croatia

4
Croatia Asezare geografica: in sud-estul Europei; are iesire la Marea Adriatica; se invecineaza cu Bosnia si Hertegovina, Slovenia, Ungaria, Serbia si Muntenegru. Suprafata: totala: 56,542 kmp; uscat: 56,414 kmp; apa: 128 kmp. Orase: Zagreb (capitala, 779,145 de locuitori, estimare in 2002), Split (188,694 de locuitori), Rijeka (144,043 de locuitori), Osijek (114,616 de locuitori). Relief: divers; campii intinse de-a lungul granitei cu Ungaria; munti mici si mari langa coasta Adriatica, si insule. Croația insulară constă din peste o mie de insule și insulițe de diverse dimensiuni, dintre care 48 sunt locuite permanent. Cele mai mari insule sunt Cres și Krk, fiecare dintre ele cu o suprafață de 405 km². Relieful carstic compune aproape jumătate din Croația și în special se remarcă în Alpii Dinarici. În Croația există multe peșteri de mare adâncime, dintre care 49 sunt mai adânci de 250 m, 14 dintre ele depășind 500 m și trei având peste 1.000 m. Cote extreme: cea mai mica cota: 0 metri – Marea Adriatica; cea mai mare cota: 1,830 metri - Dinara.

Upload: carbune-bianca

Post on 27-Sep-2015

243 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

roatia

TRANSCRIPT

Croatia

Asezare geografica:in sud-estul Europei; are iesire la Marea Adriatica; se invecineaza cu Bosnia si Hertegovina, Slovenia, Ungaria, Serbia si Muntenegru.Suprafata:totala: 56,542 kmp; uscat: 56,414 kmp; apa: 128 kmp.Orase:Zagreb (capitala, 779,145 de locuitori, estimare in 2002), Split (188,694 de locuitori), Rijeka (144,043 de locuitori), Osijek (114,616 de locuitori).Relief:divers; campii intinse de-a lungul granitei cu Ungaria; munti mici si mari langa coasta Adriatica, si insule. Croaia insular const din peste o mie de insule i insulie de diverse dimensiuni, dintre care 48 sunt locuite permanent. Cele mai mari insule suntCresiKrk, fiecare dintre ele cu o suprafa de 405km. Relieful carsticcompune aproape jumtate din Croaia i n special se remarc n Alpii Dinarici.n Croaia exist multe peteri de mare adncime, dintre care 49 sunt mai adnci de 250m, 14 dintre ele depind 500m i trei avnd peste 1.000m.Cote extreme:cea mai mica cota: 0 metri Marea Adriatica; cea mai mare cota: 1,830 metri - Dinara.Resurse naturale:petrol, (putin) carbune, bauxita, minereu de fier de calitate inferioara, calciu, gips, asfalt natural, silex, silicat, argila, sare, resurse hidroelectriceClimat:Croatia are climate diverse; climat continental predominant cu veri fierbinti si ierni reci in nord; climat mediteranean cu ierni temperate si veri uscate de-a lungul coastei, si un climat semi-montan sau montan in regiunea centrala.Hidrografie: Cele mai celebre lacuri din Croaia suntlacurile Plitvice, un sistem de 16 lacuri legate de cascade peste corpuri dedolomiticalcar. Lacurile sunt celebre pentru culorile lor distinctive, de la turcoaz, la verde nchis, cenuiu i albastru. Riscuri naturale:cutremure distructive.Probleme actuale de mediu:poluarea aerului din cauza uzinelor metalurgice, iar ploaia acida rezultata degradeaza padurile; poluarea coastei din cauza deversarilor industriale si casnice; dezafectarea minelor si reconstructia infrastructurii ca efect a conflictului civil dintre 1992 si 1995.Pozitia geo-strategica:controleaza majoritatea rutelor terestre care vin din Europa de vest catre Marea Egee si stramtorile turcesti.Vegetatia: Datorit climei blnde i calde, vegetaia Croaiei este relativ bogat, nu numai cu specii de plante tipice pentru regiunea mediteraneean, ci i cu unele plante specifice zonelor de clim subtropical. Cele mai plcute dintre acestea sunt lmii i portocalii, diferitele specii de palmieri, precum i agavele din unele zone.Pdurile sunt i ele prezente semnificativ n ar, ele acoperind 2.490.000ha, adic 44% din suprafaa uscatului rii.Fauna: Fauna Croaiei este relativ srac. Dintre mamifere, triesc aici n libertate numai un numr mic de cpriori, iepuri de cmp i porci mistrei, mai ales n peninsula Istria. Pe cmpuri pot fi vzui foarte rar fazani i prepelie, mai numeroase fiind psrile rpitoare mici. Pe insulele lipsite de vegetaie i rmase nelocuite i au cuibul vulturii pleuvi suri iar n apropierea coastelor triesc pescruii, rndunicile de mare i cormoranii.Populatia: Populaia rii este de 4,29milioane de locuitori, majoritateacroaii majoritatearomano-catolici.

Economia: Dei una din cele mai bogate republici ale Iugoslaviei, economia a suferit grav n timpul rzboiului din 1991-1995 cnd producia s-a prbuit i ara a ratat valurile de investiii din Europa Central i de Est ce au urmat cderii Zidului Berlinului. ntre anii 2000 i 2007, cu toate acestea, starea economic a Croaiei ncepe s se mbunteasc ncet, cu o cretere moderat, dar contant a PIB-ului ntre 4% i 6%, pe fondul unei revigorri a turismului i a cheltuielilor de consum. Inflaia n aceeai perioad a rmas blnd, iar moneda, kuna, stabil. Cu toate acestea, probleme dificile nc exist, inclusiv o rat a omajului ndrtnic de ridicat, un deficit comercial n cretere i o dezvoltare regional inegal. Statul i pstreaz un rol important n economie, iar eforturile de privatizare ntlnesc de multe ori un public rigid i o rezisten politic.Agricultura-produse: gru, porumb, sfecl de zahr, semine de floarea-soarelui, orz, lucern, trifoi, msline, citrice, struguri, soia, cartof, eptel, produse lactate.

Industrie: produse chimice i materiale plastice, maini-unelte, fabricate din metal, electronic, produse din font i oel laminat, aluminiu, hrtie, produse din lemn, materiale de construcii, textile, construcii navale, petrol i rafinarea petrolului, alimentara i a buturilor, turism.