creierul uman - prezentare

5/28/2018 Creierul Uman - Prezentare

1/19

PROIECT PENTRU OBINEREA ATESTRIIPROFESIONALE N INFORMATIC

TITLUL LUCRRII:

Creierul uman

Profesor coordonator: Elev: ............................................. Clasa a-XII-a C

Bucurest


2/19

Cuprins

1. Introducere

2. Generalitati despre limbajul HTM

!. Cerinte "ard#are si soft#are

$. %tructura si continutul proiectului

&. 'iblio(rafie


3/19

Introducere

Lucrarea de fata are ca tema prezentarea notiunilordespre creierul uman . Din meniul principal putem alege :Home , Coada , Stiva , Aplicatii , Tutoriale.

* HO! * Detalii * Structura * "oli * #alerie * $ideo * Contact

Aplicatia a fost realizata in cea mai mare parte inlim%a&ul HTL, prin programare direct in cod sursa 'scrierealiniilor de comanda(. )ilmele din categoria $ideo au fostintroduse cu a&utorul unui flas pla+er')L$-la+er-rogressive.s/f0( si al unui s1in'CoronaS1in2.s/f0(.


4/19

Generalitati despre limbajul HTM

-ana in anul 3445 accesarea informatiilor de peINTERNETera foarte dificila si reteaua nu era folosita decatde un numar restrans de persoane, in general oameni destiinta.

)izicianul Tim "erners6Lee a devenit cele%ru deoarecea inventat link06urile hypertext.Aceasta idee a dus ladezvoltarea unui lim%a& simplu care s6a impus pe piata

mondiala.Acest lim%a& a fost numit Hypertext MarkupLanguage, prescurtat, HTML. Dar ce este de fapt lim%a&ul HTL ? HTML-ul

este un set de conventii pentru marcarea portiunilor dedocument astfel incat fiecare portiune sa apara cu formatdistinct atunci cand documentul este accesat de un programde analiza sintactica 'parser(. HTL este lim%a&ul demarcare ce sta%ileste aspectul documentelor WWW, iar prinintermediul %ro/serelor se poate vedea documentul gata

formatat.HTMLeste de fapt un su%set al standardului SGML

'Standard #eneralized ar1up Language( si includecapacitati care permit autorilor sa insereze iperlegaturi careafiseaza alte documente HTL cand se e7ecuta clic pe ele.

8otiunea de +perte7t inseamna text pastrat informat electronic cu link-uri intre pagini.

-ana in 3442, in &ur de 355 de calculatoare erauecipate pentru a gazdui pagini HTL9aceste pagini

interconectate au fost denumite WORLD WIDE WE;8u mult dupa aceea au inceput sa fie scrise primelebrowsere Web cu a&utorul carora puteau fi vizualizatepagini /e% care contineau te7t si imagini.


5/19

- paginile din prima generatie, care foloseau versiunea3.5, in care se edita te7t si 36> imagini.

- paginile din a doua generatie, proiectate cu HTL >.5,care puteau contine si un fundal, permiteau aran&area

datelor in ta%ele si posi%ilitatea de a comanda unprodus prin intermediul


6/19

contine imaginea si eventual alte informatii despre felul incare se va face includerea.

Avanta&ul ma&or al unui %ro/ser este acela ca poatesuporta si alte lim%a&e, ca Bava sau "asic, ce completeaza

utilitatea lim%a&ului HTL.

acromedia Dream/eaver este o unealtdestinat creatorilor de pagini /e%. Dream/eaver a fost

creat de acromedia 'acum Ado%e S+stems( i momentan aa&uns la versiunea 4. -rimele versiuni ale produsului serveau

doar ca simple editoare HTL de tipul =ES


7/19

Dream/eaver permite folosirea ma&oritGii %ro/serelorinstalate pe calculatorul utilizatorului, pentru a previzualiza/e%site6ul creat. De asemenea conGine i cteva utilitare

pentru administrarea site6urilor, cum ar fi cele pentru a gsi

i modifica un paragraf sau o linie de cod, Fn Fntregul /e%site, pe %aza oricror parametri specificaGi de ctre utilizator.Cu a&utorul panourilor de stare se poate crea cod BavaScript

fr a avea cunotinGe de programare. Odat cu apariGia versiunii , acromedia a

Fncorporat utilitare de generare dinamic a conGinutului. Deasemenea este oferit suport pentru conectarea la %aze de

date 'cum ar fi +SNL i icrosoft Access( pentru a filtra iafia conGinutul folosind script6uri de genul -H-, Cold)usion,

Active Server -ages 'AS-( i AS-.8!T, fr a avea nevoie deo preala%il e7perienG Fn programare. n aspect foarte ludat al Dream/eaver6ului Flreprezint aritectura sa e7tensi%il. !7tensiile, aa cum

sunt ele cunoscute, sunt mici programe, pe care oricedezvoltator le poate scrie 'de o%icei Fn HTL i BavaScript( ipe care oricine le poate descarca i instala, acestea aducnd

un spor de performanG i funcGionalitate Fm%untGitprogramului. !7ist o comunitate de dezvoltatori care

produc aceste e7tensii i le pu%lic 'att comercial ct igratuit( pentru pro%leme de dezvoltare /e%, de la simpleefecte rollover pn la soluGii complete de vnzare online.


8/19

Ma$r%&e'ia (la)hsau mai pe scurt )las este oaplicaGie utilizat pentru dezvoltarea o%iectelor6aplet de tip)las disponi%ile Fn cadrul unor pagini =!". -rin intermediul

o%iectelor flas, veGi putea crete dinamismul unei paginiprecum i facilita interacGiunea cu utilizatorul.


9/19

dac avem un cerc cu o raz destul de mare vor fi memoraGinu numai pi7elii de pe circumferinGa cercului ci i cei din

interiorul acestuia sau care sunt Fn &urul su. Spre deose%ire,Fn cadrul formatelor vectoriale 'S$# 6 Scala%le $ector

#rapics, S=) 6 Soc1=ave )las( sunt reGinute doarcentrul i raza cercului, calculatorul gsind imediat metodade afiare a tuturor punctelor ce vor alctui cercul. !ste

evident faptul c dimensiunea unui fiier Fn format rasterizat'&pg, %mp, gif( este mai mare dect cea a unui fiier Fn

format vectorial 'din cauza numrului de informaGii ce vor fireGinute(. Atunci cnd mrim o imagine de tip vectorial nu

facem dect s redesenm o parte a sa, calculatorul putndreda cercul cu aceeai claritate P se cunoate forma

geometric reprezentat i mrirea imaginii nu reprezintdect trasarea 'la scar( a fostei imagini vectoriale. Atuncicnd mrim o imagine de tip raster calculatorul nu

?cunoate@ despre ce este vor%a i operaGia va consta doarFn suprademensionarea pi7elilor 'un pi7el al cercului va fi

afiat Fn mai multe puncte de pe ecran(.


10/19

Se pot aduga interfeGei elemente multimedia: Fn interiorulo%iectelor )las puteGi importa i manipula 'Fnainte, inapoi,

salt la un anumit moment( -26uri sau A$


11/19

Depin'e 'e player2 'e3i a$e)ta ,ine in)talatpe % )uit4 'e /r%1)ere 53i 0n $a+ul 0n $are nu e)te

prein)talat in)talarea e)te 'e)tul 'e rapi'4 6'i&en)iunea *layerului (la)h e)te 'e)tul 'e &i$4 3i

'e)$4r$area a$e)tuia 0n $%ntextul re7elel%r a$tualee)te rapi'489 t%tu3i exi)t4 $a+uri 0n $are %/ie$tele(la)h aung pe &a3ini $e nu au in)talat4 apli$a7ia

ne$e)ar4 interpret4rii %/ie$tel%r (la)h9 aung:n'u-)e0n i&p%)i/ilitatea %l%)irii i3ierel%r 5*entru a rula

apli$a7iile (la)h pe a$e)te $al$ulat%are tre/uieexp%rtat %/ie$tul (la)h $a un exe$uta/il8.

Mare a&at%r 'e re)ur)e2 'e%are$e tre/uie )4;re$%n)truia)$4< 'e ie$are 'at4 ele&entele grai$e9

*layerul (la)h 5pre$u& 3i apli$a7ia 'e 'e+,%ltare8 e)te&are $%n)u&at%r 'e &e&%rie 3i pr%$e)%r 50n $a+ul

grai$ii ra)ter e)te $lar un'e tre/uiau ai3a7i pixelii $e%r&ea+4 $er$ul 6 0n $a'rul grai$ii ,e$t%riale tre/uie

$a p%+i7iile pixelil%r )4 ie re$al$ulate8.M%t%arele 'e $4utare nu p%t in'exa textul2 (la)hullu$rea+4 $u &ai &ulte tipuri 'e texte9 &a%ritatea

'intre a$e)tea 5textul )tati$8 nu p%ate i in'exat 'e&%t%arele 'e $4utare 'e%are$e %/ie$tul (la)h e)te

tratat $a ele&ent grai$#%/ie$t 3i r%/%7ii 'e $4utare nuau $un%3tin7ele ne$e)are ;'i)e$4rii< %/ie$tel%r (la)h 3i

extragerii textului intern.=3urin7a utili+4rii 0l a$e )a ie %l%)it 0n $ele

&ai a/)ur'e &%'uri 5'e exe&plu9 la)h-urile -)periet%are8. *entru a$e)te tipuri 'e (la)h-uri9 4$ute

'e %/i$ei 'e 0n$ep4t%ri9 0n li&/a engle+4 exi)t4 unter&en )pe$ial2 >la)htur/ati%n>.

Tehn%l%gie li$en7iat42 iin' % apli$a7ie

'e+,%ltat4 'e % )erie 'e pr%gra&at%ri 5pl4ti7i pentru a'e+,%lta (la)hul89 in)tru&entul 'e 'e+,%ltare $%)t4$el pu7in @@ABne$e)it4 $itareC. T%tu3i )pe$ii$a7iile%r&atului %/ie$tului (la)h )unt 'i)p%ni/ile 3i 'in

a$e)t &%ti, au ap4rut 53i 0n$4 apar8 'e)tulein)tru&ente $are )4 utili+e+e a$e)t %r&at 0n )$%puri&ai &ult )au &ai pu7in pr%'u$ti,e )au legale. Dintre


12/19

a$e)tea a&inti&2 S1itD9 S1i)h9 I&perat%r(L9$ti%nS$ript O/u)$at%r.

Cerinte "ard#are si soft#are

)iind reali*at in HTM+ functionarea corecta depinde de foarteputini factori la nivel "ard#are.

Confi(uratia minima necesara :

procesor la 1!!MH*

min. !2 M' ,-M de preferat cel putin /$ M'0

o placa vide care sa suporte mai mult de 2&/ de culori

optional pentru o afisare corecta a detaliilor0

Este necesara o versiune a bro#serului care sa permitarecunoasterea tuturor comen*ilor testul a fost facut cu Internet


13/19

Eplorer /.3 0+ si de asemenea este obli(atoriu un flash player+ sau un

4 patc" 5 pentru flas". Conditii de testare: proiectul a fost facut si testat pe un PC-M6 -t"lon 1733MH*+ la 2&/ M' 66,-M+ sistem de operare M%

8indo#s 9p.

%tructura si continutul proiectului

-plicatia a fost reali*ata in cea mai mare parte in limbajul HTM+prin pro(ramare direct in cod sursa. %crierea liniilor de comanda safacut cu -dobe 6ream#eaver C%$ + vi*uali*area codului putanduseface cu orice editor tet M% 8ord+ otepad s.a.0.

%tructural+ prima pa(ina inde."tml0 este structurata cu ajutoruldivurilor si a tabelelor


14/19

In primul rand table ro#0 este pre*entat meniul animat+din carepoti ale(e: Home , Detalii , Structura , "oli , #alerie , $ideo,Contact

Meniul principal a fost reali*at in "tml si css cascadin( st;les"eet0+ pentru care sa folosit in principal pro(ramul de editare -dobe

6ream#eaver C%$. 6e asemenea bannerul din partea de sus a pa(iniia fost facut in -dobe P"otos"op C%! .

3. Home 6 inde7.tml. . Detalii 6 detalii.tml


15/19

o eurostiinta

o eurolo(ia

2. Structura 6 structura.tml


16/19

o )unctii

W. Contact 6 contact.tml . Aceasta pagina prezinta detalii

despre realizatorul proiectului

Codul sursa al pa(inii


17/19

>div ali(nFcenter>div idFcontainer>div idFbanner>Ddiv>div classFnavcontainerouter

>im( srcFima(esDnavb(l.jp( altF classFfloatleft D

>im( srcFima(esDnavb(r.jp( altF classFfloatri("t D >ul idFnavcontainer classFnavcontainer >li>a classFitemprimar; "refFinde."tmlH@ME>Da >Dli

>li>span classFdivider dividervert >Dspan>Dli >li>a classFitemprimar; "refFL6etalii>Da

>ul st;leF#idt":1&3p

>li>a "refFdetaliiDfunctie."tml)unctie>Da>Dli

>li>a "refFdetaliiDalcatuire."tml-lcatuire>Da>Dli >li>a "refFdetaliiDcerebelul."tmlCerebelul>Da>Dli >li>a "refFdetaliiDneurostiinta."tmleurostiinta>Da>Dli >li>a "refFdetaliiDneurolo(ia."tmleurolo(ia>Da>Dli >Dul>Dli

>li>span classFdivider dividervert >Dspan>Dli >li>a classFitemprimar; "refFstructura."tml%tructura>Da>Dli

>li>span classFdivider dividervert >Dspan>Dli >li>a classFitemprimar; "refFL'oli>Da

>ul st;leF#idt":1&3p >li>a "refFboliDbe"cet."tml'oala 'e"cet>Da>Dli >li>a "refFboliDCraniosinosto*a."tmlCraniosinosto*a>Da>Dli >li>a "refFboliDoboseala."tml@boseala cronica>Da>Dli >li>a "refFboliDal*"eimer."tml'oala -l*"eimer>Da>Dli

>li>a "refFboliDparKinson."tml'oala ParKinson>Da>Dli

>li>a "refFboliDcon(estii."tmlCon(estiile cerebrale>Da>Dli >li>a "refFboliDtumori."tmlTumori>Da>Dli >li>a "refFboliDde(enerarea."tml6e(enerarea>Da>Dli >li>a "refFboliD"unti(non."tmlCoreea lui Hunti(non >Da>Dli >Dul>Dli

>li>span classFdivider dividervert >Dspan>Dli


18/19

>li>a classFitemprimar; "refF(alerie."tmlGalerie>Da>Dli

>li>span classFdivider dividervert >Dspan>Dli >li>a classFitemprimar; "refFLideo>Da

>ul st;leF#idt":1&3p >li>span classFitemsecondar;title 'oli>Dspan>Dli >li>a "refFvideoDvideo1."tml-l*"eimer>Da>Dli

>li>a "refFvideoDvideo2."tmlParKinson>Da>Dli >li>a "refFvideoDvideo!."tml@peratie tumoare>Da>Dli >li>span classFdivider divider"ori* >Dspan>Dli >li>span classFitemsecondar;title -natomie>Dspan>Dli >li>a "refFvideoDvideo$."tml%tructura>Da>Dli >li>a "refFvideoDvideo&."tml)unctii>Da>Dli

>Dul>Dli>li>span classFdivider dividervert >Dspan>Dli

>li>a classFitemprimar; "refFcontact."tmlContact>Da>Dli >li classFclearNnbsp>Dli>Dul>Ddiv>div idFcontinut>div st;leFpaddin(:13p !3p !3p !3pCreierul sau encefalul lat. Cerebrum+ (rec. Encep"alon0 este denumirea pOrii sistemuluinervos central de la cap+ creierul la animalele vertebrate este protejat de cutia cranianOcare este cOptuQit cu o membranO menin(e0>br D>br D

Creierul este cel mai comple or(an al omului. Contine peste 133 de miliarde de neuroni+iar stiinta nu a descoperit inca toate mecanismele si transformarile lui.Tocmai de aceea auaparut teorii diferite despre el+ unele false+>a "refF(alerieD1 20.jp(>im( srcF(alerieD1 20.jp( #idt"F233 borderF3ali(nFri("t D>Daaltele adevarate. Ho#stuff#orKs.com a demontat cateva mituri despre Creierul uman+unele dintre ele c"iar celebre.>br D>br D

In ceea ce priveste culoarea creierului+ se spune ca el este cenusiu. In realitate+ eistaportiuni in care este alb+ ne(ru+ rosu+ dar+ in cea mai mare parte este cenusiu+ intradevar.Eista un sambure de adevar in acest mit pentru ca+ atunci cand se vorbeste despre

Creierul uman se face referire stricta la materia cenusie.Contrar opiniei (enerale+ mu*icaclasica nu are ca efect imbunatatirea activitatii cerebrale. In %tatele Bnite+ producatorii dejucarii au reali*at pentru copii papusi si masinute pe mu*ica lui Mo*art. Perceptia(enerala este ca mu*ica clasica asi(ura un nivel crescut al inteli(entei.>br D>br D

In realitate+ nu eista niciun studiu care sa evidentie*e aceasta ipote*a. %in(ureleimbunatatiri observate la copiii care asculta acest (en de mu*ica sunt le(ate strict deserio*iotatea lor+ lucru care nu depinde in eclusivitate de mu*ica ascultata.Cele mai


19/19

multe persoane cred ca+ atunci cand invatam un lucru nou+ se formea*a o nouacircumvolutiune. In realitate+ plasticitatea creierului induce aceasta ipote*a+ dar nu estedecat un mit.>br D>br D

)unciunea creierului se reali*ea*O printro reea densO de neuroni+ aceastO activitate a

creierului se mOsoarO prin EEG electroencefalo(ramO0+ ce stabilesc intensitateabiocurenilor produQi la acest nivel.6iferenierea structuralO Qi funcionalO a celulelor nervoase cu diferite ierar"ii pe scaraevoluiei speciilor+ ce se manifestO prin apariia inteli(entei Qi a capacitOii de a RnvOaprin proprietOile plastice neuronale.>Ddiv>Ddiv

>Ddiv>Ddiv

>Dbod;>D"tml

Bibliografie :

http://ro.wikipedia.org/wiki/Adobe_Dreamweaver

http://ro.wikipedia.org/wiki/Adobe_Flash

http://ro.wikipedia.org/wiki/Creier

http://ro.wikipedia.org/wiki/Neuro-C!"Ftii#C!A$a

http://www.garbo.ro/arti%ol/&ifestyle/'('/Creierul-)isterul-

#eelu%idat.html

http://www.sfatulmedi%ului.ro/di%tio#ar-medi%al/%reier_**+,

http://www.des%opera.ro/d#ews/!"*"!$(-%reierul-pisi%ii-bate-super-

%omputerul

e#is+ Tom 23320+ HTM for t"e #eb+ 2332 Ed. @ceanPress.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Adobe_Dreamweaverhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Adobe_Flashhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Creierhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Neuro-%C5%9Ftiin%C5%A3ahttp://www.garbo.ro/articol/Lifestyle/818/Creierul-Misterul-neelucidat.htmlhttp://www.garbo.ro/articol/Lifestyle/818/Creierul-Misterul-neelucidat.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/creier_6647http://www.descopera.ro/dnews/5969531-creierul-pisicii-bate-super-computerulhttp://www.descopera.ro/dnews/5969531-creierul-pisicii-bate-super-computerulhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Adobe_Dreamweaverhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Adobe_Flashhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Creierhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Neuro-%C5%9Ftiin%C5%A3ahttp://www.garbo.ro/articol/Lifestyle/818/Creierul-Misterul-neelucidat.htmlhttp://www.garbo.ro/articol/Lifestyle/818/Creierul-Misterul-neelucidat.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/creier_6647http://www.descopera.ro/dnews/5969531-creierul-pisicii-bate-super-computerulhttp://www.descopera.ro/dnews/5969531-creierul-pisicii-bate-super-computerul

creierul uman - prezentare

Documents