nbpiLUCIA HOSSU-LONGIN

VOLUM COORNONAT DE

TEODOR HOSSU-LOT{CIN

PORTRETE REALIZATE DE PICTORUL

DUMITRU-MIHAI GLODEANU

lHyperllteratura

Copyright @ Hyperliteratura, 2019, pentru prezenta edilie.

www. Hf perliteratura.rowww. Facebook.com/Hyperliteraturae-mail : office@ hyperliteratura.ro

DISCLAIMER: Pentru o via!6 sdndtoasd, consumali minimumdoui ci4i pe lun5.

Detalii online despre carte:www. Hyperliteratura.ro/produslCred inta-nepieritoare

Transcriere 9i corecturi: Carla Francesca SchoppelTehnoredactare: Dan lancu

Coperti: Andrei RuseFotografie copertd @ Couleur (Pixabay)Portrete realizate de pictorul Dumitru-Mihai Glodeanu

Tiraj 1 {mai 2019): L000 exemplare

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rom6nieiHossu-Longin, Lucia

Credinla nepieritoare / Lucia Hossu-Longin. - Timigoara :Hyperliteratura, 2019

tsBN 978-506-94827-1-72

929

$ITERICA LUFTATOARE

MARIURfiTE LU] AIEXANDRUTODEAI 16

PLTIEREA CIIE.FINTEI

pAfilFl'rst.E CIRTol)sx Gltl,CIltGH'E con4Al.$.,/ s0

UN EITI$COII.MAI{TN

ANTON DUROOVICI / 7&

ElIsCCIFUl TINEAILON

lfiAH SUCIU / ll0

,CSEDI NTA. Nd}ASTRIA O$TE VJATA NOAS.TTTAI

luilLJ l{t},s,gu I l4?

striNfll ill N lNcl{ls0lli|I(}N$EN l.ORuL vLAnlMl lr cHli(A. / 160

Jtrg$A] Df fu'BIREfli*E$Rfi'l{E CAlflru'Dulv{lTlt.EASA lt82

CUPRINS

ugnnnr Lt rlla H0951J'L$$lls$r / 6d;tJI[ AM ili:s(:{lpg1]11T t}{1$*fl.r4}tLt M^*t'Xllitll{)* ii:l iilfifiii;lt,1 l]

@

@

ffiffi

wW:

ffi

4

BISERICA LUPTATOARE

MARTURIITE LUI ALEXANDRU ToDEA

t ,'t It\lnl. iI;"'

l: i"i- '.1 ., ,'4

ir

i i il.:

'..r'.,'::

Lucia Hossu-Longin: intre cele 180 de perso-

nalititi ale elitei pqlitice intemnitate la,Sighet,au fost g[episgqpli'grecq:catolici. i,; ],i

.:Episcgp luliu Hos,su (n885 - Lg7o,'til di{r,,.Dje:

ceza Cl uj-Fhefl q;, a restat ?n 29 octambrie iS48,Avea 63 dg a.ni. Docto,rat ln fllosofig 9lr[eolgigie. Adept al partipqlor b,u6ghq4e: $tip,dl,14hilFmaghiari, germapf, q,,r[al.ianqo,ry:apgeafln, gAgtgd

gi latin5. Dupd cinci ani de Sighet este trimis in

d o m ici li u fg r3g.t 1la Md p,6 pti rg.g,Qq,fteEid,,e, [geg,Ministirea cioro6fi 1fq li la Mdniq$eq,cd,ldtl

rutani. ln anul 1969, Papa Paul al Vl-lea il nu-

megtb Cardinal ,,in pectore". Numirea n-a fost

ficuti public6, dec6t dupS moartea importan-tului servitor al Bisericii. Este primul cardinal al

naliunii rom6ne.

Episcop Alexandru Rusu (L884 - 1963). Die-ceza de Maramureg. Arestat in 29 octombrieL948. Std 5 ani la Sighet. in mai 1957 condam-

nat din nou la 25 de ani de inchisoare. Moare

la Gherla, in 9 mai L963 gi este Tnhumatin cimi-

tirul de pe dealul Cirimidiriei.

Episcop Tit Liviu Chinezu (1904 - 1955).Arestat in 29 octombrie 1948. Era Protopop la

Bucuregti. Avea 44 de ani. Doctorat in Filosofie

la Roma. La 15 ianuarie 1.955 a incetat din via15

la Sighet" Deli n utu I contra revol uliona r suferea,

aga cum apare in documente, de miocardit5,

congestie pulmonari, TBC pulmonar. Aruncat

Tn cimitirul sdracilor din Sighet.

Episcop romano-catolic de la;i, Anton Dur-

covici (1888 - 195L). Arestat in 23 decembrie

1948, la vdrsta de 62 de ani. A linut o predici

la Episcopia Catolici de lapi, spun6nd: Cum se

poote obsine paceo, cdnd vecinii noStri ne tul-

burd linistea Si pacea sufletelor? $i arita cu ca-pul spre Risirit.

Episcop Valeriu Traian Frenliu (1875 - 1952).Dieceza de Oradea. Arestat in noaptea de 28octombrie L948. Avea 73 de ani. Doctorat?n Te-

ologie. Adept al partidelor burgheze. Trece prin

lagirul de la Dragoslavele. La Sighet a murit la

t 1 iulie 1952. ingropat fSri sicriu ?ntr-o groapi

comuni in cimitirul siracilor de la Sighet.

Episcop loan Bilan (1880 - 1959). DiecezaLugoj. Arestat in 29 octombrie 1948. Avea 68de ani. Executi 5 ani de inchisoare la Sighet.

Moare Tn iulie 1959, intr-o mdnistire ortodoxi,

la Ciorogdrla.

Episcop loan Suciu lL9O7 - 1953). Diecezade Blaj. ldolultineretului din Ardeal. A murit la

Sighet la 27 iunie 1953.

Episcop Vasile Aftenie (1899 - 1950). Epi-scop vicar de Bucuregti. Arestat la 28 octom-

brie 1948. Anchetat, bltut gi torturat in subso-

lul clSdirii Ministerului de lnterne. Transferat la

inchisoarea VSciregti, unde a fost din nou su-

pus torturilor din ordinul generalului Nikolski.

Moare ?n 10 mai 1950. Pentru cd era inalt gi nu

incdpea ?n lada de lemn care urma si-i fie si-

criu, a fost mutilat, tiindu-i-se picioarele.

Tragedia prin care va trece Biserica Gre-

co-Catolici timp de 50 de ani, nu era cunoscuti

in toati dimensiunea eiin anul 1947. Venerali

de mullimea credinciogilor uniali, care ii soco-

teau adeviralii lor conducitori spirituali, €Pi-

scopii greco-catolici se pregdteau de Vinerea

Mare a pitimirilor.

Este ceasulin care lisus Hristos ne dd ocazio

s6-i ?mpdrt1gim suferinlele pentru Biserica So.

Nu vd ldsafi omdgili de cuvinte, de comitete, de

vepti, de minciuni, rdmdneli puternici, fermi, fn

credinlo pentru care pdrinlii 9i strdmogii noStri

gi-au dat sdngele... (Episcop loan Suciu)

Programul lui Justian Marina, cel ce a fost

numit Patriarhul Rogu, prevedea printre cele

tapte obiective de realizat, celdint6i: desfiinla-

rea Bisericii Greco-Catolice gi silirea credincio-

gilor unili de a reveni la ortodoxie, confisc6nd

toate bunurile acestui cult. Astfel, spunea Mari-

na, se inldturd spdrtura provocatd de duSmoni

ocum 250 de ani.

Preot Matei Boili, fost delinut politic, fostsenator:

Aceasti agresiune impotriva BisericiiGreco-Catolice a fost punctul culminant alocupaliei sovietice. De ce spun lucrurileacestea? imi permiteli si aduc aminte de ointdmplare c6nd un reporter de la New York

Herold Tribune l-a intrebat pe Stalin ?n jurul

anului '45 dacd se teme de vreo armatS? Azis: nu md tem de nicio ormotd, decdt de Ar-

mota Neogrd a Popei.

Stalin a avut in momentul acela o inspiraliedeoarece o caracteristicS a Comunismului a fost

o dictaturd, nu prin cruzimea ei deosebiti - incursul istoriei poate au fost destule dictaturi de

o cruzime extraordinari, poate nu chiar aga, ca

a lor, cu caracterul totalitar. Dictatura se baza pe

faptul cd dorea si impuni oamenilor nu nurnai

legile, conducerea, ci 9i concepfia de viali. Aces-

ta a fost lucrul esenlial al Comunismului. A in-

cercat sd stipineasci lumea stSpdnind sufletele

oamenilor pi pentru asta, cei mai mari dugmani

au fost Biserica gi credinla cre;tin5, care se opu-

neau acestei comuniziri adevirate a sufletului

omului prin conceplia marxistS.

Lucia Hossu-Longin:

Slujitor neobosit al bisericii sale, Alexan-dru Todea se consacrd de t6nir pe meterezele

luptei contra ateismului comunist. El va fi unul

dintre supravieluitorii regimului carceral de la

Sighet. in inchisoare a rostit ultima rugdciunepentru luliu Maniu gi a asigurat prin pSrinte-

le Alexandru Raliu ultima lui spovedanie. 5-a

ingrijit de trupul neinsuflelit al lui Gheorghe

Brdtianu, mirturisind adevirata cauzi a mortii

sale. AlSturi de loan Ploscaru, loan Dragomir

gi Aurel Lelufiu, Episcopul Todea, episcop in

clandestinitate, va pistra continuitatea insti-

tulionald a Bisericii Greco-Catolice. Tdvdlugulcomunist n-a putut s5-linfr6ng5. Acest interviu

document este consemnat inainte cu un an,inainte ca o boalS nemiloasi sd ?l !intuiasci lapat. A trdit, cum va spune un coleg de suferin-

!d, o eternitate de teroare.

E.S. Cardinal dr. Alexandru Todea (singurul

interviu acordat dupi 1989):La un ceas gi jumitate dupi iegirea din ca-

tedral5, am fost arestat de rugi. ?n 1946. Din L4

august L946, pSni a venit problema aceasta, cu

biserica, am fost arestat de cinci ori. Trei arestiri

au fost mai scurte, de cdte o siptirn6nS, zece

zile, pentru intimidare. Nu am discutat cu ei,

doar am spus eu fmi foc slujbo mea dupd con-

ptiinla mea pi dupd pregdtirea meo, dupd cum

cred eu cd este moi de folos poporului romdn,

fntregii fdri ;i altora. in martie !947, deci p6ndatunci deja au fost 5 arestdri, aproape in fieca-

re lund am fost arestat, trimis la Bucurepti, pSni

la Timigoara cu un camion, de acolo cu trenul la

Ministerul de lnterne cAteva ceasuri gi de acolo

la Vdciregti unde am stat doui siptdm6ni.

Dupi doud siptimAni am fost dus la Minis-

terul de lnterne gitotul a durat o luni de zile, in

timp ce doi dintre anchetatori, trei am fost de

fati la Ministerul de lnterne, au fost chemaliafari. Cel care a rimas singur a profitat de oca-

zie gi a spus: domnule protopop, vorbilitot a7o.

Deci soarto noostrd e hofirAfi. Eu incd sunt de

20 de oni oici Si md agtept acum lq orice. Cei

care ou fost in jurul meu sunt doi evrei, deo'

camdatd de ei suntem inconiuroti $i nu putem

face nimic, dar sd Stili cd vefi fi eliberat fiindcda intervenit nunliu apostolic pentru dumnea-

voastrd.

Am verificat ci aga a fost, nu prea credeam,dar dupi doui ceasuri am fost eliberat, ins6 nu

mi-e jeni si spun, eram plin de pdduchi. Era o

mizerie dupd rizboi la Viciregti! Am fost, cum

am spus, eliberat. M-am intors acasi pi mai rar

si veziaga o atmosferi, lumea spunea ci a auzit

de la Bucuregti cE eu md intorc acas5. A fost o at-

mosferi de nedescris, acesta era sufletul popo-

rului rom6nesc ai sufletul credinciogilor nogtri.

in legituri cu procesul lui luliu Maniu, am

fost rugat si merg p6ni la PrimSrie cu o proble-

md care intereseazi Biserica. Natural, ?n ceea

ce s-a putut, eu mereu am colaborat gi am fost

foarte amabil cu oamenii. Dar cind si plec, pe-ful Siguranlei era cu magina dupi mine. Ticeacd e venit prefectul de TArgu Mure5, generalul

comandant al unitdfii de armati giin total sun-

tem noui persoane acolo. Ajung6nd gi intr6ndin sala primiriei, dupi ce am salutat respectuos,

au spus de ce m-au chemat: $tificore e situalio

cu Maniu, marele dugman al poporulur. Vi daliseama ce impresie mi-a produs: o enervare in-

terioari pe care am stipAnit-o la exterior; dar in

interior nu, a fost peste puteri. Iotd de ce v-am

chemot, ozi e joi, duminicd sd vorbisiin bisericdgisd cereficondomnareo Ia madrte o lui Maniu.

Cred cd nu e cazul si redau tot, dar nu le-am rdmas dator la un astfel de rispuns. Amspus: Dar dumneavoastrd v-or pldceo ca cineva

sd ceard condomnoreo lo moorte a dumneo-voastrd? Poporul? Dor este justilie in lume! $iin lard. Docd e vinovat cinevo, justilio stobileg-te, dor nu moso de stradd, nu Biserica. Biserico

trebuie sd ierte chiar docd or fi, gi avem exem-plul Mdntuitorului Si conducdtorului nostru. $e-

ful Siguranlei din T6rgul Mureg, Patriciu $trul,un evreu, un om foarte inteligent, de profesiu-

ne jurist, care altfel mi simpatiza, a spus cuiva(daci e adevirat) ci admiri curajul meu de avorbi deschis. $i el atunci se intoarce citre Pre-

fect gi General gi a zis: pdiv-am spus, cd nu de

azi ne cunoogtem, cd apa va rdspunde. Eu nu

i-am rispuns nimic, doar ei au repetat: Dar to-

tugi, dacd eu... Nu! Niciodotd!

Dor dacd voi merge la preot gi vor vorbipreofii cu dumneavoastrd, ovem vreo 50 deporohii? ?n momentul cind unul a vorbit, inziua urmitoare nu mai e preot greco-catolic.

Noi nu putem fi contra luliu Maniu, nici contradumneavoostrd, chiar dacd sunteli persecuto-

rii nogtri. Persecutorii nofiei, poporului, oi oo-

menilor care nu-5i pot cdstigo pdinea de toate

zilele 5i dumneavoostrd suntefi persecutorii lor.

A durat douS ceasuri toatd disculia aceasta 9i

c6nd am terminat ne-am inleles clar: nu. $i docd

mergeli la preofi, sd Stili cd noi nu ii mai o$tep-

tdm sd fie preoli gi atunci de declangeozd rdz-

boiulimpotriva dumneovoastrd. $i dacd unul va

vorbi, va vorbi de fricd, dor vo fi un carocter slob.

ln momentul c6nd si ies eu, a intrat proto-pul ortodox pe care eu l-am salutat la intra-rea lui in protopopiat, in parohie. Am anun-tat atunci pe toli credinciogii cd facem slujbamai repede, cd este un protopop ortodoxcare e rom6n, ca gi noi gi degi suntem diferili,deosebili pufin in credin!5, suntem rom6ni.$i eu vreau sd merg si il salut, si asist la in-troducere mai ales, in biserici gi daci vor sivind. Toatd biserica a venit cu mine. Nu auintrat toli, ci era plini biserica, dar au rimasin curtea bisericii. $i l-am salutat cu cuvintele

acestea care au produs o multrumire interioa-

rd, mai ales v6zdnd vremurile cum sunt:Tofi sunt frote, tu mi-e5ti frate$i noidoi un suflet more

Unde-i unul nu-i putere

Lo nevoigila durere

Unde-s doi, putereo cre$te

$i dusmanul nu sporepte.

Toati lumea a rimas foarte impresionatd gi

cu lacrimi in ochi. Acest protopop, pe care, lafel, nu doresc pi nici nu-i amintesc numele, dar

m-a durut foarte mult ci, in momentele aces-