cronica vaii jiului nr. 1095, vineri 29 aprilie 2016

Peste câteva zile vom merge cu toþii sã primimlumina cea veºnic vie, în cel mai important moment al calendarului creºtin: sãrbãtoarea învieriimântuitorului Iisus Hristos.

Acest miracol divin pe care îl celebrãm în fiecarean cu mare bucurie în suflete ºi cu gândul la proprianoastrã mântuire are puterea sã ne facã mai buni,mai curaþi în gânduri ºi în ceea ce simþim unii faþãde ceilalþi.

Este aºadar prilejul sã vã transmitem, dragi vulcãneni, sã întâmpinaþi sãrbãtorile pascale culumina Învierii în suflete ºi cu inima deschisã faþã de semenii voºtri.

Vã dorim sã aveþi parte de pace ºi bucurie cuocazia acestor sãrbãtori, sã fiþi fericiþi în familie, alãturi de prieteni, de cei dragi!

SÃRBÃTORI FERICITE!Gheorghe ILE Cristian MERIªANU

Primarul municipiului Viceprimarul Vulcan municipiului Vulcan

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1095

Vineri, 29 Aprilie 2016

M ii de credincioºi participã în Vinerea Mare la o procesiune careare loc în Straja-Lupeni. De 17 ani, pe drumul sinuos spre

Straja, cu o cruce imensã, în care se aflã o bucatã din lemnul Cruciipe care a fost rãstignit Mântuitorul, oamenii urcã în Vinerea Mare. Lafel va fi ºi în acest an, când credincioºii sunt aºteptaþi la procesiuneareligioasã la ora amiezii. >>>>>> PPAGINILEAGINILE 4-54-5

Cea mai lungã procesiunecare reediteazã

chinurile Mântuitoruluiare loc în Valea Jiului

Cu ocazia Sfintei Sãrbãtori a Învierii

Domnului, transmitemsalariaþilor societãþii, familiilor acestora,

colaboratorilor ºi tuturorhunedorenilor,

PAªTE FERICIT!Fie ca aceste zile sã fie pline de

bucurie, alãturi de cei dragi!

Sãrbãtoarea Paºtelui ne reaminteºte cãci

Hristos A Murit ca noi sãtrãim ºi A Înviat pentru

ca noi sã avem viaþãveºnicã! Doresc ca El sã vã ajute pe toþi sã

fiþi conºtienþi de acestlucru minunat ºi Hristossã fie viu în inimile tuturor!

UN PAªTE FERICIT!Deputat,

Cristian RESMERIÞÃ

Sãrbãtoarea ÎnvieriiDomnului este o sãrbãtoare carenaºte în sufletulfiecãruia dintre noisperanþã ºi bunã-tate, înþelegândsupremul sacrificiu fãcut de Domnulnostru Isus Hristos pentru omenire.

Vã doresc ca Sfintele Paºti sã vãgãseascã neîntinatã credinþa, inimilesã vã fie pline de cãldurã, masabogatã ºi înconjuratã de cei dragi, iar casele luminate de aceastã Sfântã Sãrbãtoare.Vã doresc un Paºte fericit ºi

vã vestesc creºtineºte cã”Hristos a înviat”!

Tiberiu Iacob RidziPrimarul municipiului Petroºani

S unt 21 de ani decând a fost înfiinþatã

Apa Serv Valea Jiului,însã, ºi mai important, decând regiunea beneficiazãde un serviciu vital 24 deore din 24. În anii 90furnizarea apei potabile sefãcea dupã un programorar care, cu mici modificãri, data încã dinperioada regimului comunist.

Astãzi, la 21 de ani de la înfiinþare, dupã ce a trecut prinperioade extrem de grele, o reorganizare ºi a fost în pericolde a intra pe mâna creditorilor,societatea a ajuns sã fie pe propriile picioare.

Acest lucru a fost posibildupã ce politicul ºi-a luatmâinile de pe operator ºi i-apermis actualului director sãgestioneze societatea la fel ca pe o afacere careasigurã atât pâinea zilnicã a sute de familii cât ºi unserviciu vital populaþiei.

Apa Serv Valea Jiului,din 2012, ºi-a cumpãrattoate bunurile ºi echipa-

mentele sechestrate de stat încontul datoriilor, a plãtit dinsumele datorate cãtre furnizoriºi cãtre terþi, a îngheþat timpde trei ani preþul apei ºi a gãsitoportunitãþi de a funcþiona fãrãîntrerupere.

Cel mai important este cã a reuºit sã obþinã douãproiecte europene cu finanþarenerambursabilã pentru a semoderniza.

M. M. GÂNJUGÂNJU

U n miner de 31de ani a fost

transportat deurgenþã la spital,dupã ce miercuri, laschimbul III s-a lovitîn mina Vulcan. Omulacuza dureri mari lacoloana vertebralã ºise aflã internat laSpitalul de Urgenþãdin Petroºani.

Accidentul s-a petrecutîn subteran, cu puþin timpînainte de ieºirea dinschimb.

Bãrbatul de 31 de ani afost lovit cu putere încoloana vertebralã de unstâlp din abataj. Omullucra în abatajul IV est,într-un front de lucru cubanc subminat de cãrbuneºi se pare cã acel stîlp nuera foarte bine ancorat.

Inspectorii de muncã spuncã stîlpii trebuiesc ancoraþicu ºnur ºi tensionaþi aºaîncât sã nu cedeze, iaracesta pare a fi acummotivul principal al accidentãrii ortacului.

Bãrbatul a fost transportat la spitalul deurgenþã din Petroºani, dar

starea sa de sãnãtate estebunã, fiind diagnosticat cucâteva contuzii la nivelulcoloanei vertebrale.

O echipã din cadrulunitãþii miniere Vulcan ademarat o anchetã, ca sãstabileascã modul în care a fost posibil acestaccident.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri 29 Aprilie 20162 Actualitate

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei- Fleicã porc - 10.00 lei- Carne tocatã - 10.90 lei- Cotlet porc cu os - 12..00 lei- Cotlet porc fãrã os -15.50 lei- Ceafã porc cu os - 12.00 lei- Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei- Costiþã porc cu os - 8.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate

ca atare.

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIENAS, GÂT, URECHI

Consultaþii ORL Audiometrie tonalã &vocalã Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI - Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806;0254-540574

Tuliºa MTB Trail este uncircuit iniþiat de o mânã deentuziaºti ºi va avea loc pe13 mai, iar plecarea ”riderilor” va avea loc dinmunicipiul Lupeni.

Pasionaþii de ciclismmontan spun cã traseuleste perfect pentru o“cãþãrare” pe cei mai sãl-batici munþi din þara noas-trã. Zona parcursã esteextraordinar de frumoasãºi cicliºtii îºi pun la greaîncercare pregãtirea fizicãpentru a ajunge, pe douãroþi, la cota de peste1400 de metri.

„Traseul parcurs de noiurmãreºte potecile fãcutede localnici ºi pe anumitezone drumul forestier. Estedeosebit de frumos ºi perfect pentru o ieºire pedouã roþi, aºa ca de week-end. Pe acest traseueste permis accesul cu

bicicleta”, spune unul dintre cicliºtii pasionaþi dezonã. Nu doar prin Lupenipoate fi parcurs acesttraseu ci ºi din sens opus,adicã cu plecare dinHaþeg. Turul nu este pentru cei neiniþiaþi, maiales cã excursia chiar pedouã roþi nu este tocmai

uºoarã ºi, plecând dinHaþeg, dureazã aproapeºapte ore cu tot cu popasuri. Temerarii spuncã meritã efortul.

„Plecând din Haþeg,traseul dus-întors dureazãcam ºapte ore cu tot cupauzele pentru a admirafrumuseþea Retezatului. Ceicare vor sã zãboveascã aula Baleia ºi un refugiumontan ºi de aici se poatepleca pe trasee montane întot Retezatul. De la Baleiase vede Tuliºa ºi monu-mentul ridicat pe vârf.Dacã eºti experimentatpoþi pleca la Tuliºa,bineînþeles pe bicicletã,pentru cã existã drumulforestier ºi cobori prinCâmpu lui Neag-Uricani”,spune un alt ciclist.

Cicliºtii au ºi un sfatpentru turiºtii care pleacãpe munte, pe jos ori pedouã roþi, sã lase vorbã lapunctul de jandarmi dincomuna Pui sau Câmpu luiNeag, în funcþie de zonade plecare, astfel ca în cazde nevoie salvatorii sãajungã într-un timp scurt laei. La fel de important esteºi sã se intereseze destarea vremii ºi sã aibãechipament adecvat pentrudrumeþia pe munte.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Apa Serv Valea Jiului - mai binede douã decenii de activitate

Tuliºa MTB Trail - circuituliubitorilor de mountain bikeC âþiva entuziaºti au intuit succesul pe care-l

poate avea un traseu montan deosebit defrumos, care poate fi inclus într-un circuit demountain bike, dar care nu intereseazã ºiautoritãþile locale. Culmea este cã tot autoritãþilevorbesc despre dezvoltarea turisticã a zoneiminiere Valea Jiului ca o alternativã la minerit.

Miner accidentat la ieºirea din ºut

Nedeile sunt sãrbãtori câmpeneºti,desfãºurate începândcu prima zi a Paºtelui,când în curtea bisericiise pregãteºte o masãplinã de bucate, aduse

de familiile maiînstãrite. Pãsatul, ciorba ºi tocãniþa deoaie sunt pregãtitenumai de bãrbaþi, dinele înfruptãndu-se toþicei care au participat la

sfânta slujbã. Satulromânesc este izvorulsensibilitãþii ºi spiritua-litãþii româneºti, deaceea el nu trebuie sãfie uitat. El trebuie sãtrãiascã cu obiceiurile

ºi datinile sale, cu ocupaþiile ºi portuloamenilor sãi.

“Începând cu obiceiurile prilejuite defiecare evenimentimportant în viaþapoporului, continuândcu frumoasele costumepe care le îmbracã înaceste împrejurãri ºiterminând cudansurile, cântecele ºistrigãturile nelipsite laaceste datini, artanoastrã popularã manifestatã sub toateaspectele ei prezintã obogãþie nepreþuitã pen-tru noi toþi. Trebuie sãdevenim responsabilipentru valorile pe carele-am primit de laînaintaºi ºi le vomtransmite celor care nevor urma. Primãriamunicipiului Petroºaniºi Consiliul Local a

sprijinit întotdeaunapãstrarea tradiþiilor,persoanele care trans-mit din generaþie îngeneraþie valorile primite de la pãrinþi ºibunici”, spune TiberiuIacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Municipalitatea de laPetroºani a alocatsuma de 10.500 de leipentru susþine comu-nitatea localã carepãstreazã tezaurul cul-

tural local. Primelenedei vor avea locîncepând cu data de 2 mai. Acestea voravea loc la Dâlja Micãºi Sãlãtruc. Urmeazã în3 mai nedeile de laMaleia ºi bisericaSfânta Varvara.

În 8 mai vor avealoc nedei la Dâlja Mareºi Sãlãtruc, iar în 29iunie va fi ultimanedeie pe Slãtinioara.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Vineri 29 Aprilie 2016 Actualitate 3

”Am lucrat la un spital cudomnul colonel EneaOlteanu. Spitalul a fost de laVatrã Dornei la Cãlimãneºti.Am cãlãtorit douã sãp-tãmâni cu trenul pânã amajuns la Cãlimãneºti. Tottimpul dormeam noaptea ºitrenul se plimbã ºi noi cre-deam cã am ajuns la desti-naþie dar el de fapt era înaceeaºi localitate. Am ajunsla Cãlimãneºti dupã douãsãptãmâni, era la sfârºitullunii martie, în anul 1943 ºiacolo un om ne-a luat acasãla el ºi ne-am încãlzit la osobã cu paie ºi ne-a dat ozeamã care ne-a încãlzit. Adoua zi ne-au dus la oclãdire din Cãlimãneºti careºi acum este ºi acolo ammuncit aproape patru sãp-tãmâni pânã am pus spitalulla punct. Exact când sãaparã rãniþii a sunat alarmade rãzboi care ne-a speriatfoarte tare. Au venit primiirãniþi care erau desculþi,morþi de foame, plini depãduchi care se tot întrebaupentru ce au luptat pentrucã pierduserã ºi Basarabia.Acum la vârsta asta mã gân-desc pentru ce am luptatpentru cã nu am avut decât

daune de rãzboi, vãduve ºicopii sãraci. Dupã un an ne-am întors acasã cu niºtetrenuri groaznice, laMãrãºeºti ne-au dat jos”,povesteºte Domnica Ileºoi,veteran de rãzboi.

Domnica Ileºoi a ajuns înValea Jiului dupã terminarearãzboiului, unde s-a ºi cãsãtorit. Se spune cã cinebea apã din Valea Jiului aicirãmâne ºi aºa a fost ºi cazulfemeii de 89 de ani. Odatãcu venirea rãzboiului, femeiaa fost despãrþitã de rude,suflete despãrþite între Rusia ºi România.

”Dupã ce au trecut toate

eu am terminat ºcoala sani-tarã, am venit în Vale cusoþul meu care a terminatfacultatea aici ºi aºa ne-amechilibrat pe parcurs. În timpul rãzboiului aveam 16ani ºi m-am dus ca voluntar,nu a fost greu pentru cãeram obiºnuitã cu muncapentru cã mama mea afãcut deosebire.

Ca sã fac o scoalãmergeam 25 de kilometri cudesaga în spate. Am pierduttotul pentru cã tata era pefront ºi ruºii ne-au despãrþittoate rudele”, mai spunefemeia.

Domnica Ileºoi este singu-ra femeie veteran de rãzboidin Valea Jiului. În momen-tul de faþã mai sunt doar 17de veterani în Valea Jiuluidintre care la Petroºani doar patru. Aceºtia au fostrecompensaþi de primarulTiberiu Iacob Ridzi.

“Vreau sã mulþumesc peaceastã cale veteranilor derãzboi din Petroºani pentruceea ce au fãcut în perioadaîn care au fost în rãzboi darºi dupã pentru tot ceea ceau fãcut pentru comunitateanoastrã. Ei sunt un exemplupentru generaþia tânãrã din

mai multe puncte de vederedar cred cã cel mai impor-tant este acela al con-secvenþei ºi al faptului cã aureuºit sã treacã peste marigreutãþi cu fruntea sus ºi maiales cã în zilele noastre estemult mai bine faþã de aceaperioadã. Vã mulþumim cãexistaþi ºi pentru tot ceea ceaþi fãcut pentru famililedumneavoastrã ºi pentrucomunitate. Ceea ce amfãcut noi azi este un semnde recunoºtinta ºi aprecieredin partea comunitãþii ºi îmipare rãu cã din an în an neîntâlnim tot mai puþini pen-tru cã, din pãcate, numãrulanilor ºi greutãþile îºi spuncuvântul. Mã bucur cãdoamna Domnica este alãturi de noi ºi este plinã deviaþã ºi de puteri ca ºi anultrecut”, a declarat TiberiuIacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

An de an numãrul vete-ranilor de rãzboi din ValeaJiului scade. Ziua Veteranilorde Rãzboi este marcatã,anual, la 29 aprilie, potrivit

unei hotãrâri a Guvernului,în semn de recunoaºtere ameritelor acestora pentruapãrarea independenþei,suveranitãþii, integritãþii teritoriale ºi a intereselorRomâniei.

Dupã Rãzboiul deIndependenþã din 1877-1878 ºi dupã Primul RãzboiMondial (1916-1918), prindiferite legi, s-a instituit titlul de veteran de rãzboi,participanþilor la campanii ºiurmãºilor lor fiindu-le acordate diferite drepturi ºiavantaje reparatorii.

Titlul de ”veteran derãzboi” a fost recunoscutpentru prima datã la 29aprilie 1902. Prin Decretuldin 1902, participanþii laRãzboiul de Independenþãau fost declaraþi veterani,asigurându-li-se, pe lângãacest binemeritat ºi onorantstatut, mijloace pentru untrai decent ºi înlesniri pemãsura curajului ºi a sacrificiilor probate pe câmpul de luptã.


Amintiri dureroase de pe frontA mintiri din vremea rãzboiului. Administraþia localã de la Petroºani a

marcat Ziua Veteranilor de Rãzboi. Domnica Ileºoi are 89 de ani, însã ºi acum amintirile îi sunt proaspete în memorie. Avea doar 16 ani când aizbucnit rãzboiul ºi a îndurat momente cumplite. Acum, dupã 73 de ani nepovesteºte cu seninãtate cum au trecut aceel clipe de coºmar.

Valea Jiului, tezaur culturalV eºnicia s-a nãscut la sat. Aºa spunea Lucian Blaga. Acolo,

timpul trece greu, încet, nimeni nu se grãbeºte, viaþa sescurge lin, profitând din plin de fiecare clipã. Oamenii sunt altfel mai prietenoº, mai buni la suflet. Satul momârlãnescabundã de tradiþii, iar unele dintre acestea sunt pãstrate viichiar ºi în zilele noastre.

Un cimitir dinValea Jiului

se transformãîntr-un loc plin deculoare, la fel cumeste ºi cimitirulvesel din Sãpânþa.

Obiceiul împodobiriicrucilor nu se ºtie exactce origine are, nicimãcar bãtrânii nu-ºi maiamintesc povestea carestã în spatele acestuia.Toþi ºtiu cã în acest felîºi aratã respectul faþãde cei morþi ºi cã esteun obicei care trebuiecontinuat. Un obicei pecare nici mãcar regimulcomunist nu l-a putut

face uitat. Acest ritualde împodobire a cruciloreste întâlnit în toate celeºase localitãþi ale zoneiVãii Jiului.

În cimitirul Sãlãtruc

din Parohia Livezenieste respectat cu sfinþe-nie. „Cum ne pregãtimde Paºti, aºa trebuie sãne ocupãm ºi demormintele celor dragi

ºi sã le împodobim crucile. Se pune obasma coloratã pe cruceºi o icoanã. Basmaua,batista sau ºalul trebuiesã fie cât mai viu colorate, sã arate fru-mos. Baticul se prindeîn patru colþuri, apoi sepun flori, o coroniþã ºi oicoanã”, spune un altmomârlan. PreotulOctavian Pãtraºcu,pãstrãtor al tradiþiilordin aceastã zonã, credecã obiceiul este specificlocului ºi semnificã grijapentru sufletele morþilor.

În noaptea de Înviereoamenii vin la cimitir sãaprindã lumânãri, iaracea noapte este cea

mai frumoasã, cândcimitirul este cuprins demii de luminiþe aprinse.

„Înainte de PrazniceleÎmpãrãteºti, credincioºiiîºi aduc aminte de ceidragi care au trecut dincolo, în veºnicie, ºimaterializeazã aceastãdragoste ºi aducere

aminte prinîmpodobirea cimitirelor,crucilor mormintelor. Euobiºnuiesc sã spun cãcimitirul bisericii dinLivezeni - Sãlãtruc esteo Sãpânþa a Vãii Jiului”,spune preotul Pãtraºcu.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Universitarii dinPetroºani fac

eforturi sã aducã laPetroºani studenþidin strãinãtate. Nusunt omiºi nici ceicare ar putea sã îºifacã aici doctoratele,iar domeniile vizatesunt cele care au otradiþie recunoscutãla noi ºi þin mai alesde minerit.

Mastere ºi studii delicenþã în limbaenglezã, ori în limbaromânã. Acestea suntobiectivele de viitor aleUniversitãþii dinPetroºani, care cautã sãaducã studenþi ºi docto-ranzi chiar în domeniulminier din alte þãri.

„Ne-am gândit sãdezvoltãm activitatea pedomeniul de niºã pecare îl avem, ºi anume,pe inginerie minierã.Suntem unicat în þarã ºiMinisterul Educaþieiagreazã acest lucru ºi înacest sens dorim sãdemarãm o specializareo specializare deinginerie minierã delicenþã în limba englezãºi douã specializãri demaster, unul întehnologii miniere mo-derne ºi unul de maºiniºi echipamente minieremoderne. Ambele înlimba englezã”, a spus

prof. Univ. dr.ing.Sorin Radu, RectorulUniversitãþii dinPetroºani.

Planurile se întind pe perioada imediaturmãtoare, aºa încâtdin aceastã toamnã sãpoatã demara cursurilemãcar pentru una dintre acestea. Acumsunt mai mulþi studenþibasarabeni, dar vorveni ºi din alte þãri,care sã îi completezepe cei dinTurkmenistan.

„Avem 7 studenþi dinTurkmenistan, care aufãcut un an pregãtitorîn Romînia de limbã ºiacum sunt studenþi. Amfãcut demersuri ca ºinoi sã facem un anpregãtitor în limbaromânã, pentru cã, demulte ori, studenþii carevin ºi fac anul pregãti-tor la Ploieºti, la Piteºti,la Bucureºti, se obiºnu-iesc acolo ºi atunci camrãmân acolo ºi atunciam fãcut demersuri”, amai adãugat RectorulUniversitãþii dinPetroºani.

Aici ar putea sã vinãstudenþii din Iordania,studenþi care cautã sãse specializeze peminerit, ca sã poatãexploata zãcãmintele defosfaþi, dar vor veni ºidin Iran ºi Irak,Vietnam, Pakistan,America Latinã, oriAfrica de Sud.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

Originile sãrbãtorii pascalesunt legate de sãrbãtorile maivechi ale renaºterii naturii ºiale echinocþiului de primã-varã. Poporul evreumarcheazã prin sãrbãtoareaPaºtelui eliberarea din sclavieºi plecarea din Egipt. Laînceputul erei noastre, înperioada în care a trãit Iisus,data Paºtelui iudeu (Pesah)era fixatã în ziua de 14 înluna Nisan (dupã calendarullunar), ziua cu prima Lunãplinã a primãverii. Nisan esteprima lunã a anului în calen-darul asirian, iar în cel iudaiceste prima lunã a anuluiecleziastic ºi a ºaptea lunã (aopta în anii bisecþi) a anuluisecular. Numele de "nisan"este de origine asiro-babiloni-anã ºi înseamnã "luna fericirii". Aceastã datã eradependentã de ciclul lunar(anul de 13 luni), ºi nu de calendarul solar de 12 luni,

aplicat în prezent. Aºa încâtdata Paºtelui a fost stabilitãde primul Conciliu de laNiceea, din anul 325, în"duminica imediat urmãtoarelunii pline dupã echinocþiulde primãvarã'. Calculul aces-tei date permite stabilirea încalendar nu doar a Paºtelui,ci ºi a altor sãrbãtori creºtineimportante.

Iniþial, Biserica Rãsãriteanãºi cea Apuseanã sãrbãtoreauPaºtele la aceeaºi datã. Dupã

Marea Schismã din 1054,Biserica Creºtinã a fostîmpãrþitã în douã — ceaApuseanã sub autoritateapapei ºi cea Rãsãriteanã subautoritatea patriarhului de laConstantinopol. Mai târziu,în 1582, Papa Grigore alXIII-lea a reformat calendaruliulian (pe stil vechi) din cauzaerorilor acestuia faþã de calendarul astronomic (orãmânere în urmã), fãcândtrecerea la calendarul

modern, ce-i poartã numele. Din motive de ordin confe-

sional bisericile ortodoxe nuau acceptat reforma gregori-anã, pãstrând în continuarecalendarul iulian. Cu timpul,diferenþa dintre cele douã calendare, care la sfârºitulsecolului al XVI-lea era de 10zile, a continuat sã creascã, ºidupã 1900 ea a ajuns sa fiede 13 zile. Astfel, nevoia dearmonizare a calendarului întoate domeniile vieþii publice,a fãcut ca ºi bisericile orto-doxe sa reflecteze la trecereala calendarul gregorian.Regatul României a adoptatreforma calendarului în anul1919, când ziua de 1 apriliepe stil vechi a devenit 14aprilie pe stil nou.

Congresul interortodoxdesfãºurat la Istanbul(Constantinopol) în anul1923 a hotãrât adoptareacalendarului gregorian ºi înbisericile ortodoxe, rãmânândînsã la latitudinea fiecãrei biserici ortodoxe autocefalesã aleagã momentul oportunpentru aceastã trecere. Totatunci s-a hotãrât ca dataPaºtelui pentru ortodoxie sãse calculeze în continuaredupã calendarul iulian, pânãcând toate bisericile ortodoxeautocefale vor adopta calen-darul gregorian, evitându-seastfel diferenþele liturgice dinsânul Ortodoxiei.

Însã, Biserica OrtodoxãRusã ºi Biserica OrtodoxãSârbã nu au adoptat calen-darul gregorian. În prezentBiserica Ortodoxã Românãsãrbãtoreºte Crãciunul dupãcalendarul gregorian ºiPaºtele dupã cel iulian.Biserica Ortodoxã Finlandezãºi cea Estonianã sunt singurele biserici ortodoxecare sãrbãtoresc Paºtele dupãcalendarul gregorian.

Astfel, deºi este cea maiimportantã sãrbãtoarecreºtinã, Paºtele catolic ºi celortodox nu cad în aceeaºi zidecât rareori (aºa cum s-aîntâmplat în 2014 ºi se vamai întâmpla în 2017).Paºtele catolic poate cãdea înluna martie sau aprilie ºiniciodatã în luna mai, în timpce cel ortodox poate cãdea în aprilie sau mai ºi niciodatãîn martie.

AGERPRES

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Vineri 29 Aprilie 2016 Actualitate 5

În Vinerea Mare, pornindde la poalele Munþilor Vâlcanºi pânã în inima StaþiuniiStraja, se desfãºoarã unpelerinaj ortodox unic înRomânia, la care participãdeopotrivã turiºti, credincioºidin zone îndepãrtate ale þãrii,cât ºi localnici.

„Drumul Crucii” cum estenumit pelerinajul presupuneparcurgerea unui traseu dezece kilometri între Lupeniºi schitul din Vârful Strajasituat la 1.440 de metri altitudine. Drumul Crucii esteprocesiunea care reuneºte,de 17 ani încoace, sute decredincioºi din toate cultele.Oamenii vin pentru cã drumul pare a fi similar cucel parcurs de Iisus Hristos înziua rãstingnirii pe munteleGolgota, iar acolo, sus, laschitul din Straja, se simt mai

aproape de Dumnezeu. ªi în acest an, vin oameni

de seamã, care vor însoþiprocesiunea pânã sus, se voropri la fiecare popas, aºacum a fãcut Iisus ºi apoi vor aºtepta cu smerenie,încãrcaþi sufleteºte, Învierea.Credincioºii duc pe braþe ºiumeri sau însoþesc o crucedin lemn masiv, care cântãreºte peste 100 de kilograme. Procesiunea religioasã începe de la oreleamiezii, din centrul munici-piului Lupeni unde cãlugãriischitului din Straja dar ºi ceide la Mânãstirea Lainici seroagã ºi þin o slujbã pentruparticipanþi. Pelerinajul imitãfidel drumul parcurs de IisusHristos în ziua rãstignirii pecruce.

„Alãturi de noi va fiPreasfinþitul Gurie, episcopul

Devei ºi Hunedoarei, ceea ceste o mare bucurie, dar vorveni ºi preoþi din alte judeþe,în afara celor din ValeaJiului. De exemplu, va venipãrintele Ioachim, stareþulMãnãstirii Lainici, care, încãde la prima procesiune, înanul 2000, a fost alãturi denoi ºi acum suntem la cea dea XVII-a. Totodatã, credin-

cioºii vor avea ocazia sã seînchine la acea pãrticicã dinCrucea Mântuitorului dinStraja, unde sunt ºi moaºtelemai multor sfinþi, dar ºi lamoaºtele Sfântului Irodion dela Lainici, pentru cã pãrinteleIoachim de la Lainici, vaaduce ºi aceste moaºte”, a spus Emil Pãrãu, organizatorul procesiunii.

Pe crucea de peste 100de kilograme ºi 5 metrilungime, transportatã decredincioºi cu braþele suntimagini cu cele 14 popasuricare se fac în drumul pânã laschit, o bucatã de lemn dinCrucea pe care a fost rãstignit Mântuitorul, adusãde pe muntele Athos, precum ºi moaºtele mai multor sfinþi. Prin DrumulCrucii se încearcã rememo-

rarea suferinþei la care a fostsupus Mântuitorul pentruiertarea pãcatelor noastre.

Pelerinajul dureazã maimult de patru ore, timp încare se merge pe un drumanevoios, iar oamenii sperãastfel sã-ºi gãseascã izbãvireade pãcate. Procesiunea afãcut ºi miracole de-a lungultimpului. Oameni care eraubolnavi, dupã ce au þinutpost ºi au urmat pelerinajul,au spus cã la scurt timp ausimþit o ameliorare a stãriilor de sãnãtate.

Procesiunea a început înanul 2000, iar de atunci aadunat toatã suflarea creºtinãdin judeþul Hunedoara ºi nu numai. La Straja suntaºteptaþi ºi în acest an sutede credincioºi, ca sã se încarce spiritual ºi sã sepregãteascã pentru mareatainã a Învierii.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

De ce Paºtele catolic ºi cel ortodoxse sãrbãtoresc la date diferiteCalcularea datei la care creºtinii sãrbãtoresc Paºtele þine douã fenomene

naturale, unul cu datã fixã - echinocþiul de primãvarã, iar altul cu data schimbãtoare - luna plinã. Aceasta din urmã face ca data Paºtelui sã varieze înfiecare an. Dar în plus, utilizarea a douã calendare diferite explicã decalajul acestei sãrbãtori la catolici ºi ortodocºi. Biserica Catolicã se raporteazã la echinocþiul de primãvarã dupã calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxãcalculeazã acelaºi eveniment astronomic dupã calendarul iulian (pe stil vechi).

Universitatea din Petroºani, pregãtitã pentru strãini

Cea mai lungã procesiune care reediteazãchinurile Mântuitorului are loc în Valea JiuluiMii de credincioºi participã în Vinerea Mare la o procesiune care are loc în Straja-Lupeni. De 17 ani, pe drumul

sinuos spre Straja, cu o cruce imensã, în care se aflã o bucatã din lemnul Crucii pe care a fost rãstignitMântuitorul, oamenii urcã în Vinerea Mare. La fel va fi ºi în acest an, când credincioºii sunt aºteptaþi la procesiuneareligioasã la ora amiezii. Procesiunea este unicã în lume prin lungimea traseului parcurs de credincioºi.

Obicei unic de Paºte - împodobirea crucilor

“Este vorba de ghidulSãnãtate ºi Securitate înmuncã, se lanseazã un ghidpe legea voluntariatului înRomânia. De anul acestafiecare organizaþie va fiobligatã sã facã o fiºã desãnãtate ºi securitate înmuncã pentru voluntari,pânã anul acesta nu eraprevãzut acest lucru, darFederaþia Volum a fãcutLegea Sãnãtãþii ºi Securitãþiiîn muncã pentru societãþi ºi þinând cont cã noi organizaþiile lucrãm cuoameni, nu cu maºini, trebuie sã le oferim unasemenea cadru ºi prin

aceast demers s-a ajuns laideea cã trebuie sã avemsãnãtatea ºi securitatea înmuncã pentru oamenii cucare lucrãm”, a declaratFelicia Vitan, preºedinteCrucea Roºie Petroºani ºisingurul instructor avizat îndomeniul SSM din judeþulHunedoara.

Potrivit noilor reglementãri, InspectoratulTeritorial de Muncã va aveacompetenþe în a controlaactivitatea de SSM în rândul ONG-urilor.

“Este important cafiecare ONG sã aibã persoane instruite care sãpoatã sã lucreze în condiþiilegale. Existã posibilitateaca organizaþiile sã asigure medical o serie devoluntari”, a mai spus sursa citatã.

Odatã cu intrarea învigoare a LegiiVoluntariatului nr.78/2014, contractul de voluntariat este obligatoriuºi este încheiat între organi-zaþia-gazdã ºi voluntar.

Acesta are douã anexeimportante, care fac parteintegrantã a contractului:fiºa de voluntar ºi fiºa deprotecþie a voluntarului.Aceasta din urmã face legãtura cu Legea Securitãþiiºi Sãnãtãþii în Muncã319/2006, unde suntmenþionate activitãþile reali-zate de cãtre voluntari. Însãnormele de aplicare nu suntadaptate acestui sector, careeste diferit de activitãþile demuncã, desfãºurate conformCodului Muncii. Diferenþelemajore se datoreazã, înprincipal, frecvenþei cu care se desfãºoarã astfel deactivitãþi, inexistenþei unoractivitãþi stabilite ºi regle-mentate conform CoduluiClasificãrilor Ocupaþiilor dinRomânia. De asemenea,activitãþile de voluntariatsunt activitãþi desfãºurate însprijinul ºi pentru dezvoltarea societãþii, astfelîncât sunt implicaþi benefi-ciari direcþi ºi/sau alte instituþii publice.


DREPT LAREPLICÃAm citit articolul, inti-

tulat “SE PREGÃTESCATACURI ªI MUNIÞIECANDIDAT CONTRACANDIDAT“ ºi suntpuþin surprins de afirmaþiile d-neiFirtulescu Ileana, pe care o apreciez dealtfel ca un om de presãcu multã experienþã. Nueste corect sã publicãmbârfe din piaþã.

Mãrturisesc cã mãdor jignirile, probabilcomandate de alþi candidaþi, fapt datoratultimelor sondaje cares-au fãcut, care nu sedau publicitãþii, dararatã cât de aproapesunt de actualul primar.”Pãi, ce sã facem?Trebuie opritã ascen-siunea lui Francisc

Gerschner, sã nu deranjeze administraþiaactualã, iar alþi candidaþi care sunt înurmã, sã rãmânã încursa fãrã a afectarecâºtigarea oraºului decãtre primarul înfuncþie”- tot bârfe dinpiaþã. Probabil, asta ecauza acestui articol.Curios este faptul cãunii contracandidaþi nusunt atacaþi.

Se încearcã prinorice cai, pãtareaimaginii mele cu fel defel de murdãrii care nufac cinste unui jurnalist,sau a unor competitoriserioºi. Atacul la persoanã, sau încercarea scoateriimele din cursã, nu vorda rezultate.

Am afirmat ºiafirm, cã iubesc acestoraº ºi locuitorii deaici,vreau o schimbareºi o altfel de politicã,

bazatã pe încredere ºitransparenþã, pentrubinele acestui oraº. Mãzbat sã aduc investitoriºi stau sã mã întreb, dece aceºtia vin la mine?De ce nu sunt primiþiîn primãrie? Rãspunsuleste la dumneavoastrãjurnaliºti ºi cetãþeni, îlcunoaºteþi. Toþi investi-torii au fost goniþi.Niciodatã Petroºaniulnu a fost într-o situaþiemai dezastruoasã. Vãconvine? Mie nu!

Voi face tot ce îmi stã în putinþã sãschimbãm totul în bine!

Promit! Dar vreau o campanie cinstitã,elegantã ºi corectã, nu bazatã pe jigniri,înscenãri ºi alte lucruricare nu fac cinstenimãnui.

Sã lãsãm politica,mãcar în perioada sãrbãtorilor pascale, sã ne gândim la patimile lui ISUS, sãfim buni, corecþi, sãfim iertãtori nu cârcotaºi!!!

PAªTE FERICIT ªILINIªTIT ALÃTURIDE CEI DRAGI!!!

Cronica Vãii Jiului | Vineri 29 Aprilie 20166 Actualitate

VÂNZÃRIVând casã Petroºani, zonã centralã,

3 camere, curte cu gradinã, mobilatã ºi utilatã.Preþ negociabil. Relaþii la telefon 0722448428

ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªIPREGÃTIRE PROFESIONALÃ

PETROªANI- ORGANIZEAZÃ -

CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALEDE IGIENÃ” LA CASA DE CULTURÃ A

SINDICATELOR PETROªANI

Relaþii la telefon 0724.157.808

- ÎNCHIRIERI -Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion

Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþiipentru diferite activitãþi. Doritorii sepot informa la numãrul de telefon

0731.254.100

Voluntarii vor avea asigurãri medicale ºi instruire SSMV oluntarii asociaþiilor ºi a ONG-urilor vor fi instruiþi în domeniul sãnãtãþii

ºi securitãþii în muncã, dar vor avea întocmite ºi asigurãri medicale.Legea a intrat în vigoare de anul acesta ºi prevede o serie de reglementãri ºipentru cei care activeazã ca voluntari în cadrul unor organizaþii.

Cronica Vãii Jiului | Vineri 29 Aprilie 2016 Actualitate 7

TRADUCÃTOR AUTORIZATLimbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ

Petroºani, Telefon 0728890014

A tenþie la hoþi!Este îndemnul

Poliþiei, în zilele desãrbãtori, ca ºi încele premergãtoare.Suntem avertizaþi sãne þinem casa în siguranþã ºiportofelul în pieþe, ca sã nu ajungem victime sigure alehoþilor, care nu ausãrbãtori ºi poatesunt activi.

Poliþiºtii hunedoreni ne

sfãtuiesc sã nu uitãm cãhoþii acþioneazã cuprecãdere de sãrbãtori.Preferã locurile aglomerateºi vor acþiona, aºa încât

suntem singurii rãspunzãtoripentru ceea ce ni se întâm-plã, dacã nu ne luãmmãsuri de precauþie.

„Poliþiºtii hunedoreni

deruleazã ºi ei aceastã campanie intitulatã„Invitaþie deschisã la furt”,care este destinatã proprietarilor de locuinþe,iar scopul demersului preventiv este informarea ºisensibilizarea proprietarilor,prin adoptarea comporta-mentului preventiv în ceeace priveºte locuinþa proprie.

Din statisticile poliþiei, a rezultat cã unul din 4 furturi ddin locuinþe estefavorizat de neatenþia proprietarilor, tocmai deaceea le recomandãm sãvorbeascã doar cu per-soanele de încredere despreo posibilã plecare în con-cediu, sã nu facã publicã pe

internet plecarea de acasãpentru perioade mai lungi,iar când lipsesc de acasã,sã nu lase ferestreledeschise, nici mãcar cele dela balcon”, a spus LauraBradu, purtãtor de cuvânt alIPJ Hunedoara.

În perioada urmãtoare,poliþiºtii de ordine publicãvor organiza o serie de acþiuni stradale, în care vordistribui materiale cu sfaturipreventive, dar ºi întâlniricu proprietarii de locuinþe,în scopul reducerii numãrulde furturi de pe casa scãriisau din locuinþe, comise dinneglijenþa proprietarilor.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Proces între director, preºedinteºi sindicalistU n director general ºi un preºedinte

de Consiliu de Administraþie sejudecã cu un sindicalist. Fostul director ºifostul preºedinte al Consiliului deAdminisrtaþie de la Complexul EnergeticHunedoara l-au dat în judecatã pe liderulde sindicat Adrian Jurca. Dosarul a fostînregistrat la Judecãtoria Petroºaniavând ca obiect “acþiune în constatare”.

“Am aflat cãsubinginerul C-tinJujan împreunãcu BlajAlexandru m-audat în judecatã cã,probabil, i-amfãcut incompe-tenþi. Aºtept cuinteres procesul sãconstate pânã laurmã ºi o instanþãjudecãtoreascã ce spun eu de mai multãvreme (…)”, a scris Adrian Jurca în urmã cucâteva zile pe pagina sa de socializare.

Sunt cunoscute relaþiile tensionate dintrecei trei. Nu de puþine ori, Adrian Jurca i-aacuzat pe Jujan ºi Blaj public. Instanþa de laPetroºani nu a stabilit încã termen de judecatãîn acest dosar.


O limpicii hunedorenirãsplãtiþi cu bani mai

mulþi de la Guvern. Eleviicare s-au remarcat laolimpiadele internaþionalevor beneficia de burse într-un cuantum mai mare.

Ministrul Educaþiei Naþionalea mãrit cuantumurile burseiacordate lunar olimpicilorinternaþionali cu câteva zeci de lei. Potrivit unui Ordin alMENCS, elevii care obþinmedalie de aur sau premiul I lao olimpiada internaþionalã vorprimi 1.250 lei, cei rãsplãtiþi cu medalie de argint sau premiul ÎI - 938 de lei, iar ceicare obþin medalie de bronzsau premiul III - 625 lei.

Majoarea este substanþialãavând în vedere faptul cã anultrecut, cuantumul bursei demerit olimpic internaþional anultrecut era de 1050 lei pentrumedalia de aur sau premiul I,788 lei pentru medalia deargint sau premiul al II-lea,

525 lei pentru elevii medaliaþicu bronz sau premiul al III-lea.Potrivit legii, bursa de meritolimpic se acordã, lunar, timpde un an, din partea MENCS,elevilor români care au fostdeclaraþi cei mai buni din lumela concursurile internaþionale,indiferent de disciplinele la careau fost premiaþi.


Astfel, GheorgheIle, primarul municipiu-lui Vulcan a fostdesemnat cel mai bun

primar din regiunea devest.

“Pentru felul în carea derulat proiectul de

modernizare aColegiului TehnicMihai Viteazul ºi pentru toate celelalteproiecte de reabilitareºi modernizare aunitãþilor deînvãþãmânt dinmunicipiul Vulcan,administraþia publicãvulcãneanã a fost decurând premiatã lanivel naþional, încadrul galeiAdministraþie laÎnãlþime 2015. Premiula fost acordat pentruCel mai Bun Primar

din Regiunea Vest”, searatã într-o postare aPrimãriei municipiuluiVulcan.

În ceea ce priveºtelucrãrile de la liceu,valoarea totalã aproiectului este de8.314.681,26 lei ºiprevede îmbunãtãþireacalitãþii infrastructuriide educaþie ºi dotareaColegiului TehnicMihai Viteazu ºi a Sãliide Sport aferente dinMunicipiul Vulcan pentru asigurarea unuiproces educaþional lastandarde europene ºia creºterii participãriipopulaþiei ºcolare laprocesul educaþional.


Hoþii nu dorm de sãrbãtori!

1.250 de lei lunar pentruolimpicii internaþionali

Municipalitatea de la Vulcan, din nou premiatãA dministraþia localã de la Vulcan investeºte în viitor, iar

viitorul este reprezentat de tineri. În acest sens, edilii auderulat un proiect pentru modernizarea Colegiului Tehnic MihaiViteazu din localitate, iar acum au ºi fost premiaþi.

Cronica Vãii Jiului | Vineri 29 Aprilie 20168 Sport

Vedem tot felul decalcule bramburitereferitor la poziþiile ºicondiþiile în care potjuca echipele noastre

în cupele europene.Un verdict pe care îlvom afla în plinã varã,pe 15 iulie, dupãEURO 2016, când vor

fi tragerile la sorþi pentru ChampionsLeague. Lucruri grelela vremuri ºi maigrele...

Niºte unii duºi cucapul, gen LaurenþiuReghecampf sauMarius ªumudicã, carese bãlãcãresc la ore demaximã audienþã, deparcã unul ar fi mai

breaz ca altul, cautã sãne þinã mintea treazãdespre „eroicele” lorfapte de arme, care arputea propulsaechipele lor, Steaua ºiAstra Giurgiu, la masabogaþilor din fotbaluleuropean.

Care fapte ºi cucine? Vii tu, echipãchinuitã de Voluntari,

Chiajna sau A.S.A.Tg. Mureº sã te baþicu ªahtior Doneþk,PSV Eindhoven,Fenerbahce Istanbulori Celtic Glasgow?

Sã fim serioºi. Nu vom fi capi deserie, dar sunt cevaprobleme cu capul. În alb-negru sau roºu-albastru.

Henþ cu mâna CAPI DE SERIE ªI DUªI CU CAPUL

Paginã realizatã deGenu TUÞU

Etapa a 21-a aduce faþã în faþã un derbyal Vãii Jiului, cu douã echipe aflate însã într-o evidentã eclipsã de formã, Minerul Uricani– C.S. Vulcan.

Cândva partide de mare luptã în frunteaclasamentului, acum un meci între douãechipe aflate în partea inferioarã a ier-arhiei...

„Ne dorim victoria, vrem sã terminãm înfaþa Vulcanului! Tot lotul este valid, echipaeste pe un trend ascendent” a declarat VasileScurtu, preºedintele Minerului Uricani.

„Vom merge sã câºtigãm. Ar fi o victoriede moral pentru bãieþi, altfel nici nu con-teazã...” a spus antrenorul Toni Sedecaru dela C.S. Vulcan.

Dacã Inter Petrila ºi-a asigurat la „masa

verde” un 3-0 la Gloria Geoagiu, cealaltãpretendentã din Valea Jiului la titlu, HerculesLupeni, joacã la Metalul Criºcior. „Avemnevoie de victorie, e singura variantã de amai spera la locul 1” a spus Dan Voicu,antrenorul Lupeniului.

Încã un pas pentru popicarii de la Inter Petrila

În cadrul Turneului final alCampionatului Naþional depopice U. 23, desfãºurat laPloieºti în perioada 23-24aprilie a.c., echipa InterPetrila, antrenatã de MarcelDobricã, a reuºit un excelent loc 3.

Acest lucru îi dã dreptulde a participa la turneul finalpe þarã, care va avea loc la Ploieºti (5-8 mai a.c.),dupã care un numãr de trei sportivi, Mihai Balaban,Bogdan Iura ºi Radu Balaban vor intra în cantonament cu lotul României, în vederea pregãtiriipentru Cupa Mondialã (U. 23), care va avea loc înperioada 16-23 mai a.c. la Novigrad în Croaþia (laseniori, aceeaºi locaþie, în perioada 21-29 mai a.c.). Lotul României se va pregãti la Tg. Mureº timp dezece zile.

CLASAMENT1. CFR Olimpia Iaºi 6216pd.2. Inter Petrila 6014pd.3. CSM Câmpia Turzii 5828pd.4. Sider. Hunedoara 5810pd.5. CSM Satu Mare 5786pd.6. CS Tãlmaciu 5515pd.

C ele mai mici handbaliste,

junioarele V (gr. 2005-2006) s-au întâlnit timpde douã zile (23-24aprilie 2016) laTimiºoara, în cadrulunei competiþii înEuroregiunea Vest.

Au participat ºapteechipe din judeþeleHunedoara, Timiº, Arad ºi

Caraº-Severin, împãrþite îndouã grupe.

Echipele din Valea Jiului,C.S.S. Petroºani (antrenorEdith Mileti) ºi C.S. Vulcan(antrenor Elvis Stan) aufãcut parte din Grupa A.Echipa din Vulcan aîncheiat grupa pe locul 2,dupã victoria decisivã cu13-11 cu LT „Traian Vuia”Reºiþa în stabilirea ierarhieifinale, aceasta însemnând

locul 3 în cadrul turneului.Câºtigãtoarea turneului afost echipa H.C. Jimbolia,15-11 în finala cu LPSBanatul Timiºoara, în timpce echipa C.S.S. Petroºania ocupat poziþia a 5-a.

Primele trei ocupante,H.C. Jimbolia, LPS BanatulTimiºoara ºi C.S. Vulcan s-au calificat la o fazãnaþionalã superioarã.Echipa din Vulcan a avut în

sportiva Andreea Crainiccea mai bunã marcatoare,cu 21 goluri înscrise.

„A fost o experienþãineditã, dar nu semnificativã. Acest gen de handbal este un fel dejoacã de copii, pe terenredus, cu cinci jucãtoare.Nu mi se pare cea maiinspiratã variantã pentru performanþã” adeclarat Edith Mileti,antrenor la C.S.S.Petroºani.

Weekend sportiv de Valea Jiului

Derby în vestul Vãii Jiului

GOLGETERI18 goluri: Pisoiu (ªoimul Bãiþa)16 goluri: Caia (Retezatul Haþeg)14 goluri: Ad. Dolha (Inter Petrila)

HANDBAL

C.S. Vulcan merge mai departe

Vasile Scurtu (Min. Uricani) ºi Toni Sedecaru (CS Vulcan) vor fi faþã în faþã

la derby-ul Vãii Jiului

Edith MILETI

Marcel DOBRICÃ

cronica vaii jiului nr. 1095, vineri 29 aprilie 2016

Documents