cu a sa de-acum stare,

A=a r[cni de jele =i-urgie,C`t cl[ti iadul din temelie.

Crun\i ]nvolbind ochi apoi: “Oh mie!(Strig[) Cu totul nesuferit[

Via\[ =i nemuritorie!...Mai bine era-]ntr-acea clipit[,

C`nd fui surpat cu m`ndra mea ceat[S[ fiu pierit cu totul de-odat[!... 1

1Aici pentru mai bun[ ]n\[legerea, trebuie a lua sama c[ poetul obr[zuindnoapte, hot[r[=te vremea c`nd c`nt[ coco=ii ]ntia= dat[, adec[ cu un ceassau doao ]naintea miezii-nop\ii; c[ci, pe cum spun c[r\ile babelor, atunci auputere duhurile necurate. Deci poetul vr`nd s[ vie cu povestea =i la S[tana,zice c[ tocma pe acea vreme =i el au obicinuit a scoate capul de supt undafocului =i a-= petrece, c[ut`nd cum s[ muncesc sufletele p[c[toase. }ns[(adauge poetu) ]n acea noapte ]i vinir[ S[tanei ne=te g`nduri de care foartes-au sc`rbit. Adec[ socotind el c[ oarec`nd era ]n raiu =i ]ntru fericire, iar[acum ]n iad, supus chinurilor, s[ m`hni =i a=a r[cni, c`t tot iadul s[ cu-tremur[. M. P.

7

8

9

153

C`ci, m[car muream eu f[r[ vint[,Dar’ merg`ndu-mi ]n nimic[ firea,

Durerilor ]ncai s[ punea \`nt[,Nici m[-ar ghimpa trist[ pomenirea

Fericirilor mele trecute,Curmat[ fiind prin moartea iute.

Ci nu mi-au priit vбrvara soarte+-]n r[zboiu ]mi fu protivitoare,

Nice-a vнnce-mi dete, nice moarte,L[s`ndu-mi aceast[ roz[toare

+i nesuferit[ pomenire.Oh! crud[, nespus[ chinuire!...

Aceast[ dar’ aducere-aminteM-ap[s[-acum... nu tu, Savoate!

C[ci ]nsu=’ a ta de-acu nainteAtotputernicie nu poate

Alta s[ fac[-asupr[-mi izb`nd[Mai mult ocarnic[ =i nebl`nd[.

Deci sus, S[tano! Scoal[ =i-arat[Celui-de-Sus c[-ai ]nc[ putere;

+i m[car nu poate el s[ pat[,Nici s[ s`m\asc[ vre o durere,

Totu= cere-a ta pe d`nsul ur[S[-\i izb`nde=ti pe a lui f[ptur[.” 1

Aceste zic`nd groaznic url[, iar[Tot iadul r[sun[ cu greu muget.

}nsu=’ diavolii s[ sp[im`ntar[+i vr`nd s[ =tie-a S[t[nii cuget

Boмerimea tartбrului toat[}ntr-o clipit[ fus[-adunat[.

1Monologul acesta nu s[ poate ]n\[lege de to\i, numai de cei ce suntprocopsi\i la S. Scripturi. Musofilos.

10

11

12

13

14

154

Ochii S[tana-]=i ]ntoars[ roat[Cercet`nd pe tot ]nsul ]n fa\[;

Inima pare c[-i s[ desfat[V[z`ndu-=i boierimea sumea\[.

Apoi, dup[ pu\in[ t[cere,Acest chip gr[i roz`ndu-=i ghierre: 1

“O, so\i credincio=i ursitei mele,Viteji protivnici naltei lumine

Ce st[p`ne=te mai sus de stele,+tiu c[ v-aduce\i aminte bine

De cea vecinic[ zio cumplit[,Domnia mea c`nd fu cutrupit[.

Birui\i fum cu drept! ]n b[taie,Iar’ nu supu=i, asupri\i; iar[

Nice-]ntr-ast[ pucioas[ v[paieCu vecinic[ =i nest`ns[ par[

Suntem pleca\i, unde f[r[ spaim[F[ptura pe F[c[toriu defaim[.

+ti\i dar[ c[-a noastr[ m`ng[iereEste ]n izb`nd[ s`ngur =-ur[

Asupra celii de sus putereCe pedepse=te =i nu s[-]ndur[!...

Dar’, precum v[d, s[ pare mieC[ v[-au apucat o tr`nd[vie! 1

1Ghierre va s[ zic[ br`nc[ cu unghii mari, cum au vulturii sau ur=ii. M. P.2S[tana aici s[ ]nchipuie=te, precum am zis la c`ntecul dintii, c[petenia

duhurilor necurate, care mai nainte de os`ndire era ]n ceriu cel mai ]ntiiarhanghel =i s[ chema Luceaf[r, adec[ purt[toriu de lumin[. El aici gr[ie=tec[tr[ ceialal\i so\i ai s[i. }ns[ ce poate s[ gr[iasc[ S[tana alt[ f[r[ numabl[st[muri; ]ns[ poetul vr`nd s[-l arete poetice=te, precum este, foarte binel-au nimerit. Erudi\ian.

a) A=a, foarte bine, c`nd ]l face s[ gr[iasc[ hule asupra dumnezieirii!P[r. Desidemonescul.

15

16

17

18

155

Nu v[d eu acum bujdind pe poartaIadului suflete ca nainte,

+-acu=i va fi doar de=art[ boartaAceast[-]ntunecoas[, fierbinte,

De n-om mai ]ndr[znire o dat[A lupta cu oastea luminat[!

Fost-am ]n lume =i de-am[runtulToate-am iscodit. Adev[rat!

Cumc[-]ncungiur`nd eu tot p[m`ntul,Mai cu sam[-l v[d noao plecat,

Iar[ \[ri adev[rat cre=tineSau nu v[zui, sau foarte pu\ine.

Dar’ ce folos! c`nd v[d omenireaCare fu-]n pisma noastr[ zidit[,

}n[l\`ndu-=i p[n[ la ceriu firea+i p[n[ la partea cea mai fericit[,

R`vnind a fi-oarec`ndva p[rta=[De=ertelor noastre-]n ceriu l[ca=[. 1

}ns[ nu fie-asta-adev[rat[!...Ca marele S[tana s[ vad[

Urgisita f[ptur[ vodat[Colт sus, ]n cereasca livad[,

Mai mul\indu-s[ de-acum nainte,Juru-m[ pe tartarul fierbinte!...

}ntii, cre=tin[tatea s[ piar[,R[zboiu ]n tot p[m`ntul s[ fie,

b) Apoi =-alta este: de unde au =tiut poetul acesta cele ce au vorbitdracii ]n iad! C. Idiotiseanul.

v) Dar’ c[ nu-i a=a, vere, c[ci \-am spus de at`te ori c[ le-au aflat a=ascrise. C. Onochefalos.

1S[tana zice c[ Dumnezieu a f[cut omul ]n pisma lui =i a so\ilor lui, caoarec`nd s[ l[cuiasc[ acolo, unde au l[cuit ei fiind ]nc[ ]ngeri. Simpli\ian.

19

20

21

22

23

156

}ntunerecul s[-]ntoarc[ iar[Cu tot feliu de p[cat =-urgie;

Aceste-s ]n scurt poftele mele,Ce r[spunde\i voi acum la ele?” 1

Atunci Velz[vъv, hatmanul mareO=tilor negrii m[rii sale:

“}ntunecate Doamne! mie-mi pare(Gr[i) c[-ar fi lucru mai cu cale,

L[s`nd aceste pe alt ]ndeleteS[ str`ngem pe dat[-a noastr[ cete, 2

C[ci eu din iscoade-]ncredin\ateCare trimesesem sus, pe lume,

Am ]n\[les c[ vor a s[ bateVlad Vod[ cu Mahomet, =i-anume

De cere=tii c[l[re\i s[ ziceC[ vor pe-agareni detot s[ strice.

Nu s-ar cuvini s[ l[s[m dar[Nice noi pe cei de-a noastr[ parte,

Ci- ]ndat[ s[ purcedem afar[Purt`nd =i noi cre=tinilor moarte,

C[ci, de va birui Mahomet,Cade =i cre=tinia pe-]ncet.”

Bine, hatmane, c[-mi dai de =tire!...(Zis[ mu=c`ndu-=i negrele buze

Craiul ]ntunecat cu r[stire.)

1Ce m[nie s[t[neasc[! Simpli\ian.2Velz[vъv este nume devolesc care s-afl[ =i la Evanghelie. }ns[ fiindc[

S[tana este ]mp[ratul ]ntunericului, pentru aceaia Velzevuv ]i zice }ntu-necate Doamne, apoi Neagr[ M[ria-sa.

a) Oare nu este aici ascuns[ sбter[? C[ ]ntru multe p[n[ aici am luat [sama]c[ poetul acesta multe zice care nu s[ pot ]n\[lege ]ntr-alt chip, ]ns[ a=a =tieacoperi satera sa de bine, c`t nu fie=te care o cunoa=te. C. Criticos.

24

25

26

27

157

Acum m[ria-mea va s[-auz[Cum e =i-a celoralal\i socoteal[,Ce au s[-mi spuie f[r[ sminteal[. 1

}ntii, cum dintru voi fie=careS[ s`le=te spre-a iadului bine,

Amegind pe-om din dreapta c[rare,Apoi, ]n ce chip ni s[ cuvine

S[-ajut[m lui Mahomet ]ndat[:Pre-ascuns, ori cu s`l[ vederat[?”

Aici Mamona s[ sculа, mareVisternicul Domnului S[tanei,

Pe m`na lui sunt toate comoareDe supt p[m`nt, aurul =i banii.

“Tot iadul (gr[i d`ns) bine =tieC`t ]i face-a mea dreg[torie!...

Zieu! mai mult dec`t toate-]i ajut[+i mai mult[ dob`nd[-i aduce.

Chipul =i c[rarea mea b[tut[Care pre-om la str`mb[tate duce,

Este pofta de-averi desfr`nat[,}ntr-alt chip l[comie chiemat[. 2

1Acum precep povestea. Adec[ S[tana au str`ns sfetnicii s[i, ca s[sf[tuiasc[ ]n ce chip are s[ ajute p[g`nilor!

2Mamona ]nc[ nume de diavol ce s[ afl[ la Evanghelie. De ob=te s[ ziceel duhul l[comii.

a) Pe Velz[vuv zis[ poetul c[ este hбtmбnul S[tanei, iar aici pe Mamonaface visternic! ca c`nd =i diavolii ar avea ]n iad acest feliu de dreg[torii! Idiot.

b) Bag[-le ]n teac[, vere, \i-am zis nu o dat[, nu mai vinui poetul, c`ndel a=a au aflat scris! Onochef.

v) Vede\i dar[ c[ bine zis[i eu c[ aici [este] o sater[ ascuns[! Criticos.g) Acum =i mie-mi scap[ r[bdarea c`nd v[d lu[ri aminte de acest feliu!

Am luat sama mai ]nainte c[ care nu ]n\[lege ce este poesia =i ce va s[ zic[poetu, acela mai bine s[ tac[ =i mai bine s[ \ie cu dumnealui Chir Onochefalos,

28

29

30

158

Omul e plecat spre l[comie,Din leag[n, c[ci firea bun[-i dede

}ndemnul curat de-a prii =ie,Din care, ca din izvor, purcede

Cru\area vie\ii =i-o s`lin\[Spre-a-=’ plini trupeasca trebuin\[.

Dar eu ast[ fire=e plecare,Cu totul o stric prin l[comie

+i fac pre om de-]n urm[ el n-areHotar ]n pofta sa. Iac[-o mie

De acolea s[ nasc fapte rele,Tot fiice-a l[comii =-a mele.

T`lh[ria, furatul, votria,}n=elarea, str`mba judecat[,

Ucig[rii, v`nz[ri, tir[nia,F[\[ria, cam[ta cruntat[,

+i pe r`nd faptele rele toate,Mai v`rtos ce trag spre bog[tate.

Aurul acum st[p`ne=te-]n lume;Prin acesta cump[r eu toate

Inimile; cu mici sau mari sumeNegu\ez tot feliu de p[cate:

Cela-=i vinde patria pe mit[,Cesta spre ucidere s[-]nvit[.

c[ci mai mult[ cinste-\i va face. Unde ar fi izvodirile poetice=ti a lui Omer,a lui Virghil =i, ]n vremile noastre, a lui Miltуn la inglezi, a lui Tбssola italieni =i a lui Clтpstoc la nem\i, de ar fi socotit aceste ]nv[\ate noroadede d`n=ii, cum socotesc ace=ti mai sus c`rtitori asupra poetului nostru?Musofilos.

d) Nu \-am spus, vere, c[ a=a este? Iac[ dum. Musofilos ]n\[lege maibine dec`t noi am`ndoi.

31

32

33

34

159

Papa vinde darurile sfintePentru g[lb[na=i, iar’ patriarhul

Din Vizбnt le cump[r[-]nainte.Din episcуp p[n[ la eclisiarhul,

To\i ]=i prev`nd cele cump[rateCe trebuiea s[ fie-]n dar date.

Craii =i mini=trii av`nd seteDe-argint, a\`\[ r[zboaie crunte;

Aurul ia cununa de la fete,Sparge c[s[torie =i nunte;

}n scurt, l[comia nes[tul[Toate ce-s bune le-]ntoarce-]n hul[. 1

+i cu-aceasta orbind eu pr[silaLui Adam, o-]ntorc de la c[rare

Bun[ =’o duc pe-]ncet la topilaNoastr[ aici. Pre p[m`nt, pre mare,

Mai to\i muritorii despre mineCu-]naurite-s lega\i c[tнne.

Iar ]n c`t prive=te-ajutorin\aLui Mahomet =i-a turce=tii gloate,

Eu spun drept c[ nu-s ]n socotin\aLui Velz[vuv, dar’ nice s[ poate,

O! hatmane viteaz, asta faceCare [ne] spui =i, cum v[d, ]\i place.

L`ng[ cine puterea =i slavaAu r[mas, hot[r`t lucru este.

Au g`nde=ti c[ Cel-de-Sus l[sa-vaS[ s[v`r=im, cum gr[ie=ti, aceste?

1Aici Mamona spune toate faptele rele care izvoresc din l[comie. M. P.

35

36

37

38

39

160

Foarte te-amege=ti, de cu putereVrei a da turcilor m`ng[iere. 1

Ce-ajunge-o=taneasca ta-]ndr[zneal[Asupra puterii ]nz[ciuite!

Vitejia-]nceбt[-a fi de fal[+i faptele ei cele mai vestite

S[ numesc oarb[ numa d`rzie,C`nd lucreaz[ f[r[-]n\[lep\ie.

Deci, ]mprotiva celui mai tare,Nu v[rtute, ci minte m[iastr[

Trebuie-a folosi. Mie-mi pareC[ nu cu vedit[ =i buiastr[

T[rie noi s[ d[m ajutare,Ci pre-ascuns, cu mult[ sup\iare.

}n=i oameni prin noi s[ lucrezeSpre-a lor pierire necontenit[.

N-ajut[-acum armele vitezeCum punga cu galbeni tecsuit[

Ace=tii, numa s[ fie plin[,Acuma to\i oamenii s[-]nchin[. 2

}n urm[ ru=inea mea s[ fie,Deac[ eu cu banii nu voiu face

Mai mult dec`t ]n[tru] voinicieAltтr a s[ l[uda place!”

1S[tana f[cu doao ]ntreb[ri la boierii =i voievozii s[i: adec[ s[-i spuiefie=te care ]n ce chip el lucreaz[ spre binele de ob=te a iadului, amegindpre oameni! Apoi, ]n ce chip socote=te ca s[ s[ deie ajutoriu turcilor.Mamona la cea de ]ntii ]ntrebare spus[ cu de-am[runtul laudele sale, iar’la a doao d[ sfatul s[u, ca s[ nu s[ deie turcilor ajutoriu cu chip vederat,ci pe ascuns. M. P.

2Vezi, vicleanul, ce sfat au dat! Simpli\ian.

40

41

42

43

161

Mamona f`r=ind, Asmodeu r`s[+i c[ut`nd ]mprejur a=a zis[:

“Nu pentru c[ eu sunt logof[tulDe tain[-a m[rii-sale, dar[

Pentru c[ m[ \`n =eretulCel mai mare-]n ast[ neagr[ \ar[

}ndr[znesc a-mi ar[ta =i euAd`nc =i m[estru sfatul mieu.

}ns[, mai nainte de-a r[spunde,Voiu s[ fac Mamonii o-]ntrebare:

Pentru ce s[-]nsumea\[ =i de-undeVin acele cuvinte sprin\are

A lui? Drept ce-at`ta s[ r[dic[Socotind pre-alal\ii ]ntru nimic[? 1

Nu voi s[-i ]ntunec vrednicia,C[ci banii-au ]n lume c[utare;

Dar’ ce-ajunge numa bog[\ia,De n-ar fi =i-o v[rtute mai mare

Cui =-]ns[ bog[\ie s[-]nchin[!...+i-aceasta e mintea cu sfat plin[!

Mamona cu banii face toate,Dar’ numa la cei cu l[comie,

La suflete de-argint ]ns[tate,Iar Mamona doar’ ]nc[ nu =tie

C[ multe =i mari trebi pe p[m`ntNu s[ pot ispr[vi prin argint,

1Asmodeu. Acesta ]nc[ este nume de diavol, cunoscut la S. Scripturi, =imai cu sam[ s[ chiam[ duhul ]n=el[ciunilor; iar’ cuv`ntul =erиt nu estepretutindene cunoscut; pentru aceasta rom[ne=te se poate zice amegиu.Apoi cuv`ntu sprin\ariu, sprin\are ]nc[ s[ vede a fi rom[nesc, ce s[ poatezice amintre ]ngiur[toriu, def[im[toriu. Filologos.

44

45

46

47

162

Ci prin tehne-ascunse =i ]n=el[minte,Prin intrige, cu sfaturi viclene;

Ceste surp[ =i pe cel cu minte,Ceste s[-ajute-o=tile-agarene.

+-acu=’ vom vedea prin ispitireCare =tie mai bine-a g`cire.” 1

Veliаl, ce peste politieAre-]n iad paz[ =i priveghere,

Cel ce tot feliul de m[iestrieLumeasc[ care domnia cere

E procopsit, f`r=ind Asmodeu,S[ scul[-]ncep`nd cuv`ntul s[u:

“Adev[rat! nu s[-ar c[dea mieA mustra pe cei ce-au zis nainte

Doar[ ceva=’ cam cu sume\ie,Dar’, ca s[-ar[t c`t poate s[-alinte 2

Pe cineva iubirea de sine,Voi mustra cu vedite pricine.

Fie=care s[ l[ud[-]ntru-ale sale+i cu oare=care mic=orare,

Pe-ale altor socotind t`ndale; 3

+i to\i v[-]n=ela\i, precum ]mi pare,C[ci vrednicia voastr[-]mpreun[Iar’ nu desp[r\it[, s[-бfl[ bun[.

1Suflete de argint ]ns[tate. Aceasta ]ntru o alt[ limb[ doar[ nu s-arputea zice, dar’ ]n limba noastr[ nu =tiu de unde s-au obicinuit a s[ zice, ]nloc de foame de aur =i de argint, sete de aur sau argint. Apoi cuv`ntul tehne]nsemneaz[ me=ter=ug viclean. M. P.

2S’alinte, adec[ s[ m[guleasc[.3T`ndale. Acest cuv`nt este obicinuit pe une locuri =i ]ns[mneaz[ ni-

micuri sau lucru de nimic[, juc[r[i. M. P.

48

49

50

51

163

Voi sunte\i naltele m[dulareAce=tii ]mp[r[\ii de-aice;

Deci a voastr[-]mpreun[ lucrareTrebuie s[-o \ie, s[-o r[dice.

Z[darnic[-i a voastr[ putere,Deac[ ve\i lucra cu-]mp[r[chiere.

Deci socotind eu cele din lumeCare v[-aduce voao sup[rare,

}m par ca ne=te de=erte spume+i fumuri f[r[ de fl[c[rare.

Pentr-aceasta-i =i-a mea socoteal[Ca s[ nu ie=im noi la iveal[.

S[ nu ne-amestec[m la b[taieCu puterea noastr[ vederat[,

Ci, merg`nd din odaie-]n odaie,S[ vedem pe cine, ce desfat[,

+i-apoi pe om ]n tot chipul r[uS[-l otr[vim ]n cugetul s[u.

Iar ]n c`t e pentru Mahomet+-a lui Vlad m`ndrie de=art[,

Eu am chieea de la cabinйt 1+i mai bine cunosc a lor soarte

Dec`t to\i al\ii. +tiu =-acea bine,Cui biruin\[-]n urm[ r[m`ne!

Intrigele sunt acum f[cuteTocma s[ piarz[ turcii r[zboiul

+i s[ s[ vinc[ mii despre sute,

1Cabinet este cuv`nt fran\ozesc =i semneaz[ c[mar[, c[m[ru\[ sau,cum zic pre aiure, odaie. }ns[ apoi s-au luat de ob=te de s[ zice locul, undes[ face sfatul de tain[ la cur\ile domne=ti sau ]mp[r[te=ti. Pentru aceastazice Veliбl c[ el =tie sfaturile cabinetelor =i =tie ce f`r=it va fi ]ntre Vlad =iMahomet. C. Filologos.

52

53

54

55

56

164

C[ci lung nu va sprijini povoiulO=tilor p[g`ne-o \[ri=oar[C`nd va fi s[-]ntoarc[-adoaoar[.

Iar’ Vlad dintru a sa biruin\[Nu poate trage nice-un folos,

Fiindu-i \ara cu nepriin\[,Dar’ dintru toate mai v`rtos

Pentru c[ din \[rile vecine}ntr-ajutoriu nime nu-i vine!”

Velial f`r=i, dar Moloh ]nc[Rostul s[u dup[ d`nsul deschis[,

Moloh! f`nt`na cea mai ad`nc[A desmierd[rii trupe=ti, =i zise:

“Nime pe-om a=a supus nu \ine}ntru rele n[ravuri, ca mine;

+ti\i voi bine c[ eu prin a meleM[estrii lunecoase =-ispite,

M[guliri, g`d[liri =i momele,Ochitъri, z`mbiri, glume-]ndr[znite,

Pofte fierbin\i =-]ndemnul trupescAcum toat[ lumea st[p`nesc.

Tinerii m[ poftesc cu-]nfocare,B[tr`nii pe-ascuns ]mi voiesc bine,

Fetele m-a=teapt[ cu oftare,Neveste s[ topesc dup[ mine,

Ba =i c[lug[rul mi s[-]mbiePitulindu-m[-]ntr-a sa chilie. 1

1Moloh ]nc[ este nume de diavol =i numit la Scriptur[.

57

58

59

60

165

Deci nu precep ce-i aceastб fric[A voastr[, tem`ndu-v[ ca doar[

Oamenii fiind f[ptur[ mic[S[ nu s[ r[dice-odinioar[,

La-ac[tare spi\[ de m[rime,Cum voi a\i fost ]ntru cea n[l\ime!...

G`nduri de=erte! Doar’ nice-a zeceParte din f[ptura cea iubit[

A lui Savaot nu va petrece}n gr[dina raiului sl[vit[!

Noi om avea partea cea mai mare,+-aceasta-i destul[-izb`nd[-]m pare!”

Iar’ Val, stolnicul mare ce pesteM`nc[ri =i b[uturi era pus,

“Adev[rat (au zis) lucru esteC[ n-avem s[-a=tept[m colo sus,

Oarec`nd ca s[-ajungem la celeNalte l[ca=uri mai sus de stele. 1

Pentru-aceasta =i eu socotescCa z[darnic[ toat[ cercarea

Vreunui r[zboiu cu soiul ceresc,}ns[ pe care-]l m`nc[ spinarea,

Cerce =-a vedea din apucare 2

C[ nu-i lucru lesne cumu-i pare.

Drept ce s[ ne pщnem f[r[ treab[La primejde? S[ d[m =i cumc[

Pre Mihail vom birui-]n grab[;

1Val sau Bal ]nc[ este nume dr[cesc la Scripturi.2Apucare, adec[ ispiteal[ =i ]nce[pu]tul lucr[rii. M. P.

61

62

63

67

68

166

Dar[ cel ce cu fulgere-arunc[Nemuritoare! va r[bda doar[S[ v[-apropia\i de nalta sfiar[? 1

Un tunet! ca-]n ziua cea-]ngrozit[C`nd fur[m surpa\i dintru n[l\ie,

+i to\i iac[t[-v[-]ntr-o clipit[Sv`rli\i supt tartar!... ba cine =tie

C`te mii de miluri mai afund,Unde-acum nice dracii p[trund! 2

Pentru-aceasta cu Velial =i euDepreun[ socotesc =i deac[

Vre\i doar[-a cunoa=te chipul mieuPrin care suflete v`nez, iac[

Vi l-oi spune: tot ce intr[-]n gur[F[r[ treab[ =i f[r[ m[sur[,

Tot aceasta este de la mine;Be\ia =i grasa-]mbuib[ciune

Sunt a mele =i trag dup[ sineTr`ndava cu totul uit[ciune

De lucruri bune =i cuvioase,Fac min\i t`mpite =i trupuri grase.”

1Sfiar[ sau mai bine sfer[ este o figur[ r[tund[, prin care s[ ]nchipuie=telumea sau =i p[m`ntul; pentru acea s[ zice emisfer jum[tatea sferii sau ap[m`ntului. Aici sfera nalt[ va s[ zic[ ceriul cel mai de sus. Erudi\ian.

2Va s[ zic[ Val c[ tocma s[ poat[ birui pe ]ngeri ]ns[ (zice el) cel care cufulgere arunc[! adec[ Dumnezieu (c[ci dracii nu cuteaz[ a numi peDumnezieu), oare suferi-va el s[ ne apropiem de ceriu? Mai ]ncolo zice:c[ci numai un tunet s[ caz[ pe voi, de cei ce c[dea ]n zioa c`nd fur[mizgoni\i din ceriu, =i iac[-v[ arunca\i mai afund de iad =i acolo unde acumnici noi putem p[trunde. M. P.

69

70

71

167

}n urm[ Vйlfegor vorb[-apъc[,St[p`nul credin\elor de=erte,

Z`c`nd: “Nu-l opresc eu s[ s[ duc[C[rui i voia s[ s[ mai certe

Odat[, dar mie la-]mp[r\ireA fi cu d`nsul nu-mi vine-]n fire.

Eu m[ s`rguiesc ]n tot adinsulCa cea mai mic[ raz[ de lumin[

Care-]n om fu n[scut[ cu d`nsul,S[-o-]ntunec s[ nu fie s[rin[;

+-am f[cut acu multe ispiteCu tot feliu de-ar[t[ri m[estrite.

Fie=care crede ]n vreo legeCare-o socote=te preste toate,

+i tot ]nsul prin minte s-amegeSau l[turi=’ din cale s-abate.

A=a-l ]ntunec! de nice s`mteC[-are vreo precepere sau minte.

Fanatismul =i Supr[st[ciunea,Ceste-a mele doao slujitoare,

Toat[-adev[rat[-]nchin[ciuneaDumnezieirii ceii f[ptoare

}n schime-o prefac necuvioase,Nevrednice, ba =i ru=inoase.” 1

1Pentru ]n\[lesul tuturor ce zice Velfegor aici, trebuie a s[ t[lm[ci ]ntii,c[ el zice a fi diavolul credin\elor de=erte; deci, zice el, eu m[ s`rguiesc totde-una c[ s[ ]ntunec raza min\ii =i a preceperii adev[rate care Dumnezieu dedeomului c`nd ]l zidi. Eu duc`nd pe om de la legea adev[rat[ care mintea curat[a lui poate s[ o cunoasc[, ]l abat de la cale ]ntunec`ndu-l cu n[luciri. +i spreaceasta am doao slujitoare, adec[ fanatismul ce va s[ zic[ r`vna neadev[rateicredin\i, =i supr[st[ciune ce va s[ zic[ crez[torie de=art[; al\ii zic, de pegrecie, disidemonie. Aceste doao, adauge el, str[mut[ toat[ adev[rata]nchin[ciune a unii adev[rate dumnezieiri, ]n shime necuvioase =i de r`s!...

72

73

74

75

168

S[tana care cu suferin\[P[n[-acum ascult[: “Tot viclene

(Zise), dar nu spre ajutorin\[Grabnic[ o=tilor agarene

Sfaturi mi-a\i dat! }ns[ mie-mi placeAcum dup[ g`ndul mieu a face!...

Deci tu, hatmбne, pas[ =-adun[Din cetele cele mai viteze,

}ntru tot, o leghioan[ bun[Ce-are poruncii mele s-urmeze.”

Aici t[cu S[tana =i-]ndat[Adunarea mears[-]mpr[=tiat[.

Dar’, ce m[ tragi de guler, o mus[!Iar[= c[tr[ d-alba \ig[nie!...

Care-acum ca =i fript[ de spuz[Nu =tiea de ce s[ s[ mai \ie,

C[, cu toate sfaturile sale[}nc[] nu s[ pusese la cale.

Iar’, drag[ mus[! scoate-m[-afar[Din boarta iadului puturoas[

C[, m[ n[du=esc de fum =i par[+i n-a=’ vrea sufletu->l< aici s[-mi ias[!

Mai bine slug[-]n tind[ de raiu,Dec`t pe tronul iadului craiu!... 1

Apoi \i-oi c`nta, de bun[ sam[,+i de biata noastr[ \ig[nie

Ce-acum n-avea nici carne nici zam[.

1Un poet o zis odat[ c[ mai bine voie=te a fi craiu ]n iad, dec`t slug[ ]nraiu, iar’ poetul nostru socote=te de-]mprotiv[, c[ mai bine voie=te a fislug[ ]n tinda (pridvoriu, anti=ambr[) raiului, dec`t craiu ]n iad, cu care =ieu m[ ]nvoiesc. M. P.

76

77

78

79

80

169

Nice =tia de-ast[ n[t[rie,C[ci vrea c`t mai cur`nd s[ fac[R`nduial[-]n \ara sa s[rac[.

Era tocma-]n sfatul mai fierbinte,C`nd Corcodel sup[rat alearg[

+i le spune-]n pu\ine cuvinte,Ca de-acu nainte s[ s[ =tearg[

Pe buze de bucate, =i zice:“+ed[\i acum ]ntin=i p[ burice!.. 1

Sf[tuindu-v[ cu gura goal[+i p`ntece fl[m`nde... Trecur[

Babele cu colacii!”... S[ scoal[|iganii socotind c[-i ]njur[

Corcodel, c[ci nu putea s[ cread[S[ fie-]n bucate-at`ta prad[.

Pe l[ie\i =i pe gole\i punea vinaToate celelalte r`nduite

Cete; =i ca s[ le crepe splina}i bl[st[ma, c[-au m`ncat at`te

Clise r`ncede, m[laiu =i zar[,Care-ar fi ajuns =i pentru-o \ar[.

Tandaler, care-acum apucas[C`rma de mult, str`g`nd s[ scoal[:

1Am c[utat la orighinal, curios de sunt acolo aceste cuvinte, c[ci so-coteam c[ doar[ poetul le-au pus din capul s[u; ]ns[ pot asigura c[ a=a [s[]afl[ =i la orighinal, proste=te. Bag de sam[ c[ autoriul n-au vrut s[ puiealte cuvinte de cum au vorbit ]nsu=’ Corcodel. Pre]nv[\atul Talal[u ]nc[ a=asocote=te, mai v`rtos c[ la strofa urm[toare zice Corcodel: “sf[tuindu-v[ cugura goal[“, apoi zice c[ “au trecut babele cu colacii!”... proverbie care =iast[zi este ]n obiceaiu, c`nd va s[ zic[ cineva c[ acum s-au petrecut ce-aufost bun!... Erudi\ian.

81

82

83

84

170

“M`nc[toriu d[ carne puturoas[,L[e\ spurcat!... Asta nu-i t`ndal[!...

+i foarte te-]n=eli, de crezi tu doar[A te m`ntui cu vorbe-u=oare.

Pentru ce nu ne-ai spus tu din vremeCum c[ p[ f`r=it merge bucata?

Dar’ las[!-acu=i, acu=i tu vei scremeToate ce-ai m`ncat. Numai fi gata;

Acu=’ vom alege pre-un mai-mare,+-atunci va fi vai de-a ta spinare!”

Iar’ Corcodel cu z`mbire-amar[R`njindu-=i din\ii zise: “De tine

Nu m[ tem eu niceodinioar[,Tandalere! S[-\i fie ru=ine

Odat[-a gr[i despre to\i r[u+i-a te g`nfa ca =i broasca-]n t[u!...” 1

Aurariul tot s[-]nfoc[ =i pus[M`na pe cioarsa ruginit[,

O tras[ cu iu\ime nespus[+i, de nu-l \inea ]ntr-acea clipit[

B[l[ban, doar[ atuncea ca napulCu floace cu tot ]i t[ia capul. 2

}ns[ gol[\imea-]nt[r`tat[Mult[-acuma ]mprejur s[ str`nsese

+i era de b[taie to\i gata,}ntr-at`ta treaba le-ajunsese!

1De aici s[ vede c[ Corcodel era ]nv[\at la vorbe proaste =i foarte batjo-coritoare, f[r[ care el nu putea s[ vorbeasc[, =i s[ vede c[ =i cele mai din sus,de care au pomenit Erudi\ian, a lui Corcodel, sunt adev[rate. Criticos.

2Trebuie a =ti c[ cioarsa s[ zice o sabie rea sau ruginit[, =i nu s-ar puteazice de alt[ sabie =i la alt loc, f[r[ numa la |iganiada =-alte de acest feliude izvodiri comice=ti. Musofilos.

85

86

87

88

171

Dar’ deodat[-auzir[ departeDobe, sorle =-uiete mari foarte.

“Fugi\i [acu] care-]nc[tro poate,C[ iac[ turcii vin s[ ne taie!...”

Strigar[ b[tr`nii c[tr[ gloate,Iar’ de fric[ amur\ita laie,

}n loc de-a-=’ c[uta-]n grab[ sc[pare,Sta f[r[ graiu =i f[r[ mi=care.

Atuncea strig[ cu voinicieTandaler, c`t putu tare foarte:

“To\i ]n arme cu mine s[ vie,Ori la biruin\[,-ori c[tr[ moarte!...

Mai bine s[ murim pe-]ndelete,Dec`t s[ tragem foame =i sete.” 1

Prin aceasta bie\ii mai luar[Inim[ \iganii, =i-]n pu\ine

Ceasuri, dup[ obiceaiu, s[-]narmar[,M[car [c[] nu le p[rea prea bine

+i p[rea c[ inima le pl`nge,Sc`rbindu-s[ de b[t[i =i s`nge.

Dar’ totu=’ inim`ndu-i din gur[ 2

Tandaler, nu-=i ar[ta ei frica.Dup[ ce-apoi ]narma\i st[tur[,

P[rea c[ nu s[ tem de nimica;Iar[ sco\ind sabia din teac[,Tandaler le spunea cum s[ fac[.

1Tandaler socotea c[ a fi totdeuna a=a ca cum au fost cu muntenii, saudoar[ =i de nevoie ]i vini acea vitejie. M`ndril[.

2Inim`ndu-i, adec[ d`ndu-le inim[. M. P.

89

90

91

92

172

“C[uta\i la mine! Lua\i aminte!(Le zis[)-Acum voi sunte\i arma\i!

Dar’ trebuie-a socoti naintePentru ce? Unde merge\i? Ce c[uta\i?

Ca s[ nu zice\i m`ne-poim`ne:Tandaler au l[trat ca =-un c`ne!... 1

Copii v[ cer d[ m`ncare+i c[tr[ voi cu lacrem[e] strig[.

Aici nu v[ este-alt[ sc[pareF[r[ la m[laiu sau m[m[lig[!...

C[ci gura pruncilor din t[ciuniNu s[ poate-astupa cu minciuni! 2

Cui dar[-i voia s[ mai tr[iasc[,Dup[ mine vie-]ntr-un noroc,

Numai trebuie s[ s[ p[zasc[,Cum l-au p[zit mum[-sa d[ foc,

Ca d`nd p[ noi vreo str[in[ gloat[S[ nu steie cu gura c[scat[,

Ci, c`nd oi striga eu de la frunte,To\i ]n m`ni s[-=’ aib[-armele gata.

+i d[-ar hi vr[jma=ul c`t un munte,S[ dea p[ d`nsul d[-a d[r[mata,

}nchiz`nd ochii =i d`nd p[ moarte,Cruci=’ curmezi=’, ]n toat[ parte. 3

1Tandaler s[ vede c[ percepea ceva de o=tenie, precum om vedea mai]ncolo. M. P.

2Copii din t[ciuni va s[ zic[ care =ed ]mprejur de foc =i de t[ciuni.3De-a d[r[mata, adec[ d[r[m`nd, obor`nd, cuv`nt vulgar. }ns[ Tan-

daler avea bun[ cuno=tin\[ a neamului s[u, c[-i ]nva\[ a ]nchide ochii, s[fie mai u=or la b[taie, ne tem`nd a=a tare. M. P.

93

94

95

96

173

Cu ochii-]nchi=i e bine-a s[ bate,C[ nu cau\i vr[jma=ul ]n fa\[,

Nici te temi d[-a lui ]nfrico=ateArme sau =i c[ut[tur[-]ndr[znea\[.

Nu vezi cine l`ng[ tine pic[+i p[n’ la moarte nu =tii d[ fric[.

R[cni\i, chiui\i, striga\i din gur[,C`t v[-a-]nc[pea pe grumazi de tare.

Asta-i ]nc[-o bun[-]nv[\[tur[,C[-a=a s[-]mb[rbat[ fie=care,

Iar’ neprietenul s[ sp[im`nteaz[+-a s[ b[ga-]n r[zboiu nu cuteaz[!”

Tandaler f`r=ind ]nv[\[turaPorunci s[ mearg[ dup[ sine

To\i arma\ii strig`nd: bura! bura!Merg \iganii spre r[u, sau spre bine,

Cu inima de fric[-]nghe\at[,Dup[ Tandaler, ca dup[-un tat[. 1

1Cu adev[rat! un chip de a s[ bate nou =i minunat, =i (cine =tie) doar[pentru \igani, cel mai bun!... Simpli\ean.

97

98

99

S F ~ R + I T

174

ARGUMENTUL

Vlad pe-ascuns tab[ra cerceteaz[Turceasc[.-Arginean la minte-=’ vine,

Apoi scap[ cu m`n[ viteaz[Din mijlocul o=tilor p[g`ne;

Vlad noaptea pe turci face n[val[,S`n Mihai fr`nge-a S[tanei fal[.

Unde sunt vitejii cei din zile,Eroii cei cu v[rtute rar[,

Carii-]nlibovindu-s[-]n copileC[l[toriea ]ntins din \ar[-]n \ar[

Lupt`ndu-s[ cu lei =i gligani,Cur[\ind p[m`ntul de tirani,

Ce nu r[bda ca-asuprit s[ fieCel mai slab de c[tr[ cel mai tare,

Neamuri ]ntregi scotea din robie,La nevinova\i ap[r[toare

M`n[ d`nd, nice lua vreodat[,Nice poftea pentr’ ajutoriu plat[! 1

C~NTECUL AL VII-lea

1Pe poetul nostru ]nc[ l-au apucat ne=te dorin\e de=erte poetice=ti carenu pot s[ fie ast[zi; c[ci ce-ar face ast[zi cel mai viteaz voinic, de carepomene=te el, c`nd un copil l-ar putea obor] cu o pu=c[tur[! Voinicii de carepomene=te poetul sunt cei de care ne povestesc istoriile vechi, precum aufost Ercъl (Iraclie) =i Pers[u, care pribegind c[uta unde sunt tiranii =-or-cine asupritoriu de oameni, =i biruindu-i le da c[zuta pedeaps[. S-au pomenitde-acest feliu de viteji =i la pove=tile de ob=te. }n vreme dup[ ce vбrvarii

1

2

175

Ah! c[runt[ vechie cinstit[!Unde-s a tale s`nte tocmele?...

Ce urgie-acum lumea-]nt[r`t[+-o-]nneac[-]ntru cel noian de rele?

Perit-au credin\a cea b[tr`n[!Ah! lume-]ntoart[! vreme p[g`n[!

Dar ce vinuiesc eu vremea? careNu lucreaz[, f[r[ numa pate!...

Martor[ fiind =i mustr[toareFaptelor noastre pre ru=inate!

Acestтr, oame,-]nsu\i e=ti de vin[,Ce-]nchizi ochii =i fugi de lumin[.

Ceriu-\i dede minte =i v[rtute:Ceaia-]ntru-]ntunerec s[-\i lumine,

Ceasta la nevoie s[-\i ajute,Ceaia s[-\i arete r[u =i bine

+i c[rarea c[tr[ fericie,Ceasta s[-\i fr`ng[ lan\ de robie!...

Iar’ tu cu ceste daruri aleseCov`r=e=ti ]nsu\i a ta [stricare];

Mintea ta la\uri ne]ncetat \eseCa s[ te-]ncurce f[r[ scapare,

miezii-nop\ii au cuprins ]mp[r[\ia romanilor, iar au ]nceput acest feliu depove=ti a fi primite la norod, =i au ]nceput acel feliu de c`nt[ri a ]ndeletnicinu numai pe oamenii de ob=te, ci =i pre cei ale=i din norod. De-aci au avut]nceput pove=tile lui Ariosto, ]n stihuri, la italieni, =-altora; =i de atunci,mai v`rtos la italieni =i la ispani (spanioli), au ]nceput a fi pl[cute pove=tiledespre cavalieri erranti, adec[ voinicii pribegi. Poetul va s[ zic[: pagub[ c[nu sunt acum de acei viteji ca s[ m`ntuiasc[ multe neamuri din robie. Apoica c`nd s-ar ]ndrepta, zice: ]ns[ acestуr rele de ast[zi, nu sunt vremile devin[, ci tu ]nsu=’, omule; c[ci, de n-ai vrea tu, nime nu te-ar asupri, fiind-c[ ai minte =i putere. Dar ce folos, c`nd tu acea minte ]ntrebuin\[zi asupra-\i=i puterea-\i ]mprumu\i celora ce vor s[ te supuie! Erudi\ian.

3

4

5

6

176

V[rtutea-\i dai la tirani ]n m`n[,Ca mai lesne-apoi s[ te supun[.

Iar’ ace=tea te-apas[-]n \[r`n[,Nici mai mult te las[-]n slobozie;

Cu r`s amar vaietu-\i ]ng`n[+i lan\uri a s[ruta te-]mbie.

Ah! =i cine-apoi din asta poate,Oame tic[loase,-a te mai scoate!...

Au doar’ moleб\a de-acum junie,Ce n-au ]nv[\at alta nimic[

F[r’ a v`na dup[ libovie,A c[uta la sabie cu fric[,

Pe divan a tr`nd[vi cu lene+-a c[sca gurile prin dughiene!...

A s[-]mpodobi cu ging[=ieMai aleas[ dec`t o femeie,

A-=’ r[pune-]n c[r\i toat[-avu\ie,}ntr-aceasta faptele s[-]nchieie

A cocona=ilor cilibii,A patrii noastre de-acum fii!

Ace=ti numa =tiu ]ntre cocoane+i din gur[-a-= l[uda h[rnicia,

Iar’ la fruntea vunii lighioane,Unde-]mproa=c[ gloan\ele cu mia,

Vaileт , s[racii! cum le-ar fi grea\[,Cum le-ar fugi s`ngele din fa\[!

Un coif ]n cap, o sabie-]n dreapt[,Inim[-]n piept =i scutul ]n st`ng[,

Cu v[rtute =i minte de=teapt[,

7

8

9

10

11

177

Aceste sunt care pot s[ fr`ng[Lan\ul robii tale cumplite,O, neamul mieu! de tot ovilite!... 1

Alta era junia rom`n[ 2

Pe vremea lui Vlad-Vod[, ce fr`ns[Tab[ra lui Mahomet p[g`n[

Cu v[rtute =i-]n b[taie-adins[,Dar’ au perit acea voinicie,+i tu gemi supus[, Muntenie!...

Streinii veniturile-\i prad[,V`ndu-te ca marfa prin dughiene!...

Ci, hoha! S[ l[s[m aceast[ sfad[!...V[d pe mul\i c[ r[dic[ spr`ncene

+i m[ tem ca nec[ut`nd la rang[S[ nu-mi puie musa supt f[lang[.

De care Dumnezieu s[ fereasc[!...}ns[, doar’ vor avea ei minte

+-or precepe-o glum[ \ig[neasc[!...Cu toate-aceste musa nu minte,

Ci numa c`t are-o gur[ mare+i c`teodat[-i pre c`rtitoare. 3

1G`ndul poetului tot, aici nu este altul f[r[ acesta, c[ pe un neam c[zutnu poate s[-l r[dice alt[ la vrednicie, f[r[ v[rtutea o=teneasc[!... +i adev[rat:p[n[ c`nd tr[ie=te aceasta ]n norod, nu poate s[ fie norodul supus altorneamuri; iar sc[z`nd aceast[ v[rtute, scade =i toat[ slava =i mai c[ po\izice fiin\a norodului. Erudi\ian.

2Aceasta ]nc[ am vrut demult s[ aduc aminte cetitoriului c[ poetul auluat cuvintele aceste: june, junie, precum s[ cuvine, ]n noima lor ceaadev[rat[ =i str[mo=asc[ ce vine de la l[tenie: iuvenis, italiene=te giovane,fr[n\oz[=te jeun, adec[ fecior tin[r =i, precum zic pe une locuri, holteiu.Junia rom`n[ deci, va s[ zic[ tinerimea rom[neasc[. Filologos.

3Poetul ]nfierb`nt`ndu-s[ ]ncepus[ a zice unele care pe vremile aceste arputea doar[ s[ vateme pre oarecarii; pentru aceasta trez`ndu-s[ s[ opre=te =i punevina pe mus[, ca c`nd ia ar fi prevorbitoare, cum sunt de ob=te muierile, carec`teodat[ mai bucuros ar crepa, dec`t s[ nu spuie cele ce =tiu despre al\ii. M. P.

12

13

14

178

Cum sunt femeile totdeun[,C`nd =tiu ceva despre oarecine,

Ar crepa pe loc s[ nu o spun[}ncai la pretenele vecine,

A=a-i musa mea! de minte-u=oar[,Iar’ de gur[ tocma ca =-o moar[.

Sultanul cu stъluri pr[=tiate,Acum p[n[ su mun\i ajunsese

Robind ora=e, t`rguri =i sate,Iar’ =ireagurile mai alese

Trime\ind de-os[bi s[ cercetezeUnde-s o=tile lui Vlad viteze.

A=a f[c`nd s[ precepu-]n urm[C[ vod[ cu r[zboiu nu s[-]mbie,

Ci din ascunsuri ie=ind, o turm[Dup[-alta-i pierde cu viclenie.

Deci hot[r], ferind locuri str`mte,De-aci s[ nu mai mearg[ nainte,

Ci ]ntracela= loc s[ t[b[reze,P[n’ muntenii s`li\i de nevoie,

Sau la r[zboi ar vrea s[ cuteze,Sau venind ]n=i=’ de bun[ voie

+i cer`nd de gre=eli iert[ciune,Pe sine =i \ara-=i vor supune.

R`nduindu-=i o tab[r[ mare,O=tile toate la sine trase,

Iar’ la Bucure=ti ]n=tiin\areCu solii credin\are trimeas[

Cumc[ el vra pe \ar[ s[ ierte+i numa pe domnul r[u s[ certe.

15

16

17

18

19

179

Aceste Vlad din limbe =-iscoade}n\[leg`nd, toate bag[-]n sam[,

Cu multe griji dinnontru s[ roade+i, m[carc[ n-are el vreo team[,

Totu=’ mult s[ sf[tuie=te-]n sineCum =-ar tocmi trebile mai bine. 1

Un g`nd ]ndr[zne\ ]= pus[-]n minte:S`ngur cu capul s[ cerceteze

Starea taberii turce=ti nainte.G`nd vrednic inimii lui viteze,

Dar’ primejdios, iar’ ce nu poateUn suflet ]n[l\at preste toate!

Sc`mb`ndu-=i obraz cu m[iestrie+i chipul, ca pr[v[tariu s[-]mbrac[,

Ce din Vidin duce b[c[lieLa tab[r[, vorbind limba greac[.

Iar’ de-aceasta la nime nu spus[,+i d[ c[tr[-ai s[i pe-ascuns s[ dus[.

}ntr-acel chip iscodind el toat[Tab[ra cum st[, din care parte

Mai lesne-ar fi n[val[ s[ bat[,F[r[ veste z[ri nu departe

Alerg`nd norodul cu mirare+i chiot de bucurie mare:

“Vlad Vod[! Vlad Vod[! l-aduc iac[!”Iar[ Vlad fiind aproape caut[,

S[ tщrbur[, st[ =i ce s[ fac[Nu =tie, c[ ]n miejloc de gloat[

S[-afla. El s`lea la larg afar[,Dar’ gloata striga iar[ =i iar[.

1Aceasta se afl[ =i la istorie.

20

20*

21

22

23

180

Acum era de supt hain[ s[ scoa\[Fierrul ascuns moarte s[-=i aduc[,

C`nd z[re=te-o ceat[ c[l[rea\[Duc`nd pe-un rob. Chiotul apъc[

De nou, ca mai nainte, =i gloat[S-adъn[-]mprejur nenum[rat[.

Atunci Vlad cunoscu sminteala+i mestec`ndu-s[-]ntru mul\ime,

De prilej lu`nd ner`nduiala,De-acolea nepreceput de nime

Ie=i la locurile =tiute,Unde-l a=tepta de-ai s[i trii sute. 1

}ns[ robul acela s[ =tieC[-au fost Argineanul viteaz, care

Dup[ ce beus[-ap[ dulcie}ndat[-l cuprins[-o tremurare

+i-]nsp[imat prin codru fuga-]ntins[,Cu mintea de buiguiri aprins[.

R[t[cind apoi prin cea p[dure,A doao zi c[tr[ diminea\[

Timpin[ pre-un \[ran cu s[cure+i purt`nd o pr[jin[ pe bra\[:

Am`ndoi tocma era s[ ias[Din p[durea cea nen[rocoas[.

1R`ndul pove=tii e a=a: Fiind Vlad Vod[ ]n tab[r[, supt chip de unpr[v[tariu, =i s[mn`nd cu ochii toate, deodat[ s[ f[cu adunare de norod =istrigare: “Iac[ Vlad Vod[!” La care, el sp[im`ntat fiind, g`ndea c[ cineval-au cunoscut =i l-au dat la gol =i acum s[ g[ta s[ s[ lipseasc[ de via\[, cas[ nu caz[ viu ]n m`nile necre=tinilor, c`nd v[zu c[ o ceat[ de turci aducun rob. }ntru aceast[ turburare de norod apuc`nd Vlad Vod[ prilejul, mears[din tab[r[ =i s[ t`lni cu ai s[i. M. P.

24

25

26

27

181

C`t voinicul din dumbrav[-afar[P[=i, iac[-]ncepu-a-=’ vini-]n sine;

Mintea i s[-]ns[rineaz[ iar[,Toate i s[ par lucruri streine

V[z`ndu-s[-]n stare nevoie=e,F[r[ cal, f[r’ arme, f[r’ c[me=e!

“Ah! (strig[) t`lhari f[r[ de lege,Ce m-a\i desarmat cu viclenie!

Necutez`nd cu mine de-a v[-alegeCu arma-]n m`n[ de vitejie,

Suflete tic[ite =i mi=ele!Deci asculta\i cuvintele mele: 1

Ascult[, ceriule =i p[m`nte.Ba tartбrul negru-]nc[ s-asculte

C[ m[ jur pe cele ce-s mai sfinte:Din umeri m`nile-mi fie smulte

Cu capul, din cap ochii s[-mi sar[,De nu-mi voi izb`ndi p[n[-]n sar[!

Nici un alt v[=tm`nt, nici arm[tur[P[n[-atuncia voi lua pe mine,

Precum nici p`ne, nici ap[-]n gur[,P[n’ ce t`mpin`nd cete p[g`ne,

Pe cel mai harnic viteaz din eleN-oi face jertf[ m[nii mele!...”

Iar \[ranul auzind aceasta+i c[ut`nd la voinicul, de fric[

Ca doar’ s[ nu-i fac[ n[past[:

1Precum s-arat[, Argineanu nu =tiea ce s-au f[cut cu d`nsul =i socotea c[cu me=ter=ug l-au prins turcii =i l-au desbr[cat a=a, ]n bajocur[. M. P.

28

29

30

31

32

182

“Voinice! (zis[)-ast[ s[curic[Poate pe drum ]\i va prinde bine;Fiindc[ n-ai alt[ arm[ cu tine”. 1

La care-Argineanul c[ut`nd zis[:“Pretene, \ine-\i a ta unealt[!

Iar[, de-\i este voia =i \i s[Pare, cere-a=i de la tine-o alt[

Ceaia: S[-mi d[ruie=ti cea pr[jin[Care tu de-abea o por\i pe m`n[!”.

|[ranul voios pr[jina dete;Iar[ voinicul cu bucurie

O-]nv`rte-]ntr-o m`n[ pe-]ndelete,Ca =-un be\i=or! apoi de-acie

Rapede pleac[ pe drum nainte,Multe cu sine-]nv`rtind ]n minte.

Iar[ c`nd fu c[tr[ pr`nzul mare,Oblice=te venind de departe

O gr[mad[ de p[g`ni c[lare,+i fiindc[-alerga tare foarte,

Abia cum s-o fac[ socote=te,C[l[rimea iac[ =i sose=te.

El deac[ vede c[ sunt aproape,Tocma-]n mijlocul de drum s[ pune

Strig`nd: “Sta\i, voinici, c[-aici-s groape! 2

1Acela fu jur[m`nt de un voinic! C[p. Alazonios.a) Dar s[ a=tept[m pu\inel, oare \inй -va cuv`nt? C[p.2Aici-s groape. Argineanu nu pentru cea zis[, ca c`nd doar[ adev[rat

groape ar fi fost, dar’ ]n bajocur[: ori ca s[-i fac[ s[ steie, ori doar[ vr`nds[ le deie de ]n\[les c[ acolo vor afla morm`nturile sale! Criticos.

a) Ei! dar’ cum putea el s[ vorbeasc[ cu turcii, fiind el cre=tin =irom`n. Idiotiseanul.

b) Bine zici, vere, de asta nice eu ]mi adus[i aminte, ]ns[ cred eu c[dac[-i a=a scris, au trebuit Argineanu s[ =tie turce=te. Onochefalos.

33

34

35

36

183

Opri\i-v[! \ine\i caii-]n fr`ne!”Turcii v[z`nd ast[-ar[t[tur[,Oprind caii s[i pe loc st[tur[.

“Care-i viteaz! (atunci el adaъs[)Care-i vrednic armele s[ poarte,

La har\ aici cu mine s[ ias[Cu tocmeal[ ca dup[-a lui moarte

Armele =i calul s[ r[m`ieCa un pre\ de biruin\[ mie!...”.

Caut[ p[g`nii =i-]ncep a r`deDe-o n[t[rie oarb[ ca-aceast[

+i c[-un om s`ngur drumul le-]nchide!Ba,-]n loc de-a fugi, caut[ n[past[!

Iar’ unul ce le mergea-]nainteCu aceste-i r[spuns[ cuvinte:

“Feri, \[ran mi=el! Destul s[-\ fieC[-ast[ dat[-\i d[ruiesc via\[,

Iar’ de te vei mai ar[ta mie,|-oi t[ia, s[ =tii, limba-]ndr[znea\[.”

+i zic`nd spre d`ns’ calu-]n\ete=te.Argineanul st[, nici s[ cl[te=te.

Atunci turcul aprins cu m[nieLucind sabia vru s[-i zboare

Capul, nici Argineanul s[-]mbieMai mult, ci puindu-s[ la stare

De-a sprijini lovitura p[g`n[,S-бp[r[ cu groaznica pr[jin[.

+-izbindu-i sabia-]ntr-o lovit[,Alta-i ]ntoars[ de-alalt[ parte,

Cu mult mai amar[ =i cumplit[.

37

38

39

40

41

184

Cade turcul de grabnica moarte}mpresurat =i mu=c[ p[m`ntul,Iar[ viteazul iute ca v`ntul 1

Calul inimos de fr`u apuc[,Sare-]n obl`nc =-a h[r\ui-]ncepe.

Turcii uimi\i ca =i de-o n[luc[De-abia vreme-avur[-a s[ precepe

C[-aicia nu-i treab[ \[r[neasc[,Ci caut[-]n arme s[ s[-ocroteasc[.

To\i pe d`nsul dau =i-l ]mpresoar[,Iar el c`nd s-ap[r[, cand love=te,

+i toat[ lovita lui omoar[,+-a=a s[ poart[ de viteje=te,

C`t din doaoz[ci care fusese,Abia doi sc[par[-]n tufe dese. 2

Argineanul atunci s[ pogoar[+i lu`nd arma celui pe care

}ntii biruis[, de pe-odoar[+i ve=m`nt c[-au fost de vi\[ mare

Cunoa=te. Le ia toate cu sine+i s[-]mbrac[ cum poate mai bine.

Lu`ndu-=i =i ceva de m`ncareCe-afl[ la trupurile c[zute,

1Turcul s[ vede a fi fost unul din cei buni! Eu nu-s turc, dar’ s[-misteie unul a=a ]n drum ca Argineanul =i cu cuvinte a=a sume\e, nezic`ndu-inimica, demult i-a= fi zburat c[p[\ina! C[p. Alazonios.

a) +i doar[ \i s-ar fi t`mplat ca =i turcului; ba doar[ nice ai fi ajuns amu=ca p[m`ntul. Chir Mustrul ot Puntureni.

2Doaozeci de turci! ca unul s`ngur s[-i dovedeasc[, aceasta-i sor[ cu po-vestea. Eu ]nc[ am fost o=tean =i =tiu ce poate face un om, c`t de tare s[ fie,dar’ doaoz[ci de turci a t[ia nu poate unul, mai v`rtos cu o pr[jin[! C[pitan.

42

43

44

45

185

Iar’ sui pe calul ales, careA=a-l duce de u=or =i iute.

C`t pare c[ nu merge ci zboar[+-ar fi-]ntrecut =i pe-o c[prioar[.

Merg`nd oblice=te l`ng[ caleO f`nt`n[. Fr`nt fiind de sete,

De=tinde =i zios pe iarb[ moale 1

+ez`nd aproape =i pe-]ndeleteBeщ de sa\ =i m`nc[ din celePe la turci aflate buc[\ele.

Obosit de trude =-ost[neleCe de-oarec`teva zile p[\is[,

P[n’ socote=te ceste =i cele,Iac[ somnul genele-i ]nchis[,

Iar calul, v[z`ndu-s[ f[r’ paz[,C`nd pa=te, c`t caut[ =i r`nteaz[.

}ntracea p[g`nii ce sc[pas[De m`na lui Arginean viteaz[

Fugind, deder[ de-o ceat[ groas[Ce era m`nat[ ca s[ vaz[

Locul ]mpregiur s[-ispiteasc[De-ar putea =ti de-oastea rom[neasc[.

Spuind ei de t`mplarea-]ngrozit[+i de voinicul f[r[ de team[,

S[ mearg[-]n urm[-i apoi o-]nvit[.Acolea sosind bag[ de sam[

C[ voinicul doarme f[r[ de grij[.Dau =tire =i fac semn s[ nu strige.

1De=tinde este cuv`nt vechi str[mo=esc, pu\in acum obicinuit, =i va s[zic[ pogoar[, sau s[ pogoar[. C. Filologos.

46

47

48

49

186

Apoi cu to\i ]l n[p[dire;Care de m`ni, care de picioare

L-apuc[,-]l leag[ =i-l \in. S[ mir[Argineanu trezindu-s[: =-oare

Aieavea sau ]n vis el prive=te?De-abia s[ precepe, s[ treze=te.

De trei ori scutur`ndu-s[ fr`ns[Leg[turi, ca ne=te fire de-a\[;

De trei ori mul\imea prejur str`ns[,Pr[v[li cu puternice bra\[.

Dar’ mul\imea pe el gr[madit[Nu-i d[ r[gaz nice-]ntr-o clipit[.

Ci cu-]ndoit num[r =i putereApuc`ndu-s[-]n urm[-]l supune.

+i dup[ cum sigurin\a cereFierr[-]n m`ni =i pe picioare-i pune.

A=a legat apoi ca butucDe-aci cu mare triumf ]l duc.

Iar[ tab[ra v[z`nd c[-o ceat[}ntreag[ pre un rob s`ngur duce,

Socotind c[ doar[-i Vlad, ]ndat[Striga: “Vlad Vod[ iac[ s-aduce!”

De-aci s[ luas[ cea strigareCe pe Vlad ]nsp[imas[-a=a tare.

Iar’ deac[ sultanului naintePe robul viteaz dus[r[, caut[

La el, nici crede cele cuvinteCe-i spunea turcii de l[udat[

V[rtutea lui. Deci porunci-]ndat[S[-l deslege, fierr[ s[-i dezbat[. 1

1Sultanul nu credea de puterea =i faptele lui, precum ]i spunea turcii, ca=i cum nu crede c[pitanul, dar[ apoi s[ va vedea care are drept.

50

51

52

53

54

187

Apoi ]l ]ntreab[, l’ispite=teCine-ar fi =i de unde. La care

Voinicul nimica nu gr[ie=te.}n z[dar el cu rea moarte-l spare,C[ cela nice gura-=i deschide+i pare c[ de to\i-=i r`de.

Mahomet atunci m[nios foartePorunci s[-l iaie =i s[-l duc[

La cea mai ]nfrico=at[ moarte.Atunci Argineanul vorb[-apuc[:

“Sunt rom`n! =-Argineanu m[ cheam[,Om de credin\[ =i f[r[ team[.

}ns[ tu c[ e=ti sultan te-arat[!M-au prins adormit cu viclenie;

Deci, dac[ mi-e s[ moriu, judecat[Alegerea mor\ii las[ mie!

O=tean am fost =-inima-mi pofte=te,Deac[-am s[ moriu, s[ moriu voinice=te! 1

D[-mi calul =-armele ce-mi luar[T`lh[re=te,-apoi las[ s[ vie

S[ le ieie, =i m[ lege iar[.De m-or prinde, vina mea s[ fie!

Atuncea f[ cu mine ce-\i place,Atunci str`mb[tate nu-mi vei face!...”

Sultanul uimit de-at`ta fal[+i sume\ia f[r[ de minte,

1Aici s-arat[ Argineanul voinic, precum s[ cuvine. A=a a= face =i eus[ fiu viteaz. Simpli\ian.

a) Iac[ dar’ c[ Argineanul =tiea turce=te, dac[ au vorbit el aceste luiMahomet! Onochef.

55

56

57

57*

58

188

F[cu s[-i deie, dup[ tocmeal[,Toate-armele, calul =i ve=tm`nte,

+i-i zis[: “Poftesc s[-\i mearg[ bine,Tic[it, l[uduros cre=tine!”

Dar Argineanul suind c[lareIa sabia-]n m`n[ =-o s[rut[,

Apoi zice: “Sultane! de-\i pareC[-s nebun l[uduros, f[ tute

Ale tale o=ti drumul s[-mi \ie!}ntracea-\i mul\[mesc de-omenie!...” 1

Aceasta zic`nd calu-=i ]ntea\[Printre gr[m[zi de turci ]narmate.

Ca =-un taur s[lbatec din la\[C`nd scap[, s[rind surp[ toate

+i calc[ sau cu coarne str[punge,Pe unde fuge, pe cine-ajunge,

A=a voinicul pe unde-alearg[,Pe-uli\ile taberii p[g`ne

Rumpe, taie, sfarm[, cale larg[F[c`ndu-=i. Nime drumul nu-i \ine,

C[-a=a merge cu n[prazn[ iute,C`t nici pot cu fuga s[-=i ajute.

1Bravo! Arginene, acum te iubesc! Eu ]nc[=’ a= face a=a. C[p. Alazonios.a) V[z`nd c[ unii pun ]n price vitejia multor voinici din veacurile

trecute, am vrut s[-mi spun aici socoteala mea. }ntii, cred eu c[ acei voiniciau fost cu adev[rat viteji, c[ci almintre nu le-ar fi r[mas pomenirea p[n[acum; ]ns[ ]ntru multe i-au ]n[l\at poe\ii pre deasupra de putin\a omeneas-c[! A doao, c[ oamenii cei de demult au fost cu mult mai tari dec`t cei deacum; deci vitejii lor au trebuit s[ fie cu mult mai tari =i peste crez[m`ntulnostru ce avem de puterea omeneasc[. Aceste, ]mpreun[ socotite cu aceas-ta, c[ atuncia nu era pravul de pu=c[, cu care =i pe cel mai viteaz, cel maimi=el om de departe omoar[. Pentru aceasta ast[zi nu s[ pot afla viteji caoarec`nd, c[ci deac[ s-ar afla, socotesc eu, am vedea c[ unul, la vreme der[zboiu, ]nc[ =i mai mul\i de doaoz[ci ar putea ucide cu m`na sa. Erudi\ian.

59

60

61

189

Nici unul dintre gonaci putur[S[-l ajung[,-a=a rapede-l poart[

Calu-u=or, iar el strig[-,]i ]njur[,S[ taie din cooart[-]n cooart[,

Care pe d`nsul stau s[ s[ scoaleSau nu-i feresc ]ndat[ din cale.

P[n’ ]n urm[ din tab[r[ scap[,Nici mai vede gonind dup[ sine.

Deci s-opre=te din fuga sureap[Cu hainele de sudori pline,

De pulbere =i s`nge-]mpro=cat,Cu trupul ]ntreg, nev[t[mat.

Iar[ Vlad dup[ ce mears[Din tab[ra p[g`n[ turceasc[,

Toate o=tile la un loc tras[D`nd porunci cum au s[ s[ p[zasc[

La deob=te n[val[ nea=teptat[,Cum =i dinc[tro r[zboiu s[ bat[.

Iar’ c`nd fu c[tr[-apusul de soare,C`nd copacii umbre lungi arunc[

Preg[tind murgitului r[coare,Atunci oastea cu data porunc[,

Ie=ind de prin locurile str`mte}n trei coloane mears[ nainte. 1

De trei p[r\i avea s[ n[p[deasc[,Apoi iar la un loc s[ s[-adune,

Hot[r`t ]n tab[ra turceasc[Nel[s`nd turcii s[ s[-]mpreune.

1Cumc[ Vlad Vod[ ]n vreme de noapte au f[cut n[val[ pe tab[ra tur-ceasc[, ]ns[ cumc[ ]n trii coloane au purces, de aceasta n-am cetit. Erudi\ian.

62

63

64

65

66

190

Merg o=tile cu pasuri t[cute,F[r[-a fi de p[g`ni precepute.

Iar’ c`nd fur[ de =an\uri aproape,F[r[-a face gomot sau strigare,

Cur`nd petrecur[ cele groape+i ne-afl`nd vreo strage privitoare

Intr[ cu n[val[-acoperit[}n tab[ra p[g`n[-adormit[.

Coloane de-aci-]n p[r\i s[ r[vars[,+i fiecare pe unde trece

P[raie de s`nge turcesc vars[,Somn dulce mut`nd ]n moarte rece;

Nici alt[ s-auziea-]n =etre vecine,F[r gemetul mor\ii =i suspine. 1

C[ci muntenii prin corturi, pre-afar[,Ce t`mpina, pr[v[lea-]n \[r`n[,

T[ia, junghia cu moarte preamar[Pre-adormi\i cu de=tep\i ]mpreun[,

P[=ind cu =ireaguri ]nchieiate,Cu vatr[-asemene f[cea toate.

Ca droaia de lupi c`nd apuc[La mandra cu slabe p[curele,

+i p[storii nu =tiu s[ le-aduc[Vreun ajutoriu, larg ]ntre ele

Face perire, ucide, stric[ =-apas[,Nici pe una ne]ncol\at[ las[,

A=a muntenii-]n oastea turceasc[Purceg`nd din =atr[ ]n =atr[,

1Aceast[ n[val[ este asemene ce au f[cut Ulмs cu Diomиd ]n tab[ratra\ienilor la Troada. De n-a= fi cetit ]nsu=’ adev[rate cronice, unde scriude aceast[ n[val[, a= g`ndi c[ poetul au ]mprumutatu-o. Erudi\ian.

67

68

69

70

71

191

Bie\ilor nice s[ s[ trezasc[Vreme l[s`nd, ]i figea spre vatr[,

De mult[ moarte cap le-ame\is[+i m`ni viteze le drevenis[. 1

Iar[ deac[-]n urm[ s[ f[cu =tireC[ vr[jma=ul tab[ra-]mpresoar[

+-a s[ face de turci ]nglotire}ncepu, deodat[ r[sunar[

Din dosul tab[rii turce=ti mareBъcine =i dobe cu strigare.

Pentruc[ din dos Vlad supuseseOarec`teva-sute-]narmate,

Cu bucini, =i dobe-]n tufe dese,Cu porunc[, c`nd va-]ncepe-a bate

R[zboiu, =i ei s[ strige, s[ c`nte,Pe turci de doao p[r\i s[ sp[im`nte.

Atuncea, (spun c[) =i-]n v[zduh s[ v[zur[Cere=tii c[l[ra=i ]n ve=tm`nte

Albe, ]n str[lucit[-arm[tur[,Merg`nd muntenilor ]nainte

+i h[r\uind cu sabii de par[Pintre p[g`ne=tile ciopoar[. 2

1Cu anevoie este a crede ca s[ fie muntenii intrat a=a nes`m\i\i, fiindc[la taberi s[ pun str[ji din afar[ =i din l[untru, care la o ]nt`mplare caaceasta dau semne =tiute de larm[, de departe. C[p.

a) Turcii atunci n-avea team[ de munteni, v[z`nd c[ ei s-ascund =i nuies la r[zboiu. M`ndril[.

2Cere=tii c[l[re\i. Ace=tea era S`n Giorgiu cu S`n Medru. M.P.a) Ce basn[! +i pentru ce? dac[ f[r[ aceast[ ajutorin\[ Vlad Vod[

putea s[ biruiasc[. Apoi Dumnezieu putea s[ ajute ]ntr-alt chip. A tria:nic[iri nu [s[] afl[ scris de aceasta. Apistos.

b) }ntii: Scriptura ]nva\[ =i Vie\ile Sfin\ilor arat[ c[ ar[t[ri de acest feliua sfin\ilor au fost nu o dat[. A doao: s-afl[ =i la cronica Moldovii de aceste; =’atria: cel ce nu crede aceste, nici altele va crede. P. Evlaviosu.

72

73

74

192

Turcii v[z`nd ici vr[jma=u-]n fa\[,+-auzind c[-altul din dos n[vale,

Cu droaia, f[r’ de r`nd =i pova\[,S[ punea muntenilor ]n cale

+i s[ g[t[ de b[taie-adins[,Dar apoi inima li s[ fr`ns[.

C[ci rom`nii, dac[ precepur[C[ s[ face-]n tab[r[ mi=care

Cu music[ =i chiuitur[De r[zboiu =i de-o=ti a\i\[toare,

Descoperind l[mpadele-aprinse}nnain\ar[-]n =ireaguri strinse.

Ca p`rjolul ce-]ntii prin frunzareMerge n[du=it pe zios, cu mic[

Flac[r[, iar dup[ ce din rareTufe r[zbi-]n br[det, s[ r[dic[

Bobotind ]n v[paie,-apoi prindeV`nt =i-]n urm[ tot codrul ]ncinde,

A=a munteneasc[-oaste-]ndr[znit[,Ce p[n acum furi= p[trunsese,

Deac[ s[ vede descoperit[F[r’ veste din ]ntunerec iese

+i despre-os[bite p[r\i s-arat[,Ca =i c`nd ar fi nenum[rat[,

Cu strig[ri ad`nci triumf[toareF[c`nd asemene cu p[m`ntul

Toate. Iar[ turcii de groaz[ mare,Uit`ndu-=i credin\a =i cuv`ntul

Care sultanului s[u dedus[,R[sipi\i fugea-]n grab[ nespus[.

75

76

77

78

79

193

Atunci o coloan[ ce-avea s[-abat[La corturile Por\ii pre nalte,

S-urmeze dup[ porunca dat[,R[t[cindu-s[ nimeri pe-alte

A pa=ilor, unde t[b[ris[O=tile din Asia trimis[

Care-a sprijinire nu putur[N[vala muntenilor iu\it[,

Fr`nte cu cea dintii lovitur[;}n z[dar pa=ii strig[, le-]nvit[,

C[ci cu gr[mada pornite-]n fug[,Nici porunc[-ascult[, nice rug[.

Ba trag =i pe cele-alte cu sine}n r[sip[, s[ calc[, s[ stric[

Oaste cu oaste =i-ordii p[g`neFug ]nsu=i de-ai s[i de mare fric[;

}n z[dar =i sultanul de fa\[}ndeamn[, mustr[,-arat[ =-]nva\[,

Cum ]n z[dar =i trimi=ii strig[}n toate p[r\i c[ nu-i de-a s[ teme,

C[-i numa viclenie =i-]ntrнg[Despre munteni, ce ]n scurt[ vreme

Va \inea, numai ca fie=careS[ steie, s-arete cutezare,

C[ gloata-]nfrico=at[ nu =tieDe r[mas, ci n[bu=e=te-afar[

Din tab[r[, cu ner`nd =i-]n t[rie,Ca =i c`nd din mun\i unda pogoar[,

Rumpe iazul, r[stoarn[ poprele,Prev[rs`nd lunca de b[l\ele.

80

81

82

83

84

194

Mahomet v[z`nd aceste toate,Izb`nda-=i uit[, jeleа-l cuprins[,

Mai v`rtos c[-auziea dup[ spateCa c`nd o=ti ar fi mai multe-ascunse,

+-acum nu caut[ numa s[ scapePe unde-i mai scurt, mai aproape.

}n mijlocul unii groase ceteCearc[ a str[bate-]ntracea parte,

Pe-unde s[ vedea mai cu-]ndelete+i pe unde era mai rar[ moarte;

A=a sc[p[ de-o=tile rom`neMahomet acoperit cu ru=ine.

Toat[ tab[ra mears[-]n r[sip[!Cei sc[pa\i fug f[r[ contenire,

Mor\ii zac, r[ni\ii gem =i \ip[Iar’ biruitorii cu ]ndr[znire

Strig[, s[-]ndeamn[ =i s[-]nt[r`t[+i nu dau r[gaz nici o clipit[.

}ntracea S[tana cu-]ndr[znea\[Leghioana sa iac[ sose=te

+i pe turci fugari ]n groas[ cea\[}nvolg`nd de moarte-i ocrote=te;

Spъmeg[ de ciud[ =i m[niePentru venirea sa cea t`rzie.

Iar’ Mihail Arhбnghel, ]ntiaCere=tilor o=titori pova\[,

Z[rind de parte cum vine-ordiaDracilor ]nvoalt[-]n neagr[ cea\[,

Tot cugetul S[tanei-]n\[leas[+i hot[r] nainte s[-i ias[. 1

1Toate c[r\ile biserice=ti ]ntru aceasta s[ ]mpreun[, c[ S. Mihail Ar-ganghelul este pov[\uitoriu o=tilor cere=ti.

85

86

87

88

89

195

Deci strig[-]ndat[: “la arme-afar[!”+i lu`ndu-=i o ceat[ cu sine

}ngereasc[, cu sabii de par[,C`teva tunuri cu fulgeri pline,

Tot feliu de-artelerie cereasc[Ca pre vr[jma=ul s[ biruiasc[.

Era de via\[ d[t[toareCruci acolт =i-evanghelii sfinte,

Moa=te, metanii cu s[rindare,Posturi cu rug[ciune fierbinte,

Miruri, paraclise, liturghii,Canoane, aghiazme =i t[m`i.

Cu cestea purceas[ f[r>[<z[bav[Oastea ]ngereasc[ la b[t[lie,

C`nt`nd Troi\ii pre nalte slav[,+i st`nd ]n fa\[ negrii ordie,

Armele nebiruite prins[+i de-]mbe p[r\i r[zboiul s-aprinse. 1

Sabii de par[ nemuritoareLucind aducea nevindecate

Rane dimone=tilor ciopoare;Cu fulgeru ceresc ]nc[rcate

Tunuri vocnea nest`ns[ v[paie+-acu fierbea groaznic[ b[taie.

Neput`nd cumplita lovitur[Sprijini cetele-]ntunecoase,

1Fiindc[ oamenii lucrurile duhovnice=ti nu-=i pot ]nchipui numai trupe=te,iar’ lucrurile nev[zute, omene=te =i cu oarecare ]nchipuire vederat[, pentruaceasta =i poetul vr`nd s[ scrie b[taia ]ngerilor cu duhurile necurate, faceasem[nare dup[ o=tile omene=ti; =i precum au oamenii tunuri =i artilerie, a=apune =i la ]ngeri, precum au f[cut =i al\ii. Musofilos.

90

91

92

93

94

196

Nбpoi a s[-]ndupleca-]ncepur[,C`nd S[tana iet[ganu-=’ scoase

+i scr`=nind a=a r[cni de tare,C`t p[ru c[ p[m`ntul tr[csare.

N[v[lind apoi cu s`lnicieAsupra =ireagurilor sfinte,

Vru pre ai s[i din fug[ s[ \ie,Dar’ nu mult putu r[zbi-]nnainte,

C[ci ]ngerii, lui s[-arunc[-]n caleOprindu-l cu scuturile sale. 1

Iar’ Arhanghelul deac[ vedeNebuna S[tanei cutezare,

Iute ca fulgerul s[ r[pede+i-at`ta-i =terge-o palm[ de tare,

C`t S[tana-i cade denainteCa f[r[ suflet =i f[r[ minte.

“Nu-i vrednic un t`lh[roiu ca tineS[-mi spurc armele nemuritoare!

Palma-i pentru proaste, de ru=ineSuflete!” (zise) =i supt picioare

}l c[lc[. +’apoi cine =tie-unde}l zv`rli,-]n ne=te pe=teri afunde.

Atuncia =i din artelerie}ncepur[-a-]mpro=ca s[rindare,

1Aici va s[ obr[zuiasc[ poetul b[taia duhurilor curate =i a celor necurate=i zice c[ ]ngerii cu sabii de par[ b[tea pe draci, iar tunurile v[rsa foc nestinspre d`n=ii. }n urm[ nu putur[ diavolii \inea r[zboiul =i ]ncepur[ a s[ ]nduple-ca; atunci S[tana sco\ind ieteganul, s[ r[pezi ]ntre ]ngeri r[cnind, iar ]ngerii]i ]ntins[r[ scuturile =i-l oprir[. Aceste toate le-au spus poetul, dup[ prece-perea noastr[, =i trebue a s[ ]n\[lege alegorice=te, adec[ c[ S[tana au vrut s[p[trunz[ =i s[ biruiasc[ cetele ]ngere=ti, dar n’au putut. Musofilos.

95

96

97

98

197

Sfe=tanii, paraclise, t[m`ie,Moa=te sfinte =-altele de care

Fug diavolii; iar apa sfin\it[Ca povoiu mergea pe d`n=ii stropit[. 1

+i iac[-oastea neagr[-]ntr-o clipit[Cu vaiet =i mult[ zber[tur[

De tot ]n r[sip[ fu pornit[;Dracii care-]nc[tro str[b[tur[;

Undeva cerc`nd cum s[ s[-ascund[Cu vreo mijlocire mai curund[.

Unii-intrar[-]n p[m`nt, al\ii-]n st`nce,Mul\i ]n b[l\i ]nc[ s[ pitular[,

Prin r`pe, lacuri, pe=teri ad`nce;Iar’ o z[tignit[ cetioar[

Vr`nd a sc[pa de-at`te nevoiS[ b[g[-]ntr-o ciread[ de boi.2

Mamona v[z`nd aspra p[lmit[Care S`n-Mihai S[tanei =tears[,

Nu stete mai mult, ci-]ntro clipit[Pieri din =ireag =i iute mears[

La oastea lui Vlad lu`nd pe s`neChipul unei c[tane b[tr`ne. 3

Pintre =ireagurile gonaceMestec`ndu-s[, strig[ deodat[:

1Poetul prin aceasta va s[ arete preputernicia lui Mihail Arhanghelasupra S[tanei, care are =i e dat[ de la Atotputernicul, c[ci cu o palm[ ]ifr`ns[ nebuna trufie. P[rintele Orthodoxos.

2Un asemene lucru sau t`mplare s[ cete=te la Evanghelie, c`nd duhurilenecurate s[ b[gar[ ]ntr-o turm[ de porci. P. Orthodoxos.

3C[tan[ s[ zice pe unele locuri o=tean; unii zic c[tun[. Filologos.

99

100

101

102

198

“Fra\ilor! asculta\i, de v[ place,Ce socotesc eu! Iac[-]mpr[=tiat[

Fuge turcimea =i-]n r[pezit[Fug[-anevoie va fi poprit[.

Deci ]n z[dar gonind dup[ d`ns[!Ajung[ dar c[-a noastr[ v[rtute

Puterea lui Mahomet ]nfr`ns[;Nu e de-a-l conteni-]n fuga iute,

C[-oastei vr[jma=e-]n fug[ porniteTrebuie-a zidi poduri aurite.

P[n[ ce noi f[r de r[suflareGonim pe fugari, al\ii bogat[

Tab[ra vor pr[da =i doar’ careN-au asudat ]n ast[ cruntat[

B[taie r[pi-vor acei toate!Noi om r[m`nea cu buze-umflate.”

Aici tace osta=ul =-arat[Mul\ime de bani cu lucruri scumpe,

Oastea la prad[-acum ]nvitat[S[ desface, r`ndurile rumpe;

Fie=care merge-apoi de sineL[s`nd sc[pare-o=tilor p[g`ne.

Deci la ceialal\i porunci trimite,}n urma fugarilor s[ mearg[

Ne]ncetat, cu pasuri ]nte\ite,Iar[ el ]n partea sa-]nc[-alearg[

Pe care-ajunge taie =i bate+i bie\ilor purure st[-]n spate.

103

104

105

106

199

Cum r`ul de munte prim[vara,C`nd ]n prip[ neaua s[ tope=te,

Dintru n[l\ime urnind povaraApelor, s[ vars[ =i bujde=te,

Toate-]nneac[, surp[ =i pr[vale+i nu-i ce s[-l opreasc[ din cale,

A=a Vlad ne]nvinsul s[ r[pede+i cu =ireaguri nesp[im`ntate

Fr`nge, taie ce nainte vede,Surp[, r[stoarn[, calc[, str[bate,

+i nu-i v[rtute, nice t[rieS[-l conteneasc[ sau drum s[-i \ie.

Dar ce folos de at`ta vitejie,C`nd sc[pare avu mai marea parte

Prin a diavolilor m[iestrie!Totu=’ a turcilor fu rea soarte,

C[ci din tab[ra nenum[rat[,Abia sc[p[ jum[tate de gloat[.

S F ~ R + I T

107

108

109

200

ARGUMENTUL

|iganii merg =i ne=tiind undeS[ scape de-o nevoie, dau pe-alta;

S[tana-]ntr-o m[n[stire s-ascunde,Vr`nd s[ bage pe fra\i ]ntru balta

Necur[\iei; iar’ Hamza-arat[Sultanului turcimea-]n\[pat[.

}n z[dar omenirea s[ pl`ngeCumc[-a toate mari =i mici gre=ele

Dracul poart[ vina, care-]mpingePe om la str`mb[tate =i rele,

C[ cerc`nd lucru-]n am[runt bine,}ntia pricin[ din om vine.

Dac[ n-ar dare-omul ascultareLa ]ntia-]ndemn[tur[ dr[ceasc[,

Iadul, cu toat[ ceata sa mare,N-ar nimeri ca s[-l biruiasc[,

Dar[ noi lucr[m din voie-adins[+i totu= zicem: dracu m[-]mpins[. 1

C~NTECUL AL VIII-lea

1Poetul iar’ moralise=te! =i va s[ arete ]n stihurile aceste cumc[ ]n de=ertoamenii f[c`nd r[u, bag[ toat[ vina dracului, zic`nd c[ dracul i-au ]mpins laaceasta; c[ci (zice el), de n-ar da omul prilej =i nu =-ar ar[ta plec[ciunea saspre r[u, dracu nu l-ar putea a=a lesne ]ndupleca; c[ci el v[z`nd voia omuluiplecat[, numai atuncea ]l ]ndeamn[. P[rintele Ascriteanul.

1

2

201

Vede lacomul scula str[in[+i-]ndat[-o r`vne=te; dracu-]nvit[

Apoi, [=i] nu-i d[ loc de hodin[,Iar[ el din ce-]n ce s[-]nt[r`t[,

P[n[ ce-]n urm[ pofta l-]nvinge,P[n[ de lucru str[in s-atinge.

Deci pentru c[ r`vni el ]ndat[C`nd v[zu, nu este dracu de vin[,

Ci voia lui spre r[u ad`ncat[!...Pentru ce-omenirea nu-=’ alin[

}ntia porneal[, ci-=’ arat[Plec[tura-inimii vederat[?

Copila ce vede-]ntii pe-un juneFrumos care drag inimii cade

Ru=e=te-]n fa\[ ca viu c[rbune,Ochi ]i scripesc, suflarea-i scade,

+i iac[ dracu de-aci precepeC[ ia pe fecior a dori-]ncepe.

Apoi s[ fie c`t de curat[,Dac[ nu-=i va lua sama bine,

Fugind =-uit`nd pe-acel june-]ndat[,O! c`t[ jele, c`te suspine

+i c`te fierbin\i l[cr[mioareO a=teapt[-]n urm[ s[-o-]mpresoare!

a) Aceasta-i adev[rat, c[ oamenii-s minuna\i ]ntru aceasta. C`nd fac cevar[u, zic: dracu m-au amegit la aceasta, iar’ c`nd fac ceva bine, atuncia zic c[Dumnezieu le-au dat acel g`nd bun!... a=a dar[ ei nu sunt alt[, f[r[ o mбhin[,pe care o ]mpinge cine cum ]i place, pe dreapta sau pe st`nga. C. Criticos.

b) A=adar’ omul n’ar p[c[tui niceodat[, c[ci el din sine =i voia lui n-arface nimica. C. M`ndril[.

3

4

5

6

202

C[ diavolul apoi nu-i d[ pace,Ci-]n cuget ]i pune un[ =-alt[.

At`te-ar[t[ri viclene-i faceP[n[-]n la\ul s[u o vede-]nvoalt[,

At`ta lucr[ =i m[iestre=teP[n’ s`ngur cu s`ngur[ t`lne=te.

C[lug[rul ]nc[ joar[ cur[\ie,Iar deac[ v[z`nd el o femeie

Frumoas[ venindu-i ]n chilie,+i el, ]n loc ca fug[ s[ deie,

Va r[m`nea cu d`nsa-]mpreun[,Pierde-va =i el a sa cunun[, 1

C[ diavolul ]ndat[ precepeCumc[ fratele bucuros vede

Femei =i-i sufl[ g`nduri surepe;Deci, pentruc[ [el] fuga nu dede

Dintr’ ]nceput, pe d`nsul r[m`neToat[ vina poftelor p[g`ne.

Nici pentru dievoleasca-]ndemnareDe p[cat poate s[ s[ sloboad[,

De-ar face cumva scandal[ mareSau tocma doar’ m[tanii cu coad[!

+i-]n z[dar zice: dracu m[-]mpins[!C[ci pentru ce el fuga nu-]ntins[!

Deci nici \iganii sunt f[r[ vin[,M[car =i pe d`n=ii dracu-]mpins[,

C[ci ei deder[-]ntia pricin[.

1Acest om s[ vede a fi fost nepretenul c[lug[rilor, c[ nu =tie aduce alt[pild[ f[r[ de c[lug[ri. Egumenu de la Cioara.

a) Ce lucru mare! Ca c`nd c[lug[rii n-ar fi p[tima=i ca =i al\i oameni.C. Criticos.

7

8

9

10

11

203

Ar[t`ndu-=i chief =i voie-adins[,Cumc[-au inim[ de-a s[ =i bate}mprotiv[-a tot feliu de gloate. 1

Mult[-acuma ei cale merseseDup[ Tandaler, buna pova\[,

Pe potecul unii p[duri dese;}n urm[ f[c`ndu-li-s[ grea\[,

To\i s[-]nvoir[-acolo s[ m`ieP[n[ c[tr[ zorile ro=мe.

Iar’ Tandaler =-atuncia-]i ]nva\[Cum s[ face popas o=tene=te,

Ca s[ poat[ p[n[ diminea\[Durmi f[r[ grij[. R`nduie=te

Apoi ]mprejur str[ji p[zitoare,Ca vr[jma=ul s[ nu-l ]mpresoare.

Spre-aceasta el dintru to\i aleas[Pe cei mai ]ndr[zne\i =i mai tari

+i zis[: “Fiind p[durea deas[,Au =tim noi de nu s[-afl[ t`lhari

}ntr`nsa? D[ci voi s[ hi\i cu paz[,Deschi=i ochii av`nd =i minte treaz[, 2

Ca, de s-ar t`mpla =i cea mai mic[Mi=care sau gomot, voi ]ndat[

S[ striga\i din ce pute\, f[r’ fric[:“Stai! Care-i m[i!” \iind arma gata

Ca, deac[ nu v[-ar =ti el r[spunde,S[-l pute\i nimeri m[car unde.

1De la moralisire poetul pogoar[ acum la \igani =i zice c[ nici ei suntf[r[ vin[, m[car c[ =i pe ei dracu (i-au) amegit ]n urm[, c[ci ei ]nsu= au datpricin[, ar[t`ndu-=i mare poft[ de a s[ bate cu cineva. M. P.

2Mare fric[ trebuiea s-aib[ \iganii de t`lhari! c`nd ei fiind at`\a, totu=is[ temea! Simpli\.

12

13

14

15

204

Cuv`ntul ]ntre noi, ce s[ chiam[De tain[, s[ fie astezi: baros;

Deci lua\i acuma bine sam[,Ca, deac[ la strig[tul v`rtos:

“Stai! care...” n-ar =ti r[spunde-or cine:Baros!, s[ =ti\i c[ vr[jma=ul vine!

Deci ]ndat[ striga\i de departeC[tr[-ai no=tri: “La-arme, la-arme-afar[!”

Iar’ voi s[ v[-ap[ra\i p[n’ la moarte,Ca s[ nu v[ face\i de ocar[.”

A=a str[jile-]nv[\ate bineS[-]mp[r\ir[-]n tufele vecine. 1

Dr[gan care era mai viteaz,}ntr-un m[r s[ sui p[dure\,

C[l[ban care n-avea bun plazCu p[rul s[u cel tufos =i cre\,

Fiind mai tare din cei ale=i,S[ v`r]-]ntre ne=te spini preade=i,

Iar’ +uvel dup[-un tufariu s[ tras[,P[puc ]nc[ s[-ascuns[ ]ntr-o boart[

1Am ar[tat mai sus c[ Tandaler =tia ceva din lucrurile o=tene=ti, pentruaceasta \iganii s[ dedus[ cu totu pov[\uirii lui. Pentru aceasta el r`ndui str[ji]mprejur de tab[r[, care s[ deie de =tire c`nd ar veni vr[jma=ul; =-acum le]nva\[ cum s[ fac[; adec[ ca ]n ce dat[ ar auzi ceva mi=care =-ar vedea pecineva, ca de departe s[ strige: st[i, cine e=ti, sau cine-i? sau =i, cum zice el,care-i! =i s[ fie cu arma gata =i deac[ n-ar putea de cuv`nt, atunci s[ =tie, debun[ sam[, c[ este nepreten. Apoi zice: “Cuv`ntul o=tenesc de tain[ care asteziva fi ]ntre noi, este baros. Deci lua\i sama c`nd voi ve\i fi la straje, =i ar vinicineva c[tr[ voi, =i voi ]ntreb`nd: st[i, care-i!... nu v-ar =ti r[spunde: baros,adec[ nu v-ar putea r[spunde cuv`ntul de tain[, atunci s[ =ti\i c[ nu-i de ano=tri, =i atunci s[ da\i pe el ca =i pe-un vr[jma=”. C. Filologos.

a) Acest cuv`nt de tain[ s[ zicea la romani tesera, =i fiindc[ noi rom`niinu-l avem acum, s-ar putea ]ntrebuin\a =i la noi. Erudi\ian.

16

17

18

19

205

A-unui fag, dar’ nici al\ii s[ las[A=a numai pe nedejdea moart[:

Carii pe zios, carii pe sus, cat[,Unde-ocrotin\[ frica le-arat[.

Nu trecus[-un ceas =i jum[tateDe c`nd tab[ra ]n somn apucas[,

C`nd iac[ vin din p[r\ile toateVaiete, strig[ri cu larm[ groas[

+i tocma-]n cescu\urile scumpePrelina p[usare le rumpe.

C[ci cu toat[-aceast[ paz[ bun[Beleaua vini ca =i chiemat[.

}ntii lui Dr[gan prin urechi sun[Ca c`nd ar auzi ceva =i iat[!

Groh[ind vr[jma=ul =i sose=te!Iar’ Dr[gan din inim[ sl[be=te.

Mai v`rtos oblicind c[ ne=tineS`lea cu m`nuri =i cu picioare

A sui pe m[r, nici “vai de mine!”Putu striga, nici “st[i!” =i “care!”...

C[ tot s`ngele-]i pieri din fa\[,Iar’ ochi ]i cuprins[ neagr[ cea\[. 1

+tiu c[ mul\i a=teapt[ dintre voiCu ner[bdare, ca s[ le spun

Ce feliu de vr[jma=i sau t`lh[roiAu fost care-au f[cut acel sun

1Spune aici poetul un lucru poznit, adec[ c[ Dr[gan ce era r`nduit lastraje s-au suit ]ntr-un m[r p[dure\, =i fiind acolo ]i p[rea c[ aude ceva. +iascult`nd, iac[ sose=te vr[jma=ul supt m[r groh[ind (cum fac porcii), iar els[racul, atunci sl[bi la inim[, ]ns[ oblicind apoi c[ cineva s[ suie p[ m[r ]nsus, c[tr[ d`nsul, atunci el cu totu ame\i de cap. M. P.

20

21

22

23

206

+i cine-au fost ]ndr[zne\ul carePus[ pe Dr[gan ]ntracea stare?

Cu adev[rat Omir =-al\ii poe\iDe frunte-a=a curund nu v[-ar spune,

Dar’ eu, care-s dintru l[e\i,Nu precep at`ta-]mbieciune,

Ci voi povesti lucru cum este,+i v[-]ncredin\[z c[ nu-i poveste!

}mbl`nd o gr[mad[ de gligani}ncolea =i-]ncoace prin p[duri

Dup[ hran[,-ajuns[ la \igani,+i sp[im`ntat[ de-at`te guri

Vorbitoare, cu mare grohnireP[n’ la m[rul lui Dr[gan fugir[.

Iar’ un urs carele mai nainteSosis[-acolea =i m`nca mere,

Sp[im`ntat de n[vala fierbinteA gliganilor, f[r[-]mbiere

S[ri pe m[r ]n sus, ne=tiindC[-acolo era Dr[gan p[z`nd. 1

Dr[gan s[racul de cap amete,Scap[t[ din creanga-]n care =ede

+i cade-ursului tocma-]ntre spete,

1Zice poetul: =tiu c[ s-or mira mul\i de acest lucru, ne=tiind ce nepreteniau sp[riat ]ntrat`ta pe Dr[gan. Deac[ a= fi eu (adauge poetul) un poet defrunte, cum au fost Omer, v-a=i \inea mai mult ]ntru a=teptare =i prel[\`ndpovestea cu me=ter=ug, ]ns[ fiind eu un poet de r`nd, adec[ de toate zilele, eu]ndat[ voi spune. Apoi ]ncepe a spune povestea minunat[ =i zice c[ fiindDr[gan ]n m[rul p[dure\, peste pu\in sosi acolea un urs =i ]ncepu a m`ncamere, iar[ o gr[mad[ de porci s[lbateci sp[ria\i de tab[ra \iganilor ]nc[ ajuns[acolea; ursul ]nsp[im`ntat de groh[itul lor, ]n prip[ s[ri =i ]ncepu a s[ sui pem[r ]n sus, ne=tiind c[ acolo, deasupra lui, este Dr[gan p[z`nd. M. P.

24

25

26

27

207

Care pierz`ndu-=i cump[na =-dedePeste cap cu groaznic[ sberare.Gliganii dau fuga pe c[rare.

De-at`ta sunet =i de n[prazn[Cele alte str[ji s[-]nfiorar[,

Iar’ ursul v[z`ndu-s[ de cazn[,Nici el, m[car m`nios, de-ast[-oar[

Afl[ de folos a r[m`nea-]n loc,Ci fugi ca =i p`rlit de foc.

C[ci Dr[gan care, prin o ciudat[T`mplare, ]n zios c[z`nd s-aninas[

}ntre doao crenge,-atunci deodat[Trezindu-s[, g`ndeai c[ va s[-i ias[

Sufletul, a=a sbiera de tare,Ca c`nd to\i turcii i-ar sta-]n spinare.

O, c`te minuni face-o t`mplare!Iac[ tocma-]ntracea-]nv[luial[,

Str[jile s-aud strig`nd: “St[i... care!...Care e=ti, m[i!...” =i g[t`nd n[val[,

Nu de voie bun[, ci de fric[,C[ci ]nc[ nu v[zur[ nimic[. 1

Dar peste pu\in =i pe d`n=ii iac[Vine tot aceaia=’ belea neagr[;

C[l[ban nu =tiea cum s[ fac[Ca s[-=i cru\eze via\a drag[:

Ori la vr[jma= afar[ s[ ias[,Ori s[ =az[-ascuns ]n tufa deas[.

1Merge mai ]ncolo poetul cu povestea =i zice: Dr[gan oblicind c[ oarecaremerge suind c[tr[ d`nsul, le=in[ de fric[ =i c[zu ca mort, iar c[z`nd nimeripe bietul urs tocma ]n spate; =i a=a fu de norocos, c[ el ]nsu= apoi c[z`nd maideparte, nimeri ]ntre doao crenge care ]l oprir[, =i el r[mas[ ca =i sp`nzurat.Iar’ ursul s[racul, izbit fiind c[zu cu capu ]n gios, peste porci carii ]nsp[ima\ide at`ta larm[ dedere fuga care ]nc[tro. M. P.

28

29

30

31

208

A=a socotind, o poft[-]i vineS[-=i iveasc[ capul pu\inel,

Ca s[ poat[-oblici de la cine+i de-unde-i larma, c`nd =i pe el

Nimeri-]nte\it, ca =-o s[geat[,Un gligan din droaia sp[im`ntat[,

+i nimerindu-i printre picioareL-ar fi dus doar[-]n spate cu sine,

De nu-l sc[pa p[rul tufos care}nc`lcindu-s[ pregiur de spine

}l tras[-]napoi, iar’ el pe spateC[zu, ca =i mort de jum[tate. 1

Atunci el crezu tare v`rtosCumc[ doar un turc de cap ]l \ine,

+i-]ncepu a s[ c`nta jelos:“Vбileo! vбileo! s[racu-mi de mine!...

Nu m[ l[sa\i! Vai, drag[ m[muc[,Nu m[ l[sa turcii s[ m[ duc[!...”

A=a pl`ng`nd \inea ochii-]nchi=iCa s[ nu-=i vaz[ cruda pierire,

|ipa =i s[ v[ieta mor\i=iSocotind c[ doar[ vor sosire

Ceialal\i a lui spre-ajutorin\[,S[-l scoa\[ din m`ni f[r[ credin\[.

1Mai ]ncolo spune poetul cum Dr[gan vinindu-=i ]n fire din ame\eal[,striga mor\e=te =i cum ursul foarte zdrobit, m`nios =i morn[ind, de acoleas[ dus[; iar celelalte str[ji auz`nd at`ta ciorobor, ]nsp[imate striga detoate p[r\i: “St[i, m[i! Care!” Dup aceast[ spune c[ C[l[ban care s[ as-cunsese ]n spini, ]nc[ c[zu ]ntr-o beleau[, c[ci un gligan ]nsp[im`ntatnimeri tocma pe acolo, unde era C[l[ban, =i trecu pe su d`nsul, dar fiindspinul des, i s[ ac[\[ de p[r =i nu-l putu duce gliganul cu sine; iar[ C[l[bans[racul, c[z`nd f[r[ veste, g`ndea c[ turcii ]l t`rnosesc de p[r =i s[ v[ieta]n gura mare.

32

33

34

35

209

}ntracea de-at`ta strig[tur[Tot codrul r[suna pe-]mpregiur,

Iar’ ursul dup[ cea c[z[tur[,M[nios =i morm[ind mur! mur!

Purcedea nainte prin desi=,C[ut`nd c`teodat[ l[turi=.

Bietul P[puc carele-a\ipis[}n fagul bortit, atunci deodat[,

Tocma-]ntr-un ceas r[u, ochii-=’ deschis[C[ci ivind urechea sp[im`ntat[

Din scorbur[-afar[, ca s-aud[,+i pe d`nsul t`lni soartea crud[.

Fiindc[ pe-acolea c[tr[nitUrsul trecea-]ntr-aceaia= clipit[,

+-oblicind capul din bort[-ivit,L-apuc[ de cerbicea tic[it[.

Vr`nd s[-i smulg[ cap din r[d[cin[,}l l[s[ cu goala c[p[\`n[.

+i iar[=’ apuc`nd prin tufareDede de +uvel cu barba crea\[,

Pe care-afla durmind ]n picioare,+i lu`ndu-l frumu=el ]n bra\[,

A=a-l str`ns[ la sine de tare,C`t nici putu zice: “St[i, m[i! Care!” 1

1}n urm[ poveste=te poetul =i de t`mpl[rile celoralal\i =i zice: ursul]niu\it de m[nie mergea morn[ind =i trec`nd pe l`ng[ boarta unde s[ as-cunsese P[puc, tocma c`nd cesta ]=i ivea capul afar[ din boart[, s[ ascultece s[ aude, ursul ]l apuc[ de cap =i-i smuls[ toat[ pielea cu p[r cu tot, a=ac`t s[racul r[mas[ cu c[p[\ina goal[; iar[ pe +uvиl afl`ndu-l durmind ]npicioare, ]l cuprins[ a=a de cumplit str`ng`ndu-l c[tr[ sine, c`t nice putus[ strige: “St[i, m[i! Care!” M. P.

36

37

38

39

210

Toate-aceste s[ f[cea pe-o vreme,+-]ntracela=’ ceas cela r[cne=te

Sp`nzurat, iar[ cesta-]n spini geme,Pe celalalt ursul n[du=e=te;

Toate strig[ str[jile-]mpreun[,P[durea-]mpregiur groaznic r[sun[.

Tandaler atuncea s[ treze=te+-auzind at`ta ciorobor,

Strig[ c`t putu chiar \ig[ne=te:“Dup[ mine-o lua\i p[ picior!...”

+i str`g`nd aceasta fuga-]ntins[,Iar’ dup[ d`nsul gloata s[ str`ns[.

Dar’ ]n loc de-a fugi ]ntr-alt[ parte}ntracolт mergea b[rb[te=te,

Unde-avea n[t[ria s[-i poarte.Tandaler nic[iri nu s[-opre=te,

C[ci acum ]=i uitas[ de toate+i trбp[d[-]nainte c`t poate. 1

Lu`nd a=a fuga voiniceasc[|iganii no=tri prin cea p[dure,

Ca pe vr[jma=ul s[ nu t`lneasc[,Mergea pe su poale de m[gъre

Dup[ c[pitanul s[u v`rtos,P[n’ ie=ir[ la un c`mp frumos.

Acolo Tandaler stete-]n locPu\inel, ca s[ s[ str`ng[ to\i,

+-apoi, iar[ s[ mearg[-]ntr-un noroc,C[ci pe c`mp nu s[ temea de ho\i,

Dar[ =-acolea n[pasta sare+i li s[ pune tocma-]n c[rare,

1De care lucru sp[im`nta\i \iganii ]ncepur[ a fugi dup[ Tandaler. M. P.

40

41

42

43

44

211

C[ci, dup[ ce c[tr[ miaz[ noapteCetele-]mpr[=tiate s-adunas[

+-a c[l[tori spre noao faptePe c`mpul de-alung ei apucas[,

De iznov =i f[r[ veste,-o mareS[ f[cu-]ntre d`n=ii turburare. 1

+i-ar fi dat fuga, de bun[ sam[,Ca =i mainte laia viteaz[,

Dar’ nu =tiea dinc[tro team[Le vine, =-a=tepta ca s[ vaz[

}nc[tro Tandaler o va rade,C[-a fugi f[r[ cap nu s[ cade.

Iar Tandaler de la frunte strig[:“Sta\i, voinicilor, =i da\i p[ moarte!

Iac[ vr[jma=ul va s[ ne-ucid[!”Atunci cei de-aproape =i de parte,

Dup[-]nv[\[tura cea lor dat[,To\i ]nchis[r[ ochii deodat[,

Ca s[ nu-=i vaz[ vr[jma=’ ]n fa\[,+i deder[-a chiui din gur[

Ca =i oastea cea mai ]ndr[znea\[;Apoi, dup[-aceaia=’ ]nv[\[tur[,

A lovi-]ncepur[ pregiur sine}n toate p[r\i cum putea mai bine.

De-a=’ avea piept v`rtos ca de-aram[+i glas mai mare de-un bou de balt[,

N-a=i putea c`nta, de bun[ sam[,Cum s[ cade, b[t[lia nalt[,

1S[racii \igani, iar[ li s-au t`mplat ceva! Simpli\.a) Bine le st[ a=a! Pentru ce-s a=a frico=i! C[p. Alazonios.

45

46

47

48

49

212

Care negrul norod aici fece,C[ (spuiu drept!) peste putere-mi trece.

Acum la r`ndul ]ntii b[taieS[-]ncepus[ groaznic[ =i tare,

C[ Tandaler cu ochii ]nchi=i taieDespre toate p[r\ile, =-]i pare

C[ el cu a sa viteaz[ spat[Oboar[ tot c`te trii o dat[.

To\i \iganii-acum o=tea de-aproape+i-]nchiz`nd ochii d[ b[rb[te=te:

Unii merg`nd orbi=’ c[dea-]n groape,Al\ii p[=ind nainte mu\e=te

Cu armele sale-]mponci=ate,S[ trezea pr[v[li\i pe spate.

Spre nenoroc \iganii dedus[Pe cireada de boi ]ndr[cit[

Care, cu r[pezie nespus[,De diavoli fiind pov[\uit[,

A=a lovi pe d`n=i cu iu\ime,C`t pr[v[li mult[ gol[\ime.

Tandaler g`ndind c[-i oaste, foarteViteje=te-]nv`rtea arma-]n m`n[,

+-acuma-= uitas[ =i de moarteC`nd, iac[, r[sturnat ]n \[r`n[

}ntr-o clipit[ el s[ treze=teM[car c[ s[ b[tea voinice=te.

Pentruc[ d`nd el orbe=te,-ajuns[Pe-un taur moldovenesc de munte,

Care de-a sa parte-]nc[-i r[spuns[Cu doao tari dovezi ce-avea-]n frunte,

50

51

52

53

54

213

Cu care-a=a-l zv`rli c[tr[ stele,C`t g`ndeai c[-l poart[ dintru ele. 1

C[zu viteazul. Supt el p[m`ntulS[ cutremur[, iar[ cel tare

Suflet a lui p[rea c[ din fr`ntulTrup=or acu=’, acu= ]i sare;

}ndat[ pe nas ]l n[p[di s`nge,Iar’ de durere nici putu pl`nge.

M[carc[-acum vitele-]nsp[imate,Fuga lu`nd, dosul ]ntorsese,

Totu=’ murgele viteze gloateCruci=’ ]mp[r\ea lovituri dese;

S`m\ind apoi mul\i c[-]n v`nt lovir[}ncepur[-a clipi c`te-o \ir[.

Gogoman ]nc[ s[ st`nginis[A=a de bine =i cu m[nie

Ca s[ taie-]n turci ca =i ]ntr-o clis[,Dar, precum istoria ne scrie,

Merg`ndu-i ]n de=ert lovitura,C[zu pe fa\[ =i-]=’ rups[ gura. 2

}ndat[ pe d`ns’ mai mul\i gr[mad[Unul pe altul ]mpiedica\i c[zur[;

De-aci s[-]ncepu-]ntre d`n=ii sfad[,

1Aici iar[ spune poetul o t`mplare minunat[. Adec[ \iganii ie=ind lac`mp, nu mult purceas[r[, c[ci o ciread[ de boi ]n care, precum s-au zis maisus, ]n prip[ intras[ o ceat[ de draci, mergea ]nte\it[ =i dede pe \igani; iarei, noapte fiind, g`ndea c[-s c[l[rime =i ]ncepur[ de nevoie a s[ bate dup[]nv[\[tura lui Tandaler. M. P.

2Va s[ zic[ poetul c[ Gogoman ]ntinsese m`na c`t s[ poate de departe,ca s[ poat[ lovi mai cumplit, =i d`nd cu ochii ]nchi=i, nimeri numai ]n v`nt,dar fiindc[ cu toat[ puterea d[dus[, ]nsu=’ pe sine s[ tras[ cu puterea sa,=i pierz`ndu-=i cump[na c[zu. M. P.

55

56

57

58

214

Cunosc`ndu-s[ pe graiu =i f[ptur[;Deschiz`nd apoi ochii mai bine,Vedea fugind gloatele str[ine.

Atunci H[rg[u cel cu gura mare,Care dintru to\i pe-aceaia vreme

Striga, zbiera, chiuia mai tare;“Sta\i, m[i! (strig[) c[ nu-i de-a s[ teme!

Sta\i, voinicilor! (adaus[ iar[),Iac[ vr[jma=ii s[-]mpr[=tiar[“.

To\i atuncea \iganii c[utar[Oare-adev[rat H[rg[u le zice?

Fa\a le era ca galben[ cear[,Iar’ inima su piepturi voinice

}nc[ =-acum le tremura foarte,M[car vedea vr[jma=ul de parte. 1

Lung steter[ ei, privind ]ncoace+i-]ncolea, de nu mai vine iar[

Protivnicul, ]ns[ v[z`nd pace}n toate p[r\i, s[ mai ]ndemnar[

+i prins[r[-a s[-]ntreba-]ntre sineCum s-ar c[dea s[ fac[ mai bine:

Adec[-ori s[-]ntoarc[ iar acas[Cu gura goal[, f[r[ bucate,

Ori s[ r[m`e.-}n urm[ s-aleas[Cumc[, dup[ ce vor fi-]ngropate

Trupurile celor mor\i, s[ fieSlobod fie=cui a merge-unde =tie.

1Pentru H[rg[u am s[ aduc aminte c[ =i la Omer era unul anume Sten-tor, care avea un glas de s[ auziea foarte departe. Erudi\.

59

60

61

62

215

Atunci Tandaler de gios s[ scoal[+i zise: “Ian asculta\i voi pe mine,

Voi, cari[i] vre\i la muieri ]n poal[S[-alerga\i, =i voi, la care spine

}nc[-]n picior n-au ]ntrat ca mie,S[ v[ sature de b[t[lie!

D[ci s[ ne tragem la ha p[dure,S[ fim ascun=i, nev[zu\i d[ nime,

Iar’ de-a vrea Guladиl s[ s[-]ndureM`ne =i d[-a noastr[ \ig[nime,

Socotesc c-om afla d[ m`ncare,C[ mie d-ahasta m-i mai tare”.

Sfatul acesta tuturor place,To\i ]n p[dure desc[lecar[,

Dar[ focuri s[ temur[-a face,Ca s[ nu-i afle vr[jma=ul iar[.

To\i cuget`nd ca porcu la ghind[,Adormir[ cu gura fl[m`nd[.

Dar’, precum spune cartea cioreasc[,Nici un suflet pieri-]ntr-acea noapte

Din viteaza gloat[ \ig[neasc[,Numa r[ni\i fur[ cam la =apte.

Cread[ cine cum vrea, eu nu cred,M[car c[ scris pe h`rtie v[d. 1

1Aici s[ vede c[ autoriu |iganiadii, fiind =i el \igan, au p[rtenit neamuluis[u, cum fac =-acum alte neamuri c`nd spun pentru b[t[liile ce au avut cunepretenul! }n loc de zece mii ce au pierdut ei pun oare c`te sute, iar[ a vr[jma=uluipierdere o semneaz[ de ]mprotiv[: ]n loc de mie, pun zece. Criticos.

a) Bine zice dumnelui Criticos, c[ci a=a au ]nsemnat =i ]nv[\atul Talal[u,cum c[ au cetit ne=te cronice de demult, de molii roase, din care s[ culege c[boii ca turba\i d`nd pe \igani, foarte pe mul\i au pr[v[lit =-au c[lcat, ]ns[ arfi stricat =i mai pe mul\i, de-ar fi nemerit mijlocul, dar, spre norocul lor, boiivenis[ pe d`n=ii l[turi=’ =i au nimerit numa peste r`ndurile de-]ntii =i trec`ndpeste ele, iar s-au dus ca =i purta\i de v`nt. Erudi\ian.

63

64

65

66

216

Abia zorile peste hotar[Gonind ]ntunericul trecus[,

Abia =i soarele-]ntorc`nd iar[Str[lucis[ cu raze neapuse

V`rvuri de mun\i, de dealuri =i st`nce,Ap[s`nd negura-]n v[i ad`nce,

C`nd voinica lui Tandaler ceat[S[ trezi =i la c`mpul de-asar[

Socotind pu\inel s[ s[-abat[,}ntracolт drumu-=i lu[. Dar[,

Nu =tiu cum, spre norocul mareA ei, s[ r[t[ci din c[rare

+i ie=i din codru de-alt[ parte,}ntr-alt[ c`mpie desf[tat[,

Dar’ cu mul\ime de trupuri moarteDe oameni =i de cai s[m[nat[,

A voinicii sale dovad[.S[ mir[ =-abia poate s[ cread[.

Iar’ deac[-]ncepu cu fal[-a spuneFie=care vitezele sale

Fapte de ieri, nu mai fu minune,Socotind ei c[ cu vorbe goale

Nu s[ pot ucide-at`\i, dar’ niceEra ceva ]mpotriv[-a zice,

C[ci ie=ind ei din p[dure-afar[,Tocma-]n cea c`mpie nimeris[,

Unde Vlad Vod[ pe turci asar[Cu mult[ putere n[v[lis[.

Lor de-aceste ne=tiind le pareC[-]n=i au f[cut biruin\a mare.

67

68

69

70

71

217

Dar’, ce noroc!... Nu departe, iac[Dйdere de lucruri =i mai bune,

Adec[ de tab[ra bogat[Ce-o p[r[sis[-o=tile p[g`ne

C`nd fugind cu sufletul s[rac}n prip[, l[sas[ toate de jac. 1

Ihu! prihuhщ!... cu to\i deodat[Ei a striga =-a juca-]ncepur[,

+-a c[ra din tab[r[ bucat[,Tot feliu de arm[ =i mundur[,

Cai, boi, berbeci, c[mile, f[rine,Urez, pe=te, zah[r, orz cu p`ne.

De-aci la \ig[nie acas[De grab[-]ntoars[r[ duc`nd prada,

Voio=i de b[taia norocoas[.Dar’ chiotul pe cale =i sfada

Un mil de loc s[-auziea-]mpregiur,C[ru\ele r[sun`nd dur! dur!

L[s[mu-i s[ mearg[-]n bun[ voie,C[ noi mai avem a spune =i de-alte

Adec[, sc[p`nd de la nevoieFa\a M[rii-sale prenalte,

Domnului S[t[nii, ce mai fece+i cum hot[r] vreme-a-= petrece. 2

1Cu toat[ nenorocirea \iganilor, de vom socoti bine, ei s[ pot zice foartenoroco=i, c[ci smintind c[rarea unde au ie=it din p[dure spre alt[ parte,adec[ tocma la c`mpia unde au fost tab[ra asienilor (cum zice Talal[u), careturcii asar[ o p[r[sis[ cu tot feliu de hran[. M. P.

2Poetul curm[ aici povestea de \igani =i ]ncepe a spune de S[tana, ce auf[cut el dup[ ce s-au trezit din palma lui S`n Mihai. M. P.

72

73

74

75

218

Dup[ ce el din aspra c[zut[Abia s[ treze=te =i s[ scoal[,

Acum g`ndul de r[zboiu ]= mut[Ru=in`ndu-l nebuna sa fal[,

+-un cuget ciudat ]i vine-]n fireCa s[ s[-ascundz[-]ntr-o m[n[stire.

+tiind el acum de mult[ vremeC[ fra\ii c[lug[ri ]n chilie

Au primit Pisma, f[r[-a s[ teme,Iar’ Pisma, iubita lui fie,

Au n[scut acolт depreun[F[\[ria =i Vrajba nebun[,

Lu`nd chip de t`n[r[ copil[,Stete F[\arnicul la porti\[,

Rug`ndu-s[ de-ajutoriu =i mil[.“Fiind eu (zis[) de bun[ vi\[,

Turcii p[g`ni n[p[dind asar[Fra\i, surori =i p[rin\i ]mi t[iar[; 1

Numa eu sc[pai, nefericit[,Prin a-]ntunerecului scutin\[;

De foame =i trap[d obosit[Toat[ noaptea cu mare s`lin\[

R[t[cind m[-]nv`rtii prin p[dure,P[n’ sosii la ceste ziduri sure.

Deci, deac[-ave\i inim[ cre=tin[,Sc[pa\i-m[ de moarte =-urgie,

1Eu nu ]n\[leg ce va s[ zic[ poetul, c`nd zice c[ c[lug[rii au primitpizma ]n chilie. Idiot.

a) Apoi zice c[ pizma au n[scut f[\[ria =i vrajba! Adec[ ]n pizmaS[tanei s-au n[scut f[\[ria. Acum ]n\[leg ceva =i eu! Onoch.

b) Dar’ ce mare ]n\[les trebuie aici? Doi ochi =-o minte! Simpl.

76

77

78

79

80

219

Da\i-mi s[ moriu ]ncai f[r[ vin[Dec`t ]nc[p`nd eu la robie

S[-mi pierd cur[\ie =i via\[.Ah! jelnic[ soarte =i sc`rbea\[!”

Cu lacremi, aceste mincinoaseZicea suspin`nd, iar[ monacul

Portariu privind la d`nsa-=i uitas[Metanele, ceasuri =i condacul:

C[uta la p[r slobozit pe spate+i la s`nul gol de jum[tate. 1

}n\[leg`nd b[tr`nul p[rinte,Egumenul Gherontie,-]ndat[

Porunci s[ i-o-aduc[-]nainte,Zic`nd c[ m[car [c[] este fat[,

Totu=’ cinul la-]nt`mpl[ri de-acesteSloboade s[-intre-]n chilii neveste.

Dup[ ce de-am[runt cercetat[Fu copila, b[tr`nul o dus[

La o chiliu\[ s`ngurat[+-o-]ncuie, dar’ nim[rui nu spus[,

Tem`ndu-s[ doar’, cine =tie,S[ nu s[ t`mple vro n[t[rie.

O, s[ =tii pe cine-]nchizi aice,Dr[gu\ Gherontie! c`te ciude

Te-ar ]mpresura =i ce ai zice?}ns[-acum a= pofti eu un jude

1Caut[, frate, r[utatea diavoleasc[! Cine ar g`ndi s[ mearg[ S[tana]ntr-un loc a=a sf`nt. Idiot.

a) }ns[ eu m[ mir cum portariu nu =-au f[cut cruce. De bun[ sam[pierea! Onochef.

81

82

83

84

220

Cu minte =i f[r[ p[rtenireS[ mearg[ cu mine la m[n[stire, 1

Ca privind la frumoasa copil[}nsu=, dup[ drept, s[ hot[rasc[:

Oare putea-va sc[pa de s`l[+i de n[pasta c[lug[reasc[,

}ntreag[ =i cu totul curat[Aceast[ fecioar[-]mpeli\at[?

Eu zic c[ nu!... +i cum s[[] arat[Din poveste, nu zis[i minciun[.

Dar’ cine-ar fi socotit vreodat[,Judec`nd cu socoteal[ bun[,

Ca diavolul pentru poc[ire,+i el s[ s[ bage-]n m[n[stire!

Ajunge-at`ta c[ coconi\aPrilostit[,-a=a fu buni=oar[,

C`t, de n-ar fi sosit M[g[ri\aDuc`nd pe sf`ntul ]napoi iar[

Tocma pe-aci, c[lug[rii doar[Pentru d`nsa-ar fi fost s[ s[-omoar[. 2

C[lug[rii o ochis[ bine+i to\i zis[r[: “Ce fat[ frumoas[!...”

Dar’ cei mai mul\i socotea-]ntru sine:

1Pagub[ c[ doar’ =-au uitat p[rintele Gherontie a o blagoslovi; ]ndat[ arfi pierit. Idiot.

a) Sau s[ o fi stropit cu ap[ sfin\it[. P[rintele Evlaviosu.2De aici s-arat[ c[ alc[tuitoriu acestor stihuri au fost f[r[ credin\[ =i

doar[ vreun calivan. P[r. Desidem.a) Bine zice =i ia sama acest cuvios p[rinte, c[ci cum poate el s[ vor-

beasc[ a=a r[u de s. c[lug[ri?b) Doar[ c[ a=a s-au ]nt`mplat =i a=a au aflat scris; apoi, ce este el de

vin[? Onoch.

85

86

87

88

221

“Ah! s[ nu am pe mine-ast[ ras[!”A=a g`ndea, vorbea p[n[-]n sar[Prin chiliu\e cum =i pre-afar[.

Dar[[] c`nd fu pe la miaz[-noapte,Vicleanul nev[zt pretutinde

}mbl[ =i fie=[te]c[rui =oapte}n vis pofte rele =i-l ]ncinde;

Copila-ar[t`ndu-s[-]n chilie,Pe fie=care chiam[ =i-]mbie.

Gorgуnie,-unul mai cu-]ndr[zneal[,Care nu putea s-adoarm[-asar[,

Invitat fiind cur`nd s[ scoal[+i s[ duce dup[ cea fecioar[;

Ea merge-]nnainte numa-]n iie,El dup[ d`nsa, p[n’ la chilie. 1

Pe-]ntunerec =i f[r[ lumin[}n chilie fiind, cearc[, caut[

Desf[tata lui Adam gr[din[,Pretutindene; ]n urm[ iat[

Nimere=te pe-un pat, iar’ supt \oalePip[ind, dede de viu =i moale.

Copila-]i pare c[ zace-]ntins[,Ba =i c[-l cheam[-i s[ n[luce=te.

Cuviosul p[rinte s-]ncins[Ca focul c`nd cineva-l z`d[r[=te.

+-acum s[-]nflas[ s[ c`nte-]n dude,C`nd iac[-u=a sc`r\`ind aude.

1D[i! d[i! lucru dracului! }ns[ mult e de a s[ mira c[ nici unui vini ]nminte s[ s[ ]ns[mneze cu s. cruce. P[rint. Evlaviosu.

a) +i cum putea ei s[ fac[ cruce v[z`nd o fecioar[ frumoas[, c[ci obiceaiuleste a-= face de lucruri ur`te =i ]nfrico=ate! Eu cred c[ =i p[rintele Evlavio-su =-ar fi uitat de cruce. Mustrul ot Puntureni.

89

90

91

92

222

Un trуpot de-om pe furi= vine,Oblici Gorgonie s[racul,

+i fiind el inimos ]n sine,C`t nu s-ar fi temut nici de dracul:

“Cine e=ti? Om, diavol sau n[luc[?”(Strмg[) =i-]ntruna de piept apuc[. 1

Ghierman chielariul era, pe careLa poprita dusese chilie

Tot aceaia=’ poft[ =i t`mplare.Ghierman la r[spuns mult nu s[-]mbie,

Ci-]ndat[-i r[spunde cu-o p[lmit[.Diavolul pe-am`ndoi ]nt[r`t[.

Iar Varlбm, ce numa c`t sose=te;Pe-]ntunerec merg`nd d[ pe d`n=i

+i c`tu-s de lungi ]i pr[v[le=te.P[n[-s ace=tea-]n lupt[ cuprin=i,

Iac[ +tefan, Iosofбt, Nichita!Pe-un dup[-alбlt aduce ispita 2

Gorgonie pe chielariu supusese+-acu s[-]ncepea de-a sc[rm[nata.

Osp[t`ndu-s[ cu pugnuri dese;Nichita-]nc[ era de har\ gata,

C`nd lovindu-s[ de ni=te ladeEl ]nc[ peste ceialal\i cade.

1Toate aceste stihuri, precum au ]ns[mnat ]nv[\atul Talal[u pre mar-gine, la izvodul de la Cioara, era =terse, =i cu mare silin\[ s-au putut ceti.Poate c[ vrun c[lug[r cu minte slab[, socotind c[ aceasta ar fi spre bajocu-ra c[lug[rilor, le-au fost =ters, ca s[ nu [s[] poat[ ceti! Erudi\ian.

2Adec[ mai toat[ m[n[stirea era ]n chilie! De bun[ sam[ au trebuit s[fie chilia mai mare dec`t cele obicinuite! Micromegas.

93

94

95

96

223

Chelariul apuc`nd r[suflareAtunci, s[ zv`rgoli cu putere

+i de-abia s[ r[dic[-]n picioare;D[ s[ fug[ =i spre u=[ mere,

Dar bucne=te-]n cap ca =-un berbecePe Iosofat =i nu poate trece.

Atunci el tinde m`na s[ vaz[Cine iar[=’ ]n drum i s[ pune?

Lui Iosofat ochii sc`nteiaz[,Ame\it cade!... Ce voi mai spune!

Chelariu-]n locul cestui apuc[Pe +tefбn vr`nd cu sine s[-l duc[. 1

Gorgonie pe Varlam s[raculUcidea, iar’ chielariul de gu=[

Sugruma pe +tйfбn; =i boleaculIosofat d`ndu-=i cu ceafa ]n u=[,

Ame\it z[cea ca-unu ce moare,+i numa c`t b[tea cu picioare.

A=a fu priveli=tea c`nd iac[U=a f[r[ veste s[ deschide,

Chilia cu lumin[ s[-]mbrac[.Vede-at`tea m[scбre =-obide

B[tr`nul Gherontie; s[ mir[De-unde toate aceste s[ scornir[.

“Bogorodм\[, spasi nбs! (zis[),O, fiilor! dar ce-i aceasta?”

Fata cu tot s[ descoperis[,Z[c`nd ca =i la nunt[ nevasta.

1Ce ]ng[im[citur[! M[ mir c[ nu striga ei s[ s[ cunoasc[ unul pe altul;]ns[ doar[ fie=care vrea s[ fie necunoscut =i s[ b[tea mu\e=te. Micromegas.

97

98

99

100

101

224

Spre mai mare scandal[ =-ispit[Marghioala s[ f[cus[-adormit[. 1

B[tr`nu-]ntr-acea ner`nduial[Nu =tiea ce-]ntii ar fi de-a face:

Ori s[-acop[r[-a femeii sminteal[,Ori pe fra\ii lupt[tori s[-]mpace!...

+i lung stete cu mintea-]ndoit[+-ochii-]nfip\i la beleaua golit[.

Tocma pe-acolea-]ntr-acea minut[S`n Spiridon ]ntorc`nd acas[

Trecea care, comedia slut[V[z`nd, pe deasupra lor tras[

Cu degete sfinte-un de semn de cruceDe care fug, pier toate n[luce.

+i iac[,-o minune! fata piereCa n[luca din ochi, iar[ fra\ii

Ca c`nd n-ar avea nici o putereSl[besc din m`ni, =i r[sturna\ii

S[ scoal[ mir`ndu-s[ de-aceasta,Iar’ mai v`rtos cum pieri nevasta. 2

To\i cu Gherontie ]mpreun[Cunoscur[ cumc[-au fost ispita

S[tanei pe d`n=i, de sam[ bun[,

1Har Domnului c[ sosi =i egumenul cu lumin[! c[ doar[ va opri scanda-la, s[ nu mearg[ mai departe. P. Evlaviosu.

a) Iac[! pare c[ le-au fost la to\i legate m`nule, nici ]nsu=’ egumenulv[z`nd aceste nu-=i f[cu cruce. Onoch.

2Laud[ Domnului, c[-m c[zu piatra de pe inim[! Iac[t[, n-am zis eu c[numai unuia s[-i fie venit ]n minte a-= face cruce, de mult s-ar fi m`ntuitde acea ispit[. P. Evlaviosu.

a) Pare c[ v[d pe s[racul Gherontie ]ntru ]ng[im[ceala aceaia, v[z`ndat`ta scandal[, cum au st[tut ]ncremenit. Simpli\ian.

102

103

104

105

225

Pentru c[ =i fratele NichitaPovestea cum c[ dracu nu-o dat[I s-au ar[tat ]n chip de fat[. 2

Mus[, ian pleac[-\i c`ntare lin[+i spre-a turcilor ]mp[rat mare,

Ce cu foarte mic[-oaste p[g`n[Nu s[ grijea numa de sc[pare;

Ce mai p[\i-]n fuga r[pezit[,Ce f[cu =i cum i-au fost ursit[?

Sultanul care-acum s[ t[ias[Cu pu\inei prin oastea rom`n[,

Jelindu-=i soartea nen[rocoas[,Fuge pe unde nevoia-l m`n[;

}n urm[,-obosit, ne=tiind undeS-afl[,-]n codrul de-aproape s-ascunde.

+i din pu\ini care-i r[m[sese,C[l[ra=i ]n toate p[r\i trimis[

Ca mai v`rtos cele mai aleseO=ti c[l[re\e s[ fie-oprite,

Iar’ el ]ntr-acea fr`nt de-ost[neal[Vru pu\in s[-odihneasc[-]n tihneal[.

Abia, r[p[us[ jum[tateDe ceas, c`nd ]i curm[-odihna lin[

Un glas de-om, care-inima-i str[bate:

1Istoria aceasta, precum am ar[tat mai sus, era =tears[ ]n manuscriptulde la Cioara, dar’ s-au ]ntregit apoi din pergamena de la Z[noaga, prinost[neala ]nv[\atului Talal[u care zice acolo= c[ ar fi fost pagub[ ca s[ fiefost mers ]ntru nepomenire aceast[ istorie, m[car c[-i pu\inel nu pre fru-moas[; ]ns[ zice el mai ]ncolo c[ poate fi de ]nv[\[tur[. }ntii, ca ori supt cechip s[ nu s[ primeasc[ femei prin m[n[stiri. A doao, ca fra\ii c[lug[ri s[nu caute cu ochii ]ncolea =i ]ncoace, ca s[ nu vaz[ de=[rt[ciuni. A tria, dac[visaz[ ceva r[u, ]ndat[ trezindu-s[ s[-= fac[ cruce =i s[ iaie ap[ sfin\it[. Apatra, ca v[z`nd vreo femee, =i mai v`rtos c`nd i-ar ]nvita, s[ =tie c[aceaia, de bun[ seam[, e dimonul. Erudi\.

106

107

108

109

226

O umbr[-]n v[zduh, pl`nge, suspin[.Sultanul atunci capu-=i r[dic[+i prive=te, dar cuprins de fric[,

Fa\a cu sc`rbit[ ]ngrozire}ntoars[ de la vedere-amar[,

C[ci s-arat[-]n v[zduhul sup\ireHamza, pe care-]n trecuta var[

Vlad pedepsi cu moarte sureap[F[c`nd s[-l trag[ de viu pe \ap[.

Cu fa\[ crunt[ =i-]mp[nginat[,Cu ochii-afunda\i, barb[ sperlit[,

Acela-]n v[zduh acum s-arat[;Pe Mahomet cu degetu-]nvit[

+i cheam[ s[ mearg[ dup[ d`ns;Sultanul ]i urmeaz[-]ntr’adins.

Nu mears[ doar[ pasuri trei suteUmbra, =-]ntinz`nd m`na i-arat[

Un loc, apoi din ochi piere iute.O! vedere trist[-]nfiorat[!

Aici sultanul nenum[rat[Gloat[ turceasc[ vede-]n\[pat[!...

O poian[ era-]mpregiur doar[De trei sau patru miluri aproape,

Cu dumbrav[-]ncungiurat[ rar[,Iar[-]ntr`nsa mii de mii de \ape,

Des l`ng[-olalt[ s-afla-]n=irate,Cu trupuri musulmane ]nc[rcate. 1

1Sultanul ]n fuga sa, sosind la un codru (va s[ zic[ poetul), s[ ascuns[]ntru desime =i pe cei pu\ini ce avea cu sine, ]n toate p[r\i trimis[, ca doar[vor afla dintre o=tile fug[toare pe ne=te stuluri, s[ le ]mpart[ poruncasultanului, unde trebue s[ adune iar[. M. P.

110

111

112

113

227

Sultanul de sc`rb[ =i de grea\[,Din inim[ sl[bind =i picioare

Amete de cap, cade pre fa\[+i, de nu era s`rguitoare

Grija-unui slujitoriu credincios,Doar[ nu s[ mai scula de zios.

Acesta-l treze=te =i-l r[dic[,Apoi lu`ndu-l de susuoar[

De la locul cel f[r[ feric[,}l ]ntoarce la patul s[u iar[;

Cu leacuri stomahu-]i ]nt[re=te+i cu dulci cuvinte-l m`nguie=te!

Biruit ]n urm[ de m`hnire,Un cuget cumplit ]n minte-i vine:

S[-=’ rump[-a vie\ii sale fire:“Ha! (zis[ foarte sc`rbit ]n sine).

Mahomet ]nvins!... Mahomet!... careFu nebiruit pe-uscat =i pe mare! 1

+i cutremur a trei p[r\i de lume,Acela=’ Mahomet acum de-o mic[

Oaste-]nvins, pierde slav[ =i nume!Ah! nu fie-a=a! nici s[ s[ zic[

C`ndva c[ biruit de-oarecineAu fost, ci s`ngur de sine!...

1Abia c`t a\ipi apoi sultanul ost[nit, c`nd o amar[ pl`ngere cu sus-pinuri aude, s[ r[dic[ =i caut[, dar’ cu sc`rb[ iar[ ]=i ]ntoarce ochii de lavederea gre\oas[; vede adec[ pe Hamza, sau mai bine zic`nd chipul lui, ]nv[zduh, f[c`ndu-i cu m`na s[ mearg[ dup[ d`nsul; sultanul urmeaz[ chipu-lui, =i acela ]l duce nu de parte, la o poian[, ]i arat[ o nenum[rat[ sam[ deturci ]n\[pa\i =-apoi piere. Mahomet c[ut`nd la aceasta, sl[be=te de grea\[=i cade gios; pe care apoi abia un slug[ credincios treze=te. Mahomet ]ncepea s[ jelui. M. P.

114

115

116

117

228

Nici va fi ca vreo dreapt[ str[in[A cust[rii s[-mi rump[ doar a\[,

Eu ]nsumi urgisita lumin[St`ng`ndu-mi voiu s[ ies din via\[.”

Aceasta zic`nd el cu duioas[T`nguire cu\itul s[u scoas[

+i era gata s[ s[ str[pung[C`nd unul dintre trimi=i sose=te,

C[-acu= ne=te cete vor s-ajung[.Prin aceasta lui inima cre=te

+i p[r[sindu-=i g`ndirea slab[,C[tr[ Dun[re ia fuga-]n grab[. 1

S F ~ R + I T

1Mahomet de m`hnire =i ru=ine nu va s[ tr[iasc[, fiind biruit. M. P.

118

119

229

ARGUMENTUL

Boierii necredin\a-=i arat[;Sultanul pe-un alt vod[ nume=te;

|iganii la nunt[ s[ desfat[,Unde Parpangel le poveste=te

Cum el prin o t`mplare nespus[,Trec`nd prin iad, p[n la raiu s[ dus[.

Deac[ Vestea-]n T`rgove=ti ajuns[De-a lui Vlad ]nalt[ biruin\[,

Cum el oastea p[g`neasc[ fr`ns[,Boierii cei f[r[ de credin\[

Ce cu turci avus[ mestecare,F[cur[-]ntre sine divan mare,

Sf[tuindu-s[ pentru domnie+i cum =-ar drege treburile bine,

Ca de-a lui Vlad s[ scape m[nie,Nice s[-]ncap[ la m`ni str[ine,

Mul\i ]n multe chipuri, socoteleAr[t`ndu-=i =i bune =i rele. 1

Atunci D[nescul rostu-=i a\`\[, 2

R`vna d`ndu-i vorb[ =i priin\[:

C~NTECUL AL IX-lea

1Mul\i dintru boieri nu era prieteni lui Vlad Vod[ =i ace=tea s[ strinsesela sfat, ca s[ hot[rasc[ ce vor s[ fac[ ]ntru ]mprejur[rile aceste. M. P.

2D[nescul acesta, de bun[ sam[, era din neamul lui Dan Vod[, c[ci s-afl[ lascriptorii ungure=ti de un Dan Vod[, pe care Ioan Huniadi (Hunedoreanul) l-apus vod[; =i acel Dan s[ vede c[ au fost ]n fr[\ietate cu d`nsul Ioan. Erudi\ian.

1

2

3

230

+i fiind bogat, de nalt[ vi\[,Auz la to\i afl[ =i credin\[.

Iar’ dup[ ce la divan s[-a=az[,}n chipul urm[toriu cuv`nteaz[:

“M[car cum cinsti\i boieri! v[ pareDe-aceast[ biruin\[ frumoas[,

Dar’ eu socotesc f[r’ ap[rareCum c[ ne-a=teapt[ soarte jeloas[

+-amar ]n urm[!... Mila cereasc[Deie, ce zic s[ nu s[ plineasc[!...

Am ]nvins adec[!... Turcul fuge,Vod[ triumf[, muntenii salt[

+i g[tesc p[g`nilor l[n\uge,Adev[rat! biruin\a-e nalt[!...

}ns[, cu toate-aceste privele,}ntr-alt chip sunt cugetele mele.

Voi =ti\i c`t[ greutate trage|ara de o=tile-]nsu=i a noastre,

Iar’ c`nd de r[zboiu bucinul rage,Nice poate cineva s[-=’ pastre

Averea sa, nici dulce via\[,Fie=care-=i poart[ capu-]n bra\[.

A=a tr[im de c`\iva-ani ]ncoace,Tot ]ntru b[t[i primejdioase:

Tinerii ni se st`ng, \ara zacePustie, numa cu st`rvuri =-oase

S[m[nat[. +i dintru-a cui vin[?Cine-i acestor toate pricin[?

Vlad Vod[ din trufie de=art[+i din ura lui Mahomet privat[,

4

5

6

7

8

231

Asupr[-ne pre p[g`ni ]ntart[;El apoi cu firea ne-alinat[

Tinerimea la pierire bag[,Iar’ la primejdie \ara-]ntreag[. 1

Nu-mi zic[ nime c[-a lega paceCu p[g`nul mai rea treab[ este,

Fiindc[ de mult[ vreme-]ncoaceCredin\a nu-=i \ine, =i de-aceste...

C[-]n z[dar ]l vinuim, =i doar[Vina pe noi ]n=ine pogoar[.

Cine-alearg[ la turci cu f[gad[Ca, deac[-l va pune la domnie,

|ara-i va supune, =i-]n dovad[De plecare, cu haraci ]mbie?

Rom`nu!... Cine patria sa vinde?Rom`nu!... Cine a vr[jbii foc aprinde?

Cine-ajutoriu de la p[g`n cereF[c`ndu-l hot[r`toriu =i jude,

Iar’ el r[z[m`ndu-s[-]n putere,Dup[ ce sfezile noastre-aude,

Celuia face dreptate, careI-au dat f[g[duin\[ mai mare? 2

1Ceste ce zice D[nescul au as[m[nare cu adev[rul, c[ci prin r[zboaielungi \ara s[ pr[p[de=te, ]ns[ lu`nd lucrul de-alt[ parte, cine =tie, fire-ar fifost ]n urm[ r[mas |ara Rom`neasc[ =i cu at`ta slobozie c`t are acum, denu s-ar fi ar[tat atunci ]ntii unii dintre domni c[ sunt harnici a-=’ ocrotist[p`nia sa, ori de ce neprieten din afar[! Coconul Politicos.

2N-avem ce s[ zicem, D[nescul spune tot adev[rul. Adec[, de ar fi fostfamiliile cele mai mari ]n \ar[, unite ]ntre sine, spre binele de ob=te a \[rii,nici o dat[ nu ar fi putut-o supune turcii, dar fiindc[ acele familii sf[dindu-s[ pentru ]ntie\ime =i domnie, ]nsu= au alergat la turci =i alte neamuri ve-cine, supuindu-s[ pe sine =i \ara pentru ajutoriu. C. Criticos.

9

10

11

232

Ce folosu-i acum a s[ pune}mprotiva celia putin\e

C[rii toat[-Asia s[ supune?Nici zece de-aceste biruin\e

Ajung a ne pune-]n ocrotireDe toat[ temerea-]ntru vinire.

Sultanul p[n[ la prim[var[Cu mai mare-oaste dec`t aceasta

Asupra noastr[ va-]ntoarce iar[,+i cine-]mprotiv[-i atunci va sta?

+i-unde este scris c[ totdeunaA noastr[ va s[ fie cununa?

O dat[ numa!... s`ngur o dat[Deac[ ne va fi f[r[ priin\[

Norocul schimbaciu, iac[ surpat[|ara din temeiu! Nici e putin\[

Ca vreodat[ s[ s[ mai r[diceSau s-ajung[ zile de ferice, 1

Ci va r[m`nea de tot supus[,Ca =i bulg[rimea cu S`rbia

+-alte robite \[ri”... Abia spus[D[nescul aceste, c`nd solia

De la fratele lui Vlad sose=te+i c[tr[ str`n=ii boieri gr[ie=te:

“Sultanul prin mine v[ trimite,O, boieri cinsti\i, pace, iertare!

1Toate aceste sunt adev[rate, ]ns[ =-aceasta este =i r[m`ne adev[rat c[,deac[ ar fi \inut cu Vlad Vod[ \ara cum s[ cuvine, el dup[ aceast[ biruin\[putea s[ fac[ alt feliu de pace cu cinstea norodului rom[nesc; =i de aci]ncolo putea s[ s[ ]nt[reasc[ \ara cu leg[turi ce ar fi ]nchieiat cu al\i craicre=tine=ti de pre ]mprejur. C. Politicos.

12

13

16

17

18

233

Afla-ve\i aceste-adeveriteCe v[ spuiu cu gura, =i-]n scrisoare

(De cumva vorbei mele n-e\i crede),- }n acest ferman”, =i fermanul dede.

Acolo-]mp[ratul \[rii pace,Iar’ celor care a lui Vlad parte

L[s`nd, la d`nsul s[ vor ]ntoarce,Iertare de robie =i de moarte

F[g[duia voind ca s[ fiePus un frate-a lui Vod[ la domnie. 1

Aceast[ solie fu primit[La toat[ boierimea, =-]ndat[

}n toate p[r\ile fu vestit[,Cu porunci ca \ara s[ s[-abat[

De la Vlad =i s[ nu mai primeasc[De la d`nsul porunc[ domneasc[.

Apoi la sultanul cu plecareTrimis[r[-o de frunte solie

S[ s-]nchine, s[-=’ cear[ iertare,+i rug`ndu-s[ ca la domnie

Pe-acel s[ puie Poarta n[l\at[,Care-a fi mai vrednic s[-l socoat[.

H[i, drag[ mus[! iar[ te-apuc[(Precum v[d eu) strechia spulb[rat[!

+i va doar’ undeva s[ te duc[Iar[=’ la vreo t`mplare ciudat[,

De =ag[ sau b[taie necrunt[Sau poate c[ =i tocma la nunt[!... 2

1Aceasta, cum c[ sultanul au pus ]n locul lui Vlad pe un frate a lui, s[scrie =i la istorie.

2Poetul f`r=ind povestirea pentru boierii aduna\i, s[ ]ntoarce cu poves-tea la \igani.

19

20

21

22

234

Deci, dac[-i a=a, mai bine-abateLa vesela noastr[ \ig[nie

Ce-acuma prisosind cu de toateT[b[rea la Sp[teni, pe c`mpie,

Bea, m`nca, juca zile de var[}ntrege, din zori p[n[ ]n sar[.

Parpangel ]nc[ s[ cununas[+i f[r[ de pop[ cu Romica.

La nunt[ pe-o doao zi chemas[Pe to\i cei de frunte =i voinica

Lui Tandaler oaste, de-azi pe m`neToate g[tind cum s[ cuvine.

}nc[ soarele nu r[s[ris[C`nd era toate gata de nunt[:

}n oale fierbea curechiu cu clis[R`nced[ =i cu ceap[ m[nunt[;

Fierbea =i-alte mai multe bucate,Dar’ cine le va num[ra toate! 1

Iar’ c`nd r[s[rea frumosul soare,Era =i mesele-]ntinse toate:

}ntr-un blid m[m[lig[ cu moare,}ntr-altul f[lci de porc afumate,

Apoi curechiu fiert cu r`ncezeal[,Ciuci, lapte acru, p[sat, crical[... 2

1Adec[ \iganii, dup[ [ce] ]ntorsese acas[ cu tot feliu de m`nc[ri =i vitece aflas[ ]n tab[ra turceasc[, nu f[cea alt[, f[r[ s[ osp[ta ]ntruna; iarParpangel s[ cununas[ =i f[r[ pop[ cu Romica, =-acum era toate gata denunt[ care avea s[ fie a doao. }ns[ a doao zi, p[n[ a r[s[ri soarele, fierbeacurechiul cu sl[nin[ r`nced[ (aceasta-i gustul cel mai mare a \iganilor p[ast[ zi) =i alte bucate.

2Aceste sunt bucatele \iganilor cele mai dragi. Crical[ este un cuv`ntnu pretutindene obicinuit =i semneaz[ tot aceaia=’ care pe alte locuri s[zice tocan[.

23

24

25

26

235

A=a sta ]ntinse toate bucatePe \elina verde =i ierboas[,

Denaintea =etrii desf[tate;To\i oaspe\ii =edea ca la mas[,

Numa D`rloiu ce era nun mare,St`nd ura =i bea tot din picioare. 1

Iar[ ceaialalt[ tinerimeJuca =i c`nta pe l`ng[ laut[;

Ba =i coapta la cap b[tr`nimeA s[ri s[-]ndemna c`teodat[

+i m`nea cu tinerii-]mpreun[,Toat[ zioa =i noaptea pe lun[.

Mitrofan, poetul cel de frunte+i vestit de pe vremile-acele,

Care la cununii =i la nunteF[cea stihuri =i bune =i rele,

Scornis[, pe gustul lui Nason,Mirelui un epithalamion,

C[rui dasc[l ChiriligordonAu scos un viers lin din psaltichie

Alc[tuindu-l dup[ canon,

1Va s[ zic[ c[ D`rloiu fiind nun mare, sta ]n picioare =i a=a st`nd bea.}ns[ la izvod, pe cum au ]nsemnat Talal[u, s[ afl[ ]ntr-alt chip =-alte cu-vinte, care poetul afl`nd c[ nu este cu cuviin\[ a spune cu acele=’ cuvinte, le-au str[mutat. Deci (precum zice Talal[u), la orighinal s-afl[ aceste stihuri:

To\i oaspe\ii =ez`nd la mas[Bea din cur, dar’ numa nunu mareD`rloiu ura =i bea din picioare!

Poetul nostru, dar[, s-au ferit a pune cuv`nt de ru=ine bea din cur; aupus ]ntr-al[t] chip ne str[mut`nd noima, c[ci, pe cum vorbea \iganii pevremile acele, a bea din cur nu va s[ zic[ alta, f[r[ a bea =ez`nd. Cum aupus =i poetul. Erudi\ian.

27

28

29

30

236

Iar[ Neanes pe podobie}l c`nta nunta=ilor voio=iDe vin, =i s[tui de c`rtabo=i.

H`r\oaga Z[noaghei chiar ne spuneDin fir ]n p[r, c`te-au fost c`ntate.

Scrie c[ Neanes avea struneDe m[tas[ pe ceter[-]ncordate

+i cum c[ =ez`nd pe-o nocoval[.}n acest chip el c`nta cu fal[: 1

“T`n[r v`n[toriu, de mult f[r[ sporiu,Dup[-un dr[g[la= v`na sobola=.

De-ar fi =i s[ moriu! (zis[ v`n[toriu)Dr[gu\ sobola=, \i-oi da de l[ca=.

Haida h[i, c[p[i, hai la la, h[i h[i!Prin desi= pe c[i, h[i la la, c[p[i!

A=a din zori cu multe sudoriTin[rul gonea, cu o s[ge\ea

Pin[t]r-un f[ge\el, sobol mititel,Ce-]ncoace-]ncolea fugea, s[-]nv`rtea.

P[n’ la un \ipi=, unde l[turi=S[rind pe furi=, s[ b[g[-]n desi=.

Atunci iar’ =i iar’ el strig[-]n z[darC[tr[ so\ii s[i =i c[tr[ c[p[i,

C[ ei merg =i sar tot peste hotar.

1De acest poet sl[vit Mitrofan, n-am cetit nic[iri. Simpli\ian.a) Epithalamion va s[ zic[ c`ntare de nunt[, iar Nason este Ovid,

poetul romanilor, care au scris de dragoste. +i pentru aceasta fu izgonit deAugust Chesбriu, la Tomos, pe malul M[rii Negre. Filologos.

b) Adec[ Mitrofan au izvodit o c`ntare de nunt[, pe gustul lui Ovid!Acum ]n\[leg!... Onoch.

v) Dasc[l Liripipion au scornit glasul la c`ntarea lui Mitrofan, =ic`nt[re\ul Neanes c`nta acel glas, pe podobie. Simpli\ian.

31

32

33

34

237

Haida h[i, c[p[i! hai la la, hai h[i!C`nd fu spre sar[, ie=ind o fecioar[Din codru afar[, cu frumsa\[ rar[ 1

Ca =-amуrul bl`nd ]i gr[i z`mbind:«T`n[r v`n[toriu, v`nezi f[r[ sporiu,

Las[, las[-\i g`nd de-a prinde-oarec`ndSobol fug[toriu, f[r[ de-ajutoriu.

Sobolii, s[ =tii, s-afl[-]n vezunii+i trebue-]ntii ca s[-i prinzi de vii.

Jur[-te mie, f[r’ viclenie,Tare =i v`rtos, s[-mi fii credincios;

Su vezunie voiu ar[ta \ie+-un sobol frumos, colea mai din gios!»

T`n[rul uimit de bunul t`lnit,+-uit[ de gonit, st[ nehot[r`t.

Apoi cu mil[ zis[: «O, copil[!Ah, sorioar[, drag[ fecioar[!

De-ai fi miloas[, cum e=ti frumoas[,Lege n-ai pune,-]ndat[ mi-ai spune:

Iar’ eu jur[m`nt \i-oi jura presf`ntC-oi \inea cuv`nt p[n[ la morm`nt.»

1Acest feliu de c`nt[ri de nunt[, =i la neamurile politicite, precum lagreci =i la romani, au fost obicinuite cu mult[ slobozie, ba =i \[ranii no=triast[zi au ale sale c`nt[ri de nunt[ din b[tr`ni. +i toate asemene c`nt[ri,c`te am cetit, toate le-am aflat unsuroase, adec[ cu mult[ slobozie, cu multmai tare dec`t aceste \ig[ne=ti, de care avem s[ mul\[mim ]nv[\atuluiTalal[u, care ]ntregindu-le, le-au ]nsemnat la marginile izvodului, c[cimulte locuri care s-au p[rut unor evlavnici c[lug[ri de la Cioar[, cu pre-pus, au fost cu totul =terse =i au trebuit s[ se ]mprumute din izvodulZ[noaghei. Erudi\ian.

a) Aceste ]ncai se pot zice vier=uri ca =i cumu-s a noastre. Mai binef[cea poetecul acesta s[ fie scris tot cu de aceste. Idiotiseanu.

b) Aceste-mi ]mi plac =i mie, vere! Onochef.

35

36

37

238

Prunca iubea\[ atunci ro=i-]n fa\[Ca vara bujor, apoi lini=or,

Cu m`n[ istea\[, ar[t[ =-]nva\[Zic`nd: «Fr[\ior, fie-\ dup[ dor,

Ice, su poale de munte-]n vale,Mergi tot pogor`=, p[n’ dai de \ipi=;

De-acolea mai zios, supt un gruiu tufos,Mergi pe p[r[u\ p[n[-i da de-un pu\,

Acolo v`rtos stai =i nu da dos,C[-acolo-i dr[gu\ \ie sobolu\,

Acolo gata fi cu s[geata+i cumu-i data, s[-i dai z[gneata.»

Voinicul marghiol tot mears[ domolP[n’ dede ]n vale de salb[ moale,

P[n’ dede de gol, unde-era sobol.Trebile sale p[z`nd cu cale,

F[r[ de h[isa=, f[r[ c[p[ua=,Prins[-un sobola=, bl`nd =i dr[g[la=.

Atunci copil[ zis[-i cu mil[Suspin`nd mereu: «Ah, sobolul mieu!

Ah, fie-\i mil[, nu-i face s`l[,S[ nu-i caz[ r[u, c[-i cu tot al t[u.

Dintr-ast[ oar[, din ast[ sar[,A ta-s fecioar[ =i surioar[!»

T`n[rul fecior gr[i plin de dor:«Drag[ fecioar[! fi-m leli=oar[,

Iar[ eu, m[ jor, \i-oi fi b[di=or!»S[ ]mbr[\o=ar[ atunci =i strigar[:

«Dulce clipit[, zi fericit[,Fire-ai lungit[, trei ori at`t[!...»“

38

39

40

41

42

239

Mireasa ce =edea l`ng[ mas[Cu fetele, n[na=[ =i fin[,

Era din toate mai ru=inoas[Ca una din cele f[r[ vin[,

Totu=’ spun c[ bine-au ]n\[lesCele ce c`ntas[ Neanйs.

Iar[ cimpoieriul ViorelAu c`ntat miresii pe cimpoi

O c`ntare scornit[ de elC`nd fusese-]nc[ la Dorohoi.

Fetele s[ f[cea ru=inoase,+-afar[-acum s[ g[ta s[ ias[.

“Eram tin[r[ =-]nc[ fraged[,Mi-era lumea =i zilele dragi.

}ntr-o zi f[r[ nor =i lъced[,Tocma pe vremea c`nd s[ coc fragi,

Toate mears[r[ prunce tinereLa fragi, vesele, cu-a lor pinere.

+i eu ducu-m[ cu-a mea pinar[,Eu ]nc[-]n codru la fragi ro=ii,

Dar’ ah! iac[-m[-]n urm[ s`ngur[,De-a mele soa\e eu r[t[cii.

Eu strig, chiemu-le, dar’ z[darniceSunt chiem[rile mele-amarnice. 1

Eu v[rs lacreme, stau ]n cump[n[+i mai c[-mi vine de-ur`t s[ moriu,

Iac[ un tin[r c`nd m[ t`mpin[,Cu chip =i hain[ de vin[toriu

1Trebuie a lua sama c[ aceste doao c`nt[ri sunt f[cute tot pe aceaia=’m[sur[ cu stihurile celealalte, ]ns[ cu ritm[ ]ndoit[, adec[ asemene c`nt[rilorde ob=te. Musofilos.

43

44

45

46

47

240

Care zise-mi: «Prunc[ tin[r[,Ce ver=i lacreme, ce te sup[r[?»

«Oh, m[ sup[r[ (zi=i) c[ iac[t[, 1

De-a mele soa\e eu r[t[cii!Acu=’ soarele m`ndru scap[t[

+-]nc[ eu drumul nu nimerii!La drum scoate-m[, de-oi fi trainic[,O! bun tinere, \i-oi fi harnic[.»

Z`mbi tin[ru ca =i zorile+-]i ro=i fa\a ca =i rubin;

Cu d`ns r`s[r[ d-albe florile,Soarele r`s[ pe ceriu s[rin.

El s-aprтpie =i m[-]mpresur[,Biata d-inim[ mie-mi tremur[.

Iar’ ]n pin[ra mea cu fragile, 2

El pus[-o mur[ lin lini=or,Nu de cele ce culeg dragile

Fete prin codru cel verdi=or,Dar’ cu murele foarte seam[n[,Po\i-i zice tu mur[ geam[n[.

Nu e fagure, murs[ proasp[t[A=a de dulce, nice zah[r.

1Zi=i, adec[ zis[i; la poesie poate s[ s[ trebuin\asc[ acest cuv`nt ]nve-chit. M. P.

2Pin[r[. Mult mi-am b[tut capu ce va s[ zic[ acest cuv`nt: am c[utatanume =i eu la orighinal =i am aflat tot a=a. }ns[ pre]nv[\atul Talal[u]nsemneaz[ c[ ar trebui s[ s[ zic[ pбnir[, fiindc[ este de la panis, =i va s[zic[ corf[ sau corfi\[; am aflat =i la une manuscripturi scris tot acela=’cuv`nt, dar’ almintrele, adec[, pin[r, de unde s-arat[ c[ cuv`ntu acestas-au scris ]n multe feliuri. }ns[ eu socotesc c[ dup[ firea limbii rom[ne=tiar trebui s[ s[ zic[ pмn[r[. C. Filologos.

48

49

50

51

241

Zieii poate c[ numa s-oasp[t[}n ceriu =-]nchin[ cu cel p[har.

Nu-s a luncilor toate mureleA=a bune =i mai mult vesele!

Strigai: «Tinere, dr[gu\ pretene,Spune-\i numele, dulce prunc=or!»

Iar’ el: «Verzile ceste cetineM[ cunosc numa ca v`n[toriu,

Maica este-mi dulcea Vinere,V`nez inime bl`nde, tinere!...

Iar’ tu jur[-te, prunc[ tin[r[,C[-mi vei fi bun[, eu-s Amуr!...»

Zis[i: «Juru-m[ pe-ast[ pinar[,C[ pentru tine eu viiu =i moriu!...»

De-atunci pare c[ nu-s dulci fragileCumu-s murele de-amor, dragile!...”

C`nt`nd Viorel, fetele toateDe ru=ine fa\a-= ascunsese

Celor alte femei dup[ spate,Dar’ urechile nu-=i ]nchisese

+i r`dea pe-ascuns de cele mureA lui Viorel, mari, de p[dure. 1

Bunul Parpangel cu cei de frunteVoievozi =i preteni =edea la mas[,

Povestindu-le de ramuri crunteCe v[zus[-n p[durea cea deas[;

Apoi cum ]=i dedus[ peste capDe pe calul viteaz =i sureap

1Eu nu =tiu drept ce s[ s[ fie ru=inat fetele, c[ci nu v[d nimic de ru=ine.Onochef.

52

53

54

55

242

+i pe r`nd toate c`te cu d`nsulP[n[-]ntraceaia= zi s[ t`mplas[;

Iar’ mireasa abia-=i \inea pl`nsulLa povestirea ceast[ duioas[,

Auz`nd cum au fost le=inat+i ca din mor\i iar’ au ]nviat.

Ast[ t`mplare l[cr[moas[A=a Parpangel atunci o spus[:

“Acum ]ntorceam la voi acas[(Zis[ el scupind cu ceva tus[),

C[ci m[ trezis[m din buiguial[+i venis[m iar la socoteal[.

Mai multe ce s[ v[ mai gr[iesc?Armat v[z`ndu-m[ =i c[lare,

}nsume\it cu portul voinicesc,}mi veni ca s[ fac o cercare

Cum mi-ar =edea s[ fiu un voinicD[ h[ia care viteji s[ zic.

G`ndind ahasta, smuls[i d`n teac[Sabia luce =i str`ng`nd calul

F[r’ de-acea-]nfocat r[cnii! +i iac[,}ntr-un zbor trecui valea =i dealul,

Iar’, cum ]mi fu spaima =i mirarea,C`nd ]mi v[zui nea=teptat[ starea!

Mul\ime de turci z[rii deodat[Venindu-mi asupra vr[jm[=e=te;

Eu cu inima d[ fric[-]nghe\at[Tr[geam calul d[ fr`u b[rb[te=te,

Vr`nd cursul s[-i plec ]ntr-alt[ parte+i s[ scap d[ tic[ita moarte.

Dar calul iute =i-]nfierb`ntatC`t adulmec[ turceasca-ordie,

56

57

58

59

60

61

243

}ncepu tocma ca =-un turbatA s[ri =-a m[ duce-]n t[rie,

Nici putui d[-aci s[-l mai oprescP[n’ s[ b[g[-]n stulul p[g`nesc.

Atunci =i f[r[ d[ ]mbiereFui s`lit a m[-ap[ra d[ moarte

+-a da mor\i=’, din toat[ putere,Mai d[ hasta, mai d[ haia parte,

P[n[ m[ f[cu biata nevoieUn mare viteaz =i f[r[ voie.

D[ unde vede\i c[ calul bunFace =i el viteji c`teodat[,

Dar’ mai multe ce s[ v[ mai spun?V[zui fugind oastea sp[im`ntat[

D[-un s`ngur voinic d[ cal r[pit,Lucru doar’ ]nc[ nepomenit,

Toate-aheste era minunate,D[ nu da beleaua peste mine.

V[z`nd eu c[ turci-=’ ]ntorc spateCa c`nd m[-ar hi-]nvitat oarecine

«Dup[ mine, copii, sus o dat[!...»Strigai cu sabia r[dicat[.

+-]nte\ii calul a=a d[ tare,C`t g`ndii c[-]n nuori va s[ salte,

Dar’, oh, nen[rocoas[ t`mplare!M[ zv`rli-]n mijlocul unii balte.

Nici apoi =tiu ce s-au mai t`mplat,C[ eu-]ndat[-am =i le=inat!... 1

1Parpangel s[ vede c[ au fost om de cinste =i iubitoriu de adev[r, c[,deac[ ar fi fost altul, la o t`mplare ca aceasta, cum ne-ar putea min\i defrumos! Ar spune vitejii neauzite ce au f[cut, =tiind c[ nu era nime de fa\[ca s[-l fac[ de minciun[; ]ns[ el spune toate, =i ]mprotiva sa. C. Criticos.

62

63

64

65

244

}ns[ c`te v[zui minunate+i p[-unde mears[ sufletul mieu,

Nu vi le-a= putea eu spune toateDe v[-a= gr[i trei zile mereu,

Totu=’ dintr-ahale-o p[r\i=oar[V-oi spune-acum, alte, d[-alt[ oar[.

+i s[ p[ru ca c`nd oarecine,Nu =tiu alb, negru sau pestricat,

Apropiindu-s[ c[tr[ mine,Unde eu c[zus[m le=inat,

M[ dus[ cu sine tot zbur`nd,P[ cum acu=’ voi spune p[ r`nd.

Dus[-m[ p`ntr[ pe=teri afunde,Prin groape, v`rtoape-]ntunecoase,

Ah! =i cine mai =tie p[ unde,P[st[ ne=te lacuri puturoase,

P[n[ c`nd ie=ir[m d`n str`mtoare,Unde ni s[-ar[t[ ceva=’ zare.

Atunci purt[toriul mie zise:«Aicia s[-]ncepe haia lume,

De care premul\i ]ntr-al[t] chip vis[;Drept aceasta eu te-am adus anume

Ca s[ vezi tu cu ochii t[i toate+i s[ spui la \iganele gloate.»

Apoi ]mi ar[t[ de departeO v[loaie foarte mare, mare,

Tot gr[ind: «Asta-i care la carteS[ zice Gheena =i d[ care

Mul\i ]n multe chipuri socotesc,}ns[,-]ntr-ad[v[r, mai to\i b`rfesc. 1

1Parpangel, precum s-arat[, au avut mai mult[ cuno=tin\[ dec`t un omde ob=te, c`nd =tie el =i de Gheena. C. Criticos.

66

67

68

69

70

245

Caut[! D[-aici f[r[ stric[ciuneTu vei oblici tot ce s[ face

+-]ntorc`nd la via\[ vei spuneLa fie=tecare cumu-\i place».

A=a zis[ duc[toriul mieu,Iar’ eu priveam la toate mereu.

Dar’ o! cum voi spune toate-aheleCe v[zui =-auzii fa\[ de fa\[!

C[ s`ngur pomenindu-mi d[ eleM-apuc[ ne=te fiori =i grea\[,

D[ groaz[ tot p[ru mi s[-]nspic[,Iar’ inima-mi tremur[ d[ fric[.

Nice-un soare acolo lumineaz[,Nici p[ ceriu s[rin lun[ cu stele,

Ci numa v[p[ile fac raz[,}ns[ ce mai v[p[i sunt ahele?

Dintr-]ns[ nori d[ fum s[ r[dic[+i ploaie d[ sc`ntei arz`nd pic[. 1

R`uri d[ foc ]ncolo =-]ncoaceMerg bobotind ca ne=te p`rjoale,

Focul nest`ns toate-arde =i coace,Iar’ pe zios, ]n loc de iarb[ moale,

Jar =i spuz[ fierbinte r[sare,Nespus[ din sine d`nd putoare.

V[zui pe to\i dracii-]n pielea goal[,Cu coarne-]n frunte, cu nas d[ c`ne,

1Ce spune aici sunt adev[rate, c[ci a=a scriu =i c[r\ile, c[ cel mai groazniceste ]n iad. Idiotis.

a) Deac[ au fost el ]n iad, anevoie s[ poate crede c[ au ie=it de acolo =iau spus \iganilor! c[ci scris este c[ din iad nu este m`ntuire. P. Evlaviosu.

b) Dar c[ nu-i a=a, p[rinte! c[ci el au fost, precum se vede numai caoaspe acolo! Mustrul ot Puntureni.

71

72

73

74

75

246

P[st[tot m`nji\i cu neagr[ smoal[,Br`nci d[ urs av`nd =i coade sp`ne,

Ochi d[ buh[, d[ capr[ picioare+-arepi d[ liliac ]n spinare.

V[zui muncile iadului toate.Cum fii S[tanii-=’ fac izb`nd[

Asupra celor mor\i ]n p[cate,Sau =i care au c[zut supt os`nd[.

O, groaznic[ =-amar[ vedere!Vr`nd a spune, graiu-]n gur[-mi piere. 1

Toate p[catele mari d[ moarteAu =i pedepse dup[ m[sur[,

C[ci prin aha =i d[-ahaia parte}=’ ia fie=care cert[tur[,

Prin care-au gre=it =i d[ pre careTras fiind s-ab[tu d`n c[rare. 2

V`nzarii =i hainii ce v`ndS`nge nevinovat pentru bani,

Stau d[ coaste sp`nzura\i p[ r`nd,Ca =i-]n m[cel[rii h[i c`rlani.

Iar’ dracii c[l[i ]n gur[ d-ars[Aur =-argint fierbinte le vars[.

1Tocma a=a-s zugr[vi\i dracii =i p[ p[re\ii besericii noastre! Onoch.a) Ar fi trebuit s[ adauge: cu coade de balaur, c[ a=a sunt. P. Desidem.b) A=a va s[ zic[ =i el c`nd zice: cu coade sp`ne, care va s[ zic[ coade

f[r[ p[r. M`ndr.2Adec[ va s[ zic[ c[ fie=tecare ]= ia pedeapsa cu totul m[surat[ dup[

gre=ala ce au f[cut. C. Criticos.a) Ba nu a=a, ci precum zice Scriptura: nas pentru nas, urechie pentru

urechie! Adec[ cu ce m[dulariu au p[c[tuit, prin acela=’ s[ pedepse=te.P. Desidem.

76

77

78

247

Tiranii crun\i =i f[r’ de-omenire+ed lega\i pe tronuri ]nfocate,

B`nd s`nge fierbinte din potire,Iar’ din ma\ele lor spintecate

Fac dracii c`rna\i =i s`ngere\i+-alte m`nc[ri pentru dr[cule\i. 1

A=ijdere p[ domni =i boieriCare jupesc p[ bietul \[ran

Iau la sine dracii m[celeriF[r’ a da pentru d`n=i vrun ban,

Hr[nindu-i cu c[tran =i,-]n loc de-ap[,Cu fiere mult amar[-]i adap[.

P[ntru t`lhari =-uciga=i ce-oi zice?Ace=te p[ c`mpuri tra=i ]n \ap[

R[m`n vii =i nu mor ca =-aice;Corbii =i cioarele crierii le sap[

+i scocioresc de sus, iar’ hierileDe zios le scobesc m[runt[ile.

Muierea care p[-al s[u b[rbatPentru ibovnicul doar[ iubit,

Ce venin =-otrav[-au fermecatSau macar cum ea l-au omor`t,

1Aici s[ m[ ierte Parpangel! O face prea groas[! C[ cine au auzit cadracii s[ aib[ copii. Simpli\ian.

a) +i pentru ce nu? Eu am cetit la Scriptur[, c[ ]n zilele de demult, fiilui Dumnezieu s-au ]ndr[jit cu fetele oamenilor =i au f[cut copii, =i dincopii aceia apoi s-au f[cut urie=i. Pentru ce dar[ s[ nu poat[ face draci custrigoile copii! Popa Ciuhurezu din Bro=teni.

b) Popa Ciuhurezu s[ vede a avea dreptate, c[ci c[ cete=te la un istoricfoarte vechiu, anume Iordбn (sau, cum zic al\ii, Iornбnd), care zice c[ uncraiu a gotilor au izgonit din tab[r[ un feliu de vr[jitori =i strige, care apoid`nd ]n pustietate de draci au f[cut copii, =i dintr-acei copii s-au n[scuthunii. Erudi\ian.

79

80

81

82

248

P[-ahaia dracii suind c[lareO duc unde-i v[paia mai mare

Str[pung`ndu-o prin gem[nareCu t[ciuni aprin=i sau ]nfocate

Frig[ri, =-]n asemene stareAfl`ndu-s[ purure va pate!...

O! voi muieri pre slabe d[ minte,Lua\i sama la heste cuvinte!... 1

Iar’ h[lтr care p[-al\ii d[faim[+i prin clevetiri numele stric[,

Diavolii cu c`rlije d[-aram[Limba vinovat[ le d[spic[

Purt`ndu-i ca pe ne=te ur=i pin ha \ar[,F[c`ndu-i s[ joace d[ m[scar[.

Judec[toriu ce lu[ mit[Pentru ca s[ fac[ str`mb[tate,

Acolo sluje=te pentru pit[+i numa s`ngur p[ntru bucate,

Dar’ a sa cuviincioas[ plat[Nu o dob`nde=te niceodat[,

C[ to\i i-o t[g[duiesc ]n fa\[+i cu marturi ]l fac d[ minciun[,

To\i judec[torii i s[-]ncrea\[,Nice-l las[ jaloba s[-=’ spun[,

Ci, c`nd a jeluire s[-apuc[,U=ile-i arat[ s[ s[ duc[.

1Tocma a=a s-afl[ zugr[vit =i ]n biserica noastr[! Onochef.a) Parpangel aici bate =aua s[ s[ preceap[ iapa, adec[ s[ auz[ Romica.

Mustru ot Punt.

83

84

85

86

249

Nemilostivii c[tr[ s[raci,Care-a face mil[ nu s[-]ndur[,

Umbl[ cer=ind ]n iad pe la draci,}ns[ pretutindene-]i ]njur[

+i, f[r[-a le da ceva=’ ]n pung[Sau ]n traist[, cu c`nii alung[. 1

Lacomul ce pentru bog[tateStr`ns[ bani cu chipuri ne]nvoite

Umbl[ acolo tot cu traista-]n spate}ntinz`nd m`nile tic[ite

Dup[ mil[, ci f[r’ de folos.C[ci acolo toate-i merg pe dos.

+i, m[car umbl`nd din u=[-]n u=[El ]=’ umple straista d[ bucate,

Totu=’ purure foamea-l sugu=[+i nimic a lua-]n gur[ poate.

C[-orice gust[ d`n haia ce-i place,Tot ]n aur =-argint s[ preface. 2

Ce s[ v[ mai zic d[ helelaltePedepse-a iadului ce v[zui!

Icia, supt ne=te =etri nalte,Stau c`rc�mele r`nd =i fie=cui

Dau d[ m`ncat =i d[ beut ]n dar,Iar’ dracii-]= ]nchin[ cu p[har.

1Asta-mi place! Aceasta-i pedeapsa lor cea mai cuviincioas[, c[ci pre-cum au f[cut ei, a=a li s[ face =i lor. Simpli\ian.

2Asta-i ca =i cum spune la mithologhie, c[ Midas, un craiu lacom, aucerut de la zei ca s[-i deie acel dar, ori ce va lua ]n m`n[ s[ s[ fac[ aur. +izei l-au ascultat; iar el cu mare bucurie v[z`nd c[ ori de ce s[ atinge s[preface ]n aur, c`nd fu vreme de mas[, =ezu s[ m[n`nce =i, c`t s[ atins[ dep`ne, s[ f[cu aur, p[harul cu vin a=ijdere. }n urm[ t`nguindu-s[ de nebuniasa, muri de foame. Erudi\ian.

87

88

89

90

250

P[cur[, smoal[, r[=in[-aprins[+i cu topit[ piatr[ pucioas[

Este beutura lor ]ntins[,Iar d[ m`ncat jar cu spuz[ deas[.

Iar’ d[ cr`c�m[ri\e =i cr`c�mariPe-aceia pun =-acolo s[ fie,

Care din drepte m[suri =i mariAu f[cut mai mici prin viclenie

+-au b[gat vr[jituri =-ap[-]n vinSau m[sura n-au f[cut d[plin.

Dincolea vezi bolte =i dugheneTot cu marf[ pentr’ oamenii r[i:

Cesta vinde-obr[zare viclenePentru f[\arnici =i faris[i,

Cela s`liman =i rumenele+-alte-ape stric[toare d[ piele.

Altul strig[: «Brea! veni\i ]ncoaceLa vr[jituri evtene =-otrave,

La fapturi mestecate-]n pogace,}n turte =-]n pl[cinte jilave,

Farmece d[ tot feliu =i vr[jiCu-]nv[\[tura cum s[ le dregi.» 1

1Cu toate aceste este de a ]ntreba, oare adev[rate-s aceste ce ne ]n=ir[aici Parpangel? C[ci multe spune el, care nu s[ ]mprotivesc credin\ii noas-tre, dar =i multe alte care nu pot s[ fie crezute nicecacum; spre pild[: c[ ]niad fac c`rna\i =i sunt dughene cu marf[ =i ca de aceste. Deci eu socotesc c[\iganul auzind multe despre muncile iadului =i v[z`nd =i pe la une besericizugr[vit iadul, dup[ ce-au le=inat, ]ntru fierbin\ala s`ngelui, mintea luii-au buiguit aceste care el le \inea minte, =i ]n urm[ ]nsu= credea c[ auv[zut acele. C. Criticos.

a) Poate fi =i aceasta, c[ el buiguind de acest feliu de lucruri, ]n urm[=-au f[cut o sмstim[ (a=ez[m`nt), ca s[-= fac[ nume la \iganii s[i =i s[ s[fac[ d[t[toriu de lege, precum bine au b[gat de sam[ mai sus numitulTalal[u care zice c[ Parpangel mai t`rziu la nice un sfat nu s-au mestecatcu \iganii =i nici au vorbit la adun[rile lor, ci au t[cut numa =i au ascultat,ca s[ s[ vaz[ mai ]n\[lept. Erudi\ian.

91

92

93

94

251

De-acolo dracii negu\[toriIau marf[ йvten[, p[ credit,

+-oamenilor d[ r[u f[c[toriPre scump o v`nd, c[ci pre\ul tocmit

P[ntru h[st feliu d[ marfe d[=arteEste sufletul lor dup[ moarte.

Dup[ ce toate-aceste cu groaz[V[zui fiind eu m`hnit ]n mine,

}n toate laturi priveam cu paz[+i d[ fric[ plin: oare nu vine

Vreun drac =i la mine s[ m[ iaie,S[-=’ fac[ doar[ vro bob[taie?

Dar’ pova\a mea nu =tiu d[ unde,Iar[=’ stete-]nainte-mi deodat[;

F[r’ a m[-]ntreba, f[r’ a-i r[spunde,M[ lu[ d[ guler =i d[-o spat[

+i zbur[-]n sus cu mine ca v`ntul,Crep`ndu-s[-]naintea lui p[m`ntul.

A=a trecur[m prin p[m`nt =-apeP[n’ ajuns[m la v[zduhul rar,

Ne-]n[l\ar[m apoi p[n’ aproapeColo, de-unde zodiile r[sar,

Trec`nd pintre ne=te locur[i] puste,Noao v[mi =i noao pun\i ]nguste. 1

1}ntre norod =i acum este crez[toria c[ merg`nd la raiu, trebue s[ treac[sufletul prin noao v[mi, =i fiindc[ pe ast[ lume v[mile totdeun[ s-afl[ pel`ng[ poduri, deci =i noao poduri caut[ s[ fie. M. P.

a) Acum ]n\[leg pentru ce orbe\ii no=tri pe la t`rguri zic: “S[-\i fieevangheliile cetite =i v[mile pl[tite!” Onoch.

b) Ba =i banul care s[ pune pe piept mortului pentru aceasta s[ d[, cas[-= pl[teasc[ v[mile! Popa N[t[r[u din T`ndar`nda.

95

96

97

98

252

De-abea ]n urm[, cu mult[ trud[,Ajuns[m la poarta ha d[ raiu,

Iar S`n Pietru c[ut`nd p[ o hud[,A=a zis[ cu s`ntul s[u graiu:

«Dar tu, m[i \igane, ce cau\i aici}n c[me=[ cusut[ cu-arnici?

Nu =tii tu c[-]n trupul p[c[tosNu este slobod a-intra nim[rui

Aici ]n raiul nostru frumos?...»Eu ]ngenunchind m[-]nchinai lui

+i zis[i: «S[ m[ ier\i, s`n\ia-ta,Eu n-am venit aici d[ voia mea... 1

Ci, iac[! tot ah[st[ m[ dus[P[ unde eu n-am fost niceodat[!»

Eu zic`nd aheste-mi f[ceam cruce,Dar’ pova\a mea scoate =-arat[

Ne=te scrisori =i drept[\i care-aveaD[ la S`n Mihai, precum el zicea.

Cum S`n Pietru le z[ri d[ parte,Nu mai gr[i nimica, ci-]ndat[

Deschise luminoasele poarte+i iac[ gr[dina desf[tat[

A raiului toat[ eu v[zui,D[ care voiu acu=’ s[ v[ spui.

}n raiu nimene nu s[ sloboadeDac[ nu e ca lamura curat,

1Dintr-aceste doao strofe s[ cunoa=te f[r[ ]ndoial[ c[ \iganul b`rfe=te,c[ci socote=te c[ raiul e ]ngr[dit, ca =i casa \[ranilor. C. Criticos.

a) Acea n-ar fi nemic, c[ci prin hud[ va s[ zic[ ferestruic[, dar decuvintele lui S`n Pietru este ]ntrebare, c[ adiafor este ori ]n ce hai mergecineva la rai! Simpli\ian.

99

100

101

102

103

253

D[ci, p[ care din l[untru roadeD[-ar hi c`t d[ mic ghimp sau p[cat,

}ntii tr[buie p`n iad s[ treac[+i lung[ poc[in\[ s[ fac[. 1

De-acolo venindu-i zioa scris[Scap[ =i trec`nd din vam[-]n vam[

Sose=te p[n[ la poarta-]nchis[A raiului, dar’ nime nu-l cheam[

+i nu poate s[ s[ bage-]n raiuF[r[ carte de la S`n Mihaiu.

O! d[ iadul ur`t tot s[ fugi!}n raiu frumos tot s[ r[m`i,

Tocma d[ te-ar alunga cu drugi!Ce desf[t[ri =i ce veselii

Sunt acolo, nu s[ poate spune,Sufletul uimit d[ minune!

Raiul e gr[dina desf[tat[,}ntr[ ceriu =i-]ntre p[m`nt s[dit[,

D[ trup p[m`ntesc neapropiat[,D[ minte-omeneasc[ neg`cit[,

Care, dup[ vrednicii, s[-]mparteSufletelor drepte dup[ moarte. 2

1Iat[ precum am zis eu, s[ arat[ =-aici, c[ \iganul au auzit povestind deaceste pe \[rani =i ]n buiguial[ fiind apoi, mintea tot cu acestea i s[ ]ndelet-nice; iar el ]ns[n[to=indu-s[ credea toate adev[rate, ca c`nd s-ar fi ]nt`mplat.Criticos.

a) Poate c[ el n-au fost ]n raiul nostru a cre=tinilor, ci ]n raiul \iga-nilor. Onochef.

b) Bine zice chir Onochefalos, c[ci de raiul nostru almintre vorbesc s. s.p[rin\i. Popa N[t[roi.

2La multe neamuri este raiul zugr[vit, ]ns[ ]n multe chipuri; spre pild[raiul turcilor.

104

105

106

254

M[car de-a= avea eu limbi o mie+i-at`te guri bine gr[itoare,

Nu v[-a= putea spune, nice scrie,L[ca=urile desmierd[toare

+i frumuse\ele raiului toate,Care pentru cei buni sunt g[tate.

Acolo vezi tot zile s[rine+i ceriu limpede, f[r[ nuori,

V`ntucele dr[g[la=e, lineDulce sufl`nd prin frunze =i flori,

Tot feliu d[ p[s[rele ciudateCu viersuri c`nt`nd pre minunate.

Acolo Dumnezieu a=a fece,S[ nu fie var[ z[dufoas[,

Nici iarn[ cu ger, nici toamn[ rece,Ci tot prim[var[ m`ng[ioas[;

Soarele-]nc[lze=te =i desfat[,Iar[ nu pripe=te niciodat[.

C`mpurile cu flori os[bite+-aici la noi ]nc[ nev[zute,

Sunt pre desf[tat acoperiteCu tot feliul de roduri crescute,

Iar’ p[ zios ]n loc d[ pietriceleZac tot pietri scumpe =i m[rgele.

}n locul de arburi =i copaceCresc rodii, n[r[nciuri =-al[m`i

+i tot feliu d[ pom ce la gust place,Cum =i rodite cu struguri vii,

Iar’ ]n loc d[ n[sip =i \[r`n[.Tot gr[un\[ d[-aur iai ]n m`n[.

107

108

109

110

111

255

R`uri d[ lapte dulce p[ valeCurg acolo =i d[ unt p[raie,

|[rmuri-s d[ m[m[lig[ moale,D[ pog[ci, d[ pite =i m[laie!...

O, ce s`nt[ =i bun[ tocmeal[!M`nci c`t vrei =i bei f[r’ ost[neal[. 1

Colea vezi un =ipot d[ rachie,Ici d[ proasp[t[ murs[-un izvor,

Dincolea balt[ d[ vin te-]mbie,Iar[ c[u=, p[har sau urcior

Z[c`nd afli-]ndat[ l`ng[ tine,Oric`nd chieful d[ b[ut ]\i vine.

Dealurile =i coastele toateSunt d[ ca=, d[ br`nz[, d[ sl[nin[,

Iar’ mun\ii =i st`nce gurguiate,Tot d[ zah[r, stafide, smochine!...

De pe ramurile d[ copaci,Sp`nzur[ covrigi, turte, colaci.

Gardurile-acolo-s ]mpletiteTot cu frip\i c`rn[ciori lungi, aio=i,

Cu pl[cinte calde stre=inite,Iar’ ]n loc d[ pari tot c`rtabo=i;

Dar[ spetele, dragile mele,Sunt la garduri ]n loc de proptele. 2

Eu eram uimit ]ntru mirareD[ toate-aheste lucruri d[ frunte,

1Vezi dar[ c[-i a=a cum am zis eu, c[ \iganul, ca s[ s[ fac[ un d[t[toriude lege la \igani, =i doar[ s[ fac[ o relighie noao, au adaus aceste din capuls[u, =tiind c[ \iganilor a lucra nu le place, ci a =edea =-a m`nca; =i fiindc[\iganii erau iubitori de acest feliu de m`nc[ri, =i Parpangel le poveste=te,dup[ gustul lor, ca s[ aib[ mai mult[ poft[. Erudi\ian.

2Acesta-i adev[rat raiul \iganilor. C. Criticos.

112

113

114

115

116

256

C`nd oblicii venind p[ c[rareDoi mo=negi cu barbele c[runte,

Din carii-unul z`mbind c[tr[ mineZis[:-«O! fiiule, eu vin la tine!...

C[ci p[ haia lume \i-am fost tat[,Iar[-ah[sta e str[mo=ul t[u!

Dac[-\i aduci aminte (ian caut[D[ e-a=a p[cum ]\i spuneam eu,

C`nd m[-]ntrebai tu d[ Zundadel!),Ah[sta p[ care vezi, este el!»

O, Doamne! cum ]mi fu d[ ciudatP[ l`ng[-inim[, v[z`nd aheste!...

Graiu-mi stete-]n grumazi ]nnecatD[ bucuria f[r[ d[ veste;

C[zui la p[m`nt s[ m[ ]nchin+i v[rsai lacreme cu suspin. 1

«O, tat[, te mai v[d o dat[!O, d[ c`te ori te-am pl`ns acas[!»

(Strigai). El cu fa\[-]ns[rinat[R[spuns[: «Las[, f[tu-mieu, las[

Suspinul =i toat[ voia rea,C[-aici nu-i loc de-a s[ sup[ra!

Pu\ine-aici ]nc[ tu minuteAi s[ z[bove=ti =i mai multe foarte

Am s[-\i spuiu \ie necunoscute,Ce s[ vor t`mpla dup[-a ta moarte,

+i toate c`te-are s[ petreac[A voastr[ \ig[nie s[rac[!...»

1Acum v[d =i eu c[ au fost raiul \ig[nesc, c[ci =i mo=u lui Parpangel eraacolo, =i tat[-s[u. Onochef.

117

118

119

120

257

Heste zic`nd m[ lu[ d[ m`n[+i depreun[ cu +undadel

M[ dus[r[-aproape d[-o f`nt`n[Unde str[mo=u-mi dede-un inel

+i gr[i: «Dragu mieu nepo\ele,H[i, multe-a=teapt[ p[ \igani rele! 1

Doar[ sosi-va, m[car t`rzie,Zioa, lung dup[-a ta r[posare,

Zioa ha plin[ d[ bucurie,}n carea =i lor va luci soare,

Iar’ p[n[-atunci supt robie-amar[Purure vor hi =i supt ocar[.

Ian caut[ tu prin h[st inel,Aici ]n hast[ f`nt`n[-afund[!...

Toate chiar tu vei z[ri prin el+i prin cercura lui ha r[tund[...»

Eu privii prin inelul ciudat+i iac[ ce mi s-au ar[tat:

Z[rii ]ntia= dat[ trii feteD[-]mp[rat, ca c`nd ar hi robite,

Amar pl`ng`nd, nici voind s[-]ncete;Pre t`lhari, cu lacremi umilite

S[ s`lea s[ plece spre-omenire,Iar’ ei n-ar[ta nici o s`m\ire.

Doao d`ntr-]nse era-]mbr[cateCa ne=te doamne st[p`nitoare,

Dar’ totu= f[cea slujb[ de-argate,Iar’ una,-]n v[=tm`nte-ovilitoare

D[ roab[, era s`lit[-a faceOrice r[pitorilor s[i place.

1Poetul nostru, de bun[ sam[ au vrut s[ imiteze pe Virghil, c`nd scriec[ Eneia a mers la C`mpii Elisиi.

121

122

123

124

125

258

Dup[ aceasta v[zui d[ d[parteO gr[mad[ d[ oameni vr[jbi\i

Aduc`nd unul altuie moarte;G`ndeai c[-s d[ turbare porni\i,

A=a era d[ s[lb[teco=i,To\i av`nd p[ cap c[i\e ro=i.

La ceast[ vrajb[ din fundul m[riiIac[-un voinic iese f[r[ veste,

Armat cu un steag =i haine nerii,Iar pe steag s[ cetea scrise-aceste:

«A treia oar[ vin s[ v[-]mpac!»To\i ]nvr[jbi\ii caut[ =i tac. 1

Cu =uier groaznic fie=careC[sc[ f[lcile s[-l ]mbuce,

Iar[ el scoas[-o c[ciul[ mareF[c`nd cu d[nsa-asupr[-le cruce;

+i iac[ b[laurii supt und[Cumplit r[gnind iar[ s[ cufund[.

De-aci purceas[-]ncolea =i-]ncoaceGonind dup[ vrajba nealinat[

+i f[c`nd pretutindene pace,Iar’ prin o t`mplare minunat[Ajuns[ ]ntr’o noapte spre zori+i la heste trei roabe surori. 2

1Aceste sunt ne=te lucruri care eu nu le ]n\eleg. Idiot.a) Nici eu, vere! Onoch.2Cum poate s[ fie aceasta, c[ Parpangel caut[ numa oare c`teva minute

prin inel =i v[zu at`te! }ns[ toate ca toate, iar’ cum putu el vedea c[ ]ntr-onoapte, spre zori de zioo, acel voinic sosi la cele trei fete de ]mp[rat?Criticos.

a) Dac[ a=a i s-au ar[tat! Onoch.

126

127

128

129

259

Atunci eu nu m[ putui r[bdareS[ nu-]ntreb p[ str[mo=ul b[tr`n

Carele-mi zis[:-«Ah[sta[-i] cel careObiceaiul va strica p[g`n

+i va da robilor slobozie}n vremea c`nd s-a t`mpla s[ vie.

Dar, dac[ vrei s[ =tii pentru hesteTrei fete (p[ cum vezi) d[-]mp[rat...»

Ahasta gr[ind f[r[ d[ vesteCuv`ntul ]i r[mas[ curmat,

C[ci ]ndat[ venind nu =tiu cineM[ lu[ =i m[ dus[ cu sine;

+i nice =tiu p[ unde m[ dus[,Destul c[ eu m[ trezii ]n pat,

}ns[, ce pagub[ c[ nu-mi spus[Zundadel mai chiar =i mai curat

Pentru h[l voinic pre minunatCu hele trii fete d[-]mp[rat!”

Aici Parpangel f`r=i povestea,To\i ascult[torii s[ mirar[,

Dar’ cei tineri cu cele nevesteTot ]=i d[n\uia p[ lun[-afar[.

}ntr-acest chip au fost pr[znuit[Nunta lui Parpangel cea vestit[.

S F ~ R + I T

130

131

132

134

260

ARGUMENTUL

|iganii sfaturile de=arteV[z`nd a de ob=telui popor,

Aleg pe cei ]nv[\a\i la carte,Care ]ntre sine fac sobor

S[ hot[rasc[ ce st[p`nieAr fi bun[ pentru \ig[nie.

C`ndu-s p`ntece bine s[tule,Atunci e =i gura vorbitoare.

Sfaturi c`te vrei =i predestule}\i d[ =i te-]nva\[ fie=care;

Popa-]ntorc`nd de la bot[june,Toat[, de rost, cazania spune.

Dar[ c`nd e lips[ de bucateNu =tiu cum =i mintea s[ t`mpe=te

+i n-are sfaturi a=a curate,Iar[ limba tace ca =-un pe=te;

Deci ]n p`ntece pline st[ toat[Filosofia cea l[murat[.

Tu r`zi?... dar eu mai zic o dat[C[-a =tiin\elor izvoditoare

Au fost hrana cu bun[ bucat[!...

C~NTECUL AL X-lea

1

2

3

261

Cum din locul sterp nimic r[sare,A=a dintru m`r=avul ajunNu purcede nice-un lucru bun. 1

Spune-mi ce lucru bun f[cur[Oarec`nd s[hastrii prin pustie,

Ce nu primea toat[ zioa-]n gur[F[r’ ierburi cu r[d[cini m[crie,

Mure, bure\i, alune =i poame,Rupto=i, ciuhт=i, le=ina\i de foame?

Eu \i-oi spune: zilele, s[racii,Cu t[uni =i \`n\ari ne]ncetate

B[t[i avea, nop\ile, cu draciiCare-]i invita c[tr[ p[cate;

}n urm[ din oameni buni cu crieriS[ str[muta-]n s[lbatece fiиri.

Zieu! aceia n-aflar[ nici un[Dintru cele-]nv[\aturi alese

Ce pre-oameni fericesc =i minun[;Nu ]n pustii, nici ]n p[duri dese

Avur[ ele-]nceput, ci-]n ora=e,Din oameni cu-obiceaiuri ginga=e. 2

1Poetul iar’ ]ncepe c`ntecul cu un moral \ig[nesc, adec[ c[ ]n p`ntecepline este toat[ ]nv[\[tura. Om vedea cum va dovedi el aceasta. M. P.

2Poetul acesta, eu v[d c[ de nime bine nu vorbe=te. Acum s-apuc[ =i des[hastrii, am[r`tul, =i nu =tie c[ toat[ ]nv[\[tura lumii ace=tia e gunoiu]naintea lui Dumnezieu, =i acei precuvio=i p[rin\i, m[car c[ putea s[ s[procopsasc[ ]n =tiin\ele de=erte, dar le def[ima =i s[ fr`ngea cu posturi =itot feliu de netihn[ omeneasc[, ca s[ dob`ndeasc[ ]mp[r[\ia ceriurilor.P[r. Evlavios.

a) A=a dar[ bine zice poetul c[ ei nu o aflat nice o ]nv[\[tur[!...Mustrul ot Punt.

b) Poetul aici vorbe=te de ]nv[\[turile lume=ti; deci lucrul, precum ]lsocote=te el fire=te ]n sine, este adev[rat. Musofilos.

4

5

6

262

La Bбctra,-]n Vavilуn, Memfн =-alteCet[\i polнte,-]n prisos de toate

Nu ]n pe=teri, ci-]n pala\uri nalte,Nu prin pustii, ci-]n cur\i desf[tate,

Unde sunt cu m`nc[ri pline mese+i cu vin dulciu p[har[ drese!... 1

Omir Iliada minunat[N-o afl[ prin codru, nice-]n munte,

Ci vesel fiindu-=i c`teodat[,C`nt`nd la ospe\e =i la nunte,

Iar’ de vin c`nd bea c`te-un p[harS[-umplea-]ndat[ de-a muselor har.

Dumnezeiescul Platon =i elBea, m`nca cum s[ cade, domne=te;

Nici iscusitul AristotelTr[ia f[r[ vin, carne =i pe=te.

Pentr-acea de-a lor c[r\i ]nv[\ate+i-acu ne mir[m; =i cu dreptate! 2

Dar’ ]nc[tro r`vna te r[pedeDin \ig[nime p[n la pustie,

Drag[ mus[?... Cine nu-\i va credeC[ traiul bun face veselie,

Iar’ ajunul pe nime hr[ne=te?}ns[ tu de \igani poveste=te.

P[n’ \iganii n-avea ce s[-]mbuce,G`ndeai c[ nu =tiu ]mbina doao;

Dar’ acum, tot s[ cau\i s[-\i faci cruce1Bactra au fost ]n p[r\ile Midii, despre R[s[rit, =i, precum s-arat[ din

istoriile vechi, acolo au fost odinioar[ scуla =tiin\elor =i a ]nv[\[turilor;aceaia au fost patria vestitului Zoroбstru; de-acolo au ]mprumutat apoiVavilуnul, ]n Haldйa, cuno=tin\ele sale, apoi Finichia =i Eghiptul, unde eracetatea Mиmfi, =i de-acolo mai t`rziu au venit la greci. Mitr. Perea.

2Eu ]ntii m[ minunai de tema poetului, socotind c[ nu va putea s[ ias[ dinlavirint, dar acum v[d c[ are dreptate =i nu-i de a zice ]mprotiv[. Criticos.

7

8

9

10

11

263

}ntruna, cu m`nile-am`ndoao,Cu c`t[-]ndr[zneal[ =-ist[\imeSf[tue=te s[tula mul\ime.

De c`nd Tandaler bucate-adus[,Tot ]n jocuri, ]n c`nt[ri =-ospe\e

Multe zile vesele petrecus[,Iar[ cele mai de v`rst[ fe\e

Tot ]ntins sf[tuiea cum s[ fac[R`nduial[-]n \ara lor s[rac[.

}ns[ din acele sfaturi toate}n urm[ nu s[-alegea nimic[,

C[ci, care cum vinea, pe-apucate,Nec[ut`nd alta numa s[ zic[

+i el ceva, sau bine sau r[u,Spunea de-]mprotiv[ sfatul s[u.

Unul zicea c[ nu-i trebuin\[De-a face vreo r`nduial[-]n \ar[

C[ci, dup[ direapta socotin\[,Toat[ r`nduiala-i o povar[

+i nu s-ar c[dea s[ s[ supun[Ei nimene de voie bun[.

“R`nduiala-i bun[ p[ntru h[i mari(Zicea) ce-]n fr`u \in p[ h[i mai mici,

P[cum p[ntru vozi, vornici, sp[tari,Logofe\i, visternici =i p[harnici,

Care prin r`nduial[ s`nguriIau =i-]mpart a \[rii venituri.” 1

1Dintru aceste socoteli s[ vede c[ bine au zis oarec`nd ne=tine, c[ nueste a=a de f[r[ minte socotin\[ ]n lume, care s[ nu fie avut patronul=-ap[r[toriul s[u.

a) Preadev[rat! c[ multe foarte sunt socotin\e de acel feliu, care certatebine, dup[ ar[tarea min\ii ceii mai l[murate, s-afl[ ]n urm[ c[ sunt himere =iizvodiri buiguitoare; =i totu=, s[ primesc de neamuri ]ntregi! Alitofilos.

12

13

14

15

264

Altul striga: “Ba s[ hie-]n \ar[O tocmal[, dar’ nu d[ hele

Care nu pl[tesc nice o piar[Putr[d[, dar c[rii pe su stele

Asemenea-alta s[ nu mai hie,C[-amintrele face\i nebunie.

Adec[ s[ him to\i de preun[|[rani sau boieri f[r’ os[bire;

Asta-i r`nduiala ha mai bun[!...To\i avem ah[la=’ trup =i fire,

To\i dar[-asemene vrednicieS-avem ]ntr-a noastr[ \ig[nie.”

Era =i care poftea pe-un vod[+-un divan cu toat[ boierimea,

Pentruc[-a=a fu p[n[-acu mod[,De care m`ndra \ig[nie

Nu s[ cade s[ s[ dep[rteze,Ci mai v`rtos are s[-i urmeze. 1

Unii poftea ca nice-un s[racS[ nu fie-]n \ara \ig[neasc[,

Al\ii, ca de bir =i dare-]n veacNimic s[ nu s[ mai pomeneasc[.

Ce=tea, ca nice-o slujb[ s[ fie,Ceia, ca-al\ii s[ le lucre mo=ie!...

1Curios lucru! Deac’ ar fi to\i boieri, cine ar fi atunci slug[? M`ndril[.a) Numa s[ fiu eu boieriu, sluga s[ afl[ ]ndat[, pe bun[ leaf[. Onoch.b) C[ nu-i a=a, vere! C[ci c`ndu-s to\i boieri, atuncia nu po\i avea alt

slug[ f[r[ pe boieriu; ]ns[ care-i boieriu ca =i tine, nu va merge s[ slujasc[la altul. Idiot.

v) Mi s[ pare c[ aceasta-i totuna: ori s[ fie to\i \[rani, ori to\i boieri;os[birea este numa ]ntru numire. C. Criticos.

16

17

18

19

265

Destul c[ nu-i acea minunat[P[rere-a min\ii buiguitoare

Care s[ nu fie fost l[udat[}ntr-acea pre cinstit[-adunare;

Dar’ ce folos... c`nd ce-ast[zi le pl[cea,Aceaia= m`ne to\i o hulea!

}ntr-acea de sfad[ =i g`lceav[Nu era mai nice-o zi de=art[,

Ba =-alte lucruri f[r[ isprav[S[ scornea dup[-adunarea spart[,

C[ci merg`nd pe-acas[-]ntr-adev[rUnii cu-al\ii s[ lua de p[r.

Pu\in lipsea ca s[ nu s[ bat[C`teodat[ toat[ \ig[nia.

S[-]nvr[jbis[-acum ceat[ cu ceat[+i neput`ndu-=i \inea m[nia,

Tocma c`nd era sfatul mai mareAtuncia ei s[ sf[dea mai tare.

Deci, precum spun c[r\ile ciore=ti,De =epte ori ]ntr-o s[pt[m`n[

S-au b[tut voinicii \ig[ne=ti,C[-adunarea lor era f`nt`n[

+i-izvorul vrajbelor totd[un[,Nici unul pe-altul l[sa s[ spun[.

A=a d`n=ii, prin chiar[ dovad[A multor p[\iri triste, v[zur[

C[ prin vorb[ mult[ =i prin sfad[Numa c`t s-a\i\[ vrajb[ =-ur[

Care sf[tuirii bune stric[+-]n urm[ nu s-alege nimic[.

20

21

22

23

24

266

C[ci, ]ntru-adun[rile mai toate,Unde norodul f[r[-os[bire

A vorbi =i sf[tuire poate,Purure g`lceav[, neunire,

Pricнre cu vrajb[ st[p`ne=te.Dar’ nimic bine s[ hot[r[=te.

Cel mai obraznic =i mai mi=elAcolo mai ]n\[lept s[ \ine

Dec`t Socrбt, Platon =-Aristotel,Iar’ cel bun, cel ]n\[lept r[m`ne

De-o parte, mestecat ]n mul\ime+i ne b[gat ]n sam[ de nime.

Pentr-aceasta b[tr`nii g`ndir[S[ fac[-o r`nduial[ mai bun[;

Cu sfatul drept, apoi hot[r`r[Ca s[ nu s[-adune depreun[

Toat[ gloata la deob=tele sfat,Ci din toat[ ceata-un delegat. 1

Adec[ toat[ ceata-]ndesine,}ntru-o adunare deos[bit[,

Din ceta=ii s[i, cercet`nd bine,O persoan[ s-aleag[ cinstit[

Carea s[ le fie solitoareLa cea mare =i deob=te-adunare.

}n pu\ine zile toate fur[Dup[-aceast[ porunc[ f[cute;

Tot oameni cu mare-]nv[\[tur[+i cunoscu\i de bun[ v[rtute,

1Delegat, adec[ hot[r`t despre mul\ime =i solitoriu.

25

26

27

28

29

267

Din dirept sfatul a tuturorS-au trimis la deob=tele sobor. 1

Acolo s[ v[zur[-adunateMin\ile cele-]ntii =i de frunte

Alc[tuind o noao cetateCa =-acum ]n Paris cei din munte.

De socoteli nalte =-]nv[\ateS[ minunar[ neamurile toate. 2

Deci, precum spun c[r\ile ciorene,Multe ei lucruri bune-a=ezar[,

Dar’ n-ar ajunge-o mie de pene,Nici toat[ h`rtia din \ar[

Ca s[ s[ poat[ scriere toateR`nduielele lor a=ezate.

Mul\i oameni ]n\[lep\i s[ scular[Cu voroave sup\iri =-]nv[\ate,

Carii de-am[runtul ar[tar[C[ monarhia este din toate

Cea mai bun[ =i mai potrivit[Pentr-o so\ietate-omenit[. 3

Barorиu, unul din delega\i,S[ s`li cu mult[-]nv[\[tur[

Ca s[-arete celor aduna\i,

1Adec[ b[tr`nii socotindu-s[ c[ unde s[ adun[ tot norodul f[r[ os[birenu s[ poate izpr[vi nimica, pentru aceasta hot[r`r[ ca dintru toat[ ceata s[s[ aleag[ unul care-i mai ]nv[\at =i procopsit dintru to\i, =i fie=te careceat[ s[-=i trimeat[ omul s[u ales, la soborul de ob=te; la care sobor s[ nufie al\ii f[r[ numai ace=ti delega\i. M. P.

2Acolo zice poetul c[ s-au ]nt`mplat de au fost ale=i oamenii cei mai]n\[lep\i =i cu minte, ca =i pe vremea r[volu\ii fran\oze=ti, ]n Paris. M. P.

a) Dintr-acest loc s[ =tie c[ autoriu c[r\ii au scris pe acea vreme. Criticos.3Zice autoriu c[, dup[ izvodul c[r\ilor din Cioara, foarte multe lucruri

bune au a=ezat ace=ti ]nv[\a\i \ig[ne=ti, da’ toate nu s-au putut scrie. M. P.

30

31

32

33

268

Din istorie =i din Scriptur[,Cum c[ st[p`nia monarhic[Este dintru toate mai harnic[.

“Unul este-adev[rul (el zis[),Un Dumnezieu, un suflet, un soare

(Precum =i m`ndru Solomon scris[).Deci numai o v`lv[ st[p`nitoare

+i-]mp[r[\ia unui s[ fie+-]ntru d-alba noastr[ \ig[nie.

Cea prenalt[ vecinic[ fiin\[Ne-au dat pild[-]n toate vederat[,

De-a cunoa=te sf`nta sa voin\[.}ns[=’ mama natur[ ne-arat[

C[ toat[ chivernisirea bun[Vine =i sp`nzur[ dintr-o m`n[.

Cum trupul omenesc un cap are,Care poart[ =i pov[\uie=te

Toate celelalte m[dulare,A=a noi voind ]n\[lep\e=te

A tocmire-o dreapt[ st[p`nire,Un cap s-a=ez[m de temelie; 1

Adec[ trupul cet[\enescPrin s`ngur unul s[ s[ c`rmeze,

A=a, buni b[rba\i, v[ sf[tuiesc,+i de-ar fi p[n[ m`ne s[ v[-ureze

Cineva pentru-alt[ st[p`nire,N-e\i afla mai bun[, dup[ fire.

1Baroreu adec[ gr[ie=te pentru monarhie sau st[p`nia unui =i ia dovadasa din fire, zic`nd c[ firea ]ntru toate ne-arat[ c[ toat[ obl[duirea bun[ st[]ntru o putere c`rmuitoare =i nu ]ntru mai multe; precum zice c[ capul laom c`rmuie=te toate celelalte m[dul[ri, a=a =i ]ntru o \ar[, numai unul s[fie care c`rmuie=te, iar nu mai mul\i. M. P.

34

35

36

37

269

Unde unul trebile direge,Toate merg ]n bun[ r`nduial[:

Voia lui pentru to\i este lege,La to\i e porunc[-a lui clipeal[,

Toate-or`nduielile f[cuteS[ duc ]n f`r=it lesne =i iute.

Fiind puterea-obl[duitoare,}ntr-un punt s`ngur ]mpreunat[,

Mai deplin lucreaz[ =i mai tare;Prin ]ns[ toat[ partea-i legat[

C[tr[ totul s[u =i c[tr[ sineIar’ domnia mai sigur s[ \ine. 1

Un monarh dar[ v[ sf[tuiescOri supt ce numire =i porecl[,

S[ pune\i pe tronul \ig[nesc;Cиlelalte domnii sunt de stecl[,

Pe care le fr`nge-o lovitur[+-izvor[sc numa nepace =-ur[!

Cine toate relele nu =tie,}n care pe cet[\eni ]mpl`nt[

Neodihnita democra\ie?Unul cu alt lupt[, s[ fr[m`nt[,

Unul pe-altul surp[, mic=oreaz[,Cet[\an pe cet[\an s-armeaz[.

Rogu-v[, norodul ce-]n\[legePentru c`rmuirea vreunui stat?

El purure pe-acela =-alege,Au dictator sau consul ]n s[nat,

1Eu nu-l ]n\[leg; ]m pare c[ vorbe=te ]ntr-alt[ limb[. Idiot.a) Eu ]nc[ nu-l ]n\[leg, m[car vorbe=te rom[ne=te. Onoch.

38

39

40

41

42

270

Care-i d[, l-m[gule=te,-i s[-]mbie.M[car s[ n-aib[-alt[ vrednicie. 1

A=a la dreg[torii primare 2

Vin ]ntrigan\i =-amegиi neharnici,Trщfa=i bog[tari cu punga mare

+i minte mic[, pentru c[-s darnici;Iar’ a celor buni =i cu v[rtuteVrednicii r[m`n necunoscute.

Iar’ c`nd unul s-ajung[ odat[Bun, drept, ]n\[lept s[ porunceasc[

+i va s`li gloata desfr`nat[Ca prestr`ns legile s[ p[zasc[,

Atunci gloata nu =tie m[sur[.Ci defaim[ toat[ leg[tur[.

Pentru c[-]nv[\at[-]n volnicieNu sufere nice-o contenire,

Iar[ de-alt[ parte, bine =tieC[-a sa este toat[ st[p`nire;

Deci leap[d[, calc[ =i celeMai drepte =i mai bune tocmele, 3

1Monarh va s[ zic[ s`ngur st[p`nitoriu. }ns[ trebuie a lua sama c[cuv`ntul cetate, vorbind politice=te, nu s[ ]n\[lege locul cel ]nt[rit cu zi-duri sau t[ria, precum la vorba de ob=te, ci ]n noima ]nv[\at[ =i politiceasc[s[ ]n\[lege adunarea tuturor oamenilor de supt o st[p`nie sau, de ob=tevorbind, toat[ \ara, c[ci vine de la cuv`ntul l[tinesc civitas (\ivitas), careas[ alc[tuie=te din cives (\ives) adec[ cet[\eni. Iar’ democra\ia va s[ zic[st[p`nia norodului, c`nd adeca norodul st[p`ne=te. C. Filologos.

2Primariu va s[ zic[ de r`ndul dintii. Fil.3Adec[ va s[ zic[ Baroreu c[ democra\ia sau c`nd puterea poruncitoare

este ]n m`na norodului, atuncia s[ r[dic[ la dreg[torii cele de ]ntii, intrigбn\ii=-amegeii, pentru c[ ace=te =tiu m[guli mul\ime =i a o trage ]n partea sa prindaruri; =i ace=ti apoi dau voie norodului =i volnicie. Apoi c`nd s[ t`mpl[ deajunge unul ]ntreg =i ]mbun[t[\it, la c`rma democra\iei, =i va s[-i string[ spreascultarea legii, atuncea gloata ]nv[\at[ la volnicie, =tiind c[ ea st[p`ne=te, nup[ze=te nici o m[sur[ =i stric[ toate, ]nc[ =i cele mai bune tocmele. M. P.

43

44

45

271

Iar’ pe cel bun, care vru s-o fac[Ascult[toare,-]l m`n[-]n urgie

Prin o mi=ea lep[dat[-ostrac[.Aristнd de pild[ s[ v[ fie,

Cel mai bun =i mai drept ]n Atina,Cui dreptatea i-au fost toat[ vina.

Deci, care poporului ]n m`n[Las[ c`rma =i puterea-]ntie,

Acel unirea deob=te dejghin[,Pierde \ara, dup[-a mea p[rere!...

D[ sabia-]n m`n[ la turbat+i cu\it pruncului ne]n\[rcat.

}n scurt, la macar ce rep ъblic[Tu n-afli lini=te-adev[rat[,

Toate s[ str[mut[, s[-]nduplec[,Nu e lege statornic[,-a=ezat[;

Nici poate fi, c[ porunci-s multe+i pu\ini care vor s[ le-asculte. 1

Republica-i \arin[ pustie:Care cum vine roada-i culege,

Cel puternic r[pe=te-]n t[rie,C[ nu-l contene=te nici o lege;

A=a venitul de ob=te piere}ntre mai multe r[pace ghierre.

Oameni-s a=a f[cu\i din fireCa-]ntre cei asemene cu sine

S[ pofteasc[-a fi cu deos[bire;Fie=care el mai bun s[ \ine

1Iar[ (merge Baroreu zic`nd) pe cel om bun care vru s[ fac[ bine \[rii =is[ aduc[ r`nduial[, ]i trimite ]n urgie, precum trimis[r[ athenienii pedreptul Aristid.

a) Ostrac[ este cuv`nt grecesc.

46

47

48

49

50

272

Dec`t pe ceialal\i; de acieTot ]nsul trage pe-]ntie\ie.

Pentr-acea-]n republice s[ scoal[Unul pe-altul pentru-]ntie\ime

+i purure vrajb[ cu r[scoal[Turbureaz[ pe biata mul\ime.

Asta-i izvodul a ne]ncetateRele,-]n democrateca cetate. 1

Iar’ unde s-au hot[r`t odat[Ca s`ngur unul s[ st[p`neasc[,

Toat[-acest feliu de pricire-]nceat[,Toata vrajbelor s[ st`nge iasc[,

C[ci nici unul pre monarhul \`ne}n ceva=’ asemene cu sine,

Ci caut[ la d`ns ]ntru n[l\ie,Ca la un Dumnezieu p[m`ntesc,

Nici pofte=te-asemene s[-i fie.Deci, mai mult ca s[ nu m[ l[\esc,

}ncheiu cuv`ntul =i v[ zic iar[:Monarhia-i cea mai bun[-]n \ar[.

De-aristocra\ie n-am ce zice,C[ =tiu cum c[ nime dintru voi

}n adins va voi s[ r[diceO st[p`nie de trei sau de doi,

1Repщblec[ va s[ zic[ lucrul de ob=te sau interиsul al tuturor de ob=te;pentru aceasta st[p`nia, unde fie=care din norod =i to\i depreun[ au partela c`rma ]mp[r[\ii sau a \[rii, s-au zis de la latini respublica, adec[ dup[chipul voroavei noastre de astezi, repщblec[, =i s[ os[be=te de la monarhieprin aceasta c[ la monarhie, precum noima cuv`ntului grecesc arat[, numaiunul porunce=te =i pune legi, iar to\i ceialal\i trebuie s[ asculte. Pentruaceasta zice Baroreu c[ unde mai mul\i sau to\i poruncesc, acolo totdeaunavrajb[ =i g`lceav[ este.

51

52

53

54

273

Sau doar[ =i mai de mul\i ]mpreun[,C[ci ar fi pofta cea mai nebun[. 1

Acel pe care-ursita nebl`nd[L-au prede=tinat ca s[ slujasc[, 2

Au n-are el mai mult[ dob`nd[C`nd unui a =erbi s[ voiasc[

Dec`t la mai mul\i? Pentru ce dar[S[ voim noi mai mul\i domni ]n \ar[?

Precum n-au fost niciodinioaraMul\imea bun[ sf[tuitoare,

A=a =-aristocra\ia, doar[}nc[ =i mai p[gubitoare

Totdeuna fu pentru cetate+-]ntru societ[\ile toate.

Care-au cetit istoria vechieDe la-]nceput, din epoca-]ntie,

Sau de la cea mai dintii p[rechie,C`nd ]nc[ nu era vreo domnie,

Va b[ga de sam[ c[-]ntr-]ntiiEra numa p[rin\ii =i fii. 3

1Deci (adauge Baroreu), mai bun[ este monarhia, unde nu pot fi acestfeliu de g`lcevi pentru ]ntie\ime. De aristocra\ie (zice el) nu-i team[, c[cinime nu este a=a nebun ca s[ vreie mai mul\i domni asupra sa. M. P.

2Prede=tinat este cuv`nt l[tinesc, =i poetul ne av`nd asemene cuv`ntrom[nesc ca s[-= t[lm[ceasc[ g`ndul s[u, au ]mprumutat de la l[tenie.Acest cuv`nt va s[ zic[: mai nainte or`nduit sau hot[r`t spre ceva. Deci vas[ zic[ poetul cu alte cuvinte: a c[rui este ursita s[ slujeasc[, acel maibucuros voie=te a sluji unщi dec`t la mai mul\i. C. Filologos.

3Baroreu ]ncepe tocma de la Adam =i Eva, =i zice: istoria vremilor nearat[ c[ la epoca (adec[ ]nceputu vremii) ]ntie a neamului omenesc, n-aufost nice o st[p`nie pe lume, numa st[p`nia fireasc[ ce au p[rin\ii asuprafiilor s[i; atuncia fiind to\i cei mai mici supu=i din firea celui mai b[tr`n,bucuros s[ supunea =i cu voia lor, fiind ]ntre d`n=ii =i leg[tur[ de s`nge,c[ci s[ obl[duiea de c[tr[ cel mai b[tr`n p[rinte=te =i cu bl`nde\e. Iar[,

54

55

56

274

Adec[ st[p`nia fireasc[Care-au p[rin\ii-asupra fiilor.

Ast[-obl[duire p[rinteasc[Nu era pus[ de nici un sobor,

Ci c[dea f[r[ de-]mprotiviePre cel mai b[tr`n din familie.

Atuncia, prin leg[turi de s`nge+i prin de-aproape fr[\ietate

Era supu=i f[r[ de-a s[ pl`ngeOamenii, supt ast[-autoritate,

Unei, ceii mai b[tr`ne fe\e,+i s[ chivernisea cu bine\e.

Iar’ dup[ ce foarte s[ mul\ir[,La familiile deos[bite

Leg[turi de s`nge s[ r[cir[,Fr[\iet[\i fur[ r[sl[\ite,

Apoi f[r[-enиrghie r[mas[+-aceast[ st[p`nie de cas[.

Pentru c[ dreptul celui mai tare}ncepu cu d`rza volnicie

A face-un feliu de domnie careS[ chiam[-anбrhia, pe grecie:

O idr[ cu capete mai multeCe nici unul de-altul vra s-asculte.

dup[ ce oamenii s[ mul\ir[ pe fa\a p[m`ntului, atunci =i familiile s[]nmul\ir[, c[ s[ n[scur[ feciori din feciori =i din nepo\i str[nepo\i; acestorstr[nepo\i le era mai aproape tatul lor =i fra\ii, dec`t str[mo=ul =i al triileveri; deci mears[ r[cindu-s[ leg[tura de s`nge ]ntru d`n=ii, =i iar[ s[]mp[r\ir[ ]n mai multe familii p[rin\e=ti. Atunci (zice Baroreu) ]ncepudreptul celui mai tare, adec[ dreptatea mergea dup[ t[rie, c[ci cel mai taref[cea ce-i pl[cea =i nime nu putea s[-l conteneasc[, nefiind ]nc[ legile; iar’v`lfa p[rinteasc[ r[mas[ f[r[ enиrghie (putere). M. P.

57

58

59

60

275

Aceast[ namil[ s`ngeroas[Lung r[zvr[ti neamul omenesc,

P[n’ prin o t`mplare norocoas[,Prin un sfat de ob=te b[rb[tesc,

P[m`ntenii de vrajbe-obosi\iDe-a-=i face pravile fur[ s`li\i.

Cei de-o limb[ =i de-un soiu de-aciaS-unir[-]ntr-o de ob=te cetate;

}ns[ ne vr`nd s[ dea st[p`niaLa nime-]n m`n[, prin a=ezate

Drepturi fire=ti, pentru to\i f[cur[Deob=te domnia, cu leg[tur[.

Prin u=oare legi democrбtice,Cu drept asemene de persoane,

Ei de sine, dup[ pragmateceDepreun[-a=ezate canoane,

S[ chivernisea c`nd r[u, c`nd bine+i s-ap[ra de neamuri str[ine.

Dar’ fiindc[-aceste legi f[cute}n prip[ de sloboda mul\ime,

N-au putut s-aib[-at`ta v[rtute,Ca s[ nu le poat[ fr`nge nime,

Cei mai tari =i cu mult[-]ndr[zneal[Rups[r[-]n urm[ =-ast[ tocmeal[.

Anahбrs bine-au zis odinioar[C[ cest feliu de legi au s[m[nare

Cu cea pre sum\iric[ p[ioar[A p[inginului, ]ntru care

S[-]ncurc[ musca slab[ =i mic[,Iar’ cea mare =i tare o stric[. 1

1Anбrhie va s[ zic[ din cuv`nt ]n cuv`nt nest[p`nie sau ner`nduial[,adec[ o stare a neamului, ]n care nu este nici o chivernisal[, ci fie=tecare

61

62

63

64

65

276

A=a-]n democrб\ie cei tariFr`ng legile f[r[ nice-o fric[

+i din zi-]n zi f[c`ndu-s[ mai mariPeste to\i ceialal\i s[ r[dic[,

Iar’ ]ntre sine f[r’ contenireS[ lupt[ pentru protimisire.

De-aci r[zboaiele cet[\eneS[-]ncep, vrajba din nontru s-a\i\[,

Dejghin[ri =i v`nz[rii vicleneIar’ n[c[jesc omeneasca vi\[,

Pentru m`ndria duor sau a triiCarii vor s[ fie cei dintii.

Dup[ lungi r[zboaie, mult[ ceart[,C[petenile p[r\ilor iar[

S[-]mpac[-]ntre sine =i s[ iart[,Dar’ cine r[m`ne de m[scar[?

Norodul! prin a c[rui s`lin\[Ei ajuns[r[ la cea putin\[!... 1

lucreaz[ de capul s[u. Atuncia dar[ (zice Baroreu) au ]nceput anarhia. Aceast[namil[ s`ngeroas[ mult[ vreme nec[ji neamul omenesc, p[n[ ce oameniis`li\i fiind de nevoie, s[ ]n\[leas[r[ unul cu altul =i adun`ndu-s[ la un lochot[r] mai multe familii, s[ sf[tuir[ cum ar face ca s[ scape de volnicia celormai puternici =i de asuprelele din afar[; =-aflar[ s[ fac[ o leg[tur[ ]ntre sine=i o cetate, adec[ o so\ietate cu l[cuirea ]mpreun[, ca ]ntr-acest chip uni\ifiind mai lesne s[ s[ poat[ ap[ra de n[p[dirile str[inilor; ]ns[ st[p`nia nudedere la nici unul ]n m`n[, ci a=ez`ndu-=i oarecare legi temeinice, hot[r`r[ca voia tuturora s[ fie lege =i, dup[ aceasta s[ s[ fac[ toate. M. P.

1}n[s[] fiind[c[] acest feliu de st[p`nie care de pe grecie s[ cheam[democra\ia, adec[ st[p`nia norodului, nu poate s[ tr[iasc[ mult[ vreme, c[]ntr-un norod totdeuna s[ afl[ unii mai iscusi\i, mai puternici dec`t al\ii,carii f[c`ndu-=i partnici ]ncep a s[ ]nvolnici =i a despotisi pe al\ii, de undef[c`ndu-s[ apoi ]mp[rechieri ]ncepur[ r[zboaiele din l[untru (cet[\[ne=ti). +idup[ lungi r[zboaie c[peteniile p[r\ilor s[ ]mp[car[ =i f[c`nd ]ntre sine de-os[bite tocmele, ca ei ]nsu=i s[ st[p`neasc[, a=ezar[ o noao st[p`nie care s[zice, de la greci, aristocra\ie, adec[ st[p`nia frunta=ilor sau celor mai puter-nici dintru neam; iar norodul care le ajut[ la aceasta, r[mas[ de mascar[,r[mas[ supus acestor aristocra\i. M. P.

66

67

68

277

Ace=ti ]nal\i preste popor,Apoi fac o leg[tur[ noao

+i s[ pun st[p`ni a tuturor;L[p[d`nd f[\arnica m[ntao

Fac pe ceialal\i s[ le slujeasc[Supt domnie-aristocraticeasc[.

Dar fiindc[-]ntre cei mari sume\iAristocra\i, lacomi spre domnie,

Prete=ugul e plin de sc[ie\i+i tot ]nsul va ca-]ntii s[ fie,

Nu poate-]ntre d`n=ii s[ domneasc[Lung pacea =i priin\a fr[\easc[;

Acu=’ unul pe-altul iar’ s[ scoal[,Cel mai iscusit =i care =tie

A s[ cump[ta pe to\i ]n=al[,Un pe altul scoate din domnie

+i m[gulind mul\imea v`rtos,}n urm[-o pleac[ spre-al s[u folos.

Mul\imea, de mult acu-]nv[\at[A sluji, de sam[ nu bag[,

Numa s-aib[-odihn[ =i bucat[;Nici caut[ cine m`nile-i leag[,

Ci de voia sa cu bucurieZide=te tronul de monarhie.

Unui domnitoriu s-arunc[-]n bra\[,Toat[ lui ]= ]ncrede puterea,

Iar’ el zidindu-=i nalte pala\[+i grijind pentru lung[ \inerea

Ace=tii domnii, ]n toate zileSe fere=te-a face r[u =i s`le,

69

70

71

72

73

278

Ci, ca =-unul de ob=te p[rintePre supu=i ap[r[, m`ng[ie=te,

Legi drepte-]ntemeiaz[ =i sfinte,Averea tuturor ocrote=te

Socotind toat[-a sa fericire}ntru-a supu=ilor s[i iubire. 1

A=a, purure s[ p[r`ndar[St[p`niile una dup[-alt[

Merg`nd din spi\[-]n spi\[ pe scar[,P[n’ ajuns[r[ la spi\a nalt[

Pe care chem[m noi monarhie,Adec[-a unui s`ngur domnie.

Prin aceasta, lini=tea dorit[Iar[ s[-]ntoars[-]n so\ietate

+i vrajba fu detot izgonit[.Oamenii v[zur[ c[ din toate

Acest feliu de domnire-e mai bun[+i vecinic[-i deder[ cunun[“. 2

Aici lunga sa f[r=ind urareBaroreu, ad`nc[-urm[ t[cere

}n toat[ cinstita adunare,+i p[ru c[ to\i avea pl[cere

S-aleag[-un monarh. V[z`nd c[ nimeNu s[ scoal[-a zice din mul\ime,

1Dar fiindc[ ]ntre aristocra\i sau mai mul\i asemene domnitori nu poate s[fie pace delungat[, c[ci fie=care dintr-`n=ii va s[ fie cel mai de frunte, decicare-i mai iscusit dintr-`n=ii acu=i supune sau pierde pe ceialal\i =i s[ faces`ngur st[p`n. Apoi m[gulind mul\imea cu vorbe dulci =i daruri =i alte f[g[duin\i,]= g[te=te pe-]ndelete tronul de monarhie, c[ci mul\imea ost[nit[ de at`te r[zboaie=i valuri, oft`nd pace, bucuros i s[ supune, iar[ el ferindu-s[ de [a] face cuivas`l[ =i r[u, ]ncepe a-i chivernisi ca =-un p[rinte.

2A=a (]ncheind Baroreu) mears[r[ st[p`niile schimb`ndu-s[ =i f[c`ndu-s[ una dintr-alta, p[n[ ajuns[r[ la monбrhie =i v[z`nd oamenii, prin lung[ispit[, c[ aceasta-i cea mai deplin[, o a=ezar[ de veci s[ fie. M. P.

74

75

76

78

279

Slobozan atuncia de-alt[ parte,Cu dovezi =i voroav[-]niu\it[

Vru s-arete din minte =i carteC[ nu-i domnie mai fericit[

Dec`t o republec[-a=ezat[.Iac[t[-v[ zicerea lui toat[:

“Deac[-ar fi cu putin\[ s[ fieUn om preste to\i mai ]n\[lept,

Neviclean =i f[r’ de f[\[rie,Cel mai bun la suflet =i mai drept,

+i-acest om cu noi l[cuitoriuCa s[ fie =i nemuritoriu,

Acel om cu-un suflet a=a mare+i propriet[\i neas[m[nate

S[ s[ fac[-apoi, prin o t`mplare,Monбrh absolut ]ntr-o cetate,

S`ngur lui =i eu doar’ m-a= supuneDin pricinile care voi spune. 1

}ntii, c[-a= fi-]ncredin\at nainteCum c[ e cel mai bun om dintru to\i

+i va st[p`ni ca =-un p[rinte,

1Slobozan, precum s-arat[, vra s[ arete c[ republeca e mai bun[ st[p`niedec`t monarhia. Republeca va s[ zic[ o st[p`nie unde norodu prin legia=ezate de d`nsul =i prin dreg[tori din mijlocul lui, cu voia de ob=te ale=i, s[c`rmuiesc toate lucrurile \[rii. Monarh absolut, un s`ngur domnitoriu,care s`ngur a=az[ legi dup[ voia sa =i el nu este legat cu nice o lege; iar[proprietate este cuv`nt str[mo=esc =i ]nsemneaz[ ]nsu=imile de os[bi a uniipersoane sau unui lucru, precum a focului este firea a arde =i a ]nc[lzi;aceast[ fire ce nu s[ cuvine altui lucru, f[r[ numa lui ]nsu=’, s[ cheam[ dec[tr[ unii de ai no=tri ]nsu=ime, iar al\ii als[uire. Autoriul |iganiadii ocheam[ proprietate =i, precum socotesc, foarte bine, c[ci rom`nii din Ardeal=i acum obicinuesc cuv`ntul propriu =i zic asta-i propriu a meu, adec[ ]nsu=al mieu; apoi acest cuv`nt ]l au =i fra\ii no=tri italienii. Filologos.

79

80

81

82

280

Pe mine =i pe-a miei t`rzii nepo\i,Apoi, fiind el nemuritoriu,Nu m[-a=, teme de-a lui urm[toriu.

Atunci numa =i eu m-a= plecareLa monarhia cea l[udat[;

}ns[ numa la ceast[ t`mplareCare =tiu c[ nu va fi niceodat[,

C[ci oameni ale=i f[r[ prihan[Nu s-afl[ ca marfa la dughean[,

Ci sunt =i mai rari dec`t demбn\ii!Nice s[ cunosc pe din afar[,

De pe porturi, precum elegan\ii...Ci prin ispitire lung[. Dar[,

+i dup[ ce s[ cunosc odat[,Alt[-]mprotivire li s[-arat[,

Adec[ c[ nu-s nemuritori(C[ci p[m`ntenii nu pot s[ fie).

Pentr-aceasta-]mi par visuitoriCare zic cum c[ supt monarhie

Ar fi traiul cel mai bun =i lin+-ar fi domnia cea mai de plin.

S[ punem c[ doar’ vom alegePe cel mai vrednic dintru noi to\i,

S`ngur s[ aib[ trebile-a ne drege;Dar’ cum vor fi-a lui fii =i nepo\i?

Oare fi-vor ca =-a lor p[rinteA=a buni, drep\i, a=a cu minte?

Ispitirea fost-au totdeunaPrebun[ la om sf[tuitoare,

Ispitirea dar[ s[ ne spun[Monarhia ce feliu de-urm[ri are.

83

84

85

86

87

281

Istoria vremilor trecuteVa putea-]ntr-aceasta s[ ne-ajute. 1

Care ne-]nva\[ f[r[ sminteal[Cum c[, de-au =i fost odinioar[

Un domn cu dreapt[ socoteal[Bun, ]ntreg =i cu v[rtute rar[,

Totu=’ sau pre rar sau niceodat[Fiiul au fost precum al s[u tat[.

Cum dar[ pentru’ unul s[ fieC`t de-ales, noi s[ supunem toat[

Mo=tenirea noastr[ supt robie?+i cine e care s[ ne poat[

Chiz[=i cum c[-urma=ii lui to\iVor fi ca d`nsul buni patrio\i?

Unul numa, din toat[ s[m`n\aA lui, s[ punem c[ va fi r[u,

Metahirisind a sa putin\[Volnice=te, dup[ chieful s[u;

Atunci toat[-a noastr[ viitoareVi\[, iac[t[-o lui =erbitoare. 2

1Slobozanul zice c[ numa la cea t`mplare ar fi =i el pentru monarhie, c`nds[ fie un monarh dintru to\i p[m`ntenii cel mai bun, drept =i cu minte, care s[st[p`neasc[ ca =-un p[rinte, ]ns[ ca s[ fie depreun[ =i nemuritoriu. C[ci, deac[nu va fi nemuritoriu, atuncia trebuie a s[ teme de fii =i nepo\ii lor. M. P.

a) A=a dar[ Slobozan nu este cu totul ]mprotiva monarhiei, ci numapentru c[ s[ teme ca s[ nu ajung[ la monarhie oameni r[i, care s[ despoti-sasc[ norodul. Erudi\ian.

2}m pare c[ Slobozan nu gr[ie=te r[u, c[ci deac[ vom deos[bi idиap[rintelui de la st[p`nitoriul unii \[ri sau ]mp[r[\ii, ce r[m`ne? adec[vitrecul care nu iube=te pre fii \[rii! Iustin istoricul, alc[tuitoriul istorii alui Trogus Pompeius, ]nc[ zice c[ ]ntru ]nceput domnii =i craii era p[rin\iisupusului norod. Erudi\ian.

a) A=adar bine zice Slobozan! M`ndril[.

88

89

90

282

El av`nd toat[ puterea-]n m`n[,De-ar =i fi str`ns m[car cu ce lege,

Cu nice-o lege mai mult s[-]nfr`n[,Cu nice-o socotin\[ s[ drege,

Ci calc[ toate, ba-]nc[ =i celeA cet[\ii mai sfinte tocmele.

Cine poate apoi cum s[ cuvineS[ v[-]n=ire cumple\ii =i rele,

Nedrept[\i =i de cruzime plineT`mpl[ri, os[bitele-asuprele

Care-apas[ atunci pe norodul mi=el,Din pricina-unui monarh ca-acel?

Dar s[ punem c[ to\i ar fi buniUrma=ii tronului monarhicesc,

C[ci a fi r[i n-au drepte pricini,C`nd s[-ascult[ de-ai s[i, s[ cinstesc,

Totu=’, zic eu, c`t e despre mine,Monarhii nu-mi plac =-aduc pricine. 1

Un om s`ngur ]ntru monarhie,De-ar avea =i capul cel mai mare,

De-ar pune s`lin\[ c`t[ =tie,Totu=’ nu poate el cercetare,

Cunoa=te, hot[r] s`ngur toateTrebile ce s[ t`mpl[-]n cetate.

Trebuie dar’ s[-= aleag[-ajutoriu,Adec[ sfetnici lui ]ncrezu\i,

1Slobozan merg`nd mai departe, zice c[ t`mpl`ndu-s[ ]ntru o \ar[ numaunul dintru monar=i care s[ fie r[u, atunci nu s[ pot socoti toate nefericirile ceasupresc pe un norod. Dar’, zice, s[ punem c[ to\i monar=ii din sine ]ns[=i vorfi buni, fiindc[ nice o pricin[ au de a fi r[i, ascult`ndu-s[ =i cinstindu-s[ dec[tr[ to\i; totu=’ zice el c[ =i din alt[ pricin[ monarhia nu-i place. M. P.

90

91

92

93

94

283

Ca s[ mearg[ trebile cu sporiu;Acest feliu de oameni sunt =tiu\i

Pe la noi, supt nume de viziri,De mini=tri, de lorzi =i pairi...

Monarhul, sau neajuns doar[ la minte,Sau tr`ndav, neb[g[toriu de sam[,

P[r[s`nd datoriile sfinteAcestor s[-]ncrede f[r[ team[,

+i fiindu-i a=a cu-]ndem`n[,C`rma-]mp[r[\ii le d[-]n m`n[. 1

Spre-aceasta monarhul totdeaunaAlege pre cei ce-s mai de-aproape,

Ce pe l`ng[ tronul s[u s-adun[,Aib[ ei direpte sau doar[ schioape

Socoteli. Iar’ acei mai cu sam[Curteni sau ciocoi de cur\i s[ cheam[.

Soiu de oameni vicleni, f[r[ lege,}nv`rti\i, =ere\i =i plini de-intrige,

Cari a=a =tiu ]ntinde-a sa mreje,C`t monarhul f[r[ nice-o grije

}n urm[ s[-]ncurc[ cu deadins+i s[ treze=te de la\uri prins.

Iar’ d`n=ii deac[-l apuc[-o dat[,Vai atunci de norodul supus!

Atunci Direptul nu s[ mai caut[,Str`mb[tatea-]=’ pune tronul sus;

1Lord sau lorzi sunt boierii cei mai [mari], cum ]n Anglia (Ingheltиra);paмri ]nc[ va s[ zic[ tot aceaia=’.

a) Acum v[d eu pentru ce Slobozan nu va s[ aib[ monar=i, adec[ c[m[car c[ monar=ii sunt buni, dar fiindc[ ei arareori sunt ]n stare de acunoa=te toate ce s[ t`mpl[ ]n \ar[ =i de a fi pretutindine de fa\[, trebuie s[s[ las[ pe mini=trii s[i, =i apoi toate lucrurile at`rn[ ]n voia acestor oameni.Aceasta ]nc[ nu-i f[r[ temei. C. Criticos.

95

96

97

98

284

Robia lan\urile-= g[te=te,Tir[nia toate-obl[duie=te. 1

Eu nu v[ gr[iesc din teorie,Ci din prбcteca de toate zile.

C[uta\i la fie=care-]mp[r[\ie,C`te str`mb[t[\i =i c`te s`le

S[ t`mpl[ bie\ilor cet[\eniPrin acest feliu de ciocoi curteni!...

Deci, m[car adev[rat s[ fie,Dup[ teoria cea mai chiar[,

Cum c[ l[udata monarhieEste-un chip de st[p`nie rar[,

Carea bine-]n sine socotit[E dintru toate mai s[v`r=it[,

Totu=’, dup[ practeca =tiut[,Din monarhia cea mai deplin[

Despo\ia-]n urm[ fu n[scut[,Cum na=te din gr`ul bun neghin[;

Nici s[ poate-]mpedecare puneAce=tii fire=ti stric[ciune. 2

1Pentru c[ (zice Slobozan) monar=ii spre aceasta (adec[ la dreg[toria demini=tri) aleg mai cu sam[ pre cei care-s pe l`ng[ sine, care mai cu sam[ suntcurteni, adec[ ciocotni\itori =i intrigan\i, care =tiu pe monarh a=a de bine a-lpurta, c`t ]n urm[ el s[ face robul lor; =-apoi ei st[p`nesc. M. P.

a) Aceasta s[ afl[ mai v`rtos la istoria ]mp[ra\ilor de la Roma =i de la|arigrad, unde st[p`nea famenii, precum cel vestit Hrisafie =i Eutropie =ial\ii. Erudi\ian.

2Slobozan zice c[ aceast[ ce spune el s-afl[ ]n istoria crailor =i a]mp[ra\ilor. Deci, m[car s[ fie dup[ theorie (privin\a min\ii cuv`nt[[t]oare)monarhia cea mai des[v`r=it[ st[p`nie, totu=’ ispitirea veacurilor trecuteau ar[tat c[ monarhia ]n practec[ (]n aiava pus[ la lucrare) nu are acelel[udate bun[t[\i; ba de-]mprotiv[ s-arat[ c[ din monarhie totdeuna, ]nurm[ s-au ales despo\ia. M. P.

a) }nc`t e pentru practec[, adev[rat zice Slobozan. Erudi\ian.

99

100

101

285

Un obl[duitoriu ]n cetateEste-un verme pus la r[d[cine

A unui copaciu cu desf[tateRamuri, a c[rui groas[ trupin[

Nici v`nturi, nici fortuni ia ]n sam[,Nici ]nsu=’ de fulger s[ d[ram[.

Totu=’ acel mititel c[retePe-]ncet, dedesupt, ]ncepe-a roade

M[dщha-]mprejur =i pe-]ndelete,P[n ce copaciul seac[ =i cade.Iar’ a putrezirii lui pricin[Fu cel vierme de la r[d[cin[.

Nici poate cineva doar’ s[ zic[Cum c[ s[ pot face-]n monarhie

+i pentru monarh legi ce ]n fric[Oarecum de-a purure s[-l \ie,

Ca s[ nu ias[ din cale-afar[,Ci dup[ legi s[ domneasc[-]n \ar[. 1

C[ci dovedit lucru este cum c[A pune legi =-a n-avea t[rie

De-a s`lirea spre-a legii porunc[Pe cei supu=i, este mi=elie!...

Cum dar a sili voi ve\i puteaPe monarhul, c`nd el s[ nu vrea?

1Aici aduce o asem[nare care trebuie a=a s[ s[ ]n\[leag[, c[ copaciul s[asam[n[ cu o \ar[, iar cariul cu monarhul; deci de-ar fi \ara c`t de mare, cutoate ajuns[ =i ]nflorind cu de toate ]nv[\[turile, totu=’, deac[ vei pune]ntr`nsa un s`ngur st[p`nitoriu, m[car s[ fie el str`ns cu multe legi =i s[aib[ v`lf[ c`t de mic[, totu=’, din vreme ]n vreme, el =tie a=a a-=i m[riputin\a =i a s[ deslega de legi, c`t mai pe urm[ s[ face absolut =i stric[toat[ slobozia \[rii. M. P.

102

103

104

105

286

El are toat[ putin\a-]n m`naCe de c[tr[ ob=te i s-au dat;

Pune\i c[ calc[ legea =-o-]ng`n[!...Nici va s[ \ie pe ce-au jurat!

}n ce chip ]l ve\i face s[ \ieLegea, s[-=’ plineasc[ datorie?

St[p`nia-]n m`na celui r[uArma-i ]n m`na celui turbat.

Deci, dup[ dirept cugetul mieu,Nici princip, nici craiu, nici ]mp[rat

V[ sf[tuiesc, dar’ nice sultan,Cu mult mai pu\in vod[ =i ban, 1

Ci-o republec[ bine-a=ezat[,Pe temeiuri fire=ti, necl[tite,

Dup[-o socotin\[ l[murat[+i lungi filosofice=ti ispite,

C[ s`ngur ast feliu de st[p`nieEste bun[ pentru \ig[nie.

+-adev[rat! ori c[ nu-i via\[Fericit[,-ori numa-]n republec[;

Aceasta sperien\a ne-]nva\[,Dar’ nice toate m[ ]nduplec[

Ce-adus[ Baroreu pentru monarhie,M[car adev[rat[ s[ fie.

1Merge Slobozan desput`nd =i zice: deci ]n z[dar va zice nescare c[ s[pot pune legi =i pentru st[p`nitoriu, care s[-l \ie ]n fr`u, c[ci la aceaia, cacineva s[ s[ s`leasc[ a p[zi legea, trebuie a avea putere silitoare; =i cum veis`li pe st[p`nitoriu, c`nd el are puterea ]n m`n[? M. Pe.

a) Eu nu ]n\[leg nimic din toate sfaturile aceste gurguiate. Idiotiseanul.b) Mie ]nc[ nu-mi intr[ ]n minte, vere; numa at`ta precep =i eu, c[ mai

bine-i a avea un domn bun dec`t r[u. Onoch.

106

107

108

109

287

}n republec[-omul s[ r[dic[La vrednicia sa cea deplin[,

Fie de vi\[ mare sau mic[,Aib[-avu\ie mult[ sau pu\in[,

Totu=’ asemene drepturi areCu cela care este mai mare. 1

Lui e patria ca dulce mam[,Iar’ el patrii ca =-un b[iat;

+i nu-]n z[dar fiiul ei s[ cheam[,C[ci ]i d[ hran[, via\[, stat,

Om slobod ]l face =i viteaz,Ba-l m`ng[e-]n vreme de n[caz.

De-ar fi monarhia c`t de bun[,Cu vreme s[ mut[-]n despo\ie

Care-apoi pe tirani ]ncunun[;Ace=ti duc pe norod la =erbie,

Apas[-]n \[r`n[ =-ovilescDe-a-purure neamul omenesc.

}n r[publec[-s to\i cet[\eniiFra\i =i fii a unii maice bune,

Ei sunt a \[rii deob=te mo=tenii,Legea pre to\i asemene-i pune,

+i, de-are careva=’ os[bire,E s`ngur cel cu-]mbun[t[\ire.

1Speriйn\a va s[ zic[ ispitirea de toate zilele sau, precum zic latinii,experien\ia. Filolog.

a) To\i mi=eii mai bine voiesc o republic[, ca s[ poat[ =i ei sf[tui =i a s[pune la dreg[torii. Arhonda Suspusanul.

b) }ns[ Arhonda dore=te monarhia, =tiind c[ ]ntr`nsa va sf[tui el!...Mustrul ot Puntureni.

v) Eu a= voi multe dintru cele ce au zis Baroreu =i n-a= l[p[da nice cestece zice Slobozan, adec[, de-ar putea s[ fie, a= face o monarho-republec[.C. Politicos.

110

111

112

113

288

Care-i mai vrednic dreg[tore=te,Ales fiind cu deob=te voin\[,

}ns[ nu d[ porunci volnice=te,Dup[-a sa p[rere =i putin\[,

Ci fie=tecare dreg[toriuE numa de legi-]mplinitoriu.

Dar[-]n monarhia l[udat[Toate-s de-]mprotiv[ =i pe dos,

Cet[\enii acolo-s to\i o gloat[,Un norod giosit =i tic[los

Ce-i hot[r`t numa s[ =erbeze.Pre dreg[torii s[i s[-]mbuibeze.

Monarhul acolo st[ deoparte,Pre care nice-o pravil[ str`nge,

De-alta st[ norodul, a cui soarteE voia domnului s[u a nu fr`nge,

A urma de am[runt =-orbe=teToate ce monarhul porunce=te. 1

To\i ]s slujitori a-unui st[p`n,Acela-i domnul lor =-autocrat,

Toate ce ei au, mult sau pu\in,Spre visterie s-au num[rat,

C[ci monarhul averile toateCa mo=tenirea sa le socoate.

Din milostivirea sa prenalt[Biruri arunc[ pe \ar[ grele;

1Aici face os[bire ]ntre st[p`nirea republican[ =i cea monarhiceasc[ =izice c[ ]n republec[ nu s[ dau porunci volnice=te, ci dup[ legi a=ezate =i to\icet[\enii au asemene drepturi, iar ]n monarhie numa monarhul porunce=tedup[ voie =i ceialal\i caut[ s[ asculte. M. P.

114

115

116

117

118

289

O porunc[ merge dup[-alalt[Pentru-ang[rii, dabile,-]mplinele,

Dar’ nice-una merge s-ispiteasc[Ce-ar avea =i \ara s[ pofteasc[.

N-are el destul nice-o dinioar[,Ci-avu\ii peste-avu\ii adun[

Cu feliu de feliu de chipuri cu-ocar[,Nimica lui a=a dulce nu sun[

Ca banul, c[ci cu aceasta leag[El c[tr[ sine pe \ara-]ntreag[. 1

Celor ce slujesc lui cu credin\[,}mparte privileghii =i-i scoate

Cu toat[ viitoarea s[m`n\[Dintru mijlocul de ob=tii gloate

D`ndu-le boierii de mo=ie,F[c`ndu-i nobli prin o h`rtie. 2

To\i ace=ti apoi, prin o schimbareMinunat[, firea-]ntie-=’ mut[

1Adec[ to\i fii patrii din \ar[ sunt slugile unui de ob=te st[p`n =i toateaverile lor sunt numa cu numele a lor, c[ci monarhul le socote=te ca viste-ria sa. Cu adev[rat (zice el) c[ monarhul d[ multe porunci, dar toate suntpentru biruri =i d[ri, iar nice una spre folosul lor. Monarhul nu caut[ numas[-=i str`ng[ avu\ii. M. P.

2Nobli este cuv`nt l[tinesc, de la nтbilis ce ]nsemneaz[ un lucru ales, maiginga= =i mai de pre\ dec`t altele: de aici apoi s-au zis oamenii mai de neam, maiales la romani, nтbiles, adec[ cei ale=i din neam, la carii s[ num[r[ patri\ii =i der`ndul c[l[ra=ilor (ordinis ecvestris) carii la oaste f[cea slujba de c[l[ra=i cucheltuiala sa. De-acolo, ]n vremile de mai pe urm[, s-au numit nobiles, pe carecraii =i ]mp[ra\ii, pentru credin\a lor =i slujba, ]i numea nтbiles, d`ndu-lep[m`nturi =i mo=ii. Pentru ace=ti mai de pe urm[ gr[ie=te Slobozan, carii astezi]n Ardeal s[ zic neme=i, iar la Moldova mazмli. Slobozan le zice nobli, de lal[tenie, =i bine le zice, c[ci dup[ pronun\ia\ia limbii noastre de-acum, nu s[ potzice nтbili, ci nobli. Filologos.

119

120

121

290

+i cu gloata proast[, mestecareSau de ob=te petrecere-]mprumut[

N-au mai mult, ci to\i neme=i s[ cheam[,Care nici dare pl[tesc, nici vam[.

Vezi ce face-o s`ngur[ h`rtie,Cum cilibe=te ]ntr-o clipit[

Toat[ viitoarea s[min\ie!...De-ar fi tocma =i cea mai ur`t[;

Care-apoi pe noi, pe cei mai mici,Ne cheam[ \[rani, pro=ti =i mojici!

}n monarhie nu e cea s`m\ireNoabl[, de suflet ]n[l\[toare

Ce s[ cheam[-a patrii iubire,Nici alte v[rtu\i str[lucitoare

Ce-]n r[publece de-at`te oriMinun[ pre nepo\ii viitori.

}n monarhie =i cel mai bunEgoмst a s[ face-e silit,

Pentru c[ la o sam[ s[ punCu cel r[u =i cel mai urgisit,

+-acela s[ caut[ =i s[-ascult[Care-are bog[tate mai mult[.

V`ndu-s[ dreg[torii alesePe bani =-]ntr-alte chipuri giosite;

De-ai avea tu vrednicii ca =ese,Nu vei dob`ndi slujbe cinstite

F[r argint sau f[r’ ciocotni\ireSau alt feliu de-ovilit[ giosire.

Ca s[ v-o spun =i mai chiar ]n urm[,}mp[r[\ia monarhiceasc[

122

123

124

125

126

291

S[ poate-as[m[narea cu-o turm[De oi care-]ntr-un ima= s[ pasc[,

Iar’ monarhul ca un p[curariuCe =ede-a’ umbr[ supt un st[jariu.

Lupi-s nepretenii din afar[,C`ni-s osta=ii cei p[zitori,

Staurul e ora=, ima=u-i \ar[,St`na-i visteria cu comori,

Strunga-i plata birului domnesc+-altor d[ri, dup[ cum s[ numesc.

P[curariul mulge oile sale}n toate zile, =i cea mai bun[

Hran[-a mieilor ia, f[r[ cale;Apoi de c[tr[ maice-i dezun[,

Ba-i vinde-]n t`rg, la m[cel[rie,Iar pe cei ce r[m`n, junghie =ie. 1

C`t apuc[ ele ceva= l`n[,}ndat[ le tunde p[n’ la piele

Nec[ut`nd de b[laie, s[in[,Zic`nd c[ le cur[\[ de rele,

De c[pu=i, c`rcei, =i ca la soareP[sc`nd s[ le fie mai r[coare.

+-at`te mii de mii de-oi s[ tund,S[ mulg, s[ junghie pentru o st`n[;

Pentru-un p[curariu lacom, fl[m`nd;

1Slobozan aici face alt[ as[m[nare, care nu [este] prea priitoaremonar=ilor. Monarhul (zice el) este ca =-un p[curariu, care mulge, tundeat`tea mii de oi =i m`nc[, ba =i vinde mieii lor; =i at`te oi sunt numa pentruel s`ngur!...

a) Mai c[ a=a este, de vom socoti bine! Onoch.

127

128

129

130

292

Deci pe care-]ngreuneaz[ l`n[Aleag[-=i un p[curariu p[storiu,Eu nu!... Mai bucuros voiu s[ moriu!”

+i cu-acestea f`r=i el voroava,Dup[ care Janal[u a zice

S[ g[ta, Janal[u din Ro=ava.Dar’, c`nd era glasul s[ r[spice,

To\i b[gar[ de sam[ c[-i sar[Hot[r`nd s[ zic[ de-alt[ oar[. 1

S F ~ R + I T

1Deci (]nchiee ur[toriul), pe care ]ngreuneaz[ l`na, aleag[-= un p[curariucare s[-l mulg[, s[ tunz[, s[-l m`nce, ba =i s[-l v`nz[; eu mai bine voiu s[moriu. M. P.

a) Cu toate aceste, Slobozan s[ vede mai multe din ur[ a vorbi dec`tdup[ adev[r, c[ci pe vremile noastre nu sunt a=a monar=ii. C. Criticos.

b) }ns[ nice el nu vorbe=te de monar=ii de-acum, ci de cei de demult.Simpli\ian.

131

293

ARGUMENTUL

Janal[u pe to\i cu mintea-]mpac[+-]n urm[ dup[-a lui socoteal[

Cinstitul sobor cu tot s[ pleac[,C`nd Cucavel cu gloata s[ scoal[

+i n[v[lind pe sobor ]n prip[,M`n[ pe delega\i ]n r[sip[.

Doamne la ce-mi d[du=i minte bun[+-inim[ de mil[ s`m\itoare,

Deac[ nu mi-ai dat cu ceste-]mpreun[+i putere-]n m`ni izb`nditoare,

S[ pedepsesc pe to\i cei ce-]n=al[+-asupresc oamenii f[r[ sfial[!...

C`nd v[d omenirea tic[loas[,Cu totul oarb[ =i-]ntunecat[,

Dup[ mii =i mii de-ani abia scoas[Din pruncie, ]n vr[ji afundat[,

Pl`ng cu lacreme necontenite,Cum pl`ngeai oarec`nd, Eraclite! 1

C~NTECUL AL XI-lea

1 Iar[=’ un moral. Poetul s[ pl`nge c[ are inim[ s`n\itoare =i n-areputere ca s[ pedepseasc[ pe cei care asupresc pe oameni, apoi zice c[ neamulomenesc este foarte tic[los... fiindc[ de at`te mii de ani de c`nd tr[ie=te pep[m`nt, ]nc[ n-au ie=it din pruncie =i n-au venit la v`rsta de b[rbat, cipurure ]ntru neputin\[ =i ]ntunerec r[m`ne. C`nd privesc la aceasta (zicepoetul), pl`ng ]ntins, cum au pl`ns odinioar[ Eraclit! M. P.

a) Spun istoricii c[ dedemult era doi filosofi ce avea fire de ]mprotiv[unul altui; unul era Democrit care r`dea de oameni =i de lume, =i deac[-l

1

2

294

C`nd omul pe om stric[ =-ucideF[r’ nice-un folos sau trebuin\[,

Ba muncindu-l ]nc[-]n fa\[-i r`de,C`nd ]nsu=’ hule=te-a sa fiin\[,

Ce nu fac celelalte jivine,A fire-om atuncea mi-e ru=ine!

S[rac[ omenire-obidat[!Nu-\i ajunge c[ vreme pu\in[

De-a vie\ui ]n lume \-e dat[,+-acu=’ iar[ te-]ntorci ]n \[r`n[,

Nu-\i ajung destul s[ p[time=tiSl[biciunile tale fire=ti?

Dar’ tu \i-otr[ve=ti ]nc[ =-acelePu\ine zile ce din via\[

}\i r[m`n fericite =-a tele,D`ndu-te patimilor ]n bra\[,

Care nu-\i aduc bine =-odihn[,Ci tot r[u, n[cazuri =i net`hn[. 1

Muritoriul pentru bog[tatePlute=te pre m[ri primejdioase,

M[rgele =i pietrii nest[mateC[ut`nd, sau de mari elefan\i oase:

Dup[-at`ta-]n urm[ sbuciumare,Cade hran[ pe=tilor de mare!

]ntreba cineva el r[spundea c[ r`de de nebuniile oamenilor; altul era Eraclitcare ]ntins pl`ngea, =i fiind ]ntrebat pentru ce pl`nge, r[spundea: pentrutic[lo=ia =i patimile oamenilor. C. Erudi\ian.

1 Poetul zice c[ omul e a=a de tic[los, c`t face lucruri care dobitoacelenu le fac. Apoi zice c[ omul ]n lume cu at`te sl[biciuni fire=ti care neap[rat]l ]ncungiur[, at`ta este asuprit, c`t pu\in[ vreme ]i r[m`ne de veselie; iar’el cu mintea nea=ezat[, =-acele pu\ine ceasuri ]=i otr[ve=te d`ndu-s[ pa-timilor fire=ti, r`vnii =i l[comii. M. P.

3

4

5

6

295

Apuc`ndu-l poft[ de domnie,S[ lupt[-]n g`nduri zioa =i noapte,

Dar’ fiindc[ sau n-are t[rie,Sau proiecturile nu i-s coapte,

Cu capu-]n urm[ vina-=’ pl[te=te,Vi\a toat[-i piere mi=ele=te.

Iar’ care-ajunge la-]ntie\ime,Despтt =i tiran f[r[ mil[

S[ face-asuprind biata mul\ime.Atunci lege-i putin\a cu s`l[,

Voia lui e poft[ desfr`nat[,Iar’ porunca crud[, ne]ndurat[. 1

Puind el tot dreptul ]n putere,Face pe cel mai slab s[-i slujasc[

Despoindu-l cu s`la de-avere,Apoi cu ]ndr[zneal[ t`lh[reasc[

Robe=te \[ri, arde ora=e, sate,+i pe unde merge stric[ toate.

Fii de la p[rin\i ia-]n t[rie,Arm`ndu-i asupra lor =-a toat[

Patria, din de=art[ m`ndrie,Cu oaste la r[zboi ]nv[\at[,

Face-asupra tuturor n[val[;De s`nge-omenesc nu s[ mai spal[.

Un tin[r Machidonean s[ scoal[+i jъnghie-o jum[tate de lume.

Pentru ce? Pentru de=art[ fal[Vr`nd a dob`ndi slav[ =i nume!...

1 Unii (zice el) merg ]n \[ri departe pentru bog[\ie, =i ]n urm[ ]nec`ndu-s[ ]n m[ri, r[m`n pe=tilor de hran[; pe al\ii apuc[ patima de domnie =i ]nurm[, neput`ndu-=i s[v`r=i proiecturile, pier cu toat[ familia sa. Erudi\ian.

7

8

9

10

11

296

Pentru triumf a Romii cetateJunghie ceaialalt[ jum[tate; 1

Un Cinghi=hбn, un Tamerlбn face 2

Tot aceaia=, din alt[ pricin[,Adec[ s`nge-a v[rsa le place

De-alt neam, ce-altor dumneziei s[-]nchin[!...Iar’ spaniolii pentru bolovaniCu aur, taie pe mexicani.

Un arap cu sabia-]ntr-o m`n[Cu Alcorбnul ]n ceaialalt[,

Taie pe to\i =-apas[-]n \[r`n[Ce nu cinstesc luna-]ngium[tat[

Nu-i primesc visurile =i careNu-=i taie ]mprejur m[dulare!...

+i cestor sl[vi\i t`lhari putin\[Tu le d[du=i, oame tic[loase!

Tu le-]mprumuta=i ajutorin\[Spre fapturi at`ta nemiloase,

Spre-a fra\ilor t[i crud[ junghiare!Dar ]nc[-aceasta pu\inu-\i pare. 3

1 Iar’ c`nd ajung unii ca ace=ti la domnie, atuncea s[ fac despo\i =i tirani=i pr[deaz[ \[rile ]mprejur. Iat[ (zice el) Alexandru ]mp[rat cu oastea sa junghieo jum[tate de lume, =i pentru adec[ ca s[-=’ fac[ nume de eroe; romanii jun-ghiar[ ceaialalt[ jum[tate pentru slava de=art[ a triumfului! M. P.

a) +tiut lucru este c[ nu fie=tecare gheneral roman dup[ izb`nda asupranepreten[ului] putea s[ fac[ triumf: multe mii trebuiea mai ]ntii s[ puiesupt sabie p[n[ i s[ da slobozie a intra ]n Roma cu triumf. Erudi\ian.

2 Cinghi=han au fost un puternic ]mp[rat a mongolilor care ]ncep`nd dela Hina au pustiit =-au robit toat[ Asia p[n[ la India, iar Tamerlan sauTimurhan ]nc[ au fost acelora= mongoli ]mp[rat, care a=ijdere toat[ Asia aupovoit cu o=tile sale. Filologos.

3 Deci zice poetul c[ ace=ti doi ]mp[ra\i tot aceaia f[cea ce-au f[cut Ale-xandru =i romanii, ]ns[ din alt[ pricin[, adec[ c[ mongolii vrea pe to\i s[=tearg[ de pe fa\a p[m`ntului, care sunt de alt neam =-alt[ lege. A=ijdere =iMahomet f[cu; iar[ ispбnii (spaniolii) pentru ne=te pietrii cu aur, ucis[r[ peto\i mexicanii. +i acestor tuturor mari t`lhari, tu, oame, dedu=i putere =iajutoriu ca s[-\i junghie fra\ii, strнg[ ]n urma poetul. M. P.

12

13

14

297

Ci ca s[-\i cov`r=e=ti r[utate,Scorne=ti noao legi, faci dumnezei

}mprotiva ceii-adev[rateDumnezeiri! Pui noi arhierei,

Noao beserici =i-]nchin[ciuni,Toate-a dreptii min\i ]ng`n[ciuni.

}nve\i dogme, care nice-o minteLe cuprinde,-obiceaiuri afar[

De fire =i crez[m`nturi sfinte,}ns[ nice-o =tiin\[-adevar[,

Nice-o precepere =i s`m\irePotrivit[ cu omeneasca fire.

Tu-]nve\i pe om ca el s[ nu vaz[C`nd vede, s[ nu =tie c`nd =tie,

Iar’ c`ndu-i de-a crede, s[ nu creaz[,Z`c`ndu-i c[ mintea-i nebunie,

S`m\irea-i patim[ ru=inat[,Firea-i totdeuna necurat[. 1

Iar’ c`nd apoi, ]n tov[r[=ie,Un de-ace=ti a descuv`nta-]ncepe,

Vai de cel care vede =i =tie,Vai de care zice c[ precepe,

De trei ori vai de cei ce gr[iescC[ mintea-i dar dumnezeiesc.

1 }ns[ aceasta nu-i destul (zice el): tu, oame, iscode=ti dumnezei noi, cesunt ]mprotiva adev[ratului Dumnezeu; scorne=ti noao credin\i ce-s ]mpro-tiva min\ii =-a firii omene=ti: ]nve\i ne=te dogme ce nime nu le precepe,dup[ care a tale de=erte ]nv[\[turi omul nu trebuie s[ vaz[ ce vede, nice s[=tie, ce =tie, ci numai aceaia ce i s[ spune.

15

16

17

18

298

C[ci numa muftea din Coran vede,Precepe =i =tie!... Celorlal\i

Numa c`t li s[ cuvine-a crede!...Ace=tea sunt oamenii cei nal\i

Ce roag[ pre Dumnezeu ]ntrun[Ca s[ ierte gloata cea nebun[.

Tem`ndu-s[ ca nu cumva-odat[S[ li s[ vedeasc[-]n=[l[ciune,

Izgonesc ]ntii mintea curat[+i pre to\i care s[ \in de minte,

Ba cu sabie =i foc alearg[,Besericele ei s[ le sparg[. 1

Dar’ iac[ vin =-al\ii de-]mprotiv[,Cu alt[ credin\[ =-alt[ lege,

Carea-i mai slut[ =i mai poniv[,Dar’ fiindc[ nime n-o-]n\[lege,

Pentr-acea dob`nde=te priin\[+i-i zic adev[rat[ credin\[.

}nc[-apoi lege din lege na=te,Credin\[ din credin\[ purcede,

P[n-]n urm[ nu s[ mai cunoa=teCe-i de-a \inea =i ce-i de-a mai crede.

Pбrtnicii s[ hulesc, s[ defaim[,S[ lupt[, s[ gonesc =i s[ sfarm[.

Jidovul pe to\i goi-urgise=te+i, de-ar putea i-ar str`nge cu totul,

Ca pe filisteni, c[ socote=teC[ a=a-i porunci Savaуtul!...

1Tu, oame (zice) ]nve\i c[ mintea-i nebunie, firea necurat[ =i toatefaptele min\ii adev[rate cu sabie =i foc gone=ti. M. P.

19

20

21

22

23

299

Pe musulmani Coranul ]nva\[A lipsi pe ghiauri de via\[. 1

Cre=tinul pe necredincio=i ]nc[Ardea, cum incvizi\ia sf`nt[

}i arde-acum. To\i vor ca s[ vinc[Duc`nd pe cei ce nu cred, la \`nt[,

Nu cu dovezi ]ncredin\[toare,Ci cu m[ciuca =i cu topoare.

To\i ace=te s[ mustr[-]ntre sineA cui lege este-adev[rat[;

Fie=care zice c[-a sa vine}nsu=’ de la Dumnezeu curat[!

To\i cu tine, prea sf`nt[ fiin\[!...Vor s[-=i ]ndrepteze-a lor credin\[!...

}ntr-aceasta ierofan\ii strig[:“Da\i lui Dumnezeu ce-ave\i, din toate;

Pl[cut[ j`rtf[ s[ i s[ fac[Purure pentru-a voastre p[cate”.

Ceia dau, ce=tea iau, blagoslovesc+i la to\i raiul f[g[duiesc. 2

A=a, ce-au r[mas de r[pitoareM`nile autocrб\ilor, apuc[

1Apoi spune poetul mai ]ncolo cum oamenii ]=i ]nchipuiesc noao legi =icredin\i, c`t mai pe urm[ nu s[ precep ]n=ii, =i s[ hulesc unii pe al\ii, s[d[fai[m[], s[ stric[. Jidovul pe to\i ce-s de alt[ credin\[ i-ar t[ia de istovca =i pe filisteni, c[ci crede de=ert c[ a=a porunce=te Dumnezeu. Turci ]nc[n-au sfial[, =-ar ucide pe ghiauri (necredincio=i) s[ poat[, c[ci a=a cetescdin Coranul s[u. M. P.

2Ba =i noi, cre=tinii ardeam c`teodat[ pe necredincio=i, cum ard =-ast[zispanioli[i] cu sf`nta incvizi\ie pe jidovi =i pe al\ii! }ntr-acea, zice, preo\iituturor credin\elor de=erte strig[ c[tr[ norod s[ deie lui Dumnezeu (adec[lor) =i f[g[duiesc raiul! M. P.

24

25

26

27

300

Ierofantul, iar’ voi cu pungi u=oareR[m`ne\i, ca =-o de=art[ nuc[,

O, buni credincio=i, m`ng[itoriuDe toate,-av`nd raiul viitoriu.

Cu adev[rat bun[ r[splat[!C[ cine nu =-ar da toat[-avere

Pentru cea gr[din[ desf[tat[?De-ar fi cu putin\[ a o cere

+-a o dob`ndi cu bani sau doar[Cu mai scumpe dec`t bani odoar[!... 1

}ns[-ajung[-at`t[, pentru c[ toateTainele-a spune nu s[ cuvine,

Tocma s[ fie =-adev[rate,C`nd oamenii nu primesc de bine!...

Drept aceasta, mus[, las[-aceste+i spune-a \iganilor poveste.

Cum a doao zi, la r[s[rite,S-ivir[-a soarelui c[l[uze,

Albele zori ]n haine-aurite,Lin z`mbind cu rumeoare buze,

}ndat[ deputб\ia toat[Fu la marele sfat adunat[.

To\i a=tepta cu nesuferin\[Dup[-a lui Janal[u socoteal[,

1Mare cu adev[rat juruin\[, c[ cine nu =-ar da toate pentru raiu! deac[s-ar putea cump[ra raiu cu bani... +-alte lucruri mai scumpe, cum suntpietrile nestemate! M. P.

a) Poetul moralisind oarec`t[ vreme, zice c[tr[ mus[ s[ lase acestelucruri, fiindc[ nu este bine a spune lucrurile, s[ fie c`t de bune =-adev[rate,c`nd oamenii nu le primesc. M. P.

b) Adec[ cum zis[ Hs: nu arunca\i m[rg[ritarul ]naintea porcilor. PopaMustrul din Puntureni.

28

29

30

31

301

C[ci Slobozan c`nta biruin\[,C`nd bunul Janal[u s[ scoal[

+i st`nd adun[rii denainteCu ceste-]ncepe-a ura cuvinte:

“M[car c[ eu, b[rba\i ale=i! doar[Nu sunt harnic a m[ b[ga-]n price

Cu cei ce-]nainte cuv`ntar[,Totu=’, fiind c[ suntem aice

Aduna\i pentru deob=tele bine,A spune ce socotesc s[ cuvine. 1

Spre-aceasta, datorie-]ndoit[M[ leag[:-una, c[ci ]ns[=’ din fire

Suntem \inu\i cu neviclenit[Inim[ s[ d[m noi sf[tuire

Fie=cui =i, dup[ cuno=tin\[,S[ gr[im totdeuna-adeverin\[,

Iar’ alta, c[ cei ce m-au trimisLa cest sobor =i sfat depreun[,

Chiar m-au ]ndatorit =i mi-au zisS[ dau sfat dup[ =tiin\[ bun[,

Spre binele deob=te-a tuturor,Iar’ nu dup[ pofta-unуr =i-altor.

Deci dar[ vr`nd eu s[ v[ ar[tSocotin\a mea chiar curat[,

Zic ]ntii cum c[ nu m[-]ncumetNici s[ laud, nici s[ defaim ]ndat[

1Deputб\ia, adec[ to\i deputa\ii sau delega\ii depreun[. Slobozan c`ntabiruin\[! Adec[ Slobozan socotea c[ el cu voroava lui au biruit pe Baroreu.

Janal[u zice: m[car c[ eu doar[ nu sunt destoinic a m[ ]mprotivi cucuv`ntul celor ce orбr[ ]naintea mea, dar fiindc[ aici suntem aduna\i pen-tru binele de ob=te, trebuie a sf[tui cum s[ cuvine. M. P.

32

33

34

35

302

+i cu rupta nice-o st[p`nie,Ori cu ce feliu de nume s[ fie. 1

Ori unul pe norod s[ st[p`neasc[,Ori c`\va, ori cu to\i pre sine,

Cumpenind cu filosoficeasc[Minte tot lucru cum s[ cuvine,

Ne vom dovedi c[ fie=careChip dintr-este folosul s[u are.

+i de la-]mprejur[ri fie=carePoate s[ capete schimosal[,

Apuc`nd l[turi=[ c[rareDe la scoposul =i-]ntia tocmeal[;

Deci nu s[ poate zice nici un[,Din sine s`ngur, nici rea, nici bun[,

Precum nici poate s[ s[ zic[C[ din firea sa-i rea un[ =-alta,

C[ci o pricin[ pe toate stric[+i pe toate direge-o unealt[,

Adec[-obiceaiurile buneSau rele, direg pe-alte, stric[ pe-une. 2

Un popor bl`nd, spre-]mbun[t[\iteN[ravuri ]nv[\at din pruncie,

M[car supt ce legi ]nvolnicite,M[car supt ce slobod[ domnie,

1}ncumet este cuv`nt rom[nesc, pe une locuri acum ]nvechit, =i ]nsem-neaz[ nu m[ ]ncred sau, cum zic ardelenii, nu m[ bizuiesc. Filologos.

2Voroava lui Janal[u merge ]ntr-acolo, c[ nu s[ poate cu totul nicil[uda, nici huli chipul vreunii st[p`nii, adec[ nici a monarhiei, nici a re-publicii sau democra\ii, c[ci firea norodului =i ]mprejur[rilor pot s[ fac[ =ipe una =i pe alta, bun[ sau rea, adec[ obiceaiurile norodului la care s[a=a[z[] chipul de st[p`nie. M. P.

36

37

38

39

303

Totdeuna va fi bun =i drept,Tocma s[ n-aib[ r`nd ]n\[lept.

Iar[ mul\imea-]ntru r[u dedat[,De-ar avea m[car ce lege sf`nt[,

Prin s`ngur[ lege niceodat[Nu s[ va-]ndrepta. Deci nice-o sm`nt[

S[ vede-a z[cea-]n forma de-afar[A vreunii st[p`niri de \ar[.

Cu-un cuv`nt, eu socotesc c[ toateFormele de domnii cunoscute,

Pot fi bune =i neas[m[nate}ntr-un popor bun =i cu v[rtute:

+i iar[=’ pot fi nes[v`r=iteLa noroadele nen[r[vite. 1

Dintru cele zise acum urmeaz[Cum c[-a unui d[t[toriu de lege

Mai ]ntia s`lin\[ =i paz[Este-obiceaiurile-a direge

+-a pl[zmui cet[\eni ]ntregi,Dec`t a da multe m`ndre legi.

Acest temeiu puind el poateS-a=eze-ori ce chip de st[p`nire,

+i care din toate lui ]i place,

1Sunt noroadele bune =i bl`nde, cu n[ravuri ]mbun[t[\ite, atuncea lanoroade ca aceste, po\i da form[ de st[p`nie oric`t de slobod[, adec[ m[cars[ fie =i democra\ia cu toat[ volnicia de norod, c[ci norodul totdeuna var[m`nea ]ntru hotarele cuviin\ii, av`nd n[ravuri bune. Iar[ norodul sprer[u ]nv[\at, neodihnit =i stricat, la un norod ca acela, de ai face m[carcelegi sfinte =i m[carce chip de st[p`nie str`ns[ s[ le dai, nu-i vei putea dregenuma cu legile =i pedepse. Zice adec[ ]n urm[: la un norod bun, va fi bun[=i monarhia =i democra\ia, dar la cel r[u, =i una =-alta va fi rea. M. P.

40

41

42

43

304

Numa s-aib[ totdeuna privireLa ]mprejur[ri, la loc =i la clim[,La firea poporului =i la shim[.

Aceste eu v[ zic nainte,Ca-]ntru-alegerea de st[p`nire,

Cumva doar’ s[ nu v[ desm`nteSau s[ v[-ad[m[neasc[-o numire

A unii sau altii forme careAr pl[cea la partea cea mai mare. 1

Deci eu nu voi l[uda nici una,Nici voi def[ima pe oarecare,

Ci m[ voi sili s-ar[t buna+i reaua parte sau lipsa ce-are

Fie=care st[p`nie-]n sine,Ca s[ pute\i alege mai bine.

Deac[ vom lua la socoteal[Cum c[ to\i oamenii de la fire

S[ nasc ]ntr-un chip, prin o tocmeal[,Nice s-afl[-]ntre d`n=ii-os[bire,

Vom afla c[-asemenea dreptateTrebue s-aib[ to\i ]n cetate.

Nici poate unul =-altul ziceC[tr[ cei deopotriv[ =ie:

«Eu-s mai mare din to\i aice!»

1Acum vine Janal[u la thema sa. Deci (zice) unul care va s[ a=eze vreost[p`nie ]n norod, trebuie mai ]ntii de toate s[ aduc[ ]ntru norodul acelaobiceaiuri bune, adec[ (precum s[ vede a fi scoposul lui Janal[u) s[ ]nceap[de la cre=terea tinerilor, s[ r`nduiasc[ =coale =i ]nv[\[tori de norod care s[]ndrepteze spre fapte ]mbun[t[\ite pe oameni din pruncie. Acest temeiupus, poate el apoi s[ a=eze m[carce st[p`nie, lu`nd sama pururea =i la fireanorodului, firea locului, =i dup[ aceste chibzuind s[ a=eze legile. M. P.

44

44

45

46

305

C[ci ]mprotiv[-i s[ scoal[-o mie+i-i arat[, prin dovad[ tare,C[ el ca =-al\ii numai un cap are. 1

Drept ce dar unul s[ ne st[p`neasc[,Sau doi, sau c`\va? Din ce pricмn[?

Tocma s-aib[ ei minte-]ngereasc[+i cu toat[-]n\[lepciunea plin[!

Eu, de voie bun[, nu mi-oi puneJugul ]n grumazi, v[ spun =-oi spune!

Cel mai ]n\[lept ]nc[ r[m`ne}n urm[-om p[tima= ca =i noi:

+i deac[-i vom da bici s[ ne m`ne}nc[tro va vrea, ca pe ne=te boi,

Mai pe-urm[ el a m`na s[-]nva\[+i-uit[ de-a tr[g[torilor grea\[.

Dup[-a sa slobod[ volnicie}ncarc[ carul preste m[sur[,

M`n[ boii pe deal, pe c`mpie,+i-i s`le=te la greau[ tr[sur[

Peste r`pe, \ipi=uri =i coaste,P[n[ c`nd ]i duce la pr[paste. 2

1Deci (zice Janal[u) eu din sine nu voi l[uda nice pe o st[p`nie, nice ovoi def[ima, ci numa voi ar[ta cele bune =i rele, ce s[ afl[ ]n st[p`niamonarhiceasc[ =i democrateceasc[.

2}ncepe Janal[u a desvolbi r[ul ce cuprinde ]n sine monarhia, =i zice:oamenii to\i c`\i sunt pe lume, s[ nasc asemene, nici firea din sine=i ]ios[be=te la na=terea lor. A=a dar[ din fire to\i sunt de potriv[ =i to\i auacele=i drepturi: pentru aceasta (vorbind despre oameni, precum s[ afl[ eiafar[ de so\ietate a=ezat[ =i st[p`nie hot[r`t[) nu poate zice unul c[tr[ceialal\i: eu-s mai mare dec`t voi! c[ci totdeuna cei mai mul\i ]i dovedescmai pe urm[ c[ el numa un cap are, =i unul nu poate s[ supue pre at`\a.Pentru aceasta, zice Janal[u, unul nu poate s[ st[p`neasc[, dar nici maimul\i, de ar fi c`t de ]n\[lep\i, c[ci =i cei ]n\[lep\i ]n urm[ sunt oameni

47

48

49

306

Drept aceasta, ori s`ngura lege,Ori nime-altul s[ ne st[p`neasc[.

C[petenia cet[\ii-]ntregeLegea s[ fie!... s[ ne domneasc[!...

Asta s[ ne fie fund[m`ntLa cest a nostru a=ez[m`nt.

}ntii dar[ legi bune =i drepteS-izvodim ]n \ig[neasca \ar[,

Fe\e apoi s-alegem ]n\[lepte,Cunoscu\i despre v[rtute rar[,

Ce cu purtare-]ntreag[, viteaz[,S[ priveasc[ spre-a legilor paz[.

}ns[ ca nice-o dreg[torieS[ fie purure tr[itoare,

C[-aceasta-i un feliu de despo\ie,+i persoanele poruncitoare,

Prin lung[ vreme, s[-]nvolnicesc,Legile fr`ng sau le schimosesc; 1

De unde-apoi drum larg s[ deschideLa mult amarnica despo\ie,

Dreg[torii s[ mut[-]n omideCare rod cu mult[ l[comie

Frunza pomului cet[\enesc,Ba p[n’ la r[d[cin[-l mistuiesc.

p[tima=i =i dac[ li s[ d[ putere ]n m`n[, prin lung[ poruncire, ]n urm[porunce=te dup[ voia sa, uit`ndu-=i c[-i greu a ]mplini toate poruncile cenu sunt spre folosul de ob=te, ci numai spre a poruncitoriului. Acest porun-citoriu c`teodat[ apoi s[ ]nva\[ =i a asupri pe supu=i =i pune norodul lapr[paste. M. P.

1Drept aceasta nime s[ nu st[p`neasc[, f[r[ numa legea; s[ hot[r`m darlegi bune, dup[ care s[ fim c`rmui\i prin alese dintre noi persoane cinstite.}ns[ acele persoane s[ [nu] fie la dreg[torii p[n[ la moartea lor, ci numap[n[ la vreme hot[r`t[, c[ci, zice el, dreg[torii cei ce-s r`ndui\i pe toat[via\a lor, sunt un feliu de despo\i. M. P.

50

51

52

53

307

Iar’ c`nd dup[ supusul temeiuOrganisмt[ va fi cetatea,

Atuncea de la cel mai ]nteiuP[n[ la cel mai mic, autoritatea

Privat[ ca =i nimic r[m`ne+i este numai de-azi p[n[ m`ne.

C[ci prin alegerea deob=te s[ facTo\i dreg[torii =i p[n’ la vreme

Hot[r`t[,-apoi iar[ s[ desfacPrin sfatul deob=te, nici-este-a s[ teme

Ca-]n acel scurt soroc s[ s[ strice+i preste-al\ii ei s[ s[ r[dice. 1

Pricina este c[ =tiu ei bineCum c[ trec`nd vremea hot[r`t[

De un an, doi sau trii, iar[ vineDeob=te-alegerea, =-]ntr-o clipit[

S[ prefac din poruncitori}ns`=i apoi ]n ascult[tori.

Deci v[ sf[tuiesc ca st[p`niaCe-ave\i s[-a=eza\i, ca dintru toate

S[ pune\i ]n frunte monarhia,}ns[-]n hotar[ foarte str`mtate

+i numa la vreme de trebuin\[,C`nd s[ nu fie-alt[ m`ntuin\[.

1Ace=ti feliu de dreg[tori =tiind c[ ei vor fi deapururea p[n[ tr[esc laacele vrednicii, lu`ndu-s[ de m`n[, s`nguri m`nc[ veniturile de ob=te. Iar[(zice Janal[u) c`nd dreg[torii ale=i din voia tuturor au s[ dreg[toreasc[numa p[n’ la o vreme hot[r`t[ de un an, doi sau trii, atunci nu-i de a s[teme ca s[ s[ fac[ despo\i, c[ci s[ tem c[, deac[ vor fi l[p[da\i din dreg[torie,s[ nu s[ trag[ la r[spuns. M. P.

a) Organisit[ va s[ zic[ r`nduit[. Vine acest cuv`nt de la organ, carecuv`nt s[ afl[ =i la Meneiul nostru; de-acolo s-au f[cut organisesc, adec[bine ]mp[r\esc sau or`nduiesc p[r\ile. A=ijdere, avtoritate va s[ zic[ v`lf[a celui mai mare sau mai b[tr`n. Filologos.

54

55

56

57

308

Adec[ la vreo r[scoal[-]n \ar[,Unde trebuie=te-ajutoriu iute,

Sau vreo grea n[val[ din afar[,Unde sfat cu r`ndueli t[cute

+i grabnice la lucrarea-a puneCere-a statului ]n\[lepciune. 1

}ntru-alte, dup[ legi a=ezateNorodul are s[ st[p`neasc[

Prin persoane-alese, delegate,Care n-au alta numa s[ p[zasc[

Ca legile-odat[ hot[r`te,Cu de-am[runt s[ fie p[zite”.

1Aici ]=i deschide Janal[u mintea mai chiar =i zice c[ la st[p`nia ce aus[ a=eze \iganii este de trebuin\[, ca ]n frunte s[ fie un feliu de monarhie,]ns[ cu foarte ]nguste hotar[ =i numa la ]mprejur[ri afar[ de r`nd, c`ndpoftesc trebile \[rii ca cur`nd s[ s[ fac[ toate cuviincioasele or`ndueli spreap[rarea binelui de ob=te.

a) Adec[, precum ]n\[leg eu, Janal[u vra s[ fie dictatur[, ca =i cum erala romani c`nd s[ ivea vreo primejdie =i cerea grabnic[ lucrare; c[ci atunciromanii v[z`nd c[ dac[ lucru va merge la sf[tuirea de ob=te, dup[ r`nduialaa=ezat[, va \inea oarec`te zile p[n[ c`nd s[ va face hot[r`re de la s[nat;iar’ ]ntr-acea vreme poate fi t`rziu sfatul. Erudi\ian.

b) Eu tot am ascultat ]nc[tro va s[ mearg[ Janal[u cu sf[tuirea, daracum v[d c[ au fost mare politic, c[ci cei mai procopsi\i politici s[ \in deaceast[ socotin\[, c[ republica romanilor pentru aceasta au treit at`te vea-curi, c[ au =tiut mesteca la democra\ie =i monarhia, adec[ dictatura careeste un feliu de monarhie absolut[; ]ns[ numa la trebile, precum s-au ar[tatmai sus. +i cu adev[rat ]ntru aceasta monarhia are preferen\ia sa mainainte de altele; c[ci s[ pъnem o republec[, =i cum c[ un monarh de-aproape,cu foarte mare putere, nea=teptat intr[ ]n \ar[, a=a c`t oastea lui merge cuvestea ]mpreun[! Atuncea ]ntreb pe republicani: ce vor face? c`nd ei, dup[a=ez[m`ntul republican, nu pot s[ fac[ nimica f[r[ de sfatul de ob=te as[natului. Deci p[n[ s[ va str`nge s[natul, p[n[ va sf[tui =i va hot[r] ceeste de a face, iac[ neprietenul poate cuprinde toat[ \ara! Dar, dup[ r`nduialade dictator, acesta numindu-s[, lucreaz[ dup[ sfatul s[u, nice poate s[ =tieprotivnicul de sfaturile lui. C. Politicos.

58

59

309

Aceste =i mai multe-]nv[\atulJanal[u atuncia gr[ia, dar[

}n ce-au st[tut mai ]ncolo sfatulLui, care \inu-]ntr-o zi de var[

}ntreag[ (precum cronica zice),Eu nu pot s[ vi-l spun aice,

C[ v[-ar sc[pa doar[ =i r[bdareaAscult`nd o materie seac[

Ca-aceasta, iar’ atunci adunarea|ig[neasc[ nu putea s[ treac[

Cu vederea cea voroav[ lung[,Voind la scoposul s[u s-ajung[.

Drept acea pe scurt nescare-oi spuneLucruri minunate ce mai zise

Janal[u atunci (de nu-s minciune!),}ns[ nu cred, c[ci le g[sii scrise

}n cea h`r\oag[ sus pomenit[,De Janal[u ]nsul isc[lit[.

}ntr-alte ce sf[tuiea cu multeDovezi el, era cea mai de frunte

Ca de lege tot omul s-asculte,+i, de-ar fi porunci c`t de m[runte,

C[lcarea lor s[ s[ pedepsasc[Greu, nim[rui s[ nu s[ d[ruiasc[.

Apoi dreg[toriile-]n \ar[S[ fie-a=ezate f[r[ plat[,

+i ca pe r`nd aceast[ povar[Cet[\enii s[ poarte,-]n ce dat[

Ales fiind, nu s-ar dovedireNevrednic, de rea vie\uire.

60

61

62

63

64

310

Oaste s[ nu fie st[t[toare,Nice din venitul \[rii pl[tit[,

Dar’ cet[\anul fie=tecareS[ slujasc[ f[r[ nice-o mit[,

Ori ]n arme, ori precum va cereAl \[rii folos =-a lui putere.

Iar’ dup[ ce f`r=i Janal[u,Nimene dup[ d`nsul vru s[-ureze,

Ci to\i ]=i deder[ votul s[u}ntr-acel chip lucru s[ a=eze

+i cu cea form[ de st[p`nie,Precum Janal[u mai bine =tie.

Spre-aceasta-aleas[r[-o comмssie,Din cei mai procopsi\i c[rturari,

+tiu\i ]n lucru de politie,Cari pe atuncea nu era rari;

Mai v`rtos fiind =i de cei careCetis[ =i pe Platon cel mare.

Dup[ ce mult capete-=i b[tur[+i min\ii ]=’ fr`ns[r[-ace=ti ale=i,

}n urm[-un mare f[r[ m[sur[A=ez[m`nt alc[tuir[-=i,

Ce p[n’ astezi la noi, \ig[ne=teAnti-barorea s[ nume=te.

Din care va vedea fie=tineC[ \iganii din toate =tiute

Forme de chivernisiri streine,N-au a=ezat vruna, ci din tute

Lu`nd cel mai bun =i de folos,Toate cele-]ntoars[r[ pe dos.

65

66

67

68

69

311

Adec[ puser[ s[ nu fieSt[p`nia lor nici monarhic[,

Nici orice feliu de-aristocra\ie,Dar’ nici cu totul democratic[,

Ci demo-aristo-monarhiceasc[S[ fie =-a=a s[ s[ numeasc[. 1

Era toate-]n\[lepte =i buneR`ndueli, dup[-a lor socotin\[;

+-acum sf[tuiea pe cine-ar punePlinitoriu ce=tii deob=te voin\[,

Care toate s[ chivernisasc[Dup[-ast[ lege-anti-baroreasc[.

Dar’ c`nd era sfatul cel mai mare,Iac[ to\i l[ie\ii =i gole\ii,

Cu m[ciuci ]narma\i =i topoare,Ba iac[ =i ciurarii sume\i

}mpresurar[ cinstitul sobor;Cucavйl era pova\[ lor.

Ie=ind el din cei mul\i ]nainte,A=a strig[ cu vorba-]ndr[znea\[:

“Voi g`ndi\i c[ numa voi minte}ntreag[-ave\i =i gur[ vorbea\[,

De-a v[ sf[tui cum s[ cuvinePentru deob=tele a nostru bine! 2

1Destul c[ Janal[u purt[ biruin\[, c[ to\i s[ plecar[ dup[ sfatul lui,adec[ f[cur[ o st[p`nie, unde precum norodul a=a =i cei ale=i din norod s[aib[ cuv`nt =i sfat la trebile \[rii de ob=te, ]ns[ ]n sine s[ fie republic[, cuputere la deos[bite ]mprejur[ri s[ poat[ alege =-un dictator. Cu un cuv`nt,au ales dintru toate chipurile de st[p`nie cele ce sunt mai bune. Erudi\ian.

2Nu =tiu cum, la toate lucrurile bune s[ t`mpl[ o ]mpedecare. Istoria nearat[ cu miile de aceste t`mpl[ri care apoi au fost ]n veci stric[toare noroa-delor. Mul\imea f[r[ socoteal[ cu sfatul s[u cel nebun au stricat ]ntr-o

70

71

72

73

312

Noi vom s[ =tim =i s[ fim de fa\[La toate =i poftim ca s[ hie

La sfat =i ceata noastr[ golea\[,Cum =i haialalt[ \ig[nie,

Iar[ toate ce voi a\i a=ezatNu s[ primesc dintr-a nostru sfat.

Ne=te mi=ei ]nv[\a\i din carte,Cu cuvinte-ad`nce, ne]n\[lese,

Vor s-arunce preste noi o soarte+i supt greu jug doar[ s[ ne-apese;

Dar’ nu!... Noi nu suferim odat[Cu capul, noi ceaialalt[ gloat[!...

M`ne diminea\[ ne vom str`ngeCu to\ii la sfatul depreun[,

Apoi s[ s[-aleag[ cine-a-]nvinge+-a cui va fi p[rerea mai bun[;

Iar’ ca s[ s[ strice-ah[st soborEste voia noastr[-a tuturor.”

C`t Cucavel estea cu-]ndr[zneal[Zis[,-]ndat[ cea mai mare parte

Din s[borul precinstit s[ scoal[

clipit[ toate care multe veacuri s-au alc[tuit. A=a fu cu \iganii ce stricar[acest l[udat a=ez[m`nt. Politicos.

a) M[ tem s[ nu fie r[zvr[tit norodul \ig[nesc oarecare din voievozi,care doar[ poftea s[ fie vod[ sau craiu.

Eu am c[utat la lu[rile aminte ce au f[cut Talal[u la orighinal =i amaflat c[ Goleman =i Tandaler nu era bucuro=i c[ ei n-au fost trimi=i la celsobor de ]nv[\a\i; =i auzind c[ acel sobor nu va s[ fac[ un craiu sau vod[,la care domnie am`ndoi c[sca, drept aceasta, pe supt m`n[, cum s[ zice, au]nt[r`tat gloata \ig[neasc[, zic`nd c[ acei ]nv[\a\i din care vorbesc a=a c[nime nu-i ]n\[lege ce zic =i fac un a=ez[m`nt care nu-i de nice o treab[ ]n\ig[nie. Erudi\ian.

74

75

76

77

313

(C[ci acum s[-]nt[r`tas[ foarte+i pe d`nsul n[v[lea pornit[,Ca =i droaia de c`ni z`d[r`t[.)

Iac[t[-\ acum beleaua gata,C[ =i despre-a lui Cucavel parte

Era mai toat[ \igana ploat[,+-acum striga s[ deie pe moarte

Zic`nd: “Zios cu soborul mi=el!Noi ]nc[ suntem cu Cucavel!...”

Totu= ]ntr-acea zi, precum scrieCronica, nu s[ t`mpl[ nimica,

Pentru c[-]n\[leapta b[tr`nie,Mai cu vorba bun[, mai cu frica,

+tiu potoli vrajba-a\`\at[L[ud`nd a gloatei judecat[. 1

Toat[ zioa-]n sfad[ =i g`lceav[Trecu; soborul cinstit s[ spars[

+i birui gloata f[r’ isprav[!...A doao[lea zi, dup[ ce-]ntoars[

Vremea hot[r`t[ de sfat iar[,Toate cetele-atunci s-adunar[.

Aceasta era zioa-]ntru careTrebuiea cu temeiu s[ s[ fac[

}n \ig[nia noastr[-a=ezare,Carea fie=tec[rui s[ plac[.

+i-]ntr-acel chip s[ s[-a=ezeCa pe nimene s[-]ngreuneze.

1Vezi mul\imea f[r[ sfat, deac[ s[ porne=te o dat[, cum n-ascult[ cuv`nt!Politicos.

a) }ncai s[ fie cerut sama de la s[bor =i s[ s[ fie ]ncredin\at de faptelelor mai nainte de a-i judeca. Criticos.

78

79

80

81

314

Tot omul era plin de-a=teptare,+-afundat ]n ad`nc[ t[cere,

C`nd Tandaler ]nainte sare+i gr[ie=te strig`nd cu putere

Ca s[-l poat[-auzi-]mprejur toateGloatele \ig[ne=ti adunate: 1

“Dar[ p[n[ c`nd ve\i t[cea voi ]nc[?C`nd ve\i c[uta =i d[-a voastr[ trab[?

Au doar[ nu =ti\i unde v[ m`nc[?A=a Tandaler p[ voi ]ntreab[!

Deac[-ave\i a face-o r`nduial[,Face\-o-]ndat[, f[r[ pestal[!

Iar’ deac[ nu vre\i =i pofti\i doar[A fi cum a\i fost cum v-i data,

S[ =ti\i c[ doar[-]nc[-]n hast[ sar[,Eu cu to\i ceta=ii mei sunt gata

A m[ duce d[ la voi oriunde+-ori ]nc[tro vom putea p[trunde.

Ce ne trebuie noao sfat mult?+ti\i c[ vorba mult[-i s[r[cie;

Eu aici nu voi s-ascult,F[r’ numa dec`t o st[p`nie

S-a=ez[m cu bun[ r`nduial[Dup[-a tuturor deob=te-]nvoial[. 2

1Iac[ c[ Tandaler nu va s[ =tie de democra\ii =i republece, ci ]ntii acumvorbe=te. M`ndril[.

a) Dac[-i pentru ]ntia vorbire, prepusul mai bine cade pe Cucavel! P. Mustrul.b) A=a g`ndesc =i eu! Onoch.2Tandaler, de bun[ sam[, era mai nainte credin\at c[-l vor alege pe

d`nsul, mai v`rtos dup[ at`ta vitejie ce ar[tas[. Criticos.a) Adec[ pentru c[ s[ b[tu cu boii. Mustrul.b) C`nd ]l lu[ taurul moldovenesc ]n coarne. Onoch.

82

83

84

85

315

Mai ]ntii s[-]ncepem de la frunte,C[-apoi lesne om vini =i la coad[,

Cum =i la toate hele m[runte!...Mai nainte-adec[, f[r[ sfad[,

S-alegem un vod[-]n \ig[nie,Apoi un divan =i boierie.

De-aci-]ncolo lesne-apoi s-or faceToate helelalte vrednicii;

A=a v[ sf[tuiesc, a=a-mi place!Eu carte nu =tiu, nici istorii,

Ci v[ sf[tuiesc p[cum socot+-ah[st chip este sfatul mieu tot!”

Tandaler f`r=ind aici zisul,To\i deder[ s[mn de bucurie,

Iar[ Dr[ghici abia-= \inu r`sul+i gr[i: “O, dragi fe\ilor! mie

(Drept v[ spun c[) nu-mi intr[ ]n capUn g`nd a=a str[in =i sureap. 1

Deie Dumnezeu s[ hie buneToate ce-au zis Tandaler aice:

Eu ]mprotiv[ nu m[ voi pune,Numa c`t v-am zis, v[ zic, oi zice

Totd[una: lua\i sama bine,Ca nu cumva dracu s[ v[-]ng`ne!

Eu nu pociu nicecacum a credeC[-au r[mas \ara d[ tot pustie!...

1Iac[ c[ Tandaler nu va s[ =tie de democra\ii =i republece, ci ]ndat[ zices[ aleag[ pe un vod[! de unde =i eu cred c[ bine au ]nsemnat Talal[u laizvod. M`ndril[.

a) }ns[ Dr[ghici s[ vede c[ nu-i de sfatul lor. M. P.

86

87

88

89

90

316

Cine dar’ slobozie v[ dedeS[ v[ r[dica\i voi o domnie,

St[p`nind ]nc[ Vlad vod[-]n \ar[?Doar’ g`ndi\i lui a v[ pune-]n poar[?

Cine-auzi sau v[zu vreodat[Un vod[ sau boieriu d[ \igan?

Vi\a noastr[ proast[, ne]nv[\at[,Cum va =edea sf[tuind la divan?

G`ndi\i voi c[-a domni \ara-]ntreag[Ar hi doar’ numa lucru d[ =ag[? 1

Apoi c`\i din voi ]n\[leg carte?Cum dar[ ve\i face judecate?

Iar’ care din[tre] voi va s[ poarteDomnia =i caftanul ]n spate,

Caut[ s[ fie d[ mare vi\[,N[scut din doamn[ sau domni\[.

Dar’ =i c`\i suntй\i voi ]mpreun[Ca s[ pute\i ap[rare-o \ar[?

De vreo trii, patru mii o m`n[!...Pentru c[-a\i biruit ]n ha sar[.

Nu g`ndi\i cu mintea ha nebun[C[-a=a s[ va t`mpla totd[un[!

O sut[ numa d`n c[l[ra=iiLui Vlad asupra voastr[ s[ vie,

Unde-s a lui Tandaler osta=iiAtunci, h[i sl[bi\i d[ vitejie?

D[ci nu, fe\ii miei, nu v[-amegeasc[Ahast[-]ndemnare dimoneasc[... 2

1Precum v[d eu, Dr[ghici are mai mult[ minte dec`t to\i. Criticos.2Din ce merge, din ce gr[ie=te mai bine, c[ci adev[rat zic`nd, \iganii

]nc[ nu avea \ar[ deos[bit, ci numai ne=te p[m`nturi d[ruite. Cr.

91

92

93

94

317

Noao nimic alta nu ne r[m`neF[r’ s[ ne chivernisim ]n pace,

Grijindu-ne de-ast[zi p[n[ m`neS[ nu-]nfomeze gura m`ncace,

L[s`nd domnia =-arme cumpliteNeamurilor celor neodihnite.

Trec`nd a r[zboiului fortun[Apoi, =i-]ntorc`nd iar’ pace-]n \ar[,

+i noi vom ]ntoarce-]n str`n=te bun[,La d[ruite noao hotar[;

Acolo r`nd bun apoi om face,Cu voia domnii, cum ne place.

Apoi hie cum ursitorile hirulVie\ii torc`nd au zis din gur[,

C[ci, d[-ar umbla c`t, oamenii =irul}nt`mpl[rilor din ursitur[

Nu vor putea s[-l schimbe, s[-l mute,Nici cu mintea lor, nici cu v[rtute!...” 1

Dr[ghiciu t[cu: iar cu ner[bdare}mprotiv[-i Goleman s[ scoal[

+i zice:-”O, Dr[ghiciu! Vorba ta n-areNici un haz =i e d[ minte goal[.

D[ c`nd te cunosc, tot proroce=teGr[ie=ti, dar nici una \i s[ love=te.

1Bravo Dr[ghici! De-aici s[ cunoa=te c[ la b[tr`ni este mintea; foartebine le sf[tuie=te el, dup[ a lor ]mprejur[ri. Nu s[ poate =ti pentru ce\iganii nu l-au ascultat. Criticos.

a) }nv[\atu Talal[u arat[ la locul acesta c[ \iganii amegi\i cu cea biru-in\[ a lui Tandaler =i ne v[z`nd pe munteni mai mult, socotea c[ turcii aut[iat pe munteni, iar[ ei au t[iat pe turci, =i cum c[ acum nu au de a s[teme de nime. Erudi\ian.

95

96

97

98

318

Dac[ nu po\i tu f[r[ c`rteal[Sfatul bun ascult[, mergi acas[

+’ochii rу=i d[ urdori-\i spal[,S[ vezi mai curat!... Dar ce ne pas[,

(Gr[i-]ntorc`ndu-s[ spre-adunare),C`nd cu noi e partea cea mai mare!”

Atunci to\i strigar[: “Craiu =i \ar[!...”Dr[ghici ]ntorc`ndu-le c[lchie:

“De-a\i avea m[m[lig[ cu zar[Destul[!...” r[spuns[ cu m[nie,

Apoi s[ dus[ din adunare,M`hnit de cele vorbe sprin\are.

Iar’ Goleman tot ca mainteV[z`nd c[ vorba lui la to\i place,

Acum de m`ndru nu s[ mai s`mte+i p[n[ toat[ mul\imea tace,

El de iznoav[ s[-]mb[rb[te=te+-acest chip desput[ =i gr[ie=te:

“Adev[rat c[-a r`dere-mi vineC`nd aud c[-a st[p`ni-]ntr-o \ar[

Este lucru greu! Din ce pricine?Au doar[ pentru c[-i o povar[

Carea s[ n-o poat[ sprijinireSlaba noastr[ \ig[neasc[ fire?

Spщne\i-m, rogu-v[, ce greutateAre-un vod[? Eu voi desvolbi-o:

Doarme ca noi, p[ dung[, p[ spate,Sau cum vra, p[n’ [ce] s[ face zio;

99

100

101

102

103

319

Apoi scul`ndu-s[ bea =i m`nc[Sau ]=’ raz[m[ capul ]n br`nc[. 1

Apoi jalbe =i cereri ascult[+i le hot[r[=te cum precepe,

F[r’ a-=’ mai fr`nge capul cu mult[}nv[\[tur[, ce nice-i ]nchepe

Lui ]n mintea ha domneasc[ d[-alteGriji mai trebuincioase =i nalte,

Precum sunt cifиrturi =i ]mplinele+-alte-a domnii venituri grase.

Iac[t[-v[-a lui mai toate heleOst[neli =i greut[\i pov[roase;

}ntr-altele-apoi, cum socote=te+-]i vine-]n minte,-a=a porunce=te.

+-ahasta-o zice Dr[ghiciu povar[!Dar’ eu v[ zic c[-a scobire-o covat[

Este-o me=terie mult mai rar[+i mult mai grea, dec`t ]n polat[

+ez`nd la divan a porunci: «Eu(Cutare), din mila lui Dumnezeu, 2

1Acum ]ncep, sfaturile cornurate a \iganilor! Ce os[bire ]ntre acestesfaturi =i cele a ]nv[\a\ilor \ig[ne=ti de la sobor! Criticos.

a) Ur`t vorbe=te Goleman de vozi, c`nd nice m`ni nu le d[, ci br`nci, cac`nd ar fi ur=i sau alte fieri r[picioase. Mustrul.

b) Dar cum pot \iganii pro=ti s[ gr[iasc[ amintre? M`ndril[.2Din ce merge Goleman, din ce o zice mai groas[! Crit.a) Deac[ n-ar avea vod[ =-alte griji, numai acele de care zice Goleman,

atunci ar avea dreptate, dar totu=’, trebuie s[ zicem adev[rul, c[ el are=-alte griji, precum: ]n ce chip s-apere \ara de neprieteni, s[ \ie o=tile, s[]nt[reasc[ pravilele din l[untru =i s[ p[zeasc[ asupra lini=tei de ob=te.Criticos.

b) A=a dar[ tot pentru sine! Golemane, s[ tr[e=ti! Popa Mustrul dinPuntureni.

104

105

106

320

Poruncesc aceasta cu t[rie!...»+i cum =ti\i voi ]ns[\i celelalte.

Iar’ ]n c`t e pentru boierie,Ei ]nc[ =ed ]n p[laturi nalte

Toat[ zioa cu ciubuc ]n gur[+-a vorbi c`teodat[ s[-]ndur[.”

“Bine zici, Dumnezeu s[ te custeGolemane (strig[ din mul\ime

Gogul)! Ba sunt ca ne=te l[custeCe m`nc[-a p[m`ntului gr[sime.

Tr[ind ]n volnicie =i s`l[,Jupesc toat[ \ara f[r[ mil[.”

Nu mai putu r[bda Corcodel[Voroava] Gogului cr`mpi\at[.

“Dar ce mai tocorose=te-ah[l(Zise), tocma ca moara stricat[?

L[sa\i cumu-s p[ boieri s[ hie;Ce v[ pas[ d[-a lor volnicie? 1

C[ voi nu v[-a\i adunat aice,S[ v[rsa\i din gur[ vorbe goale,

+i pune\i unul altui price?Ajunge-un b[\ la un car d[ oale! 2

}ncйpe\i odat[-a lucra =-a faceCa s[ st[p`nim \ara cu pace!...

1Acum vine r`ndul =i la boieri! Cu adev[rat pe scurt! dar’ bine! Criticos.a) Dar’ Gogul acela nu-i om bun; =i, de nu vrea fi Corcodel, cine =tie ce

mai clevetea acel antiaristocrat. Arhonda Sufl[nv`nt.b) Clevetirea-i c`nd cineva vorbe=te de altul r[u f[r[ temeiu, deci este

]ntrebare: oare Gogul cu temeiu vorbe=te? P. Mustr.2O proverbie de ob=te ce va s[ zic[ c[ a sparge un car de oale s[ poate cu

o m[ciuc[ s`ngur[! M. P.

107

108

109

110

321

}ns[ toate ca toate, dar’ unaEste care voi cu mintea toat[

Nu ve\i putea-o face cu buna:Ca patriarci =i vl[dici odat[

Sau =i metropoli\i d[ mo=ie+i bie\ii no=tri \igani s[ fie;

Precum =i preo\i, ca \ig[ne=teS[ ne boteze, pa=ti s[ ne fac[;

Sau c[lug[ri de carne =i pe=teNu m`nc[ nice pot s[ petreac[

Cu femei, ci-av`nd spre lume grea\[,}n m[n[stiri duc a lor via\[. 1

Fra\ilor, ahasta pare mieC[ nici unul dintre noi va face,

Ca l[s`ndu-=i iubita so\ie+i cu toate ce pe lume-i place,

}n chilie d[ viu s[ s[-]ngroapeSau ]n vreo pustie prin v`rtoape.

Vl[dici mai lesne s-or afla doar[+i dintre noi, pentru c[ vl[dica,

M[car nici ]nsul nu s[ ]nsoar[,Totu=i nu-i zice nime nimic[

C`ndu-=i \ine-o soбr[ sau nepoat[,Ba =i c`nd s[-]nfrupt[ c`teodat[.

D[ preo\i nu-i grij[, c[-au preutese,S-oasp[t[ la botez =i la nunte,

La zaif[turi, cum`nd[ri =i mese,

1Eu tot ascultai de c`nd ]ncepur[ \iganii a vorbi, dar v[z`nd c[ niciunul las[ pe altul s[ vorbeasc[ =i fie=tecare ]ncepe de un altru lucru a vorbi,v[d foarte adev[rat socoteala lui Baroreu care zis[ c[ mul\imea niciodat[nu sf[tuie=te bine. Simpli\ian.

111

112

113

114

115

322

+i purure =ez`nd ei la frunte,Blagoslovesc vinul =i m`ncareLu`ndu-=i tot partea ha mai mare. 1

D[ci vr`nd a face-un lucru d[ trab[,S[ l[p[d[m alt[ nebunie:

Popi s[ ne-alegem c`t mai d[grab[,Ca s[ ne-ajute la cununie;

Iar d[ vl[dici =i c[lug[ri pareC[ n-ar hi tr[buin\[ pre mare.”

Bun Corcodel era s[ mai zic[,C`nd ]mbulz`ndu-s[ Ciuciu-]n gloat[

Strнg[ =i m`na dreapt[ r[dic[:“Dar ce fleacuri voi zioa toat[

Ve\i gr[i, f[r’ capet =-]nceput!Bine era d[ a\i hi t[cut.

+i tu Corcodele,-ar hi mai bineS[ mai taci odat[, s[ gr[iasc[

Al\ii mai cu minte d[c`t tine.Dar[ d[ rasa c[lug[reasc[,

D[ vl[dici =i pop[ cu preuteas[,Noao \iganilor ce ne pas[? 2

1Ei! iac[ vine r`ndul =i la preo\i. Dar de unde =tiu \iganii a=a binetainele vl[dicilor, care \`n c`te o sor[ sau nepoat[? P. Mustrul.

a) De popi ce zice este curat adev[r! C[ popa nostru tocma a=a face! Onoch.b) Iac[t[, de preo\i cu preutese nu gr[ie=te a=a r[u ca de vl[dici.

P. N[t[roiu din T`nd.2Ai, afurisitul! Caut[ ce gr[ie=te! adec[ el nu vra s[ aib[ nice preo\i =i

va s[ s[ duc[ ]nc[l\at, ]mbr[cat la dracu. P. N[t[r.a) Dar a=teapt[, fr[\ia-ta, c[ pot vini =i mai multe, apoi s[-l afurisim!

Mustrul.b) Precum v[d eu, \iganii totdeuna f[r[ popi au fost, ca =i cum sunt

acum. Crit.

116

117

118

323

Bine c[ sc[p[m de-o m`nc[tur[,Dumnezeu d[ ei s[ ne fereasc[!

Numa la p[rale =i prescur[Ah[st feliu d[ oameni acum casc[;

Cu o m`n[ te blagoslovesc,Cu alta d[-averi te jecuiesc.

D[ s[ na=te-un copil, nu-l boteaz[F[r[ plat[, d[ vra s[ s[-]nsoare

Cineva, ei nu-l cununeaz[,Nici vor s[-l ]ngroape, dac[ moare,

P[n[ nu-=i iau plata r`nduit[Pentru sf`ntul dar, sf`nta mit[.

D[ci, ori nice-un pop[,-ori f[r[ plat[S[ hie la noi, dac[ v[ place.”

“D[h, mai ]nceat[ =i tu vrodat[(Strig[ Goleman) =i ne d[ pace

Cu sfaturile tale necoapte,C[-a=a n-om f`r=i p[n[ la noapte. 1

B[rba\i buni, ian s[ lu[m samaD[ hele ce-s mai d[ trebuin\[

}m pare c[-]ntii d[ toate cheam[Pe-a voastr[-]n\[leapt[ socotin\[

Alegerea vreunui vod[ harnic,Unui ban, vel sp[tariu =i p[harnic,

1Aceasta-i bun[!... Toate adev[rate! Eu n-am s[ zic nimica de ]mpro-tiv[. Crit.

a) Unul ca acesta-i afurisit de trii sute noaoz[ci =i noao de s. p[rin\i dela Sfeata Gora, =i!... =i!... de S. P[resemi! P. N[t[r.

b) Hoho! fr[\ia-ta, c[ cu noaozeci =i noao de p[rin\i l-ai pre ]nge-nuncheat! Bine c[-l curm[ Goleman, c[ doar[ ne spunea el =i mai multe.Dar, de cumva n-or fi mai multe, mai bine s[ t[cem. P. Mustru.

119

120

121

122

324

Unui stolnic =i visternic mare,Apoi =i h[lor mai mici d[ vi\[:

Ispravnici, v[tavi =i d[ h[i careUrmeaz[, p[n[ la mica spi\[

D[ pan\iri =i pl[ia=i! Asta-]ntieA voastra hot[r`re s[ hie.

Iar ca s[ v[ duc mai lesne-]n cale,Iac[t[, voi s[ v[-]ntreb pe cine

Vre\i a pune pe scaunul moaleD[ domnie =i lui s[ s[-]nchine

Vra, ca =-unui vod[, \ig[nia?Apoi, cui s[ cuvine b[nia?” 1

S F ~ R + I T

1M[ tem, vere, de s-or sf[di mai mult \iganii, s[ nu ne ajung[ =i la noir`ndul! Onoch.

a) Ferici\i care nu ]n\eleg! De-a\i fi luat sam[, p[n[ acum doar[ de osut[ de ori sunte\i pomeni\i. P. Mustrul.

123

124

325

ARGUMENTUL

|iganii la sfat ]ncep g`lceav[;R[zboiul atuncea li s-arat[

Cu toat[ curtea sa cea gubav[+-]nvr[jbe=te \ig[nia toat[;

Mul\i voinici s[-ucig ]n b[t[lie;Vlad de voia sa merge-]n urgie.

A=a zis[ Goleman =i-a=teptaVorb[-]n\[leapt[ s[-i ]nt[reasc[,

Dar’ al\ii nu s[ putea de=teptaDin at`te sfaturi s[ g[sasc[

Care-i mai bun, =i cei mai cu minteNu voia s[ s[ certe-]n cuvinte.

Atunci Bobul a s[ r[bda nu poate+i zice: “D[ \-ar hi mintea lung[

Ca c[ciula, Golemane! poateC[-ar nimeri doar sfat s[-\i ajung[

A ne-]ndupleca-]ntra-aceaia=’ parte,Unde vrei s[ ne duci pe departe. 1

C~NTECUL AL XII-lea

1Vorba Bobului e tocma \ig[neasc[; au trebuit el s[ fie avut m[nieasupra lui, c`nd a=a-l ]nfrunt[ de ur`t. Crit.

a) |iganii ]m pare c[ acum sunt ]nvr[jbi\i, c[ nice unul nu va s[ ascultede altul. M`ndr.

1

2

326

Dar n-am m`ncat ]nc[ stregoaie[Nici] m[tr[gun[, s[ nu s`m\im

C`nd ar vra cine s[ ne despoaie!...+i pentru ce s[ nu gr[bim

A=a tare, ]ntr-un lucru carePofte=te mai mult[ judecare?

Au doar[ ca s[ te punem pe tineVod[, sau doar ban, sau ceva=’ alt[,

+i \iganii \ie s[ s[-]nchine?Iar’ tu la d`n=ii cu spr`ncean[ nalt[

C[ut`nd ]n zios, s[ scъpii d[parte,Uit`ndu-\i d[-opincile sparte!

Dar nu!... Dumnezeu s[ m[ fereasc[!Mai bine h[lъi mai r[u muntean

Voi s[ m[-]nchin! el s[-m porunceasc[,Dec`t ciurariului Goleman!”

}nc[ Bobul vorba nu f`r=is[,C`nd Ciormoiu ciurariul a=a-i zis[: 1

“Ian’ mu=c[-\i =i tu ha limb[,-o Boabe!Nu te-ac[\a d[-oameni d[-omenie

Ca scaiul d[-oi. Au doar[ la scoabeF[urim aici d[-a ta me=terie?

Mi=el>ule<ce e=ti, d[ \-ai \inea gura+i \-ai sp[la d[ p[ fa\[ sgura!”

1}mp[rechieri sunt aceste ce s[ t`mpl[ la toate sfaturile gr[m[ziteigloate; precum s-arat[, Bobul au fost de partea lui Tandaler =i de-aceaiadefaim[ a=a pe Goleman care ]nc[ s[ ]mbulzea la ]ntie\ime. Polit.

a) Zice Bobul c[ mai bine va celui mai mic muntean dec`t lui Goleman.Acest cuv`nt au f[cut =i la noi acum de n-avem domni de ai no=tri, cistr[ini, c[ci a=a zicea =i boierii no=tri odat[, =i pentru ca s[ nu fie =i al\iidin neam, au dat voie turcilor s[ puie pe str[ini. Crit.

3

4

5

6

327

“Dar tu cine e=ti (m`nios strig[Burda fierrariul cu piica mare)?

Adec[ r`de Ciormoiu d[-obsig[,Cum r`de cazanul d[ c[ldare,

Sau ca =i dracu d[ porumbeleFiind el mai negru d[c`t ele.

Dracu mai v[zu ciurariu cu minte!...+i vede\i-l cum s[ n[scocoar[,

Ca c`nd ar ]mbuca tot pl[cinte+’ar screme tot aur =i comoar[!...”

De-aci mears[ ca p`rjolul sfada+i s[ r[=chir[-]n toat[ gr[mada. 1

}mp[rechieri deder[-a s[ face;Unul pe-altul a mustrare-]ncepe,

Nici unul vra s[-asculte cu pace+i tocma ca ne=te fieri surepe

R[p=tind merg =i s[ scoal[ pe sine,Ar mu=ca, dar[ nu =tiu pe cine.

Urgia v[z`nd aceste, bate}n palme: “Bravo, \ig[nie!...”

+i zice R[zboiului: “O, frate,Acu, deac[ vrei, f[-\i o =ozie!

+i te-arat[ la \igani ]n prip[,S[ vezi cum or purcede-]n r[sip[.”

Iar[ cumplitul R[zboiu ]ndat[Sare-]n cotig[, spre \igani pleac[

1Din ce, din ce merge mai gros! Adec[ Ciormoiu zice Bobului s[ tac[, s[nu s[ prinz[ de oameni de omenie, ca =i cum s[ prinde scaiu de l`n[; apoi ]l]njur[ zic`nd c[ la sfatul ce are s[ fie, nu s[ f[uresc scoabe, la care Burdadoar[ are precepere, ]ns[ aici s[ fac alte lucruri, de care tu nu ]n\[legi.Burda fiind =i el fierrariu, s[ scoal[ pe Ciormoiu =i ia prilej de bajocur[ dinnumele lui, zic`nd: “Dar tu cine e=ti! Ciormoiu! =i r`zi de absig[, cum r`dedracu de porumbele negre, fiind el mai negru dec`t ele!”

7

8

9

10

11

328

Cu toat[ curtea sa-]nfrico=at[.Sъfl[-]n bъcin de trei ori =i iac[!

Spaima cu Frica merg c[l[uze,+i r[ci Fiori tremur`nd ]n buze. 1

Dup[ d`nse cu capete-o mie+-o mie de m`ni, Vrajba porne=te

Av`nd Pisma du=man[, so\ie;D`rzia cai buie=tri-]nte\e=te;

Pe l`ng[ cotig[ merg`nd salt[Jacul cu prada =-Izb`nda nalt[.

Cazna, R[utatea nec[it[,S`la =i Cruzia ne]ndurat[,

Vr[jm[=ia =i cu arma ascu\it[,+ugubina cu haina cruntat[;

Dup[-aceste =i Moartea-obidat[,Cu mii de Chinuri ]mpresurat[.

R[zboiul stropit cu negru s`ngeR[gni, =i suli\[-ucig[toare

Cu care =ireaguri ]ntregi fr`ngeAr[t[ \iganilor ciopoare,

Trec`nd pe l`ng[ ele mereu,Cu tot groaznicul alaiul s[u. 2

1Zice poetu c[ Urgia oblicind aceste, au zis c[tr[ R[zboiu s[ mearg[c[tr[ \igani, s[ li s[ arete. R[zboiu ascult`nd ]ndat[ s[ri ]n cotig[ (adec[car de oaste, precum avea cei de demult viteji) =i sufl[ de trei ori ]n bucinuls[u groaznic, =i curtea lui ]ndat[ s[ porni. }ntii, ]naintea R[zboiului, cac[l[uze merge Spaima =i Frica =i Fiorile tremur`nd. M. P.

a) eu toate aceste nu ]n\[leg! Cum poate r[zboiu s[ sufle ]n bucin ca=-un om! Idiot.

b) Eu ]nc[ nu ]n\[leg, vere! Onoch.2Dup[ Fiori (zice poetul), tot ]naintea r[zboiului, mears[ =i Vrajba care

avea o mie de m`ni =i o mie de capete, lu`nd =i Pisma cu sine: D`rzia eram`n`nd caii R[zboiului cei buie=tri; apoi, pe l`ng[ R[zboiu merg`nd s[ltaJacul =i Prada cu Izb`nda nalt[. M. P.

12

13

14

329

Dup[ d`nsul Vaietele-amare+i T`nga cu Pl`nsurile mere,

Bl[st[mul cu limb[-otr[vitoare,Jelea, Gemetul f[r[ putere,

Suspinele-abia r[sufl[toareCu Grija d-inim[ roz[toare.

Deznn[d[jduirea-]n din\i scr`=ne=te,N[cazul fr`ng`nd m`nile pl`nge,

Lipsa caut[, nimic nu g[se=te,Iar’ C[in\a-]n lacreme s[ st`nge,

Strem\oasa S[r[cie suspin[,Gol[tatea de to\i s[ ru=in[.

O! maice, neveste =i fecioare,Pe la care s-a t`mplat s[ treac[

Ace=tea, c`t amar =i pl`nsoareV-a=teapt[!- O, \ig[nie s[rac[!

Cum te turbura=i toat[ la minte,C`nd v[zu=i R[zboiul de nainte. 1

Atunci Tandaler ce la domnieDe mult c[sca =i de jum[tate

O =i-]mbucas[, strig[ cu m[nie:“Soiu d[ c`ne! Laie bl[st[mat[!

P`n[ c`nd tu tot d[ capu t[uVei umbla, =i f[r[ dumnezeu?

1Iar dup[ R[zboiu (zice) mergea Vaietele =i T`nga cu Pl`nsurile, apoiBl[st[mul, Jalea =i Gemetul cu Suspinele =i cu Grija; dup[ aceste mergea(tot dup[ carul R[zboiului) Desn[d[jduirea, N[cazul =i Lipsa; ]n urm[,C[in\a, S[r[cia =i Gol[tate. M. P.

a) Aceste toate s[ ]n\[leg alegorice=te: adec[, va s[ zic[ poetul, acestesunt urm[rile r[zboiului, care poetul toate le-au zugr[vit dup[ regulelepoesii. Musofilos.

15

16

17

18

330

Iac[, v[ zic ha mai d[ p[ urm[:A=a s[ t[ce\i ca pe=tii-]n ap[!

C[ dac[-oi s`m\i c[ m[ mai curm[Cнneva-]n vorb[ =-un cuv`nt scap[

Din gura lui ha neru=inat[,}mbe i-oi zdrobi f[lcile-]ndat[.

Ne=te mi=ei f[c[tori d[ ciure,L[ie\i =i m`nc[tori de mort[ciune,

}nc[ =i p[ h[i cinsti\i s[-]njure?...A=tepta\i numa, c[-acu= v-oi pune

C[p[stru-]n cap =i z[bele-]n gur[,+i ve\i juca pe-alt[ zic[tur[“. 1

“H[i, m[i! cine-\i dede-aha putere(Sf`rcul strig[ de dup[ spate)

S[ ne bajocore=ti, Tandalere!...A=a prost =i f[r[ d[ dreptate?

C[ n-au sosit ]nc[-aha clipit[Ca s[ cerem de la tine pit[.

Ne rug[m foarte m[rii-taleS[-\i mai cru\i ha truf[ timpurie

+-apregimea ha f[r[ de cale,C[-]nc[ nu e=ti domn ]n \ig[nie!

+i nice vei hi, te po\i ]ncrede;}n z[dar pofta \i s[ r[pede!”

Auzind aceast[ def[imare,Lui Tandaler sc[p[ suferin\a;

Denaintea toatei adunareS[ ]ntoars[ =i din toat[ s`lin\a,

1Iac[ c[ acum era to\i ]nfoca\i =i s[ turburas[ \iganii; s[ vede c[ maiv`rtos gloata cea mai de pe urm[, adec[ gole\ii =i l[e\ii, s[ ]nvr[jbis[, =i cud`n=ii s[ ]mpreunas[ =i ciurarii. Criticos.

19

20

21

22

23

331

O palm[-a=a-i repezi de-amar[,C`t s[-]nv`rti =-ochii sc`nteiar[. 1

“Na! Sf`rcule (zis[),-ahasta-\i hieP[n[ una-alt[ d[-]nv[\[tur[;

Iar’ c`nd oi ajunge la domnie,Nu-\i va r[m`nea nici un dinte-]n gur[!...”.

Nu-=i f`r=i Tandaler vorba bine,C`nd =i lui o palm[ iac[-i vine

De la C`rlig (nepotu de frateA lui Dr[ghici). Tandaler s-]ntoars[

S[ vaz[ cine cuteaz[-a-l bate,C`nd unul din gloat[ a=a-l =tears[

Cu un fu=tiu pe ceaf[ de tare,C`t ]l porni s`ngele pe nare.

Aurariu ame\it nu mai caut[Cine l-au lovit, ci d[ pe-]ntreg

+i-]mpinge mul\imea-]nt[r`tat[,S`lind s[ ias[-afar[ din zbeg

Care-]mprejurul lui s-adunas[+i s[ scape s[n[tos acas[. 2

Mus[, care-ai fost la b[t[lie+i =ti toate dec`t to\i mai bine,

Spune faptele de vitejie,Care s-au t`mpinat =i cu cine?

Care pe care t[ind ucis[+i la \ara mor\ilor trimis[?

Tandaler oblicind c[ nu-i =ag[+i ciurarii vor s[-l ]mpresoare,

1Adec[ Sf`rcul s[ ]nv`rti. M. P.2Ei! bine zis[ bl[st[mata Urgie! C[ iac[ b[taia gata. Simpl.

24

25

26

27

28

332

Pus[ m`na pe cioars[ s[-o trag[,Dar’ tocma c`nd era la str`mtoare,

C[r[bu= zl[tariul i-o furas[,+i viteazul sp[im`ntat r[mas[.

Spre norocul s[u un ciolan vedeZ[c`nd pe p[m`nt, de moart[ vit[.

Iute-l r[dic[ =i s[ r[pede}ntre ciur[rimea gr[m[dit[

+i pe unde merge cutrupe=te,Ucide, pr[vale =i r[ne=te. 1

Cum oarec`nd Jidovul preatareCu m[seaua de-asin, filistiana

Oaste-]mpr[=tiи, mor\ii amareD`nd multe mii, a=a-]ntru \igana

Gloat[, m[nios Tandaler face,D`nd, h[r\uind ]ncolea =-]ncoace.

}ntii lui L[p[du= capul spars[,Apoi lui +ugurel falca dreapt[

O f[cu str`mb[, de-acolea =tears[Nasul lui +o=тi, =i iar’ aiapt[

Ciolanul cumplit tocma-]n urechieLui Aordиl cel de vi\[ vechie.

Dar’ cu toate aceste nu poatePrintre mul\ime prejur bulzit[,

1Tandaler v[z`nd c[ nu-i =ag[, c[ci, precum s[ vede, era ]n mijloculciurarilor, vru s[-= scoa\[ sabia, ]ns[ fiind el la str`mtoare, C[r[bu= i-ofuras[; deci c[ut`nd ]ncoace =i ]ncolea, v[zu un ciolan de cal =i lu`nd acela]n m`n[, ]ncepu a da ]n toate p[r\ile ]n gloat[. M. P.

a) }nv[\atul Talal[u spune la ]nsemn[rile sale c[ osul acela de dobitocp[n[ ]n vremile lui s[ afl[ la m[n[stirea de la Cioara; =i de pe copit[ s[cuno=tea c[ au fost un picior de cal. Erudi\ian.

29

30

31

32

333

}ncai la ceta=ii s[i str[bate,Iar’ gloata din ce din ce s[-invit[:

Unii bat, al\ii stau, iar al\ii scap[,Ceia vor la b[taie s[-]ncap[. 1

}ntr-acea iac[, repezit vineMu\u-]ntr-ajutoriu cu doisprezece,

Cei mai voinici, c[-i spusese-or cineCum c[ fac pe Tandaler tot flece.

Ace=tea sosind rups[r[-a bateP[n’ f[cur[ voievodului spate.

}ns[ =i Goleman pe c[rareLe-alearg[,-]narmat ca la b[taie,

Purt`nd o furc[ de =atr[ mare,+i dup[ d`nsul proasp[t[ laie,

Ce sosind mult nu socote=te,Ci d[ pe-]ntreg, cum i s[ love=te,

Lui Ganafir pe cre=tet pr[jinaC[z`nd ]i face tot capul fleac[,

Rumpe lui B[lu\ din umeri m`na,Iar Mu\ului fr`nge cioarsa ]n teac[,

Lui Colbeiu zdrobe=te din\ii-]n gur[.C`te poate face-o lovitur[!... 2

De-aici r[dic`nd furca cumplit[Vede pe Bratul voinic c[ vine

Cu ceata lui Tandaler [vestit[].

1Adec[ va s[ zic[, ca =i oarec`nd Samson cu m[saua de m[gariu ucis[trii mii de filisteni, a=a Tandaler cu piciorul cel de cal, pe mul\i foarteomor]; apoi num[r[ pe c`\i a ucis. M. P.

2Mu\ul fiind de ceata lui Tandaler =i v[z`nd c[ voievodul este lastr`mtoare, alerg[ cu doisprezece de ai s[i ]ntra-jutoriu; ]ns[ Golemanv[z`ndu-i le merge pe urm[ cu al\ii de ai s[i, ]narmat cu o furc[ de =atr[,=i sosind nu caut[ mult, ci d[ unde nimere=te; =i num[r[ poetul pe to\iv[t[ma\ii. M. P.

33

34

35

36

334

Acestщi acum el drumul \ine+i-l nimere=te tocma la t`mpl[,Unde grabnic[ moarte s[ t`mpl[.

Tandaler v[z`nd trista c[dereA Bratului, ]ntracolo pleac[,

C[ci inima lui izb`nd[ cere,+i-]nv`rtind ciolanul cel de vac[,

L-arъnc[ =i pe vr[jma= love=te,Pe unde neagra musta\[-i cre=te.

Cade ciurariul ca mort pe spate+i c[z`nd furca din m`n[-i pic[;

P[m`ntul cu picoarele bate.Pe to\i atuncea cuprins[ fric[

+i-]nd[r[pt s[ dede fie=careF[c`nd aurariului c[rare. 1

Cela z[c`nd ame\it de minte,Cesta sare =i furca-i apuc[

+i r[pit de patima fierbinteEra cap s[-i crepe ca =-o nuc[,

De nu l-ar fi n[v[lit ]ndat[Ceata ciurarilor b[rb[tat[.

Ace=tia cu rude-]mponci=atePre viteazul aurariu s[rir[.

Aici s[ vezi capete crepate!Am`ndoao-acum s[-]no\[r`r[

P[r\ile, =i acum depreun[Toat[ tab[ra-]n arme s-adun[.

1}ntr-acea vede Goleman pe Bratu aurariu venind cu ceata lui Tandaler;acestui viind Goleman aproape, ]l love=te tocma ]n t`mpl[ =i Bratul c[zumort; care v[z`nd Tandaler, zv`rli cu picioru de cal =i nimeri pe Golemandin gios de nas, care ]ndat[ c[zu ame\it =i furca-i pic[ din m`n[ =i to\i s[sp[riar[. M. P.

37

38

39

40

335

Muierile f[r[-]nv[litoareAlearg[, copilele fricoase

Tr[mur`nd din cap p[n[-]n picioare,Umbl[ ca =-oile sp[rioase,

R[t[cindu-s[-]ncolea =i-]ncoace+i nu =tiu de spaim[ ce vor face. 1

B[rba\ii sosind nu c[uta-]n cineS[ deie, ci da de toat[ parte,

}n to\i cei de cetele str[ine.A=a dete V`rlan negrii moarte

Pe Neagu lingurariu, a=a GogulPe Burda =i Ple=ca =ontorogul.

To\i acu de arme s-apucas[,Numa Parpangel de lina pace

Iubitoriu, ce nu s[ mestecas[La nici un sfat, prive=te =i tace

Socotind cu ceta=ii s[ ias[Din ciorobтr =i s[ mearg[-acas[.

Face semn c[tr[-ai s[i s[ purceag[Dup[ d`nsul =i pleac[-]nainte,

Vr`nd s[ mearg[ la Romica drag[,Dar’ ]n c[rare-i stau r[g[minte

De l[e\i =i gole\i ]ntrarmateSocotindu-s[ pe cine-ar bate. 2

1Nota. P[n[ Goleman zace ame\it =i ceta=ii sp[ria\i ferir[, Tandaler s[r[pezi =i apuc[ furca de =atr[; =i vru cu aceaia s[ loveasc[ ]nc[ o dat[ peGoleman care z[cea; dar ]mb[rb[t`ndu-s[ ceta=ii lui ]l ocrotir[. De-aci apoise ]nfierb`nt[ de ]mbe p[r\ile b[taia, c[ci mai toat[ tab[ra ]n arme alerga,cu muieri =i copile ]mpreun[. M. P.

2To\i (zice poetul) acum era amesteca\i ]n b[taie, numa Parpangel cu ai s[ifiind de o parte, nu s[ mesteca, precum =i la nice un sfat a lor s[ mestecas[.Deci v[z`nd acea turburare f[cu semn c[tr[ ai s[i s[ mearg[ de-aci. M. P.

a) Minunat mi s-au p[rut c[ Parpangel, dup[ ce s[ sf[dis[ cu Tandaler,la nice un sfat a \iganilor n-au gr[it nimic, deci am c[utat anume ]ns[mn[rile

41

42

43

44

336

Corcodel voievod era la frunteVr`nd a sa noduroas[ m[ciuc[

De corn cu s`nge =i el s-o crunte.De t`n[rul Parpangel s-apuc[;

Umfl[ s[ deie, dar’ cestщi nu-i pas[,C[ci cu mult mai nainte s[-]nflas[

+i zv`rli buzduganul de-aram[A=a cu n[prazn[, tocma-]n frunte,

C`t ]i f[cu crierii-]n cap tot zam[.Iar’ Corcodel c[z`nd ca =-un munte

Sun[, c`nd n[roit s[ pr[vale+i de-aproapea cutremur[ vale.

Zl[tariu m`ndru de ceast[-izb`nd[,C[ut`nd la mort gr[i: “Corcodele,

Aceasta-i p[ tine-o dreapt[-os`nd[!Pentr-at`te nedrept[\i =i rele!

R[u \i-ai aruncat cu bobii foarte,C`nd ]nsu\i nu =tiu=i de-a ta soarte!”

Dup-aceasta el porne=te iar[Cu ceta=ii s[i prin gloate

De l[ie\i =i gole\i t[indu-s[-afar[,Dar’ nu-i cu putin\[ a str[bate,

C[ de toat[ partea cu n[val[Gol[\imea pe d`nsul s[ scoal[.

+i, m[car c[ nu vra s[-aib[ parteLa r[zboiu, pentru c[ r[u ]i pare

lui Talal[u =i am aflat pricina: zice adec[ acel pre]nv[\at c[ el numa peascuns cu cei mai b[tr`ni sf[tuiea =i cum c[ s[ =tie, de bun[ sam[, c[ dinsfatul lui au fost =i soborul ]nv[\a\ilor or`nduit, care s[ sf[tuiasc[ ca s[ nufac[ \iganii st[p`nie monarhic[, tem`ndu-s[ ca s[ nu ajung[ Tandaler ladomnie. Erudi\ian.

45

46

47

48

49

337

+i necuvios a face moarte}n soiul s[u =i-at`ta stricare,

Ci,-]n z[dar, c[-]nt[r`tata laieNu caut[, ci-urne=te, d[ =i taie!...

Pietrile vin pe d`nsul ca ploaie,Mul\i voinici a lui c[zus[

De-a gole\ilor m[ciuci =i maie,C`nd voinicul aminte-=i adus[

De-arm[tura sa =i vitejieCe f[cus[-]n turci pe cea c`mpie. 1

Deci lucindu-=i sabia din teac[,Strig[ c[tr[-ai s[i cu bizuin\[:

“Dup[ mine, copii! Ori cum s[ plac[Lui Dumnezieu pentru biruin\[!...

}ncаi s-ar[t[m cestтr caliciC[ nu suntem pui d[ pot`rnici!...”

Asta zic`nd, sar[ cu iu\ime+i-]ntorc`nd sabia viteje=te

Unde-i cea mai deas[ gol[\imeAcolo d[, taie =i love=te,

Nasuri, m`ni, urechi, capete-o sut[Picar[ zburate-]ntr-o minut[.

Ceta=ii lui ]mb[rb[ta\i ]nc[Fac minuni de vitejie-]n gloata

1Deci (spune mai ]ncolo poetul), c[ tocma c`nd era s[ mearg[ Parpangel cuai s[i, sosind Corcodel cu r[g[minte de gole\i, ]i \inu drumul =i cu m[ciuc[ ce-avea, s[ g[ta s[-i deie ]n cap, dar’ Parpangel oblicind mai nainte ce va s[ fac[Corcodel, zv`rli cu buzduganul =i-l nimeri tocma ]n frunte =i-i fr`ns[ capul. +iiar[ ]ncepu a merge cu ai s[i, dar’ ]n z[dar, c[ci laia toat[ n[v[le=te pe d`nsul=i pe ceata lui, =i acum foarte pe mul\i ucisese; deci, m[car c[ Parpangel s[sc`rbea a face moarte ]n soiul s[u, tot, ]n urm[, fu silit a s[ ap[ra.

50

51

52

53

338

Protivnic[; gemere ad`nc[+i vaiet s-aude, pe-unde ceata

Voinic[ merge t[ind ]n gole\iCa =i-]n cucute sau ciuciule\i. 1

Muierile cu copii-]n spateV[z`ndu-s[ de b[rba\i r[mase

Alearg[ =i iele ca turbate;+i ca ne=te Furii nemiloase,

Lu`ndu-=i copii de picioareDau cu d`n=ii-]n sabii =i topoare.

Dar’ a lui Corcodel, cea mai crud[Dintru toate maicele, muiere

Groaznic[, pild[ l[s[ de ciud[+i de femeiasc[ neputere,

Sv`rlindu-=i pruncul s[u mititelDrept ]n obraz lui Parpangel

+i zic`nd: “Na m`nc[-\i-l, o, c`ne!Dac[-i m`nca=i pe dragul t[tuc[!...”

Bunul voievod =-uitas[ de sine+i-i p[rea c[ vede o n[luc[,

R[sturnat de-alungul pe p[m`ntTrezindu-s[ cu nasul fr`nt. 2

Aceast[ t`mplare nea=teptat[Iar[ desarm[ toat[ m[nie;

1+i aduc`ndu-=i aminte de armele sale (de la Argineanu), scoas[ sabia =istrig[ c[tr[ ai s[i s[ mearg[ dup[ d`nsul, =i foarte mul\i dintru gole\i taie;iar[ ceata lui, prin aceasta ]mb[rb[tat[, face minuni de vitejie. M. P.

a) Ciuciule\i este un feliu de bure\i ce cresc pe lemne. Fil.2Iar’ muierile gole\ilor, a c[ror b[rba\i c[zur[ ]n b[taie, alerg`nd sv`rlea

cu copii mici ]n ceta=ii lui Parpangel; a lui Corcodel muiere, cea mai cum-plit[ de toate, zv`rli al s[u copil tocma ]n obrazul lui Parpangel; Parpangels[ r[sturn[ =i-i p[rea o n[luc[ v[z`ndu-s[ z[c`nd =i cu nasu fr`nt. M. P.

54

55

56

57

339

+i fiind ordia-]mpr[=tiat[De l[ie\i =i gole\i pe c`mpie,

S[ tras[ cu-ai s[i din toiu afar[,La corturi, sc`rbit de-at`ta-ocar[.

}ntr-acea G[van pe Ghi\ul omoar[,Cocolo= pe Titirez d[cъl[,

Coastea lui Z[gan capul zboar[;Iar’ Peperig a Dodii c[ciul[

T[iи-]n doao =i capu-i despic[Din cre=tet p[n[-]n tufoasa piic[.

Parnavйl cu suli\[-ascu\it[Str[puns[ pe Corbea-]n gem[nare,

+i, de nu era punga-]ncre\it[,P[trundea-i fierrul p[n[-]n spinare,

Dar’ totu=’ r[sturn`ndu-l pe-o dung[}i zdrobi toat[ cremenea-]n pung[. 1

M`ndrea pe Ciuntul de barb[ trage,N[sturel pe Dondu floc[ie=te,

Iar’ ca =-un juncan Dragosмn rage+i cu din\ii beli\i clen\[ne=te,

C[ci Spиrlea-]i sburas[ nasu-]n doao+i muste\e cu buzele-am`ndoao.

Ghiolban ]nc[ dede s[ deie}n C[c`cia cu barda lat[,

Iar’ cela arunc`nd o bebee,

1Aceasta t`mplare desm`nie pe Parpangel =i fiindc[ acum laia s[]mpr[=tias[, ie=i cu ai s[i din c`mpul de b[taie =i mears[ acas[. De-acispune poetul care pe care au mai t[iat; ]n urm[ zice c[ Parnavel cu [suli\a]str[puns[ pe Corbea tocma ]ntre picioare =i, de n-ar fi dat suli\a de pung[,]n care era ne=te cremene, i-ar fi str[puns suli\a p[n[ ]n spinare, dar a=anumai i-au zdrobit cremenea. M. P.

58

59

60

61

340

}l toc[ tocma-]n gura c[scat[.+’a=a-i fu de crud[ lovitur[,C`t ]i zdrobi to\i din\i din gur[.

}ntr-acea Tandaler de-alt[ parteH[r\uind cu ceata sa voinic[,

F[cea-]ntru c[ld[rari mare moarte,De m`na lui mul\i tari voinici pic[,

C[ci v[z`ndu-s[ f[r[ sc[pareCa turbat a=a r[gni de tare. 1

+-a=a lovi-]mprejur cu p`rlitaFurc[ de cort peste \ig[nime,

C`t =epte c[zur[-]ntr-o clipit[Pr[v[li\i. +i nu cutez[ nime

Mai mult s[-i steie nainte, iar[El unde d[, pr[vale =-omoar[.

De furca lui n[praznic[ cade|`ntea, f[c[toriu ales de-inele,

+i Chмfor, ce =tia bine rade,Cum =i tu, tinere Viorele,

Ce dulce c`ntai cu viers m[iestru;Cad apoi =i G`rdea, Mircea, Sestru,

+oldea, Iencu\, Barbu =i cu Nu\ul,Covrig, Mozтc, Barbu =i Ciuril[,

Cornиiu, C`rlig, Sperlea =-apoi Hu\ul.To\i ace=tea, lovi\i f[r[ mil[,

1Poetul pe r`nd poveste=te minunata b[taie =i t[ieturile ciudate. }ntr-acea, p[n[ al\ii ]ntr-alte p[r\i s[ b[tea, Tandaler cu ceata sa s[ b[tea pemoarte nev[z`nd nice o sc[pare dintru ]mbulzal[, c[ci mai toat[ \ig[nimeapre d`nsul n[v[lis[. M. P.

62

63

64

65

341

S[ f`r=ir[ cu moarte p[g`n[De-a lui Tandaler groaznic[ m`n[. 1

}ns[ de alt[ lature s-audeMare vaiet, zarv[ =i strigare;

Aurarii acolo era ]n-trude,C[ci acum =i cetele c[ld[rare

Ajung`nd cu gole\ii de toat[Partea-i ]mpresuras[ roat[.

Cercea, voinicu-aurariu, aiceH[r\uie=te cu mult[ v[rtute,

Dar o mul\ime-i s[ pune-]n priceDintru l[ie\i de mai multe sute,

P[n’ ce s[ treze=te mai pe urm[}nchis giur ]mpregiur cu-a sa [turm[].

Atunci c[tr[ ceta=ii s[i strig[:“Ochii ]nchi=i, m[i! +i da\i pe moarte

Cruci=, ]n curm[zi=’ =i c[rlig[!”Iar’ ceta=ii-]ncepur[-a da foarte,

Cu ochii ]nchi=i merg`nd nainte,T[ind ]n l[ie\i ca =i-]n pl[cinte. 2

1Tandaler cu furca de cort ce o apucas[ de la Goleman, pr[p[di foartemul\i, pe carii de nume ]i spune poetul. M. P.

a) Dar, de unde =tie el numele tuturуr, fiindc[ poetul n-au fost de fa\[la b[taie! Idiotis.

b) A=a au aflat scris la izvod. Onoch.v) Poetul au =tiut de-acolo, de unde au =tiut =i Omer care ]nc[ n-au fost

de fa\[ la b[taia de la Troada. P. Mustrul ot Pun.2P[n’ Tandaler cu parte de ceta=ii s[i s[ b[tea de-o lature, de-alt[ lature

gole\ii ]nchisese pe Cercea aurariul care v[z`ndu-s[ la primejdie strig[c[tr[ ai s[i s[ deie pe moarte!... Iar[ ceta=ii ]nchiz`nd ochii t[ia ]n gole\i,ca =i cum ar t[ia cineva ]n pl[cinte.

66

66

67

342

Tandaler precepu v[z`nd aceasta,C[ ceata lui s-afl[ la str`mtoare

+i-arunc`nd acum arma sa proast[Apuc[ ne=te-arme mai u=oare

Care Stanciul din cort ]i adus[+i cu ele spre-ajutoriu s[ dus[.

}nc[ nu mersese jum[tateDe c[rare, c`nd B[l[ban iac[,

Acuma-i sosis[ dup[ spate+i vra s[-l tund[-]n ceafa s[rac[

Cu un greu baros ce pe-ast[ vremeTrii r[dic`ndu-l ]nc[ s-ar screme.

Tandaler oblicind scutu-]ntinse+i sprijini groaznica lovit[,

Dar’ ]n buc[\i scutul i s[ fr`ns[;Dar’ nu r[mas[ lucru-]ntrat`t[,

+i cu chiv[ra lui voiniceasc[Pe frunte-i s[ plu=ti ca =-o broasc[. 1

Nasu-]i fum[ =i-ochii sc`nteiar[,+-apuc`ndu-l de cap ame\al[

C[zu pe-un picior, dar’ venind iar[La sine=’, de zios [iute] s[ scoal[

+i lucind agera s[bioar[,Lui B[l[ban urechiu=a-i zboar[.

1Atunci Tandaler precepu c[ ceata lui este la str`mtoare =i plec[ ]ntr-acolo spre ajutoriu, dar nu mersese jum[tate de cale, c`nd B[l[ban ]i sose=tedup[ spate cu un baros ce era a=a de mare =i greu pe care pe vremile acestenice trei nu l-ar fi putut r[dica. Dar, Tandaler oblicindu-l s[ sprijini cuscutul (paveza), dar’ a=a fu lovita de groaznic[, c`t scutul ]i fr`ns[ =i-iplu=ti chiv[ra nalt[ pe frunte.M. P.

68

69

70

71

343

Apoi l[turi=’ tr[g`nd lovita}l nimeri tocma-]ntre f[lci, unde

M[cineaz[ m[selile pita;P[n[ la os fierrul crud p[trunde,

Iar[ lui B[l[ban t[ieturaP[n[ la urechi ]i l[rgi gura.

Vra bietul atunci ceva s[ zic[,Dar’ numa lтlot[ ne]n\[leas[

S-aude, c[ci limba nu-i r[spic[Nici un cuv`nt cu vreo noim[-aleas[,

Fiindu-i toat[ falca deschis[!Atunci Tandaler cu fal[-i zis[: 1

“Mergi, B[l[bane,-acum =-]\i ajung[Lauda c[ lui Tandaler ]n fa\[

Cuteza=i a sta!” ...De-aci s-alung[+i lui Petcu cel cu barb[ crea\[,

Ce-asupra lui vine cu n[prazn[,Nasul t[indu-i ]l face de cazn[.

Lui Bщrla-apoi, care cu m[ciuc[Ferecat[ la d`nsul str[bate,

}ntr-o lovit[,-o m`n[ =-o buc[Taie, =i nici caut[ nici s-abate,

C[ci vede pe Cucavel de-o parteF[c`nd ]ntre aurari mare moarte.

Deci ]ntr-acolo rapede-alearg[,Iar’ Purdea din ochi =i de pe fa\[

1M[car c[ lovitura fu oprit[ ]n scut =i ]n chiv[r[, tot, a=a fu de cum-plit[, c`t ]l ame\i pe Tandaler =i c[zu pe un picior; iar cur`nd trezindu-s[,lucind sabia lui B[l[ban urechia-i taie, =i r[dic`nd sabia l[turi= t[ind, nimeripe B[l[ban ]ntre f[lci =i-i spintec[ falca de la urechie p[n[ ]n gur[. B[l[bans[racul era s[ str`je, dar nu putea s[ gr[iasc[. M. P.

72

73

74

75

76

344

S[muind, tr[mur[ ca =-o varg[Pentru-a lui bun Cucavel via\[,

+i Bumbului ce era cu d`ns,A=a zis[ cu lacremi =i pl`ns: 1

“Vezi, Bumbule, Tandaler undeN[zuie=te, =-unde-izb`nda-l trage?

Dar, d[ cumva el va p[trunde,Zeu! c[ va curma zilele drage

Lui Cucavel, cum =i-altтra fece,+i moartea cumplit[ nu-l va trece!...

Dar’ ian iscuse=te ceva-]n tine,S[-]mpedec[m ahast[ t`mplare,

C[ci almintere nu r[m`neNiciunul ]ntreg d[ v[t[mare,

+i, p`n’ sta Tandaler p[ picioare,Noi nu vom sc[pa de la str`mtoare.

Mi-aduc aminte, Bumbule, c[-odat[R[sturna=i p[ unul =i mai tare

D[c`t Tandaler, iar’ ast[ dat[Tu [nu] numa c[-\i vei face-un mare

Nume, dar \ig[nia toat[Mul\[mit[-\i va da =i plat[“. 2

1Dup[ ce Tandaler a=a c[zni pe B[l[ban, ]nc[-l ]njъr[ =i-l bajocore=tezic`nd: “mergi acum, B[l[bane, c[ destul[ laud[ vei avea cu aceasta, c[ aicutezat a sta la r[zboiu cu mine!...” De-acia merge mai ]ncolo, =i mai taieoarec`\va; apoi v[z`nd pe Cucavel c[ face vitejie ]ntre aurari, pleac[ ]ntr-acolo; iar[ Purdea v[zu bine ]nc[tro vra s[ mearg[ Tandaler =i cu totultremur[ de fric[ =i gr[i c[tr[ Bumbul: M. P.

2“ian’ caut[, Bumbule, c[ Tandaler va s[ str[bat[ la Cucavel =i, de vaajunge acolo, zeu c[-l ucide! Dar ian iscuse=te ceva, s[ ]mpiedic[m ast[t`mplare, c[ almintre nu r[m`ne nici unul ]ntreg de Tandaler. }mi aducaminte, Bumbule, c[ odinioar[ r[sturna=’ pe unul ce era mai tare dec`tTandaler. De vei face aceasta dar[, s[ =tii c[ [nu] numa c[-\i vei face unnume mare, dar’ vei avea =i mul\[mit[ de la \ig[nie”. M. P.

77

78

79

345

Bumbul suspin`nd: “O! Purde iubite!(Gr[i) d[ a= hi =-acum ]n v`rsta

Ahaia, c`nd p[ Z[gan ce-]ntriitePuteri avea, luptai =i p[ C`rsta

Tr`ntii, d[ hainele ]i crepar[,N-a= suferi eu ahast[-ocar[!...

Dar[ s-au f`r=it zilele-ahele!+i cu d`nse v[rtutea s[rac[,

L[s`ndu-mi sl[biciune =i jele.Una =-alt[-a b[tr`nii-ortac[!

}ns[-orice-a fi, face-voi cercare,Fac[-apoi norocul cum ]i pare!”

Aceste zic`nd, trupu-=’ ]ndreapt[,S[ scutur[ =i tinz`ndu-=i bra\[

Cearc[-=, mai cu st`nga, mai cu dreapta,Putere, =i pare c[ s[-]nva\[,

Apoi ca c`nd ceva= s-ar ]ncrede,Hot[r`t spre Tandaler purcede. 1

Ca lupoaia b[tr`n[ viclean[C`nd vede un taur f[r[ paz[,

Mug`nd, buiecind ]ntr-o poian[,A-l n[v[li f[\i=’ nu cuteaz[,

Ci pe-ascuns, prin tufe-urm`ndu-i caut[Cum s[ dea pe d`nsul nea=teptat[,

1Bumbul r[spunde suspin`nd: “s[ fiu ]n v`rsta aceaia, cum eram c`ndluptai pe Z[gan care avea o putere ca trei oameni ]mpreun[, =i tr`ntii peC`rsta a=a tare, c`t =i hainele pe d`nsul crepar[, n-a= suferi s[ fac[ Tanda-ler de aceste; dar’ acuma sunt b[tr`n =i slab. }ns[, ori cum a fi, oi cerca. +izic`nd c[ scutur[ =i-= ]ntinde m`nule cerc`ndu-=’ puterea; apoi p[r`ndu-ic[ ]nc[ are ceva nedejde, merge asupra lui Tandaler. M. P.

80

81

82

83

346

Cela coarne flutur`nd alearg[,La tot mu=unoiul s[-]nt[r`t[

+i vra din r[d[cin[ s[-l sparg[,}mpra=te \[r`na cu copit[

+i coarne,-uit`ndu-=i cu tot de sine,P[n’ lupoaia dind[r[pt ]l \ine,

A=a Bumbul pe departe-urmeaz[Vr[jma=ului, clipit[ dorit[

A=tept`nd ca z[p[cit s[-l vaz[,S[-i deie r[splat[ cuvinit[,

F[c`ndu-l tuturтr de m[scar[,Pentr-at`te mor\i =-at`t[-ocar[. 1

Tandaler pe mul\i mor\ii dedus[,Nice-i mai sta cineva-]mprotiv[.

Nenorocul ]n cale-i adus[Pe Buta cel cu minte poniv[,

C[rui aurariul m`ndru strig[:“Feri! d[ \ii s[ mai m`nci m[m[lig[!...”.

Atunci Bumbul de napoi sose=te+i chibzuindu-=i treaba sa bine,

Din toat[ s`la s[ r[peze=tePitindu-s[ cu capul, =i vine

Lui Tandaler tocma-]ntre picioare,D`ndu-i o cumplit[ berbecare.

Viteazul s[ r[sturn[ pe spate,Iar[ Purdea strig[-]n gura mare:

“Da\i acum, fra\ilor, pe-apucate,C[, iac[, zace Tandaler cel tare!”

1Aici poetul asam[n[ pe Bumbul cu o lupoaie b[tr`n[, iar pe Tandalercu un taur care ]ntr-o poian[ fiind alearg[ mug`nd =i la tot mu=unoius-abat[ =i ]l sparge cu coarne =i cu picioare; iar’ Bumbu merge pe ascuns ]nurma lui ca =i lupoaie, a=tept`nd prilejul, =i c`nd nice nu g`nde=te, atun-cea-l apuc[. M. P.

84

85

86

87

88

347

+i-a=a-l toc[ cu ciocanu-]n frunte,C`t ]l pornir[ lacreme crunte. 1

Viteazu cea mai de pe-urm[ putereCuleg`nd ]n sine, s[ r[dic[,

Dar[ v`rtutea din trup ]i piere+i iar’ ]nd[r[pt la p[m`nt pic[;

Atunci lovituri nenum[rateVin pe el de pr[jini ferecate.

Capul lui mai mult nu s[ cunoa=te,+i totu=’ m[nia ne]ns[tat[

Nu s[ poate-]ndeajuns a s[ pa=te,P[n sose=te-a lui voinic[ ceat[;

Atunci trupul tot zdrobit ei las[,Voio=i de-ast[ biruin\[-aleas[.

Doar[-aci s-a\`\[ =i mai mareVrajb[, de nu-i desp[r\ea f[r’ veste

O minunat[ foarte t`mplare(A=a-]n cronic[-aflai =-a=a este):

Adec[-o-]nviorat[ fortun[De cele ce fulger[ =i tun[. 2

Spun c[ multe fulgere lovir[}ntre \iganii-]nvr[jbi\i! Dar’ fie

1}ntr-acea Tandaler pe mul\i acum mor\ii dedus[, c`nd iac[, merg`ndspre Cucavel, Buta, un \igan nebunatec, ]i st[ ]nainte, c[tr[ care el strig[s[ s[ deie ]n l[turi, c[ci nu voia cu d`nsul s-aib[ treab[. Tocma atunci c`ndTandaler st[tu =i gr[ia c[tr[ Buta, Bumbul de departe s[ repezi, pitindu-=capul =i bucni dind[rept a=a de tare pe Tandaler, c`t ]l r[sturn[. Purdea ceera gata la aceasta, ]l lovi cu ciocanul ]n frunte, iar pe Tandaler ]l pornir[lacrime crunte, adec[ ]i ie=i s`nge ]n ochi =i strig[ la ceialal\i s[ deie.

2Tandaler s`lindu-= cea mai de pe urm[ putere, dede s[ s[ r[dice, dartoat[ puterea acum ]i s[ f`r=is[ =i iar[=’ c[zu; atunci to\i ]ncepur[ a da]ntr-`nsul cu tot feliu de arme, p[n’ ]i f[cur[ capul tot buc[\ele; =i ar fi maidat ]nc[, de nu sosea ceata lui. Poate c[ atuncia s[ a\`\a ]ntre \igani ]nc[ =imai mare b[taie, de n-ar fi ]nceput o ploaie cu tunete =i fulgere, care i-au]mpr[=tiat =i dintru acea= sar[ cari ]nc[tro mears[ prin \[ri. M. P.

89

90

91

92

348

M[car cum! destul c[ mul\i pierir[}ntr-acea zi din oastea murgie.

+i to\i \iganii de-aci prin \ar[Pribegind, iar[ s[-]mpr[=tiar[.

A=a trebile sta,-]n iast[ gioas[Lume-a noastr[ pe p[m`nt, c`nd iac[,

Din n[l\imea cea mai luminoas[Ce raze nemuritoare-o-]mbrac[,

Din tronul s[u mai sus de stele,Vecinicul ]mp[rat privi la ele!...

V[zu toate; =i-a>le< sale jude\eVecinice r[m`n p[zite bine!...

V[zu cetele iadului ]ndr[zne\eAmegind sufletele cre=tine;

V[zu p[g`nele turce=ti gloateFugind din \ar[ =i-]mpr[=tiate. 1

Iar’ dup[ vecinica hot[r`re}nc[ turcilor nu le sosis[

Ceasul =i vremea cea de pierire,Care le este din vecie scris[,

Deci lui Gavriмl, din sf`ntul coriu,Care-i cel mai ]ntii solitoriu,

Iar’ dup[ vecinica hot[r`reLa Vlad Vod[:”-arat[-i =i-l ]nva\[

C[-]n z[dar la pierire s-arunc[,C[ci hot[r`t este s[ mai pa\[

1Acum ]ncheie poetul c`ntecul =i zice: a=a era lucrurile pe p[m`nt, c`ndDumnezeu c[ut[ la toate ce s[ t`mpl[ pe p[m`nt, =i judec[\ile lui vecinicesunt pururea bine p[zite. Vede cum turcii fug ]mpr[=tia\i; dar’ ]nc[, dup[vecinica lui hot[r`re, ]nc[ nu le venis[ ceasul; pentru aceasta, zis[ luiGavriil s[ mearg[ s[ spuie lui Vlad c[ ]n z[dar este toat[ silin\a lui! }nge-rul lu`nd pe sine form[ de un t`n[r ce iese din pruncie, adec[ de noao sauzece ani, mears[ la Vlad =i-i spus[ hot[r`rea vecinicului P[rinte; care]n\eleg`ndu-o, s[ plec[ cu totul. M. P.

93

94

95

96

349

Norodul lui ]nc[ vreme lung[Jugul turcesc; =-at`ta-i ajung[...”

A=a zis[ vecinicul P[rinte,Iar’ Gavriil solitoriu ]ndat[

Mears[ \iind poruncile-aminte;+-]nv[sc`ndu-s[-]n raz[ curat[

Lu[ fa\[-asemene celieCe-are un tin[r ie=ind din pruncie.

Zbur`nd apoi ]n arepi u=oareCeriu cel mai de-asupra str[bate,

Trece pe l`ng[ stele =i soare+i nic[ieri din drum el abate,

P[n[ c`nd la Vlad Vod[ sose=te+i cereasca porunc[-i veste=te.

“Vlade! (strig[ cereasca solie)A=a zice F[ptoriul a toate:

“Z[darnic[-i a ta m[iestrie!...Vecinice hot[r`ri nemutate

Vor poporul t[u ]nc[ s[ fieLung[ vreme-]n p[g`n[ robie!” “

Aceste zic`nd ]ngerul purceas[Ascunz`ndu-s[-]n nuor sup\ire;

Principul ]nalt, deac[-]n\[leas[Solia =i sf`nta hot[r`re,

C[z`nd pre fa\[-]ndat[ s[-]nchin[Cu inima-]nfr`nt[ =i cre=tin[. 1

1Aceste toate iar[=, trebuie s[ s[ ]n\[leag[ alegorice=te, adec[ c[ Dumnezeuau dat lui Vlad un g`nd de folos, cum c[ ]n z[dar pierde oameni ]mprotivaturcilor, c`nd dintru ]mprotivirea \[rii =i putin\a turcului s[ poate vedea c[Dumnezeu ]nc[ n-au hot[r`t s[ s[ scoa\[ \ara lui de supt robie. Musofilos.

97

98

99

100

350

Voios poruncii el s[ supune.Pe cei mai ]ncrezu\i ai s[i cheam[

+i cum s[ t`mpl[ pe r`nd le spune,Cu m`ng[ioase vorbe-i ]ntram[;

+i def[im`nd turceasca robie,Mai bine-aleas[-a merge-]n urgie.

Mergi s[n[tos, inim[ viteaz[,C[ci oameni =i ceriu ]\i fu-]mprotiv[!

Poate c[ va mai luci vo raz[+i \[rii tale,-]ns[ deopotriv[

Cum au lucit supt tine, n-a=tepte,De nu vra din somn s[ s[ de=tepte.

Iar’ Br`ncovan, pe care puseseVlad pova\[ muntenelor cete

Ce era din toate mai alese,S[ s[-adune-atunci porunc[ dete,

+i c[tr[ to\i ce era mii zece,}ntr-acest chip cuv`ntare fece: 2

“O! voinici ale=i! so\i de-arme =i fra\i,A patrii de pe urm[ sprijan[,

Numelui turcesc nepreteni jura\i!}nc[ vii[ gloata musulman[,

}nc[ prad[ drag[ \ara noastr[,Cruzimea ei nimic[ nu pastr[!

Pe domnul viteaz ai s[i v`ndur[,Care fu silit a merge-]n streini;

}ns[ mie l[s[-]nv[\[tur[S[ nu v[ supuiu turcilor p[g`ni.

1Vlad, precum s[ =tie din istoria lui, au purces la Ardeal, unde apoispun unii c[ Matie=, craiul unguresc, l-ar fi prins =i l-ar fi b[gat la ]nchi-soare ]n B[lgradul turcesc, unde au murit; al\ii povestesc c[ dup[ opt aniiar[ au ]ntors la domnie =i acolo un arma= a lui merg`nd cu d`nsul lapreumblare i-au t[iat capul. Erudi\ian.

101

102

103

104

105

351

Pagub[-ar fi de-a voastr[ via\[,Pagub[ (zis[) =i de v[rtute,

S[ r[pune\i pentru-o =uguba\[Boierime, suflete v`ndute;

Ci s[ cru\a\i-nalta b[rb[\ieSpre mai bune vremi, de-or fi s[ fie!

V[ mul\umesc dar eu, domnul, \ara,Pentru-a voastr[ viteaz[ s`lin\[.

Merge\i dragii mei! Fugi\i de-ocar[Ce-a=teapt[ pe cei f[r[ credin\[,

Ce s-aruncar[ la turci ]n bra\[!L[sa\i, dup[ vrednicii s[ pa\[.”

A=a z`c`nd cu lacremi pe fa\[,Cuv`nt ]i ]nchis[-amara jele,

Iar’ ]n oastea viteaz[,-]ndr[znea\[,Nu s-auzia f[r’ suspinuri grele.

To\i ]n ad`nc[ era t[cere,N[du=indu-=i amara durere.

C`nd din =ireaguri ie=i cu-]ndr[zneal[Rom`ndтr ]nainte =i stete,

}mpregiur c[t`nd f[r[ sfial[,+i s[mn c[ va s[ gr[iasc[ dete,

Rom`ndor viteaz cu fire-istea\[Ca Mart la r[zboiu, ca =-Amor ]n fa\[.

}ns[ atunci p[rea c[-i sc`nteiaz[Ochii gr[ind a=a c[tr[ cete:

“Oastea lui Vlad, adec[ viteaz[!R[zboiu a face-acum va s[-]ncete?

Iar’ turcii vor merge cu pofal[R`z`ndu-=i de-a noastr[ ne]ndr[zneal[?

106

107

108

109

110

352

La-at`ta-adec[ \ara ne-ajuns[S[-=’ vaz[ muieri, maice, copile

Roabe la turci ]n saraiu ascunse?Iar’ fii =i p[rin\ii de zile

F[cu\i musulmani sau pu=i la robie?Ah! voinici! aceasta s[ nu fie!

Nu fie! p[n’ suntem ]n via\[!...S[ nu s[ zic[ vreo dinioar[

C[ tr[ind noi =i-]ntr-a noastr[ fa\[Vr[jma=ul ne robi dulcea \ar[,

C[-oastea lui Vlad ]ntreag[ =-armat[,Patria-=i l[s[ la turci argat[!

+-unde-\i merge r[sipi\i ]n lumeF[r’ patrie, cas[, f[r[ hran[?

Ah’ cel mai amar! ba =i f[r’ numePurt`nd cu voi vecinic[ prihan[!...

Nu, dragi voinici! Ori la slobozie,Ori la moarte drumul s[ ne fie!...

+i deac[-i hot[r`t din vecie,Patria s[ caz[ f[r[ vin[,

Aceaia=’ soarte =-a noastr[ fie:Un morm`nt ne-astupe =-o \[r`n[!

Vr[jma=ului alta nu r[m`n[F[r’ p[m`ntul =i slava rom`n[!”

Rom`ndor f`r=ind, r[p=ti mul\imea,+-un gomot din =ireag ]n =ireag

Mears[ cresc`nd, iar[ c[l[rimeaDesvoals[-]ndat[-alb-verdele steag:

“Du-ne (str`g`nd), m[car ]n ce parte,Ori la slobozie sau la moarte!”

111

112

113

114

115

353

adiafor — indiferent.adins — serios, cu bun[ =tiin\[,

deliberat; lucru serios.agarean — mahomedan (= turcesc).ager — ascu\it.agerit — ascu\it.aiapt[ — arunc[, azv`rle.aios — usturoiat.ajun — post.am`na — a m`na, a duce.ang[rii — corvezi.antifoane — c`ntece biserice=ti din

psalmi.aтrea — c`teodat[.ap[rare (f[r’ ap[rare) — neap[rat.ape — ape de dres (germ. Schmink-

wasser).asuprele — asupriri, ]mpil[ri.aulma — a adulmeca.

bale — animale ]ngrozitoare=i necurate, reptile fantas-tice (poetul are ]n vederelat. bellua).

basn[, not[ — scorneal[, inven\iefabuloas[.

b[c[lie — articole de b[c[nie.b[nat — c[in\[, b[nuial[.b[nui — a se c[i.bebee — cremene.boal[ herbinte — febr[ (care

produce delir).boleac — boln[vicios (probabil

epileptic).bolt[ — pr[v[lie.

GLOSAR

bortit — scorburos.bot[june — botez.bucin — bucium.buieci — a se ]nt[r`ta.buigui — a n[scoci ]n stare de

delir (provocat de febr[).buiguial[ — tulburare a min\ii.buiguire — v. buiguial[.buiguitoriu — fantasmogoric,

himeric.bujdi — a da n[val[.bulguiri — n[scociri absurde.

V. buiguial[.

caftan — manta lung[, ]mpodobit[cu fir de aur, purtat[ dedomnitori ]n |[rileRom`ne=ti.

capigiu — ]nalt demnitar la curteaotoman[.

cauc — c[u=.cazn[ (de ~) — de ru=ine.c[i\[ — scufie.c[p[u — copoi, c`ine de v`n[toare.c[p[ua= — diminutiv de la c[p[u.c[rete — cariu.c[rig[ — ]n cerc.c[sca — a pofti cu mare r`vn[,

a jindui.c[tine — lan\uri (probabil: br[\[ri,

coliere).c[zut — cuvenit.cealmale — turbane.ceasuri — rug[ciuni f[cute la

anumite ore.

354

cerc[tur[ — prob[, experien\[.cиrcur[ — circumferin\[.cescu\uri — diminutiv de la ceasurichiar-[, — clar-[.chimvale — instrument muzical

format din dou[ talgere dearam[ care se izbesc unulde altul.

chivernisi — a c`rmui.chivernisire — c`rmuire.chiz[=i — a chez[=ui.ciferturi — sferturi (de impozite).cilibi — a ]nnobila.cilibiu — nobil, de vi\[.cimpav — fr`nt, ciump[vit.cin — ordin, tagm[ c[lug[reasc[.cinghie — orchestr[ (turceasc[,

oriental[).cioaie — acioaie, bronz.ciocotni\ire — ]nnobilare (lingu=ire?)ciocotni\itori — ciocoi lingu=itori.ciopor — ceat[.ciorobor — g[l[gie confuz[.ciuci — un fel de aluat, t[i\ei.ciud[ — uimire.ciudos — sfid[tor, zeflemitor.ciuhos — nepiept[nat, ciufulit.cl[ti — a mi=ca, a cl[tina, a zgudui.cocori — a se ]ng`mfa, a se f[li.condac — c`ntec scurt bisericesc

]n[l\at unui sf`nt.condeiu — aici: stil.conteni — a ]mpiedica, nu a ]nceta.contenire — ]mpiedicare, ]nfr`nare

a bunului plac.corbi= — corbe=te, ca un corb.corf[, corfi\[ — co=, co=ule\.cornurat — ]ncornorat, adic[

prostesc.cotig[ — c[ru\[ mic[; car de lupt[.credin\at — ]ns[rcinat, acreditat.cr`mpi\at — ]nc`lcit, f[r[ =ir,

destr[mat.croncan — corb.crunt — ]ns`ngerat, s`ngeros.cruntat — s`ngeros.

cum`ndare — praznic, poman[.cumple\ii — fapte cumplite.cur[toriu — curg[tor.custa — a tr[i.custare — via\[.cutrupi — a tr`nti la p[m`nt.cutrupit — tr`ntit la p[m`nt.

dabile — impozite.dat[ — datin[.d[cula — a de=ela ]n b[taie.d[p[ra — a se p[rui.d[p[rat[ — tragere de p[r, p[ruial[.d[sc[lie — iscusin\[, dib[cie.demant — diamant.descuv`nta — a vorbi ]mpotriv[,

a se desolidariza.desf[tat — r[sfirat, cu coroan[

larg[; larg deschis.desmierdare — desfr`nare, voluptate.desm`nta — a abate de la inten\ie,

a desconsilia.desuni, dezuni — a dezbina,

a separa, a desp[r\i.desvoalbe, dezvolbi — a dezv[lui.desvoals[ — desf[=ur[.dimica — a t[ia ]n buc[\i, a m[cel[ri.direge — a dirija, a conduce;

a ]ndrepta.dire=i — lumina\i (]n sens figurat).drept[\i — documente justificative.dreveni — a ]n\epeni.dude — instrument de suflat,

fluier obi=nuit.

epбrhie — provincie.

falang[ — instrument de tortur[format dintr-un sul delemn, de care se legaupicioarele vinovatului sprea fi b[tut la t[lpi.

fie — fiic[.fige — a ]nfige.fire= — firesc, natural.flece — f[r[mituri.

355

foale — p`ntece.fr`ne — fr`ie.fu=tiu — ciomag.

g[v[lie — \east[.gevolie — diavolie, uneltire

dr[ceasc[.ghizdav — frumos, bine f[cut.giosit — demn de dispre\.g`nfa — a se ]ng`mfa, a se umfla.gligan — porc mistre\.gomot — zgomot.grue\i — movil[, ridic[tur[

de teren rotund[.gubav — netrebnic.gurguiat — cu preten\ii mari,

savante, dar ]n faptproste=ti, pentru c[ suntfantasmagorice.

hai — stare, condi\ie, \inut[vestimentar[.

har\ — duel.h`mbar — lad[ de alimente.

ierofant — preot care ini\ia ]nmistere (]n antichitateagreac[).

ispit[ — me=te=ug, experien\[.ispiti — a cerceta.ispitire — experien\[, prob[.istov (de ~) — cu totul.iznov, iznoav[ (de ~) — din nou.

]mbi-e —ambi-e.]mburzit — ]n dezordine, v`lvoi.]mp[nginat — intrat ]n putrefac\ie.]mp[ra — a trage ]n pari, \epe.]mp[r[chia — a se desbina.]mp[r[chiare, ]mp[r[chiere —

dezbinare, neunire.]mp[rechieri — partide opuse.]mplinele — major[ri (la impozite).]mponci=at — ]ndreptat ]mpotriv[,

du=m[nos.]ncrezut — de credin\[, fidel.

]ncrunta — a m`nji cu s`nge.]ndat[ — datin[, obicei.]ndesine — aparte, separat.]nfuga — a pune pe fug[.]nglotire — ]ngr[m[dire, ]nghesuial[.]nhemeit — z[p[cit, tulburat.]nlibovi — a se ]ndr[gosti.]nroora — a se ]nc[lzi, a se

dezmor\i, a se ]nviora.]ns[rina — ]nsenina.]ns[rinat — ]nseninat.]nspica — a se ridica m[ciuc[ ]n

v`rful capului.]ntoart[ — ]ntoars[ (pervers[,

viclean[).]nve=te — a ]mbr[ca, a ]nve=m`nta.]nvita — a tenta, a atrage, a da ghes.]nv`rtit — pervers.]nvoalbe — a holba, a rostogoli,

a ]nv`rti, a ]nv[lui.]nvolnici — a ie=i de sub imperiul

legii, a se comporta dup[bunul plac.

]nvolnicit — arbitrar, ne]nfr`natde nici o lege.

]nvolt — ]ncurcat, ]nv[luit, ]nf[=urat.

jac — jaf.jalob[ — jalb[, reclama\ie.jecui — a jefui.jig[ni — animale (marine, cu s`nge

rece).jude\ — hot[r`re, decizie.lastr[ — stof[ oriental[ de pre\.la\[ — ]ngr[ditur[ din la\uri,

adic[ de sc`nduri.l[murat — l[murit, curat ca lamura.libov —dragoste.libovie — dragoste.libovit — ]ndr[gostit.limb[ — popor.limbe — prizonieri.lips[ — nevoie.lol[i — a vocifera.lolot — sunet confuz de glasuri

omene=ti.

356

lтlot[ — v. lolotluce — tras[ din teac[.luced — str[lucitor.luci — a trage afar[ din teac[.lumin[ — lum`nare.lunecos — echivoc, obscen (germ.

schьpferig).lupta — a ]nvinge la lupt[ (tr`nt[).

mandr[ — st`n[.marghioal[ — =ireat[, pref[cut[.marghiol — sprinten, ager.mar\ — martie.ma=ter[ — mam[ vitreg[.m[criu — uscat, f[r[ must.m[nunchiu — m`ner.mereu — domol, lin.mestec — amestec, leg[turi

(]n vederea tr[d[rii).mestecare — v. mestec.me=ter=ug —abilitate, viclenie.metahirisi — a folosi.me\enat — mecenat, protector

al artelor =i =tiin\elor.mil[ — dragoste.milos — iubitor.mi=el — la=; slab, lipsit de ap[rare;

de jos, lipsit de rang social.mi=elie — mizerie material[ =i moral[.moa=[ — bunic[.mole\ — molatic, tr`ndav, incapabil.mo= — bunic.mo=ie (de ~) — ]n st[p`nire

ereditar[.mo=tean — mo=tenitor.mundur[, muntur[ — echipament

de r[zboi.murgesc — brunet.murgit — amurg.murgiu — de culoare ]nchis[, care

bate ]n negru.murs[ — ap[ ]ndulcit[ cu miere.musicariu — muzicant.

n[bu=i — rev[rsa.n[ranciuri — narmeze, portocale.

n[r[vi — a se ]n\elege bine, a se deda.n[scocor] — a se f[li. V. cocori.n[s`lnic — violent, brutal.n[zui — a sc[pa cu fuga.neapropiat — inaccesibil.necrunt — nes`ngeros, ne]ns`ngerat.ne]ntort — curat, sincer.nemernic — pribeag.nen[r[vit — lipsit de bune moravuri.neriu — azuriu, albastru-deschisnescare — cineva, un oarecare.nesuferin\[ — ner[bdare.ne=tine — un oarecare.neted — str[lucitor (lat. nitidus).netocmele — ne]ntocmiri, neor`n-

duial[.nevoia= — becisnic, incapabil.niceodinioar[, niciodinioar[ —

niciodat[ (]n viitor).nierioare — cu ochi alba=tri.numa — dec`t.

oarec`nd — c`ndva (]n viitor).obidat[ — care ]ntristeaz[, m`hne=te.obl[dui — a c`rmui, a guverna,

nu a proteja.obl[duire — guvernare.obl[duitoriu — c`rmuitor, condu-

c[tor, nu protector.oblici — a sim\i, a prinde de veste;

a z[ri.obor] — a dobor].obr[zare — m[=ti.obr[zui — a desena, a figura;

a ]nf[\i=a, a reprezenta;a imagina.

obsig[ — plant[.ob=tit — folosit ]n comun,

nu obi=nuit.ochian — oceanodinioar[ — vreodat[ (]n viitor).olate — ]n gospod[rii anexe, nu

propriet[\i (p[m`nturi).olaturi de mo=ie — teritorii,

]n proprietate ve=nic[,ereditar[.

357

ora — a cuv`nta.ora= — capital[.orbe\i — cer=etori.ordie — ceat[ (militar[), deta=ament.ostrac[ — scoic[ (pe care se nota,

la vechii greci, numelecet[\eanului propus spreostracizare: exil temporar).

o=ti — a lupta.ovili — a umili.ovilit — umilit, desconsiderat;

umilitor.ovilitor — umilitor.

pan\ir — poli\ist (c[lare).pas[ — du-te.pa=te — a se s[tura (lat. pascere).p[ciui — a se lini=ti, a se ]mp[ca.p[curariu — cioban.p[curele — oi\e.p[ioar[ — v[l sub\ire.p[lmit[ — palm[, p[lmuire.p[r`ng — drug, pr[jin[.p[rta= — mo=tenitor.p[rt[=ire — disensiune, ne]n\elegere.p[rt[=itoriu — p[rtinitoare.p[usa — a se odihni.p[usare — odihn[, repaos.pergamиn[ — pergament.periferie — \inut, regiune.personisi — a personifica.pestal[, pesteal[ — z[bav[.pestricat — pestri\.petele — panglici, cordelu\e.piscoaie — fluier mic.plaz (bun ~) — piaz[ bun[.plaz[ rea — piaz[ rea.pleve — lucruri de=arte, fleacuri (fig.).plinitoriu — executor, for\[ executiv[.poar[ (]n ~) — ]mpotriv[, ]n contra.podobie — ton muzical obi=nuit ]n

biserica ortodox[.pofal[ — fal[.poftori — a repeta.pogace — pl[cint[.pogni — a pocni.

polat[ — palat.poligni — a dobor], a tr`nti la

p[m`nt.polit — civilizat, urban (cf. fr. poli).politicit — ie=it din starea de

barbarie, civilizat.politie — poli\ie (de moravuri);

c`rmuirea statului.poniv — ]nce\o=at, chior, neghiob;

nebun.pтrfir[ — purpur[.potopi — a se ]neca (fig. a se

omor]).pova\[ — comandant; conduc[tor,

=ef; ghid.pov[\ui — a conduce, a dirija, nu

a sf[tui.pov[\uire — conducere.pov[\uit — condus, m`nat.povoi — a potopi.povoiu — torent, puhoi.poznit — caraghios, hazliu (germ.

possenhaft).pr[v[tariu — negustor.pregiosit — foarte ]njosit, descon-

siderat.prepus — b[nuial[, suspiciune.prepus (cu ~) — suspect.prestr`ns — foarte strict.prev[rsa — a acoperi.previnde — a transmite ]n chip

venal, a tr[da.price — controvers[.price (f[r[ de ~) —incontestabil.prici — a discuta ]n contradictoriu,

]n controvers[.pricire — contesta\ie, diferende.prilostit — ]n care a intrat

dracul, ]mprilostit.priveal[ — inspec\ie militar[.privele — privin\e, considera\ii.protimisire — ]nt`ietate

(la onoruri, posturi onorifice)pugnuri — lovituri de pumn.pungaciu,-e — ]n\ep[tor.purt[toriu —c[l[uz[ (it. il duca).

358

rang[ — rang.r[g[minte — regimente.r[p=ti — a murmura, a m`r`i.r[sur[ — r[s[tur[.r[variu — dulap de buc[t[rie

pentru vesel[.r`nteaz[ — r`ncheaz[ (- nechiaz[).rost — gur[; glas.rude — pr[jini (a=ezate ]nclinat,

sprijinite pe furca central[a cortului).

ruptos — zdren\[ros.

s[in — cenu=iu, sur.s[rin —senin.scaf[ — strachin[ de lemn.schimosal[ — deformare,

desfigurare.schimosi — a deforma, a abate de la

principiul, modelul original.shimosit — schimonosit; sucit,

stricat, tulburat, corupt.sc`rbe\ — care produce sc`rb[

(repulsie).scopos — scop.scripi — a sclipi.scriptoriu — scriitor; istoric.scul[ — obiect pre\ios (poate =i

unealt[, instrument).scupi — a scuipa.sf`ntariu — sanctuar.schim[ — deformare, desfigurare;

figur[, gest; contrafacerelipsit[ de con\inut, imita\ie]n der`dere.

sitiri, s`tiri —a invoca silit,a chema cu sila pe cineva (]n spe\[ duhuri necurate).

s`l[ — putere armat[, for\[.s`lin\[ (cu ~) — cu for\[ armat[.s`ngere\i — c`rna\i ardelene=ti

f[cu\i cu s`nge de porc.s`ngur — numai; ]nsu=i.s`rg (de ~) — ]n grab[,urgent.sm`nt[ — eroare.smomi — a momi, a ademeni.

solitoriu — delegat; crainic.spat[ — sabie dreapt[ pentru

]mpuns, spad[.sp[sitoriu — izb[vitor (de p[cate).sperlit — ]nc`lcit, ]n dezordine.sprijan[ — turn de ap[rare;

sprijin, ap[rare.sprijini — a ap[ra; a sus\ine.steregoaie — plant[ otr[vitoare.st`ngini — a ]ntinde (m`na).str[in — straniu, ciudat.str[m[tur[ — fire destr[mate

(de l`n[ toars[, vopsit[ =i\esut[).

str[mo= — bunic.strig[ — strigoaic[ (=vr[jitoare).strins, str`ns — strict.str`n=te — soart[ (bun[ sau rea).suferin\[ — r[bdare.sugu=a — a sugruma, a strangula.sumu\a — a asmu\i.sun — sunet.sup\iare — suptilitate.supune — apune ]ntr-ascuns

(germ. unterschieben).supus — a=ezat dedesupt.sureap — s[lbatic, crud, nedo-

molit; desfr`nat, desm[\at.

=egaciu — =egalnic.=erba — a =erbi, a sluji, a face

slujb[ de =erb.=e=tin[ — c`mpie ]ntins[, =es.=ozie — pozn[, fars[.=ugube\ — scelerat (=i viclean).=ugubin[ — crim[, pedeaps[ cri-

minal[.

t[b[r] — a pune tab[ra.t[iere — talere.t[rie — cetate.t[u — lac.tearf[ — zdrean\[.tehne — vicle=uguri, iscusit

n[scocite pentru r[stur-narea cuiva.

359

tic[it — tic[los, la=.tinos — ]nn[molit.titul[ — titlu.titului — a intitula.t`mpina — a da peste, a ie=i ]n

fa\[, ]nt`mpinare; a seciocni, a se izbi.

t`rnosi — a t`r], a t`rnui.tocorosi — a ]ndruga, a flec[ri.topil[ — cuptor, cazan de topit.trap[d — alergare.tr[p[da — a parcurge, a ocoli;

a alerga ]n ne=tire.trismeghist — epitet al lui Hermes,

ca patron al elocin\ei.tri=c[ — fluier mic.truf[ — trufie.trupin[ — tulpin[.

\ipi= — pant[ de deal foarte ]ncli-nat[, piepti=[.

\ipoia — a =uiera.ucig[rii — masacre (]n timpul

r[zboaielor civile) (lat. in-ternecio).

unghie\ — col\ul camerei de dup[sob[.

unsuros — f[r[ perdea, licen\ios.ura — a cuv`nta.urare —cuv`ntare.ur[toriu — vorbitor,orator.ur=inic — catifea.usucat — anchilozat,atrofiat.

vatr[ — p[m`nt.v[rtute — t[rie fizic[; virtute

(moral).v[t[=i\[ — econoam[, administra-

toare.vechie — vechime, antichitate.

vergur[, viergur[ — fecioar[.veri — ori, fie.verin — scutier.ve=c[ — cercul de lemn al ciurului.via — a tr[i.vicleni — a tr[da, a falsifica.viclenit — deghizat, contraf[cut.vince — ]nvinge.vinire — viitor.v`lf[ — autoritate.v`nt[ — glorie.v`nzariu — tr[d[tor.v`nz[rii — tr[d[ri.v`rgoli — a se zv`rcoli.v`rtoap[ — pr[pastie, abis.vocni — a v[rsa.volnice=te — dup[ bunul plac,

ne]ngr[dit de nici o lege.volnicie — exces, abuz de liber-

tate (lat. licentia).vorb[ — elocin\[.voroav[ — cuv`ntare; discu\ie,

conversa\ie.voroave — cuvinte; discursuri;

expresii.votrie — profesiune de votru,

codo=, proxenet.vozi — voievozi.

zal[ — inel dintr-un lan\.zar[ — zer.z[gneat[ — foc.z[tigni — a str`mtora, a ]nghesui

de peste tot.z[uita — a uita cu totul.zbeg — ]nv[lm[=eal[.zburat[ — u=urin\a min\ii, nechib-

zuin\[.zbur[t[\ie — v. zburat[.zodie — planet[.

360

Adev[ratul poet al latini=tilor fu Ioan Budai-Deleanu. [...]Budai-Deleanu este un om cu des[v`r=ire occidental, f[r[ a pierde

nimic din spiritul \[ranului ardelean. O simpl[ ochire prin opera =i notelelui ]ncredin\eaz[ c[ avea o cuno=tin\[ des[v`r=it[ a literaturilor clasice,apoi a acelei italiene, de bun[ seam[ a literaturilor german[, francez[,poate englez[ (cita pe Milton =i pe istoricul Gibbon). }ns[ temeiul cul-turii lui ]l formeaz[ clasicitatea =i literatura italian[, foarte la mod[ ]nacea vreme la Viena prin Metastasio (al c[rui Temistocle ]ncepuse a-ltraduce), Casti =i Lorenzo da Ponte. Budai e singurul dintre latini=ticare se dedic[ frivolit[\ilor artei. Totu=i un morman de pagini manuscri-se ni-l arat[ ca un foarte erudit avocat, ]mpreun[ cu ardelenii s[i =i peurmele lui Cantemir, al continuit[\ii =i romanit[\ii noastre. Titlul ope-relor pe care avea de g`nd s[ le alc[tuiasc[ r[m[ne incert. [...]

Ideia de a compune acea “juc[reau[“, intitulat[ |iganiada, ]n scopulde “a forma =i introduce un gust nou de poezie rom`neasc[“, ]i vine luiBudai, precum m[rturise=te, din lectura poemelor eroi-comice, a Batra-comiomahiei omerice, a “vedrei r[pite” (La secchia rapita) de Tassoni.Din scriere se vede c[ folosea pe Don Quijote al lui Cervantes. Cita =i Glianimali parlanti de abatele Casti, ap[rut ]n 1802, dar mai pu\in utilizat.De fapt |iganiada e o sintez[ foarte personal[ de ]nr`uriri =i opera ]ntotal r[m`ne o crea\iune proprie. Desf[=urarea ac\iunii e mai degrab[ariostesc[, cu tonuri =i din Merlin Cocai, ]n vreme ce lupta final[ ]ntre\igani e tassonian[. Sunt =i elemente dante=ti, venite ]ns[ de-a dreptuldin Virgiliu. Un Virgil travestit d[dea de altfel ]n 1783 sub titlul deAbenteuer des frommen Дnneas jezuitul Aloys Blumauer, librar, cenzorde c[r\i =i profesor privat la Viena. Ideea de a ascunde satira ]mpotrivacontemporanilor sub numele unui popor exotic este tipic[ secolului luiVoltaire =i e de amintit c[ acela=i Casti, citat de Budai, satirizase ]ntr-unPoema tartaro Curtea Caterinei II. Metoda travestirii trecuse =i ]n cri-tic[, la Giuseppe Baretti ]n a sa Frusta letteraria. Epistola ]nchin[toaredin 18 martie 1812 dat[ “la piramid[ ]n egipt”, unde Leonachi Dianeupretinde c[ a trep[dat apoi prin lume =i ]n campania din Egipt a r[masf[r[ un picior, aminte=te direct Frusta. Poetul a evitat ottava rima,prefer`nd o strof[ mai simpl[ de =ase versuri. [...]

|iganiada sau Tab[ra \iganilor a r[mas ]n dou[ redac\iuni. Ceamai veche cu data 1800, pus[ de poet, este mai stufoas[ =i e complicat[

REFERIN|E CRITICE

361

printr-o ac\iune parazitar[ prezent`nd ispr[vile gen Don Quijote aleneme=ului Becicherec I=toc din Uram Ilaza ]n c[utarea dulcineei saleAnghelina. A doua redac\ie cu data de 12 martie 1812 “suprim[ aceast[excelen\[“ =i este forma cea mai echilibrat[ =i mai artic[ a poemului.

Voca\ia lui Budai-Deleanu nu este descriptiv[ =i sub acest raportsuntem departe de fine\ea de gravor a lui Cantemir. Nici o strof[ nuare valoare vizual[ =i nu alc[tuie=te coloristic un tablou oric`t de ca-ricatural. }ns[ scriitorul are un adev[rat geniu verbal =i catalogul nu-melor de \igani e un grotesc de sonuri. [...]

Budai, ca ardelean, e ]n acea condi\ie a intelectualului care nucunoa=te ora=ul, ale c[rui rude sunt \[r[ne=ti. Latinistul a trebuit s[fac[ sinteza ]ntre limba poporului =i acea a c[r\ii. Uneori, ferindu-sede graiul vulgar, a putut c[dea ]n pedanterie; ]n cazul lui Budai, mait`rziu al lui Slavici, efectul e dimpotriv[ o mare senza\ie de coaj[verde. Budai trateaz[ cuvintele ca pe ni=te f[pturi moi =i le d[ pe loc larim[ genul =i termina\ia trebuitoare. A=a femela dracului se face drac[,palatul se feminizeaz[ ]n palat[, copacii ]n copace, \iganii vis[, sec`rmeaz[, locurile sunt puste, ]nt`mplarea e jeloas[, soarta e sc`rbea\[,boierii sunt plini de bog[tate. Numai Eminescu mai t`rziu a siluitlimba sau a scocior`t forme cu at`ta sistem[ =i Budai ]i este un mare]nainta=. De aceea opera lui Budai-Deleanu pare azi a=a de modern[ =ihr[nit[ cum e din tradi\ia s[teasc[, de=i ]nceput[ ]nainte de 1800, las[]n urm[ ca ]nvechite at`tea lucruri dintre 1830-1850. [...]

|iganiada este de fapt un poem etnologic ]n care efectele suntob\inute prin exces de documenta\ie. Fanfaronada, poltroneria, milogea-la, spiritul de h[rm[laie =i orbeasc[ ]nfuriere sunt aspectele tribaletipice pe care poetul le-a condensat ]ntr-un limbaj de-o \ig[nie maxim[,sintetic totu=i =i cu mirosuri ardelene=ti. [...]

Savoarea ]ncepe c`nd \iganii ]=i formuleaz[ dialectal “idealul” dena\ie liber[ [...].

Defilarea romilor decurge cu zgomote exotice, un adev[rat muzeufonetic. [...]

Eroii, l[rmuitori, vorbesc mereu =i discursul, plictisitor ]n epopeeaclasic[, ia aci forme de comedie. |iganii blestem[, se milogesc, se jur[,]ndeamn[.[...]

Mergerea lui Parpangel la iad =i rai e o ]mbinare de v[mi alev[zduhului din via\a Sf`ntului Vasile cu priveli=ti de paese di Cuccan-ga, aduse umoristic la modul dantesc (sau poate numai virgilian) =ipovestite \ig[ne=te. Noul Aligheri are un “purt[tor”, o “pova\[“ =i]nt`lne=te (ca Enea pe Anchise) pe tat[-s[u. Economia lumii eterne seexprim[ cu imagini =i dialoguri dialectale. [...]

George C{LINESCU.I.Budai-Deleanu ]n Istoria literaturii rom`ne de la origini p]n[ ]n

prezent, Bucure=ti. Funda\ia pentru literatur[ =i art[, 1941, p. 81-85.

362

}n concep\ia lui Budai-Deleanu, alegoria acoper[ adeseori =i alte fi-guri stilistice, printre care not[m personificarea. [...] Personificarea ]lpreocup[ de altfel statornic, dar termenul potrivit nu-i vine dec`t ra-reori la ]ndem`n[: a obr[zui, a ]nchipui, a personisi, a personifica. [...]

Dintre formele literare este amintit monologul, iar dintre genurisunt amintite “izvodirile comice=ti”, al c[ror ini\iator trebuie socotitHomer cu a sa Batrahomiomahia. Ele nu sunt altceva dec`t ni=te alc[tuiri“de r`s”. Al[turi de scrierile comice =i ]nrudite cu acestea sunt celesatirice. Satira se ]mplete=te la fiecare pas ]n versurile |iganiadei, darea este at`t de bine mascat[, ]nc`t nu oricine o poate descoperi. [...] }nafar[ de acestea comentariul aduce =i o defini\ie a epitalamului, speciepoetic[ cu care se ocupase pe vremuri =i Dimitrie Eustatievici. El nu estealtceva dec`t o c`ntare de nunt[, asemenea aceleia pe care Mitrofan on[scocise la nunta lui Parpangel. [...]

Miraculosul de\ine un loc important ]n |iganiada; el de\ine un loctot at`t de important ]n comentariul |iganiadei. Poetul este l[muritasupra miraculosului antic, care se prelunge=te ]n unele momente alesale =i ]n poema lui. Ele nu dep[=esc ]ns[ prin nimic =ablonul consacratde epica modern[, nici func\iunea estetic[ pe care o ]ndeplinesc ]n gene-ral ]n opera de art[: Apollon, muzele, Pegasul, Parnasul, Venus, Amor —to\i ]=i poart[ pletele =i talentele ]n versurile lui Budai-Deleanu =i ]ncomentariul acestora. Vr[jitoriile Br`ndu=ei aduc aminte de Circe,c[l[toria lui Parpangel ]n Infern este descris[ dup[ modelul lui Vergiliu,anumite credin\e sunt ]mprumutate din popor dup[ exemplul lui Ho-mer, iar sfaturile pe care sfin\ii cre=tini le \in ]n cer sunt imitate dup[sfaturile zeilor lui Homer, ]ntruc`t poetul, fiind cre=tin, “a pus la lu-crare pe sfin\ii cre=tine=ti”. [...]

|iganiada este cu toate acestea un “product” nou. Dac[ prin aspectulsub care poetul ]nf[\i=eaz[ gloatele \ig[ne=ti ea se leag[ de literaturapopular[, prin alte tr[s[turi ale sale opera se fixeaz[ pe planuri opuseacesteia. }n primul r`nd, prin genul cultivat: ea este o oper[ cu mult maigrea fa\[ de formele literare ale poporului. Cei care n-o ]n\elegeau —Cocon Idiotiseanu le exprim[ opinia — ]i regretau apari\ia: “pagub[ deh`rtie. Mai bine era s[ c`nte ca \iganii no=tri”, adic[ “f[r[ a s[ l[\i pe lahaos =i urgii, sau nu =tiu ce \[ri pustii!” }n fa\[ avem opinia definitiv[a comentariului: “Dar las[ frate nu critisi cele ce nu ]n\elegi, ca s[ nu tefaci de r`s, c[ a=a judec`nd ca tine trebuie s[ def[im[m to\i poeticii =i s[c`nt[m pururea frunz[ verde”.

Limba poetic[ a lui Budai-Deleanu este rezultatul unei opera\iunira\ionale =i principiul ce st[ la baza alc[tuirii sale este acela alexpresivit[\ii. Condus de aceast[ cerin\[ ]n primul r`nd, poetul re-curge nu numai la limba comun[, ci =i la forme regionale sau dialec-tale, la cuvinte rar ]ntrebuin\ate =i la arhaisme. [...]

363

Limba literar[ a lui Budai-Deleanu se ]ntemeiaz[ ]n acela=i timp peneologism. +coala ardelean[ a fost prin defini\ie neologic[, dar prinforma\ia lor spiritual[ scriitorii ]ncadra\i curentului erau ]nclina\i c[treneologismul de origine latin[ sau italian[. Aceasta este pozi\ia lui George+incai =i, mai cu seam[, a lui Petru Maior. [...]

Ca teoritician al literaturii poetul rom`n nu este un inovator. Aten\iape care el o acord[ marilor modele, at`t moderne c`t =i antice, ca =i distinc\iape care o stabile=te ]ntre genurile mari =i cele minore, sunt note caracteristiceconcep\iei literare a clasicismului. Acela=i lucru se poate spune =i ]n leg[tur[cu ideile sale despre stil, despre regulile =i ma=inile poetice. [...]

Clasicismul lui Budai-Deleanu nu este cu toate acestea nici clasi-cismul antic nici acela al Marelui Secol francez. [...] Dac[ ]n domeniulpropriu al teoriei literaturii poetul nu este un inovator, un inovatoreste el ]n indicarea c[ilor pe care trebuia s[ se dezvolte limba literar[.

D. POPOVICI.Doctrina literar[ a “|iganiadei” lui Ion Budai-Deleanu,

]n “Studii literare”. Cluj, IV, 1948, p. 83-118.

|iganiada satirizeaz[ pe cale alegoric[ or`nduirea feudal[ =iinstitu\iile acesteia. [...]

“Muza c`rtitoare” a poetului este glasul de protest al maselor sub-jugate. [...] Budai-Deleanu a fost silit de ]mprejur[ri s[ dea un caracteraluziv operei sale deoarece satira nu putea fi direct[. Tot din aceast[pricin[ =i-a ascuns =i numele sub anagrama Leonachi Dianeu.

Trebuie s[ subliniem ]ns[ un lucru pe care-l socotim deosebit deimportant pentru o just[ interpretare a poemei: ]n |iganiada alegorianu e total[. Exist[, adic[, ]n cuprinsul operei =i elemente indepen-dente, f[r[ coresponden\e sub unghi alegoric, alc[tuind momente lip-site de inten\ii satirice (episodul cu n[vala porcilor s[lbatici, lupta\iganilor cu cireada de boi etc.). Pe de alt[ parte, acela=i element dealegorie nu are totdeauna o singur[ semnifica\ie real[, care s[ fie mereuaceea=i de-a lungul operei. Din acest punct de vedere este edificatorsensul alegoric multiplu dat \iganilor ]n oper[. [...]

Iat[ o serie de m[rturii ale autorului, care duc la concluzia c[,alegoric, \iganii reprezint[ ]n primul r`nd pe rom`ni. De altfel =i dinoper[ reiese c[ acesta este sensul major al interpret[rii date \iganilor.

Alteori, prin \igani se ]n\eleg to\i cei nevoia=i =i asupri\i, to\i cei ce]ndur[ prigoniri [...].

}n sf`r=it, ]n alte ]mprejur[ri \iganii nu cap[t[ sens alegoric, ]nc`tei nu mai reprezint[ pe rom`ni sau pe altcineva. Cititorul atent aloperei va observa ]ns[ c[ de-a lungul poemei, \iganii reprezint[ ]ngeneral un element ce efectueaz[ sau mijloce=te poetului critica la adresaor`nduirii existente.

364

Un element important care subliniaz[ =i accentueaz[ totodat[ cri-tica social[ =i satira ustur[toare ]l constituie bogatele “]ns[mn[ri =ilu[ri aminte critice, filosofice, istorice, filologice =i gramatice”. Eleatrag aten\ia asupra unor pasaje care se preteaz[ la bogate coresponden\e,aduc alegoria la realitate sau ]ngroa=[ liniile satirei atunci c`nd aceas-ta se prezint[ mai voalat =i astfel ar risca s[ nu fie sesizat[ =i re\inut[.

|iganiada cuprinde ]ns[ =i un protest mai direct, care ]n cele dinurm[ se concretizeaz[ ]n ]ndemnul la lupt[. [...].

Toate acestea ne duc ]n mod firesc la concluzia c[ Ion Budai-Deleanueste ]nt`iul nostru mare scriitor care prin scrisul s[u ]mb[rb[teaz[ poporulla lupt[ ]mpotriva tiraniei, fiind ]nsufle\it de un cald patriotism.

Ion OAN{.Studiu introductiv la I.Budai-Deleanu: |iganiada.

Edi\ie ]ngrijit[ de J.Byck, Bucure=ti, Editura de statpentru literatur[ =i art[, 1953, p. 19-21 =i 23-29.

Dar pentru a vedea diferitele direc\ii care domin[ limba literar[rom`n[, a=a cum este transmis[ secolului al XIX-lea, un documentlingvistic de cea mai mare ]nsemn[tate este |iganiada lui I. Budai-Deleanu, care dateaz[ tocmai de la limita celor dou[ secole, din 1800.

Evident, ca ardelean, Budai-Deleanu apar\ine unui cerc de cultur[mai ]naintat dec`t acela din principate, c[ci aici d[duse roade influen\alatin[, veche de aproape o sut[ de ani ]n acest moment =i, ]n general,atingerea cu cultura apusean[ era mai ]ntins[ aici. Budai-Deleanu dis-pune de ]ntreaga terminologie politic[. }n interesantul C`ntec al X-lea,unde se discut[ avantajele diferitelor regimuri politice, Budai-Deleanuvorbe=te despre monarhie, democra\ie, aristocra\ie, republic[, dicta-tor, consul, so\ietate, anarhie, pragmatice (canoane pragmatice). Une-ori, din aceste cuvinte, el deriv[ adjective, cu un sufix mult ]ntrebuin\at]n epoc[: monarhicesc, aristocraticesc. Neologismele de provenien\[apusean[ nu sunt rare la Budai-Deleanu. [...] Budai-Deleanu introduceastfel multe cuvinte neologistice, mai ales din izvorul apusean, pu\infolosit ]n acel moment ]n principate, =i din cel grec =i turc, mult]ntrebuin\ate dincoace de mun\i. Dar cu toat[ aceast[ deschidere a sac[tre toate ]nr`uririle care puteau ]mbog[\i tezaurul s[u na\ional =iterminologic, limba sa se alimenteaz[ ]n special din limba poporului.[...] Scriitorul este con=tient deci de principiul diferen\ierei stilistice alimbii folosite ]ntr-o oper[ literar[. Limba este, pentru el, un mijloc alcaracteriz[rii artistice =i se distinge, ]n ]ntrebuin\area pe care i-o d[,printr-o suple\e deosebit[. |iganiada devine astfel o oglind[ a tuturorposibilit[\ilor graiului nostru la sf`r=itul secolului al XVIII-lea. [...]Opera lui Budai-Deleanu este astfel unul din documentele cele mai expre-

365

sive pentru cunoa=terea stadiului pe care ]l atinsese limba literar[ rom`n[]n momentul ]n care atinge pragul veacului nou.

Tudor VIANU.Din problemele limbii literare rom`ne a secolului al XIX-lea,

]n vol. Probleme de stil =i art[ literar[, Bucure=ti, 1955, p. 181-183.

Pornind de la acelea=i mari premise de ordin social =i ideologic,crescut ]n aceea=i ambian\[ de prozelitism na\ional, Budai-Deleanuv[de=te ne]ndoielnic =i alte particularit[\i. G`ndirea sa e ]n cea mailarg[ m[sur[ emancipat[ de teologie. F[r[ respecte pentru dogme =ichiar ireveren\ios fa\[ de autoritatea nedemonstrat[ a credin\ei,arunc`nd o privire ironic[ =i lucid[ dincolo de aparen\ele solemne =isacerdotale, ce ]nv[luie activitatea bisericii, Budai-Deleanu ca un ve-ritabil filosof al secolului al XVIII-lea, f[r[ a merge p`n[ la ruinareacomplet[ a bazelor religiei, le submineaz[ totu=i =i, ]n orice caz, de-zumfl[ de orice prezum\ie sacr[ pe reprezentan\ii tere=tri ai divinit[\ii,]ncep`nd cu papa de la Roma =i patriarhul din Bizan\. Fa\[ de purita-nismul moral al unui +incai ori Micu, a c[ror via\[ seam[n[ cu o as-cez[, re]nnodat[ ]n fiece diminea\[ cu o nou[ fervoare, Budai-Deleanuface figura unui om de Rena=tere. Morala lui se ]ntemeiaz[ pe ]mplini-rea cerin\elor naturii, e teluric[ =i profan[. El nu are falsa pudoare dea ocoli numele unor acte pe care toat[ lumea le s[v`r=e=te, de=i rostirealor ]n saloane atrage oprobriu. La el exist[ primejdia alunec[rii nu sprere\inere =i austeritate, ci spre trivialitate =i biologism, a=a cum staulucrurile =i cu Boccaccio sau Rabelais. [...]

}n orice caz, e cert c[ Budai-Deleanu a exprimat ]n opera sa lite-rar[, ]n toat[ plenitudinea =i ca nimeni altul dintre tovar[=ii s[i dedrum, autenticitatea sufletului popular, sim\irea netravestit[, seteade via\[ =i de bucurie p[m`nteasc[ a poporului. Farmecul mare al |i-ganiadei st[ ]ntr-o fericit[ =i rar[ conjunc\ie: luministul cu vederi]naintate, eruditul cu larg[ informa\ie se contopesc cu \[ranul robust,mintos, jovial, ]n care s-a adunat toat[ sarea p[m`ntului.

}n genere, folclorul dovede=te, la noi ca =i aiurea, c[ sufletul popular enaturist, adic[ aderent la cerin\ele fire=ti ale vie\ii, c[ el nu introduceintermedii ]ntre reprezentarea dorin\elor fizice =i satisfacerea lor, c[ purcededirect spre ]mplinirea destinului biologic al fiin\ei. Acest caracter teluric,pe care unul din primii comentatori ai scriitorului =i-a luat libertatea s[-lnumeasc[ “p[m`ntenie”, impregneaz[ de la un cap[t la altul |iganiada. }lg[sim manifest`ndu-se puternic ]n modul de tratare a iubirii. E evidentprin ipotez[ c[ pu\ine teme pot descoperi, mai limpede dec`t aceasta,articula\iile laice =i gusturile profane ale autorului. }n seria imens[ aatitudinilor posibile, care ]ncep de la preferin\a pentru substructura in-stinctual[ a iubirii =i merg p`n[ la eflorescen\a sentimentului purificat de

366

orice ispit[ carnal[, Budai-Deleanu se plaseaz[ undeva, mai aproape dep[m`nt dec`t de cer, ]ntr-o zon[ a materialit[\ii f[r[ complica\ii, pe l`ng[Boccaccio =i la distan\[ de Petrarca. Chipul s[u specific de a vedea lucru-rile se v[de=te prin confruntarea cu contemporanul din |ara Rom`neasc[,Alecu V[c[rescu. Clasa social[ =i modul de via\[ diferen\iaz[ ]n mod ra-dical optica acestor doi scriitori, care probabil c[ ]nt`rziaser[ totu=i multenop\i, f[r[ s[ =tie unul de altul, de paginile acelora=i c[r\i.

Sub raportul inten\iilor estetice ale lui Budai-Deleanu, nucleul ge-nerator al |iganiadei ]l constitue ambi\ia de a imita modelele clasiceale genului. Probele sunt numeroase =i greutatea e numai de a alegedin nenum[ratele declara\ii ale scriitorului.[...]

|iganiada este o insurec\ie — poate cea dint`i la noi — ]mpotrivaclasicismului, cu tot ce acesta presupune ]n ordine filosofic[ =i artistic[.Protestul social, umanismul luminist, poporaneitatea =i mesajul patrioticce caracterizeaz[ |iganiada nu se puteau exterioriza ]ntr-o form[ osifi-cat[, str`ns[ ]n chingile regulilor, modelat[ dup[ prototipuri celebre, darnecorespunz[toare realit[\ii locului =i momentului istoric. Con\inutul nou=i bogat al operei pretindea o expresie adecvat[, g`ndirea o ]n=urubareorganic[ ]n materialitatea limbajului, ]nc`t s[ nu putem =ti niciodat[unde ]nceteaz[ ideea =i ]ncepe, propriu vorbind, ]nveli=ul ei sensibil. A=as-a =i ]nt`mplat. Sub tiparele de suprafa\[ ale vechilor dogme, circul[ prin|iganiada seva viguroas[ a unei arte a adev[rului concret. [...] Prin su-biect =i concep\ie, |iganiada evadeaz[ din clasicismul decadent: e o oper[sincer[. [...] |iganiada e o oper[ de lupt[tor: textul =i comentariul seajut[ reciproc =i \intesc deopotriv[ ]n du=man. [...] Apel`nd la modelulclasic, Budai-Deleanu manifest[ ]n fond o deplin[ independen\[; e semnulunor condi\ii specifice care au participat la z[mislirea operei sale =i alunei personalit[\i care evadeaz[ din sisteme.

Paul CORNEA.I.Budai-Deleanu — un scriitor de rena=tere timpurie

]ntr-o rena=tere ]nt]rzint[, ]n vol. Studii de literatur[rom`n[ modern[, Bucure=ti, Editura pentru literatur[, 1962,

p. 20-22, 40-41, 56, 57-62, 63, 64-65, 67-68, 73-75.

Nu inven\ia epic[ sau ac\iunea (cunoscut[ de mai ]nainte) intere-seaz[ la Budai-Deleanu, c`t viziunea sa satiric caricatural[, enormajovialitate, verva parodistic[ inepuizabil[, formidabila ironie, ]n finecapacitatea maxim[ de a zugr[vi autentic realitatea sub aparen\ele celemai bufone =i de a propune idei pe calea bunei dispozi\ii continui. [...]

Veritabila crea\ie a lui Budai-Deleanu nu trebuie c[utat[ ]n direc\iatipurilor individuale. La fel cu scriitorii ardeleni de mai t`rziu, ca de pild[Rebreanu, Budai e ]n schimb un excelent observator =i pictor al aglomer[rilor

367

umane, al maselor v[zute sub aspect colectiv, deci cu at`t mai mult al\iganilor, caracteriza\i printr-o existen\[ tribal[, gregar[. [...]

Dar s[ nu se cread[ c[ locvacitatea lui Budai-Deleanu =i a eroilors[i s-ar exercita ]n gol. Dimpotriv[, rareori elocven\a a servit mai bineca vehicul al ideilor, rareori s-a exprimat cu mai mult[ concrete\[ uncon\inut ideologic ca ]n |iganiada.

Alexandru PIRU.Introducere la I.Budai-Deleanu: Opere, 1. Edi\ie critic[de Florea Fugariu. Bucure=ti, Editura Minerva, 1974,

p. V, XXII-XXIII, XXV, XXVIII-XXXI.

Av`nd, ne]ndoielnic, mari calit[\i de prozator, alc[tuind istorisirea cao vast[ mi=care epopeic[, adesea fr`nt[, cre`nd impresia de unitate glo-bal[ printr-o subtil[ art[ a fragmentului, Budai-Deleanu f[ure=te un monu-ment bizar prin caracterul oarecum inform al construc\iei, care sfideaz[anatomia clasic[ a poemului conceput de poeticile antice, o oper[ de oremarcabil[ modernitate =i zidit[ cu un indiscutabil geniu baroc. [...]

}ndeob=te ]ns[, Budai-Deleanu e un temperament ironic, fantezia saisc`nd ]ntruchip[ri din sm`rcuri grote=ti. [...]

}naintea lui Ion Creang[, ]n literatura noastr[, Budai-Deleanu posed[]n cel mai ]nalt grad geniu lingvistic \[r[nesc, dorul de a include ]nexprimarea curent[ proverbul potrivit, perfect integrat contextului. [...]Fantezia =i sim\ul excep\ional al limbii uimesc la tot pasul ]n |igania-da, ivind formul[ri de mare originalitate =i expresivitate. [...] Se =tie c[Eminescu nu citise |iganiada. Exist[ ]ns[ unele formul[ri =i imaginiale lui Budai-Deleanu ]n care Eminescu e prefigurat. Acele “cuvintegoale ce din coad[ au s[ sune” din Criticilor mei sunt cu ostenta\ieobiect de dispre\ ]n |iganiada: “nu d[-a voastre goale cuvinte”; “cuvorbe goale nu s[ pot ucide-at`\i” etc.

Iat[: “Craii =i mini=trii av`nd sete De-argint a\`\[ r[zboaie crunte”...

iar la Eminescu: “A statelor greoaie car[ trebuiesc ]mpinse +i trebuiesc luptate r[zboaiele aprinse”...

(}mp[rat =i proletar)

Invoca\ica c[tre |epe=, din finalul Scrisorii a III-a, fusese rostit[,cu mult ]nainte, de Budai-Deleanu. Lucr`nd ]n spiritul evolu\iei poezi-ei =i limbii noastre, ]ncadrat ]n ritmurile ei ad`nci, Budai-Deleanudialogheaz[ prin timp cu Eminescu, mai ales cu cel din satire.

Mircea VAIDA.Estetica |iganiadei, ]n vol. Ion Budai-Deleanu, Bucure=ti,

Editura Albatros, colec\ia “Monografii”, 1977,p. 87-88, 93, 97, 100, 115, 116-118, 127-128, 132, 141-143.

I o n B u d a i - D e l e a n u

|IGANIADAAp[rut: 1997. Format: 70x1081/

32

Coli tipar: 16,1. Coli editoriale: 15,19. Tiraj: 5000 ex.Casa de editur[ «LITERA»

str. B. P. Hasdeu, nr. 2, Chi=in[u, MD 2005, Republica MoldovaOperator: Adrian Cozima. Tehnoredactor: Alina Boicenco

Corector: Nadina Marciuc. Redactor: Tudor PalladiEditor: Anatol Vidra=cu

Tiparul executat sub comanda nr. Combinatul Poligrafic, str. Mitropolit Petru Movil[, nr. 35,

Chi=in[u, MD 2004, Republica MoldovaDepartamentul Edituri, Poligrafie =i Comer\ul cu C[r\i

CUPRINS

Not[ asupra edi\iei ............................................................................... 2Tabel cronologic ................................................................................... 3

PROLOG ............................................................................................. 6EPISTOLIE }NCHIN{TOARE ................................................................ 8C~NTECUL I.......................................................................................14C~NTECUL AL II-lea.................................................................................45C~NTECUL AL III-lea................................................................................71C~NTECUL AL IV-lea..............................................................................101C~NTECUL AL V-lea...............................................................................129C~NTECUL AL VI-lea..............................................................................150C~NTECUL AL VII-lea.............................................................................174C~NTECUL AL VIII-lea............................................................................200C~NTECUL AL IX-lea..............................................................................229C~NTECUL AL X-lea...............................................................................260C~NTECUL AL XI-lea..............................................................................293C~NTECUL AL XII-lea.............................................................................325

Glosar ............................................................................................................................................... 353

Referin\e critice ........................................................................................................................... 361