cunoaŞterea Şi valorificarea mĂrturiilor istorice...\ii de ştiinţă şi cultură, ci şi de...
TRANSCRIPT
C. S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR. PREOCUPĂRI MULTIPLE PENTRU
CUNOAŞTEREA ŞI VALORIFICAREA MĂRTURIILOR ISTORICE
Ideea publi că rii , · în pagi nile revi stei de f a ( ă. a evocăr ii p e rsonalit ă \ii profesorului ş i arheologului C.S . Nico l ăesc u Plopşo r , f ăc ut ă de unul din discipolii să i , Lucian Roş u , am întrevăz ut -o în momentul în ca re mi-a căz ut în mîn ă lucrarea în manuscris Cu Plopşo r pe urmele omului paleolitic, din ca re de altfel fac parte aces te fr agmente.
La zece ani de la stingerea sa din vi a ţ ă . aceeaş i rev i s t ă publi ca (nr . I / 1978) un gm paj de şa pt e materi ale, semnate de s pec i a li ş t din di fe rite domenii ca re îi evide nţi a u perso· na lit atea , cu p reoc up ă ri multil atera le, nu nu mai de neobos it ce rce t ă t o r ş i ct itor de institu \ii de ştiinţ ă ş i c ultur ă , ci ş i de creator de şco a l ă î 11 ce rce tarea ce lei mai îndepă rt a t e ş i
mai greu desci frabil e perioa de din istorie, Paleoliticul.
în cea mai mare pa rte, v i a ţ a lui C. S. Nicol ăesc u - Plop şo r s-a des f ăşur a t pe siturile arheologice, iar hart a drumurilor s tr ă b ă tute prin aproa pe toa te zon ele ţ ă rii cuprinde punctele principale a le Paleoliticului din România.
Este unanim r ec un oscut ă ast ăz i contribuţia
sa la dez voltarea arh eologici în Rom ânia, dacă amintim pe aceea hot ă rîtoa re la studiul Culturii de prund pe baza va lorifică rii descoperiril or din Valea Dîrjov ului (judeţul Vîl cea ) , sa u de descoperirea de la Bu giuleşti , l egat ă
de începuturile procesului de a ntropogeneză
pe continentul european, autorul ei dovedind ş i demonstrînd, cu argumente incontestabile, pentru prim a oa r ă în Europa, ex istenta v ie ţii
în urm ă cu aproa pe 2 OOO OOO de ani. · Avem prilejul , deci, să ne amintim de unul
din cei mai devot a ţi oa meni de ştiinţ ă, a că rui
ma re ca litate era aceea de a transmite ce lor din jur cîl mai mult din ceea ce el c unoştea
în prof unzime, insu f l îndu- le în credere în mun ca lor ş i res pec,lul fa ţ ă de m ă rturiil e istoriei noa I r ~ .
ELISABETA ANCUŢA RUŞI NARU
Muzee pe valea Bi stri ţe i
în anii t in e reţ ii , P l o pşo r descoperi e în sudul Olteni ei o aşeza re în care materi alul lucrat din pi at r ă , în spec ial silex, avea dimensiuni foa rte mici. î n limbajul arheo logic asemenea unelte sî nt cunoscute sub numele de microlit e.
în t rucît pe v remea aceea ce rcetarea Paleoliti cului era to tu ş i la în ceput, ş i erau multe hi atusuri în î nţ elegerea evo luţi e i , acest complex a pă rut deosebit ca s 1ru c tur ă de ceea ce se c unoaştea atunci a fi caracterist ic Paleo liti cului ş i N eoliticului. Stratigraf ic, aceste forme de c ultură e însc ri au la s fîr şitul epocii glaci are
şi începutul ce lei act uale, fapt dovedit ş i de .contex tul fauni sti c şi flori stic. Pl op şo r i -a z is acestei epoci Mezolitic, a di că epoca pietrei de mijloc. Mai tî rziu , ş i- a revizuit opiniile, con-iderînd aces te c i v ili za ţii cu mi cro li
te, în mod co rect , de fapt o f ază de lranzi(ie de la Paleo liti c la Neoliti c, num it ă , de el ş i de a l ţ i s pec i a li ş ti din
lume. Epipaleolitic . Plop şor ştia sa -ş1 reformuleze
propriile teorii mai vechi , atunci cînd noile ce rcetări o cereau. El nu era omul care să adapteze rezultatele cerce t ă ri lor unor idei aprioric sta bi li te. Concluziile sale erau întotdeauna consecinţa realit ăţii practi ce.
Viaţa de acum treizeci de ani de pe şantie rul La Scaune îmi apropi e cu nostalgie un timp care az i îmi pare plin de candoare.
în fi ecare sîmbă t ă , muncitorul improvizat bucă tar şi cu mine coboram c ă lare pîn ă la comuna Schitu unde făceam aprovizionarea pentru să ptămîna care urma. încă rcam de cu seara totul în desagi şi duminica în zori o porneam din nou spre munte, de data asta mergînd pe jos, pe lîngă caii împov ă raţi, cale de patru-cinci ceasuri de urcuş .
' . în apropi ere de satul Schitu, l î ngă
Mă n ăstirea Dură u - monument i tori c, se vedeau atunci cîteva construcţii sp a ţioase . în mare parte nefo losite. Plo p şor , a că rui privire bă tea întotdeauna cu mult dirico lo de clipa prezen tă, ne spunea: „cînd o să fi e lacul pînă la Poi ana T eiului , odat ă ajun ş i · pe mar ginea lacului , turi ştii vor urca ş i Cea hl ă ul ş1 , vnnd nevr't nd vor face o ha ltă ş i aici, la mă năs tire. Noi trebuie să le of erim î n că ceva pentru os t e n ea l ă. M ă gî ndesc - spunea el - la organi za rea unui muzeu care să- i dea omului imaginea v ă ii Bi stri ţ e i de odini oa ră. Am pune ş i cev a a rt ă popular ă din satele care vo r int ra sub a p ă, eventual ş i cî teva repre z e nt ă ri arheo logi ce ca re să demonstreze v i eţ uirea pe locurile as t a î ncă din ce le mai vec hi timpuri „ . "
LUC IAN ROŞU
Plopşor a realizat acest proiect. La mănăstire la Durău e xi s t ă, dato-
. rită lui , muzeul pe care l-a gîndit atunci cînd apa Bistriţe i î ş i modifica matca schimbînd o lume. Peste drum de măn ăstire , exi sta o construcţi e pe două nivele, cu mai multe încă pe ri, lucrat ă toată numai din lemn, ş i care aparţinea Academiei Române. în această oază de lini şt e veneau cerce tători, academicieni , nu doar pentru cîteva zile de odihn ă dar chiar pentru o mai adîncă meditare asupra unor idei la care mintea lor lucra. îmi amintesc că Plop şor se uita peste vîrfurile copacilor şi spunea: „V ez i ce vecinătate bună : aici, i stori e, art ă, etnografie şi , peste drum, cei care trăiesc tocmai pentru ca să mişt e aceste lucruri să vorbească".
Un alt muzeu, cu tot ceea ce s-a descoperit pe valea Bistriţ ei, cu machete şi fotografii din fazel e de construcţi e ale barajului, a fost pus pe picioare de Plopşor în centrul o ra ş ului Bicaz. Ceva mai tîrziu, noului edi ficiu i s-a mai adă ugat şi o sec ţi e de etnografie. Muzeul e xist ă şi azi iar turiştii care stră bat Cheile Bicazului spre Lacul Roşu , sau cei care merg pe marginea Lacului Bi s triţ ei spre muntele Ceahl ă u , Borsecul Transilvarn e1 ori Vatra Dornei bucov inene, ajung să- l viz i t eze. Aflat la răscruce de drumuri , e un punct că ut a t, aşa cum, dea ltfel, Plop şor intui se. î n pe rspec tiv ă, el vede drumul aces ta î n circuit: s-ar fi pornit de la Baraj cu vaporul, p înă la Cea hl ă u sau Poiana Teiului , de acolo pe j os spre Mă n ăs ti rea Durău, urcînd apoi la cabana Măcă resc u , trecînd pe lîn gă vî rfuril e Toaca şi Panaghia, cabana Dochia, de unde alte do u ă drumuri s-ar f i aşte rnut la pi cioa rele că l ăto rului : unul dintre ele duce spre r ăsă rit ş i coboară la cabana I zvo rul Mun te lui , iar de aici în loca litatea Bi caz , la punctul de pl ~ca re, ce l ă l a lt , pornin d, de asemenea, de la D ochi a, t rece pe la N eagra, cheile Bicaz ului ş i ajunge la Lacul Roşu .
Ca unul dintre c i ce -au af lat în perioada f o rm ă rii Î fl preajma lui Plop şor , mă gîndesc că puţi n i sînl muzeografii ani lor 1953 - 1968 care să nu f i benefi ciat d ajutorul moral ş i practic, de îndrumarea ş tiinţifi c ă a acestui rna re ce r ce t ă t o r i mare profesor.
Era plin de oli ci tudine, genero ş i în tot dea un a neo bosit. Azi la Bucureş ti , mîine la C raiova, po imîine la Timi şoa ra sa u O radea, de aco lo la C luj , ajun gea în M oldova pe la I aş i
:~î
sa11 Badi u, pent ru rn, diri nou, s ă răs pundă la o a lt ă chemare, altundeva.
Cî nd a av ut timp să vadă atît cît a v ă z ut , e tn ai lesne de înţ e l es. Dar, cînd a avut timp să se ri c aiît cît a se ri :? Opera lui însumează mii de pagi ni , în t re ca re multe înt dedicate şa nli e r e l o r pe ca re le-a condu s. Au mai fost, desigur , ş i alte şa nti e r e arheologice lot atît de bine organizate, cu bun rezultate pentru ştiinţă , dar 11 u toa1 1.: :-. - 21 11 i nchciat c 11 111onograiii p11 bl1 n 1H,·. La p uţin 1i111p clu pa i s pr ă v i ren cerce t<i rilor de la B°ic <1z, Plopşor a puhli c<1 t luc rarea monogra fi că a Bi caz ului î n revista, de c irc ul a ţi e int ernaţ i o n a l ă , „ D acia".
Ex pe ri e nţ a de pe ace l întîi teritoriu, des ti na t să fi e acoperit de a pă , a constil1Jit suportul de la ca re P~pşo r a încep11l ş i a dus la ca p ăt, în anii imediat urm ă t o ri, un ·alt mare gru p de ce rc e t ă ri complexe ale Aca demi ei, grupul Porţil e de Fi er .
Reconstrucţia complexului Ada Kaleh
Dacă în vederea ce rce t ăr ii Paleoliticului , · Pl o p şo r <1 str ă b ă tut aproape toa te zonele ţ ă rii , fiind astrei cunoscut pretutindeni , ce l m ai adesea revenea l o ti1 ş i în Olteni a - · locul naşt erii ş i al tine re ţii sa le.
în 1963 eram în primul meu <1n la Uni vers itatea din Craiova . Predam I stori a veche a Români ei ş i I storia
rii .ve rsa l ă vech e la Facultatea de I stori e ş i Geografi e, stud nţilor de anul I, (curs de zi ş i f ă r ă frec v e nţ ă ).
C red c ă în i:lCe la ş i an, Plop şor î ş i împ ă rţea zilele între Bucureşti -unde îşi avea familia ş i unde împlinea fun cţia de şe f al S ec ţi e i Paleolitice • la Institutul de Arheologie al Academi ei - ş i C raiov a de unde făce a eforturi să dirijeze întreaga activitate de ce rcetare arheologic ă a Olteniei. ·
Era tocmai în momentul în care, în zona Porţilor de Fier şi C azane, începuse ma rea I uc rare pentru construi r ea Complexului Hidroenergetic şi de Navigaţi e -- ' Porţil e de Fier.
Se ş ti a că ridicarea nivelului apelor Dună rii prin construirea barajului va af ecta multe localit ă ţi de pe malul românesc al Dunării.
Se ar ă ta, aşadar, imperioasă, şi aic i, ca şi ceva mai înainte la Bicaz , ce rcetarea complexă a zonei, nu numai · în vederea salv ă rii a ceea ce era deja cunoscut pentru dif eritele etape ale dez volt ă rii civilizaţiei umane, dar ş i 1'11 vederea ultimei şanse de a descoperi alte urme de vieţuire ome-ne ască . ·
Preşedinte l e de atunci al Academi ei Rom âne - - Miron Nicolescu - , secre tarul E' i general - Radu Voinea - ·, aca demicianul Şte fan Mileu, ş i al\i oameni <le cultur ă, responsabili cu dczvo ltare::i vi e ţii ş tiinţifice în Români a. î ş i punea.u mari spe ra nţe în talentul o r ganizatori c al profesorului Plop şor , în spiritul lui de obse rv a ţi e ş i . în spec ia l, în re u ş it 'a ex pe rienţe i
38
lui de fost coorttonator al grupului de cerce t ă ri compl exe de la Bicaz.
îmi amintesc că la o întîlnire, care a avut loc chiar la Porţile de Fier, au fost discutate în detaliu planurile de cercetare pe etape, de urgenţă şi de p e rspectivă, între care, obiectivul cel mai greu de urnit ~ra Ada Kaleh-ul. Fel şi fel de obstacole se iveau de la o clipă la alta, dar Plopşor nu p ă re a deloc surprins de avalanşa lor . ·
După multe stră da nii , Plopşor a re uşit să obţin ă asentimentul Ministerului Energi ei Electrice, şi ace sta a fost primul pas important: era modalitatea prin care se rezolva, în mare măsur ă , problema finanţării salvării compl exului arhitectural -istoric de pe insul a Ada Kaleh.
Aşez at ă în mijlocul Dunării, la circ a 25 kilometri la apus de DrobetaTurnu Severin, ş i numai la 2 kilometri la răsă rit de oraş ul Or şova V eche, insula Ada Kaleh era, de fapt, o mică oază cu vegetaţie medite raneană ş i puternice şi complicat e fortifi<: aţii medi evale; frumuseţea şi . exotismul acestui petec de pămînt în mijlocul apei atrăgeau un mare numă r de vizi tatori români şi str ă ini. I storia insulei este istoria unui timp tr ă it cu apă sarea t emerii că porţile ţ ă rii puteau fi deschi se cu forţa în orice c lip ă din zi şi din noapte. în .jurul anilor 1440, turcii f ă cuse ră primele fortificaţii cu scopul de a controla navigaţia pe Dunăre . E de presupus c ă la început a fost numai o garnizoană militară pentru c ă mai bine de două sute şi ceva de ani Ada Ka leh-u I a fost obiectu I unei permanente di spute între Turcia şi Austria . în secolul al XVI I 1- lea, în timpul Mari ei T ereza, au fost adă ugate noi turnuri şi ziduri de apărare, la cele turceşti ş i austriece existente din perioadele anterioare .
Colonizarea masivă a insulei de către turci cu populaţia civilă se pare că s-a făcut pe la sfîr ş itul secolului al XVI 1-lea şi începutul celui de-al XVI I 1-lea. Oricum, începînd din anul 1919, ea a fost pe drept atribuită statului român dar a continuat să aib ă un regim economic şi vamal privilegiat - de Porto Franco.
O moscheie cu un covor celebru, greu de peste şase sute de kilograme, o fabrică de ţigări, ateliere de dulciuri şi mici obiecte de artizanat alc ă tuiau, laolaltă, avutul insularilor - · şa se sute de familii de o,rigine turcă.
Plopşor înţe l egea c ă Ada Kal eh-ul, cu tot ceea ce păstrase pînă în zil ele noastre, înseamnă, dincolo de farmecul pitorescului, o pagină din istoria ţ ă rii noastre. Ştia c ă aeolo, de-a lungul cîtorva secol e, se închi sese s;iu se deschisese pa sul Dun ă rii spre Apu sul Europei, în momentele în care . vechea poartă a defil eului - cetatea de la Turnu Severin - nu mai rez i.sta loviturilor turce şti. La începutul secolului al XVI-i ea, cînct voievozii români , de atîtea ori în şe la\i în promi-
siunile Apusului Europei , nu · şi-au mai sacrificat tinerim.ea în lupta îm· .potriva turcilor , oştile acestora nemaifiind st ă vilite au ajuns cu uşurin( ă la Budapesta, Vi ena, şi chiar în Ita· lia. Se poate spune că atunci cînd ro· mânii au ţinut piept turcilor, şi lu· crul s-a întîmplat secole tl e-a rîndul cu succes, centrul şi vestul Europei au avut linişte s ~ dezvolte o civilizaţie pe care estul Europei, întrerupt de invazii, oprit în loc de incendii şi ră z boaie, n-a putut-o atinge. Ceea ce azi se construia, mîine se mistuia, ş i nu o dată ci secol după secol. Aşa încît, ridicarea în sine a fortificaţiilor de la Ada Kal eh a fă c ut parte dintr-un „. sis-tem de apărare a pasului Dună rii , spre Europa Centrală şi Apusean ă. :
Alăturînd semnificaţi e i istorice a · insulei pe cea arhitecturală, Plopşor ' le-a folosit pe amînd0uă ca argumen· te în justificarea c ăutării unei solu \ii \:l e salvare a ei, prin s tr ă mutare.
Împreună cu arheologul George Popilian, am purtat o disc uţie cu Pro· fesorul la Craiova, sugerîndu -i ideea strămutării Ada Kal eh-ului, cu populaţi e cu tot , pe o alt ă insulă, la doi kilom etri răsărit de Drobeta-Turnu Severin , şi anume pe insula Şimian , sau Ostrovul Şimian, cum îi spuneau localnicii. Mă gîndeam la unele asemănări climatice între cele două 'insule, la apropierea Şimianului de or .aşul Turnu Severin, la existenţa căii ferate, la posibilitatea organizării unor curse regulate cu vasel e de pasageri, din portul Turnu Severin pînă la insul ă , cu trecere pe lingă ruinele Cet ă ţii Severinului , termelor romane, Podului de pes te . Dunăre , construit de Apo· !odor din Damasc în răgazul dintre cele două · războaie daco-romane, pe lîngă ruinele Castrului roman ce su· prapunea o aşez are dacică - Drobeta - şi care avea funcţii de apărarf a podului pe malul dacic . De pe vas s-ar mai fi putut vedea şi rămăşiţe l e unor fortificaţii, de asemenea, medieval e, ·de la Cladova, sau , din nou altele roman e, care apăraseră, pe malul iugoslav, celălalt capăt al podului din care se mai vede azi, la suprafaţă , un fragm ent de portal.
Cum insula Şimian era în întregime păşune şi teren agricol al comunei cu acelaşi nume, deci neprevăzută cu nici un fel de construcţie, nu rămînea decît s ă fie investigată arheologic, exhaustiv, înaintea începerii oricăror e xcavaţii pentru reclădirea aici a fortificaţiilor şi locuinţelor particulare ce urmau să fie aduse din Ada Kaleh.
înainte de a-mi sfîrşi argumetaţia , Plopşor care ascultase foarte atent m-a întrebat dacă mi-aş lua · „ răspunderea Şimianului" . Am r ă spuns afirmativ şi mi -am exprimat dorinţa ca, indiferent ce alţi arheologi vor mai fa ce parte din grupul de cerce tători, !:Inul dintre ei s ă fi e George Popilian . I I c unoşteam şi pre ţuiam la el, dincolo de probitatea profesională, pe cea moral ă .
Ceea ce a urm at pe şa nti e rul care. ,· urînd dup ă aceea, s-a deschi s ş i s-a u1· gan iz.at la Ş imi a n , a fost un foarl l' eri os program de cerce tare, cu multe
rez ul tate , va lorificate, din păcate, de oameni a că ro r part icipare pr ac ti că la faţa locului fu s se m i noră.
Imporant a fost fap ul că, odat ă înc h e i ată ce rceta rea noastră , Pl o p şor s-a s trăduit gă obţ in ă ca lu c r ă ril e de demont are a complex ului Ada Ka leh. de t ranspo rt ş i de r eco ri s trucţ i e a lui
p insul a Şimian, să fi e- în întregime reali za te de că tr fosta Direc ţ i e a M onumentelor istor ice, fapt ce as igu r a, ain ca pu l locu lui , o exec uţi e bin e supravegh ea t ă a aceste i dificil e ş i neîncercate, la vremea aceea , s t1: ă mut ă ri.
Pe baza tematicii sa le s-a rea li zat pro iectu l tehni c de demontare, tran -port ş i montare, în pr imul rînd al sistemu lui de fortifi ca ţ ii ş i al principalelor edif icii publi ce. Era pre vă zută, · de a emenea, str ă muta rea vegetaţie i medi teran ene - - smochinul, magnoli a - cum ş i rea li za rea, pe insula Ş i mi a n, a unui co mplex o limpi c cu baz ine de înot ş i anexe le necesa re, urmînd ca, în f i nal, nou l Ada Kaleh să fie nu numai un comp lex tur istic de vizitare ocaz i ona l ă ci ş i unul spo rtiv, de _mare atracţ i e, uni c în felul lui ş i cu e fic i e nţ ă nu numai c u l tura l ă dar ş i eco nom i că . Îmi aminte c cît a alergat să obţ in ă ut il aj e gr le pentru · îmba rca rea ş i transportu l · pi ese lor masive de piatr ă, cum îi asi sta pe tehnicieni supraveghind respec tarea cu stricteţe a co ndi ţ iil o r impuse d proiect în fiecare fază de lucru . Cei din juru l lui ne puneam întrebarea cum de nu oboseşt e ş i dacă Geea ce face nu e prea mult pentru um om. Ş i reuşea să f ie az i la Porţil e ci - Fier, eara la raiova, a doua zi dimineaţa la Bucureş ti - la Academie, la Mi -
Vedere gen r a l ă a s!1p ă lur il o r excculale pe şan li c ml d la Ripi ce ni · l zvor, , ( 1964) el e C.S. N i co l ă esc u - Pl o p şo r ş i cunli nual <k Al. Pa1111 e cu.
ni sl erul Energiei E lect ri .ce - , iar dac ă se întîmo la să ' mai f ie so li citat ş i la la ş i , Oradea sau Hai a M are, ori ta o scu rt ă . întrevedere la C l uj, cu vechiul şi foarte apropiatu l să u pri eten sufletesc - aca.demicianu l C. Da icov iciu, nu lipsea nici de aco lo.
Para lel cu demontarea şi transpo rtu l Ada Ka leh-ului , echipele de constructor i îl reaşezau, aidoma, dup ă pro iect, pe insula geam ă n ă Şim i an.
Oslrov1il Banului , 1965. C.S. N i co l ăesc u - P l o p şor , împre un ă cu reprezenla n(ii · Minisleruli1i ener g iei electri ce cli sCll l î ncl silua(ia 111011u111c11 -IPlor . ·
Luc rări l e au înce put de la li mita vesti că a celor dou ă insule: la Şimian, ziduri le şi turnu ril e de ap ă r a re acop -reau deja o zon ă în .ca re, .numai cu puţin timp în ainte, împre ună cu George Popi li an, Mi ş u Davidescu ş i M arin N ica, scosesem la lumin ă o nec ropo l ă , extrem de important ă ca prob lemat i că, din perio ada de tranz i ţi e de la neoliti c la bronz şi , în imediata vec in ă t a t , o modest ă aşeza re de pescari daci. .
Se reconstruise, cred, peste 60 la sută din ce tat e ş i se r.idi case ră cîleva dintre importantele edifici i publi ce ale fostei aşeză ri . Ada Kaleh dar, din
nefer icire, dispar i (ia · 1 1rpr-i11z ă to a re ele rapidă a Prof so ru lui a rost urmatil, nefast, , i de sloparea lu c r ~ ri lor µL' Ostrovu l Ş irni an.
Perioada Ada Kal eh ii fost. po<'ltc , un a dintre ce le mai in1ensc pCl' ioa de de muncă ale Profesorului . Era pe r„ manent preoc upat de soa rt a Insulei, coordona ri guros cerce tă r ile clin zon ă dal e în s ama unu i co lecti v ex tr 111
de numeros, şi mai gi1 -ca. î n plus, · clipe, c asuri sau z i le să ,'.J lerge î1 1 to at ă Oltenia, ba, u11 ·ori chiar ,- ln alte regi uni ale ţăi:·ii , unde ra "o iici tat de noi descoperiri .
Tot în aceasUi p e r ioadă s-;1 ocup11l p r onal de const ituirea fon dul ui documentar ş i ' a bibli otecii d ~ specia litate în scop u l î nfiinţ i.Jr ii . . 1<1 C raiova, a unui centru d cc rcrU\1·i i ·t.ori ce, etnografice ş i filolcwi c al Arn d ·mi ei, inaugural . ele alt fel, în 196ti , sub direcţia lui . N u li p ea nici de la ch emrt ri le Acacl mi ei au de la t rcuurile sec ţi e i d- ca re r ăspu 11dea în .cadrul In litutul ui de Arheolo gi . ş i ni ci el la simpozioan ele au se i uni le şli in(i fi ce gă z duit e d muzee î1 1 diferi t co l ţuri ale ţ ă rii . $ i ori unde merg a, Pl or şo r era nu numai pre 7.cnf . el era o prezenţă.
Cu pa t1•11 dece nii în urn1 ă , 111 a i precis în anul 1948, P lop:;;nr -a af)<:tl pr int re ini\ iator i i act iuni i de î ~1 fi i11 Um.• a unei universit ;J (i 'c rniovcm„ Alu 11ci lucru l n-a fo l po-ibil. D<1 r n em ea, l a puţ i n l i111p dup ă a · ' a. a in sli lut ul u i Agro nomi de în v ă (ăm î nl Supc 1·ior, apoi a l n t i lutul u i E lcct rn tehnic au în sc1nn at pil on i l a edif ici11l ni v e r s it ă\ ii cra iov ne; el e az i, a l că r e i profe or P l opşo r a fos t pînă î n ultimele luni a le v ie[ii.
Prodi g ioasa lui act iv-it ate ş t i in(i fi c ă în domeniul cerce t ~ rii :;;i sistem ati ză rii f..la leo l iti cul ui ro111cî11 esc a im pu , SE' poale pun e, ~ i r ec1 111uc ş ter 8
n eces i t ă (ii unui , ecto r ş i <:t poi a unei se (ii chia r , î n cad ru l In stitutului ll'
„
39
Arheologie al Academiei, din Bucureşti, al cărei şef a şi fost, ani în şir.
Cînd în anul 1966 s-a decretat oficia I funcţionare~ Centrului de Cercetări Istorice, Filologice şi Etnografice al Academiei, de la Craiova, prima grijă a directorului profesorul Plopşor - îndată după angajarea colectivului de cercetări capabili să acopere cele trei sectoare, a fost să editeze o serie de publicaţii menite să strîngă laolaltă rezultatele cercetărilor . Socotea această modalitate de valorificare a studiilor un fel de respiraţie a Centrului: „Prin asta - spunea el - se vede nu numai ce fac oamenii dar şi cum fac ceea ce fac" .
Am spus în multe rînduri că Plopşor avea darul de a-i forma pe tinerii care aveau norocul să-i iasă în cale . Nimeni nu era mai sever decît el şi, paradoxal, nimeni mai iertător şi mai îngăduitor decît el.
Am învăţat mult şi ca mine mulţi alţii de la omul care în anii aceia avea vîrsta mea de azi şi o înţelepciune proprie unei vîrste mai înaintate chiar. Nu numai în meserie am învăţat dar şi în viaţă. Sînt multe situaţii încă , în care , pus în faţa unor momente de decizie, modelul Plopşor · îmi foloseşte . De la el am învăţat un lucru care s-a potrivit firii mele pozitive, şi anume, să privesc viaţa ca pe un prilej de a clădi , de a construi, în sensul concret şi abstract a ceea ce am de împlinit. Am învăţat să preţuiesc fiec.are clipă şi să nu uit că viaţa omului e limitată, dar să ţin totuşi seama că desfăşurarea ei poate să lase ori nu, în funcţie de fiecare, un ecou . Ecoul vieţii lui 'Plopşor se aude, se simte, ş .i are toate datele să se amplifice în timp.
Bugiuleşti, Valea Dîrjovului
Am vorbit pînă acum despre Plopşor numai la trecut: cine a fost, ce a făcut pentru Craiova şi pentru ţară, cum l-am cunoscut. Acum mă gîndesc la el la prezent: ce înseamnă astăzi -pentru acum şi pentru viitor - contribuţia Plopşor în ştiinţă .
în aceste două decenii care au trecut de cînd nu mai este printre noi, au mai scris despre el şi alţi specialişti, colaboratori sau cunoscători ai operei sale . Aşa cum am mai spus , a fost considerat, şi pe bună dreptate, creator de limbă, situat, alături de Creangă, printre cei mai de seamă povestitori români. Dar există un domeniu anume, în care gîndirea şi neobosinţa lui au dat cel mai mult: istoria, şi în cadrul ei, arheologia Pa_~eoliticului. Se poate spune că în ace5te ramuri el a dominat ştiinţa românească, de la dispariţia fostului său profesor - Vasil e Pârvan - şi pînă la brusca oprire a sa în primăvara anului 1968.
Pe vremea cînd, tînăr stud ent era atras dt cer Cf• tarea arheo logiei preistori ce l ă r ă sa ignore 111 sâ fok lorul, istoria sau etnograiJ<:l , :,1.· 111 nase lil.' J il
40
o sută de articole în revist ele vrem11 , Paleoliticul începea să iie înţele s şi cunoscut cam în toate regiunil e ţării, graţie altor pa s ionaţi , ca N. N . Moroşan şi I. N . Moroşan în Moldova , Martin Roska în Transilvania, Dinu Ro-
. setti la Buc ureşti. Dar peste puţini ani, în cel de-al patrulea deceniu al secolului nostru, C.S . Nicol ăescu Pl opşor care benefi ciase din plin ş i cu aviditate de erudi\ia marilor s ă i da sc ă li - Vasil e Pîrvan, Simion Mehe dinţi. Dimitri e On ciul. Gh . Murnu, Nicolae Iorga. ca şi de colaborarea sa mai bine de un an. în Franţa, cu marele savant al vremii - abatele Breuil - , lan seaz ă în circuitul int e rnaţional rezultate ale ce rce t ă rilor sale, prin par ticipare cu comunic ă ri la cît eva pres tigioa se con g rese şi simpozioane, în Franţa, Portu galia , Anglia .
Tot acum î ş i d e iinitiv e az ă teza de doctorat care în seamn ă t otodat ă ş i o primă' s inteză a pal eoliti cului în Rom ânia , intitulat ă Le paleolilique en Roumanie ş i o pu b li că în revi sta „D ac ia" , nr . 5 - 6, 1935 - 1936. Sinteza nu s-a oprit la prezentarea şi explicarea t e hnic ă a materialului arheologic des coperit prin săp ă tur ă sau întîmpl ă tor, ci a realizat o evaluare probl e matic ă critic ă a Paleoliticului rom ânesc, la nivelul de informare şi înţ e l e ge re pe plan int e rnaţional al vremii .
Cum am sugerat pe parcursul aces tor pagini, Plopşor avea t ă ria de a-şi corecta public în scri s propriil e mai vechi opinii .
Se ş ti e că u'na dintre ce le mai im portante probl eme de periodi zare, privit ă şi azi confuz de către unii ce rcet ă tori, a fost aceea a a ş a-zi sei epoci de mijloc a pietrei, de la sfîrşitul Pl eistocenului şi începutul Holocenului, cunosc ut ă sub numele de M ezolitic .
Astfel, unele descoperiri ale lui din împrejurimile locului na '. al din sudul Olteniei, datorit ă structurii culturii material e identiiicate, l-au făcut să formul eze ideea e xi s te nţ e i acestui M ezolitic în e voluţia epocii de _ piatr ă pe teritoriul Români ei. Inte rpre t ă ril e şi le-a publi cat mai întîi în numărul 8 al revi stei „Arhivele Olteni ei" pe 1929, sub titlul Mezoliticul in România.
Aceeaşi te m ă , ceva mai a dîncit ă ca tratare. a prezentat -o drept comunicare la ce l de al 15-lea Congres Int e rnaţional de Antropologi e şi Arh eologie Pre i s torică, organizat, în 193 t. în Portugalia . Comunicarea a avut titlul Les Cul!ures Mesolitique en O/t enie şi a fost publicată în cur sul a ce luia~i an în „ Arhivele Olteniei '', nr . I O.
Proiesorul Plopşor a fost, aşadar, primul speciali st român care a susiinut e xi s t e nţa unui M ezolitic în preistoria României ş i a încercat să -l explice. Dar ce rce t ă ril e sale ulterioare. in spec ial din al ş a se l e a deceniu şi începutul celui de al şaptei e a, întreprinse în mai multe regiuni al e ţării, l- au determinat să- şi r e vizuia s c ă ve-
chea opinie şi s ă atragă at e nţia , pc bun ă dreptate, c ă trebui e iăs:ută o dis· tincţie clară între M ezolitic şi Epipa· !eo litic. Mai mult, şi-a comunicat a· c e a s t ă schimbare d opinie, aces t nou punct de vedere. 1n arti col.ul Epipaleo· Li/ic sau Mezolilic! O problemâ de Ier· minologie? publicat în revi sta S!udii ş i ce r ce t ă ri de istorie veche ( „SC/V") , To111 16, nr . 4 , 1965, p. 765 - 773: „ Nici ca limite de timp, nici din pun ct cit' vedere antropol og ic. nici ca tehnică a pre lucr ă rii uneltelor, ni ci ca sta· diu social-economic aces te culturi nu au un spec iii c aparte pentru a deter· mina o pe ri oa d ă cu nume p1•bpriu ilu ~ trînd un con t inut deose bit. Es te un „ M ezos" i a r ă coniinut îmru cit nu pu· tem rup e nimi c ele la s iîrşitul Paleali· ti cului sa u de la în ceputul Neolit icului , spre a crea o ii c\iune. U n „Mezos" pe nedrept numit astlel. întrucît Protoneo liti cul se l e a gă direc t ş i organic de Paleo liti cul ele s ilr ~ it sau de urm a· ~ ii să i epipa leo liti ci, înl ă n\uir e a f ă · cîndu- se f ă r ă rnij loc ire. Se poale vorb i de epoca vech e a pietrei - epoca Paleoliticului, de ultimii urmaşi directi ai aces tei epoci, de epipal co liti ci ş i de epoca nou ă a pietrei, poca Neoliti cului.clar nu ş i de o e p ocă a pietrei de mijloc, epoca Mezo liti că , aceasta ne· putîndu -ş i j us!ifica numele n1 c1 prin tr-o dur a t ă oarecare, nici printr -un conţinut spec ial".
E limpede, ori cum, că an samblul el e culturi caracteri zai prin unelt e dt• pi atr a de mi ci dimensiuni. mi crolit e ( vezi oag. 37 ), ~i care SL' dez volt<1 intre s fîr ş 1tul ultimei glacia\iuni ş i începutul Holocenului, p ăstr î nd în ca forme de viaţ ă ş i economi e clin pal eoliti cul Superior - (vîn ă toare , pescuit, cul es) - , poate fi deiinit, a ş a cum, dealtfel, au definit aces t an samblu multi dintre s p ec i a li ş tii în probl em ă, cu term enul el e Epipaleolitic.
în a ce a s t ă privin\ ă , di s cuţiil e din Congres ul · de la Tokio, din decen·iul al optulea, au l ă murit ce anume trebuie în\ eles prin Epipaleolitic ş i ce anume trebuie înţe l es prin acele grupuri sau col ec ti v it ă ţi umane din Orientul Apropiat care trecuse r ă la domesticirea unor plante ş i animal e, ş i care sînt cunoscute sub numele de comunită ţi mezolitice.
Se poate spune c ă deceniul al ş a..se lea a înregistrat o faz ă nou ă a înţ e legerii şi cunoa şt e rii Paleoliticului în România, graţi e în exclu sivitate lui Plopşor. Cît des pre metodele de cercetare şi de int erpretare a Paleoliticului, Plopşor a ios t primul care a organi zat si ' ternul el e ce rce tare compl ex ă . interdi sc iplinar ă.
La Baia de Fier, Ohaba Ponor sa u Bugiul e ~t 1, mai tîrziu la Bicaz sa u Porţil e de Fi er. al ă turi de arheologi preocup a\i de probl emele Pal eoliti cului, au luna t în a ce l aş i col ec ti v arheol ogi p t' C i a li z aţi în epocil e mai noi - veche· sau medi eva, l ă - , antropologi. pal eont o log i. geostrati g raii . dnograii. f olc l o ri~ti . El a fost primul
ca re a văz ut că numai o asti el de ce rce tare poate duce la reco nstituirea
unei tape de dezvo l ta re soc i a l ă din peri oa dele istori ce di s p ă rut e . Pl opşor a f ăc ut sa ltul de la ce r ce tarea fa c ti că . tehnici l ă, fra gm ent a r ă, la ce rce tarea de ansa mblu ca pabil ă să reco mpun ă a pecte le econo11 ice, soc ia le, poliUce , din v remuri pentru a că ror c unoa ş te re nu se poate apela la documentul sc ri s. El p ăşeşte pes te cî t.eva trept e, trece de la ce r c tarea înlîmp l ătoare la cea o r gan i zată ş i cu per specti va reco nstituirii i to1·i ei cu întreg compl exul de fenomen . Aceas ta r ă m î n e un a dintre co ntribuţiil e sa l de cea mai mare impo rt a nţ ă pentru dezvo lt area arheo log iei ca mod de ce r ce tare a isto ri ei . M ai mu lt , ,clacă, pîn ă l a începutu l deceniului a l a elea, pentru \ar a n oastră înce puturil e Pa leo liti cului erau în că slab cunoscut , ş i uneo r i co nfu ze . Pl op şo r a încercat. ş i a reuş i t, să ad u că un ele , pr ec i ză ri ş i l ă mu riri pr in tr- o eri c ele ar ti co l r ezu l tat e în urm a acl i , · it ă( ii feb ril e ele ce rce-
C. S. Nico l ăe c u - P l opşor l'a înlîlnirea cu Raymond Dart, pr il ej uit ă de viz ita acestuia în Româ nia (28 oc t. - 5 nov . 1965 ) ; au fost prezen\i, pr in tre a l(i oamen i de ş liin( ă, a ad. Emi l Cond urachi ş i pc of. dr . Vl adimir Du111i lrescu.
tare ap roa pe în ' toat zo nele l~omâ niei. Ast fe l că, a1:ti co lului .lntroducere i11 problemele pa/eoliticului în R.P. R„ publicat în Probleme de antropologie, nr. I, 1954, îi urmează unu I 'de co n cluz ii, consec in ţă a icivest i gă rii ce lor 120 de peşte ri clin Ca rp aţ ii M eridi onali. (La aces te e r ce t ă ri , a l ă turi de profeso ru l Pl o p şo r . Co rn eliu M ateescu, am pa rticip at ş i eu, lucle nt pe atunc i, în ulli111ul an a l Fac ult ăţ ii ele I \orie). în 1956, P l opşo r a comp le-
tat ce le de mai sus în dou ă noi materi a le de s int eză , in t itul ate Noi descoperiri paleolilice timpurii în R.P.R. şi Rezultatele principale ale ce rce t ă rilo r paleo litice în ultimii pairu ani în R.P. R. Obligat el e num ă rul ş i importanta el e coperiril o r el e la î nceputul ace lui dece niu, Pl opşo r s imţi se nevoia inf o rm ă rii curente a lumii ş tiin ţifi ce int eresate în c un oaş t r ea ce lo r m ai înd e p ă rt a t e ş i ob cure etape a l i stori ei .
în că de la în ceputul dec niului. în 1952, el deschi sese in v es ti ga ţiil e de la Bu giul eş li ca re au d us, dup ă cum e ş tiut, la demonst rarea i aptului că începutu ril e prnces ului de antropoge neză nu trebui e căuta t e ş i apriori l abilit e num ai în afa r a Europei. M ai
tîr ziu. într -un arti co l publ ica t în rev ista „Uacia", nr. 7. 1963 , avî nclu-1 cose mn atar pe iiul sa u. pa leoantropol ogul Dardu N i co l ăc c u - Pl opşo r , in firmîn d dive r se le teo rii monoce nlri sl c cu priv ire l a apa riţi a ş i evo luţi a · omului , ş i ref rindu- se l a descoperiri -
le v ill al r anchicne din A lri ca ş' i Euro-. pa. cri a: „Con i d e r ă m că a emenea dovez i p0l fi găs it e nu oriund e clar natur a l aco lo uncie concli\iil e fi zice înconju r ătoa r e au fosl favo r abil e" .
fo per ioada anilor 1953 - 1954 -la Sl atin a ş i Al exa ndri a, în 1955 -1956 - la V a lea Lupului ş i Mitoc în M oldova, sînt d esco pe riţi în pozi\ i sec und a r ă mai mulţi bo lovan i de rîu , avînd la un ca p ă t o muchie t ă i oasă, în zig-zag, rea li za t ă prin lov ituri succes ive ap licate pe o l a tur ă sa u pe amb Ic !al uri . Plop şo r ş i -a dat sea ma că se a fl ă în faţa 'ovez ii ex i s t e nţ e i ce lei mai v chi tehniu folosite el e omu l pal eo liti c pentru a-ş i co nfec ţi o na unel tele el e pi a tr ă înc ă din primele eta pe a le deve nirii sa le. Tehnic ş i tipologi c, aceşt i bo lovan i de rîu putea u fi în ca-
draţi în ceea ce ·1n Africa. se c un oş t ea dej a sub numele de Pebble Culture (Cultura de Prund). Evident , Plopşor a rea li zat imediat că aceste descoperiri, l a care s-a u adăugat ce le de pe Val a Dîrj ov ului în aprop iere el e Sla tina , din 1958, docume ntează dez vol tarea pe teritoriul Rom âniei a primelor ş i ce lor m ai vech i form e el e civ ili za ţi e a pi etrei cunoscute l a vremea aceea. lJealt iL·I , aces ta es te ş 1 mom ntul ln ca re el a cmi irl00::i ca „unel-
"lete descoperile pe Valea Uîrj ovulu1 pol fi atribuite quaternarului timpuriu , probabil primei epoci glaciare, ( G unz) , cînd Lorenţii carpatici depuneau pietriş urile de Cîndeş li în lacul quaternar în retragere". Unc l t le ele piatr ă de pe V a l a Dîrj ov ului se în ca drau, tehnic ş i tipo log ic, în aceeaş i g rup ă cu ce le amintit mai îna inte, l a ca r , ma i apoi, s-a u adăuga t ce le el e la Fărcaşe l e, v ;:i \ea Dîmbovn i ·ului , va lea Argeş ului, M ozacu lui, Plopşor 2r a co nvin de lar ga r ă oînd ire, deşi în pozi\1. secund.a r â, a Culturii de Prund, foarte a em ănătoare cu aceea descoper it ă în Afri ca el e Sud, la 01 -doway. Şi pentru că term enu l acce pt at în ge ner a l pentru această categori e el e unelte de piat r ă er a ace la de Cultur ă de Prunci, el a încerca t să găsească pentru România un corespond nl p -cifi c. Aşa cum pentru . Africa el e Sud Cultura de Prund primi se co respondentul oldovaian, ·după numele locu lui descoper irii , O ldoway, Plopşo r i-a spu s Culturii ele Prund din Rom âni a, bazal pe descoperiril e de pe Va !ea Dîrj ov u I u i, dîr jovian.
Uin nefe ri c ire, nu a mai apucat să fi e marto rul i dentifi că rii aces tui lip d unelte î n poz i ţie s t ra ti g r af i că prim a r ă, la Racov i(a, în sudul Tran silvaniei, nu departe de Sibiu, ş i l a C iuper ce ni , l îngă Turnu Măgure l e. Dar într -un arti co l int i t ul at Sur le commen cement du Paleolitiq ue en Roumanie, publica t în „ Dacia", în anul 1959, P l opşo r 1·ea li zează o prim ă a mpl ă a n a li ză a problemelor legale de r ăs p î ndirea ş i in! ·rpretarea Cultu rii el e Prund în întreaga lum e, în ca re ca dru di c ut ă ş i pune în c i1-c ul a(i e importante le descoperir i ci p Va lea Dîrjovului, făc u te î mpreu n ă cu l. N. Moroşa n , în 1958.
Dece niul a l şase l ea r ă m îne dece niul ce l mai de vîrf a l ac tivit ă ţii lui Plop şo r , indirect, pr in el , ş i deceniul de vîrf a l ce r cet ă rii Paleoliti cului rom ânesc. E l a pu baze le şco lii pa leoliti ce române, li, a fu11d amenla t şi a prom ovat ce rce ta rea com pl exă , inler di c iplin a r ă a prir11 ei lrepl de ·evo lu (i e a civi li za( iei um ane. A fost autoru I descoperirii de impo rt a nt ă fund ament a l ă pentru c unoaş t e r ea în ce putului proces ului el e a ntropoge neză pe conti nentul uropea n, descoperirea de la Bu g iul cş ti - Vî l ea, ş i a ident ifi ca t , pe o foa rte întin ă zo n ă din reg iunea s ub ca r patică m e ri d i ona l ă, e xist e nţ a ce lei mai vec hi civ ili za( ii a p_iet rci, cu-
41
no c ut ă în genera I sub numele d Cu l tura de Prund, că r eia, pentru Rom ânia , el î i atribuie aşa cum am mai pu s, numele d.e dîrjovian. P l opşo r
a creat o şcoa l ă în acest dec niu de vî rf , formînd pec i a li şt i pentru ce rcetarea epocil o r înd e p ă rtate ş i, tot atun ci, a sistemati za t ş i a defini( evoluţi a epocii vechi a pi etrei pe ter i to riul Români ei.
La s fîr ş itul dece niului a l şase l ea ş i în ceputul ce lui urm ă tor , paral el cu ac ti vi l at a int m ă ex trem de int e n să, ce rut ă d in vestigaţ iil e de l a Bicaz, de la Por(il e de F ier , Plopşor e prezent, nu numai u st udii în r vi stele de spec ia li tate, ci ş i ca participant la congrese int e rnaţional e, cum ar fi ce l de ş tiinţ e pre ş i prolo i torice de l a Praga , din 1966, în cadrul că ruia , împr un ă cu Dardu Nico l ăesc u Plopşo r , î ş i ex pune co id e r aţ ii l e cu pri v ire l a descop rir i le de l a Bug iu l eş li . Este de aseme nea prezent , cu aceeaş i t e m ă, la Congresu l int e n aţ i ona l de ştiinţe anlopologice ş i et nolo-
g ice de la M oscov a, ş i es te gaz da marelui sav ant Ray mond Dart de l a Johanne bou1·g cl in Afr ica de Sud -prim u l desco perilor a l un r re luri el e au tr a lopil ec i, î n 1924 , ş i ce l ce a def ini t ş i s u s ţi nu t existent a unu i pre pal o liti car at ri za t prin fo lo irea de că tre om, pc11n u arm ş i un lte , a oa se lor şi din\illlf d mari anim a le ,ia pietrei natura le cioplit .
Atra s de importanţa descoperiri · lor lui Plop şo r la Bugiu l eş li , Dart a veni t pec ia l în Rom ânia ă vad ă locu l ş i m ateri a lul rezu l tat. A fost l a Bucure ş ti - oa pete a l In stitutului de Arh o logie - . la C raiova ş i Bu g iu l cşt i, p ntru ca, î n s fî r ş il , s ă -ş i for mul eze în conc luzie consta tarea că „ România d ispune în pr z nt de cca mai mare co l c ţi e de fosil e v ill a franchiene pe ca re am văzul -o v reocl~tă".
42
Ceea ce a firm a Raymond u arr în 1964, în timpul vi zitei în România, avea ă · înt ă r ească, în mod cu totul independent, ş i profesorul Blanke (R.D.G .) , Las zlo Vertes (R.P.U. ) , Jura y B aria ş i Karel Valoch (C hos lovac ia ), ş i anume că es te vo rba de o impo rt a nt ă descoperire v ill afra nc hian ă iar unele oa se de anim ale cioplite par a dovedi că urmele d inter venţi e as upra lor pot fi a le unui aust ralopit ecin . Doctoru l Semionov (U.l~ . S . S.) a fo st de p ă re re că pe oase le el e la Bugiul eş ti , ca re sînt asem ăn ătoare ca t e hnică de spa r gere cu ce le descoper i te în p şte r a Ki.ik - Koba (Crimeea ), ex i s t ă urme a le acţ iunii inte nţionate a unei fiinţe care a folosit piatra în ca litate de unea lt ă . Şi, în sfî r ş it, cunoscutul arh eo log occ identa l - Mi.i ll er Beck (Elv e ţia) a af irm at că „ în ciuda o ri că rui ce pticism, nu r ă mîn e altceva decît să presupunem act ivitatea unui primat ca r nivor , prob abil un hominid " . Şi dacă nici Cu ltura de Prund n-a fost re-
sa le ab ia formulat au fost confir· mate de ce r ce t ă ril e ulterioare ale foi· tilor să i elevi . Aşa pre exemp lu, exi s· t e nţa unui Pal eo liti c Inferior în Tran· si l va ni a; persi tenta tehnicii ş i forme· lor mu st ri ene de-a lun gul Pa leo liticului Superi or, în unele s ituaţii pî n ă spre s fîr ş itul ultimei g l ac i aţ iu n i Wi.irm ; e x i s te nţ a unor r l a ţii de eonii· nuitate ci la Pal eo liti c l a Neoli ti c, prin faza de tran z iţi e - Ep ipaleo li lic; ex i s te nţa pe teritor iu l ţ ă rii noast re a unor dovez i a le artei pa leo litice. Lista se l ctiv ă a lu c r ă ril o r ale cuprinde 290 de art ico le ş i cărţ i , dintr care 152 sînt lu c r ă ri de arh ologi , iar 138 de istori e, etnografi e ş i folclor .
Cei ce s-a u adă pat l a izvorul cu· n oaşt rii sa le ş tiu că î i datoreaz ă mult. Pentru mul ţ i dintre s pec i a li ştii rom âni , un a din imaginil e personali· t ă ţii lui Plop şo r es te aceea de că l ă · uz ă d i scr e t ă a primilor paşi ai lor în iniţi e r ea în tain ele ar h o log iei Pal eo· I i ticu I u i .
C. S. Ni co l iJescuP lopşor c it prof. I . N. Moroşanu pe Valea Di rjov u.l u.i .
c unoscut ă la timpul ei cu u ş urinţa , mai cu sea m ă ' de că tre uni i co legi, de ş i P l op şo r a m rs îna inl. pîn ă· cîncl r a lil at ea a impu s- o, fi ind as t ă z i unanim ace pl a t ă în vo lu(i a pa leo li t icului rom ânes , a ce l a ş i lu cru s- a în ; lîmp lal ş i cu Bugiu le tiu i.
Din colo de emn i f i c aţia lui conc r e t ă, Bugiu l eşt iul r ă mîne un simbo l a l că ut ă rii lui Plopşo1·, cu atît mai mu lt cu cît v i aţa l ui, d e ş i d i s p e r s at ă î n multe ac ti vit ă ţi, a fost , el fapt, ded i cat ă _ pri mei ş i elci mai mari pa siun i - a rh eo log ia Pa leo li ti cu lui . E l a da t arh o logiei Pal eo liti cului rom ânesc o periodi zare com1 l e t ă; funda me nt a l ă ti in(i f ic, u re li efarea tutu ror ca racteri sti ·il o r , a fenom nelor ci într p ă trund e r e ş i per i s t - nţ ă, a va ri etă ţil or tehnice ş i funcţiona l e a le uti lajului liti c. U n le dintre ipol ze le
SUMMARY
T he brief l cx l cxtracl ecl f r o111 a book dcdi· cat ecl to . S. N i co l ă se u - Plopşo r, lhe author, professor Lu cian l~o ş u , one o f. his disc iplcs, pre~e nl s his multiple pc1·so 11 a lily as an archco· log i I, elnographer , folk lori I , w 1· i l er. Considcrecl as lhe au l hor of l he fir sl complex 1·esea rches in l hc arch ol ogy o f lhe pa leo lylic, he has macl e a dec isive conlribuli 11 to lhe sl udy „Cultura de Prund". base d 011 l akini in lo accounl l he d isco vcr i s in lhe Dîr j ov Vatle1 ancl po in lin g oul lhc aclivil y o f lhe „v i ll af r<in· ch ia na" hom ini d fl'0111 Bu g i u l eş t i (on th e liel V all ey ) .
B sicl c tl1 c asp el , lhe arli c les underli· nes lhe d iclact ic and lhc or ga n izin g acl ivil y lor founcling s vc r al 111u seu111 s an cl crea l in g a sc icn· tifi c cenlr of t.he Ro 111 a11i an Aca cl e111 y in Cra· iova, seve ra! in iliali ves for pl'Olec ti ng our his· lorica ! va lu s.