cultura alunului

16
Cultura alunului Corylus avellana L. STUDENT: Bîrsan Petronela Lavinia SPECIALIZAREA: CEPA ANUL : III

Upload: cosmina101

Post on 25-Dec-2015

11 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

alun

TRANSCRIPT

Page 1: Cultura Alunului

Cultura alunuluiCorylus avellana L.

STUDENT: Bîrsan Petronela LaviniaSPECIALIZAREA: CEPA

ANUL : III

Page 2: Cultura Alunului

Cuprins

Areal de răspândire

Caracterizarea botanică a fructului

Compoziţia chimică a fructului

Valoarea nutritivă

Utilizarea produsului

Soiuri

Boli specifice fructului

Page 3: Cultura Alunului

Areal de răspândireAlunul este răspândit în toată Europa, lipsind

în părţile nord-estice; este mult întâlnit în pădurile de stejar din Crimeea, Caucaz şi Asia Mică.

În România este considerat un însoţitor frecvent al stejarului şi gorunului, la câmpie şi deal.

Page 4: Cultura Alunului

Caracterizarea botanică a fructuluiFructul este o achenă monocarpică ce conţine două ovule din care se formează, de regulă, o singură sămînţă.

Mărimea, forma, culoarea, aspectul ṣi grosimea pericarpului, procentul de miez al fructului, culoarea tegumentului, gustul şi aroma seminţei constituie caractere de recunoaştere a soiurilor.

Page 5: Cultura Alunului

Compoziţia chimică a fructului

Alunul conţine polifenoli, acizi fenol carbonici, flavonoide, ulei volatil, zaharuri, săruri minerale. Fructele au un conţinut redus de apă si sunt foarte bogate în ulei gras.

Conţin proteine, hidraţi de carbon, săruri de potasiu, calciu, fosfor, fier, şi vitamine.

Page 6: Cultura Alunului

Valoarea nutritivă

Alunele au valoare nutritivă foarte mare. 100 g

alune conţin 690 kcal, din care se reabsoarbe 89%.

Page 7: Cultura Alunului

Utilizarea produsului

Din producţia mondială de alune, 90 % se comercializează sub formă de alune decorticate şi numai 10 % ca alune în coajă, iar sub aspectul modului de valorificare 97% sunt destinate industriei alimentare şi numai 3% consumului în stare proaspătă.

Page 8: Cultura Alunului

Corylus maxima

Principalele specii de alun

Arbustoid de vigoare supramijlocie, pretenţios la umiditate. A contribuit la formarea multor soiuri valoroase “ Sivri” ; “Palaz”.

Page 9: Cultura Alunului

Corylus avellana L. :alunul european, comun sau de pădure. Arbustoid de vigoare mijlocie (3-5 m); are cerinţe mici faţă de factorii de mediu; a participat la formarea majorităţii soiurilor.

Page 10: Cultura Alunului

Corylus heterophilla :alunul siberian. Arbustoid de vigoare redusă (sub 4m) ,precoce, productiv, foarte rustic, rezistent la ger.

Page 11: Cultura Alunului

Corylus colurna L. :alunul turcesc. Specie arborescenta (15- 20m), creste incet ,dar este longeviva (100 -200 ani), rezistenta la boli si daunatori. Se foloseste ca decorativa si are perspectiva ca portaltoi.

Page 12: Cultura Alunului

Arbustoid de vigoare redusa (1-3 m) rustic , rezistent la temperaturile scazute din timpul iernii. A contribuit la soiurile : “Potomac” ; “Carola”.

Page 13: Cultura Alunului

Soiuri

Soiuri pentru masă: Ennis, Vâlcea, Butler, Uriaş de Halle.Soiuri pentru industrializare: Romavel, Tonda gentille delle

Langhe.

Page 14: Cultura Alunului

Boli specifice fructului

Monilinia fructigena :este o boală care provoacă putrezirea alunelor; apare în iunie-iulie, pe fructe. Atacul pe fructe este mai puternic în anii cu umiditate atmosferică ridicată.

Page 15: Cultura Alunului

Sphaceloma coryli (Antracnoza alunului): boala atacă frunzele, florile şi fructele. Pe faţa externă a bracteelor de la fructe se observă pete mici de 1-5 mm în diametru, izolate sau confluente, cu centru alb şi cu marginile brune roşcate.

Page 16: Cultura Alunului

Bibliografie

•“Pomicultură generală şi specială”: N. Cepoiu , Gh. Drobotă, V. Cireaşă. Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1982.

•www.jurnalul.ro

•www.ghidnutritie.ro