CULTURA CULTURA ŞI CIVILIZAŢIA ŞI CIVILIZAŢIA ETRUSĂETRUSĂ

Autor: Tîrşu Lucia, gr.213 RIAutor: Tîrşu Lucia, gr.213 RI

OriginiOriginile etruscilorle etruscilor

Etruscii,Etruscii, au locuit au locuit într-o regiune din Italiaîntr-o regiune din Italia, numită , numită Etruria (cuprinzând Toscana, regiunea de nord a Etruria (cuprinzând Toscana, regiunea de nord a Latiumului și părți din Umbria), începând cu Latiumului și părți din Umbria), începând cu secolele secolele IIX-X- î.Hr. până în secolul I d.Hr. înaintea X-X- î.Hr. până în secolul I d.Hr. înaintea întemeierii întemeierii RepubliciiRepublicii RomaneRomane.. Evoluand din Evoluand din epoca bronzului epoca bronzului îîn epoca de fier, ei pot fi n epoca de fier, ei pot fi considerati civilizatia principala, indigena a Italiei considerati civilizatia principala, indigena a Italiei de astazi. Originea etruscilor este controversata, de astazi. Originea etruscilor este controversata, cuvântul etrusc provenind din: cuvântul etrusc provenind din: TrusciTrusci, , EtruriEtruri sau sau EtrusciEtrusci, dupa cum îi numeau romanii, , dupa cum îi numeau romanii, sausau Tyrsanoi Tyrsanoi asa cum îi numeau grecii. Endonimul  asa cum îi numeau grecii. Endonimul (felul propriu de a se identifica) etruscilor (felul propriu de a se identifica) etruscilor era era RaznaRazna sau Razenna sau Razenna

Organizare politicăOrganizare politică Centrul etruscilor a fost Centrul etruscilor a fost ToscanaToscana,, unde etruscii s-au dezvoltat unde etruscii s-au dezvoltat

ca ca agricultoriagricultori,, viticultoriviticultori şi ca artizani ai unei  şi ca artizani ai unei ceramiciceramici deosebite. Etruscii au fost consideraţi mai avansaţi tehnologic,  deosebite. Etruscii au fost consideraţi mai avansaţi tehnologic, faţă de vecinii lor, chiar şi decât romanii, minele de faţă de vecinii lor, chiar şi decât romanii, minele de plumbplumb,, cositorcositor, , fierfier şi  şi cuprucupru furnizând materia primă pentru o  furnizând materia primă pentru o metalurgiemetalurgie, în care etruscii excelau. Au fost timp de secole , în care etruscii excelau. Au fost timp de secole principalii furnizori de obiecte de fier în zonaprincipalii furnizori de obiecte de fier în zona MediteraneiMediteranei (export către  (export către GreciaGrecia, , FeniciaFenicia, , CartaginaCartagina etc.).  etc.).

În secolul al VII-lea î. Hr. societatea agricolă etruscă În secolul al VII-lea î. Hr. societatea agricolă etruscă evolueaza. Etruscii credeau că plugul şi ştiinta îngrijirii evolueaza. Etruscii credeau că plugul şi ştiinta îngrijirii câmpului le-a fost data de zei, cu taoate astea multi din câmpului le-a fost data de zei, cu taoate astea multi din locuitorii regiunii îşi construiesc orase si dezvolta locuitorii regiunii îşi construiesc orase si dezvolta mestesugurile si comerţul. În lumea etruscă se cultiva acum mestesugurile si comerţul. În lumea etruscă se cultiva acum viţa de vie, măslinul si cerealele. Se dezvoltă navigaţia si viţa de vie, măslinul si cerealele. Se dezvoltă navigaţia si pescuitul iar subsolul ţării le dăruieşte din plin fier.pescuitul iar subsolul ţării le dăruieşte din plin fier.

Organizare politicăOrganizare politică Organizarea în oraşe-stat pare să fi început în sec. al VIII-lea Organizarea în oraşe-stat pare să fi început în sec. al VIII-lea

î.Hr.: î.Hr.: AritimAritim  ((latlat.. Arretium;  Arretium; itit..  ArezzoArezzo), ), CisraCisra  (Caere Vetus; (Caere Vetus; pepeelinăelină:Agylla; :Agylla; CerveteriCerveteri), ), ClevsiClevsi  (Clusium; (Clusium; ChiusiChiusi),),  CurtunCurtun ( (CortonaCortona), ), PerusnaPerusna ( (PerugiaPerugia), ), FuflunaFufluna sau  sau PuplunaPupluna ( (PopuloniaPopulonia),), VeiiVeii,,  TarchnaTarchna (Tarquinii;  (Tarquinii; Tarquinia-CornetoTarquinia-Corneto, cu celebrele , cu celebrele mormintemorminte pictate), pictate), VetlunaVetluna ( (VetuloniaVetulonia), ), FelathriFelathri  (Volaterrae;(Volaterrae; VolterraVolterra), ), VelznaVelzna (Volsinii;  (Volsinii; BolsenaBolsena) şi ) şi VelchVelch  (Volcii; (Volcii; VulciVulci), precum şi oraşele actuale ), precum şi oraşele actuale MantuaMantua şi  şi BolognaBologna sau sau pierdutele pierdutele AtriaAtriaşi şi SpinaSpina. Însăşi . Însăşi RomaRoma are  are la origine o aşezare etruscă. Potrivit unora dintre cercetători, la origine o aşezare etruscă. Potrivit unora dintre cercetători, toponimul capitalei italiene (iniţialtoponimul capitalei italiene (iniţialRumaRuma) ar putea fi derivare ) ar putea fi derivare din numele unei stirpe etrusce, Rumina. din numele unei stirpe etrusce, Rumina.

Limbile Limbile vorbite: vorbite: EtruscaEtrusca Limba etruscă nu făcea parte din limbile indoeuropene, şi Limba etruscă nu făcea parte din limbile indoeuropene, şi

nu s-a putut identifica o înrudire clară cu o altă limbă. În nu s-a putut identifica o înrudire clară cu o altă limbă. În afara de scurtele texte afara de scurtele texte epigraficeepigrafice de pe diverse obiecte,  de pe diverse obiecte, ceramică, oglinzi, inscripţiile murale în necropole şi pe ceramică, oglinzi, inscripţiile murale în necropole şi pe sicrie, principalele texte cunoscute până în prezent sunt:sicrie, principalele texte cunoscute până în prezent sunt:

Liber linteusLiber linteus - fâşiile de mumie de la Zagreb. Este cel mai  - fâşiile de mumie de la Zagreb. Este cel mai lung text cunoscut redactat în etruscă, o carte veritabilă, scrisă lung text cunoscut redactat în etruscă, o carte veritabilă, scrisă pe pânză, care a fost fragmentată pentru înfăşarea unei pe pânză, care a fost fragmentată pentru înfăşarea unei mumiimumii  egipteneegiptene. Trei fragmente au dispărut. Mumia se află în muzeul . Trei fragmente au dispărut. Mumia se află în muzeul naţional al naţional al CroaţieiCroaţiei din  din ZagrebZagreb. Textul . Textul caligrafiatcaligrafiat în negru şi  în negru şi roşu, pe 12 coloane, provine din sec. I î.Hr. şi conţine circa roşu, pe 12 coloane, provine din sec. I î.Hr. şi conţine circa 230 rânduri, respectiv 1.200 de cuvinte lizibile. Repetiţiile 230 rânduri, respectiv 1.200 de cuvinte lizibile. Repetiţiile sugerează un caracter sugerează un caracter ritualritual al textului. I se mai spune " al textului. I se mai spune "calendarulcalendarul  religiosreligios", care prevede data şi locul pentru fiecare ", care prevede data şi locul pentru fiecare zi ceremoniile dedicate zi ceremoniile dedicate zeităţilorzeităţilor. .

Limbile Limbile vorbite: vorbite: EtruscaEtrusca Tabula capuanaTabula capuana - tăbliţele de lut de la  - tăbliţele de lut de la CapuaCapua. Textul constă . Textul constă

din zece paragrafe şi 62 de rânduri. Astăzi sunt lizibile circa din zece paragrafe şi 62 de rânduri. Astăzi sunt lizibile circa 300 de cuvinte. Textul are caracter religios şi conţine indicaţii 300 de cuvinte. Textul are caracter religios şi conţine indicaţii privind pregătirile pentru ritualul funerar. privind pregătirile pentru ritualul funerar.

Cippus perusinusCippus perusinus. Text unui contract din sec. III sau II î.Hr. de . Text unui contract din sec. III sau II î.Hr. de 46 de rânduri şi circa 100 de cuvinte reglementează limita 46 de rânduri şi circa 100 de cuvinte reglementează limita

dintre proprietăţile funciare a două familii.dintre proprietăţile funciare a două familii. Cartea de aurCartea de aur este denumirea pentru 6 tabliţe susţinute  este denumirea pentru 6 tabliţe susţinute

laolaltă de inele. Obiectul a fost găsit recent în laolaltă de inele. Obiectul a fost găsit recent în BulgariaBulgaria şi se  şi se află la Muzeul Naţional din află la Muzeul Naţional din SofiaSofia. În afară de text, tabliţele . În afară de text, tabliţele conţin ilustraţii: un călăreţ, o conţin ilustraţii: un călăreţ, o sirenăsirenă cu  cu harfăharfă. Textul este . Textul este

cercetatcercetat actualmente la Londra.actualmente la Londra.

Evenimente istoriceEvenimente istoriceCultura antica din epoca fierului caracteristica pentru etrusci a fost Cultura antica din epoca fierului caracteristica pentru etrusci a fost

cultura Villanovan. Insacultura Villanovan. Insa si mareata cetate Romana a fost si mareata cetate Romana a fost dominata de catre etrusci pana in anul 396 i.H cand romanii au dominata de catre etrusci pana in anul 396 i.H cand romanii au cucerit regiunea Veii si au pus capat dominatiei etrusce.cucerit regiunea Veii si au pus capat dominatiei etrusce. In In timpul secolelor VII si VI civilizatia etrusca a ajuns la apogeu, timpul secolelor VII si VI civilizatia etrusca a ajuns la apogeu, ea controland nordul Italiei si insula Sardinia. Punctul culminant ea controland nordul Italiei si insula Sardinia. Punctul culminant a fost reprezentat de batalia de la Alalia din 540 i.H cand etruscii a fost reprezentat de batalia de la Alalia din 540 i.H cand etruscii aliati cu cartaginezii au invins coalitia de state grecesti.aliati cu cartaginezii au invins coalitia de state grecesti. Dominatia etrusca asupra acelei zone a fost inlaturata odata cu Dominatia etrusca asupra acelei zone a fost inlaturata odata cu batalia de la Cumae 474 i.H cand coalitia statelor grecestibatalia de la Cumae 474 i.H cand coalitia statelor grecesti condusa de tiranul Hieron al Siracuzei a invins.condusa de tiranul Hieron al Siracuzei a invins. Dupa aceasta Dupa aceasta batalie, influenta etrusca din Latium a scazut ea fiind acaparata batalie, influenta etrusca din Latium a scazut ea fiind acaparata de catre romani si samniti. Cum un rau nu vine niciodata singur, de catre romani si samniti. Cum un rau nu vine niciodata singur, in paralel cu expansiunea romana a fost si marea invazie celtica in paralel cu expansiunea romana a fost si marea invazie celtica care de asemenea a dat lovitura fatala statului etrusccare de asemenea a dat lovitura fatala statului etrusc..

Evenimente istoriceEvenimente istoriceDDe aceasta slabiciune a profitat Roma care in secolul V i.H a e aceasta slabiciune a profitat Roma care in secolul V i.H a

anexat Etruria si practic odata cu ea independenta statului anexat Etruria si practic odata cu ea independenta statului Etrusc a disparut el fiind asimilat de catre Roma pe parcursul a Etrusc a disparut el fiind asimilat de catre Roma pe parcursul a patru secole.patru secole. Insa aceasta asimilare trebuie vazuta si dintr-un Insa aceasta asimilare trebuie vazuta si dintr-un alt unghi, cetatea Roma, la origini a fost intemeiata de catre alt unghi, cetatea Roma, la origini a fost intemeiata de catre gemenii Romulus si Remus,gemenii Romulus si Remus, urmasii dardanului (tracului) urmasii dardanului (tracului) Enea,Enea, iar,iar, tinand cont ca sabinele erau de sorginte etrusca, tinand cont ca sabinele erau de sorginte etrusca, automat si Roma a avut radacini etrusce.automat si Roma a avut radacini etrusce. Un alt obicei etrusc, Un alt obicei etrusc, intalnit in cadrul Romei este si amplasamentul cetatii deoarece intalnit in cadrul Romei este si amplasamentul cetatii deoarece etruscii isi ridicau cetati pe coline sau pe niste zone mai inalte.etruscii isi ridicau cetati pe coline sau pe niste zone mai inalte.

Intre 616 i.H si 509 i.H Roma a fost condusa de catre o Intre 616 i.H si 509 i.H Roma a fost condusa de catre o dinastie etrusca, cea a tarquinilor.dinastie etrusca, cea a tarquinilor. Despre etrusci se spunea ca Despre etrusci se spunea ca erau, din punct de vedere politic organizati ca stat federal.erau, din punct de vedere politic organizati ca stat federal.

EtnotipulEtnotipul Oraşele etrusce n-au fost nicioadată construite în văi sau pe Oraşele etrusce n-au fost nicioadată construite în văi sau pe

câmpie. Ele s-au ridicat pe platouri abrupt sau pe înălţimi uşor câmpie. Ele s-au ridicat pe platouri abrupt sau pe înălţimi uşor de apărat; oraşele modern, care s-au ridicat pe ruinele lor, au de apărat; oraşele modern, care s-au ridicat pe ruinele lor, au încă aspectul unui cuib de pasăre cocoţat pe vârf de munte şi încă aspectul unui cuib de pasăre cocoţat pe vârf de munte şi dominând regiunea înconjurătoaredominând regiunea înconjurătoare

În antichitate, etruscii erau renumiţi ca arhitecţi şi ingineri de În antichitate, etruscii erau renumiţi ca arhitecţi şi ingineri de mare iscusinţă. Roma le atribuie lor inventarea atriului a mare iscusinţă. Roma le atribuie lor inventarea atriului a canalelor de scurgere şi a planului regulator al oraşelor.canalelor de scurgere şi a planului regulator al oraşelor.

La sfârşitul secolului al VI-lea î.La sfârşitul secolului al VI-lea î.HH., când a cunoscut ., când a cunoscut perioada de maximă înflorire, perioada de maximă înflorire, EtruriaEtruria se întindea până se întindea până în Campania. Bogăţia etruscilor se datora extragerii în Campania. Bogăţia etruscilor se datora extragerii minereului de fier şi lucrării metalului, care i-au adus minereului de fier şi lucrării metalului, care i-au adus

posibilitatea unor schimburi economice favorabile.posibilitatea unor schimburi economice favorabile.    Începând din secolul al VIII-lea, apar piese mai bogat Începând din secolul al VIII-lea, apar piese mai bogat

decorate, semn al unei ierarhii sociale: vase, arme, decorate, semn al unei ierarhii sociale: vase, arme, bijuterii şi obiecte importate atât din alte regiuni ale bijuterii şi obiecte importate atât din alte regiuni ale Italiei, dar şi din Grecia şi Orientul Apropiat. Apare, Italiei, dar şi din Grecia şi Orientul Apropiat. Apare, la sfârşitul acestui secol o cultură orientalizantă. Şefii la sfârşitul acestui secol o cultură orientalizantă. Şefii clanurilor, “prinţii”, se îmbogăţesc din schimburile clanurilor, “prinţii”, se îmbogăţesc din schimburile comerciale şi adoptă un mod de viaţă fastuos, comerciale şi adoptă un mod de viaţă fastuos, amintind de cel oriental. amintind de cel oriental.

Artizanii etrusci au creat o civilizaţie rafinată. Se disting, în Artizanii etrusci au creat o civilizaţie rafinată. Se disting, în pimul rând, artele metalului, cum ar fi bronzul şi mai ales pimul rând, artele metalului, cum ar fi bronzul şi mai ales aurul pentru bijuterii, lucrat în tehnicile filigranului şi aurul pentru bijuterii, lucrat în tehnicile filigranului şi granulării. Importantă este şi ceramica. Etruscii au învăţat de granulării. Importantă este şi ceramica. Etruscii au învăţat de la greci tehnica ceramicii fine cu decor pictat, dar şi pe cea a la greci tehnica ceramicii fine cu decor pictat, dar şi pe cea a sculpturii în pământ ars. O demonstrează decorurile sculpturii în pământ ars. O demonstrează decorurile arhitecturale şi sculptura funerară.arhitecturale şi sculptura funerară.

Etruscii credeau în viaţa de după moarte. Împărăţia morţilor Etruscii credeau în viaţa de după moarte. Împărăţia morţilor era socotită drept un tărâm al petrecerii vesnice, al veseliei. De era socotită drept un tărâm al petrecerii vesnice, al veseliei. De aceea şi intrarea în aceasta nouă stare se inaugura cu ban chetul aceea şi intrarea în aceasta nouă stare se inaugura cu ban chetul funerar, zugravit în cele mai vii culori pe frescele din mormin funerar, zugravit în cele mai vii culori pe frescele din mormin tele etrusce. După ce etruscul înceta din viaţă, ruda lui cea mai tele etrusce. După ce etruscul înceta din viaţă, ruda lui cea mai apropiată - eventual soţul sau soţia - îi închidea ochii. Urma apropiată - eventual soţul sau soţia - îi închidea ochii. Urma înveşmântarea în haine noi şi cât mai scumpe, iar după aceasta înveşmântarea în haine noi şi cât mai scumpe, iar după aceasta parfumarea. parfumarea.

S-a practicat uneori şi mumificarea, ca la egipteni. Trupul S-a practicat uneori şi mumificarea, ca la egipteni. Trupul mortului se aşeza în anticamera, apoi urmau trei acte mortului se aşeza în anticamera, apoi urmau trei acte principale: conclamatio, constând în chemarea mortului , principale: conclamatio, constând în chemarea mortului , lamentatio, constând în bocirea mor tului de catre rude, lamentatio, constând în bocirea mor tului de catre rude, prieteni, bocitoare, şi, în fine, inhumatio sau aşe zarea în prieteni, bocitoare, şi, în fine, inhumatio sau aşe zarea în mormântul pregătit. Dacă urma incinerarea, rudele se apropiau mormântul pregătit. Dacă urma incinerarea, rudele se apropiau şi aprindeau rugul cu tortele. Cenuşa era pusă în urne funerare şi aprindeau rugul cu tortele. Cenuşa era pusă în urne funerare împo dobite cu diferite scene mitologice. împo dobite cu diferite scene mitologice. GGrija pentru cei morţi rija pentru cei morţi părea că îi obsedează neîncetat pe cei vii.părea că îi obsedează neîncetat pe cei vii.

Mormântul etrusc este construit în forma casei etrusce, dar cu Mormântul etrusc este construit în forma casei etrusce, dar cu deosebită grijă, soliditate şi fără risipă. După înmormântare, deosebită grijă, soliditate şi fără risipă. După înmormântare, mormântul era protejat de un cerc de pietre sau de o imensă mormântul era protejat de un cerc de pietre sau de o imensă lespede de piatră, care îi închidea intrarea, ocrotindu-l lespede de piatră, care îi închidea intrarea, ocrotindu-l împotriva lăcomiei oamenilor şi a ameninţării spiritelor rele. împotriva lăcomiei oamenilor şi a ameninţării spiritelor rele. Bărbatul se odihnea acolo cu armele sale, iar femeia cu Bărbatul se odihnea acolo cu armele sale, iar femeia cu podoabele sale. În felul acesta, defunctul se simţea bine în podoabele sale. În felul acesta, defunctul se simţea bine în ultimul său lăcaş şi nu se întorcea să persecute pe cei vii. ultimul său lăcaş şi nu se întorcea să persecute pe cei vii. Popoarele antice întotdeauna s-au temut de morţii daţi uitării, Popoarele antice întotdeauna s-au temut de morţii daţi uitării, care puteau deveni răuvoitori. care puteau deveni răuvoitori.

În toate perioadele, nu numai că se manifestă grija ca În toate perioadele, nu numai că se manifestă grija ca aşezartea mormintelor să fie conformă cu locuinţele aşezartea mormintelor să fie conformă cu locuinţele celor vii, dar se acordă şi o deosebită atenţie eleganţei celor vii, dar se acordă şi o deosebită atenţie eleganţei arhitectonice. Tavanul camerelor este fidel reprodus arhitectonice. Tavanul camerelor este fidel reprodus în piatră cioplită, şi ne putem închipui sistemul în piatră cioplită, şi ne putem închipui sistemul complicat al grinzilor. Ramele deschizăturilor care fac complicat al grinzilor. Ramele deschizăturilor care fac legătura dintre camere sunt bogat lucrate. legătura dintre camere sunt bogat lucrate. Pretutindeni admirăm eleganţa liniei arhitectonice; în Pretutindeni admirăm eleganţa liniei arhitectonice; în aceasta constă reala frumuseţe geometrică a aceasta constă reala frumuseţe geometrică a mormintelor, în deplin acord cu gustul modern pentru mormintelor, în deplin acord cu gustul modern pentru o artă sobră şi fără prea multă decoraţie.o artă sobră şi fără prea multă decoraţie.

O trăsătură de bază şi, totodată, un paradox al artei etrusce O trăsătură de bază şi, totodată, un paradox al artei etrusce constă în aceea că aceasta servea fie unor scopuri constă în aceea că aceasta servea fie unor scopuri  private, fie private, fie religioase. Clienţii bogaţi şi influenţi, cărora le erau destinate religioase. Clienţii bogaţi şi influenţi, cărora le erau destinate podoabe minunate din aur, argint şi chihlimbar, farfurii podoabe minunate din aur, argint şi chihlimbar, farfurii luxoase din argint ori din bronz precum şi vase admirabil luxoase din argint ori din bronz precum şi vase admirabil decorate, erau oameni cu un gust rafinat. Cu toate acestea, şi în decorate, erau oameni cu un gust rafinat. Cu toate acestea, şi în contrast cu alte popoare ale antichităţii, ei par a nu fi fost contrast cu alte popoare ale antichităţii, ei par a nu fi fost interesaţi în a-şi înregistra ori glorifica evenimentele istorice la interesaţi în a-şi înregistra ori glorifica evenimentele istorice la care luau parte. care luau parte.

Câteva caracteristici etrusce îşi au originea în funcţiile Câteva caracteristici etrusce îşi au originea în funcţiile religioase şi practice. Dat fiind faptul că oraşele Etruriei nu religioase şi practice. Dat fiind faptul că oraşele Etruriei nu iroseau timp şi bani pentru momente publice care să iroseau timp şi bani pentru momente publice care să preamărească cetăţile şi sanctuarele lor pentru a le consolida preamărească cetăţile şi sanctuarele lor pentru a le consolida prestigiul în ochii lumii, rareori putem identifica lucrarea unui prestigiul în ochii lumii, rareori putem identifica lucrarea unui mare artist sau ,,mâna unui maestru”. mare artist sau ,,mâna unui maestru”.

Concluzii Concluzii Deşi fiecare perioadă a artei etrusce reflectă o Deşi fiecare perioadă a artei etrusce reflectă o

varietate de tendinţe, mode, curente şi idei, nu putem varietate de tendinţe, mode, curente şi idei, nu putem distinge vreun spirit de competiţie între personalităţile distinge vreun spirit de competiţie între personalităţile artistice mândre de talentul lor şi recunoscute de artistice mândre de talentul lor şi recunoscute de societatea în care lucrează, aşa cum se manifestă – de societatea în care lucrează, aşa cum se manifestă – de exemplu – în arta greacă din secolele V – VI î.H., exemplu – în arta greacă din secolele V – VI î.H., influenţând evoluţia sa ulterioară. influenţând evoluţia sa ulterioară.

Originalitatea şi talentul creator ale unui Originalitatea şi talentul creator ale unui PraxitelePraxitele, , unui unui ScopasScopas ori unui  ori unui LisipLisip şi-au pus amprenta pe  şi-au pus amprenta pe întreaga perioadă elenistică. Până la noi s-a transmis întreaga perioadă elenistică. Până la noi s-a transmis un singur nume de creator etrusc, anume un singur nume de creator etrusc, anume Vulca din Vulca din VeiiVeii, amintit de romani că a contribuit la decoraţia în , amintit de romani că a contribuit la decoraţia în teracotă a marelui templu al lui teracotă a marelui templu al lui Iupiter Optimus Iupiter Optimus MaximusMaximus de pe Colina Capitolină din Roma, spre  de pe Colina Capitolină din Roma, spre sfârşitul secolului al VI-lea î.H.sfârşitul secolului al VI-lea î.H.

Surse bibliografice:Surse bibliografice:

http://politeia.org.rohttp://politeia.org.ro “Civilizaţii”“Civilizaţii” https://ro.wikipedia.org/wiki/Etrusci https://ro.wikipedia.org/wiki/Etrusci http://www.cotidianul.ro/etruscii-o-cultura-http://www.cotidianul.ro/etruscii-o-cultura-

redescoperita redescoperita https://sites.google.comhttps://sites.google.com “ “Civilizaţia etruscă – Civilizaţia etruscă –

similitudinisimilitudini”” http://www.vatra-daciei.ro/adevaruri-ascunse-http://www.vatra-daciei.ro/adevaruri-ascunse-

grecii-si-romanii-au-fost-tracizati-de-populatia-grecii-si-romanii-au-fost-tracizati-de-populatia-balcano-dunareana/ balcano-dunareana/