Bart D, Ehrman conduce Departamentul de studii religioase cle la NorthCarolina University. $i-a ficut studiile de masterat qi doctorat la Plin-ceton Theological Seminary unde a absolvfi,in t98s,mzgna cum l4 de.

Este unul dintre cei mai importanqi specialigti in istoria creqtinismuluitimpuriu, cunoscut publicului larg prin cdrli ptecsm Jeslts, l terrap'ted.: Reuealing the Hidden Contla.dictions in the Bible (zoo9); God'sProblem: Hou the Bible FaiLs to Ansuter Our Most Important Qresti-ons - Why We Suffer lzooS); The Lost Gospel of Judas Iscatiot: ANew l-ook at Betrayer and Betrayed (zoo6);'lruth and Fiction in ,,TheDa Vinci Code': A Historian Reueals What We Really Know about Je-sus, Mary Magdalene lnd Constqhtine (zool; Lost Scriptures: Books

That Did Not Make lt into the Nelar Testdrnent \zoo3); Tbe ApostolicFathers lzoo3); Jesus: Apocalyptic Prophet of the Neu Millennium

ft999);'lhe Ne&, Testlment lnd Otber Early Christidn W tings: AReader The Orthodox Corruption of Sctipture: The Effect of EarlyCbristological Controuersies on tbe Text of the Nelu-festanent (r991).in traducere romaneasci au apirut, la Editura Humanltas, Adeudr si

f4iune in ,,Codul lui DaVinci" lzoo5), Euanghelia pierdutd a lui Iuda(zoo9), Petru, Pauel ti Maia Magdalena: U cenicii lui Isus intre istorie

Si legendd (zorz) 9i Ce s-4 pierdut din cre;tinism: Bdtdliile pentru

Scripturd Si credinyele pe care nu le-am crnoscut lLorg).

BARTEFIRMANCUM A DEVENIT

ISUSDUMNEZEUPREAMARIREAUNUI PREDICATOREVREU DIN GALILEEA

Traducere din englezide Cornelia Dumitru

H UMAN I TASBUCURE$TI

CUPRINS

MulTumiri

Introducere ........... rrr. Oameni divini in Crecia 1i Roma antice. ....... 2tz. Oameni divini ln iudaismul antic. ............ 55

3. Isus se considera Dumnezeu?, ...... 944. invierea lui Isus: Ce nu putem tti. ............ r37

5. invierea lui Isus: Ce putem qti . , , , . , r786. inceputurile cristologiei. Cristos ca preamirit in cet ....... zr87. Isus ca Dumnezeu pe pimdnt:

Cristologii rimpurii ale intruperii . ......,... .z54

8, Dupi Noul Testament:

Fundlturi cristologice din secolele al Il-lea gi allll-lea . . . . z9z

9. Orto-paradoxuri pe calea spre Niceea .,....... 33rEpilog... ............j63

Indicc scripturar. ....... j8Jlndice de tene gi persoane . . . .,....389

CAPITOLUL I

Oameni diuini ln Grecia Si Roma antice

Cind predau cursul de introducere in Noul Testament, le

sprrn studenqilor ci e foarte dificil si qtim de unde si ne in-ecpcm explorarea. Oare cel mai bine e si lncepem cu cel mailinrpuriu autor neotestamentar, Apostolul Pavel, care a scrisrrriri multe cd4i dec6t orice alt autor din Noul Testament?Sirrr mai curdnd cu evangheliile, care, degi sunt scrise dupif'rrvcl, in{dgiqeazd viaga lui Isus, carc a trdit inainte de a-qi fisr'ris Pavel epistolele? in final, le spun ci poate cel mai binec srl incepem depdnAnd povestea unui bdrbat foarte neobiq-rrrrif, care s-a ndscut in secolul I, fntr-o zoni periferici dinlntpcliul Roman, qi a cdrui viaEi a fost descrisi ca miracu-krrtsl de ucenicii de mai tArziu.l

o VIAT.4. REMARCABILA

Mai inainte de a se naqte, mama lui a primit un vizitatorrlirr ccr care i-a spus cd fiul ei nu va fi un muritor de rdnd, civrr fi divin. Naqterea lui a fost insolitd de semne cereqti ne-obiqrruite. La maturitate, a plecat de acasi, incepdnd o activi-tirtc de propovdduire itineranttr. Mergea prin sate qi orage,sprrnindu-le tuturor celor care-l ascultau sd. nu se ingrijeascd(lc virta pimanteasci gi de bunurile materiale, ci si trliascd

r. (lci care mi-au citit alte volume vor recunoaqte povestea, deoa-tlrt rrnr avut prilejul sd o spun inainte. Vez:L manuallul meqThe Newli'*ttuunt: A Historical Introduction to tbe Early Cbristian Writittgs,rrlilirr rr V-a, Oxford University Press, New York, zorz, pp. 1t--34.

oAMENT DIVINT iN GRECTA gt RoMA ANTTCE 2r

pentru cele duhovniceqti qi vegnice. A strAns in jurul lui mai

mulqi ucenici care s-au convins cd nu era un om obignuit, ci

Fiul lui Dumnezeu. A sivdrqit minuni care le-au intdrit con-

vingerile: putea se vindece bolnavi, sd alunge demoni qi sd

invieze mor.ti. La sfArqitul vielii, a stirnit opozigia autoritili-lor romane qi a fost judecat. insd nu i-au putut ucide sufletul.

S-a inilgat la cer qi continui sd trdiasci acolo pini in ziua de

azi. Pentru a dovedi cd triia mai departe gi dupi ce pdrdsise

pimdntul, i s-a aretat cel pulin unuia dintre ucenicii lui necre-

dincioqi, care s-a convins cd intr-adevdr el se afli cu noi chiargi acum. Mai tnrziu, cAliva dintre adeplii lui au scris ci4i de-

spre el, pe care le putem citi 9i azi. Totuqi, foarte puqini dintrevoi au vezut aceste cdr9i. $i-mi inchipui ci cei mai mul! nicinu qtiu cine a fost acest Fiu al lui Dumnezeu 9i fdcitor de mi-nuni nemaivdzute . Md refer la un om numit Apollonios, dinoragul Tyana. A fost pdgan - adicd adorator politeist al nume-

roqilor zei romani - gi filozof renumit in vremea sa. Ucenicii

sii credeau nemuritor. Avem despre el o carte scrisd de Filo-

strat, un adept de mai tdrziu.Filostrat gi-a scris opera in opt cdrgi la inceputul secolului

al IIIJea, poate prin zzo sau z3o e.n. Fdcuse o cercetare con-

siderabili pentru aceaste biografie, iar istorisirile sale, ne spu-

ne el, se bazeazd in mare misuri pe relatirile consemnate de

un martor ocular qi insogitor al lui Apollonios insuqi. Apollo-nios a triit la cAlva ani dupi un alt Fiu al lui Dumnezeu ase-

mdnitor, gi acela sivdrqitor de miracole, dintr-o alti parte

indepdrtati a imperiului, Isus din Nazaret. Adepqii de mai tdr-

ziu ai celor doi bdrbaf divini i-au vdzut in competigie unulcu altul- La vremea respectivi, aceastd competilie fecea parte

dintr-o lupti mai ampld dintre pigdnism - formele de religie

sprijinite de majoritatea anticilor, care adoptau variate religiipoliteiste - qi cregtinism, un nou-venit pe scena religioasi,dar care insista cd existd un singur Dumnezeu gi cd Isus e Fiullui. Adep-tii creEtini ai lui Isus care qtiau de Apollonios susli-

neau cd acesta din urmd era un qarlatan gi un impostor;drept rispuns, adeptii pngani ai lui Apollonios afirmau cd qar-

22 CT]M A DEVENIT ISUS DUMNEZEU

lrrtrnul qi impostorul era Isus. Ca sd marcheze puncte intlisputd, ambele grupuri ficeau trimitere la biografii cu auto-ritrttc despre viala propriului lider.

Altollonios cel istoric gi legendar

(lercetitorii au trebuit sd investigheze cu ochi criticcvirrrgheliile neotestamentare pentru a stabili care povestiriqi cc pirqi din acestea sunt exacte din punct de vedere istoricerr privire la Isus cel istoric qi care sunt infrumuseldrile ulte-t irxtre, ficute de urmagii lui devotali. intr-un mod foarterrscrnlnitor, cercetitorii religiei romane antice au analizatlcricrile lui Filostrat cu profund scepticism, pentru a lnld-Irrrn ulterioarele acumuldri legendare gi aJ dezvdlui pe Apollo-nios cel istoric. in general sunt de acord ci a fost un filozofpitrrgoreic - adici un partizan al ideilor lui Pitagora, filozo{grcc din secolul al V-lea i.e.n. A triit in a doua jumitate a

rccolului I (Isus a triit in prima iumttate). Apollonios a

r'rllltorit in regiunile risiritene ale Imperiului Roman, caprr'tlicator moral qi religios. Adeseori locuia in temple qi im-l)ilr(cil cu dirnicie sfaturi oficialitililor religioase gi civile.Avca numeroqi invigdcei qi, in locurile unde se trprea, erahirc plimit de multe persoane din elita romani. il interesa intttorl tlcosebit ca lumea sd abandoneze materialismul excesivryi srl trdiascd pentru ceea ce conteazd, altfel spus, pentru ne-voilt: sufletului.

l)cntru studiul de fagi, mai important decdt viala luiApollor.rios cel istoric este grupul de legende care s-au risp2n-tlit cu privire la el qi au fost crezute de multd lume in epoci.itt eclc clin urmd, extraordinarele lui intuilii filozofice i-aulieut pc mulfi sd presupune cd Apollonios nu putea fi un sim-phr trruritor, ci un zeu care pdgise pe pdmdnt. La un veac dupiruoirltca sa, lui Apollonios i-a fost dedicat un sanctuar in ora-

1rl rr;rtirl, Tyana, consacrat de nimeni altul decdt de impiratultorrnn Oaracalla, care a domnit din r98 pAni ln zr7 e.n. Nirt, slrtrrrc cd impdratul Alexandru Sever (zzz-23 5 e.n.) lnea o

oAMtNl DtvlNt itr cRECIA )t RoMA ANTIcF :J

imagine a lui Apollonios printre feluri.tii sni zei domestici. im-pdratul Aurelian (z7o-27 5 e.n.), adorator fervent al ZeuluiSoare, il venera, de asemenea, ca divin.

Povestea naqterii lui Apollonios, aqa cum o rclate zd Fi-lostrat in Viald lui Apollonios din Tyana, meritd in mod deo-

sebit atenlia noastrd.Istoria ,,bunei vestiri " seamena !i totodatdse deosebegte de povestea descrisd anterior de Evanghelia luiLuca (r:z-8). Pe cAnd mama lui Apollonios era insircinaticu el, a avut viziunea unei fdpturi divine, zeul egiptean Pro-

teus, vestit pentru marea lui inlelepciune. CAnd l-a intrebatce fel de copil va naqte, zeul a rdspuns: ,,Pe mine insumi". Naq-

terea a fost la fel de miraculoasd. Mamei i se spune si meargd

cu slujnicele ei pe o pajigte, unde adoarme pe iarbd, dar se

trezeqte la fdlfditul de aripi al unor lebede. Atunci femeia a

ndscut prematur. Localnicii spuneau cd un fulger a apdrut pe

cer chiar in clipa aceea qi, chiar cdnd era si loveasci pdmin-tul, ,,ridicindu-se de lndati spre sldvt, dispdruin cer" \Viayalui Apollonios r, j). Lumea a tras concluzia: ,,Astfel, cred eu,

s-a aretat ci el este mai presus de toate cele pimAntegti gi aproape

de zei, de vreme ce zeii au inleles si-i vesteascd in acest chipstrdlucirea" (r,5). Evident, acest semn se deosebeqte de steaua

care cilduzegte cAliva inEelepli cdtre un copil,lnsi e in acelaqi

registru celest. Localnicii au tras concluzia cd Apollonios era,

in fapt, Fiul lui Zeus.La sfarqitul viefii, Apollonios a fost pus sub acuzare gi adus

in fala impdratului Domilian. Printre altele, era lnvinuit ciprimea lnchinarea cuveniti doar zeilor. Din nou, paralelele

cu povestirea lui Isus sunt vddite: 9i el a fost adus lnaintea

oficialitlgilor (ln cazul lui, liderii evreilor qi apoi guvernatorul

roman Pilat) qi se spunea ce alimentase pdreri exagerate de-

spre sine, zicdndu-qi Fiul lui Dumnezeu gi regele evreilor. Inambele cazuri, oficialitille au fost convinse cd aceste pretenlii

de preamirire de sine constituiau o ameninqare pentru buni-starea statului qi, in cazul ambilor, cititorii primesc asiguririci pretentiile erau pe deplin justificate.

Filostrat precizeazd cd existau relatdri diferite despre ,,moar-tea" lui Apollonios. Una din variante spune cd a murit pe insula

24 CUM A DEVENIT ISUS DUMNEZEU

( ircta. S-ar fi dus la un sanctuar dedicat unui zett local, pdzitrlc o haiti de c6ini rii. insi in loc si facd hdrmdlaie, cAinii l-aulrrtrimpinat pe Apollonios in chip prietenos, Responsabiliisirnctuarului l-au descoperit gi l-au pus in lanluri, crezAnd cis-rr folosit de vrijitorie ca se feace de ciini. insi la miezulnoptii Apollonios s-a eliberat, chemAndu-i pe temniceri si vadicc urma si se intdmple. A mers la porEile sanctuarului, cares"uLr deschis de la sine. Apoi a intrat in sanctuar, por1ile s-aulnchis singure, iar dinduntrul sanctuarului (altminteri gol) s-aurrrrzit glasuri de fete cAntAnd: ,,Pirisegte pimdntul, vino sprect'r, vino!" Cu alte cuvinte, lui Apollonios i se spunea si se

lrtllle in tirdmul zeilor. Asta a qi fdcut, firegte, gi n-a mai fosttlc g?lsit pe pdm6nt. $i aici se aratd limpede paralelele cu poves-tirilc despre Isus: la sf6rEitul vielii, Isus a starnit o tulburaretlltr-un templu, a fost arestat gi pus sub acuzalie, iar dupd ce

ir p;\rdsit tdrimul pdmnntesc s-a ridicat la cer, unde continuisI triliascd.

Oa filozof, Apollonios invila cd sufletul omenesc e nemu-t ilor; trupul moare, dar persoana trdieqte mai departe. Nut{rilti lumea l-a crezut. inse dupe ce a plecat la cer, i-a apiruttrr viziune unui ucenic care se indoia de el. Apollonios l-a con-virrs pe ucenicul cu pricina ci era inci viu 9i prezent ln mij-I rcrrl lor. $i Isus, bineinleles, le-a apdrut ucenicilor dupl lnviere

1i i-it convins, inclusiv pe Toma cel necredincios, de realita-tcn !i viata lui neintrerupti in cer.

Apollonios Si Isus

(lcrcetitorii moderni au dezbitut semnificalia evidente-L rr puncte de legdturd dintre Isus gi Apollonios, insi dezba-trr('il nu e recent5. La lnceputul secolului al fV-lea e.n., un,trrtrrr pigin pe nume Hierocles a scris o carte intttulatd lubi-Irnrl de adeudr, care conline o comparalie intre cei doi pre-rrrprrqi Fii ai lui Dumnezeu qi laudd superioritatea versiuniip,lgirre. Nu mai avem intreaga carte. insi la cAqiva ani dupiscliu ca ei, a fost combdtute explicit in scrierile Pdrintelui Bise-

ritii liusebiu - numit uneori ,,Pdrintele istoriei bisericeqti",

oAMENI DIVINI iN GRECIA EI RoMA ANTTCE zj

fiindcd a lntocmit cel dint0i o istorie a creqtinismului din vre-

mea lui Isus pAnd in zilele lui. O altd carte a lui Eusebiu era

indreptatd lmpotriva lui Hierocles gi a proslivirii lui Apollo-

nios. Din fericire pentru noi, cititorii de mai tArziu, Eusebiu

citeazd pe alocuri cuvintele oponentului. Spre inceputul cir-gii sale, de pilda, Hierocles scria:

in setea lor de aJ preamdri pe Isus, aleargi-n sus $i-n jos indru-

g6nd despre cum l-a ficut pe orb si vadi Qi a sivar$it alte minuni

de felul acesta... S: luim aminte, totugi, cu cdt mai buni;i mai

chibzuiti este pdrerea pe care o adoptdm noi in asemenea chesti-

uni $i cum explicdm concepgia pe care o avem despre birbafi ln-

zestrali cu puteri remarcabile... in timpul domniei lui Nero a

inflorit Apollonios din Tyana... lcare] a sivarsit o sumedenie de

minuni, dintre care voi pomeni doar cAteva, l5sanduJe deoparte pe

cele mai multe lViaqa lui Apollonios z),1

Hierocles diculizeazd' evangheliile neotestamentare, de-

oarece conlin basme despre Isus ,,incropite de Petru, Pavel qi

al! c6giva de teapa lor - bdrbali mincinogi, lipsi! de educa-

1ie 9i vrijitori". Pe de alte parte, relatirile despre Apollonios

au fost scrise de autori cu o educalie elevati (nu de gdrani din

clasele de jos) Ei totodati martori oculari ai lucrurilor poves-

tite. Datoriti vielii sale nemaipomenite 9i felului in care ,,amurit" - cdci ,,s-a dus la cer in trupul siu fizic,lnsolit de zei" -,,trebuie sdJ agezdm neindoielnic pe acest berbat printre zei".Rispunsul cregtinului Eusebiu a fost direct gi caustic. Apollo-

nios nu era divin, ci malefic; nu era un fiu al lui Dumnezeu,

ci un om cu puteri primite de la un demon'Daci privim aceaste polemici dintr-o perspectivi istoricd,

nu incape indoiald ci in final a cngtigat Eusebiu. insi victoria

lui nu putea fi anticipati la vremea cind 9i-a scris Hierocles

r. Traducere de F.C. Conybeare, Philostratus: The Life of Apollo-

aius of'fyana,Locb Classical Library, Harvard University Press, Cam

bridge, Massachusetts, r95o, vol. z. [traducere preluati din Filostrat,

Viald lui Apolloftios din Tyana, tradtcere de Marius Alexianu, prezen-

tare qi note de A. Piatkowski, Polirom, ia$i' 1997 - n. tr'l

26 CUM A DEVENIT ISUS DUMNEZEU

cartea, inainte ca religia cregtini sI fi devenit mai puternicd.Apollonios qi Isus erau considerali rivali pentru dobdndireaonorurilor divine: unul, pdgdn adorator al multor zei, celd-lalt evreu, adorator al unui singur Dumnezeul unul, promotoral filozofiei pigdne, celilalt, intemeietor al religiei creqtine.AmAndoi au fost declarali Dumnezeu pe pdmant, degi amdn-doi erau, fapt evident, qi oameni. intr-un anumit sens, erauconsiderali oameni divini.l

Surprinde faptul ci mai erau qi al1ii, nu doar ei doi. Chiardacd oamenii de azi qtiu, poate, numai de Isus ca Fiu al luil)umnezeu, sdvArqitor de miracole, in lumea antici existaumulte asemenea persoane. N-ar trebui si-l considerim pe

lsus ,,unic", daci prin acest termen inlelegem cd era singurul,,aEa" - adici un om cu mult mai presus gi foarte diferit de

noi, restul muritorilor de rAnd, un om care era, inr-un anumitscns, 9i divin. in Antichitate existau numerogi oameni divini.l)upd cum va reieqi cu claritate, eu nu dezbat dacd eralu in-tr-adeudr divini sau nu; spun ci aga erau considerapi. Deslu-

lirea acestui aspect constituie primul pas spre inlelegerearrodului cum a ajuns Isus si fie gAndit in acegti termeni. Vomvcdea insd ci Isus n-a fost g6ndit astfel de la inceput - ca de

rrltfel nici Apollonios in timpul vieqii. Numai dupi moarteasr a ajuns omul Isus se fie socotit Dumnezeu pe pdmAnt.( )um s-a intdmplat asta? Vom porni de la ingelegerea modu-Irri cum au ajuns algi oameni sd fie considerali divini ln lu-rrrca anticd.

r. intrucAt Filostrat a scris intr-o perioadi cind evangheliile circu-llrr deja, este foarte posibil - aga cum au remarcat mulli critici - s, fi fostrrlluentat de portretul pe care i-l fac acestea lui Isus li, ln consecinte,rt fi creat el lnsuqi similitudinile intre relatarea despre Apollonios gi

povcsririle evanghelice. Poate ci e adevirat, insS'in opinia mea cititoriilui pigani n-ar fi intampinat nici o dificultate in a accepta ideea cd Apollo-rrios era Ei el un ,,birbat divin", la fel ca al1ii, foarte cunosculi.

oAMENI DrvrNr lN GREcTA gr RoMA ANTTCE 27

TREI MODELE DE OM DIVIN

Creqtinismul s-a rdspindit in Imperiul Roman imediat dupd

moartea lui Isus, petrecuti ln jurul anului 3o e.n. Jumdtateaesticd a imperiului era impregnati profund de cultura greacd

lntr-o asemenea misuri, inc6t limba comund a Imperiuluirisdritean, limba in care s-a scris, de fapt' tot Noul Testament,

era greaca.Iar pentru a lnlelege conceplile primilor cregtini

trebuie sd le situdm in contextul lor istoric qi cultural din lumea

greco-romani. Evreii epocii aveau multe concep.tii care ii dis-

tingeau de ceilalli (a se vedea capitolul urmdtor), insd cu pri-

vire la multe chestiuni'cheie, relevante pentru studiul nostru,

impirtdqeau (in felul lor) multe dintre concepliile prietenilorqi vecinilor romani. Faptul e important de qtiut, deoarece Isus

lnsugi era evreu, la fel Ei ucenicii lui imediaqi - inclusiv cei

care au proclamat prima oari ci el nu era un simplu muritor,

ci Dumnezeu,Dar cum era posibil ca Dumnezeu sau un zeu sd devind,

ori si pard ci a devenit om? Am vizut o modalitate cu Apol-

lonios din Tyana. in cazul siu, mamei lui i s-a spus dinainte

de aJ nagte cd fiul ei va fi intruparea -,,venirea in carne" - a

unei fiin1e divine preexistente, zeul Proteus. Seamind foarte

mult cu interpretarea teologici mai tArzie a lui Isus - ca Dum-

nezeu care s-a intrupat niscindu-se din Maria, mama lui.

Nu cunosc, in gdndirea anticd greacd sau romani, alte cazuri

de ,,zeu-om" in care o fiingi divini deja existentX sd se nasci

dintr-o femeie muritoare. insd existi alte conceplii apropiate

de aceasti perspective, iar aici vom analiza trei dintre ele.

Zei care deuin temPordr oameni

Unul dintre cei mai mari poeti romani a {ost Ovidiu, (43

i.e.n.-r7 e.n.) contemporan mai vdrstnic al lui Isus. Cea

mai faimoasi operi a lui, Metamorfozele, in cincisprezece

cdrgi, preamdregte schimbdrile sau transformirile descrise

in mitologia antici. Uneori, aceste fansformeri implici zei

28 CUM A DEVENIT ISUS DUMNEZEU

care iau formi omeneascd pentru a interactiona, un timp, cumuritorii.

Unul dintre cele mai fascinante basme intAlnite in Ovidiuare ca protagonigti doi ldrani bdtr6ni, Filemon gi Baucis, carevieluiesc in Frigia (o regiune din Turcia actuali). in aceastiscurtd povestire, zeii Iupiter gi Mercur cilitoresc prin linutdcghizaEi ca muritori. in ciuda faptului cd trec pe la nenu-lntrrate case, nu gisesc pe nimeni si-i primeascd, si le deaceva de-ale gurii 9i sri-i lase sd se odihneascd. PAnd la urmirtimeresc la bordeiul sirman al lui Filemon gi Baucis, care iqiirrdurd siricia cu demnitate, ,,cugetdnd cd nu este deloc rugi-rroasi". VArstnica pereche le ureazl bun-venit oaspeqilor, 1i

invitd in casa lor siricicioasd, le pregitegte o masd dupiputinqd gi le spalS cu api caldi picioarele istovite. Drept mul-llrnire, zeii recunoscitori fac in aqa fel lncdt vasul cu vin sirnr se goleasci niciodati; oricAt ar bea cu totii, vasul remanep lin.

Atunci zeii ii inqtiingeazd: ,,Noi doi suntem zei"r. Drept!Isplatd pentru ospitalitatea din Frigia, zeii declari:

Nelegiuirea vecinilor vogtri igi va luapedeapsa meritati. Voi ve;i ficruqali de nenorocirea lor.

Iupiter ii intreabi pe cei doi ce-qi doresc cel mai mult.l)upd ce se sfetuiesc, Filemon li spune regelui zeilor ci el gi

solia lui vor si fie preoli care si pizeasci. altarele zeilor, iarcind va veni ceasul morlii, vor sd moari impreuni:

lriindce am trdit toatd viaga in inlelegere impreuni,S:i murim amindoi odati)i nici eu si nu vad mormdorul sogiei,

Nici ea si nu fie nevoiti si me inmormanteze pe mine.

r . Traducere de A.D. Melvrlle, Ouid.: Metamorphoses Oxlord Unj-vc|sity Press, Oxford, r986. Toate citatele sunt din Cartea a VIII-a, pp.lr,l-,91. lTraducere preluati din Ovidiu, Metamorfoze, traducere,rtrrtliu introductiv gi note de David Popescu, Editura $tiin.tifict, Bucu-rr.1ti, r 951, pp. zz4-zz5 -n.tl-f

oAMENT DrvrNr iN cREcrA Qr RoMA ANTTCE 29

Iupiter le indeplineqte dorin.tele. Vecinii sunt nimicili' Se

iveqte sanctuarul, iar Filemon qi Baucis ii devin str'jeri. Cnnd

le vine ceasul morlii' cei doi se transformd simultan in doi

copaci care cresc dintr-un singur trunchi, astfel incat, dupicum au dus un trai lung, armonios, ca so!i' la fel sunt uniliin moarte. Cei care se lnchind mai tdtzit la altal nu numai

ci recunosc ,,via1a" neintrerupti a perechii, dar cred cd cei

doi au fost intr-adevdr divinizali ;i meriti venerali:

Acum sunr zei cei ce r au slujit pe zei

1i cei ce au cinstit rrebuie sd 6e cinstiti.

Acest frumos gi emolionant basm de dragoste ln viale qi

moarte este totodatd un basm cu zei care devin - sau par sidevini - temporar oameni qi cu oameni care devin zei. DaciFilemon qi Baucis sunt venerali ca zei, nu lnseamni ci acum

sunt la fel de puternici ca Iupiter gi Mercur. Sunt socotili divi-

nitaqi de nivel mai mic, muritori care au fost ridicali in pla-

nul divin. Dar sunt totuEi divini. Faptul constituie o cheie qi

o lecqie importanti pentru noi. Divinitatea se manifesta in

multe forme Ei dimensiuni; teramul divin avea multe niveluri'

Astizi gdndim tXrAmul divinitilii, tirAmul lui Dumnezeu,

ca fiind complet Altul gi separat de tirdmul nostru omenesc'

Dumnezeu e sus in cer, noi suntem aici ios, pe pimAnt, iar

intre noi se intinde un abis infinit. insi maioritatea anticilor

nu vedeau in acest fel tir6murile divin qi pim6ntesc. Tirdmul divin avea numeroase niveluri. Unii zei erau mai insem-

na1i, s-ar putea zice ,,mai divini" decat al1ii, iar oamenii

puteau fi ridicali cAteodatd ln rAndurile acestor zei. Pe dea-

supra, zeii inEigi puteau si coboare, 9i ocazional chiar cobo-

rau si petreaci un timp cu noi, muritorii de rAnd. Cand o

fbceau, faptul putea duce la consecinge interesante, ba chiar

dezastruoase, dupd cum au invetat, spre marea lor nipastd,

neospitalierii locuitori ai Frigiei.

Locuitorii de mai tdrziu ai regiunii au invigat lecgia, dupicum aflim chiar din paginile Noului Testament. In cartea

]O CUM A DEVENIT ISUS DUMNEZEU

l;aptelor, avem o relatare despre Apostolul Pavel aflat intr-ocdlitorie misionari impreuni cu insolitorul lui, Barnaba, inirceeagi regiune, vizitAnd oragul Listra (Fapte r4:8-r 8 ). Pavelvede un bdrbat olog qi il vindeci prin puterea lui Dumnezeu.(iloatele care au vdzut miracolul trag concluzia, fireasce pen-tru ei: ,,Zeii, asemdnlndu-se oamenilor, s-au coborAt la noi"(ljapte r4:rr). De remarcat ci ii spun lui Barnaba Zeas, iarIui Pavel - cel care a vorbit -, Hermes. Identificdrile nu suntirrtdmplitoare. Zeus era echivalentul grec al romanului Iupi-lcr, iar Hermes era corespondentul lui Mercur. Cei din Listraltiu basmul cu Filemon gi Baucis qi cred cd cei doi zei qi-aullcut iardqi aparilia in mijlocul lor. Sunt atat de convinqi derrsta, incet preotul local al lui Zeus vine cu tauri qi cununi

l)cntru a le aduce jertfe celor doi apostoli, care cu mare greu-tirte ii conving pe toji cd sunt doar niqte oameni simpli, ,,ase-rrcnea pitimitori ca voi". Pavel se foloseqte de ocazie, dupicrrm ii stitea ln obicei, pentru a-gi propovddui mesajul evan-ghclic cu scopul de a converti lumea. insi nu toli au fostconvingi: ,,$i acestea zicind, abia au potolit mul1imile, ca sirrrr Ic aducd ierttd" lr4fi1.

Nu e de mirare ci acegti credinciogi ai lui Zeus din Listrarrlu atat de dornici sd admiti cd zeii deveneau temporarorrmeni gi mergeau printre ei; lgi aminteau bine ce se intdm-pllse alti dati cdnd refuzaseri si aducd inchinare atunci cdndi) dlltorau. Dacd povestirea din Fapte e o amintire a activite-likrr misionare ale lui Pavel sau pur qi simplu o legendi fasci-ll.rrrti apdrutd intr-o perioadi mai tirzie (ca gi povestirea culrilcrnon qi Baucis), e irelevant pentru dezbaterea noastri de

,rici: in lumea romani se credea in general ci zeii puteau si iarrfiigigare omeneasci, astfel incat unele persoane pe care leirrtilneai puteau fi intr-adevdr divine. Mitologiile greace qi ro-rrr.rrri sunt pline de asemenea povegti.

oAMENI DrvrNr iN GRECTA $r RoMA ANTTCE 3r