CULTIVAREA CASTRAVEŢILOR  

I. CULTIVAREA PE SOL

PRELIMINARII. Castravetele este o cultură termofilă. La o temperatură mai joasă de 14°C seminţele nu încolţesc, iar la 5°C plantele pier. Pentru castrveţi sunt bune solurile uşoare, nisipoase. În calitate de culturi premergătoare sunt indicate orice legume, grîul de toamnă şi mazărea.

Pentru creşterea în cîmp deschis sunt bune soiurile Mirabela, Koncurent, Favorit, şi hibrizii Vzglead, Epilog, Biznes, Rodniciok.

Cîmpul trebuie să fie liber de castraveţi sau de bosănoase cel puţin timp de 3 ani.

SEMĂNATUL. În legătura cu faptul că răsadul de castraveţi poate fi uşor distrus de îngheţuri, semănatul trebuie efectuat la începutul lunii mai. Pentru obţinerea roadei timpurii se recomandă creşterea răsadului în ghiveciuri din diferite materiale sau în cuburi şi tablete din turbă, iar în faza de 2-4 funzuliţe adevărate se face transplantarea încîmp.

Norma de însămănţareÎncorporarea directă: 4 - 6 kg/ha

Răsad sau seminţe încolţite: 2 - 2.5 kg/ha

Schema de semănat / plantare

70 * 20 -25 sau

(90 + 30) * 20 - 25

Adîncimea semănatului 1 - 1.5 cm

Plante la hectar 65.000 - 75.000

CULTIVAREA. Îngrijirea constă în cultivaţie după udări, combaterea bolilor şi dăunătorilor. Pentru obţinerea roadeimai mari a soiurilor şi a hibridului Biznes este necesară tratarea plantelor în faza de 2-3 frunzuliţe adevărate cu soluţie de Etrel ori cu Ghidrel în cantitate de 250 mg s.a. la un litru de apă cu norma 800 l/ha. Această metodă sporeşte producţia cu 50 - 55%.

Dacă loturile de castraveţi sunt îmburuienite puternic cu buruieni multianuale sau altele cu rizomi este necesar de a folosi erbicide:

Obiectul tratării

Erbicidul Doza Modul şi termenele de tratare

Buruieni graminee şi dicotiledonate anuale şi multianuale

Roundup 36% s.a.

3.0 - 5 l/ha Stropirea buruienilor în vegetaţie

Buruieni graminee şi dicotiledonate anuale

Dual 96% c.e. 1.5 - 2.0 l/ha

Stropirea solului după semănat înainte de răsărirea plantelor

Buruieni graminee anuale şi multianuale

Targa 10% c.e. 1.5 - 4.0 l/ha

Stropirea semănăturilor în faza de 1-2 frunze adevărate

IRIGAREA. Castravetele are nvoie de apă mai ales în timpul înfloririi şi a formării fructelor. Vom menţiona că castravetele poate fi udat dimineaţa pînă la amiază. Udatul tîrziu şi în deosebi în orele de seară provoacă dezvoltarea boillor, în primul rînd, a făinării false, care duce la pierderea a mai mult de 50% din roadă. Udatul sepoate efectua prin rigole şi sub formă de ploaie. În funcţie de condiţiile climaterice, pe parcursul vegetaţiei sun

necesare 6-10 udări.

Făinarea falsă apare la timp răcoros şi umezeală.

Iată de ce nu udaţi duppă amiază sau seara - plantele nu reuşesc să se usuce pînă la

căderea nopţii.

FERTILIZAREA. Sub arătură este necesar a se introduce 40-60 t/ha băligar dospit sau gunoi de grajd.Îngrăşămintele minerale trebuie introduse primăvara la cultivaţie adîncă în doza de N60K60K60. Dacăîngrăşămintele minerale nu au fost introduse, se face îngăşarea suplimentară cusalpetru amoniacal cu doza de150 kg/ha în faza de 6-8 frunze.

Boala sau dăunătorul

Modul şi termenele de

tratare Chimicale Doza Note

Făinarea Pe măsura necesităţilor Bayleton 25% p.u.

0.3 - 0.6 kg/ha

     Topas 10% c.e.

0.5 - 0.75 l/ha

Saprol 20% c.e. 0.5 - 0.8 l/ha

Perenosporoza (făinarea falsă)

La apariţia primelor flori feminine - preventiv, apoi pe măsura necesităţilor

Acrobat 2 - 3 g/l Se va stropi pe cît e posibil partea dorsală a frunzei MZ 69% p.u. 2 - 3 g/l

Aliette 80% p.u. 2 - 3 g/l

Avixil 70% p.u. 3 - 4 g/l

Efal 65% c.s. 4 - 5 g/l

Oxihom 80% p.u.

4 g/l

Sandofan M8 64% s.c.

2 - 3 g/l

Ridomil MZ 72% p.u.

3 - 4 g/l

Arcerid 3 - 4 g/l

Bacterioza Înainte de semănat. În faza de frunze cotiledonate

ZnSO42 g/101 apă

Umectarea seminţelor 24 ore

Bacterioza Ascohitoza Antracnoza

Pe măsura apariţiei simptomului de maladie

Oxiclorura de cupru 90% p.u.

4 g/l      

Sulfat de cupru 8 - 10 g/l

Afidii, tripşi, păduchi

Pe măsura necesităţii Karate 5% c.e. 0.4 - 0.6 l/ha

     

Sherpa 25% c.e. 0.4 - 0.6 l/ha

Confidor c.e. 0.8 - 1.0 l/ha

Actelic 50% c.e. 0.3 - 1.5 l/ha

RECOLTAREA. În funcţie de direcţiile utilizării producţiei şi de nivelul de Îngrijire, culegerea roadei trebuie efectuatăîn fiecare zi sau o dată în două zile.

Este necesar ca toate fructele să fie sortate în 3 grupuri, în funcţie de lungime: pînă la 5 cm, de 5 - 7 cm, de 7 - 11 cm. Fructele cu lungimea mai mare de 12 cm şi în formă de cîrlig nu sun solicitate nici pe piaţă, nici la fabricile de conserve.

II. CULTIVAREA PE SPALIERE

1. Pentru creşterea pe spalieră sunt convenabile toate soiurile şi hibrizii care se recomandă în deosebi pentru sol deschis. Cu toate acestea, mai indicaţi sun hibrizii Vzglead, Epilog şi Rodniciok.

2. Epocile şi metoda de semănat sau plantare, ca şi majoritatea procedeelor rămîn aceleaşi.

3. Schema de semănat depinde de tipul de spalieră folosită. Se poate aplica: spalieră cu 3-4 sîrme aşezateorizontal, spalieră cu o sîrmă în vîrful stîlpului, sprijin temporar, araci, ţăruşi şi altele. Cu scopul de a obţine recoltemari şi a lărgi posibilităţile de lucru, între rînduri se vor lăsa 80 - 90 cm, între plante 20 - 25 cm.

4. Dat fiind că noi utilizăm planul vertical, pentru creşterea castraveţilor este necesar de efectuat formarea tufei, care constă în ciupitul lăstarilor pe 1-2 noduri pînă la înălţimea de 10-12 frunze, mai departe cu ciupitul pe 4-5 noduri sau fără, în funţie de înălţimea sprijinului.

5. Cultivînd castraveţi pe spalieră, e binevenită udarea prin rigole, iar numărul de udări se măreşte.

6. Doarece castravetele crescut pe spalieră foloseşte mai multe substanţe nutritive, este necesară hrănirea suplimentară. Cu scopul de a evita acumularea surplusului de nitraţi, hrănirea suplimentară trebuie efectuată cu îngrăşăminte organice (zeama de băligar şi altele) o dată în 15-20 de zile.

7. Pentru îmbunătăţirea aerisirii sitemului radicular al castraveţilor, este necesară afinarea între rînduri cu hîrleţul sau cu furca la adîncimea de 13-17 cm.

8. Recoltarea se efectuează peste un interval între rînduri, ca solul să rămînă afînat.

9. Utilizarea spalierei dă posibilitate de a evita atacarea plantelor de boli, permite de a spori productivitatea cu 30 - 200% şi uşurează de 2-3 ori recoltarea.