c.p.i. -mannual

26
C.P.I. „ Californian Psychological Inventory” C.P.I. a fost publicat de către directorul departamentului de psihologie din Berkeley, Harrison G. Gough, în 1956. Testul este destinat diagnosticării şi evaluării indivizilor, punându-se accent pe comportamentele interpersonale şi dispoziţiile în corelaţie cu interacţiunile sociale. C.P.I ul caută să evalueze mai curând aspectele favorabile, decât cele morbide sau patologice. C.P.I.-ul a fost adesea denumit M.M.P.I.-ul normal, nu numai pentru că are în conţinutul său 186 de itemi identici cu cei din M.M.P.I., dar mai ales pentru că el a fost construit pe aceeaşi schemă, în mod empiric, prin contrast, iar răspunsurile subiecţilor sunt apreciate ca extreme într-un criteriu pertinent, ca de exemplu dominanta C.P.I. –ului are 18 scări, din care numai 4 au fost construite în mod clasic, selecţionând itemii într-un mod teoretic şi supunându-i unei analize interne, precum şi validărilor ulterioare. Deşi în 1987, Gough experimentează o formă lărgită a C.P.I.-ului, forma care cuprinde cele 18 scale este larg utilizată în practica diagnostică. Pentru această formă, cele 18 scale au fost grupate lucru observabil şi în fişa de profil – în patru grupe de semnificaţii psihologice , astfel: Prima grupă cuprinde acele scale care indică mai ales dimensiunile personalităţii ce intervin ţn afirmarea persoanei, siguranţa de sine, imaginea de sine şi adecvarea interpersonală: dominanţa; capacitatea de statut; sociabilitatea; prezenţa socială; acceptarea de sine; starea de confort sau de bine psihic.

Upload: alina-nicoleta

Post on 31-Jul-2015

485 views

Category:

Documents


13 download

TRANSCRIPT

C.P.I. „ Californian Psychological Inventory”

C.P.I. a fost publicat de către directorul departamentului de psihologie din Berkeley,

Harrison G. Gough, în 1956. Testul este destinat diagnosticării şi evaluării indivizilor,

punându-se accent pe comportamentele interpersonale şi dispoziţiile în corelaţie cu

interacţiunile sociale.

C.P.I – ul caută să evalueze mai curând aspectele favorabile, decât cele morbide sau

patologice.

C.P.I.-ul a fost adesea denumit M.M.P.I.-ul normal, nu numai pentru că are în

conţinutul său 186 de itemi identici cu cei din M.M.P.I., dar mai ales pentru că el a

fost construit pe aceeaşi schemă, în mod empiric, prin contrast, iar răspunsurile

subiecţilor sunt apreciate ca extreme într-un criteriu pertinent, ca de exemplu –

dominanta C.P.I. –ului are 18 scări, din care numai 4 au fost construite în mod clasic,

selecţionând itemii într-un mod teoretic şi supunându-i unei analize interne, precum şi

validărilor ulterioare.

Deşi în 1987, Gough experimentează o formă lărgită a C.P.I.-ului, forma care

cuprinde cele 18 scale este larg utilizată în practica diagnostică. Pentru această formă,

cele 18 scale au fost grupate – lucru observabil şi în fişa de profil – în patru grupe de

semnificaţii psihologice, astfel:

●Prima grupă cuprinde acele scale care indică mai ales dimensiunile personalităţii ce

intervin ţn afirmarea persoanei, siguranţa de sine, imaginea de sine şi adecvarea

interpersonală:

→ dominanţa;

→capacitatea de statut;

→ sociabilitatea;

→ prezenţa socială;

→ acceptarea de sine;

→ starea de confort sau de bine psihic.

● A doua grupă cuprinde scale care indică opţiunile valorice şi maturitatea

interrelaţională astfel:

→ responsabilitatea;

→ socializarea;

→ autocontrolul;

→ toleranţa;

→ tendinţa de a face o bună impresie;

→ alinierea la modul comun sau comunalitatea.

● A treia grupă a scalei măsoară mai ales nivelul motivaţional, în sensul

potenţialului de realizare personală şi al focalizării pe valorile intelectuale:

→ realizare prin conformism;

→ realizare prin independenţă şi eficienţă intelectuală.

● A patra grupă cuprinde scale ce surprind unele modalităţi intelectuale, ce

modelează un stil personal, astfel:

→ scale de intuiţie psihologică;

→ scale de flexibilitate;

→ scale de feminitate.

Modul de administrare si corectare.

C.P.I.-ul cuprinde 480 de întrebări la care se poate răspunde prin ADEVARAT /

FALS, necesitând 45 – 60 minute pentru a se răspunde. Acest chestionar a fost studiat

şi utilizat în condiţii foarte variate:

→ individual sau colectiv;

→ lecturat cu voce tare sau înceată;

→ sub controlul unui psiholog sau singur;

→ poate fi început într-o zi şi terminat în alta........

C.P.I. – ul se adresează îndeosebi adolescenţilor şi adulţilor şi presupune o anumită

maturitate şi nivel intelectual pentru a răspunde în mod valid. Astfel, un nivel de

lectură care corespunde absolvirii şcolii primare şi o vârstă de 15-16 ani sunt limitele

inferioare pentru o utilizare posibilă. Practic, este preferabil de a avea subiecţi de la 18

ani în sus şi de la nivel gimnazial în sus.

Aşa cum am menţionat C.P.I. –ul cuprinde 18 scale , itemii pentru fiecare scală sunt

notaţi cu 0 sau 1, notele brute sunt transformate în note standard, cu media 50 , iar

tipul de deviere este 10 ( lilear – în normele americane sau non-linear – în normele

elveţiene).

Scopul fiecîrei scale este de a prevedea ce va face un individ într-un context

determinat sau de a identifica indivizii care sunt descrişi într-o situaţie de acest fel.

Prezentarea scalelor.

Aşa cum am menţionat , cele 18 scale ale testului sunt grupate în patru categorii. De

asemenea C.P.I.-ul cuprinde 3 scale de control ce permit aprecierea validităţii

răspunsurilor date. Corectarea se face cu ajutorul grilelor de corecţie, da se poate, de

asemenea, efectua automat, utilizând foi de răspunsuri potrivite.

Pentru interpretarea profilului, metoda preconizată este următoarea:

1. – Evaluarea validităţii globale a protocolului cu ajutorul scalelor Wb, Gi, Cm.

2. – Evaluarea profilului faţă de medie: un profil deasupra mediei indică o

persoană eficientă atât din punct de vedere social, cât şi din punct de vedere

intelectual;

3. – Comparatrea celor patru grupe de semnificaţii psihologice;

4. – Căutarea scalelor din profil cu cele mai mari sau cele mai mici scoruri şi

căutarea descrierilor care sunt asociate acestora;

5. – Evidenţierea originalităţii profilului, căutarea a ceea ce este în fapt specific

( de ex., combinările rare de note ridicate şi de note joase e.t.c.) şi interpretarea

lor;

6. – Considerarea variabilităţii interne a profilului pentru a nuanţa interpretările;

7. – Interpretarea câtorva pattern-uri de note alese în funcţie de studiile teoretice şi

empirice efectuate;

8. – Utilizarea ecuaţiilor de regresie dezvoltate faţă de criterii specifice ca:

→ delicvenţă;

→ succes academic e.t.c.

conform obiectivelor de analizat.

Pentru a uşura această interpretare vom face o descriere a celor 18 scale, a

comportamentelor aşteptate la persoanele cu peste şi sub medie :

1. – DOMINANTA (Do)

Este construită pentru a identifica persoanele puternice, dominante, cu ascendent

asupra altora , capabile să aibă iniţiativă şi să exercite conducerea Evaluează aspecte

ale propensiunii de a conduce, persistenţa şi iniţiativa socială. Gouch şi-a pus

problema de a găsi itemi care să-i identifice pe cei care acţioneză într-un mod ce poate

fi considerat ca „ dominant” în orice cultură şi, pe de altă parte, să-i impresioneze pe

alţii prin evidenţa acestei calităţi.

Cum vom vedea, la fiecare dintre scale, în afara aspectelor care au format conţinutul

propriu-zis al itemilor scalei, Gough furnizează pentru zonele de semnificaţie peste

sau sub medie a nivelului de manifestare a trîsîturii şi un număr de atribute care nu

sunt nimic altceva decât felul în care aceste persoane sunt descrise de alţii. În cazul

dominanţei este deci vorba despre perceperea socială a comportamentului celor care

au o „dominantă” peste sau sub medie. În interpretarea scorurilor scalei, aceste

elemente capătă tocmai gradul de relevanţă scontat de autor.

Scala cuprinde 46 de itemi, dintre care 26 îi aparţin exclusiv, ceilalţi itemi fiind

comuni cu scalele Re, Sa, Sy. Conţinuturile itemilor cuprind:

→ încrederea şi echilibrul;

→ propensiunea de a conduce şi asuma responsabilitatea;

→ persuasivitatea şi fluenţa verbală;

→ un aspecte de persistenţă tenace alături de ceea ce am putea numi

„simţul datoriei”;

→ tendinţa de a privi lucrurile în faţă, de a se confrunta cu realitatea

chiar dacă este neplăcută.

● SCORURILE PESTE MEDIE – indică persoane active, sigure pe sine,

persistente, care anticipează, insistă, au încredere şi independenţă. Percepţia

socială a acestora este:

→ Barbati: ambiţioşi, dominanţi, viguroşi, optimişti, prevăzători,

descurcăreţi, responsabili, siguri de sine, stabili, austeri.

→ Femeile: agresive, autoritare, vanitoase, îndrăzneţe, exigente,

dominante, rapide, puternice, vorbăreţe.

● SCORURILE SUB MEDIE - indică persoane retrase, inhibate cu un

comportament banal, indiferente, tăcute, neorganizate, lente în gândire şi

acţiune, cu tendinţa de a evita situaţiile de tensiune şi decizie, nesigure. Percepţia

socială este următoarea:

→ Barbati: apatici, indiferenţi, limitaţi, pesimişti, nehotărâţi, rigizi,

nepăsători, influenţabili, docili.

→ Femeile: circumspecte, tandre, inhibate, împăciuitoare, calme,

rezervate, timide, docile, confidenţiale, fără pretenţii.

2. - CAPACITATEA DE STATUT ( Cs ).

Criteriul extern „ statut” a fost definit şi întrebuinţat în evaluarea empirică a scalei

prin nivelul relativ al venitului, educaţiei, prestigiului şi puterii atinse în mediul socio-

cultural propriu al subiectului, precum şi calităţile de ambiţie şi încredere în sine.

Deci scala evaluează capacitatea personală pentru statut social ( prezent sau

dobândit) , încercând să măsoare calităţi şi atribute care stau la baza acestei

propensiuni şi conduc spre statutul social. Ea conţine 32 de itemi, dintre care 15 sunt

puri, restul comuni cu Sp, Sc, Sa.

Itemii reflectă în conţinutul lor

→ încrederea în sine şi echilibrul;

→ sentimentul de siguranţă şi absenţa temerilor şi anxietăţilor;

→ existenţa unor interese literare sau artistice;

→ gradul de „conştiinţă socială”;

→ interesul de a participa la viaţa socială a grupului.

● SCORURILE PESTE MEDIE – indică un individ ambiţios, activ, eficient,

perspicace, ingenios, multilateral, ascendent, carierist, eficient în comunicare,

care îşi urmăreşte scopul personal şi afirmă un câmp larg de interese. Percepţia

socială:

→ Barbati: discreţi, iertători, imaginativi, independenţi, maturi,

adaptabili, plăcuţi, progresişti,rezonabili.

→Femei: prompte în reacţii, lucide, viguroase, individualiste,ingenioase,

inteligente, logice, multilaterale, schimbatoare.

● SCORURI SUB MEDIE – indică un individ cu un comportament timid, apatic,

convenţional, relativ estompat, lent, cu o gândire stereotipă şi limitat în

concepţii şi interse. Percepţia socială:

→Barbati: aspri, închişi ( sumbri), lacomi, mărginiţi, cicălitori,nemuţumiţi,

anxioşi, tensionaţi, irascibili.

→ Femei: acţionează fără să gândească, blânde, molatece, sfioase, simple,

supuse, timide, slabe.

3. – SOCIABILITATE ( Sy).

Scala este construită tot prin metoda criteriului extern de validare, şi anume, iniţial,

numărul de activităţi extracurriculare la care participă studentul. Sociabilitatea urma

să diferenţieze oamenii cu un temperament exteriorizat, sociabil, participativ, de cei

retraşi, care evită afişarea socială.

Cu un total de 36 itemi , dintre care 9 îi aparţin în exclusivitate, scala de sociabilitate

coparticipă prin itemi comuni la comportamentele subsumate scalelor

Ie,Sp,Sa,Ai,Do,Cs. Conţinutul manifest al itemilor scalei, destul de apropiat de o

scală obişnuită de sociabilitate aşa cum o întâlnim în alte probe, afirmă:

→ plăcerea pentru interacţiune socială;

→ sentimentul de echilibru şi încredere în sine în relaţiile cu alţii;

→ interesele culturale şi intelectuale;

→ toleranţa faţă de ceilalţi asociată cu standarde stricte pentru sine.

● SCORURI PESTE MEDIE – indică un comportament

participativ,întreprinzător,ingenios. Un individ care se ataşează uşor, este

competitiv,mereu în primele rânduri, fluent în gândire şi original.

Perceperea socială:

→ Barbati: deştepţi, încrezători, au interese largi, logici, maturi,

deschişi,competenţi. Siguri pe sine, sociabili.

→ Femei: agresive, încrezătoare, dominante, energice, inteligente, au interese

largi, deschise, sociabile , vorbăreţe.

● SCORURI SUB MEDIE – indică reversul, un comportament greoi şi

convenţional în societate, liniştit, neangajat, sugestibil şi influenţabil de

reacţiile şi opiniile altora.

→Barbati: neîndemânatici, aspri, reci, reclamagii, confuzi, insensibili, cu

interese limitate, superficiali.

→ Femei: precaute, inhibate, blânde, modeste, liniştite, rezervate, sfioase,

timide discrete, retrase.

4. – PREZENTA SOCIALA ( Sp ).

Prezenţa socială este una dintre cele 5 scale construite pe cale raţională, şi anume

prin analiza consistenţei interne, pornindu-se de la un număr de 85 itemi legaţi de :

→ echilibrul social;

→ verva şi spontaneitatea comportamentului.

În scală rămân 56 de itemi, 17 distincţi iar restul comuni cu alte scale precum Sy, Sa,

Cs, Ie, Py, dar şi cu Sc, Gi dar cotaţi invers.

Conţinuturile itemilor scalei vizează:

→ plăcerea pentru interacţiuni sociale;

→ o încredere bine afirmată;

→ spirit deschis;

→ atitudini aeristice faţă de regulile şi prohibiţiile sociale, paralel cu

accentul pus pe îndatorire, moderaţie, conformism.

● SCORURI PESTE MEDIE – indică un comportament spontan, imaginativ,

neformalist, rapid, cu o natură expresivă şi creativă. Percepţia socială:

→ Barbati: aventuroşi, cu interese largi, relaxaţi, siguri de sine, spirite ascuţite,

neconvenţionali, neinhibaţi, multilaterali, spirituali.

→ Femei: aventuroase, îndrăzneţe, răutăcioase, deshise, spontane,

schimbătoare,ingenioase, spirituale.

● SCORURILE SUB MEDIE – caracterizează un individ precaut, moderat,

răbdător, simplu, modest. În acest timp. Este oscilant şi nesigur în decizii, cu

gândire necreativă. Perceperea socială:

→ Barbati: apreciativi, precauţi, cooperanţi, cu interese limitate, blânzi,

manieraţi răbdători, prefăcuţi, serioşi, sfioşi.

→ Femei: precaute, convenţionale, fricoase, gentile, rezervate, sensibile,

supuse, timide, retrase.

5. – ACCEPTAREA DE SINE ( Sa ).

Această scală a fost construită de asemeni prin analiza consistenţei interne, cu

scpopul identificării unor persoane care manifestă un simţ confortabil şi

“ imperturbabil” al valorii personale iar comportamentul lor social va exprima, fie

activ fie pasiv, această siguranţă. Ea evaluează aspecte precum simţul valorii

personale, acceptarea de sine, capacitatea de a gândi şi acţiona independent.

Din cei 34 de itemi ai versiunii finale numai 4 sunt puri. Ceilalţi, prin conţinutul lor

prezintă:

→ apecte de Sp şi Sy legate de încrederea în sine şi de atitudinea lipsită de rigiditate

faţă de prohibiţiile sociale;

→ aspecte legate, invers decât Sp de valorizarea muncii perseverente, atenţiei faţă de

sarcina de muncă şi considerarea celorlalţi;

→ alţi itemi indicî o acceptare candidă a slîbiciunilor umane.

● SCORURILE PESTE MEDIE – prezintă o persoană inteligentă, sinceră,

spirituală, pretenţioasă, activă, centrată pe sine, insistentă, cu fluenţă verbală,

cu siguranţă şi încredere în sine. Perceperea socială:

→ Barbaţi: îndrăzneţi, întreprinzători, orgolioşi, imaginativi, adaptabili,

deschişi, rafinaţi, încrezători.

→ Femei: aventuriere, argumentative, îmgâmfate, revendicative, dominante,

deschise, sarcastice, vorbăreţe, spirituale.

● SCORURILE SUB MEDIE – indică un comportament conservator, ordonat, de

nădejde, liniştit, deşi comod şi convenţional. Pasiv în acţiune şi limitat în

interese. Perceperea socială:

→ Barbaţi: aspri, banali, interesaţi, supuşi, tensionaţi, neinteligenţi, retractili,

negativişti.

→ Femei: precaute, convenţionale, gentile, molatece, modeste, răbdătoare,

împăciuitoare, timide, încrezătoare, modeste.

6. – SENTIMENT DE BUNA-STARE/DE BINE ( Wb )

Iniţial s-a numit scala de disimulare. Wb reprezintă o derivaţie a scalei iniţiale în

care s-a inversat cheia de cotare: scorurile ridicate reprezintă indivizi sănătoşi şi

stenici iar scorurile joase, sub medie, ihndivizi cu o vitalitate diminuată şi incapabili

să facă faţă cerinţelor cotidiene. Mai mult, scala diferenţiază indivizii care simulează

nevroza de normali şi de pacienţii care răspund sincer, fiind şi una dintre principalele

scale de validare a testului ( lucru pe care îl vom detaqlia la interpretarea testului).

Itemii scalei, în număr de 44, dintre care aparţin exclusiv scalei 29, au în conţinut

referinţe la:

→ negarea unor variate simptome fizice şi mentale;

→ negarea oricăror probleme familiare majore;

→ negarea conflictelor şi preocupărilor sexuale;

→ negarea unor stări de tensiune, teamă anxietate;

→ afirmări ale independenţei personale şi sentimentului de suficienţă de sine, în

sensul “ orice om care este capabil să muncească are o şansă reală să aibă succes”;

→ afirmarea încrederii în viitor.

● SCORURI PESTE MEDIE - scala, fiind construită pentru a identifica

persoanele care îşi minimalizează grijile şi nemulţumirile şi care ţin seama

mai mult sau mai puţin de îndoieli şi deziluzii, descrie pentru un scor mare o

persoană energică, întreprinzătoare, alertă, ambiţioasă şi multilaterală,

productivă, activă. Acordă valoare muncii şi depune effort pentru plăcerea

proprie. Perceperea socială:

→ Bărbaţi: conservatori, demni de încredere, dependenţi, binevoitori,

inhibaţi, logici, mulţumiţi, echilibraţi, sinceri.

→ Femei: calme, capabile, lucide, cinstite, neformale, mature, amabile,

echilibrate, raţionale, înţelepte.

● SCORURI SUB MEDIE – indică un comportament fără abiţie, comod,

stângaci, apatic, convenţional. Defensiv, caută scuze. Limitat în gândire şi

acţiune. Percepţia socială:

→ Bărbaţi: anxioşi, lăudăroşi, aiueiţi, uituci, grăbiţi, superficiali, neastâmpăraţi,

neascultători, impulsivi.

→ Femei: stângace, defensive, nesentimentale, îndărătnice, sarcastice, lipsite

de tact, neconvenţionale, instabile.

7. – RESPONSABILITATEA (Re).

Scala identifică persoanele conştiincioase, responsabile, care îşi iau oblgaţiile în

serios şi în care putem avea încredere.

Astfel de structuri de personalitate sunt indivizi legaţi de reguli şi ordine şi consideră

că viaţa ar trebui să fie guvernată de raţiune. Scala diferă de So (sociabilitate) şi Sc

( autocontrol) prin accentul pe gradul în care valorile şi controlul sunt înţelese şi

conceptualizate.

Are un total de 42 itemi, dintre care 16 sunt exclusivi iar restul comuni cu scale

precum: Do, Sy, Sc, To, Ac, Ai, Ie.

Conţinuturile manifeste ale acestor itemi vizează:

→ preocuparea pentru obligaţiile sociale, civice şi morale;

→ accentul pe datorie şi disciplină de sine;

→ dezaprobarea pentru orice privilegii sau favoritisme speciale;

→ afirmarea echilibrului şi încrederii în sine şi în ceilalţi.

● SCORURI PESTE MEDIE – vizează un individ anticipant, responsabil,

meticulos, progresist, capabil, demn şi inteligent. Conştiincios, demn de

încredere, ingenios şi eficient, sensibil la problemele etice sau morale.

Perceperea socială:

→ Bărbaţi: capabili, conştiincioşi, demni de încredere, cumpătaţi, loiali,

responsabili, serioşi, stabili.

→ Femei: conştiincioase, cooperante, discrete, predictive, intuitive, metodice,

cumpătate, cu tact.

● SCORURI SUB MEDIE – imaturitate, irascibilitate, indolenţă, persoane

dificile, schimbătoare. Nu se poate avea încredere în ele,k fiind uşor

influenţabile de tendinţele personale. Jignitori şi dogmatici, necontrolaţi şi

impulsivi în temperament.

→ Barbaţi: nepăsători, turbulenţi, uituci, iresponsabili, leneşi, uşuratici,

indiferenţi, risipitori, neastâmpăraţi.

→ Femei: arogante, stângace, aspre, neglijente, nesentimentale, leneşe,

necuviincioase, rebele, obositoare, sarcastice.

9.– SOCIALIZAREA ( So )

Scala este concepută pentru a reflecta gradul de maturitate socială, integritate şi

corectitudine atind de individ, fiind construită prin metoda criteriului extern.

Itemii, în număr de 54 – dintre care 38 sunt exclusivi – au ca şi conţinuturi manifeste

aspecte care ilustrează teoriile psihologice privind delicvenţa. Astfel, pornind de la

relaţia empiric evidenţiată dintre delicvenţă şi o lipsă de coeziune în familie, sunt

itemi care se referă la sentimentul de căldură , satisfacţie şi stabilitate familială ca

opus alienării şi resentimentului. Alţi itemi se referă la:

→ sensibilitatea socială şi empatia ca opuse desconsiderării valorii personale;

→ optimism şi încredere în sine în contrast cu sentimente de alienare , inferioritate;

→ adaptare familială şi şcolară, opuse vagabondajului si opozanţei.

Scala indică nivelul de maturare socială, integritate morală, capacitatea de a judeca

şi respecta normele morale.

Aceasta scală este una dintre cele mai studiate dintre cele ale C.P.I. –ului.

● SCORURI PESTE MEDIE – persoane serioase, sincere, muncitoare, modeste,

conştiente şi responsabile, altruiste.

→ Bărbaţi: adaptabili, eficienţi, oneşti, inhibaţi, blânzi, organizaţi, cumpătaţi,

sinceri, temeinici.

→ Femei: precaute, lucide, conservatoare, organizate, metodice, rezonabile,

loiale, autocontrolate, modeste, înţelepte.

● SCORURI SUB MEDIE – defensiv, revendicativ, încăpăţânat, refractar, dificil;

viclean, ipocrit; exces în a se da în spectacol.

→ Bărbaţi: vicleni, defensivi, încăpăţânaţi, iresponsabili, neascultători,

certăreţi, ignoranţi, sarcastici, neconvenţionali.

→ Femei: defensive, neglijente, nestatornice, nechibzuite, impulsive,

materialiste, uşuratice, indiferente, neinhibate.

9. – AUTOCONTROLUL ( Sc ).

Scala este constrută prin metoda analizei consistenţei interne şi are scopul de a

măsura gradul de libertate al individului faţă de impulsivitate şi centrarea pe sine.

Deosebirea de scala Re constă în faptul că aceasta măsoară gradul în care este înţeles

controlul, iar de alte scale precum So, gradul în care persoana aprobă şi prezintă astfel

de dispoziţii spre autocontrol.

Un alt specific al scalei este faptul că scorurile foarte înalte exprimă în fapt situaţia

de control prea strâns al impulsurilor şi agresivităţii, ceea ce, paradoxal, poate

conduce la acumulări interioare şi descărcări bruşte sau necontrolate chiar la incitări

minore.

Scala conţine 50 de itemi, dintre care doar 2 îi aparţin în întregime.

Comportamentul prezent în conţinuturile manifeste indică:

→ o restrângere a manifestărilor iraţionale şi în special a agresivităţii;

→ raţiunea şi logica sunt considerate ca cele mai adecvate soluţii în situaţii

problematice;

→ evitarea conduitelor antisociale sau agresive;

→existenţa unor inhibiţii sociale şi chiar a unui grad de modestie care implică o

tendinţă spre autoanulare.

Scala indică gradul şi adecvarea autoreglării şi autocontrolului, dominarea

impulsivităţii şi capacitatea de autodisciplinare.

● SCORURI PESTE MEDIE – calm, răbdător, practic, altruist, meditativ şi

precaut, strict şi meticulos în munca proprie şi în ceea ce aşteaptă de la alţii,

onest şi conştiincios.

→ Bărbaţi: amabili, demni de încredere, nesentimentali, logici, sârguincioşi,

precişi, cumpătaţi, loiali, autocontrolaţi, critici.

→ Femei: calme, conservatoare, gentile, moderate, modeste, răbdătoare,

împăciuitoare, liniştite, rezervate, autocontrolate.

● SCORURI SUB MEDIE – impulsiv, violent, excitabil, iritabil, centrat pe sine

şi inhibat; agresiv, îşi impune autoritatea.

→ Bărbaţi: încrezuţi, cusurgii, nesocotiţi, încăpăţânaţi, impulsivi, iritabili,

nerealişti, individualişti.

→ Femei: aventuriere, agresive, arogante, emotive, impulsive, rebele,

obositoare, sarcastice, neinhibate.

10. TOLERANTA (T0 ).

Scala identifică atitudini sociale permisive, lipsite de prejudecăţi, deschise, care

acceptă pe ceilalţi aşa cum sunt.

Conţinuturile manifeste ale celor 32 de itemi ( 9 sunt proprii ) reflectă:

→ deschiderea şi flexibilitatea opus rigidităţii şi dogmatismului;

→ interesul pentru estetic şi scopuri intelectuale;

→ încrederea ca opus suspiciunii şi criticismului;

→ negarea resentimentelor, a tendinţelor mizantropice, şi ostilitîţii faţă de ceilalţi;

→ negarea anxietîţii, izolării, alienării;

→ afirmarea echilibrului şi siguranţei de sine.

● SCORURI PESTE MEDIE – întreprinzător, neformalist, rapid, tolerant,

clarvăzător şi ingenios; capabil pe plan intelectual şi cu fluenţă verbală; interese

variate şi multiple.

→ Bărbaţi: iertători, generoşi, binevoitori, independenţi, neformali, cumpătaţi,

tandri, circumspecţi, altruişti.

→ Femei: calme, eficiente, intuitive, lente, logice, mature, responsabile,

autocontrolate, cu tact, încrezătoare.

● SCORURI SUB MEDIE - suspicios, dificil, infatuat şi distant; pasiv şi cu

discernământ; suspicios ca atitudine generală; neîncrezător şi bănuitor.

→ Bărbaţi: afectaţi, reci, orgolioşi, sâcâitori, insensibili, superficiali, plângăreţi,

cusurgii, egocentrişti.

→ Femei: arogante, autocrate, aspre, defensive, bănuitoare, nesentimentale,

infantile, supărăcioase, obositoare, sarcastice.

11. – IMPRESIA BUNA ( Gi ).

Scala are un dublu scop ca şi Wb : identificarea disimulărilor dar şi a persoanelor

capabile să creeze impresie favorabilă şi pe care le interesează felul cum reacţionează

ceilalţi faţă de ele.

Construită prin metoda criteriului extern, scala conţine 40 de itemi dintre care 18

sunt exclusivi.

Conţinuturile manifeste accentuează partea pozitivă şi elimină negativul astfel

majoritatea se referă la aprecieri asupra bunei funcţionări, virtuţilor, negarea conduitei

antisociale, a plângerilor şi esecurilor personale. De asemenea apare negarea oricărei

tendinţe spre agresivitate, afirmarea încrederii şi siguranţei în sine cu aspecte de

modestie; afirmarea stabilităţii şi capacităţii de a face faţă adversităţii; axarea pe

aspectele aprobate social; afirmarea capacităţii de a întreţine relaţii pozitive cu alţii şi

a opiniilor favorabile despre semeni.

Scala identifică deci persoanele care doresc să facă impresie bună, preocupate de

ceea ce gândesc alţii despre ele şi care fac ceea ce se aşteaptă alţii.

● SCORURI PESTE MEDIE – cooperant, întreprinzător, cheltuitor, sociabil,

cald,îşi oferă serviciile; preocupat să facă bună impresie; harnic şi persistent.

→ Bărbaţi: adaptabili, schimbători, amabili, binevoitori, rezolutivi, tandri, cu

tact, altruişti, calzi.

→ Femei: calme, conservatoare, molatece, moderate, modeste, răbdătoare,

împăciuitoare, încrezătoare, înţelegătoare, neliniştite.

● SCORURI SUB MEDIE – inhibat, precaut, viclean, prudent, distant şi

antipatic; sunt reci şi distanţi în relaţiile cu alţii; centrat pe sine şi prea puţin

receptiv la nevoile şi dorinţele altora.

→ Bărbaţi: reclamagii, nemuţumiţi, cusurgii, nesocotiţi, încăpăţânaţi,

indiferenţi, sâcâitori, pesimişti, nemiloşi.

→ Femei: schimbătoare, cinice, directe, supărăcioase, pesimiste, sarcastice,

încăpăţânate, spirituale, colerice.

12. – COMUNALITATEA ( Co ).

Menită să detecteze protocoalele în care s-a răspuns într-o manieră întâmplătoare ,

conţinuturile manifeste ale itemilor ( în total 28) reflectând:

→ o bună socializare;

→ comportament şi atitudini convenţionale;

→ conformism;

→ optimism.

Scala indică gradul în care reacţiile şi răspunsurile individului corespund unui model

“ comun” stabilit empiric.

● SCORURI PESTE MEDIE – demn de încredere, temperat, plin de tact,

sincer,harnic şi realist; onest şi conştiincios;bun simţ şi discernământ.

→ Bărbaţi: prudenţi, conştiincioşi, reflexivi, eficienţi, precişi, organizaţi,

practici, responsabili, temeinici, cumpătaţi.

→ Femei : lucide, energice, vesele, practice, raţionale, rigide, aspre, dure,

realiste.

● SCORURI SUB MEDIE – intolerant, schimbător, complicat, fantezist,

dezordonat, frământat şi confuz; prefăcut şi mincinos; neatent cu probleme şi

conflicte interioare.

→ Bărbaţi: atrăgători, neglijenţi, curajoşi, îndrăzneţi, aiuriţi, uituci, lenţi,

uşuratici, nesăbuiţi, risipitori.

→ Femei: apreciative, artistice, stângace, feminine, uituce, iertătoare,

indiferente, iresponsabile, neconvenţionale, nedemne de încredere.

13. – REALIZAREA PRIN CONFORMISM ( Ac ).

Este în primul rând o scală motivaţională reflectând factori motivaţionali şi

atitudinali asociaţi cu realizarea academică de nivele înalte. Termenul conformism

reflectă această canalizare a trebuinţei de realizare personală şi nu ceea ce se înţelege

prin “ conformitate “, respectiv un sens de stereotipie neproductivă care nu este prea

implicată aici. Această scală a fost construită prin metoda criteriului extern.

Conţinuturile manifeste ale celor 38 de itemi – 18 exclusivi – reflectă:

→ hotărârea şi plăcerea pentru a se pregăti şi a avea eficienţă în învăţare;

→ sentimentul de vitalitate şi eficienţă în genere;

→ acceptarea regulilor şi cerinţelor şi refuzul frivolităţii şi a comportamentului

neconformist;

→ temperarea şi încrederea în propriile capacităţi;

→ autoaprecierea privind modul planificat şi muncitor de a se implica în viaţă.

Itemii sunt folosiţi pentru reliefarea acelor factori de interes şi motivaţie care

facilitează realizarea în orice cadru unde asemenea cu modelul sau suprapunerea faţă

de anumite obiceiuri este un comportament pozitiv.

● SCORURI PESTE MEDIE – prezintă o persoană capabilă, cooperantă,

eficientă, oganizată, responsabilă, fermă şi sinceră. Persistentă şi muncitoare.

Apreciază activitatea şi realizarea intelectuală.

→ Bărbaţi : abiţioşi, capabili, conştiincioşi, logici, cumpătaţi, plini de resurse.

→ Femei : conservatoare eficiente, idealiste, întreprinzătoare, amabile,

metodice, logice, loiale, rezervate.

● SCORURI SUB MEDIE – prezintă o persoană vulgară, încăpătânată, distantă,

dificilă, primejdioasă, infumurată. Se dezorganizează uşor sub stesul

presiunilor şi conformismului. Pesimistă în privinţa viitorului profesional.

→Bărbaţi: apatici, bănuitori, insensibili, iresponsabili, uşuratici, nesăbuiţi,

superficiali, incapabili.

→ Femei: aventuriere, uşuratice, leneşe, nepăsătoare, iresponsabile, rebele,

saecastice, neconvenţionale, neinhibate.

14 – REALIZAREA PRIN INDEPENDENTA ( Ai )

Scala esta menită să măsoare interesul subiectului pentru acele situaţii – inclusiv

pregătirea academică – în care se cere independenţă în gândire, creativitate,

valorizarea potenţialului propriu.

Conţinuturile manifeste ale itemilor ( 32 în total ) indică:

→ toleranţă crescută pentru ambiguitate şi refuzul unor atitudini simplist dogmatice

sau autoritare;

→ refuzul unor reacţii convenţionale chiar dacă este vorba de a susţine o opinie

nepopulară şi controversată;

→ plăcerea pentru activităţi independente, chiar dacă nu sunt în mod necesar utile;

→ afirmarea unei gândiri pozitive faţă de alţii;

→ afirmarea unui nivel de adaptare manifest în prezent;

→ afirmarea unor valori morale bine dezvoltate.

Se pot identifica acei factori ai interesului şi motivaţiei care facilitează realizarea în

orice cadru unde autonomia şi independenţa sunt comportamente pozitive.

● SCORURILE PESTE MEDIE – prezintă o persoană matură, eficace. Puternică,

dominantă, pretenţioasă şi precaută. Independentă şi sigură pe sine. Cu abilitate

intelectuală şi cu discernământ.

→ Bărbaţi: predictivi, independenţi, neformali, inteligenţi, leneşi, simpatici,

raţionali, sarcastici, irascibili, multilaterali.

→ Femei: calme, capabile, lucide , discrete, inteligente, logice, mature,

originale, raţionale, meditative.

● SCORURILE SUB MEDIE – indică un comportament inhibat, anxios, prudent,

nemulţumit, mărginit şi suspicios. Umil şi supus faţă de autorităţi. Îi lipseşte

introspecţia şi încrederea în sine.

→ Bărbaţi: afectaţi, îngâmfaţi, prudenţi, reci, orgolioşi, fricoşi, frivoli,

curtenitori, plini de sine, rigizi.

→ Femei: stângace, emotive, nechibzuite, imature, infantile, obositoare, simple,

nerealiste, instabile.

15. – EFICIENTA INTELECTUALA ( Ie).

Scala trebuie înteleasă tot în paradigma motivaţională, nefiind construită pentru a

măsura capacitatea de a rezolva probleme, fie şi intelectuale. Este o scală care indică

interesul pentru valori intelectuale opus celui pentru valori practice.

Conţinutul manifest al celor 42 de itemi ( 22 aparţinându-I exclusiv) se referă la

aspecte precum:

→ capacitatea de a face faţă unor situaţiide indeterminare şi ambiguitate;

→ sentimentul adecvării şi eficienţei personale;

→ interesul pentru activităţi de cercetare;

→ plăcerea de a face planuri şi de a le realiza;

→ importanţa pe care o acordă problemelor intelectuale şi de cunoaştere;

→ un comportament în general flexibil, relativ instabil şi mai puţin organizat.

Această scală indică deci gradul de eficienţă personală şi intelectuală la care a ajuns

individul.

● SCORURI PESTE MEDIE – indică o persoană eficientă , cu o gândire clară,

capabilă, inteligentă, progresistă, ordonată, meticuloasă şi ingenioasă. Mereu

alertă şi bine informată. Acordă importanţă mare problemelor intelectuale şi de

cunoaştere.

→ Bărbaţi: capabili, îndrăzneţi, eficienţi, predictivi, independenţi, inteligenţi,

cumpătaţi, autocontrolaţi, rafinaţi.

→ Femei: capabile, lucide, eficiente, neformale, inteligente, negrăbite, logice,

raţionale, relaxante.

● SCORURI SUB MEDIE – prezintă o persoană prudentă, confuză, comodă,

defensivă, superficială şi fără ambiţie. Îi lipseşte direcţionarea şi disciplina de

sine.

→Bărbaţi: Stângaci, reci , uituci, insensibili, interesaţi, stranii, susceptibili,

incapabili, influenţabili.

→ Femei: nehotărâte, stângace, interesate, nervoase, pesimiste, simple, incete,

încăpăţânate, tensionate, retrase.

16. – INCLINATIA PSIHOLOGICA ( Py )

Scala măsoară gradul în care individul se implică şi este sensibil la necesităţile

interne, la cauzele şi experienţele semenilor.

Conţine 22 de itemi, dintre care 10 sunt specifici, restul comuni cu Sp. Conţinutul

manifest al itemilor reflectă:

→ capacitatea de mobilizare a resurselor pentru concentrarea tenace pe problemă;

→capacitatea de a tolera ambiguitatea şi dezordinea;

→ disponibilitatea pentru muncă în genere şi pentru cea de cercetare în special;

→ sacrificiul recompensei immediate pentru ambiţiile sau reuşitele de termen lung;

→ interesul pentru aspectele practice;

→ un mod deschis de a fi, atitudini deschise, liberale, nonconvenţionale.

● SCORURI PESTE MEDIE – indică o persoană atentă, spontană, rapidă,

receptivă, vorbăreaţă, ingenioasă şi flexibilă. O persoană cu bună fluenţă

verbală şi ascendenţă socială. Nesupusă reguluilor, restricţiilor şi

constrângerilor.

→ Bărbaţi: distanţi, evazivi, predictivi, independenţi, , individualişti,

perseverenţi, preocupaţi, rezervaţi, neprietenoşi, circumspecţi.

→ Femei: capabile, reci, independente, ingenioase, nepripite, logice,

neastâmpărate, sigure, isteţe.

● SCORURI SUB MEDIE – prezintă o persoană apatică, paşnică, serioasă,

prudentă şi modestă. Cu tempo liniştit şi precauţie. Conformistă şi

convenţională.

→ Bărbaţi: activi, voioşi, energici, cu umor, blânzi, adaptabili, deschişi,

sociabili, vorbăreţi.

→ Femei: convenţionale, generoase, oneste, blânde, incordate, modeste, calde,

liniştite.

17 – FLEXIBILITATEA (Fx )

Scala este constituită pentru identificarea parsoanelor flexibile, adaptabile, capabile

de schimbare în gândire, conduită, temperament.

Cei 22 de itemi se referă manifest prin conţinutul lor la:

→ refuzul unor atitudini simplist dogmatice sau autoritare;

→ toleranţă înaltă pentru nesiguranţă şi ambiguitate;

→ relativă instabilitate;

→ lipsă expresă de ordine;

→ un mod relaxat, necritic de a aprecia standardele morale şi prescripţiile etice.

Scala indică gradul de flexibilitateb şi de adaptabilitate al gândirii şi

comportamentului unei persoane.

● SCORURI PESTE MEDIE – prezintă o persoană introspectivă, neformală,

aventuroasă, cu încredere în sine, cu simţul umorului, nesupusă, idealistă şi

egoistă. Sarcastică şi cinică.Concentrare înaltă pe amuzamentul şi plăcerea

personală.

→ Bărbaţi: nepăsători, nestatornici, independenţi, leneşi, optimişti, uşuratici,

isteţi, ageri la minte, eisipitori, spontani

→Femeile: neglijente, deştepte, îndrăzneţe, imaginative, individualiste,

ingenioase, neastâmpărate, originale, sociabile.

● SCORURI SUB MEDIE – prezintă o persoană precaută, prudentă, neliniştită,

harnică, cenzurată, politicoasă,metodică şi rigidă. Formală şi pedantă în gândire.

Plină de respect faţă de autoritate, obiceiuri şi tradiţie.

→ Bărbaţi: hotărâţi, eficienţi, nesentimentali, organizaţi, metodici, practici,

severi, încăpăţânaţi, nepăsători, temeinici;

→ Femei: Precaute, conştiincioase, conservatoare, defensive, prefăcute, rigide,

lente, simple, sincere, se autodepăşesc.

18 – FEMINITATEA ( Fe ).

Construită prin analiza criteriului extern, scala evaluează – spre deosebire , de

exemplu, de scala similară din M.M.P.I. – interesele, respectiv feminitatea sau

masculinitatea intereselor subiectului.

Cei 38 de itemi ( 22 sunt exclusivi ) au în conţinutul lor manifest referiri la:

→ preferinţa pentru roluri convenţional feminine ( faţă de cele masculine );

→ emotivitatea şi sensibilitatea interpersonală ( persoanele cu Fe înaltă rezonează mai

mult la atmosfera emoţională generală);

→ propria modestie, reţinere, lipsă a impulsivităţii;

→ interesul mai scăzut faţă de politică, afaceri, realizări sociale.

Scala esta legată de aprecierea masculinităţii sau feminităţii intereselor ( scorurile

înalte indică interese mai mult feminine; scorurile joase indică mai mult interese

masculine)

● SCORURI PESTE MEDIE – prezintă o persoană apreciativă, calmă, de sprijin,

blândă, temperată, perseverentă şi sinceră.

→ Bărbaţi: recunoscători, plângăreţi, feminini, ceremonioşi, blajini, nervoşi,

împăciuitori, sensibili, slabi, neliniştiţi.

→ Femei: conştiincioase, discrete, generoase, gentile, serviabile, mature,

autocontrolate, simpatice, cu tact, calde.

● SCORURI SUB MEDIE – indică o persoană expeditivă, încăpăţânată,

ambiţioasă, masculină , activă, robustă şi frământată, măsluitoare şi oportunistă

în relaţiile cu semenii. Deschisă şi directă în gândire şi acăiune. Nerăbdătoare

la întârziere, indecizii şi reflexie.

→Bărbaţi: aventuroşi, agresivi, au o gândire clară, îndrăzneţi, impulsivi,

masculini, deschişi, uşuratici, puternici.

→ Femei: vulgare , nesatisfăcute, leneşe, masculine, uşuratice, obositoare,

robuste, egocentrice, irascibile, dure.

Interpretarea datelor. Validarea profilului.

Spre deosebire de alte chestionare clasice, modul de construire a C.P.I.-ului permite

o interpretare multifazică şi relativ profundă reuşind să surprindă ceva din subiectul

viu şi nu un model abstract. Acest lucru este posibil mai ales prin intercorelarea

scalelor şi prin faptul că scorul unei scale trebuie înţeles de un specialist în

personalitate ca antrenând în mod necesar o ipoteză legată de un comportament,

ipoteză la care se poate răspunde prin scorul altor scale. De asemenea, vom vedea că

Gouch oferă şi anumite intercorelaţii empirice între scorurile la unele dintre scale.

Interpretarea devine din ce în ce mai mult o muncă de cercetare: formularea de

ipoteze şi căutarea unor soluţii , precum şi determinarea unor alternative de clarificare

a datelor şi îmbinarea într-un model comportamental coerent a aspectelor intercorelate.

Nu avem o simplă listă de trăsături, ci evoluăm treptat spre o structură, care ne poate

deschide noi ipoteze care , dacă nu le putem verifica direct prin testul CPI , stim măcar

spre ce să ne îndreptăm.

Interpretarea protocolului nu se poate face decât de persoane care cunosc teoriile

personalităţii, dezvoltarea personalităţii, teoriile motivaţiei şi valorilor şi, nu în ultimă

instanţă, testul şi clarificările conceptuale. Gough se exprimă în acest sens, explicând

în mod limpede că C.P.I. este un test profesionist, interpretabil doar de profesionişti,

care s-au format pentru interpretarea acestei probe.

VALIDAREA PROTOCOLULUI.

Un prim nivel sau etapă a interpretării este validarea protocolului. Există un sistem

de validare simplu; studii mai recente au ajuns la ecuaţii de regresie cu semnificaţie

statistică care elimină treptat diferitele genuri de atitudini. Aceste validări pe care le

construieşte autorul iniţial doar cu ajutorul scalelor Wb, Cm şi Gi dau acces spre o

imagine anticipată asupra protocolului pe care îl interpretăm, sau mai bine zis a felului

cum îl putem interpreta. Aceasta pentru că, teoretic, orice protocol este interpretabil.

Invalidarea nu înseamnă aici imposibilitatea de a înţelege ceva din protocol , însă dă o

cheie de acces spre unghiul din care pot fi făcute interpretările.

Pentru început se cere să se verifice dacă s-a răspuns la toţi itemii testului. Itemii

necompletaţi scad validitatea chestionarului. Trebuie controlate indeciziile,

răspunsurile duble, cerându-li-se subiecţilor să evite astfel de situaţii. De asemenea,

privind protocolul de răspuns sau profilul rezultat, se poate urmări dacă există un

anumit model “ tipic” pe care l-a adoptat subiectul pentru a face faţă sarcinii ( să

răspundă numai negând, sau numai acceptând e.t.c.).

Scalele Wb, Gi şi Cm sunt special construite pentru a oferi posibilitatea validării

modului de răspuns. Scorurile mici la Wb şi Cm , mai ales sub nivelul 20 9 note

standard ) indică tendinţa subiectului de a răspunde acceptând itemii simptomatici.

Aspectul poate fi verificat şi prin nivelele scalelor Sc, To, Ai şi Fx care vor fi mici

dacă este prezentă tendinţa de a accepta un item nefavorabil. Scorul scăzut la Gi este,

din aces punct de vedere, şi mai sigur pentru o falsificare în sensul înrăutăţirii ( cu

observaţia că acest lucru pare să fie4 mai valabil la bărbaţi decât la femei ).

Invalidarea unui profil datorită simulării în sensul negativizării situaţiei nu ne va

permite să utilizăm adecvat chestionarul pentru a diagnostica forţas sau slăbiciunea

Eului, sau pentru a evalua dinamica şi tendinţele conflictuale.

În afara acestui tip de verificare, protocolul poate fi validat şi din perspectiva

ipotezei că subiectul a falsificat răspunsurile pentru a se pune ţntr-o lumină favorabilă.

În această situaţie apar scoruri mari la toate scalele, în special la Gi. Astfel de cazuri

apar mai des la subiecţii alcoolici , al căror slab autoreglaj nu le permite să-şi

moduleze suficient reacţiile astfel că răspund cvasiautomat folosind posibilitatea care

li se pare că este cea mai dezirabilă. Evident, există situţii în care subiecţii mai bine

echilibraţi doresc să se pună într-o lumină favorabilă. Scalele în această situaţie nu vor

fi atât de pozitivate , însă tendinţa unui scor ridicat la Gi este de fiecare dată un indice

sigur pentru dorinţa subiectului de a impresiona în sens favorabil, pozitiv.

Interpretarea propriu-zisă a profilului urmează după validare.

STRATEGII IN INTERPRETAREA CORELATIVA A DIMENSIUNILOR

RELEVATE DE

C.P.I.

Analiza scalelor începe cu configuraţia. Scorurile peste medie indică în general o

adaptare pozitivă , sub medie fiind zonele unde apar probleme. Aprecieri mai exacte

se pot obţine utilizând normele grupurilor de referinţă ( un absolvent psiholog poate fi

comparat cu normele populaţiei generale, dar date mai precise pot fi obţinute prin

compararea cu normele construite pe lotul profesional).

Într-o astfel de analiză globală se acordă importanţă mai ales scorurilor extreme,

construindu-se posibile ipoteze de lucru prin interrelaţionări logice.

Un prim demers de cercetare se poate realiza pornind de la gruparea scalelor

conform tipurilor de conţinuturi, grupare construită de autor conform a numeroase

studii care au avut ca obiect intercorelările scalelor .Gough recomandă studierea

diferenţelor de scoruri în mod corelat, nu izolat pentru fiecare scală. Se remarcă astfel

următoarele grupe de scale:

I.- Grupa 1: Scalele Do, Cs, Sy, Sp, Sp, Sa, Wb – evidenţiază în general

ascendenţa, eficienţa interpersonală , siguranţa de sine. Putem stabili în

situaţia în care avem de exemplu scoruri peste medie că este vorba despre un

subiect extravert, care se implică în relaţionări, cu o imagine de sine pozitivă. În

cazul în care avem scoruri la Sp, Sy sub medie, ele confirmă tendinţa spre

introversie, spre restrângerea nivelului interrelaţiilor.

II.- Grupa 2: Scalele Re, So, Sc, To, Gi, Cm – se referă în genere la gradul

de conştientizare şi acceptare a cerinţelor sociale, la nivelul de socializare

atins, la maturitatea socială în sensul modului netensionat, autocontrolat de a

relaţiona.

III.- Grupa 3: Scalele Ac, Ai, Ie – reprezintă scale care prin aspectele

motivaţionale implicate măsoară potenţialul de realizare personală, stilul de

integrare, ripul de valori dominant.

IV.- Grupa 4: Scalele Py, Fx, Fe - reprezintă modalităţi intelectuale-

atitudinale şi tipologia masculină sau feminină a intereselor.

În urma studiilor de analiză factorială a rezultat un alt tip de grupare a scalelor şi

anume:

Factorul I – scalele Wb, Re, So, Sc, To, Gi, Ac - scale reprezentând un prim

factor descris ca sănătate mentală, adaptare şi conformism social. Aceste scale sunt

înţelese ca tot atâtea faţete ale adaptării sociale pozitive.

Factorul II – scalele Do, Cs, Sy, Sp, Sa – se referă la eficienţa interpersonală.

Factorul III – in principal scalele Ai, Fx unele studii adăugând şi scalele To, Ie,

Py – pune accent pe independenţa în gândire versus rigiditate sau conformism rigid

faţă de autoritate.

Factorii IV si V – scalele Cm, So, Fe

Indiferent care dintre grupări este studiată, recomandarea autorului este de a se lista

scalele cu scoruri extreme, mari şi mici, şi realizarea analizei conceptuale a

respectivelor scale în raport de scorurile corespunzătoare.

Se va acorda atenţie şi relaţiei curbiliniare între unele scale şi comportament –

scorurile extreme peste medie fiind la fel de negativ semnificative ca şi cele sub medie

( scalele Sc, Fx). În această primă fază se recomandă fie compararea nivelului de

elevaţie a scalelor conform primei grupări, fie evelaţia în cadrul celor cinci factori.

Pasul următor pentru verificarea ipotezelor apărute din studiul semnificaţiei

nivelului scalelor grupate este analiza unora dintre modelele de relaţionare, sau analiza

de patern. Aici devine şi mai evident faptul că interpretarea unei scale îşi capătă toate

sensurile doar prin corelare cu celelalte, sau, altfel spus, printr-o analiză structurală.

Astfel, când stabilim o anumită tendinţă, modul de manifestarea a acesteia va fi

reliefat prin semnificaţia cotelor altor scale prin care capătă sens comportamental.

Astfel de grupari sunt:

▬ scala Do în raport de Gi şi de Sy;

▬ dependenţa dintre So şi Sc;

▬ dependenţa dintre Re şi Cs;

▬ dependenţa dintre Re şi Do;

▬ dependenţa dintre Ac şi Ai.

De exemplu, dacă ambele scale Do şi Gi prezintă scoruri ridicate peste medie, este

vorba despre o persoană care doreşte să domine , să conducă, dar acordând respect

celorlalţi. În situaţia Do înalt Gi scăzut avem conducători egocentrici.

Analiza adjectivală sugerează aspecte diferite pentru fiecare scală, mai ales în raport

de sexul subiectului şi de comportamentul său. În interpretare este important să nu se

uite relevanţa contextului socio-cultural şi diferenţele de mentalitate posibile dintre

diferite culturi şi subculturi. O reală adaptare ar cere refacerea pe populaţia autohtonă

şi a listelor de adjective descriptive.

După analizele efectuate în funcţie de situaţia concretă a protocolului, pe acele

paternuri care pot da sens şi pot răspunde unor ipoteze formulate pornind de la istoria

cazului, de la vârsta şi sexul subiectului se trece la a treia etapă , repectiv reţinerea

acelor ipoteze care vor constitui structura explicativă generală şi corelarea lor cu alte

date din dosarul subiectului care confirmă sau infirmă semnificaţiile lor. Avem astfel

în final aspecte care sunt coezive, grupând în jurul lor o serie de caracteristici

calitative, dar avem şi aspecte care apar contradictorii şi cer analize suplimentare, prin

noi teste sau clarificări la nivelul interviului. Nu există formule ideale de interpretare a

profilului.

C.P.I. – ul permite interpretări flexibile, nuanţate în raport direct de cazul studiat,

ceea ce poate conduce psihologul spre ipoteze care depăşesc datele strict

comportamentale. Astfel, putem avea configuraţii care indică disfuncţii la nivelul

imaginii de sine, dominanţa unor complexe şi mecanisme de apărare, emergenţa

posibilă a unor anumite comportamente agresive sau opozante. În final, subliniem din

nou importanţa interpretării datelor în funcţie de vârsta subiectului.