Criteriile de diagnostic pentru Episodul Depresiv Major A Cinci (sau mai multe) dintre urm to arele simptome au fost prezente in cursul aceleia i perioade de 2 s pt mani, si reprezint o modificare de la nivelul anterior de func ionare, cel pu in unul dintre simptome este, fie (1) dispozi ie depresiv , fie (2) (2) pierderea interesului sau pl cem Not : Nu se includ simptome care este clar c se datoreaz unei condi ii medicale generale ori idei delirante sau halucina ii incongruente cu dispozi ia (1) dispozi ie depresiv cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi, indicat fie prin relatare personal (de ex, se simte trist sau inutil), ori observa ie f cut de altii (de ex, pare inl crimat) Not La copii si adolescen i, dispozi ia poate fi iritabil , (2) diminuare marcat a interesului sau pl cem pentru toate sau aproape toate activit ile, cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi (dup cum este indicat, fie prin relatare personal , fie prin observa ii f cute de al ii, (3) pierdere semnificativ in greutate, de i nu tine diet , ori luare in greutate (de ex , o modificare de mai mult de 5% din greutatea corpului intr-o lun ) ori sc dere sau cre tere a apetitului aproape in fiecare zi Not La copii, se ia in considera ie incapacitatea de a atinge plusurile ponderale expectate, (3) insomnie sau hipersomnie aproape in fiecare zi, (4) agita ie sau lentoare psihomotone aproape in fiecare zi (observabil de c tre altn, nu numai senza iile subiective de nelini te sau de lentoare), (5)fatigabilitate sau lips de energie aproape in fiecare zi, (6) sentimente de inutilitate sau de culp excesiv ori inadecvat (care poate fi delirant ) aproape in fiecare zi (nu numai autorepros sau culpabilizare in leg tur cu faptul de a fi suferind), (8) diminuarea capacit ii de a gandi sau de a se concentra ori indecizie aproape in fiecare zi (fie prin relatare personala, fie o bservat de altn), (9) ganduri recurente de moarte (nu doar teama de moarte), ideatie suicidar recurent f r un plan anume, ori o tentativa de suicid sau un plan anume pentru comiterea suicidului B Simptomele nu satisfac criteriile pentru un episod m ixt (vezi pag 365) C Simptomele cauzeaz o detres sau o deteriorare semnificativ clinic in domeniul social, profesional ori in alte domenii importante de func ionare D Simptomele nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei substan e (de ex, un drog de abuz, un medicament) ori ale unei condi ii generale medicale (de ex , hipotiroidism) E Simptomele nu sunt explicate mai bine de doliu, adic , dup pierderea unei fiin e iubite, Simptomele persist mai mult de 2 luni ori sunt caracterizate printr-o deteriorare func ional semnificativ , preocupare morbid de

inutilitate, ideatie suicidar , simptome psihotice sau lentoare psihomotone Criteriile de diagnostic pentru Episodul Maniacal A. O perioad distinct de dispozi ie crescut , expansiv sau iritabil anormal i persistent , durand cel pu in o s p t man (sau orice durat , dac este necesar spitalizarea) B. in timpul perioadei de perturbare a dispozi iei, trei (sau mai multe) dintre urm toarele simptome au persistat (patru, dac dispozi ia este numai iritabil ) i au fost prezente intr -un grad semnificativ: (1) stim de sine exagerat sau grandoare; (2) sc derea necesit ii de somn (de ex., se simte ref cut dup numai trei ore de somn); (3) mai locvace decat in mod uzual sau se simte presat s vorbeasc con tinuu; (4) fug de idei sau experien a subiectiv c gandurile sunt accelerate; (5)distractibilitate (adic , aten ia este atras prea u or de stimuli externi f r importan sau irelevan i); (6) cre terea activit ii orientate spre un scop (fie in societate, la serviciu sau la scoal , ori din punct de vedere sex ual) sau agita ie psihomotorie; (7) implicare excesiv in activit i pl cute care au un inalt poten ial de consecin e nedorite (de ex., angajarea in cump r turi excesive, indiscre ii sexuale ori investi ii in afaceri nes buite). C. Simptomele nu satisfac criteriile pentru un episod mixt (vezi pag. 365). D. Perturbarea de dispozi ie este suficient de sever pentru a cauza o dete riorare semnificativ in func ionarea profesional sau in activit ile sociale uzuale ori in rela iile cu al ii, ori s necesite spital izare pentru a preveni v t marea sa sau a altora, ori exist elemente psihotice. E. Simptomele nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei substan e (de ex., un drog de abuz, un medicament sau un alt tratament) ori ale unei condi ii medicale generale (de ex., hipertiroidismul). Not : Episoadele asem n toare celor maniacale si care sunt clar cauzate de tratamentul antidepresiv somatic (de ex., medicamente, terapie electrocon vulsivant , fototerapie) nu trebuie s conteze pentru un diagnostic de tulburare bipolar l). Criteriile de diagnostic pentru Episodul Mixt

A Sunt satisf cute criteriile, atat pe ntru episodul maniacal (vezi pag 362), cat si pentru episodul depresiv major (vezi pag 356) (cu excep ia duratei) aproape in fiecare zi, in cursul unei perioade de cel pu in o s pt man B Perturbarea afectiv este suficient de sever pentru a cauza o deter iorare semnificativ in func ionarea profesional sau in activit ile sociale uzuale ori in rela iile cu altn, sau pentru a necesita spitalizare spre a preveni v t marea sa sau a altora, ori exist elemente psihotice C Simptomele nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei substan e (de ex, un drog de abuz, un medicament sau alt tratament) ori ale unei condi ii medicale generale (de ex , hipertiroidismul) Not : Episoadele similare celor mixte si care sunt evident cauzate de tratamentul antidepres iv somatic (de ex, un medicament, terapie electroconvulsivant , fototerapie) nu trebuie s conteze pentru diagnosticul de tulburare bipolar l Criteriile de diagnostic pentru Episodul Hipomaniacal A O perioad distinct de dispozi ie crescut , expansiv sau iritabil persistent , durand cel pu in 4 zile, si care este net diferita de dispozi ia nondepresiv uzual B in cursul perioadei de perturbare afectiv , au persistat trei (sau mai multe) dintre urm toarele simptome (patru, dac dispozi ia este numai iritabil ) si au fost prezente intr-un grad semnificativ (1) stim de sine exagerat sau grandoare, (2) sc derea necesita ii de somn (de ex, se simte reconfortat dup numai 3 ore de somn), (3) mai locvace decat in mod uzual sau presiunea de a vorbi continuu, (4) fuga de idei sau experien a subiectiv c gandurile sunt accelerate, (S)distractibilitate (adic , aten ie prea u or de atras de stimuli externi neimportan i sau irelevanti), (6) cre terea activit ii orientate spre un scop (f ie in societate, la serviciu sau la scoal ori dm punct de vedere sexual) sau agita ie psihomotone, (7) implicare excesiv in activit i pl cute care au un inalt poten ial de con secin e indezirabile (de ex , persoana se angajeaz in efectuarea de cum p r turi excesive, in indiscre ii sexuale, in investi ii in afaceri nes buite)

C Episodul este asociat cu o modificare f r echivoc in activitate care nu este caracteristic persoanei atunci cand nu prezint simptome D Perturbarea dispozi iei si modificarea in fun c ionare sunt observabile de c tre al i i E Episodul nu este suficient de sever pentru a cauza o deteriorare semnificativ in func ionarea social sau profesional , ori pentru a necesita spitalizare, si nu exist elemente psihotice F Simptomele nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei substan e (de ex, un drog de abuz, un medicament, sau alt tratament) ori unei condi ii medicale generale (de ex , hipertiroidismul) Not : Episoadele similare celor hipomaniacale si care sunt cauzate in mod clar de tratamentul antidepresiv somatic (de ex, un medicament, terapie electroconvulsivant , fototerapie) nu trebuie s fie luate in considera ie pentru un diagnostic de tulburare bipolar II. Criteriile de diagnostic pentru 296.2x Tulburarea Depresiv Major , Episod Unic A. Prezenta unui singur episod dep resiv major (vezi pag 356) B Episodul depresiv major nu este explicat mai bine de tulburarea schizo afectiv si nu este suprapus peste schizofrenie, tulburarea schizofremform , tulburarea delirant ori tulburarea psihotic f r alt specifica ie C Nu a existat niciodat un episod maniacal (vezi pag 362), un episod mixt (vezi pag 365) ori un episod hipomamacal (vezi pag 368) Not : Aceast excludere nu se aplic , dac toate episoadele similare episoadelor maniacale, mixte sau hipomamacale sunt induse de o sub stan a sau de un tratament ori sunt datorate efectelor fiziologice directe ale unei condi ii medicale generale Dac actualmente sunt satisf cute complet criteriile pentru un episod depresiv major, s se specifice statusul clinic curent si/sau elementele sa le U or; Moderat; Sever, f r elemente psihotice; Sever, cu elemente psihotice; Cronic (vezi pag 417) Cu elemente catatonice (vezi pag 418) Cu elemente melancolice (vezi pag 419) Cu elemente atipice (vezi pag 420) Cu debut postpartum (vezi pag 422) Dac actualmente nu sunt satisf cute complet criteriile pentru un episod depresiv major, s se specifice statusul clinic curent al tulbur m depresive

majore sau elementele celui mai recent episod in remisiune par ial ; in remisiune complet (vezi pag 411) Cronic (vezi pag 417) Cu elemente catatonice (vezi pag 418) Cu elemente melancolice (vezi pag 419) Cu elemente atipice (vezi pag 420) Cu debut postpartum (vezi pag 422). Criteriile de diagnostic pentru 296.3x Tulburarea Depresiv Major Recurent : A. Prezen a a dou sau a mai multe episoade depresive majore (vezi pag. 356). Not : Pentru a fi considerate episoade separate, trebuie s existe un interval de cel pu in 2 luni consecutive in care nu sunt satisf cute criteriile pentru un episod depresiv major. B. Episoadele depresive majore nu sunt explicate mai bine de tulburarea schizo afectiv si nu sunt suprapuse peste schizofrenie, tulburarea schizofreniform , tulburarea delirant sau tulburarea psihotic f r alt specifica ie. C. Nu a existat niciodat un episod maniacal (vezi pag. 362), un episod mixt (vezi pag. 365) ori un episod hipomaniacal (vezi pag. 368). Not : Aceast excludere nu se aplic , dac toate episoadele similare episoadelor maniacale, mixte sau hipomaniacale sunt induse d e o substan ori de un tratament sau sunt datorate efectelor fiziologice directe ale unei condi ii medicale generale. Dac actualmente sunt satisf cute complet criteriile pentru un episod depresiv major, s se specifice statusul clinic curent si/sau eleme ntele sale: U or; Moderat; Sever, f r elemente psihotice; Sever, cu elemente psihotice; (vezi pag. 411). Cronic (vezi pag. 417). Cu elemente catatonice (vezi pag. 417). Cu elemente melancolice (vezi pag. 419). Cu elemente atipice (vezi pag. 420) . Cu debut postpartum (vezi pag. 422). Dac actualmente nu sunt satisf cute complet criteriile pentru un episod depresiv major, s se specifice statusul clinic curent al tulbur rii depresive majore sau elementele celui mai recent episod: in remisiune par ial ; in remisiune complet (vezi pag. 411). Cronic (vezi pag. 417). Cu elemente catatonice (vezi pag. 417). Cu elemente melancolice (vezi pag. 419). Cu elemente atipice (vezi pag. 420). Cu debut postpartum (vezi pag. 422). De specificat: Specifican ii evolu iei longitudinale (Cu i F r recuperare interepisodic (vezi pag. 424). Cu pattern

sezonier (vezi pag. 426) Criteriile de diagnostic pentru 300.4 Tulburarea Distimic A Dispozi ie depresiv cea mai mare parte a zilei, mai multe zile da decat nu, dup cum este indicat, fie de relatarea subiectului, fie de observa iile f cute de altn, timp de cel pu in 2 ani Not La copii si la adolescen i dispozi ia poate fi iritabil , iar durata trebuie s fie de cel putm 1 an B Prezenta in timp ce este depresiv a dou (sau a mai multe) dintre urm toarele (1) apetit redus sau mancat excesiv, (2) insomnie sau hipersomnie, (3) energie sc zut sau fatigabihtate, (4) stim de sine sc zut , (5) capacitate de concentrare redus sau dificultate in a lua decizii, (6) sentimente de disperare C in cursul perioadei de 2 ani (1 an pentru copii sau adolescen i) persoana nu a fost niciodat f r simptomele de la criteriile A si B timp de mai mult de 2 luni, odat D NICI un episod depresiv major (vezi pag 356) nu a fost prezent in cursul primilor 2 ani ai perturb m (1 an pentru copii si adolescen i) adic , perturbarea nu este explicat mai bine de tulburarea depresiv major cronic sau de tulburarea depresiv major , in remisiune par ial Not Poate s fi existat un episod depresiv major anterior cu condi ia ca s fi fost urmat de remisiune complet (nici un fel de semne sau simptome timp de 2 luni) inaintea apari iei tulbur m distimice in afar de aceasta, dup primii 2 ani (1 an la copii si adolescen i) de tulburare distimic , pot exista episoade suprapuse de tulburare depresiva majora, in care caz vor fi puse ambele diagnostice cand sunt satisf cute criteriile pentru un episod depresiv major E Nu a existat niciodat un episod maniacal (vezi pag 362), un episod mixt (vezi pag 365) ori un episod hipomamacal (vezi pag 368) si nu au fost satisf cute niciodat criteriile pentru tulburarea ciclotimic F Perturbarea nu survine exclusiv in cursul unei tulbur ri psihotice cronice, cum ar fi schizofrenia ori tul burarea delirant G Simptomele nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei substan e (de ex, un drog de abuz, un medicament) ori ale unei condi ii medicale generale (de ex , hipotiroidismul) H Simptomele cauzeaz o detres sau deteriorarea semni ficativ clinic in

domeniul social, profesional sau in alte domenii importante de func ionare De specificat dac Debut precoce daca debutul survine inainte de etatea de 21 de ani Debut tardiv daca debutul are loc la etate de 21 de ani sau mai tarziu De specificat (pentru cei mai recen i 2 ani ai tulburam distimice) Cu elemente atipice (vezi pag 420) Criteriile de diagnostic pentru 296.Ox Tulburarea Bipolar l. Episod Maniacal Unic A. Prezen a numai a unui singur episod maniacal (vezi pag. 362) i nici un fel de episoade depresive in trecut. Not : Recuren a este definit , fie ca o schim bare in polaritate de la depresie, fie ca un interval de cel pu in 2 luni f r simptome maniacale. B. Episodul maniacal nu este explicat mai bine de tulburarea schizoafectiv si nu este suprapus peste schizofrenie, tulburarea schizofreniform , tulburarea delirant sau tulburarea psihotic f r alt specifica ie. De specificat dac : Mixt: dac simptomele satisfac criteriile pentru un episod mixt (vezi pag. 365). Dac actualmente sunt satisf cute criteriile complete pentru un episod maniacal, mixt sau depresiv major, de specificat statusul clinic curent si/sau elementele sale: U or; Moderat; Sever, f r elemente psihotice; Sever, cu elemente psihotice (vezi pag. 410) Cu elemente catatonice (vezi pag.418) Cu debut postpartum (vezi pag. 422) Dac actualmente nu sunt satisf cute criteriile complete pentru un episod maniacal, mixt sau depresiv major, sa se specifice statusul clinic curent al tulbur rii bipolare l sau elementele celui mai recent episod: in remisiune par ial . In remisiune complet (vez i pag. 410) Cu elemente catatonice (vezi pag. 418) Cu debut postpartum (vezi pag. 422) Criteriile de diagnostic pentru 296.40 Tulburarea Bipolar l, cel mai recent Episod Hipomaniacal A. Actualmente (sau cel mai recent) in episod hipcmaniacal (vezi p ag. 368). B Anterior a existat cel pu in un episod maniacal (vezi pag.362) ori un episod mixt (vezi pag. 365) C S -".ptcmele afective cauzeaz o detres sau deteriorare semnificativ clinic in -r^eniul social, profesional ori in alte domenii importante de func ionare.

iz. :-:;: e afective de la criteriile A si B nu sunt explicate mai bine de tul ;:nizoafectiva i nu sunt suprapuse peste schizofrenie, tulburarea ;- -;'-r,a, tulburarea deliranta sau tulburarea psihotic f r alt Criteriile de diagnostic pentru 296.40 Tulburarea Bipolar l, cel mai recent Episod Hipomaniacal (continuare) De specificat: Specif ican ii de evolu ie longitudinal (Cu si F r recuperare interepisodic ) (vezi pag. 387) Cu pattern sezonier (se aplic numai patternului episoadelor depresive majore) (vezi pag. 426) Cu ciclare rapid (vezi pag. 427) Criteriile de diagnostic pentru 296.4x Tulburarea Bipolar l, cel mai recent Episod Maniacal A. Actualmente (sau cel mai recent) in episod maniacal (vezi pag. 362) . B. Anterior a existat cel pu in un episod depresiv major (vezi pag. 356), un episod maniacal (vezi pag. 362) ori un episod mixt (vezi pag. 365). C. Episoadele afective de la criteriile A i B nu sunt explicate mai bine de tulburarea schizoafectiv i nu sunt suprapuse peste schizofrenie, tulburarea schizofreniform , tulburarea delirant sau tulburarea psihotic f r alt specifica ie. Dac actualmente sunt satisf cute criteriile complete pentru episodul maniacal, s se specifice statusul s u clinic curent si/sau elementele celui mai recent episod maniacal: U or; Moderat; Sever, f r elemente psihotice; Sever, cu elemente psihotice (vezi pag. 413) Cu elemente catatonice (vezi pag. 418) Cu debut postpartum (vezi pag. 422) Dac actualmente nu su nt satisf cute criteriile complete pentru un episod maniacal, s se specifice statusul clinic curent al tulbur rii bipolare l si/sau elementele celui mai recent episodmaniacal: in remisiune par ial , in remisiune complet (vezi pag. 414) Cu elemente catatonice (vezi pag. 418) Cu debut postpartum (vezi pag. 422) De specificat: Specifican ii de evolu ie longitudinal (Cu si F r recuperare interepisodic ) (vezi pag. 424) Cu pattern sezonier (se aplic numai patte nului episoadelor depresive majore) (vezi pag. 426) Cu

ciclare rapid (vezi pag. 427) Criteriile de diagnostic pentru 296.6x Tulburarea Bipolar l, cel mai recent Episod Mixt A. Actualmente (sau cel mai recent) in episod mixt (vezi pag. 365). B. Anterior a existat cel pu in un episod depresiv major (vezi pag. 356), un episod maniacal (vezi pag. 362) ori un episod mixt (vezi pag. 365). C. Episoadele afective de la criteriile A si B nu sunt explicate mai bine de tulburarea schizoafectiv i nu sunt suprapuse peste schizofrenie, tulburarea schizofreniform , tulburarea delirant ori tulburarea psihotic f r alt specifica ie. Dac actualmente sunt satisficute criteriile complete pentru episodul mixt, s se specifice statusul clinic curent i/sau elementele sale: U or; Moderat; Sever, f r elemente psihotice; Sever, cu elemente psihotice (vezi pag. 415) Cu elemente catatonice (vezi pag. 418) Cu debut postpartum (vezi pag. 422) Dac actualmente nu sunt satisf cute criteriile complete pentru un episod mixt, s se specifice statusul clinic curent al tulbur rii bipolare l si/sau elementele celui mai recent episod mixt: in remisiune par ial , in remisiune complet (vezi pag. 416) Cu elemente catatonice (vezi pag. 418) Cu debut postpartum (vezi pag. 422) De specificat: Specifican ii de evolu ie longitudinal (Cu si F r recuperare interepisodic (vezi pag. 424) Cu pattern sezonier (se aplic numai patternului episoadelor depresive majore) (vezi pag. 426) Cu ciclare rapid (vezi pag. 427) Criteriile de diagnostic pentru 296.5x Tulburarea Bipolar l, cel mai recent Episod Depresiv A. Actualmente (sau cel mai recent) in episod depresiv major (vezi pag. 356). B. Anterior a existat cel pu in un episod maniacal (vezi pag. 362) sau un episod mixt (vezi pag. 365). C. Episoadele afective de la criteriile A i B nu sunt explicate mai bine de tulburarea schizoafectiv i nu sunt suprapuse peste schizofrenie, tulburarea schizofreniform , tulburarea delirant sau tulburarea psihotic f r alt specifica ie. Dac actualmente sunt satisf cute criteriile complete pentru episodul depresiv

major, s se specifice statusul clinic curent i/sau elementele sale: U or; Moderat; Sever, f r elemente psihotice; Sever, cu elemente psihotice (vezi pag. 411) Cronic (vezi pag. 417) Cu elemente catatonice (vezi pag. 418) Cu elemente melancolice (vezi pag. 419) Cu elemente atipice (vezi pag. 420) Cu debut postpartum (vezi pag. 422) Dac actualmente nu sunt satisf cute criteriile complete pentru un episod depresiv major, s se specifice statusul clinic curent al tulbur rii bipolare l i/sau elementele celui mai recent episod depresiv major : in remisiune par ial , in remisiune complet (vezi pag. 411) Cronic (vezi pag. 417) Cu elemente catatonice (vezi 418) Cu elemente melancolice (vezi pag. 419) Cu elemente atipice (vezi pag. 420) Cu debut postpartum (vezi pag. 422) De specificat: Specifican ii de evolu ie longitudinal (Cu si F r recuperare interepisodic (vezi pag. 424) Cu pattern sezonier (se aplic numai patternulu i episoadelor depresive majore) (vezi pag. 426) Cu ciclare rapid (vezi pag. 427). Criteriile de diagnostic pentru 296.7 Tulburarea Bipolar l, cel mai recent Episod Nespecificat A. Criteriile, cu excep ia duratei, sunt satisf cu te actualmente (ori au fost foarte recent) pentru un episod maniacal (vezi pag. 362), hipomaniacal (vezi pag. 368), mixt (vezi pag. 365) ori depresiv major (vezi pag. 356). B. Anterior a existat cel pu in un episod maniacal (vezi pag.362) ori mixt (vezi pag. 365). C. Simptomele afective cauzeaz o detres sau deteriorare semnificativ clinic in domeniul social, profesional ori in alte domenii importante de func ionare. D. Simptomele afective de la criteriile A si B nu sunt explicate mai bi ne de tulburarea schizoafectiv si nu sunt suprapuse peste schizofrenie, tulburarea schizofreniform ori tulburarea psihotic f r alt specifica ie. E. Simptomele afective de la criteriile A si B nu sunt datorate efectelor fiziolo gice directe ale unei substan e (de ex., un drog de abuz, un medicament ori alt tratament) ori ale unei condi ii medicale generale (de ex., hipertiroidismul). De specificat:

Specifican ii de evolu ie longitudinal (Cu si F r recuperare interepisod ic ) (vezi pag. 424) Cu pattern sezonier (se aplic numai patternului episoadelor depresive majore) (vezi pag. 425) Cu ciclare rapid (vezi pag. 427) Criteriile de diagnostic pentru 296.89 Tulburarea Bipolar II A. Prezenta (sau istoricul) unuia sau a mai multe episoade depresive majore (vezi pag 356) B. Prezenta (sau istoricul) a cel putm un episod hipomamacal (vezi pag 368) C. Nu a existat niciodat un episod maniacal (pag 362) ori un episod mixt (pag 365) D. Simptomele afective de la criteriile A si B nu sunt explicate mai bine de tulburarea schizoafectiv si nu sunt suprapuse peste schizofrenie, tulburarea schizofremform , tulburarea delirant sau tulburarea psihotic f r alt specifica ie E. Simptomele cauzeaz o detres sau deteriorare semnificativ clinic in domeniul social, profesional sau in alte domenii imp ortante de func ionare De specificat episodul curent sau cel mai recent Hipomaniacal dac actualmente (sau cel mai recent) in episod hipomamacal (vezi pag 368) Depresiv: dac actualmente (sau cel mai recent) in episod depresiv major (vezi pag 356) Dac actualmente sunt satisficute criteriile complete pentru episodul depresiv major, s se specifice statusul clinic curent si/sau elementele sale U or; Moderat; Sever, f r elemente psihottce; Sever, cu elemente psihotice (vezi pag 411) Cronic (vezi pag 417) Cu elemente catatonice (vezi 418) Cu elemente melancolice (vezi pag 419) Cu elemente atipice (vezi pag 420) Cu debut postpartum (vezi pag 422) Dac actualmente nu sunt satisf cute criteriile complete pentru un episod hipomamacal sau depresiv major, sa se specifice statusul clinic al tulbur m bipolare II si/sau elementele celui mai recent episod depresiv major (numai dac acesta este cel mai recent tip de episod afectiv) in remisiune par ial , in remisiune complet (vezi pag 411) Not : Codurile cu cinci cifre specificate la pag 413 nu pot fi utilizate aici deoarece codul pentru tulburareabipolar II utilizeaz de;a cea de a cmcea cifr Cronic (vezi pag 417)

Cu elemente catatonice (vezi pag 418) Cu elemente melancolice (vezi pag 419) Cu elemente atipice (vezi pag 420) Cu debut postpartum (vezi pag 422) De specificat Specificantii evolu iei longitudinale (Cu si F r recuperare interepisodic ) (vezi pag 424) Cu pattern sezonier (se aplic numai patternu'ui episoadelor depresive majore) (vezi pag 426) Cu ciclare rapid (vezi pag 427) Criteriile de diagnostic pentru 301.13 Tulburarea Ciclotimic A Pentru cel pu in 2 ani, prezenta a numeroase perioade de simptome hipomaniacale (vezi pag 368) si a numeroase perioade de simptome depresive care nu satisfac criteriile pentru un episod depresiv major Not : La copii si la adolescen i, durata trebuie s fie de c el pu in un an B in cursul perioadei de 2 ani de mai sus (1 an pentru copii si adolescen i) persoana nu s-a aflat f r simptomele de la criteriul A pentru mai mult de 2 luni odat C NICI un episod depresiv major (pag 356), episod maniacal (pag 362) ori episod mixt (pag 365) nu a fost prezent in cursul primilor 2 ani ai perturb rii Not Dup cei 2 ani ini iali de tulburare ciclotimic (1 an la copii si la adolescen i), pot fi suprapuse episoade maniacale sau mixte (in care caz pot fi diagnosticate, atat tulburarea bipolar l, cat si tulburarea ciclotimic ) ori episoade depresive majore (in care caz pot fi diagnosticate, atat tulburarea bipolar II, cat si tulburarea ciclotimic ) D Simptomele de la criteriul A nu sunt explicate mai bine de tulburarea schizo afectiv si nu sunt suprapuse peste schizofrenie, tulburarea schizofrem form , tulburarea delirant ori tulburarea psihotic f r alt specifica ie E Simptomele nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei substan e (de ex, un drog de abuz, un medi cament) ori ale unei condi ii medicale generale (de ex , hipertiroidismul) F Simptomele cauzeaz o detres sau deteriorare semnificativ clinic in domeniul social, profesional sau in alte domenii importante de func ionare Criteriile de diagnostic pentru 293.83 Tulburarea Afectiv datorat ... [Se indic Condi ia Medical Gene ral ]

A. O perturbare afectiv persistent i proeminent predomin in tabloul clinic i este caracterizat prin oricare (ori ambele) din urm toarele: (1) dispozi ie depresiv ori diminuare marcat a interesului sau pl cerii pentru toate sau aproape toate acti vit ile, (2) dispozi ie crescut , expansiv sau iritabil . B. Din istoric, examenul somatic i datele de laborator rezult proba c pertur barea este consecin a fiziologic direct a unei condi ii medicale generale. C. Perturbarea nu este explicat mai bine d e alt tulburarea mental (de ex., de tulburarea de adaptare cu dispozi ie depresiv ca r spuns la stresul de a avea o condi ie medical general ). D. Perturbarea nu survine exclusiv in cursul unui delirium. E. Simptomele cauzeaz o detres sau deteriorare semnificativ clinic in domeniul social, profesional ori in alte domenii importante de func ionare. De specificat tipul: Cu elemente depresive: dac dispozi ia predominant este depresiv , dar nu sunt satisf cute criteriile complete pentru un episod depre siv major Cu episod similar episodului depresiv major: dac sunt satisf cute complet criteriile pentru un episod depresiv major (cu excep ia criteriului D) (vezi pag. 356) Cu elemente maniacale: dac predispozi ia predominant este crescut , euforic sau iritabil Cu elemente mixte: Dac sunt prezente, atat simptome de manie, cat si de depresie, dar nu predomin nici unele Not de codificare Numele condi iei medicale generale se include pe axa l, de ex, 293 83 Tulburare afectiv datorat hipertiroidismului, cu elemente depresive, condi ia medical general se codific , de asemenea, pe axa III (vezi anexa G pentru coduri) Not de codificare Dac simptomele depresive survin ca parte a unei demente vasculare preexistente, simptomele depresive se indic prin codificarea subtipului corespunz tor, adic 29043 Dement vascular , cu dispozi ie depresiv . Criteriile de diagnostic pentru Tulburarea Afectiv indus de o Substan A. O perturbare persistent i proeminent de dispozi ie predomin in tabloul clinic i este caracterizat prin oricare dintre urm toarele (sau ambele):

(1) dispozi ie depresiv sau diminuare marcat a interesului sau pl cerii pentru toate sau aproape toate activit ile; (2) dispozi ie crescut , expansiv sau iritabil . B. Din istoric, examenul somatic sau datele de laborator rezult proba, fie a (1), sau a (2): (1) simptomele de la criteriul A apar in timpul sau in decurs de o lun de la intoxica ia sau abstinen a de o substan ; (2) utilizarea unui medicament este etiologic in rela ie cu perturbarea. C. Perturbarea nu este explicat mai bine de o tulburare afectiv care nu este indus de o substan . Probele c simptomele sunt explicate mai bine de o tulburare afectiv care nu este indus de o substan pot include urm toarele: simptomele preced debutul uzului de substan (sau uzului unui medicament); simptomele persist o p erioad substan ial de timp (de ex., aproape o lun ) dup incetarea abstinen ei acute sau a intoxica iei severe ori sunt considerabil in exces fa de ceea ce ar fi de a teptat, dat fiind tipul sau cantitatea de substan utilizat ori durata uzului; ori exist alte probe care sugereaz existen a unei tulbur ri afective noninduse de o substan (de ex., un istoric de episoade depresive majore recurente). * D. Perturbarea nu survine exclusiv in cursul unui delirium. E. Simptomele cauzeaz o detres sau dete riorare semnificativ clinic in domeniul social, profesional sau in alte domenii de func ionare importante. Not : Acest diagnostic trebuie pus in locul unui diagnostic de intoxica ie cu o substan sau de abstinen de o substan , numai cand simptomele af ective sunt in exces fa de cele asociate de regul cu sindromul de intoxica ie sau de abstinen i cand simptomele sunt suficient de severe pentru a justifica o aten ie clinic separat . A se codifica astfel tulburarea afectiv indus de o substan spe cific : (291.8 alcool; 292.84 cocain ; 292.84 halucinogene; 292.84 inhalante; 292.84 opiacee; 292.84 phencyclidin [sau o substan similar phencyclidinei]; 292.84 sedative, hipnotice sau anxiolitice; 292.84 alt substan [sau o substan necunoscut ]). De specificat tipul:

Cu elemente depresive: dac dispozi ia dominant este depresiv Cu elemente maniacale: dac dispozi ia predominant este crescut , euforic sau iritabil Cu elemente mixte: dac sunt prezente atat simptome depresive, cat si simptome maniacale, dar nu predomin nici unele De specificat dac (vezi tabelul de la pag. 193 pentru aplicabilitate la o substan ): Cu debut in cursul intoxica iei: dac sunt satisf cute criteriile pentru intoxica ia cu o substan , iar simptomele apar in cursul sindromului de intoxica ie. Cu debut in cursul abstinen ei: dac sunt satisf cute criteriile pentru abstinen a de o substan , iar simptomele apar in cursul ori scurt timp dup un sindrom de abstinen Criteriile pentru specifican ii Severitate/ Psihotic/Remisiune pentru Episodul Depresiv Major curent (sau cel mai recent) Not : Se codific la cea de a cincea cifr . Specifican ii u or, moderat, sever, f r elemente psihotice, sever cu elemente psihotice pot fi aplica i numai dac actualmente sunt satisf cute criteriile pentru un episod depresiv major. Specifican ii in remisiune par ial si in remisiune complet pot fi aplica i celui mai recent episod depresiv major din tulburarea depresiv major si epis odului depresiv major din tulburarea bipolar l sau II, numai dac aceasta este cel mai recent tip de episod afectiv. .x1 U or: Pu ine, dac nu chiar nici un simptom in exces fa de cele necesare pentru a pune diagnosticul, iar simptomele duc doar la o deteriorare minor in func ionarea profesional sau in activit ile sociale uzuale ori in rela iile cu al ii. .x2 Moderat: Simptome de deteriorare func ional intre u oar " i sever ". .x3 Sever, f r elemente psihotice: Mai multe simptome in exces f a de cele necesare pentru a pune diagnosticul, iar simptomele interfereaz considerabil cu func ionarea profesional sau cu activit ile sociale uzuale ori cu rela iile cu al ii. .x4 Sever, cu elemente psihotice: Idei delirante sau halucina ii. Dac es te posibil, s se specifice dac elementele psihotice sunt congruente sau incongruente cu dispozi ia: Elemente psihotice congruente cu dispozi ia: Idei delirante sau halucina ii al c ror con inut este in intregime concordat cu temele

depresive tipice de insuficien personal , de culp , maladie, moarte, nihilism sau pedeaps meritat . Elemente psihotice incongruente cu dispozi ia: Idei delirante sau halucina ii al c ror con inut nu implic temele depresive tipice de insuficien personal , de culp , maladie , moarte, nihilism sau pedeaps meritat . Sunt incluse simptome precum ideile delirante de persecu ie (f r leg tur direct cu temele depresive), inser ia de ganduri, difuzarea gandirii i ideile delirante de control. .x5 in remisiune par ial : Sunt pre zente simptome ale episodului depresiv major, dar criteriile complete nu sunt satisf cute ori exist o perioad f r nici un simptom semnificativ de episod depresiv major cu o durat de mai pu in de 2 luni, urmand termin rii episodului depresiv major. (Dac episodul depresiv major a fost suprapus peste tulburarea distimic , este pus diagnosticul de tulburare distimic , odat ce criteriile complete pentru un episod depresiv major nu mai sunt satisf cute). .x6 in remisiune complet : in cursul ultimelor 2 lu ni nu au fost prezente nici un fel de semne sau simptome semnificative ale perturb rii. .xO-Nespecificat Specifican ii Severitate/Psihotic/Remisiune pentru Episodul Maniacal in tulburarea bipolar I, ace ti specificand indic fie severitatea episodului maniacal curent, fie nivelul de remisiune, dac cel mai recent episod a fost un episod maniacal. Dac actualmente sunt satisf cute criteriile pentru episodul maniacal, acesta poate fi clasificat ca u or, moderat, sever, f r elemente psihotice 414 Tulbur rile Afective ori sever, cu elemente psihotice. Dac nu mai sunt satisf cute criteriile pentru episodul maniacal, specificantul indic dac cel mai recent episod maniacal se afl in remisiune par ial sau complet . Ace ti specificand sunt exprima i cu cea d e a cincea cifr a codului pentru tulburare. l U or, 2 Moderat, 3 Sever, f r elemente psihotice. Severitatea este considerat u oar , moderat sau sever pe baza num rului de simptome criterii, severitatea simptomelor, gradul de incapacitate func ion al i necesitatea de supraveghere. Episoadele u oare se caracterizeaz prin prezen a a numai trei sau

patru simptome maniacale. Episoadele moderate se caracterizeaz printr-o cre tere extrem a activit ii sau deteriorare a judec ii. Episoadele severe, f r elemente psihotice, se caracterizeaz prin necesitatea unei supravegheri aproape permanente pentru a proteja individul de a nu se v t ma pe sine sau pe al ii. 4 Sever, cu elemente psihotice. Acest specificant indic prezen a, fie a ideilor delirante, fie a halucina iilor (de regul auditive) din cursul episodului curent. Cel mai frecvent, con inutul ideilor delirante sau al halucina iilor este concordant cu temele maniacale, adic acestea sunt elemente psihotice congruente cu dispozi ia. De exemplu, poate fi auzit vocea lui Dumnezeu, explicand persoanei c are o misiune special . Ideile delirante de persecu ie se pot baza pe ideea c persoana este persecutat din cauza unor rela ii sau atribute speciale. Mai rar, con inutul ideilor delirante sau al ha lucina iilor nu are nici o rela ie evident cu temele maniacale, adic acestea sunt elemente psihotice incongruente cu dispozi ia. Acestea pot include idei delirante de persecu ie (f r rela ie direct cu temele de grandoare), idei delirante de inser ie a gandirii (adic , propriile ganduri nu-i apar in), idei delirante de difuzare a gandirii (adic , al ii ii pot auzi gandurile) si idei delirante de control (adic , ac iunile proprii se afl sub control exterior). Prezen a acestor elemente poate fi asociat c u un prognostic mai sever. Clinicianul poate indica natura elementelor psihotice specificand cu elemente congruente cu dispozi ia" ori cu elemente incongruente cu dispozi ia". A* 5 In remisiune par ial , 6 In remisiune complet . Remisiunea complet necesit o perioad de cel pu in 2 luni in care s nu existe simptome semnificative de manie. Exist dou eventualit i pentru episod de a fi in remisiune par ial : 1) simptomele episodului maniacal sunt inc prezente, dar criteriile complete nu mai sunt satisf cute, ori 2) nu mai exist nici un simptom semnificativ de episod maniacal, dar perioada de remisiune dureaz de mai pu in de 2 luni Criteriile pentru specifican ii Severitat e/ Psihotic/Remisiune pentru Episodul Maniacal curent (sau cel mai recent) Not : Se codific la cea de a cincea cifr . Specifican ii u or, moderat, sever, f r elemente psihotice i sever, cu elemente psihotice pot fi aplica i numai dac

actualmente sunt satisf cute criteriile pentru un episod maniacal. Specifican ii in remisiune par ial si in remisiune complet pot fi aplica i unui episod maniacal din tulburarea bipolar l numai dac acesta este cel mai recent tip de episod afectiv. .x1 U or: Este satisf cut minimumul de criterii simptom pentru un episod maniacal. .x2 Moderat: Cre tere extrem a activit ii sau deteriorarea judec ii. .x3 Sever, f r elemente psihotice: Este necesar supravegherea aproape permanent pentru a preveni v t marea corpora l a sa sau a altora. .x4 Sever, cu elemente psihotice: Idei delirante i halucina ii. Dac este posibil, s se specifice dac elementele psihotice sunt congruente sau incongruente cu dispozi ia: Elemente psihotice congruente cu dispozi ia: Idei del irante sau halucina ii al c ror con inut este in intregime concordant cu temele maniacale tipice de valoare exagerat , putere, cuno tin e, identitate ori de rela ie special cu o divinitate sau cu o persoan celebr . Elemente psihotice incongruente cu disp ozi ia: Idei delirante sau halucina ii al c ror con inut nu implic temele maniacale tipice de valoare exagerat , putere, cuno tin e, identitate ori de rela ie special cu o divinitate sau cu o persoan celebr . Sunt incluse simptome, cum ar fi ideile delirante de persecu ie (f r rela ie direct cu ideile sau temele de grandoare), inser ia de ganduri i ideile delirante de control. .x5 in remisiune par ial : Sunt prezente simptomele unui episod maniacal, dar nu sunt satisf cute criteriile complete, ori e xist o perioad f r simptome semnificative de episod maniacal cu o durat de mai pu in de 2 luni de la terminarea episodului maniacal. .x6 in remisiune complet , in cursul celor dou luni precedente nici un fel de semne sau simptome de perturbare nu au f ost prezente .xO Nespecificat. Specifican ii Severitate/Psihotic/Remisiune pentru Episodul Mixt in tulburarea bipolar I, ace ti specifican i indic fie severitatea episodului mixt curent, fie nivelul de remisiune, dac cel mai recent episod a fost un epis od mixt.

Dac actualmente sunt satisf cute criteriile pentru episodul mixt, acesta poate fi clasificat ca u or, moderat, sever, f r elemente psihotice, ori ca sever, cu elemente psihotice. Dac nu mai sunt satisf cute criteriile pentru un episod mixt, spe cificantul indic dac cel mai recent episod mixt se afl in remisiune par ial sau complet . Ace ti specifican i sunt indica i cu cea de a cincea cifr a codului pentru tulburare. 416 Tulbur rile Afective l U or, 2 Moderat, 3 Sever, f r elemente psihotice. Severitatea este considerat a fi u oar , moderat sau sever pe baza num rului de simptome criterii, severitatea simptomelor, gradul de incapacitate func ional si necesitatea de supraveghere. Episoadele u oare se caracterizeaz prin prezen a a numai trei sau patru simptome maniacale si a cinci sau sase simptome depresive. Episoadele moderate se caracterizeaz printr-o cre tere extrem a activit ii ori prin deteriorarea judec ii. Episoadele severe, f r elemente psihotice, se caracterizeaz prin necesitatea unei supravegheri aproape continue pentru a proteja individul de a nu se v t ma pe sine sau pe al ii. 4 Sever, cu elemente psihotice. Acest specificant indic prezen a, fie a ideilor delirante, fie a halucina iilor (de regul auditive) di n cursul episodului curent. Cel mai frecvent, con inutul ideilor delirante sau al halucina iilor este concordant, fie cu temele maniacale, fie cu cele depresive, adic , acestea sunt elemente psihotice congruente cu dispozi ia. De exemplu, poate fi auzit vocea lui Dumnezeu explicand c persoana respectiv are o misiune special . Ideile delirante de persecu ie pot avea la baz convingerea c persoana este persecutat , deoarece merit o pedeaps special ori pentru c are o rela ie sau un atribut special. Mai rar, con inutul halucina iilor sau al ideilor delirante nu are, evident, nici o rela ie cu temele maniacale sau depresive, adic , acestea sunt elemente psihotice incongruente cu dispozi ia. Acestea pot include idei delirante de inser ie a gandurilor (adic , propriile ganduri nu-i apar in), idei delirante de difuzare a gandirii (adic , al ii ii pot auzi gandurile) si idei delirante de control (adic , ac iunile proprii se afl sub un control exterior). Aceste elemente sunt asociate cu un prognostic mai sever . Clinicianul poate indica natura elementelor psihotice, specificand cu elemente

congruente cu dispozi ia" ori cu elemente incongruente cu dispozi ia". 5 in remisiune par ial , 6 in remisiune complet . Remisiunea complet necesit o perioad de cel pu in 2 luni in care s nu existe simptome semnificative de manie sau de depresie. Exist dou eventualit i pentru episod de a fi in remisiune par ial : 1) simptomele episodului mixt sunt inc prezente, dar criteriile complete nu mai sunt satisf cute sau 2 ) nu mai exist nici un fel de simptome semnificative ale episodului mixt, dar perioada de remisiune are o durat de mai pu in de 2 luni. Criteriile pentru specifican ii Severitate/ Psihotic/Remisiune pentru Episodul Mixt curent (sau cel mai recent) Not : Se codific cu cea de a cincea cifr . Specifican ii u or, moderat, sever, f r elemente psihotice, sever cu elemente psihotice, pot fi aplica i numai dac actualmente sunt satisf cute criteriile pentru un episod mixt. Specifican ii in remisiune par ial si in remisiune complet pot fi aplica i unui episod mixt din tulburarea bipolar l numai dac acesta este cel mai recent tip de episod afectiv. .x1 U or: Sunt satisf cute nu mai mult decat minimumul de criterii simptom, atat pentru un episod maniacal, cat si pentru un episod depresiv major. .x2 Moderat: Simptome sau deteriorare func ional intre u oar " si sever . .x3 Sever, f r elemente psihotice: Este necesar supravegherea aproape permanent pentru a preveni v t marea corporal a sa sau a altora Criteriile pentru specifican ii Severitate/ Psihotic/Remisiune pentru Episodul Mixt curent (sau cel mai recent) (continuare) .x4 Sever, cu elemente psihotice: Idei delirante sau halucina ii. Dac este posibil, s se specifice dac elementele psihotice sunt congruente sau incongruente cu dispozi ia: Elemente psihotice congruente cu dispozi ia: Idei delirante sau halucina ii al c ror con inut este concordant cu temele maniacale sau depresive tipice. Elemente psihotice incongruente cu dispozi ia: Idei delirante sau halucina ii al c ror con inut nu implic teme maniacale sau depresive tipice. Sunt incluse simptome, precum ideile delirante de persecu ie (f r

leg tur direct cu temele de grandoare sa u depresive), inser ia de ganduri i ideile delirante de a fi controlat. .x5 in remisiune par ial : Sunt prezente simptomele unui episod mixt, dar nu sunt satisf cute criteriile complete ori exist o perioad f r nici un fel de simptome semnificative de episod mixt cu o durat de mai pu in de 2 luni urmand termin rii episodului mixt. .x6 in remisiune complet : in cursul ultimelor 2 luni, nu au fost prezente nici un fel de semne sau simptome semnificative ale perturb rii. .xO Nespecificat. Specificantul Cronic" pentru un Episod Depresiv Major Acest specificant indic natura cronic a episodului depresiv major (adic faptul c timp de cel pu in doi ani au fost satisf cute permanent criteriile complete pentru un episod depresiv major). Acest specificant se aplic episodului depresiv major curent (sau dac actualmente nu mai sunt satisf cute criteriile complete pentru un episod depresiv major, celui mai recent) din tulburarea depresiv major si episodului depresiv major curent (sau celui mai recent) din tulburarea bipolar I sau tulburarea bipolar II, numai dac acesta este cel mai recent tip de episod afectiv. Criteriile pentru Specificantul Cronic De specificat dac : Cronic (poate fi aplicat episodului depresiv major curent sau celui mai recent din tulburarea depresiv major i episodului depresiv major din tulburarea bipolar l sau II, numai dac este cel mai recent tip de episod afectiv). Criteriile complete pentru un episod depresiv major au fost satisf cute continuu timp de cel pu in 2 ani anterior i. 418 Tulbur rile Afective Specificantul Cu Elemente Catatonice" Specificantul Cu elemente catatonice" poate fi aplicat episodului depresiv major, maniacal sau mixt curent din tulburarea depresiv major , tulburarea bipolar I sau tulburarea bipolar II. Dac nu mai sunt satisf cute criteriile complete pentru un episod afectiv, Specificantul se aplic episoadelor celor mai recente. Specificantul Cu elemente catatonice" este indicat cand tabloul clinic este caracterizat printr-o perturbare psihomotorie marcat care poate implica imobilitate motorie, activitate motorie excesiv , negativism extrem, mutism, bizarerii ale

mi c rilor voluntare, ecolalie sau ecopraxie. Imobilitatea motorie se poate manifesta prin catalepsie (flexibilitate ceroas ) sau stupor. Activitatea motorie excesiv este, evident, lipsit de scop si nu este influen at de stimulii externi. Poate exista un negativism extrem, care se manifest prin men inerea unei posturi rigide contra tuturor incerc rilor de a fi mobilizat sau opozi ie la t oate ordinele date. Bizareria mi c rilor voluntare se manifest prin asumarea unor posturi inadecvate sau stranii, ori prin grimase notabile. Ecolalia (repetarea patologic , asemenea unui papagal si, evident, f r sens, a cuvintelor sau expresiilor abia sp use de o alt persoan ) si ecopraxia (imitarea repetitiv a mi c rilor unei alte persoane) sunt adesea prezente. Elementele adi ionale pot include stereotipii, manierisme, supunerea automat la ordin si imita ia, in timpul excita iei sau stuporii catatonic e severe, persoana respectiv poate necesita o supraveghere atent pentru a evita autov t marea sau v t marea altora. Consecin ele eventuale includ malnutri ia, extenuarea, hiperpirexia si leziunile autoprovocate. S-a constatat c st rile catatonice survin in 5%-9% dintre pacien ii interna i. La pacien ii cu catatonie interna i, 25%-50% din cazuri survin in asociere cu tulbur rile afective, 10%-15% din cazuri survin in asociere cu schizofrenia (vezi schizofrenia, tipul catatonie, pag. 315), iar restul survi n in asociere cu alte tulbur ri mentale (de ex., tulburarea obsesivo-compulsiv , tulbur rile de personalitate si tulbur rile disociative). Este important de re inut c , de asemenea, catatonia poate surveni intr-o larg varietate de condi ii medicale genera le incluzand, dar nu limitat la acestea, condi ii infec ioase, metabolice, neurologice (vezi tulburarea catatonic datorat unei condi ii medicale generale, pag.185), sau datorate efectelor secundare ale unui medicament (de ex., tulburarea de mi care indu s de medica ie, vezi pag. 791). Din cauza severit ii complica iilor, o aten ie special trebuie acordat posibilit ii ca un sindrom neuroleptic malign s fie cauza catatoniei (pag. 795). , Criteriile pentru Specificantul Cu Elemente Catatonice" De specificat dac : Cu elemente catatonice (poate fi aplicat episodului depresiv major,

episodului maniacal sau episodului mixt, curent sau celui mai recent, din tulburarea depresiv major , tulburarea bipolar l sau tulburarea bipolar II). Tabloul clinic este dominat de cel pu in dou dintre urm toarele: (1) imobilitate motorie eviden iat prin catalepsie (incluzand flexibilitatea ceroas ) sau stupor; (2) activitate motorie excesiv (care este, evident, lipsit de scop i nu este influen at de stimul! externi); (3) negativism extrem (o opozi ie, aparent f r motiv la toate ordinele sau men inerea unei posturi rigide contra incerc rilor de a fi mobilizat) sau mutism; (4) bizarerii ale mi c rilor voluntare eviden iate prin p osturi (asumarea voluntar a unor posturi inadecvate sau bizare), mi c ri stereotipe, ma nierisme proeminente sau grimase notabile; (5) ecolalie sau ecopraxie. Specificantul Cu Elemente Melancolice" Specificantul Cu elemente melancolice" poate fi aplicat e pisodului depresiv major curent (sau dac actualmente nu mai sunt satisf cute criteriile pentru un episod depresiv major, celui mai recent) din tulburarea depresiv major si episodului depresiv major curent (sau celui mai recent) din tulburarea bipolar I sau II, numai dac este cel mai recent tip de episod afectiv. Elementul esen ial al unui episod depresiv major, cu elemente melancolice, il constituie pierderea interesului sau pl cerii pentru toate sau aproape toate activit ile, ori o lips de reactivit ate la stimuli de regul pl cu i. Dispozi ia depresiv a individului nu trebuie s se amelioreze, fie i temporar, cand survine ceva bun (criteriul A), in afar de aceasta, cel pu in trei dintre urm toarele simptome sunt prezente: o calitate distinct a dispozi iei depresive, dispozi ie care de regul este mai rea diminea a, de teptare din somn diminea a precoce, lentoare sau agita ie psihomotorie, anorexie sau pierdere in greutate semnificativ , culp excesiv sau inadecvat (criteriul B). Specificantul Cu elemente melancolice" se aplic dac aceste elemente sunt prezente la nadirul episodului. Exist o absen aproape complet a capacit ii pentru pl cere, si nu numai diminuarea acesteia. Un indiciu pentru evaluarea lipsei

de reactivitate a dispozi iei es te acela c , i in cazul unor evenimente extrem de dorite, dispozi ia depresiv nu se lumineaz deloc sau se lumineaz numai par ial (de ex., pan la 20%-40% din normal i numai pentru cateva minute odat ). Calitatea distinct a dispozi iei, care este cara cteristic specificantului cu elemente melancolice", este experientat de indivizi ca fiind diferit calitativ de triste ea experientat in cursul doliului sau intr -un episod depresiv nonmelancolic. Aceasta se poate eviden ia punand persoana respectiv s compare calitatea dispozi iei depresive curente cu dispozi ia experientat dup moartea unei fiin e iubite. O dispozi ie depresiv descris pur i simplu ca fiind mai sever , durand de mai mult timp ori prezent f r un motiv nu este considerat ca distin ct calitativ. Modific rile psihomotorii sunt aproape totdeauna prezente i sunt observabile de c tre al ii. Indivizii cu elemente melancolice este foarte pu in probabil s aib o tulburare de personalitate premorbid , s aib un factor precipitant clar pe ntru episod i s r spund la testarea unui medicament placebo. O consecin a probabilit ii mai reduse de a r spunde la placebo o constituie necesitatea mai mare a unui tratament antidepresiv activ. Aceste elemente manifest doar o tendin modest la a se repeta de-a lungul diverselor episoade la acela i individ. Ele sunt mai frecvente la pacien ii interna i, in compara ie cu cei trata i ambulator, i este pu in probabil c vor apare in episoadele mai u oare i nu in episoadele depresive majore severe, d up cum este foarte posibil s apar la cei cu simptome psihotice. Elementele melancolice sunt 420 Tulbur rile Afective asociate mai frecvent cu date de laborator de nonsupresiune la dexametazon , concentra ii crescute de cortizol in plasm , urin si saliv , alterarea profilelor EEG de somn, testul de provocare cu tiramin anormal si o asimetrie anormal la testele de audi ie biauricular . Criteriile pentru specificantul Cu Elemente Melancolice" De specificat dac : Cu elemente melancolice (poate fi a plicat episodului depresiv major curent sau celui mai recent din tulburarea depresiv major i episodului depresiv major din tulburarea bipolar l sau bipolar II numai dac acesta este cel mai recent tip de episod afectiv).

A.Oricare dintre urm toarele survenind in cursul celei mai severe perioade a episodului curent: (1) pierderea pl cerii pentru toate sau aproape toate activit ile, (2) lipsa de reactivitate la stimuli de regul pl cu i (a nu se sim i mult mai bine, chiar temporar, cand survine ceva bun). B. Trei (sau mai multe) dintre urm toarele: (1)o calitate distinct a dispozi iei depresive (adic , dispozi ia depresiv este experientat ca fiind net diferit de tipul de sentimente experientate dup moartea unei fiin e iubite), (2) depresie de regul mai sever diminea a, (3) de teptare diminea a precoce (cu cel pu in 2 ore inainte de ora uzual de de teptare), (4) lentoare sau agita ie psihomotorie marcat , (5) anorexie sau pierdere in greutate semnificativ , (6) culp excesiv sau inadecvat . Specificantul Cu Elemente Atipic e" Specificantul Cu elemente atipice" poate fi aplicat episodului depresiv major curent (sau, dac actualmente criteriile complete pentru un episod depresiv major nu sunt satisf cute, celui mai recent) din tulburarea depresiv major si episodului depresiv major curent (sau cel mai recent) din tulburarea bipolar I sau II, numai dac acesta este cel mai recent tip de episod afectiv, sau tulbur rii distimice. "Depresia atipic " are semnifica ie istoric (adic , se refer la tablourile clinice de depresie atipic in opozi ie cu cele mai clasice de depresie "endogen ") i nu are conota ia de tablou clinic rar, a a cum las termenul s se in eleag . Elementele esen iale sunt reactivitatea dispozi iei (criteriul A) si prezen a a cel pu in dou dintre urm toarele elemente (criteriul B): apetit crescut sau plus ponderal, hipersomnie, paralizie ca de plumb" si un pattern de lung durat de sensibilitate extrem la perceperea rejec iei interpersonale. Aceste elemente predomin in cursul celei mai recente perioade de 2 s pt mani (sau a celei mai recente perioade de 2 ani pentru tulburarea distimic ). Specificantul cu elemente atipice" nu este pus, dac au fost satisf cute criteriile pentru cu elemente melancolice" ori cu elemente catatonice" in cursul aceluia i epi sod depresiv major Reactivitatea dispozi iei este capacitatea de a se bucura cand este confruntat cu evenimente pozitive (de ex., o vizit a copiilor, complimente de la al ii). Dispozi ia poate deveni eutimic (nu trist ) pentr u perioade intinse de timp, dac

circumstan ele r man favorabile. Apetitul crescut se poate manifesta printr -o cre tere a ingestiei de alimente ori printr -un plus ponderal. Hipersomnia poate include, fie o perioad intins de somn in cursul nop ii, fie de a ipit in cursul zilei, care totalizeaz cel pu in 10 ore de somn pe zi (sau cu cel pu in 2 ore mai mult, decat atunci cand nu este depresiv). Paralizia ca de plumb" este definit ca senza ia de greutate, de plumb ori de impov rare, de regul , in bra e sa u picioare; aceasta este in general prezent timp de cel pu in o or pe zi, dar adesea dureaz mai multe ore, odat . Contrar altor elemente atipice, sensibilitatea patologic la perceperea rejec iei interpersonale este o tr s tur care are un debut precoce si persist cea mai mare parte a vie ii adulte. Sensibilitatea la rejec ie survine atat cand persoana este depresiv , dar si cand nu este, si poate fi exacerbat in cursul perioadelor depresive. Problemele care rezult din sensibilitatea la rejec ie trebu ie s fie suficient de importante pentru a duce la deteriorare func ional . Pot exista rela ii furtunoase cu rupturi frecvente si cu incapacitatea de a sus ine o rela ie de lung durat . Reac ia individului la refuz sau la critic se poate manifesta prin l sarea precoce a lucrului, uzul excesiv de substan e sau etalarea altor r spunsuri comportamentale dezadaptative semnificative clinic. Poate exista, de asemenea, o evitare a rela iilor, datorat fricii de rejec ie interpersonal . A fi atins ocazional ori hiperemotiv nu trebuie s fie etichetat ca o manifestare a sensibilit ii la rejec ie interpersonal . Tulbur rile de personalitate (de ex., tulburarea de personalitate evitant ) si tulbur rile anxioase (de ex.,anxietatea de separare, fobia specific sau fobia social ) pot fi mai frecvente la cei cu elemente atipice. Datele de laborator asociate cu episodul depresiv major cu elemente melancolice nu sunt prezente in general in asociere cu un episod cu elemente atipice. Elementele atipice sunt de dou sau trei ori mai frecvente la femei. Indivizii cu elemente atipice relateaz o etate mai precoce la debutul episoadelor lor depresive (de ex., in timp ce sunt la liceu) i au mai frecvent o evolu ie mai cronic , mai pu in episodic , cu recuperare interepisodic par ial doar. Este foarte posibil ca indivizii mai tineri s prezinte episoade cu elemente atipice, iar

cei mai in etate s aib episoade cu elemente melancolice. Episoadele cu elemente atipice sunt mai frecvente in tulburarea bipolar I, tulburarea bipolar II i in tulburarea depresiv major recurent , survenind in pattern sezonier. Episoadele depresive cu elemente atipice este posibil s r spund mai bine la tratamentul cu inhibitori de monoaminooxidaz decat la antidepresivele triciclice. Valoarea predictiv a elementelor atipice este mai pu in clar in cazul tratamentelor mai noi, cum ar fi cele cu inhibitori ai recapt rii serotoninei sau psihoterapiile interpersonale sau cognitive. 422 Tulbur rile Afective Criteriile pentru specificantul Cu Elemente Atipice" De specificat dac : Cu elemente atipice (poate fi aplicat cand aceste elemente predomin in cursul celor mai recente 2 s pt mani ale unui episod depresiv major in tulburarea depresiv major sau in tulburarea bipolar l, ori in tulburarea bipolar II, cand episodul depresiv major este cel mai recent tip de episod afectiv ori cand aceste elemente predomin in cursul celor mai recen i 2 ani de tulburare distimic ; dac nu estre prezent episodul depresiv major, specificantul se aplic dac elementele predomin in cursul oric rei perioade de 2 s pt mani. A. Reactivitatea dispozi iei (adic , dispozi ie euforic drept r spuns la evenimente pozitive actuale sau eventuale). B. Dou (sau mai multe) dintre urm toarele elemente: (1) plus ponderal semnificativ sau apetit crescut, (2) hipersomnie, (3) paralizie ca de plumb" (adic , senza ii de greutate, de plumb", in bra e sau in picioare), (4) pattern durabil de sensibilitate la rejec ia interpersonal (nelimitat la episoadele de perturbare afectiv ) care duce la o dete riorare social sau profesional semnificativ . . C. in cursul aceluia i episod nu sunt satisf cute criteriile pentru cu elemente melancolice" ori cu elemente catatonice". Specificantul Cu Debut Post part u m" Specificantul Cu debut postpartum" poate fi aplicat episodului depresiv major, maniacal sau mixt, curent (sau, dac nu mai sunt satisf cute criteriile complete pentru un episod depresiv major, maniacal sau mixt, celui mai recent) din

tulburarea depresiv major , tulburarea bipolar I, tu lburarea bipolar II sau tulburarea psihotic scurt (pag. 329), dac debutul are loc in decurs de 4 s pt mani dup na terea unui copil, in general, simptomatologia unui episod depresiv major, maniacal sau mixt postpartum nu difer de simptomatologia episoadelor afective nonpostpartum. Simptomele care sunt comune episoadelor cu debut in postpartum, de i nu sunt specifice debutului postpartum, include fluctua iile de dispozi ie, labilitatea afectiv i preocup rile referitoare la bun starea copilului, intens itatea acestora mergand de la preocupare exagerat la idei delirante patente. Prezen a rumina iilor severe sau a ideilor delirante referitoare la copil este asociat cu un risc crescut de v t mare a copilului. Episoadele afective cu debut postpartum pot pr ezenta sau nu elemente psihotice Infanticidul este asociat cel mai adesea cu episoade psihotice postpartum caracterizate prin halucina ii comandand uciderea copilului sau prin idei delirante de posedare a copilului, dar aceasta poate surveni si in episoade le afective severe postpartum f r acest fel de halucina ii sau idei delirante. Episoadele afective (depresiv major, maniacal sau mixt) postpartum cu elemente psihotice par a surveni in 1/500 pan la 1/1000 de na teri si pot fi mai frecvente la femeile primipare. Riscul de episoade postpartum cu elemente psihotice este extrem de crescut pentru femeile cu episoade afective postpartum anterioare, dar este, de asemenea, crescut si la cele cu istoric a nterior de tulburare afectiv (in special de tulburare bipolar I). Odat ce o femeie a avut un episod postpartum cu elemente psihotice, riscul de recuren cu fiecare na tere urm toare se situeaz intre 30% si 50%. Exist , de asemenea, unele indicii de ri sc crescut de episoade afective psihotice postpartum printre femeile f r un istoric de tulbur ri afective, dar cu istoric familial de tulbur ri bipolare. Episoadele postpartum trebuie s fie diferen iate de deliriumul survenind in perioada de postpartum c are este caracterizat prin reducerea nivelului con tientei sau aten iei. Femeile cu episoade depresive majore postpartum prezint adesea anxietate sever i chiar atacuri de panic . Atitudinile materne fa de copil sunt extrem de

variabile si pot include dezinteresul, frica de a r mane singur cu copilul, sau o preocupare excesiv care deranjeaz lini tea necesar copilului. Este important s se disting episoadele afective postpartum de baby blues" (furia laptelui) care afecteaz pan la 70% dintre femei in cursul primelor 10 zile postpartum, sunt tranzitorii si nu deterioreaz func ionarea. Studiile prospective au demonstrat c simptomele afective si anxioase din cursul sarcinii si baby blues" cresc riscul pentru un episod depresiv major postpartum. Un trecut personal de tulburare afectiv nonpostpartum si un istoric familial de tulbur ri afective cresc, de asemenea, riscul de apari ie a unei tulbur ri afective postpartum. Factorii de risc, ratele de recuren si simptomele episoadelor afective cu debut postpartum sunt similare cu cele ale episoadelor afective nonpostpartum. Perioada de postpartum este ins unic referitor la gradul de alter ri neuroendocrine si de adapt ri psihosociale, impactul poten ial al al pt rii asupra planific rii tratamentului si implica iilor pe termen lung ale unui istoric de tulburare afectiv postpartum asupra planific rii familiale ulterioare. Criteriile pentru specificantul Cu Debut Postpartum" De specificat dac : Cu debut postpartum (poate fi aplicat episodului curent sau celui mai recent episod depresiv major, maniacal sau mixt din tulburarea depresiv major sau din tulburarea bipolar l, tulburarea bipolar II, sau tulbur rii psihotice scurte). Debutul episodului are loc in decurs de 4 s pt mani postpartum. Specifican ii descriind Evolu ia Episoadelor Recurente Sunt prev zu i un num r de specifican i pentru tulbur rile afective spre a creste specificitatea diagnostic si a crea subgrupuri mai omogene, a ajuta la alegerea tratamentului i a ameliora predic ia prognostic . Specifican ii care descriu evolu ia episoadelor recurente includ Specifican ii evolu iei longitudinale (cu sau f r recuperare interepisodic complet ), de pattern sezonier si ciclare rapid . Ace ti specificand nu pot fi codifica i. Tabelul 2 indic specifican ii de curs care se aplic fiec rei tulbur ri afective (vezi pag. 424). Specifican ii Evolu iei Longitudinale (Cu si F r Recuperare Interepisodic Complet ) Specifican ii Cu recuperare interepisodic complet " si F r recuperare

interepisodic complet " sunt prev zu i pentru a ajuta la caracteriz area cursului maladiei la indivizii cu tulburare depresiv major recurent , tulburare bipolar I sau tulburare bipolar II. Ace ti specifican i trebuie s se aplice perioadei de timp dintre cele mai recente dou episoade. Caracterizarea evolu iei este apo i augmentat prin notarea prezen ei tulbur rii distimice antecedente. Specifican ii Evolu iei Longitudinale (Cu i F r Recuperare Interepisodic Complet ) 425 Cele patru reprezent ri grafice de mai jos ilustreaz evolu iile tipice. A prezint evolu ia tulbur rii depresive majore recurente, in care nu exist tulburare distimic anterioar si in care, de asemenea, exist o perioad de remisiune complet intre episoade. Acest pattern de evolu ie are cel mai bun prognostic. B prezint evolu ia tulbur rii depresive majore recurente in care nu exist tulburare distimic anterioar , dar in care simptome proeminente persist intre cele dou episoade mai recente, adic , este atins nu mai mult decat o remisiune par ial . C prezint patternul rar (prezent la mai p u in de 3% dintre indivizii cu tulburare depresiv major ) de tulburare depresiv major recurent , cu tulburare distimic anterioar , dar cu recuperare interepisodic complet intre cele mai recente dou episoade. D prezint evolu ia tulbur rii depresive majore recurente, in care exist o tulburare distimic anteceden , dar in care nu exist nici o perioad de remisiune complet intre cele mai recente dou episoade. Acest pattern, denumit frecvent depresie dubl " (vezi pag. 377), este observat la aproximativ 20%-25% dintre indivizii cu tulburare depresiv major . in general, indivizii cu un istoric de f r recuperare interepisodic complet " prezint o persisten a acestui pattern intre episoadele urm toare. De asemenea, ei par a avea foarte probabil ma i multe episoade depresive majore decat cei cu recuperare interepisodic complet . Tulburarea distimic anterioar primului episod de tulburare depresiv major , este foarte posibil s fie asociat ulterior cu lipsa recuper rii interepisodice complete. Ace ti specifican i pot fi aplica i, de asemenea, perioadei de timp dintre cele mai recente dou episoade in tulburarea bipolar I sau tulburarea bipolar II, pentru a indica prezen a sau absen a

simptomatologiei afective. A. Recurent , cu recuperare interepi sodic _ _ _ _ _ _ ^ ^ _ _ __________ complet , f r tulburare distimic . B. Recurent , f r recuperare interepisodic complet , f r tulburare distimic . C. Recurent , cu recuperare interepisodic complet , suprapus peste tulburarea distimic (de asemenea, se codi fic si 300.4). D. Recurent , f r recuperare interepisodic complet , suprapus peste tulburarea distimic (de asemenea, se codific i 300.4). Criteriile pentru Specifican ii Evolu iei Longitudinale De specificat dac : (poate fi aplicat la tulburarea dep resiv major recurent , la tulburarea bipolar l sau II): Cu recuperare interepisodic complet : dac remisiunea complet este atins intre cele mai recente dou episoade afective; F r remisiune interepisodic complet : dac remisiunea complet nu este atins intre cele mai recente dou episoade afective. 426 Tulbur rile Afective Specificantul Cu Pattern Sezonier" Specificantul Cu pattern sezonier" poate fi aplicat patternului episoadelor depresive majore din tulburarea bipolar I, tulburarea bipolar II sau tulburarea depresiv major recurent . Elementul esen ial il constituie debutul si remisiunea episoadelor depresive majore in anumite perioade caracteristice ale anului, in cele mai multe cazuri, episoadele incep toamna sau iarna si se remit prim va ra. Mai rar, pot exista si episoade depresive recurente, vara. Acest patten de debut si remisiune a episoadelor trebuie s fi survenit in cursul ultimilor 2 ani, f r nici un fel de episoade nonsezoniere survenind in aceast perioad , in afar de aceasta, episoadele depresive sezoniere trebuie s dep easc substan ial din punct de vedere numeric orice fel de episoade depresive nonsezoniere din cursul vie ii individului. Acest specificant nu se aplic in acele situa ii in care patternul este explicat mai bine de stresorii psihosociali in raport cu sezonul (de ex., omajul sezonier sau calendarul colar). Episoadele depresive majore care survin in pattern sezonier se caracterizeaz adesea prin anergie notabil , hipersomnie, mancat excesiv de mult, plus ponder al i dorin a de a manca hidra i de carbon. Nu este clar dac patternul sezonier este mai frecvent in tulburarea depresiv major

recurent ori in tulbur rile bipolare, in cadrul grupului tulbur rilor bipolare, ins , patternul sezonier pare a fi mai probab il in tulburarea bipolar II decat in tulburarea bipolar I. La unii indivizi, debutul episoadelor maniacale sau hipomaniacale poate fi, de asemenea, in raport cu un anumit sezon. Str lucirea luminii din spectrul vizibil utilizat in tratament poate fi aso ciat cu comut ri in episoade maniacale sau hipomaniacale. Prevalenta patternului sezonier de tip hivernal pare a varia cu latitudinea, etatea i sexul. Etatea este, de asemenea, un predictor puternic al sezonalit ii, persoanele mai tinere fiind expuse un ui risc mai mare de episoade depresive hibernale. Femeile constituie 60%-90% dintre persoanele cu pattern sezonier, ins nu este clar faptul dac sexul feminin este un factor de risc specific in plus fa de riscul asociat cu tulburarea depresiv major re curent . De i acest specificant se aplic apari iei sezoniere de episoade depresive majore complete, unele cercet ri sugereaz c un pattern sezonier poate ilustra tabloul clinic la unii indivizi cu episoade depresive hibernale recurente care nu satisfac c riteriile pentru un episod depresiv major. Criteriile pentru specificantul Cu Pattern Sezonier" De specificat dac : Cu pattern sezonier (poate fi aplicat patternului episoadelor depresive majore din tulburarea bipolar l, tulbu rarea bipolar II sau tulburarea depresiv major recurent ). A. Exist o rela ie temporal regulat intre debutul episoadelor depresive majore din tulburarea bipolar l sau tulburarea bipolar II, ori tulburarea depresiv recurent , i o anumit perioad a anului (de ex., apari ia regulat a episodului depresiv major toamna sau iarna). Not : Nu se includ cazurile in care exist un efect evident al stresorilor psihosociali in raport cu sezonul (de ex., a fi in mod regulat f r serviciu in fiecare iarn ). B. Remisiuni complete (sau schimbare din depresie in manie sau hipomanie) survin, de asemenea, intr -o anumit perioad a anului (de ex., depresia dispare prim vara). C. in ultimii 2 ani, au survenit dou episoade depresive majore, ceea ce demonstreaz rela iile temporale sezoniere definite la criteriile A i B, i nu

au survenit nici un fel de episoade depresive majore nonsezoniere in cursul aceleia i perioade. D. Episoadele depresive majore cu caracter sezonier (a a cum au fost descrise mai sus) dep esc substan ial ca num r episoadele depresive majore f r caracter sezonier care au putut surveni in cursul vie ii individului. Specificantul Cu Ciclare Rapid " Specificantul Cu ciclare rapid " poate fi aplicat tulbur rii bipolare I sau tulbur rii bipolare II. Elementul esen ial al unei tulbur ri bipolare cu ciclare rapid il constituie apari ia a patru sau mai multe episoade afective in cursul celor 12 luni anterioare. Aceste episoade pot surveni in orice combina ie i ordine. Episoadele trebuie s satisfac , atat durata, cat si criteriile simptomatologice pentru episodul depresiv major, maniacal, mixt sau hipomaniacal, i trebuie s fie demarcate, fie printr-o perioad de remisiune complet , fie printr -o comutare la un episod de polaritate opus . Episoadele man iacal, hipomaniacal i mixt sunt considerate ca fiind la acela i pol (de ex., un episod maniacal, urmat imediat de un episod mixt este considerat un singur episod in raport cu specificantul cu ciclare rapid ). Cu excep ia faptului c apar mai frecvent, epi soadele care apar intr -un pattern de ciclare rapid nu sunt diferite de cele care apar intr -un pattern f r ciclare rapid . Episoadele afective care conteaz pentru definirea unui pattern de ciclare rapid exclud acele episoade cauzate direct de o substan (de ex., cocaina, corticosteroizii) sau de o condi ie medical general . Ciclarea rapid survine la aproximativ 10%-20% dintre persoanele cu tulburare bipolar intalnite in clinicile de tulbur ri afective, in timp ce in tulburarea bipolar , in general, rata sexului este egal , femeile reprezint 70%90% dintre indivizii cu 428 Tulbur rile Afective un pattern de ciclare rapid . Episoadele afective nu sunt in raport cu nici o faz a ciclului menstrual si apar atat la femeile in premenopauz , cat si la ce le in postmenopauz . Ciclarea rapid poate fi asociat cu hipotiroidismul, anumite condi ii neurologice (de ex., scleroza multipl ), retardarea mental , traumatismele craniene sau tratamentul antidepresiv. Ciclarea rapid poate surveni oricand in cursul tulbur rii bipolare si poate apare si dispare, in special, dac este asociat cu

utilizarea de antidepresive. Dezvoltarea unei cicl ri rapide este asociat cu un prognostic mai sever pe termen lung. Criteriile pentru specificantul Cu Ciclare Rapid " De specificat dac : Cu ciclare rapid (poate fi aplicat tulbur rii bipolare l si tulbur rii bipolare II). Cel pu in patru episoade de perturbare afectiv care satisfac criteriile pentru un episod depresiv major, maniacal, mixt sau hipomaniacal, in cele 12 luni anterioare. Not : Episoadele sunt demarcate fie prin remisiune par ial sau complet pentru cel pu in 2 luni, fie printr -o comutare la un episod de polaritate opus (de ex., de la un episod depresiv major la un episod maniacal)