curierul diplomatic - libris.ro · 2016-09-13 · trei - alsturi de boris elfin (rusia) si leonid...
TRANSCRIPT
MIHAI BACIU
Curierul diplomatic
Prefafd de Cristian DIACONESCU
TNSTITUTUL EUROPEAN2010
Cuprins
Prefa[d / 9Cuv6nt inainte / 11
Dictatura de l6ngd noi / 2lDespre ,,filosofii politicii exteme" /23Politica intre religie gi istorie / 27
Ce ganse are pacea in Orientul Mijlociu? / 3lEvreii, palestinienii qi vecinii lor I 39
Moartea unui dictator I 43
Rdzboiul politic Moscova - Minsk / 47
De ce am fost bdgali in UE / 5lChestiunea iraniani / 55
Sd ne intoarcem privirea spre Europa / 59
Victime colaterale I 63
Ce (mai) cautd Romdniainlrak / 67
Scutul 9i memoria I 75
Interviini despre Bielorusia gi lumea slavd I 79
Israelul qi NATO / 103
Intemd 9i externd / 107
Despre Rusia, sine ira et studio / IllCe se intdmpH, totu$i, inUcraina? I 123
Contenciosul romdno-ucrainean (sau ce au de impdr{itRomdnia SiUcraina) I 127
Despre Republica Moldova, frrd iluzii Si dezihtzii I l3lDiplomafia/ 135
Ce se intAmpllinTurcia? / 139
Din nou r[zboi in Jara Cedrilor / 143
0 trecere inrevistd / I47Echilibru qi dezechilibru / 151
,,Jocul de picioare" ca tehnicd diplomaticd / 155Palestina -,,P6mant Sfint" / 159O dilemd i 163Rdzbunarea istoriei / 167De ce s-au supirat (din nou) evreii? / l7lBiserica,,unicd Si adevdrat|" / 17 5
Gordon Brown gi Statele Unite / 183
,,R5zboiul energetic" gi Romdnia / 187Rusia qi patria lui Stalin / 193Basme romdno-europene / 197Ben Laden qi egecul american / 201Limba rom6nd ca temi politicd, / 205Rizboi SUA-Iran sau Israel-Iran? / 209in ce priveqte Ucraina, rdmdne cum am stabilit / 213Papa gi Patnarhul /217A fost saun-afost? /221Soartaunui om/ 227Uniunea Sovieticd redivivus ? / 231Pe cine trimitem la Bruxelles? / 235Pe cine trimitem la Bruxelles? 25 Noiembrie / 239Bomba Kosovo / 243Rusia gi democra\ia / 247Venezuela dd o lectje / 251Arafat gi urmaqul sdu /255Umbra marelui ftate / 259Retrospectivl l 263Tumeul ultimului an / 269Este, oare, fiul tatdlui sdu? / 273Pionul Yoronin / 277E greu sd fii preqedintele Serbiei / 281Obama nu este WASP / 285Calea amarl aChinei /289Kurzii qi cellaltj I 293Armenia - teritoriu de granif[ / 299Extinderea NATO qi riscurile ei / 303
6
Iranul - intre Islam gi Occident / 307
O lume, doui sau mai multe? i 311
Atac mortal laPacr I 315O demisie tdrzie /317NATO qi Romdnia / 319Reacfii paradoxale / 325Fiul cerului qi Dalai Lama / 329
Sub cedrii Libanului miroase iar6;i a praf de pu9cd / 333
Conflictul ambasadelor / 337
UE qi nomii / 341
Fundamentalism gi terorism / 345Din nou despre noi qi Rusia / 349
Romdnia gi marele Est european / 353
Euro-scepticii jubileazd degeaba I 357
Revizuirea unui tratat / 361
Miza unui proces / 365
Rusia cedeazS, uniijubileazd l 369Turcia in dllemd I 373
Serbia qi Rusia I 377intre principiiqi realpolitik I 383
Jumdtdfle paharului / 387
Ucraina in derivl politicd / 391Rom6nia in fala provocdrilor / 395
Un simpozion interesant / 403
Despre Obama, cu sinceritate / 407
Basmele UE cu energia / 4llRusia in NATO? / 415
incd o leclie americand I 419
Criza Sivnirea / 423
China, miracol Siparadox I 427
Israelili qi filisteni / 431
Gazul de hrytd / 435Israelul mai vrea un ftont? I 439
O victorie netd a poporului I 443
Retragerea I 447
Franfa se intoarce / 453O dinastie comunistd / 457Vaticanul, musulmanii 9i iudeii / 463Restabilirea 2onelor de influenlil? / 471G-8 9i incilzirea globald, / 475Nabucco revne / 479
Dictatura de lflngfl noi
Belarus este o lard atipici din multe puncte de
vedere; unii o consideri o lar5 rdmasd inci in stadiul
sovietic, altii, o combinaf,e curioasd de comunism 9i
economie de pia{6 incipientd, dar cei mai mulli o percep -cel pulin din punct de vedere politic - ca pe singura 9i
ultima fari din Europa condusd de un dictator. Interesant
este c5, intr-o mdsuri mai mare sau mai micl, toli au
dreptate. Am stat in Belarus - ca ;ef al Misiunii diplomatice
a Romdniei -timp suficient ca sd cunosc oamenii, insti-
tuliile, realitSlile economice, politice 9i sociale ale urei ldridespre care majoritatea rom6nilor afld doar din scurte
relatari de presd sau din declaralii - cele mai multe ostile -ale unor organisme internalionale sau oameni politici. Nuexistd in Romdnia - cel pulin eu n-am gdsit-o - nicio
singurd carte care sd prezinte aceast[ lard mdcar pentru
eventualii turiqti: unde se afld, cdli locuitori ate' ceva despre
istoria ei, statea economicd gi regimul politic, obiectivele
turistice mai importante g.a.m.d. Iar in ziarele rom6neqti
apar din cAnd in cdnd doar relatdri scurte despre Lukaqenko
gi represaliile la care sunt supuqi opozantii sdi politici.Acest fapt imi aduce aminte de Rom6nia de dinainte de
1989, care, in mintea celor din Occident, se afla undeva la
marginea Europei gi in care trdiau doar Ceauqescu, IlieNistase, Nadia Comineci 9i alli c6!iva' sportivi sau
disidenti.in ultimul timp, Belarus a revenit in atenlia mediei
europene, gi numai pentru cI pe 19 martie a.c. vor avea loc,
in aceast[ lard, alegerlr prezidenfiale. Cred cI este necesar ca
13
MIHAI BACIU
cititorul romdn, inclusiv cel iegean, sd afle ceva mai multdespre aceast[ lard,mdcar cu aceastd ocazie.
Prin ce este atipicd aceast[ !ard? inainte de toate,prin istoria ei. De fapt, statul Belarus nu prea are istorie; dinacest punct de vedere, se aseamEnd cu Ucraina. Teritoriul eide azi a fost, sute de ani, sub st[pAnirea statului polono_lituanian; din a doua jumdtate asecolului al XV[Ilei a fostcuceriti de larii rugi. in 1918, pentru foarte scurt timp, gi-adeclarat un soi de autonomie, pentru ca imediat i6 fieincorporatd in URSS. Actualul stat care gi-a luat denumireaistoricd de Belarus dateazddoar din 1991, an in care a fostdizolvatd Uniunea Sovietici. Interesant este cb geful deatunci al Bielorusiei - care avea funcf;a de preqedinte alSovietului Suprem, Alexandr Suskievici, s-a aflat intre ceitrei - alSturi de Boris Elfin (Rusia) si Leonid Kravciuc(Ucraina) - care au semnat actul de deces al fostei UniuniSovietice. Am avut discufii interesante cu Al. Suskievici,care, intre altele, mi-a povestit in amdnunt cum s_aupetrecut lucrurile in acel an de gra{ie. in prezent, el esteunul dintre oponen{ii cei mai invergunali ai lui Lukagenko 9iare o pensie de 5 dolari pe lund; nu l-am crezrtt, gi atuncimi-a ardtat cuponul. $i economia Bielorusiei este unaatipic5. Cea mai mare parte a ei, in frunte cu marile unitiliindustriale (de tipul MAZ, de exemplu), se afld in proprie-tatea statului; statul este atotputernic. privatizarea esteincipientd qi se manifestd mai ales in comert. Economia,inclusiv agricultura, este planificatd gi controlatl in totali_tate de stat. Pdnd aici, veli spune, nimic atipic, este oeconomie de tip sovietic (comunist), aga cum a fost qi inRomdnia p6nd in 1989. Da, a$a este, numai cd aseminareacu o economie de tip comunist merge doar pAnI la unprmct; dincolo de acesta apar nedumeririle care m_aucuprins gi pe mine, ca pe mulli allii: anume, economia estecentralizatd gi planificatl , dar magazinele sunt pline, segdsesc de toate, iar ritmul cregterii economice esti printrecele mai inalte din Europa, 8-9%. Nu sunt omul care sd ia
t4
Curierul diPlomatic
de bund orice statistici, mai ales una oficiald intr-un stat ca
Belarus. in consecinlS, am fbcut investigalii suplimentare,
am apelat la surse mult mai credibile dec6t cele oficiale, am
discutat cu lideri ai opozifiei, cu ambasadorii !6rilor din UE
etc., care mi-au confirmat cf, lucrurile stau' intr-adev5r, aqa.
$i datele Bincii Mondiale 9i ale FMI arati acelagi lucru.
Nimeni, din cdte gtiu, n-a reugit si explice mulfumitor acest
paradox: un ritm inalt de cre$tere intr-o economie etatistd,
intr-o lari fdrd resurse, inconjuratd de economii de pia!6.
Am fost qi eu tentat si caut solutia acestui paradox in China,
unde un regim politic rigid, de tip comunist, coabileazf- ca
sd zic aga - cu un boom economic frrd precedent in istoria
acestei !dri. Comparalia ar fi insd prea facild' ar rdmdne la
suprafafa lucrurilor, cunoscut fiind cd o lard cum este China
a avut o istorie cu totul aparte, istorie care a niscutmentalit5li Si un Weltanschaunng care nu au corespondent
in nicio lard europeand. Mulli romdni considerd Belarus o
parte a Rusiei, iar pe cetSlenii ei drept ru;i get-beget.
Lucrurile nu stau chiar aga, dar problema identitdlii este' inaceastd farf,, una deosebit de complicati. Este, qi aceasta,
inci o notl atipic[ a acestei !dri: in capitald (Minsk -aproximativ 2 milioane de locuitori) 9i in oraqele mari, inmagazine, pe stradi, in piele, in institufii, gcoli etc. se
vorbepte limba rus6; chiar diploma,tii acreditali la Minsk, inmaioritatea lor, vorbesc ruse;te. $i totuqi, existd qi o limblbielorus5, asemdndtoare cu poloneza gi ucraineana' care se
vorbeqte mai ales la lard qi in gcolile cu predare in limba
nalionald. ExistS un curent destul de puternic de promovare
a limbii bieloruse in ;coli, pres6, institulii etc., dar
rezultatele sunt modeste. Cel pulin eu nu am auzit, in nicio
imprejurare, un grup mai mare de 3'4 persoane vorbind
bielorusa. Mai grav este insd altceva: existd, in aceasld !at6,o adevdratd cizd iderrtitard; mai precis, mulli dintre cet6-
lenii ei nu sunt convinqi ci sunt bieloruqi 9i c5, in general,
existd o asemenea naliune. Aceqtia se considerl un
,,midular" al marelui popor rus, iar Bielorusia - o provincie
l5
MIHAI BACIU
a Rusiei. Poate cd qi aceastd cizd identitnd,. alituri deistoria atipici a acestui stat gi de moqtenirea - pe toateplanurile - a fostei Uniuni Sovietice, explicd, ir, *ur"mdsurd, tot ceea ce s-a intdmplat in Bielorusia din 1994incoace, adicd sistemul ei politic, ascensiunea luiLukagenko, statuful ei actual de ,,oaie neagtd', a Ernopeidemocratice.
Republica Belarus are mai multe trdsituri care osingularizeazd in Europa de azi: un stat, practic, frr[ istorie,un amestec curios de economie centralizatd, qi economie depiafd incipientd, dar cu ritm de cre$tere foarte inalt, o crizdidentitard care poate submina ins[gi independenfa statald,rela{ii tensionate cu aproape toli vecinii et". Dar ceea ceface mai mult ca orice din Belarus ,,oaianeagt6', a Europeieste via{a politicS a acestei 1dri.
UE, SUA, marile organizalii internafionale (ONU,CE, OSqE etc.) i-au pus un diagnostic fira echivoc:dictatura. In timpul cdt am fost ambasador al Romdniei inaceastd tprd, arn avut rdgaz suficient s[-mi dau seama cddiagrrosticul este intrutotul intemeiat.
Pdnd in 1996 Belarus a evoluat, in plan politic,asemindtor cu celelalte fdri europene de pe orbita fosteiUnirxd Sovietice: s-a adoptat o Constitulie democraticd,presa a devenit destul de liberd, au aplrut partidele politice,a ?nceput procesul de liberalizare a economiei g.am.d. in1994 a venit la putere, ca pregedinte, Al. Lukagenko. El afost ales atunci in mod democratic, prin vot universal, directqi secret. Lucrurile pdreau si meargl in direclia cea bund:lara devenise membrl a CE gi a altor organisme interna_fional-democratice. Dar in 1996 Lukagenko fo\eazd omodificare a Constituliei prin care pregedintele * adicd el _capdtd puteri, practic, nelimitate. Am in fald articolele dinConstitu{ia statului Belarus care prevld atribufiile lui; nuexistd in nicio Constitu{ie din Europa ceva asemAnAtor.Preqedintele poate numi qi demite pe oricine, de la primulminisku pdn[ la func{ionarii de mdna a doua. Guvernul,
t6
Curierul diPlomatic
l)arlamentrl, Justilia, Armata - toate instituf,ile semnificative
ale statului - sunt la discrefia lui, sunt simple anexe ale
rdminishaliei preziden{iale.Parlamentul, de exemplu, cuprinde exclusiv
trameni propugi de el. La alegerile din octombrie 2004 n-a
intrat in Pailament niciun candidat propus de vreun partid
politic, ci doar oameni aleqi de Lukaqenko dupl criteriul
unic al ascultlrii gi supunerii oarbe fali de preqedinte' Cine
sunt acegti oameni? Guvematori de provincii, directori de
intreprinderi, preqedinli de colhoz, fruntaqi in produclie etc''
adici indivizi promova{i in aceste frrnclii tot de admi-
nistralia prezidenliald qi care, pentru fidelitatea totald de
care au dat dovadd, sunt rdspldtifi cu un loc in Parlament'
Lukagenko qi ai lui nu au partid, ei teprezint6,,poporul", 9i
oricare altl grupare politic[ sau formi de asociere
reprezintdun,,dugman al PoPorului".Se inlelege c6 aceqti ,,parlamentari" r6mdn aceiaqi
yesmen-ipe care se sprijini regimul.Citt" conduce, de fapt, aceastl ,tard? Desigur cd
primul este Lukagenko, dar se subin{elege c5 de unul singur
n-ar putea sd menlinI un regim in care nu migci nimeni,
intr-o 1ar[ cu aproape 10 milioane de locuitori' Aqa incdt
are nevoie de ,,ajutoare". Aceqtia sunt ,,oamenii preqe-
dintelui", o camarilS nu prea numeroasl care ascultl orbeqte
de el pi pe care el o are la mdnd cu ceva: o condamnare cu
ani in urm6, un fapt compromilItor ale c6rui dovezi sunt
pdstrate unde trebuie, o relalie nepotrivitI, o dependenld
Lconomic[ total5 etc. Nimeni nu are nimic al lui, ci totul
depinde de firncfie: ai pierdut firnclia, ai pierdut totul'
Initrumentul cel mai puternic este, insd, KGB-ul, care, dupl
cum vede,ti, nu gi-a schimbat nici mdcar numele' El ocupd
una din cele mai impozante clSdiri din centrul capitalei, iar
qeful slu - numit de Lukaqenko - este cam al treilea om in
stat ca putere real6, dup6 preqedinte qi geful administraliei
prezidenliale. KGB-ul - ochii 9i urechile prepedintelui -iste perceput ca atotputernic, prezent pretutindeni 9i, in
t7