curriculum naȚional...ciplinelor la nivelul proiectării și realizării demersului didactic, în...
TRANSCRIPT
MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA
CURRICULUM NAȚIONAL
ARIA CURRICULARĂTEHNOLOGII
DISCIPLINAEDUCAȚIE TEHNOLOGICĂ
CLASELE V-IX
Curriculumul disciplinarGhidul de implementare a curriculumului disciplinar
Chișinău, 2018
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 1 28.12.2018 10:41:58
2
Aprobat la Consiliul Național pentru Curriculum (Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 1124 din 20 iulie 2018)
COORDONATORI NAȚIONALI: • Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educației, MECC• Valentin CRUDU, doctor în științe pedagogice, șef Direcție Învățământ General,
MECC• Mariana GORAȘ, șef adjunct Direcție Învățământ General, MECC• Daniela COTOVIȚCAIA, consultant principal, Direcție Învățământ General, MECC• Angela PRISACARU, consultant principal, Direcție Învățământ General, MECC• Viorica MARȚ, consultant principal, Direcție Învățământ General, MECC
CONSULTANȚI NAȚIONALI: • Vladimir GUȚU, doctor habilitat, profesor, Universitatea de Stat din Moldova• Ludmila URSU, doctor, profesor, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”,
mun. Chișinău• Anatol GREMALSCHI, doctor habilitat, profesor, Institutul de Politici Publice
GRUPURILE DE LUCRU:
EDUCAȚIE TEHNOLOGICĂ: • Ala VITCOVSCHII (coordonator), doctor, conferențiar, Universitatea Pedagogică
de Stat „Ion Creangă”, mun. Chișinău• Angela EȘANU, grad didactic superior, IPLT „Gheorghe Asachi”, mun. Chișinău• Lilia PRISĂCARU, grad didactic superior, IPLT „Ion și Doina Aldea-Teodorovici”,
mun. Chișinău• Daniela HOLBAN, grad didactic unu, IPLT „Gaudeamus”, mun. Chișinău
EDUCAȚIE DIGITALĂ: • Sergiu CORLAT (coordonator), grad didactic superior, IPLT „Orizont”, mun.
Chișinău• Dorina CHEPTĂNARU, grad didactic unu, DRÎTS or. Râșcani, IPLT „Liviu Damian”,
or. Râșcani• Gheorghe CHISTRUGA, grad didactic superior, IPLT „Mihai Eminescu”, or. Drochia• Elena ERIZANU-PÎNZARI, grad didactic superior, IPLT „Alexandru Ioan Cuza”,
mun. Chișinău• Arcadie MALEAROVICI, grad didactic superior, LT ORT „B. Z. Herzli”, mun. Chișinău
ROBOTICĂ: • Irina CIOBANU (coordonator), grad didactic superior, CTIC, mun. Chișinău• Sergiu BURLACU, grad didactic superior, IPLT „Alexandru Ioan Cuza”, mun.
Chișinău• Viorica JUC, grad didactic superior, IPLT „Ion Creangă”, mun. Chișinău• Lilia MIHALACHE, doctor, grad didactic superior, IPLT „Ion Creangă”, mun.
Chișinău• Grigore VASILACHE, grad didactic superior, IPLT „Mircea Eliade”, mun. Chișinău
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 2 28.12.2018 10:41:58
3
Redactori: Liliana Botnaru, Natalia Cimpac
373.5.091:64C 95
AUTORII GHIDULUI DE IMPLEMENTARE A CURRICULUMULUI DISCIPLINAR:
EDUCAȚIE TEHNOLOGICĂ: • Ala VITCOVSCHII (coordonator), doctor, conferențiar, Universitatea Pedagogică
de Stat „Ion Creangă”, mun. Chișinău• Angela EȘANU, grad didactic superior, IPLT „Gheorghe Asachi”, mun. Chișinău• Lilia PRISĂCARU, grad didactic superior, IPLT „Ion și Doina Aldea-Teodorovici”,
mun. Chișinău
EDUCAȚIE DIGITALĂ: • Sergiu CORLAT (coordonator), grad didactic superior, IPLT „Orizont”, mun.
Chișinău• Dorina CHEPTĂNARU, grad didactic unu, DRÎTS or. Râșcani, IPLT „Liviu Damian”,
or. Râșcani• Gheorghe CHISTRUGA, grad didactic superior, IPLT „Mihai Eminescu”, or. Drochia• Elena ERIZANU-PÎNZARI, grad didactic superior, IPLT „Alexandru Ioan Cuza”,
mun. Chișinău• Arcadie MALEAROVICI, grad didactic superior, LT ORT „B. Z. Herzli”, mun. Chișinău
ROBOTICĂ: • Irina CIOBANU (coordonator), grad didactic superior, CTIC, mun. Chișinău• Sergiu BURLACU, grad didactic superior, IPLT „Alexandru Ioan Cuza”, mun.
Chișinău• Viorica JUC, grad didactic superior, IPLT „Ion Creangă”, mun. Chișinău• Lilia MIHALACHE, doctor, grad didactic superior, IPLT „Ion Creangă”, mun.
Chișinău• Grigore VASILACHE, grad didactic superior, IPLT „Mircea Eliade”, mun. Chișinău
RECENZENȚI: • Olimpiada ARBUZ-SPATARI, doctor, conferențiar, Facultatea Arte Plastice și
Design, UPS „Ion Creangă”, mun. Chișinău• Nicolae ONOFREICIUC, grad didactic superior, IPLT „Ginta Latină”, mun. Chișinău• Gheorghe TURCULEȚ, grad didactic unu, IPLT „Onisifor Ghibu”, mun. Chișinău
ISBN 978-9975-3258-9-9. © Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Editura LyceumChișinău, stradela 2 Aerodromului 2, of. 7tel/fax: +(373) 22 212636; gsm: +(373)69177975, +(373)76770175e-mail: [email protected]; fb.editura lyceum
Curriculum naţional : Aria curriculară Tehnologii : Disciplina educaţie tehnologică clasele 5-9 : Curriculumul disciplinar : Ghidul de implementare a curriculumului disciplinar / Ala Vitcovschi, Angela Eşanu Lilia Prisăcaru [et al.] ; coord. naţ.: Angela Cutasevici [et al.] ; consultanţi naţ.: Vladimir Guţu [et al.] ; Min. Educaţiei, Culturii şi Cercet. al Rep. Moldova. – Chişinău : Lyceum, 2018 (F.E.-P. "Tipografia Centrală"). – 160 p. : tab.
Referinţe bibliogr.: p. 159-160 (38 tit.). – 2000 ex.ISBN 978-9975-3285-0-0.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 3 28.12.2018 10:41:58
4
Cuprins
PARTEA I. Curriculumul disciplinar 51. Preliminarii 52. Repere conceptuale 73. Administrarea disciplinei 94. Competențe specifice 105. Unități de învățare 116. Sugestii metodologice 1037. Sugestii de evaluare 105 Referințe bibliografice 107
PARTEA II. Ghidul de implementare a curriculumului disciplinar 1081. Argument 1082. Concepția didactică a disciplinei 1103. Structura și conținutul curriculumului reconceptualizat la disciplina Educație tehnologică pentru învățământul gimnazial 1134. Proiectarea didactică la disciplina Educație tehnologică 1145. Lecția modernă de Educație tehnologică și specificul ei 1266. Sugestii metodologice/activități de învățare recomandate 1297. Sugestii de evaluare 153 Referințe bibliografice 159
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 4 28.12.2018 10:41:58
5
PARTEA I. Curriculumul disciplinar
1. Preliminarii
Prezentul document reprezintă curriculumul reconceptualizat al disciplinei Educație tehnologică, elaborarea căruia a fost determinată de noile concepții cu pri-vire la pregătirea elevilor, impusă de o societate dinamică și democratică.
Reconceptualizarea educației tehnologice tinde să asigure: • alfabetizarea tehnologică în contextul societății bazate pe cunoaștere; • formarea unei culturi de bază în domeniul tehnologiilor; • cultivarea unei viziuni de ansamblu asupra tehnologiei, formarea unei atitu-
dini morale active și responsabile în raport cu dezvoltarea și exploatarea aces-teia;
• promovarea cunoașterii contextului tehnologic în care se înscriu și dexteritățile practice.
Prin studiul disciplinei Educație tehnologică, se realizează corelarea cu exigențele formulate în documentele de politică educațională din Republica Moldova și Comu-nitatea Europeană privind pregătirea elevilor pentru viață și învățare continuă, pre-cum și permiterea posibilității de a opta pentru o anumită carieră profesională.
Disciplina Educație tehnologică, cu statut de disciplină obligatorie inclusă în Pla-nul-cadru pentru învățământul primar și gimnazial, este o disciplină de trunchi co-mun, componentă a ariei curriculare Tehnologii.
Curriculumul disciplinei Educație tehnologică reconceptualizat generează un sistem de componente ierarhic organizate care realizează două funcții principale:
• funcția reglatoare – vizată prin componenta teleologică;• funcția strategică – vizată prin componentele conținutală și procesuală. Aceste componente ale curriculumului se regăsesc în următoarele compartimen-
te ale prezentului document: • Repere conceptuale ale curriculumului disciplinei Educație tehnologică pen-
tru învățământul gimnazial, în care se descriu, la nivel general, componentele teleologică, conținutală și procesuală.
• Administrarea disciplinei prezintă aspectul managerial al disciplinei și repar-tizarea timpului necesar pentru studierea disciplinei.
• Competențe specifice și unități de învățare (programe ale modulelor disci-plinei) prezintă componentele: unități de competență, unități de conținut, activități de învățare și produse școlare recomandate, la nivelul concret al mo-dulelor disciplinei incluse în tabelul compartimentului Administrarea discipli-nei pentru fiecare clasă gimnazială.
• Sugestii metodologice, în care pedagogii sunt orientați să aplice curricula dis-ciplinelor la nivelul proiectării și realizării demersului didactic, în conformitate cu specificul disciplinei și particularitățile de vârstă ale elevilor.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 5 28.12.2018 10:41:58
6
• Sugestii de evaluare, care încurajează cadrele didactice să aplice curricula dis-ciplinei la nivelul de proiectare și realizare a procesului de evaluare.
Funcțiile reglatoare și strategică ale curriculumului pentru învățământul primar și gimnazial determină categoriile de beneficiari ai prezentului document: concep-tori de curriculum, autori de resurse didactice, manageri și cadre didactice, elevi și părinți, alte persoane interesate.
Din perspectiva abordării disciplinei de către profesor, aspectul teoretic și practic al acesteia nu implică stabilirea unei proporții precise între cele două dimensiuni. Raportul echilibrat teoretic – practic elimină riscul unei teoretizări excesive sau/și al unei profesionalizări timpurii. Disciplina Educație tehnologică întregește cultura generală a elevului. Având un profund caracter interdisciplinar și practic-aplicativ, disciplina urmărește să realizeze:
• pregătirea elevilor pentru participarea activă/implicarea în tehnologiile viito-rului, mereu în continuă schimbare și evoluție;
• formarea unui utilizator al tehnologiilor informat; • cultivarea gândirii inovative; • învățarea prin acțiune și soluționarea problemelor; • adoptarea unei atitudini critice și integrarea în lumea tehnologică, fără
reticențe emoționale. Viziunea pedagogică promovată prin intermediul disciplinei indicate, recoman-
dată pentru ciclul primar și gimnazial, abordează variate subiecte în cadrul mai mul-tor module a căror complexitate crește de la o clasă la alta, astfel încât cadrul didac-tic să fie capabil să răspundă așteptărilor membrilor societății, privind pregătirea generațiilor în creștere pentru viață și integrare în mediul social.
Prin construcție și eșalonare pe clase, curriculumul reconceptualizat propune un sistem modular coerent, alcătuit din module de diferite tipuri, fiecare dintre ele articulându-se flexibil cu unități de competență, activități de învățare, conținuturi, finalități prezentate într-o manieră sintetic-integratoare. Modulele pot fi studiate pe parcursul a 2 sau mai multe clase, câte două module pe an, conform tabelu-lui de repartizare a acestora pe clase. Selectarea modulelor se va realiza în baza: preferințelor elevilor, resurselor existente, specificului localității etc.
Drept condiții necesare pentru implementarea eficientă a curriculumului recon-ceptualizat, evidențiem:
• promovarea unui management eficient al implementării curriculumului în învățământul primar și gimnazial;
• crearea unui climat psihologic și relațional favorabil; • crearea mediului de învățare adecvat; • crearea unui cadru motivațional pentru cadrele didactice și elevi; • acceptarea conștientă de către subiecții procesului educațional a schimbărilor
în cadrul curricular; • parteneriatul eficient cu părinții în cheia Strategiei intersectoriale de dezvoltare
a abilităților și competențelor parentale pentru anii 2016 – 2022; • parteneriatul eficient cu reprezentanții comunității.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 6 28.12.2018 10:41:58
7
Elevii pot să-și desăvârșească procesul propriei formări, familiarizându-se cu finalitățile proiectate pentru sfârșitul anului școlar.
Părinții se pot orienta, în baza curriculumului, pentru a monitoriza reușita copiilor și a-i ajuta în procesul învățării.
Prezentul document vizează cadrele didactice care vor preda disciplina Educație tehnologică, precum și posibilii parteneri educaționali, colegii de breaslă, părinții, întreaga comunitate.
Parteneriatul comunitar în domeniul Educației tehnologice poate fi un auxiliar important pentru școli și elevi prin oferirea sprijinului elevilor și poate servi drept model de aplicare a cunoștințelor și abilităților ce se referă la viața din afara școlii, dobândite prin intermediul curriculumului.
2. Repere conceptualeCurriculumul pentru disciplina Educație tehnologică este parte componentă a
Curriculumului Național și reprezintă un document reglator și un act normativ prevă-zut pentru a fi implementat în procesul educațional în clasele primare și gimnaziale.
Demersurile educaționale propuse prin actualul curriculum la disciplina Educație tehnologică sunt coordonate cu recomandările documentelor naționale, euro-pene și internaționale și prevăd implementarea schimbărilor de esență la nivel național: Constituția Republicii Moldova (1994); Codul Educației al Republicii Mol-dova (2014); Strategia Națională „Educația 2020”; Strategia Națională Moldova 2030 privind Dezvoltarea durabilă; Strategia intersectorială de dezvoltare a abilităților și competențelor parentale pentru anii 2016 – 2022 și alte documente adiacente, care prevăd modernizarea sistemului educațional pentru a răspunde atât nevoilor indivi-duale ale copiilor/tinerilor, cât și cerințelor societății.
Curriculumul pentru disciplina Educație tehnologică orientează activitatea cadru-lui didactic spre formarea la elevi a competențelor specifice domeniului. Programul curricular propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situației concrete a clasei.
În cadrul disciplinei Educație tehnologică, se urmărește formarea competențelor specifice ce țin de asigurarea praxiologică a demersului tehnologic, prin activități de achiziționare a unor cunoștințe funcționale și competențe necesare satisfacerii nevoilor fundamentale ale omului în societatea contemporană, care vor spori capa-citatea acestuia de a beneficia de progresul tehnologic în viața personală și publică, de a deveni competitiv pe piața muncii, de a aborda un stil sănătos de viață, de a se orienta din perspectivă școlară și profesională în cunoștință de cauză.
A trăi în era digitală înseamnă a avea noi competențe, iar elevii claselor gimnazia-le urmează să valorifice potențialul TIC-ului pentru a le dezvolta și a face față provo-cărilor vieții moderne. În acest context, apare necesitatea creării condițiilor optime pentru dezvoltarea la copii a competențelor digitale.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 7 28.12.2018 10:41:58
8
Curriculumul la disciplina Educație tehnologică are ca finalitate formarea competențelor prin achiziții specifice disciplinei, dar și prin valorificarea interdisci-plinară a achizițiilor căpătate în cadrul altor discipline școlare.
Elemente de noutate
• Redefinirea competențelor specifice în conformitate cu trei categorii de finalități caracteristice disciplinei: cunoaștere și integrare; aplicare și operare; integrare și transfer, cu specificarea abilităților și componentelor atitudinale predominante.
• Reorganizarea/redimensionarea unităților de conținut, păstrarea principiului modular de studiu al disciplinei pe parcursul a 2-3 ani școlari, cu eficientizarea unităților de conținut prin substituirea modulelor și studierea consecutivă a acestora.
• Reconfigurarea unităților de conținut este în corespundere cu profilul de for-mare al absolventului la treapta gimnazială.
• Revizuirea unităților de competențe prin corelare cu competențele specifice și unitățile de conținut, urmărind gradualitatea, complexitatea, transferabili-tatea și contextualitatea competențelor.
• Diversificarea activităților de învățare recomandate, cu accent pe activități oportune pentru formarea de valori și atitudini.
Principiile educației tehnologice, afirmate la nivel de UNESCO, vizează „reconcili-erea cunoașterii cu știința de a acționa” (UNESCO, 1983, p. 13-29):
a) principiul complementarității, prin „alternanță și continuitate”, între formarea intelectuală și formarea practică a personalității umane;
b) principiul integrării personalității umane în mediul social (economic, politic, cultural) prin acțiune;
c) principiul echilibrului între acumularea cunoștințelor teoretice și dezvoltarea experienței practice;
d) principiul proiectării resurselor aplicative ale cunoașterii științifice la toate vârstele, nivelurile și formele de educație.
Curriculumul disciplinei Educație tehnologică are la bază următoarele principii: - principiul asigurării caracterului dinamic și deschis al studiului educației teh-
nologice; - principiul modular de studiere a conținuturilor; - principiul asigurării conexiunii teoriei cu practica; - principiul interacțiunii procesului educațional cu factorii externi sociali, eco-
nomici și culturali; - principiul includerii elevului într-un ciclu finit de: observare – cercetare – sin-
teză – proiectare – realizare – valorificare.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 8 28.12.2018 10:41:58
9
Obiectivul general al disciplinei Educație tehnologică – a forma elevilor cunoștințe, abilități și atitudini care vor asigura alfabetizarea tehnologică a acestora și vor spori capacitatea de a atinge succesul în învățământul secundar general, la locul de muncă și în viața de zi cu zi, precum și dezvoltarea capacităților de învățare pe tot parcursul vieții.
Scopul disciplinei Educație tehnologică – dezvoltarea gândirii centrate pe tehnică și tehnologie, ghidate spre înțelegerea principiilor de bază, care explică descoperirile științei, dezvoltarea curiozității intelectuale bazate pe cercetarea personală, forma-rea unei anumite atitudini față de mediul tehnic și tehnologic, stimularea spiritului creativ pentru sporirea calității vieții.
Curriculumul reconceptualizat păstrează structura modulară a conținuturilor, pro-punând totodată un șir de module noi: Educație digitală, Colaje și decorațiuni, Robo-tică, Design (de interior, grafic, al spațiilor verzi), Transport și construcții, Meșteșuguri populare și moderne, Servicii sociale, Casă și menaj, Antreprenoriat și marketing. Acestea sunt complexe și includ mai multe conținuturi, având un statut opțional atât modulele, cât și conținuturile din interiorul lor. Ex: Modulul Meșteșuguri populare și moderne include: Arta acului, Tricotarea, Ceramica, Prelucrarea artistică a lemnului, Împletitul din fibre vegetale etc. De pildă, optând pentru modulul Meșteșuguri popu-lare și moderne, urmează selectarea unui conținut – Prelucrarea artistică a lemnului, Arta acului sau Ceramica etc. La selecția modulelor se va ține cont de opinia elevilor, dar și de modulele studiate în anii precedenți, astfel ca să se asigure o continuitate logică și o dezvoltare progresivă a competențelor.
Curriculumul disciplinei orientează elevii și profesorii spre formarea competențelor-cheie, competențelor transversale, acestea cuprinzând competențe specifice disciplinei Educație tehnologică, concretizate pentru fiecare modul și clasă prin unități de competență.
Conținuturile propuse de curriculumul reconceptualizat nu le vor înlocui total pe cele precedente, însă majoritatea lor urmează a fi integrate într-un context modern.
3. Administrarea disciplinei
Denumirea disciplinei
Statutul disciplinei
Aria curriculară Clasa Nr. de ore pe
săptămânăNr. de ore
pe an1
Educație tehnologică
Obligatorie Tehnologii V VIVIIVIIIIX
11111
3333333333
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 9 28.12.2018 10:41:58
10
Repartizarea modulelor pe clase*
ModululClasa
V VI VII VIII IX1. Arta culinară și sănătatea 2. Meșteșuguri populare și moderne 3. Colaje și decorațiuni 4. Activități agricole 5. Educație digitală 6. Robotică 7. Limbaj grafic 8. Designul spațiilor verzi 9. Design vestimentar
10. Design de interior 11. Design grafic 12. Transport și construcții 13. Energie/Electrotehnică 14. Domenii profesionale 15. Servicii sociale 16. Casă și menaj 17. Antreprenoriat și marketing
*Note: • În fiecare an de studiu, se va asigura predarea a două module din lista celor
propuse clasei respective, la alegerea elevilor și în funcție de dotările dispo-nibile. Selectarea modulelor se face de către elevi la începutul fiecărui an de studiu și este condiționată de modulele studiate în anul precedent.
• Pe durata unui an de studiu, se vor aloca 15 ore pentru fiecare dintre module-le alese.
4. Competențe specifice1. Identificarea rolului și impactului istoric, cultural și social al tehnologiilor asupra
mediului și societății, demonstrând respect pentru valorile dezvoltării durabile. 2. Realizarea proiectelor tehnologice pentru soluționarea unor probleme practice-
utilitare, manifestând atitudine creativă, responsabilă și etică în utilizarea tehno-logiilor.
3. Crearea de produse digitale specifice situațiilor de învățare, dând dovadă de co-rectitudine, adecvare și respect pentru etica mediilor virtuale.
4. Transpunerea achizițiilor tehnologice în contexte educaționale și cotidiene, de-monstrând spirit de inițiativă și antreprenorial în vederea dezvoltării personale.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 10 28.12.2018 10:41:58
11
5. U
nită
ți d
e în
văța
reCl
asa
a V-
a
Mod
ulul
: Art
a cu
linar
ă și
sănă
tate
a
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
școl
are
reco
man
date
1.1.
Rec
unoa
șter
ea
varie
tății
pro
duse
lor
alim
enta
re.
1.2.
Exp
licar
ea
pref
erin
țelo
r în
ale
gere
a pr
odus
elor
pen
tru
o al
imen
tație
să
năto
asă.
1. O
rigin
ea a
limen
telo
r•
Alim
ente
de
orig
ine
min
eral
ă: a
pă,
sare
•
Alim
ente
de
orig
ine
vege
tală
: în
star
e pr
oasp
ătă
(fruc
te, l
egum
e) și
pr
eluc
rate
(zah
ăr, u
lei,
cere
ale)
• Al
imen
te d
e or
igin
e an
imal
ă: c
arne
, la
pte,
ouă
• Cr
iterii
de
sele
ctar
e a
prod
usel
or
alim
enta
re. C
arac
teris
tici
orga
nole
ptice
•
Vese
la, t
acâm
urile
, util
ajul
și
disp
oziti
vele
din
buc
ătăr
ie
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
ări:
varie
tate
a al
imen
telo
r și
orig
inea
lor:
tipur
ile d
e am
bala
je.
Aplic
ații
prac
tice:
exe
rciți
i de
verifi
care
a c
alită
ții p
rodu
selo
r al
imen
tare
(ouă
, lac
tate
) în
func
ție d
e as
pect
, miro
s,
greu
tate
, gus
t etc
.; de
iden
tifica
re a
car
acte
ristic
ilor
orga
nole
ptice
; de
sele
ctar
e a
prod
usel
or a
limen
tare
con
form
in
form
ațiil
or d
e pe
etic
hete
, am
bala
je, p
rosp
ecte
etc
.; de
id
entifi
care
a v
alor
ii nu
triti
ve și
ene
rgeti
ce; e
xerc
iții d
e se
lect
are
a ve
sele
i, ta
câm
urilo
r, uti
laju
lui ș
i a d
ispoz
itive
lor
nece
sare
; exe
rciți
i de
resp
ecta
re a
nor
mel
or sa
nita
r-igi
enic
e și
a re
gulil
or d
e pr
otec
ție a
mun
cii î
n bu
cătă
rie.
2.1.
Dife
renț
iere
a sp
ecifi
culu
i pr
eluc
rării
pr
imar
e și
term
ice
a pr
odus
elor
al
imen
tare
.
2. P
relu
crar
ea c
ulin
ară
a pr
odus
elor
al
imen
tare
•
Prel
ucra
rea
prim
ară
a al
imen
telo
r •
Prel
ucra
rea
term
ică
a al
imen
telo
r •
Preg
ătire
a, în
frum
useț
area
și
serv
irea
la m
asă
a bu
cate
lor d
in
legu
me
fiert
e, c
rudi
tăți,
ouă
etc
.
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii: im
port
anța
sala
telo
r în
men
iul z
ilnic
. Ap
licaț
ii pr
actic
e: e
xerc
iții d
e pr
eluc
rare
prim
ară
(sel
ecta
rea,
so
rtar
ea, s
păla
rea,
cur
ățar
ea e
tc.);
de
prel
ucra
re te
rmic
ă (fi
erbe
rea,
coa
cere
a, fr
iger
ea e
tc.);
pre
para
rea
și în
frum
useț
area
buc
atel
or d
in le
gum
e fie
rte,
din
cru
dită
ți (s
alat
e et
c.);
prep
arar
ea b
ucat
elor
din
ouă
*; lu
crăr
i pra
ctice
de
ara
njar
e și
serv
ire a
mes
ei.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 11 28.12.2018 10:41:58
12
3.1.
Rea
lizar
ea u
nui
proi
ect d
e pr
egăti
re
a un
or b
ucat
e să
năto
ase
conf
orm
m
eniu
lui e
labo
rat
pent
ru d
ejun
. 3.
2. R
ealiz
area
ac
tivită
ților
ne
cesa
re la
ar
anja
rea
mes
ei c
u ve
selă
și ta
câm
uri.
3. P
roie
ct d
e gr
up•
Alcă
tuire
a m
eniu
lui p
entr
u de
jun.
Cr
iterii
de
înto
cmire
.
Preg
ătire
a bu
cate
lor p
entr
u de
jun.
Ar
anja
rea
și se
rvire
a m
esei
pen
tru
deju
n•
Term
inol
ogia
spec
ifică
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
regu
li de
con
duită
la
mas
ă; în
treț
iner
ea o
rdin
ii și
cură
țeni
ei; f
olos
irea
core
ctă
a ta
câm
urilo
r. Ap
licaț
ii pr
actic
e: e
xerc
iții d
e al
cătu
ire a
men
iulu
i pen
tru
deju
n; e
labo
rare
a pr
oiec
telo
r de
preg
ătire
a u
nor b
ucat
e (s
alat
e, ta
rtine
, ouă
um
plut
e et
c.) ș
i a b
ăutu
rilor
sim
ple
(cea
i, co
mpo
t etc
.) pe
ntru
dej
un; a
ranj
area
mes
ei (c
u șe
rveț
ele,
față
de
mas
ă, c
ești
și fa
rfur
ioar
e, ta
câm
uri e
tc.);
în
frum
useț
area
și se
rvire
a bu
cate
lor l
a m
asă.
4.1.
Eva
luar
ea în
treg
ului
pr
oces
de
prep
arar
e a
prod
usel
or și
a
mes
ei se
rvite
pe
ntru
dej
un.
4. E
valu
area
și v
alor
ifica
rea
proi
ecte
lor
Pro
fesia
buc
ătar
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii: d
escr
iere
a et
apel
or te
hnol
ogic
e uti
lizat
e în
acti
vită
țile
prac
tice.
Ap
licaț
ii pr
actic
e: e
valu
area
pro
iect
elor
de
prep
arar
e a
prod
usel
or p
entr
u de
jun;
ara
njar
ea m
esei
; înf
rum
useț
area
.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 12 28.12.2018 10:41:58
13
Mod
ulul
: Meș
teșu
guri
popu
lare
și m
oder
ne(A
rta
acul
ui, T
ricot
area
, Cer
amic
a, P
relu
crar
ea a
rtisti
că a
lem
nulu
i, Îm
pleti
tul d
in fi
bre
vege
tale
)
Arta
acu
lui
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
școl
are
reco
man
date
1.1.
Rec
unoa
șter
ea
spec
ificu
lui
meș
teșu
gulu
i Cu
sutu
l și b
roda
tul
trad
ițion
al.
1.2.
Iden
tifica
rea
mat
eria
lelo
r și
uste
nsile
lor
spec
ifice
m
ește
șugu
lui.
1. S
peci
ficul
meș
teșu
gulu
i Cus
utul
și
brod
atul
trad
ițion
al•
Istor
ia și
evo
luția
meș
teșu
gulu
i.
Artic
ole
de p
ort p
opul
ar, d
e uz
cas
nic
și de
ritu
al d
ecor
ate
cu b
rode
rie.
O
rnam
entic
a și
crom
atica
bro
derii
lor
trad
ițion
ale
• Va
rieta
tea
mat
eria
lelo
r și
uste
nsile
lor u
tiliza
te în
bro
derie
: pâ
nză
de b
umba
c, in
, cân
epă;
fire
co
lora
te; a
ce e
tc. N
orm
e sa
nita
r-ig
ieni
ce și
de
prot
ecție
a m
unci
i
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
apa
riția
și e
volu
ția a
rtei
br
oder
iei:
stud
iere
a și
anal
iza a
rtico
lelo
r tra
dițio
nale
de
cora
te c
u br
oder
ii, a
rtico
lelo
r de
port
pop
ular
, de
uz c
asni
c și
de ri
tual
dec
orat
e cu
bro
derie
, moti
velo
r or
nam
enta
le și
cro
mati
cii b
rode
riilo
r tra
dițio
nale
și a
le a
ltor
popo
are,
func
țiilo
r util
itare
, asp
ectu
lui e
steti
c, c
ompo
ziție
i de
cora
tive
etc.
; pro
prie
tățil
e m
ater
iale
lor ș
i ale
ust
ensil
elor
uti
lizat
e în
bro
derie
; stu
diul
și c
erce
tare
a m
ater
iale
lor
spec
ifice
bro
derie
i: bu
mba
c, in
, cân
epă,
lână
, măt
ase
etc.
; us
tens
ilele
spec
ifice
bro
derie
i. Ap
licaț
ii pr
actic
e: e
xerc
iții d
e se
lect
are
și ev
alua
re a
cal
ității
pâ
nzei
(gro
simea
, tex
tura
, asp
ectu
l etc
.), fi
relo
r col
orat
e co
nfor
m c
erin
țelo
r; us
tens
ilelo
r (ac
e, g
herg
hef)
adec
vate
m
ater
iale
lor s
elec
tate
. 2.
1. R
ealiz
area
pu
ncte
lor d
e br
oder
ie c
alcu
lată
, re
spec
tând
nor
mel
e sa
nita
r-igi
enic
e și
de p
rote
cție
a
mun
cii.
2. T
ehni
ci d
e cu
sut ș
i bro
dat
• Br
oder
ia p
e fir
e nu
măr
ate
(cal
cula
tă)
• Pu
ncte
de
cusu
t și b
roda
t spe
cific
e br
oder
iei p
e fir
e nu
măr
ate
• Te
hnic
a re
aliză
rii p
unct
ului
de
găur
ică
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
spec
ificu
l bro
derie
i cal
cula
te;
num
ărar
ea fi
relo
r; ge
omet
rizar
ea e
lem
ente
lor.
Aplic
ații
prac
tice:
exe
rsar
ea re
aliză
rii p
unct
elor
de
cusu
t și
brod
at: r
ămur
ică,
lănț
ișor,
cruc
iuliț
ă, g
ăuric
ă.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 13 28.12.2018 10:41:58
14
3.1.
Ela
bora
rea
proi
ectu
lui d
e re
aliza
re a
unu
i ar
ticol
cu
deco
r br
odat
. 3.
2. R
ealiz
area
unu
i ar
ticol
cu
deco
r br
odat
, res
pect
ând
succ
esiu
nea
oper
ațiil
or
tehn
olog
ice.
3. R
ealiz
area
unu
i arti
col s
impl
u•
Proi
ecta
rea
unui
arti
col s
impl
u,
deco
rat c
u br
oder
ie
• An
aliza
rea
și se
lect
area
resu
rsel
or
mat
eria
le n
eces
are
real
izării
pr
oiec
tulu
i •
Real
izare
a pr
actic
ă a
artic
olul
ui
proi
ecta
t. Cr
oire
a st
ofei
. Co
mpu
nere
a de
coru
lui p
e su
praf
ața
artic
olul
ui. R
ealiz
area
pun
ctel
or d
e br
oder
ie. O
pera
ții d
e fin
isare
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
legi
tățil
e cr
omati
cii,
legi
tățil
e co
mpo
zițio
nale
. Ap
licaț
ii pr
actic
e: re
aliza
rea
schi
ței,
proi
ecta
rea
artic
olul
ui,
sele
ctar
ea m
ijloa
celo
r mat
eria
le p
otriv
ite, c
ombi
nare
a te
hnic
ilor d
e cu
sut ș
i bro
dat s
tudi
ate
într
-o lu
crar
e de
cr
eație
; fini
sare
a ar
ticol
ului
(spă
lare
a, sc
robi
rea,
căl
care
a et
c.);
păst
rare
a în
ord
ine
și cu
rățe
nie
a m
ater
iale
lor ș
i us
tens
ilelo
r sel
ecta
te; î
nlăt
urar
ea la
cune
lor d
epist
ate
în
timpu
l luc
rulu
i. Pr
odus
e: șe
rveț
el, m
ini-p
anou
, bati
stă
etc.
4.1.
Apr
ecie
rea
calit
ății
lucr
ărilo
r pro
prii
și al
e co
legi
lor
din
pers
pecti
va
rein
vesti
rii
bene
ficiil
or
obțin
ute.
4. E
valu
area
și v
alor
ifica
rea
artic
olul
ui•
Posib
ilită
ți de
util
izare
și d
ecor
are
a ar
ticol
ului
•
Valo
rifica
rea
meș
teșu
gulu
i Art
a ac
ului
în a
ctivi
tăți
cotid
iene
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
apr
ecie
rea
lucr
ărilo
r (c
alita
tea
real
izării
, asp
ectu
l est
etic,
dec
orati
v, fu
ncțio
nal);
po
sibili
tăți
de u
tiliza
re și
dec
orar
e a
artic
olel
or.
Aplic
ații
prac
tice:
exp
oziți
e de
lucr
ări.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 14 28.12.2018 10:41:58
15
Tric
otar
eaU
nită
ți de
com
pete
nțe
Uni
tăți
de c
onțin
utAc
tivită
ți de
învă
țare
și p
rodu
se șc
olar
e re
com
anda
te1.
1. R
ecun
oașt
erea
sp
ecifi
culu
i m
ește
șugu
lui
Tric
otar
ea.
1.2.
Iden
tifica
rea
mat
eria
lelo
r și
uste
nsile
lor
spec
ifice
m
ește
șugu
lui.
1. S
peci
ficul
meș
teșu
gulu
i Tric
otar
ea•
Varie
tate
a ar
ticol
elor
tric
otat
e Ar
ticol
e ve
stim
enta
re tr
icot
ate.
Ac
ceso
rii tr
icot
ate
• M
ater
iale
și u
sten
sile
folo
site
în
tric
otar
e Fi
re te
xtile
din
lână
nat
ural
ă, m
ohai
r, ac
ril.
Andr
ele
(de
dife
rite
num
ere)
, cr
oșet
e, a
ce d
e cu
sut.
Nor
me
sani
tar-i
gien
ice
și re
guli
de
prot
ecție
a m
unci
i
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
var
ieta
tea
artic
olel
or
tric
otat
e: a
rtico
le v
estim
enta
re, a
cces
orii;
dom
enii
de
utiliz
are
a ar
ticol
elor
tric
otat
e, v
arie
tate
a m
ater
iale
lor
spec
ifice
tric
otăr
ii, p
ropr
ietă
țile
mat
eria
lelo
r și a
le
uste
nsile
lor u
tiliza
te în
tric
otar
e, st
udiu
l și c
erce
tare
a m
ater
iale
lor s
peci
fice
tric
otăr
ii: lâ
nă, m
ohai
r, ac
ril e
tc.
Aplic
ații
prac
tice:
exe
rciți
i de
sele
ctar
e și
eval
uare
a fi
relo
r te
xtile
(gro
sime,
trăi
nici
e, g
rad
de ră
suci
re),
a us
tens
ilelo
r (g
rosim
e, fo
rmă)
.
2.1.
Rea
lizar
ea
elem
ente
lor d
e ba
ză a
le tr
icot
ării,
re
spec
tând
nor
mel
e sa
nita
r-igi
enic
e și
regu
lile
de p
rote
cție
a
mun
cii.
2. E
lem
ente
de
bază
ale
tric
otăr
ii •
Mon
tare
a oc
hiur
ilor p
e an
drel
e •
Och
i pe
față
• O
chi p
e do
s•
Och
iul d
e în
chei
ere
a tr
icot
ului
• M
odel
e de
tric
otar
e: p
unct
lene
ș,
punc
t jer
seu,
sem
iela
stic
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
spec
ificu
l tric
otăr
ii: ti
puri
de
ochi
uri,
mod
ele
de tr
icot
are.
Ap
licaț
ii pr
actic
e: e
xerc
iții d
e m
onta
re a
och
iuril
or p
e an
drel
e, tr
icot
area
och
iuril
or p
e fa
ță/p
e do
s, în
chei
erea
oc
hiur
ilor;
obțin
erea
mod
elel
or d
e tr
icot
are;
lene
ș, je
rseu
, se
mie
lasti
c; e
xerc
iții d
e ef
ectu
are
a ca
lcul
elor
, priv
ind
stab
ilire
a nu
măr
ului
de
ochi
uri n
eces
ar.
3.1.
Pro
iect
area
unu
i ar
ticol
tric
otat
co
nfor
m te
ndin
țelo
r m
odei
act
uale
.
3. R
ealiz
area
/tric
otar
ea u
nui a
rtico
l si
mpl
u•
Proi
ecta
rea
unui
arti
col t
ricot
at•
Anal
izare
a și
sele
ctar
ea re
surs
elor
m
ater
iale
nec
esar
e re
aliză
rii
proi
ectu
lui
Aplic
ații
prac
tice:
exe
rciți
i de
proi
ecta
re a
arti
colu
lui
(sta
bilir
ea d
imen
siuni
i, cu
loril
or, m
odel
ului
); or
gani
zare
a m
ijloa
celo
r (fir
elor
texti
le, a
ndre
lelo
r); t
ricot
area
arti
colu
lui;
finisa
rea
artic
olul
ui tr
icot
at (î
nche
iere
a oc
hiur
ilor,
spăl
area
); pă
stra
rea
în o
rdin
e și
cură
țeni
e a
mat
eria
lelo
r și u
sten
silel
or
sele
ctat
e; în
lătu
rare
a la
cune
lor d
epist
ate
în ti
mpu
l luc
rulu
i.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 15 28.12.2018 10:41:58
16
3.2.
Rea
lizar
ea u
nui
artic
ol tr
icot
at,
resp
ectâ
nd
cerin
țele
te
hnol
ogic
e.
• Re
aliza
rea
prac
tică
a ar
ticol
ului
pr
oiec
tat.
Stab
ilire
a nu
măr
ului
de
ochi
uri.
Sele
ctar
ea m
odel
ului
de
tric
otar
e. T
ricot
area
arti
colu
lui
• O
pera
ții d
e fin
isare
Prod
use
reco
man
date
: ful
ar, c
ăciu
liță,
poș
etă,
păp
ușă,
supo
rt
pent
ru c
ană
etc.
4.1.
Eva
luar
ea c
alită
ții și
as
pect
ului
est
etic
al
artic
olel
or tr
icot
ate.
4. E
valu
area
și v
alor
ifica
rea
artic
olul
ui
din
punc
t de
vede
re a
l cal
ității
• Ca
ract
eristi
ca a
rtico
lulu
i în
func
ție
de c
alita
tea
tric
otăr
ii: c
onex
iune
a di
ntre
tric
otar
e și
viaț
a co
tidia
nă
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
cal
itate
a lu
crul
ui, a
spec
tul
este
tic, d
ecor
ativ,
utilit
ar a
l arti
colu
lui;
iden
tifica
rea
unor
po
sibili
tăți
de u
tiliza
re și
dec
orar
e a
artic
olel
or tr
icot
ate.
Ap
licaț
ii pr
actic
e: e
xpoz
iții d
e lu
crăr
i.
Cera
mic
aU
nită
ți de
com
pete
nțe
Uni
tăți
de c
onțin
utAc
tivită
ți de
învă
țare
și p
rodu
se șc
olar
e re
com
anda
te1.
1. R
ecun
oașt
erea
ce
ram
icii
ca
gen
al a
rtei
de
cora
tiv-a
plic
ate.
1.
2. D
eose
bire
a ob
iect
elor
de
cer
amic
ă tr
adiți
onal
ă de
cel
e al
e ar
tei c
eram
ice
mod
erne
.
1. Is
toric
ul și
dez
volta
rea
cera
mic
ii•
Cera
mic
a –
gen
al a
rtel
or
deco
rativ
-apl
icat
e •
Arta
olă
ritul
ui. V
arie
tate
a ob
iect
elor
de
cer
amic
ă. C
entr
e de
cer
amic
ă tr
adiți
onal
ă. R
epre
zent
anți
de v
ază
• Ce
ram
ica
și pl
astic
a m
ică
• Fu
ncții
le u
tilita
re a
le v
asel
or d
e ce
ram
ică
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
evo
luția
art
ei c
eram
icii,
ob
iect
elor
de
cera
mic
ă (o
biec
te re
ligio
ase,
de
uz c
asni
c,
mat
eria
le d
e co
nstr
ucții
sau
deco
rativ
e et
c.);
impo
rtan
ța
cera
mic
ii în
dez
volta
rea
civi
lizaț
iei ș
i cul
turii
naț
iona
le;
cara
cter
istici
le d
istinc
tive
ale
obie
ctel
or c
reat
e în
dife
rite
cent
re d
e ce
ram
ică:
Hog
ineș
ti, Iu
rcen
i, Ci
nișe
uți e
tc.
Aplic
ații
prac
tice:
obs
erva
rea
dife
renț
elor
cro
mati
ce a
le
obie
ctel
or c
eram
ice
crea
te în
dife
rite
cent
re d
e ce
ram
ică;
ac
tivită
ți de
stud
iere
a p
ărțil
or c
ompo
nent
e al
e va
selo
r de
cera
mic
ă tr
adiți
onal
ă.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 16 28.12.2018 10:41:58
17
2.1.
Iden
tifica
rea
mat
eriil
or p
rime,
a
utila
jelo
r și
uste
nsile
lor
spec
ifice
do
men
iulu
i Ce
ram
ică.
2.
2. R
espe
ctar
ea
regu
lilor
sa
nita
r-igi
enic
e și
de se
curit
ate
a m
unci
i în
proc
esul
de
mod
elar
e a
obie
ctel
or.
2. M
ater
iale
și u
sten
sile
• Pr
oprie
tățil
e m
ater
iale
lor ș
i us
tens
ilelo
r. M
ater
iile
prim
e: a
rgilă
, ca
olin
; mat
eria
le d
e ac
oper
ire:
ango
bă, g
lazu
ri •
Ust
ensil
e și
utila
je: e
boșa
re,
suci
toar
e, p
lanș
ă, p
ensu
le e
tc.;
roat
a ol
arul
ui, c
upto
r pen
tru
calc
inar
ea
lucr
ărilo
r etc
.
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
par
ticul
arită
țile
și pr
oprie
tățil
e ar
gile
i; te
hnol
ogia
pre
pară
rii a
rgile
i pen
tru
mod
elar
ea o
biec
telo
r; ba
rboti
na și
rolu
l ei;
roat
a ol
arul
ui și
de
term
inar
ea p
rogr
esul
ui se
mni
ficati
v în
art
a ol
ăritu
lui.
Aplic
ații
prac
tice:
ale
gere
a ar
gile
i în
func
ție d
e pr
oprie
tățil
e sa
le (p
lasti
cita
te, g
ranu
lare
, cul
oare
etc
.); p
repa
rare
a lu
tulu
i în
cond
iții c
asni
ce/in
dust
riale
(ale
gere
a, în
mui
erea
, fr
ămân
tare
a et
c.).
3.1.
Iden
tifica
rea
tehn
icilo
r spe
cific
e de
mod
elar
e lib
eră.
3.
2. S
tabi
lirea
rela
țiilo
r pr
opor
ționa
le
ale
părț
ilor
com
pone
nte
ale
obie
ctul
ui.
3.3.
Ela
bora
rea
proi
ectu
lui d
e co
nfec
ționa
re a
ob
iect
elor
din
lut/
ar
gilă
.
3. A
BC-u
l teh
nolo
gic
de tr
ansf
orm
are
a lu
tulu
i în
cera
mic
ă•
Tehn
ici d
e ob
ținer
e a
form
elor
pr
imar
e (s
feră
, cub
, cili
ndru
etc
.)•
Tehn
ici ș
i met
ode
de m
odel
are
liber
ă: m
etod
a ad
ăugă
rii la
form
ă;
met
oda
decu
pării
din
form
ă;
met
oda
conc
reșt
erii
etc.
•
Mijl
oace
și p
roce
dee:
pr
opor
ționa
rea,
con
stru
irea,
de
cora
rea
prin
text
urar
e, in
ciza
re
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
tehn
ici ș
i met
ode
de
mod
elar
e a
lutu
lui;
impo
rtan
ța re
spec
tării
alg
oritm
ului
de
conf
ecțio
nare
a o
biec
telo
r din
lut;
resp
ecta
rea
regu
lilor
de
secu
ritat
e a
mun
cii î
n at
elie
r; te
hnol
ogia
usc
ării
și ca
lcin
ării
obie
ctel
or d
e ce
ram
ică.
Ap
licaț
ii pr
actic
e: o
bțin
erea
form
elor
prim
are
(sfe
ră, c
ub,
cilin
dru)
prin
apl
icar
ea te
hnic
ilor ș
i met
odel
or d
e m
odel
are;
în
lătu
rare
a su
rplu
sulu
i de
lut d
in in
terio
rul fi
gurin
elor
, pe
ntru
a e
vita
spar
gere
a/pl
esni
rea
aces
tora
la c
oace
re/
calc
inar
e; o
bțin
erea
text
urii;
org
aniza
rea
excu
rsiil
or/v
izite
lor
în a
telie
re a
le m
ește
rilor
cer
amiști
. Pr
odus
e: și
rag
de m
ărge
le, c
erce
i, br
oșe,
clo
poțe
i etc
.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 17 28.12.2018 10:41:58
18
4.1.
Tra
nspu
nere
a în
m
ater
ial a
unu
i pr
oiec
t/sc
hiță
a/a
l un
ui o
biec
t/ar
ticol
de
cer
amic
ă.
4.2.
Eva
luar
ea lu
crăr
ilor
conf
ecțio
nate
, țin
ând
cont
de
aspe
ctul
est
etic,
ca
litati
v și
func
ționa
l.
4. R
ealiz
area
pro
iect
ului
• Ef
ectu
area
schi
ței.
Sele
ctar
ea
mat
eria
lelo
r și u
sten
silel
or•
Conc
retiz
area
tehn
icii
de re
aliza
re a
ar
ticol
ului
: mod
elar
ea, d
ecor
area
, co
acer
ea
• Ev
alua
rea
și va
lorifi
care
a pr
odus
elor
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
sele
ctar
ea p
iese
i/arti
colu
lui
pent
ru m
odel
are.
Ap
licaț
ii pr
actic
e: re
aliza
rea
schi
ței;
preg
ătire
a lo
culu
i de
mun
că; r
espe
ctar
ea e
tape
lor t
ehno
logi
ce d
e m
odel
are;
tr
ansp
uner
ea id
eii î
n m
ater
ial (
mod
elar
ea, d
ecor
area
); re
spec
tare
a rig
orilo
r teh
nolo
gice
de
preg
ătire
a a
rgile
i pe
ntru
coa
cere
; res
pect
area
regu
lilor
de
secu
ritat
e a
mun
cii.
Prod
use:
țuru
iace
, un
reci
pien
t/lă
diță
pen
tru
biju
terii
, un
pers
onaj
, bib
elou
ri, d
ecor
ațiu
ni e
tc.
Prel
ucra
rea
artis
tică
a le
mnu
lui
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
școl
are
reco
man
date
1.1.
Rec
unoa
șter
ea
spec
ificu
lui
meș
teșu
gulu
i Pr
eluc
rare
a ar
tistic
ă a
lem
nulu
i. 1.
2. Id
entifi
care
a m
ater
iale
lor
și us
tens
ilelo
r sp
ecifi
ce
meș
teșu
gulu
i.
1. Is
toric
ul și
evo
luția
meș
teșu
gulu
i •
Apar
iția
și de
zvol
tare
a m
ește
șugu
lui
• M
ater
iale
lem
noas
e. P
ropr
ietă
țile
fizic
e și
mec
anic
e al
e m
ater
iale
lor
lem
noas
e. D
efec
tele
și b
olile
le
mnu
lui
• Lo
cul d
e m
uncă
. Mat
eria
le și
us
tens
ile
• De
senu
l teh
nic
al p
iese
lor d
in le
mn;
re
prez
entă
rile
grafi
ce; i
nstr
umen
tele
de
măs
urar
e și
de tr
asar
e•
Nor
me
sani
tar-i
gien
ice
și re
guli
de
prot
ecție
a m
unci
i
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
isto
ricul
dez
voltă
rii
meș
teșu
gulu
i; or
igin
ea și
pro
duce
rea
mat
eria
lelo
r lem
noas
e;
spec
iile
lem
noas
e; p
ropr
ietă
țile
mat
eria
lelo
r lem
noas
e (fi
zice:
um
idita
tea,
um
flare
a, c
ontr
ager
ea, d
ensit
atea
; m
ecan
ice:
ela
stici
tate
a, re
ziste
nța,
dur
itate
a, d
urab
ilita
tea)
; pr
oprie
tățil
e in
stru
men
telo
r de
măs
urar
e (a
com
pasu
lui d
e gr
osim
e, a
rigl
ei e
tc.),
de
tras
are
(tra
sato
rul e
tc.),
a d
iferit
or
tipur
i de
fieră
stra
ie, a
disp
oziti
velo
r pen
tru
găur
ire, a
pi
rogr
avor
ului
etc
. Ap
licaț
ii pr
actic
e: e
xerc
iții d
e se
lect
are
a m
ater
iale
lor
conf
orm
cer
ințe
lor;
de a
lege
re a
ust
ensil
elor
ade
cvat
e m
ater
iale
lor s
elec
tate
; de
citir
e și
exec
utar
e a
dese
nelo
r te
hnic
e co
nfor
m st
anda
rdel
or; d
e m
ăsur
are;
de
tras
are.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 18 28.12.2018 10:41:58
19
2.1.
Exe
cuta
rea
oper
ațiil
or
tehn
olog
ice
de p
relu
crar
e a
lem
nulu
i, re
spec
tând
nor
mel
e sa
nita
r-igi
enic
e și
regu
lile
de p
rote
cție
a
mun
cii.
2.2.
Val
orifi
care
a in
form
ațiil
or,
utiliz
ând
term
inol
ogia
sp
ecifi
că
dom
eniu
lui
prel
ucră
rii le
mnu
lui.
2. Te
hnol
ogii
de p
relu
crar
e a
lem
nulu
i •
Ope
rații
de
prel
ucra
re a
lem
nulu
i •
Îmbi
nare
a pi
esel
or d
in le
mn
• Fi
nisa
rea
artic
olel
or d
in le
mn
• Te
hnol
ogii
de p
relu
crar
e ar
tistic
ă a
lem
nulu
i: tr
afor
ajul
, piro
grav
area
•
Orn
amen
tica
trad
ițion
ală
• Te
rmin
olog
ia sp
ecifi
că
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
sem
nific
ația
orn
amen
tulu
i tr
adiți
onal
(cer
c, li
nie,
zigz
ag e
tc.);
con
stru
cția
piro
grav
orul
ui.
Aplic
ații
prac
tice:
exe
rciți
i de
tras
are
a di
men
siuni
lor,
de
tăie
re, d
e gă
urire
; exe
rciți
i de
citir
e și
exec
utar
e a
dese
nulu
i te
hnic
; exe
rciți
i de
repr
ezen
tare
gra
fică
a un
or o
biec
te d
in
lem
n/pl
acaj
(pol
iță, c
utie,
ram
ă, to
căto
r, pa
nou,
supo
rt
etc.
)*; e
xerc
iții d
e tă
iere
cu
fieră
stră
ul d
e tr
afor
aj; e
xerc
iții d
e îm
bina
re a
pie
selo
r din
lem
n (p
rin c
uie,
prin
șuru
buri,
prin
în
clei
ere)
; luc
rări
prac
tice
de o
rnam
enta
re a
arti
cole
lor p
rin
piro
grav
are:
ștan
țare
, des
enar
e cu
ans
a; lu
crăr
i pra
ctice
de
fini
sare
a a
rtico
lelo
r din
lem
n/pl
acaj
.
3.1.
Rea
lizar
ea u
nui
proi
ect d
e co
nfec
ționa
re a
un
ui a
rtico
l din
le
mn/
plac
aj o
rnat
pr
in p
irogr
avar
e,
resp
ectâ
nd
succ
esiu
nea
oper
ațiil
or.
3. P
roie
ct d
e co
nfec
ționa
re a
unu
i ar
ticol
din
lem
n/pl
acaj
* or
nat p
rin
piro
grav
are
• El
abor
area
și re
aliza
rea
proi
ectu
lui
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
arti
cole
con
fecț
iona
te d
in
lem
n/pl
acaj
(pol
iță, c
utie,
ram
ă, to
căto
r, pa
nou,
supo
rt,
suve
nir e
tc.).
Ap
licaț
ii pr
actic
e: e
labo
rare
a pr
oiec
tulu
i (re
aliza
rea
schi
ței;
elab
orar
ea fi
șei t
ehno
logi
ce; s
elec
tare
a m
ater
iale
lor ș
i us
tens
ilelo
r; tr
asar
ea; t
ăier
ea d
etal
iilor
cu
fieră
stră
ul
de tr
afor
aj; c
ompu
nere
a de
coru
lui;
lucr
ări p
racti
ce d
e or
nam
enta
re p
rin p
irogr
avar
e; fi
nisa
rea
artic
olul
ui);
înlă
tura
rea
lacu
nelo
r dep
istat
e în
tim
pul l
ucru
lui.
Prod
use:
obi
ecte
din
lem
n/pl
acaj
(pol
iță, c
utie,
ram
ă,
tocă
tor,
pano
u, su
port
etc
.)*.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 19 28.12.2018 10:41:58
20
4.1.
Eva
luar
ea în
treg
ului
pr
oces
de
real
izare
a
proi
ectu
lui.
4. E
valu
area
și v
alor
ifica
rea
proi
ectu
lui
• M
eser
ii di
n do
men
iul p
relu
crăr
ii le
mnu
lui:
lem
nar,
tâm
plar
, dul
gher
, do
gar
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
cal
itate
a lu
crul
ui, a
spec
tul
este
tic și
dec
orati
v al
arti
colu
lui;
desc
riere
a et
apel
or
tehn
olog
ice
utiliz
ate
în a
ctivi
tățil
e de
con
fecț
iona
re;
desc
riere
a or
nam
ente
lor u
tiliza
te; p
reze
ntar
ea p
roie
ctul
ui.
Aplic
ații
prac
tice:
pre
zent
area
une
i exp
oziți
i de
artic
ole
conf
ecțio
nate
.
Împl
etitu
l din
fibr
e ve
geta
leU
nită
ți de
com
pete
nțe
Uni
tăți
de c
onțin
utAc
tivită
ți de
învă
țare
și p
rodu
se șc
olar
e re
com
anda
te1.
1. R
ecun
oașt
erea
sp
ecifi
culu
i m
ește
șugu
lui
Împl
etitu
l din
fibr
e ve
geta
le.
1.2.
Iden
tifica
rea
mat
eria
lelo
r și
uste
nsile
lor
spec
ifice
m
ește
șugu
lui.
1. Is
toric
ul și
evo
luția
meș
teșu
gulu
i •
Apar
iția
și de
zvol
tare
a m
ește
șugu
lui
• Pr
oprie
tățil
e fib
relo
r veg
etal
e•
Varie
tate
a m
ater
iale
lor ș
i us
tens
ilelo
r util
izate
la îm
pleti
tul d
in
fibre
veg
etal
e•
Nor
me
sani
tar-i
gien
ice
și re
guli
de
prot
ecție
a m
unci
i
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
apa
riția
și e
volu
ția
meș
teșu
gulu
i; st
udie
rea
artic
olel
or (d
ecor
ative
, util
itare
și
de ri
tual
); fu
ncții
le u
tilita
re; a
spec
tul e
steti
c; p
ropr
ietă
țile
mat
eria
lelo
r (el
astic
itate
, luc
iu, d
urita
te);
stud
iul ș
i ce
rcet
area
mat
eria
lelo
r spe
cific
e (p
aie,
foi d
e po
rum
b, lo
zie,
papu
ră, c
ânep
ă) și
a u
sten
silel
or (c
uțita
ș sau
bric
eag,
ac
cu
gros
imea
de
0,2-
0,5
mm
și lu
ngim
ea d
e 5-
8 cm
, deg
etar
, ață
nr
. 10
sau
20; f
oarfe
ce; v
ase
pent
ru fi
erbe
re; ș
erve
țele
etc
.).
Aplic
ații
prac
tice:
exe
rciți
i de
sele
ctar
e și
eval
uare
a
calit
ății
mat
eria
lelo
r și a
ust
ensil
elor
pen
tru
lucr
u, c
onfo
rm
cerin
țelo
r. 2.
1. R
ealiz
area
tehn
icilo
r de
lucr
u cu
foile
de
poru
mb,
resp
ectâ
nd
norm
ele
sani
tar-
igie
nice
și re
gulil
e de
pro
tecț
ie a
m
unci
i.
2. T
ehni
ca îm
pleti
tulu
i din
păn
uși
• Re
surs
ele
natu
rale
și u
tiliza
rea
griju
lie a
lor.
Sele
ctar
ea fi
brel
or.
Fier
bere
a, d
espi
care
a, ră
suci
rea
fâșii
lor ș
i for
mar
ea fi
rulu
i din
foi d
e po
rum
b•
Tehn
ica
de fo
rmar
e a
firul
ui p
rin
răsu
cire
. Teh
nica
împl
etirii
libe
re a
fib
relo
r um
ede
• Te
rmin
olog
ia sp
ecifi
că
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
obi
ecte
alcă
tuite
din
mai
mul
te
deta
lii; ti
puri
de îm
bină
ri sim
ple
în o
biec
te (f
etiță
, băi
ețel
, su
port
pen
tru
vase
le fi
erbi
nți e
tc. c
onfe
cțio
nate
din
păn
uși)*
. Ap
licaț
ii pr
actic
e: e
xerc
iții d
e re
prez
enta
re g
rafic
ă a
form
ei,
prop
orții
lor,
părț
ilor c
ompo
nent
e al
e un
or o
biec
te d
in fi
bre
vege
tale
; luc
rări
prac
tice
cu fo
ile d
e po
rum
b: în
tehn
ica
de
form
are
a fir
ului
prin
răsu
cire
, în
tehn
ica
împl
etirii
libe
re a
fib
relo
r um
ede;
exc
ursii
la e
xpoz
iții ș
i târ
guri
ale
meș
teril
or
popu
lari;
lucr
ări p
racti
ce d
e co
nfec
ționa
re a
unu
i obi
ect d
in
fibre
veg
etal
e.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 20 28.12.2018 10:41:58
21
3.1.
Rea
lizar
ea u
nui
proi
ect d
e co
nfec
ționa
re a
un
ui a
rtico
l din
fibr
e ve
geta
le, r
espe
c-tâ
nd su
cces
iune
a op
eraț
iilor
tehn
olo-
gice
. 3.
2. C
rear
ea u
nor a
rtico
-le
din
fibr
e ve
geta
le,
folo
sind
tehn
icile
și
term
inol
ogia
spec
i-fic
ă do
men
iulu
i.
3. P
roie
ct d
e co
nfec
ționa
re a
unu
i ar
ticol
din
fibr
e ve
geta
le
• Co
mbi
nare
a te
hnic
ilor s
tudi
ate
într
-o lu
crar
e de
cre
ație
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
sele
ctar
ea in
form
ație
i des
pre
artic
olel
e co
nfec
ționa
te d
in fi
bre
vege
tale
(din
păn
uși).
Ap
licaț
ii pr
actic
e: p
roie
ctar
ea a
rtico
lulu
i (re
aliza
rea
schi
ței,
fișei
tehn
olog
ice;
lucr
ări p
racti
ce d
e co
nfec
ționa
re a
unu
i ob
iect
din
fibr
e ve
geta
le; fi
nisa
rea
artic
olul
ui; s
păla
rea,
br
onza
rea,
lăcu
irea)
; păs
trar
ea în
ord
ine
și cu
rățe
nie
a lo
culu
i de
lucr
u, a
mat
eria
lelo
r și u
sten
silel
or se
lect
ate;
înlă
tura
rea
lacu
nelo
r dep
istat
e în
tim
pul l
ucru
lui.
Prod
use:
fetiț
ă, b
ăieț
el, s
upor
t pen
tru
vase
le fi
erbi
nți e
tc.
conf
ecțio
nate
din
păn
uși*
.
4.1.
Eva
luar
ea în
treg
ului
pr
oces
de
real
izare
a
proi
ectu
lui.
4. E
valu
area
și v
alor
ifica
rea
artic
olul
ui•
Noi
pos
ibili
tăți
de u
tiliza
re și
de
cora
re a
arti
colu
lui
• M
ește
rii p
opul
ari d
in zo
na
geog
rafic
ă
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
cal
itate
a lu
crul
ui, a
spec
tul
este
tic și
dec
orati
v al
arti
colu
lui;
eval
uare
a lu
crăr
ilor e
levi
lor;
desc
riere
a et
apel
or te
hnol
ogic
e ap
licat
e în
acti
vită
țile
prac
tice;
pre
zent
area
pro
iect
ului
. Ap
licaț
ii pr
actic
e: o
rgan
izare
a un
ei e
xpoz
iții.
Mod
ulul
: Col
aje
și d
ecor
ațiu
ni
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
școl
are
reco
man
date
1.1.
Rec
unoa
șter
ea
spec
ificu
lui
lucr
ărilo
r de
cola
j și
deco
rațiu
ni.
1. C
e es
te c
olaj
ul?
• M
ater
iale
și u
sten
sile
utiliz
ate
în
real
izare
a co
laje
lor.
Prop
rietă
țile
calit
ative
ale
mat
eria
lelo
r. Re
guli
sani
tar-i
gien
ice
și de
pro
tecț
ie a
m
unci
i
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
var
ieta
tea
lucr
ărilo
r de
cola
j, va
rieta
tea
felu
rilor
de
hârti
e: h
ârtie
alb
ă de
scris
, hâr
tie
colo
rată
(set
uri),
hâr
tie a
deziv
ă; o
bser
vare
a pa
rticu
larit
ățilo
r im
agin
ii-co
laj;
expr
esiv
itate
a fo
rmel
or, a
rmon
ia c
ulor
ilor,
cașe
rare
a im
agin
ii et
c.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 21 28.12.2018 10:41:59
22
1.2.
Iden
tifica
rea
mat
eria
lelo
r și
uste
nsile
lor
potr
ivite
tehn
icii
de
prel
ucra
re a
rtisti
că
a hâ
rtiei
.
• Te
hnic
a re
aliză
rii im
agin
ilor c
olaj
. Ce
rințe
le e
steti
ceAp
licaț
ii pr
actic
e: e
xerc
iții d
e se
lect
are
și ev
alua
re a
cal
ității
m
ater
iale
lor;
exer
sare
a pr
oced
eelo
r de
decu
pare
: pe
linie
cu
rbă,
dec
upar
ea si
met
rică
din
foai
a pl
iată
în 2
, 4, 6
etc
., di
n fo
aia
plia
tă în
form
ă de
eva
ntai
; im
agin
i obț
inut
e pr
in
perf
orar
e.
2.1.
Rea
lizar
ea c
olaj
elor
și
deco
rațiu
nilo
r, re
spec
tând
nor
mel
e sa
nita
r-igi
enic
e și
de
prot
ecție
a m
unci
i.
2. V
arie
tate
a de
cora
țiuni
lor
• De
cora
țiuni
spec
ifice
oca
ziilo
r sp
ecia
le•
Mat
eria
le și
tehn
ici d
e pr
eluc
rare
ar
tistic
ă a
mat
eria
lelo
r, po
triv
ite
pent
ru c
rear
ea d
ecor
ațiu
nilo
r. Hâ
rtia
și ca
rton
ul: m
odel
area
, dec
upar
ea.
Plas
tic: t
rans
form
area
, dec
orar
ea.
Texti
le: î
mpl
etitu
l, de
cupa
jul,
cola
jul
etc.
•
Tehn
ici d
e ob
ținer
e a
form
elor
/ob
iect
elor
dec
orati
ve în
vol
um
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
oca
zii sp
ecia
le d
e re
aliza
re
a co
laje
lor ș
i dec
oraț
iuni
lor (
sărb
ător
i cal
enda
ristic
e,
cere
mon
ii de
fam
ilie,
pre
ferin
țe in
divi
dual
e, te
ndin
țe a
le
mod
ei e
tc.);
regu
lile
de se
lect
are
și îm
bina
re a
mat
eria
lelo
r (h
ârtie
, car
ton,
mat
eria
le re
cicl
abile
etc
.); sp
ecifi
cul l
ucru
lui
în te
hnic
ile: Q
uilli
ng –
art
a ră
suci
rii fâ
șiilo
r, O
rigam
i – te
hnic
a pl
ierii
hâr
tiei,
Decu
paju
l – te
hnic
a șe
rveț
elul
ui, r
ecic
lare
a cr
eativ
ă di
n hâ
rtie,
din
pla
stic,
din
texti
le, m
etal
(tini
chea
), sti
clă
etc.
Ap
licaț
ii pr
actic
e: e
xerc
iții d
e re
aliza
re a
arti
cole
lor s
impl
e;
real
izare
a lu
crăr
ilor î
n te
hnic
a Co
laj,
Qui
lling
(pap
er fi
ligre
e),
Orig
ami,
Decu
paj e
tc.;
cole
ctar
ea, p
regă
tirea
și d
epoz
itare
a m
ater
iale
lor:
hârti
e, c
arto
n, te
xtile
, pla
stic.
3.1.
Pro
iect
area
unu
i ob
iect
dec
orati
v, re
spec
tând
asp
ectu
l es
tetic
și u
tilita
r. 3.
2. C
onfe
cțio
nare
a un
ui
artic
ol, f
olos
ind
varia
te m
ater
iale
.
3. R
ealiz
area
unu
i arti
col s
impl
u •
Proi
ecta
rea
unui
arti
col s
impl
u•
Anal
izare
a și
sele
ctar
ea re
surs
elor
m
ater
iale
nec
esar
e re
aliză
rii
proi
ectu
lui
• R
ealiz
area
pra
ctică
a a
rtico
lulu
i pr
oiec
tat
• St
abili
rea
și re
spec
tare
a et
apel
or
tehn
olog
ice
• O
pera
ții d
e fin
isare
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
eta
pele
de
conf
ecțio
nare
a
artic
olul
ui p
roie
ctat
: ela
bora
rea
schi
ței,
sele
ctar
ea
mijl
oace
lor,
stab
ilire
a te
hnic
ii de
con
fecț
iona
re.
Aplic
ații
prac
tice:
pro
iect
area
unu
i arti
col;
dete
rmin
area
ga
mei
cro
mati
ce p
otriv
ite; s
elec
tare
a m
odal
itățil
or d
e pr
eluc
rare
a m
ater
iei p
rime;
con
fecț
iona
rea
artic
olul
ui;
lucr
ări d
e fin
isare
, de
aran
jare
. Pr
odus
e: p
orto
fel,
poșe
tă, r
amă
foto
, suv
enir,
supo
rt p
entr
u ca
nă, p
anou
dec
orati
v, co
ș dec
orati
v, va
ză, s
upor
t pen
tru
ziare
/cre
ioan
e/bi
jute
rii, d
ecor
ațiu
ne d
e Cr
ăciu
n, b
ijute
rii,
papi
on.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 22 28.12.2018 10:41:59
23
4.1.
Eva
luar
ea în
treg
ului
pr
oces
de
conf
ecțio
nare
.
4. E
valu
area
și v
alor
ifica
rea
artic
olul
ui•
Posib
ilită
ți de
util
izare
a a
rtico
lulu
i în
viaț
a co
tidia
nă
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
cal
itate
a lu
crul
ui, a
spec
tul
este
tic și
dec
orati
v al
arti
colu
lui;
iden
tifica
rea
unor
po
sibili
tăți
de u
tiliza
re și
dec
orar
e a
artic
olel
or.
Aplic
ații
prac
tice:
exp
oziți
e de
lucr
ări,
târg
de
bine
face
re.
Mod
ulul
: Acti
vită
ți ag
ricol
e
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
școl
are
reco
man
date
1.1.
Iden
tifica
rea
cond
ițiilo
r de
creș
tere
a c
ultu
rilor
le
gum
icol
e.
1.2.
Rec
unoa
șter
ea
inst
rum
ente
lor ș
i uti
laje
lor s
peci
fice
prel
ucră
rii so
lulu
i.
1. C
reșt
erea
pla
ntel
or
• Ti
puri
de p
lant
e, so
luri
• In
stru
men
te și
util
aje
nece
sare
pr
eluc
rării
solu
lui
• M
ater
ialu
l săd
itor n
eces
ar
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
tipu
ri de
pla
nte:
dec
orati
ve,
legu
me;
pro
cesu
l de
culti
vare
, rec
olta
re, c
alcu
lare
a ro
adei
; tip
uri d
e so
luri
în fu
ncție
de
com
pone
nță:
nisi
poas
e,
argi
loas
e, c
erno
ziom
uri;
îngr
ășăm
inte
org
anic
e; in
stru
men
te
și uti
laje
spec
ifice
pre
lucr
ării
solu
lui.
2.1.
Rea
lizar
ea lu
crăr
ilor
simpl
e de
cul
tivar
e a
plan
telo
r le
gum
icol
e/de
cora
tive,
re
spec
tând
regu
lile
de ig
ienă
și
prot
ecție
a m
unci
i.2.
2. A
sigur
area
co
ndiți
ilor o
ptim
e de
cre
șter
e a
plan
telo
r.
2. L
ucră
ri ag
ricol
e de
toam
nă
• M
etod
e de
cul
tivar
e și
creș
tere
a
cultu
rilor
legu
mic
ole
și de
cora
tive
• Re
colta
rea
legu
mel
or, d
epoz
itare
a se
min
țelo
r•
Sort
area
, păs
trar
ea ro
adei
• Pr
egăti
rea
solu
lui p
entr
u să
dire
a pl
ante
lor c
u bu
lbi
• Co
ndiți
i de
înm
ulțir
e a
cultu
rilor
le
gum
icol
e și
a pl
ante
lor d
ecor
ative
• De
sfăș
urar
ea a
ctivi
tățil
or p
racti
ce
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
con
diții
de
păst
rare
a
legu
mel
or, s
emin
țelo
r, pl
ante
lor c
u bu
lbi;
perio
ada
de
plan
tare
; con
diții
de
creș
tere
; met
ode
de c
reșt
ere
și cu
ltiva
re
a pl
ante
lor d
ecor
ative
. Ap
licaț
ii pr
actic
e: so
rtar
ea se
min
țelo
r col
ecta
te în
cuti
i, sa
ci
din
stof
ă; c
urăț
area
solu
lui d
e pl
ante
usc
ate;
afâ
nare
a so
lulu
i cu
sapa
, hâr
lețu
l; ad
min
istra
rea
îngr
ășăm
inte
lor o
rgan
ice;
pl
anta
rea
legu
mel
or c
u bu
lbi:
ustu
roi,
ceap
ă; c
ondi
ții d
e în
mul
țire
a pl
ante
lor d
ecor
ative
de
cam
eră
și a
cultu
rilor
le
gum
icol
e; în
griji
rea
plan
telo
r (în
lătu
rare
a fr
unze
lor u
scat
e,
îngă
lben
ite).
Prod
use:
pla
nte
deco
rativ
e; c
utii/s
aci c
u se
min
țe d
epoz
itate
; co
mpo
ziții
din
plan
te d
ecor
ative
de
cam
eră
etc.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 23 28.12.2018 10:41:59
24
3.1.
Apr
ecie
rea
calit
ății
lucr
ărilo
r efe
ctua
te,
în fu
ncție
de
aspe
ctul
pla
ntel
or
culti
vate
. 3.
2. S
tabi
lirea
fact
orilo
r ce
au
favo
rizat
ob
ținer
ea u
nei
road
e bo
gate
.
3. E
valu
area
și v
alor
ifica
rea
prod
usel
or
• Ca
litat
ea se
min
țelo
r, ro
adei
• Fa
ctor
i ce
favo
rizea
ză o
bțin
erea
une
i ro
ade
boga
te
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
într
ețin
erea
ord
inii
și cu
rățe
niei
, fol
osire
a co
rect
ă a
inst
rum
ente
lor;
iden
tifica
rea
unor
pos
ibili
tăți
de u
tiliza
re și
dec
orar
e; d
escr
iere
a et
apel
or
tehn
olog
ice
aplic
ate
în a
ctivi
tățil
e pr
actic
e de
lucr
u.
Aplic
ații
prac
tice:
eva
luar
ea c
alită
ții și
can
tităț
ii re
colte
i ob
ținut
e (le
gum
e, fl
ori d
ecor
ative
); ev
alua
rea
calit
ății
îngr
ijirii
cul
turil
or le
gum
icol
e, e
vide
nțiin
d as
pect
ul e
colo
gic.
Mod
ulul
: Edu
cație
dig
itală
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
școl
are
reco
man
date
1.1.
Rec
unoa
șter
ea
disp
oziti
velo
r di
gita
le p
entr
u di
gita
lizar
ea
info
rmaț
iei.
1.2.
Util
izare
a di
spoz
itive
lor
digi
tale
în sc
opul
ob
ținer
ii im
agin
ilor
și se
cven
țelo
r vid
eo
digi
tale
.
1. H
ardw
are.
Dis
pozi
tive
digi
tale
pe
ntru
dig
italiz
area
info
rmaț
iei
• M
icro
fonu
l•
Scan
ner-u
l•
Cam
era
foto
/vid
eo d
igita
lă•
Echi
pam
ente
inte
grat
e
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
disp
oziti
ve d
igita
le –
co
mpo
nent
e de
baz
ă și
perif
eric
e; c
lasifi
care
a co
mpo
nent
elor
per
iferic
e; d
ispoz
itive
spec
ializ
ate;
ex
erci
ții d
e id
entifi
care
a c
ompo
nent
elor
/ech
ipam
ente
lor
spec
ializ
ate.
Ac
tivită
ți pr
actic
e de
sfăș
urat
e în
sala
de
calc
ulat
oare
: co
nect
area
scan
erul
ui, s
cana
rea
unui
doc
umen
t/un
ei
imag
ini,
înre
gist
rare
a și
vizu
aliza
rea
imag
inii
digi
tale
; co
nect
area
disp
oziti
velo
r acu
stice
, aud
iere
a și
înre
gist
rare
a se
cven
țelo
r son
ore.
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
disp
oziti
ve d
igita
le p
entr
u în
regi
stra
rea
imag
inilo
r și s
ecve
nțel
or v
ideo
; cam
ere
foto
/vi
deo
spec
ializ
ate
și in
tegr
ate;
per
misi
uni ș
i res
tric
ții.
Exer
ciții
de:
con
trol
și u
tiliza
re a
cam
erel
or fo
to/v
ideo
di
gita
le.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 24 28.12.2018 10:41:59
25
2.1.
Cre
area
imag
inilo
r și
secv
ențe
lor v
ideo
di
gita
le.
2.2.
Org
aniza
rea
resu
rsel
or în
col
ecții
(a
lbum
e) –
loca
l și
pe w
eb.
2. D
igita
lizăm
lum
ea d
in ju
rul n
ostr
u –
în ti
mp
real
• Cr
eăm
foto
grafi
i dig
itale
• Cr
eăm
film
e di
gita
le•
Înre
gist
răm
sune
tul d
igita
l•
Org
aniză
m d
atel
e în
col
ecții
Activ
ități
prac
tice
desf
ășur
ate
în a
fara
sălii
de
clas
ă (p
arc)
: în
regi
stra
rea
sune
telo
r nat
urii:
ale
păs
ărilo
r, fe
nom
ene
acus
tice
etc.
; exe
rciți
i de
înre
gist
rare
foto
/vid
eo a
ob
iecti
velo
r ist
oric
e/na
tura
le d
in lo
calit
ate.
Ac
tivită
ți pr
actic
e de
sfăș
urat
e în
sala
de
calc
ulat
oare
: id
entifi
care
a ap
licaț
iilor
pen
tru
orga
niza
rea
imag
inilo
r și
secv
ențe
lor v
ideo
în c
olec
ții st
atice
(de
exem
plu,
Goo
gle
Phot
os) ș
i din
amic
e (S
lide
Show
, de
exem
plu,
Pow
erPo
int)
.Pr
odus
e: co
lecț
ii tem
atice
de
foto
grafi
i dig
itale
(alb
ume
foto
) în
aplic
ații s
pecia
lizat
e: fi
lme
tem
atice
dig
itale
(30
sec –
2 m
in).
3.1.
Iden
tifica
rea
elem
ente
lor/
pr
oprie
tățil
or
imag
inii
digi
tale
, ca
re u
rmea
ză a
fi
edita
te.
3.2.
Util
izare
a in
stru
men
telo
r de
edi
tare
gra
fică
pent
ru a
just
area
pa
ram
etril
or
imag
inii
digi
tale
.3.
3. A
plic
area
efe
ctel
or
artis
tice
asup
ra
imag
inilo
r dig
itale
.3.
4. S
elec
tare
a fo
rmat
ului
gra
fic
adec
vat i
mag
inii
digi
tale
.
3. E
dita
rea
imag
inilo
r – p
rimii
pași
• Ce
înse
amnă
să e
dită
m im
agin
i?•
Aplic
ații
pent
ru e
dita
re: l
ocal
e și
web
• Aj
ustă
ri el
emen
tare
: cul
ori,
dim
ensiu
ni, r
ezol
uție
• Ap
licar
e de
efe
cte
artis
tice
• Fo
rmat
e gr
afice
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
imag
inile
dig
itale
și
cara
cter
istici
le lo
r: di
men
siuni
, pal
etă
de c
ulor
i, re
zolu
ție;
calit
ate
și fo
rmat
gra
fic.
Exer
ciții
de:
mod
ifica
re a
dim
ensiu
nii,
copi
ere
a fr
agm
ente
lor,
decu
pare
, dep
lasa
re și
mul
tiplic
are
a fr
agm
ente
lor c
opia
te;
aplic
are
a ef
ecte
lor a
rtisti
ce.
Aplic
ații
prac
tice
desf
ășur
ate
în sa
la d
e ca
lcul
atoa
re:
excl
uder
ea d
in im
agin
e a
elem
ente
lor a
uxili
are;
apl
icar
ea
efec
telo
r aut
omat
e; a
plic
area
și a
just
area
man
uală
a
para
met
rilor
efe
ctel
or a
rtisti
ce.
Prod
use:
foto
grafi
i dig
itale
pre
lucr
ate
artis
tic, î
n fo
rmat
ad
ecva
t.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 25 28.12.2018 10:41:59
26
Mod
ulul
: Rob
otică
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
școl
are
reco
man
date
1.1.
Util
izare
a co
rect
ă a
term
enilo
r sp
ecifi
ci ro
botic
ii în
exp
rimar
e și
în fo
rmul
area
în
treb
ărilo
r. 1.
2. Id
entifi
care
a pa
rticu
larit
ățilo
r di
stinc
tive
ale
robo
ților
. 1.
3. Id
entifi
care
a do
men
iilor
de
utiliz
are
a ro
boțil
or.
1. Ev
ocar
e/in
ițier
e în
robo
tică
• Is
toria
robo
ticii
• Ti
puri
de ro
boți
Cl
asifi
care
a ro
boțil
or: i
ndus
tria
li,
de se
rvic
ii, m
obili
, sta
tici,
um
anoi
zi/an
droi
zi, a
uton
omi,
cu
con
trol
la d
istan
ță•
Legi
le ro
botic
ii:
- re
lația
robo
t – o
m;
- re
lația
robo
t – ro
bot;
- ro
boții
și u
man
itate
a
Exer
ciții
de:
-
inte
rpre
tare
a te
rmen
ului
„ro
botic
ă”;
- en
umer
are
a pa
rticu
larit
ățilo
r disti
nctiv
e al
e ro
boțil
or;
- in
dica
re a
dom
eniil
or d
e uti
lizar
e a
robo
ților
; -
clas
ifica
re a
robo
ților
;-
desc
riere
a ro
boțil
or v
iitor
ului
și a
impa
ctul
ui s
ocia
l al i
m-
plem
entă
rii p
e sc
ară
larg
ă a
aces
tora
;-
expl
icar
e a
legi
lor r
oboti
cii.
2.1.
Rec
unoa
șter
ea
unită
ților
fu
ncțio
nale
și
com
pone
ntel
or
fizic
e al
e ro
botu
lui.
2.2.
Exp
licar
ea
desti
nație
i co
mpo
nent
elor
fiz
ice
ale
robo
tulu
i.
2. C
um e
ste
cons
trui
t un
robo
t?•
Sche
ma
func
ționa
lă a
robo
tulu
i: un
itate
a de
com
andă
; uni
tate
a de
ac
hiziț
ie a
info
rmaț
iei;
unita
tea
de
extr
ager
e a
info
rmaț
iei;
unita
tea
de
acțio
nare
; uni
tate
a de
loco
moț
ie
Exer
ciții
de:
-
expl
icar
e a
noțiu
nilo
r și a
des
tinaț
iei u
nită
ților
func
ționa
le
și al
e co
mpo
nent
elor
fizic
e al
e ro
botu
lui;
- id
entifi
care
a re
lații
lor d
e re
cipr
ocita
te în
tre
unită
țile
func
ționa
le și
com
pone
ntel
e fiz
ice
ale
robo
ților
; -
clas
ifica
re a
pie
selo
r din
com
pone
nța
mod
elel
or
de st
ruct
uri d
e re
ziste
nță
în fu
ncție
de
desti
nație
, di
men
siuni
, con
figur
ație
geo
met
rică;
-
clas
ifica
re a
senz
orilo
r mod
elel
or d
e ro
boți
în fu
ncție
de
desti
nație
și c
arac
teris
ticile
func
ționa
le;
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 26 28.12.2018 10:41:59
27
2.3.
Exp
licar
ea
desti
nație
i el
emen
telo
r st
ruct
urii
fizic
e a
robo
tulu
i. 2.
4. A
sam
blar
ea și
de
zasa
mbl
area
co
mpo
nent
elor
fiz
ice
ale
robo
tulu
i. 2.
5. R
espe
ctar
ea
regu
lilor
de
prot
ecție
a m
ediu
lui
ambi
ant ș
i de
mun
că în
sigu
ranț
ă.
• St
ruct
ura
fizic
ă a
robo
tulu
i: st
ruct
uri
de re
ziste
nță;
sist
eme
de lo
com
oție
; sis
tem
e de
exe
cuție
; sur
se d
e al
imen
tare
; sen
zori;
cen
tre
de
com
andă
; ele
men
te d
e co
nexi
une
Term
inol
ogie
spec
ifică
: mot
or, e
nerg
ie,
tran
sfor
mar
e de
ene
rgie
, con
trol
ul
mot
oare
lor,
acum
ulat
oare
, bat
erii,
ca
blur
i, po
rtur
i, co
nexi
uni f
ără
fir
Stru
ctur
i de
rezi
sten
ță: d
estin
ația
st
ruct
urilo
r de
rezis
tenț
ă; p
iese
le d
in
com
pone
nța
mod
elel
or d
e st
ruct
uri d
e re
ziste
nță;
met
ode
de fi
xare
a p
iese
lor
din
com
pone
nța
mod
elel
or d
e st
ruct
uri
de re
ziste
nță;
pro
cedu
ri de
asa
mbl
are
a m
odel
or d
e st
ruct
uri d
e re
ziste
nță;
pr
oced
uri d
e de
zasa
mbl
are
a m
odel
or
de st
ruct
uri d
e re
ziste
nță
Sist
eme
de lo
com
oție
: des
tinaț
ia,
proc
edur
ile d
e as
ambl
are/
deza
sam
blar
e a
mod
elel
or si
stem
elor
de
loco
moț
ie a
robo
ților
- id
entifi
care
a re
lații
lor d
e re
cipr
ocita
te în
tre
cara
cter
istici
le si
stem
elor
de
exec
uție
și m
isiun
ile
robo
ților
, înt
re c
arac
teris
ticile
senz
orilo
r și m
isiun
ile
robo
ților
. -
orga
niza
re e
rgon
omic
ă a
locu
lui d
e m
uncă
. Ac
tivită
ți de
mod
elar
e: a
sam
blar
ea/d
ezas
ambl
area
st
ruct
urilo
r de
rezis
tenț
ă: c
adru
, arc
adă,
șezlo
ng, s
caun
, sc
rânc
iob,
car
usel
, șas
iu, c
arca
să, t
urn;
fixa
rea
unită
ții d
e co
man
dă p
e m
odel
ul d
e ro
bot;
cone
ctar
ea si
stem
ului
de
loco
moț
ie la
uni
tate
a de
com
andă
; ins
tala
rea
și de
zinst
alar
ea
senz
orilo
r ultr
ason
ici,
tacti
li, d
e su
net,
de lu
min
ozita
te, d
e cu
lori,
de
orie
ntar
e în
spaț
iu.
Prod
use:
stru
ctur
i de
rezis
tenț
ă; m
odel
e de
tran
smisi
uni
cu ro
ți di
nțat
e, m
elc;
mod
ele
ale
siste
mel
or d
e lo
com
oție
cu
roți,
șeni
le, b
enzi
tran
spor
toar
e; m
odel
e al
e sis
tem
elor
de
exe
cuție
de
tip m
âini
mec
anic
e, d
ispoz
itive
de
apuc
are,
di
spoz
itive
ded
icat
e as
ambl
ate/
deza
sam
blat
e.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 27 28.12.2018 10:41:59
28
• U
nita
te d
e co
man
dă:
de
stina
ția u
nită
ții d
e co
man
dă;
schi
mbu
l de
info
rmaț
ii în
tre
unita
tea
de c
oman
dă și
co
mpo
nent
ele
robo
tulu
i; în
corp
orar
ea u
nită
ților
de
com
andă
în m
odel
ele
de ro
boți
Sist
eme
de e
xecu
ție: d
estin
ația
sis
tem
elor
de
exec
uție
; con
trol
ul
siste
mel
or d
e ex
ecuț
ie
• Pr
otec
ția m
ediu
lui a
mbi
ant ș
i m
unca
în si
gura
nță:
- re
gulil
e de
pro
tecț
ie a
med
iulu
i am
bian
t și d
e m
uncă
în si
gura
nță;
- or
gani
zare
a er
gono
mic
ă a
locu
lui
de m
uncă
Term
inol
ogie
spec
ifică
: erg
onom
ie3.
1. C
rear
ea su
b în
drum
are
a m
ediil
or si
mul
ate
de lu
cru
ale
robo
ților
. 3.
2. Id
entifi
care
a re
pert
oriu
lui
de c
omen
zi al
e ro
boțil
or.
3. C
ondu
cem
robo
ții•
Med
iile
de lu
cru
ale
robo
ților
: -
mod
ele
de m
edii
de lu
cru;
-
mod
ele
de m
edii
simul
ate;
-
mod
ele
de o
biec
te, o
bsta
cole
și
deni
velă
ri •
Sist
eme
de c
omen
zi a
le ro
boțil
or:
- co
men
zi de
dep
lasa
re;
- co
men
zi de
intr
oduc
ere
și de
ex
trag
ere
a in
form
ație
i; -
com
enzi
de a
cțiu
ne
Exer
ciții
de:
-
iden
tifica
re a
zone
lor ș
i obi
ecte
lor d
in m
ediil
e de
lucr
u di
n vi
ața
real
ă al
e ro
boțil
or și
din
med
iile
simul
ate
prop
use
de
cătr
e ca
drul
did
actic
; -
clas
ifica
re a
com
enzil
or d
in re
pert
oriu
l de
com
enzi
al
robo
tulu
i; -
iden
tifica
re a
rela
țiilo
r de
reci
proc
itate
într
e co
men
zi,
med
iul d
e lu
cru,
car
acte
ristic
ile ro
boțil
or, m
etod
e de
co
ntro
l și m
isiun
ile a
cest
ora.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 28 28.12.2018 10:41:59
29
3.3.
Util
izare
a m
etod
elor
de
cont
rol a
le ro
boțil
or.
Term
inol
ogie
spec
ifică
: rep
erto
riul d
e co
men
zi •
Met
ode
de c
ontr
ol a
l rob
oțilo
r:-
coor
dona
rea
exec
uție
i misi
unilo
r de
căt
re m
odel
ele
de ro
boți;
-
avan
taje
le și
dez
avan
taje
le
met
odel
or d
e co
ntro
l ale
robo
ților
Activ
ități
de m
odel
are:
cre
area
sub
îndr
umar
e a
med
iilor
sim
ulat
e de
lucr
u de
tip:
par
care
aut
o, la
birin
t, te
ren
de
fotb
al, d
rum
cu
obst
acol
e.
Activ
ități
de jo
c: c
ontr
olul
man
ual,
auto
mat
și m
anum
atic
al
mod
elel
or d
e ro
boți
asam
blaț
i de
cătr
e el
evi.
Prod
use:
pro
iect
real
izat:
Robo
t în
misi
une.
Clas
a a
VI-a
Mod
ulul
: Art
a cu
linar
ă și
sănă
tate
a
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
școl
are
reco
man
date
1.1.
Rec
unoa
șter
ea
nece
sităț
ii re
spec
tării
re
gim
ului
alim
enta
r pe
ntru
sănă
tate
. 1.
2. V
erifi
care
a ca
lităț
ii pr
odus
elor
al
imen
tare
în
func
ție d
e ca
ract
eristi
cile
or
gano
lepti
ce.
1. P
rinci
piile
une
i alim
enta
ții ra
ționa
le
• Re
gim
ul a
limen
tar
• Ro
lul ș
i fun
cțiil
e co
mpo
nent
elor
al
imen
tare
în o
rgan
ism; n
evoi
a de
ca
lorii
a o
rgan
ismul
ui; p
reve
nire
a in
toxi
cații
lor a
limen
tare
•
Noț
iuni
des
pre
o al
imen
tație
să
năto
asă
și ec
hilib
rată
• Pă
stra
rea
în c
ondi
ții a
decv
ate
a pr
odus
elor
alim
enta
re
• Pă
stra
rea
prod
usel
or p
erisa
bile
și
nepe
risab
ile
• Pă
stra
rea
vase
lor,
apar
atel
or și
di
spoz
itive
lor.
Nor
mel
e sa
nita
r-ig
ieni
ce și
regu
lile
de p
rote
cție
a
mun
cii
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
impo
rtan
ța re
gim
ului
alim
en-
tar
pent
ru s
ănăt
atea
om
ului
; cau
zele
apa
riție
i uno
r bo
li pr
o-vo
cate
de
alim
enta
ția in
core
ctă.
Ap
licaț
ii pr
actic
e: e
xerc
iții d
e de
pist
are
a un
or o
bice
iuri
ali-
men
tare
car
e dă
unea
ză s
ănăt
ății;
exe
rciți
i de
ver
ifica
re a
ca
lităț
ii pr
odus
elor
alim
enta
re în
func
ție d
e ca
ract
eristi
cile
or-
gano
lepti
ce: a
spec
t, m
iros,
gus
t, cu
loar
e (o
uă, l
acta
te, c
arne
, m
ezel
uri
etc.
); se
lect
area
vas
elor
și
disp
oziti
velo
r pe
ntru
lu
cru.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 29 28.12.2018 10:41:59
30
2.1.
Pre
para
rea
buca
telo
r din
ca
rne,
peș
te*,
a
garn
ituril
or și
a
băut
urilo
r din
fr
ucte
, res
pect
ând
norm
ele
sani
tar-
igie
nice
și re
gulil
e de
pro
tecț
ie a
m
unci
i.
2. P
repa
rare
a cu
linar
ă a
prod
usel
or
alim
enta
re
• Pr
eluc
rare
a pr
imar
ă și
term
ică
a pr
odus
elor
alim
enta
re•
Cere
alel
e și
past
ele
făin
oase
. Ca
rnea
. Peș
tele
• Bu
cate
le tr
adiți
onal
e •
Obi
ceiu
rile
culin
are
ale
alto
r po
poar
e•
Aran
jare
a și
serv
irea
mes
ei. L
imba
jul
tacâ
mur
ilor
• Te
rmin
olog
ie sp
ecifi
că
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
pre
lucr
area
prim
ară
și te
rmic
ă a
prod
usel
or a
limen
tare
; im
port
anța
intr
oduc
erii
în
men
iul z
ilnic
a c
erea
lelo
r (fu
lgi d
e m
ei, o
rez,
ovă
z, o
rz, g
râu,
po
rum
b, h
rișcă
), a
past
elor
făin
oase
și a
cul
turil
or le
gum
icol
e (b
ob, l
inte
, maz
ăre,
faso
le, s
oia)
; im
port
anța
con
sum
ului
că
rnii
și a
peșt
elui
; obi
ceiu
rile
alim
enta
re a
le a
ltor p
opoa
re
(cul
tura
eur
opea
nă, a
siatic
ă, v
eget
aria
nă e
tc.).
Ap
licaț
ii pr
actic
e: p
repa
rare
a bu
cate
lor s
impl
e;
înfr
umus
ețar
ea b
ucat
elor
; acti
vită
ți de
ara
njar
e și
serv
ire a
m
esei
.
3.1.
Rea
lizar
ea
proi
ectu
lui d
e pr
epar
are
a bu
cate
lor p
entr
u ci
nă c
onfo
rm
men
iulu
i ela
bora
t. 3.
2. A
ranj
area
și se
rvire
a m
esei
pen
tru
cină
.
3. P
roie
ct d
e gr
up
• M
eniu
l zile
i•
Impo
rtan
ța re
spec
tării
unu
i reg
im
alim
enta
r pen
tru
sănă
tate
a om
ului
. Ce
mân
căm
? Câ
t mân
căm
? Cu
m
mân
căm
?•
Pira
mid
a al
imen
tară
• Ar
anja
rea
și se
rvire
a m
esei
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
într
ețin
erea
ord
inii
și cu
rățe
niei
; ide
ntific
area
uno
r pos
ibili
tăți
de d
ecor
are
a m
esei
. Ap
licaț
ii pr
actic
e: e
labo
rare
a pr
oiec
telo
r de
preg
ătire
a u
nor
buca
te p
entr
u ci
nă; e
xerc
iții d
e al
cătu
ire a
men
iulu
i pen
tru
cină
; ela
bora
rea
fișei
tehn
olog
ice;
pre
para
rea
și or
nare
a bu
cate
lor;
aran
jare
a m
esei
și se
rvire
a bu
cate
lor t
radi
ționa
le
și m
oder
ne.
Prod
use:
ara
njar
ea și
serv
irea
mes
ei p
entr
u ci
nă.
4.1.
Eva
luar
ea în
treg
ului
pr
oces
de
real
izare
a
proi
ectu
lui.
4. E
valu
area
și v
alor
ifica
rea
proi
ectu
lui
• Ar
anja
rea
și se
rvire
a m
esei
pen
tru
prez
enta
rea
proi
ectu
lui
• Im
port
anța
form
ării
obic
eiur
ilor
alim
enta
re să
năto
ase
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
eva
luar
ea m
eniu
rilor
în
tocm
ite d
e el
evi c
onfo
rm c
erin
țelo
r alim
enta
ției
echi
libra
te; e
xplic
area
, com
enta
rea
tehn
olog
iilor
de
prep
arar
e uti
lizat
e.
Aplic
ații
prac
tice:
eva
luar
ea a
spec
tulu
i mes
ei; e
valu
area
pr
odus
elor
cul
inar
e: a
spec
tul e
steti
c, m
irosu
l, va
loar
ea
nutr
itivă
, gus
tul.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 30 28.12.2018 10:41:59
31
Mod
ulul
: Meș
teșu
guri
popu
lare
și m
oder
ne(A
rta
acul
ui, T
ricot
area
, Cer
amic
a, P
relu
crar
ea a
rtisti
că a
lem
nulu
i, Îm
pleti
tul d
in fi
bre
vege
tale
)
Arta
acu
lui
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
școl
are
reco
man
date
1.1.
Rec
unoa
șter
ea
spec
ificu
lui p
ortu
lui
popu
lar d
in R
. M.
1.2.
Ide
ntific
area
m
ater
iale
lor
și us
tens
ilelo
r sp
ecifi
ce
meș
teșu
gulu
i.
1. S
peci
ficul
meș
teșu
gulu
i Cus
utul
și
brod
atul
trad
ițion
al•
Artic
ole
de p
ort p
opul
ar. C
ostu
mul
tr
adiți
onal
fem
eies
c; c
ostu
mul
tr
adiți
onal
băr
băte
sc; ti
puril
e de
co
stum
e di
n zo
nele
R. M
. Moti
ve
orna
men
tale
trad
ițion
ale
brod
ate
pe
pies
e al
e po
rtul
ui p
opul
ar•
Mat
eria
le și
ust
ensil
e uti
lizat
e în
br
oder
ie.
Prop
rietă
țile,
car
acte
ristic
ile și
pr
oven
ienț
a m
ater
iale
lor u
tiliza
te în
br
oder
ie; n
orm
e sa
nita
r-igi
enic
e și
regu
li de
pro
tecț
ie a
mun
cii
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
spec
ificu
l por
tulu
i pop
ular
, va
rieta
tea
pies
elor
por
tulu
i pop
ular
în R
. M.;
aspe
ctul
es
tetic
, com
poziț
ia d
ecor
ativă
, orn
amen
tele
trad
ițion
ale
etc.
; pro
prie
tățil
e, p
rove
nien
ța și
car
acte
ristic
ile m
ater
iale
lor
folo
site
în b
rode
rie: b
umba
c, in
, cân
epă,
lână
, măt
ase
etc.
; us
tens
ilele
spec
ifice
bro
derie
i. Ap
licaț
ii pr
actic
e: e
xerc
iții d
e se
lect
are
și ev
alua
re a
cal
ității
pâ
nzei
(gro
sime,
text
ură,
asp
ect,
prov
enie
nță
etc.
), a
firel
or
colo
rate
con
form
cer
ințe
lor,
a us
tens
ilelo
r (ac
e, g
herg
hef).
2.1.
Rea
lizar
ea p
unct
elor
de
bro
derie
arti
stică
, re
spec
tând
nor
mel
e sa
nita
r-igi
enice
și
regu
lile
de p
rote
cție
a
mun
cii.
2. T
ehni
ci d
e cu
sut ș
i bro
dat
• Br
oder
ia n
eted
ă (a
rtisti
că)
• Pu
ncte
de
cusu
t și b
roda
t spe
cific
e br
oder
iei a
rtisti
ce
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
spec
ificu
l bro
derie
i arti
stice
. Ap
licaț
ii pr
actic
e: e
xers
area
real
izării
pun
ctel
or d
e br
odat
: pl
in (p
lat)
, de
umpl
ere,
aru
ncat
(int
erca
lat)
, fes
ton,
în
cruc
ișat;
tehn
ica
real
izării
pun
ctul
ui d
e gă
uric
ă du
blă,
zig
zag.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 31 28.12.2018 10:41:59
32
3.1.
Pro
iect
area
unu
i ar
ticol
bro
dat
conf
orm
prin
cipi
ilor
arte
i dec
orati
ve.
3.2.
Rea
lizar
ea u
nui
artic
ol c
u de
cor
brod
at, r
espe
ctân
d su
cces
iune
a op
eraț
iilor
te
hnol
ogic
e.
3. R
ealiz
area
unu
i arti
col s
impl
u•
Proi
ecta
rea
unui
arti
col s
impl
u,
deco
rat c
u br
oder
ie
• An
aliza
rea
și se
lect
area
resu
rsel
or
mat
eria
le n
eces
are
real
izării
pr
oiec
tulu
i •
Real
izare
a pr
actic
ă a
artic
olul
ui
proi
ecta
t. Cr
oire
a st
ofei
. Am
plas
area
de
coru
lui p
e su
praf
ața
artic
olul
ui.
Real
izare
a pu
ncte
lor d
e br
oder
ie.
Ope
rații
de
finisa
re
• Te
rmin
olog
ie sp
ecifi
că
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
mod
alită
ți de
am
plas
are
a de
coru
lui p
e su
praf
ața
artic
olul
ui; l
egită
țile
crom
atici
i; le
gită
țile
com
poziț
iona
le.
Aplic
ații
prac
tice:
pro
iect
area
arti
colu
lui,
sele
ctar
ea și
pr
egăti
rea
mijl
oace
lor m
ater
iale
pot
rivite
, com
pune
rea
supr
afeț
ei a
rtico
lulu
i, tr
ansf
erar
ea d
esen
ului
, com
bina
rea
tehn
icilo
r de
cusu
t și b
roda
t stu
diat
e în
tr-o
lucr
are
de
crea
ție; fi
nisa
rea
artic
olul
ui (s
păla
rea,
scro
bire
a, c
ălca
rea
etc.
); pă
stra
rea
în o
rdin
e și
cură
țeni
e a
mat
eria
lelo
r și
uste
nsile
lor s
elec
tate
; înl
ătur
area
lacu
nelo
r dep
istat
e în
tim
pul l
ucru
lui.
Prod
use:
bati
stă,
min
i-pro
sop,
pan
ou, c
oper
tă p
entr
u ca
rte/
agen
dă e
tc.
4.1.
Eva
luar
ea
într
egul
ui p
roce
s de
con
fecț
iona
re a
ar
ticol
ului
cu
deco
r br
odat
.
4. E
valu
area
și v
alor
ifica
rea
artic
olul
ui•
Posib
ilită
ți de
util
izare
și d
ecor
are
a ar
ticol
ului
; cor
elaț
ia d
intr
e m
ește
șug
și ac
tivită
țile
cotid
iene
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
cal
itate
a lu
crul
ui, a
spec
tul
este
tic și
dec
orati
v al
arti
colu
lui;
iden
tifica
rea
unor
po
sibili
tăți
de u
tiliza
re și
dec
orar
e a
artic
olel
or.
Aplic
ații
prac
tice:
exp
oziți
e de
lucr
ări.
Tric
otar
eaU
nită
ți de
com
pete
nțe
Uni
tăți
de c
onțin
utAc
tivită
ți de
învă
țare
și p
rodu
se șc
olar
e re
com
anda
te1.
1. Id
entifi
care
a te
ndin
țelo
r m
oder
ne a
le
artic
olel
or tr
icot
ate.
1. S
peci
ficul
tric
otăr
ii•
Aspe
ctul
est
etic
și fu
ncții
le u
tilita
re
ale
artic
olel
or tr
icot
ate:
act
ualit
atea
ar
ticol
elor
tric
otat
e; fu
ncții
le
artic
olel
or tr
icot
ate;
tend
ințe
m
oder
ne în
var
ieta
tea
artic
olel
or
tric
otat
e
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
var
ieta
tea
artic
olel
or
tric
otat
e: a
rtico
le v
estim
enta
re, a
cces
orii;
dom
enii
de
utiliz
are
a ar
ticol
elor
tric
otat
e; v
arie
tate
a de
mat
eria
le
spec
ifice
tric
otăr
ii; p
ropr
ietă
țile
mat
eria
lelo
r și a
le
uste
nsile
lor u
tiliza
te în
tric
otar
e; st
udiu
l și c
erce
tare
a m
ater
iale
lor s
peci
fice
tric
otăr
ii: lâ
nă, m
ohai
r, ac
ril e
tc.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 32 28.12.2018 10:41:59
33
1.2.
Rec
unoa
șter
ea
mat
eria
lelo
r și
uste
nsile
lor
spec
ifice
tric
otăr
ii.
• M
ater
iale
și u
sten
sile
folo
site
în
tric
otar
e•
Prov
enie
nța,
cla
sifica
rea,
pr
oprie
tățil
e fir
elor
texti
le:
mod
alită
ți de
sele
ctar
e a
mat
eria
le-
lor ș
i ust
ensil
elor
în fu
ncție
de
arti-
colu
l pro
iect
at; n
orm
e sa
nita
r-igi
eni-
ce și
regu
li de
pro
tecț
ie a
mun
cii
Aplic
ații
prac
tice:
exe
rciți
i de
sele
ctar
e și
eval
uare
a fi
relo
r te
xtile
(pro
veni
ență
, gro
sime,
trăi
nici
e, g
rad
de ră
suci
re),
uste
nsile
lor (
gros
ime,
form
ă).
2.1.
Rea
lizar
ea
elem
ente
lor d
e ba
ză a
le tr
icot
ării,
re
spec
tând
nor
mel
e sa
nita
r-igi
enic
e și
regu
lile
de p
rote
cție
a
mun
cii.
2. E
lem
ente
de
bază
ale
tric
otăr
ii •
Och
i pe
față
, och
i pe
dos,
jete
u, o
chi
de m
argi
ne, î
nmul
țirea
și sc
ăder
ea
ochi
urilo
r, oc
hi d
e în
chei
ere
a tr
icot
ului
•
Mod
ele
de tr
icot
are:
pun
ct je
rseu
, el
astic
, sem
iela
stic,
tric
otar
ea c
u je
teu
• M
odal
ități
de tr
icot
are:
lini
ară
și ci
rcul
ară
• Se
mne
con
venț
iona
le
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
spec
ificu
l tric
otăr
ii; ti
puri
de
ochi
uri;
sem
ne c
onve
nțio
nale
; mod
ele
de tr
icot
are.
Ap
licaț
ii pr
actic
e: e
xerc
iții d
e co
mbi
nare
a o
chiu
rilor
, în
mul
țirea
și sc
ăder
ea o
chiu
rilor
, înc
heie
rea
ochi
urilo
r; ob
ținer
ea m
odel
elor
de
tric
otar
e: je
rseu
, ela
stic,
tric
otar
ea
cu je
teu;
tric
otar
e lin
iară
și c
ircul
ară.
3.1.
Pro
iect
area
unu
i ar
ticol
tric
otat
, țin
ând
cont
de
crite
riile
func
ționa
le
și es
tetic
e.
3.2.
Rea
lizar
ea u
nui
artic
ol, r
espe
ctân
d su
cces
iune
a op
eraț
iilor
te
hnol
ogic
e.
3. R
ealiz
area
/tric
otar
ea u
nui a
rtico
l si
mpl
u•
Proi
ecta
rea
unui
arti
col t
ricot
at
• An
aliza
rea
și or
gani
zare
a re
surs
elor
m
ater
iale
nec
esar
e re
aliză
rii
proi
ectu
lui
• Re
aliza
rea
prac
tică
a ar
ticol
ului
pr
oiec
tat.
Stab
ilire
a di
men
siuni
lor.
Sele
ctar
ea g
amei
cro
mati
ce, a
m
odel
ului
de
tric
otar
e. T
ricot
area
ar
ticol
ului
. Ope
rații
de
finisa
re
Aplic
ații
prac
tice:
exe
rciți
i de
proi
ecta
re a
arti
colu
lui
(sta
bilir
ea d
imen
siuni
i, cu
loril
or, m
odel
ului
); or
gani
zare
a m
ijloa
celo
r (fir
e te
xtile
, and
rele
); tr
icot
area
arti
colu
lui;
finisa
rea
artic
olul
ui tr
icot
at (î
nche
iere
a oc
hiur
ilor,
spăl
area
); pă
stra
rea
în o
rdin
e și
cură
țeni
e a
mat
eria
lelo
r și u
sten
silel
or
sele
ctat
e; în
lătu
rare
a la
cune
lor d
epist
ate
în ti
mpu
l luc
rulu
i. Pr
odus
e: v
estă
, fus
tă, c
iupi
ci, j
ucăr
ie m
oale
etc
.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 33 28.12.2018 10:41:59
34
4.1.
Eva
luar
ea c
alită
ții și
as
pect
ului
est
etic
al
artic
olel
or tr
icot
ate.
4. E
valu
area
și v
alor
ifica
rea
artic
olul
ui
din
punc
t de
vede
re a
l cal
ității
•
Cara
cter
istica
lucr
ării
în fu
ncție
de
cal
itate
a tr
icot
ării,
act
ualit
atea
ar
ticol
ului
; con
exiu
nea
dint
re
tric
otar
e și
viaț
a co
tidia
nă
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
cal
itate
a lu
crul
ui, a
spec
tul
este
tic, d
ecor
ativ,
utilit
ar a
l arti
colu
lui;
iden
tifica
rea
unor
po
sibili
tăți
de u
tiliza
re și
dec
orar
e a
artic
olel
or tr
icot
ate.
Ap
licaț
ii pr
actic
e: e
xpoz
iții d
e lu
crăr
i.
Cera
mic
a
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
școl
are
reco
man
date
1.1.
Con
cepe
rea
cera
mic
ii ca
ge
n al
art
ei
deco
rativ
-apl
icat
e,
com
pone
ntă
a te
zaur
ului
naț
iona
l. 1.
2. D
eose
bire
a ob
iec-
telo
r de
cera
mic
ă și
a ar
tefa
ctel
or
trad
ițion
ale/
spec
ifi-
ce a
real
ului
dan
ubi-
ano-
ponti
c.
1. Is
toric
ul și
dez
volta
rea
• Pa
leol
iticu
l sup
erio
r, ar
tefa
cte
din
area
lul d
anub
iano
-pon
tic, c
eram
ica
de C
ucut
eni –
mar
ca u
nei c
ivili
zații
•
Cent
re d
e ce
ram
ică
trad
ițion
ală
• Ar
tiști
plas
tici c
eram
iști, m
ește
ri po
pula
ri •
Orn
amen
tul ș
i cro
mati
ca tr
adiți
onal
ă
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
vas
e de
scop
erite
de
arhe
olog
i în
are
alul
dan
ubia
no-p
ontic
, par
ticul
arită
țile
de: f
orm
ă,
crom
atică
și u
tilita
te; u
tilita
tea
vase
lor d
e ce
ram
ică
în v
iața
co
ntem
pora
nă; c
ontr
ibuț
ia v
asul
ui d
e ce
ram
ică
la sp
orire
a ca
lităț
ii și
gust
ului
buc
atel
or; f
orm
a va
selo
r tra
dițio
nale
; as
emăn
area
ant
ropo
logi
că a
vas
elor
; orn
amen
tul ș
i cr
omati
ca tr
adiți
onal
ă.
Aplic
ații
prac
tice:
repr
ezen
tare
a gr
afică
a fo
rmei
și
prop
orții
lor p
ărțil
or c
ompo
nent
e al
e un
or o
biec
te/v
ase
trad
ițion
ale
din
cera
mic
ă; st
abili
rea
aute
ntici
tății
obi
ecte
lor
de c
eram
ică
în fu
ncție
de
aspe
ct, f
orm
ă, e
lem
ente
de
asem
ănar
e.2.
1. D
escr
iere
a et
apel
or
tehn
olog
ice
de
tran
sfor
mar
e a
argi
lei î
n ar
ticol
e/co
nfec
ții.
2. A
BC-u
l teh
nolo
gic
de tr
ansf
orm
are
a lu
tulu
i în
cera
mic
ă•
Mat
eria
lele
și u
sten
silel
e ne
cesa
re
pent
ru m
odel
area
arh
aică
a
form
elor
/obi
ecte
lor
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
pro
prie
tățil
e m
ater
iale
lor
și in
stru
men
telo
r (ar
gilă
, cao
lin, a
ngob
ă, g
lazu
ri); m
odur
ile
de p
repa
rare
a a
cest
ora;
eta
pele
tran
sfor
măr
ii lu
tulu
i în
cera
mic
ă: m
odel
area
, usc
area
sub
folie
, usc
area
la a
er,
șlefu
irea:
bisc
uita
rea
(prim
a ar
dere
la 9
00 g
rade
); pi
ctar
ea;
glaz
urar
ea; a
rder
ea fi
nală
(120
0 gr
ade)
; teh
nolo
gia
folo
sirii
cupt
orul
ui d
e ca
lcin
at și
regu
lile
de se
curit
ate
a m
unci
i.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 34 28.12.2018 10:41:59
35
2.2.
Org
aniza
rea
uste
nsile
lor.
2.3.
Pre
para
rea
past
ei,
barb
otine
i și
a co
lora
nțilo
r sp
ecifi
ci.
• Te
hnic
i arh
aice
/prim
itive
de
mod
elar
e. D
ecor
ul și
cro
mati
ca
trad
ițion
ală
• Te
hnol
ogia
apl
icăr
ii co
lora
nțilo
r/an
gobe
lor p
e su
praf
ețe
umed
e/us
cate
• Te
hnol
ogia
usc
ării
și co
acer
ii ar
ticol
elor
Aplic
ații
prac
tice:
exe
rciți
i de
stab
ilire
a c
alită
ții a
rgile
i și
a pr
oprie
tățil
or a
cest
eia
(asp
ect,
culo
are,
pla
stici
tate
, gr
anul
are)
.
3.1.
Ela
bora
rea
proi
ectu
lui d
e co
nfec
ționa
re a
un
ui v
as u
tilita
r sa
u a
unui
obi
ect
deco
rativ
. 3.
2. R
ealiz
area
al
gorit
mul
ui
de m
odel
are
a ob
iect
ului
, re
spec
tând
regu
lile
de ig
ienă
și
prot
ecție
a m
unci
i.
3. P
roie
ctul
• Re
prez
enta
rea
grafi
că a
schi
ței/
lucr
ării
prec
oniza
te (f
orm
ă,
dim
ensiu
ne, p
ropo
rții
ale
părț
ilor/
el
emen
telo
r com
pone
nte)
•
Mat
eria
lizar
ea id
eii
• De
cora
rea
prin
apl
icar
ea c
ulor
ilor
și a
orna
men
telo
r tra
dițio
nale
sp
ecifi
ce zo
nei
• N
orm
e sa
nita
r-igi
enic
e și
regu
li de
pr
otec
ție a
mun
cii
Aplic
ații
prac
tice:
real
izare
a sc
hițe
i; pr
egăti
rea
locu
lui
de m
uncă
; pre
gătir
ea m
ater
iale
lor ș
i ust
ensil
elor
; m
ater
ializ
area
idei
i (m
odel
area
, dec
orar
ea);
resp
ecta
rea
rigor
ilor t
ehno
logi
ce d
e pr
egăti
re a
arg
ilei p
entr
u co
acer
e;
resp
ecta
rea
regu
lilor
de
secu
ritat
e a
mun
cii.
Prod
use:
real
izare
a ob
iect
elor
de
uz c
asni
c, im
itând
form
a tr
adiți
onal
ă și
păst
rând
pro
porț
iile
spec
ifice
, exe
cuta
te p
rin
met
oda
mod
elăr
ii ar
haic
e.
4.1.
Eva
luar
ea o
biec
telo
r co
nfec
ționa
te su
b as
pect
tehn
olog
ic,
este
tic și
util
itar.
4. E
valu
area
și v
alor
ifica
rea
prod
usel
or•
Dete
rmin
area
sine
-cos
tulu
i (c
ostu
lui u
nita
r) și
cal
cula
rea
resu
rsel
or m
ater
iale
folo
site
pent
ru
conf
ecțio
nare
a pr
odus
ului
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
crit
eriil
e de
eva
luar
e a
lucr
ărilo
r pra
ctice
. Ap
licaț
ii pr
actic
e: d
eter
min
area
sine
-cos
tulu
i (co
stul
ui
unita
r) și
cal
cula
rea
resu
rsel
or m
ater
iale
folo
site
pent
ru
conf
ecțio
nare
a pr
odus
ului
; org
aniza
rea
expo
zițiil
or c
u vâ
nzar
e a
lucr
ărilo
r pra
ctice
; org
aniza
rea
excu
rsiil
or/v
izite
lor
în a
telie
rele
meș
teril
or c
eram
iști.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 35 28.12.2018 10:41:59
36
Prel
ucra
rea
artis
tică
a le
mnu
lui
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
reși
pro
duse
școl
are
reco
man
date
1.1.
Ana
lizar
ea
cara
cter
istici
lor
obie
ctel
or d
in
lem
n/pl
acaj
or
nam
enta
te
trad
ițion
al.
1.2.
Iden
tifica
rea
mat
eria
lelo
r și
uste
nsile
lor
spec
ifice
pen
tru
dife
rite
tehn
ici d
e lu
cru
în le
mn.
1. O
biec
te d
in le
mn
orna
men
tate
tr
adiți
onal
•
Obi
ecte
din
pla
caj,
asam
blat
e pr
in
cep
și cu
ib
• Ar
ticol
e ex
ecut
ate
prin
gra
vare
• Va
rieta
tea
mat
eria
lelo
r și
uste
nsile
lor
• N
orm
e sa
nita
r-igi
enic
e și
regu
li de
pr
otec
ție a
mun
cii
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
obi
ecte
util
itare
și d
ecor
ative
(s
căun
el, b
lidar
, toc
ător
, cui
er d
in le
mn,
cuti
e, su
port
, ram
ă,
poliț
ă, p
anou
, obi
ecte
din
pla
caj,
peisa
je e
tc. e
xecu
tate
prin
gr
avar
e).
Aplic
ații
prac
tice:
sele
ctar
ea m
ater
iale
lor ș
i ust
ensil
elor
uti
lizat
e (e
senț
e de
lem
n m
oale
(tei
, plo
p, a
rin);
plac
aj;
fiere
stră
u de
traf
oraj
; tipu
ri de
rind
ele;
dăl
ți cu
div
erse
co
nfigu
rații
ale
tăișu
lui;
cuțit
e pe
ntru
cio
plire
cu
ungh
iuri
dive
rse
de a
scuț
ire: v
opse
le p
entr
u to
nare
); pr
egăti
rea
și vo
psire
a m
ater
ialu
lui p
entr
u ex
ecut
area
gra
vuril
or.
2.1.
Rea
lizar
ea te
hnic
ilor
de p
relu
crar
e a
lem
nulu
i, re
spec
tând
nor
mel
e sa
nita
r-igi
enic
e și
regu
lile
de p
rote
cție
a
mun
cii.
2.2.
Ana
lizar
ea
cons
truc
ției ș
i fu
ncțio
nării
maș
inii
elec
tric
e de
gău
rit.
2. T
ehno
logi
i de
prel
ucra
re a
lem
nulu
i: rin
delu
irea;
dăl
tuire
a •
Ascu
țirea
și a
just
area
inst
rum
ente
lor
de p
relu
crar
e a
lem
nulu
i •
Met
ode
și in
stru
men
te d
e tr
asar
e.
Îmbi
nare
a pi
esel
or p
rin c
epur
i •
Maș
ina
elec
tric
ă de
gău
rit
• Te
hnol
ogii
de p
relu
crar
e ar
tistic
ă a
lem
nulu
i; gr
avar
ea în
lem
n •
Orn
amen
tica
folo
sită
în g
rava
re
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
tehn
olog
iile
de p
relu
crar
e m
anua
lă a
lem
nulu
i (rin
delu
irea,
dăl
tuire
a); c
onst
rucț
ia,
met
odel
e de
lucr
u cu
rind
elel
e și
dălți
le d
e tâ
mpl
ărie
; co
nstr
ucția
și fu
ncțio
nare
a m
așin
ii el
ectr
ice
de g
ăurit
; re
gulil
e de
pro
tecț
ie a
mun
cii.
Aplic
ații
prac
tice:
exe
rciți
i pra
ctice
de
tras
are,
rind
elui
re,
dăltu
ire; d
e tr
afor
are;
de
găur
ire; d
e îm
bina
re a
pie
selo
r prin
ce
puri;
exe
rciți
i de
repr
ezen
tare
gra
fică
a un
or o
biec
te d
in
plac
aj, l
emn
etc.
*; lu
crăr
i pra
ctice
: de
vops
ire a
pla
caju
lui
pent
ru g
rava
re; d
e tr
asar
e a
orna
men
tulu
i (ge
n pe
isaj,
natu
ră st
atică
, moti
ve fi
tom
orfe
etc
.); d
e gr
avar
e cu
dăl
ți în
fo
rmă
de U
, V e
tc.*
; de
finisa
re.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 36 28.12.2018 10:41:59
37
3.1.
Rea
lizar
ea p
roie
ctu-
lui d
e co
nfec
ționa
re
a un
ui a
rtico
l din
le
mn
sau
plac
aj, d
in
mai
mul
te e
lem
en-
te, r
espe
ctân
d fiș
a te
hnol
ogic
ă.
3. P
roie
ct d
e co
nfec
ționa
re a
unu
i ar
ticol
din
lem
n sa
u pl
acaj
, as
ambl
ate
prin
cep
și c
uib
• O
rnar
ea a
rtico
lulu
i •
Term
inol
ogie
spec
ifică
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
fișa
tehn
olog
ică
a ar
ticol
ului
. Ap
licaț
ii pr
actic
e: lu
crăr
i pra
ctice
de
proi
ecta
re a
arti
colu
lui;
real
izare
a sc
hițe
i, or
nam
enta
rea;
com
bina
rea
tehn
icilo
r st
udia
te în
tr-o
lucr
are
de c
reaț
ie; c
onfe
cțio
nare
a; fi
nisa
rea
artic
olul
ui.
Prod
use:
scău
nel,
tocă
tor,
cuie
r din
lem
n, c
utie,
supo
rt,
ram
ă, p
oliță
, pan
ou, o
biec
te d
in p
laca
j; pe
isaje
etc
. exe
cuta
te
prin
gra
vare
.4.
1. E
valu
area
pro
iect
u-lu
i de
conf
ecțio
nare
a
unui
arti
col d
in
lem
n, a
rgum
entâ
nd
utilit
atea
lui.
4. E
valu
area
și v
alor
ifica
rea
artic
olul
ui
• N
oi p
osib
ilită
ți de
util
izare
și
deco
rare
a a
rtico
lulu
i•
Meș
teri
popu
lari
din
dom
eniu
. Pr
ofes
ia d
e tâ
mpl
ar
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
cal
itate
a lu
crul
ui, a
spec
tul
este
tic și
dec
orati
v al
arti
colu
lui;
desc
riere
a et
apel
or
tehn
olog
ice
utiliz
ate
în a
ctivi
tățil
e de
con
fecț
iona
re.
Aplic
ații
prac
tice:
org
aniza
rea
unei
exp
oziți
i de
artic
ole
conf
ecțio
nate
de
elev
i; pr
ezen
tare
a pr
oiec
tulu
i.
Împl
etitu
l din
fibr
e ve
geta
leU
nită
ți de
com
pete
nțe
Uni
tăți
de c
onțin
utAc
tivită
ți de
învă
țare
și p
rodu
se șc
olar
e re
com
anda
te1.
1. V
arie
tate
a ob
iect
elor
de
cora
tiv-u
tilita
re,
a ac
ceso
riilo
r ve
stim
enta
re
conf
ecțio
nate
din
fib
re v
eget
ale.
1.
2. Id
entifi
care
a și
prep
arar
ea
mat
eria
lelo
r și
uste
nsile
lor p
entr
u lu
cru.
1. S
peci
ficul
meș
teșu
gulu
i •
Obi
ecte
util
itare
trad
ițion
ale
conf
ecțio
nate
din
fibr
e ve
geta
le
com
bina
te: p
aie,
foi d
e po
rum
b/pă
nuși
etc.
•
Var
ieta
tea
obie
ctel
or d
ecor
ative
, uti
litar
e, a
cces
oriil
or v
estim
enta
re
conf
ecțio
nate
din
fibr
e ve
geta
le
• N
orm
ele
sani
tar-i
gien
ice
și re
gulil
e de
pro
tecț
ie a
mun
cii
• Te
rmin
olog
ie sp
ecifi
că
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
fibr
ele
vege
tale
(pai
e, fo
i de
poru
mb,
pap
ură,
salc
ie (l
ozie
) etc
.); u
sten
silel
e sp
ecifi
ce;
obie
ctel
e de
cora
tive
conf
ecțio
nate
din
fibr
e ve
geta
le
com
bina
te (p
aie,
foi d
e po
rum
b/pă
nuși)
; flut
uraș
, îng
eraș
, ju
cării
; acc
esor
ii ve
stim
enta
re (p
ălăr
ii, p
apuc
i etc
.); o
biec
te
utilit
are
(pie
se d
e m
obili
er d
in îm
pleti
tură
de
nuie
le d
e ră
chită
de
dife
rite
dim
ensiu
ni e
tc.);
foto
lii, c
anap
ele,
scau
ne,
mes
e, e
taje
re; с
оșur
i cu
dife
rite
utiliz
ări e
tc.
Aplic
ații
prac
tice:
exe
rciți
i de
sele
ctar
e și
eval
uare
a c
alită
ții
mat
eria
lelo
r con
form
cer
ințe
lor (
elas
ticita
te, l
uciu
, dur
itate
); ex
erci
ții d
e se
lect
are
a us
tens
ilelo
r (cu
țitaș
sau
bric
eag,
ac,
de
geta
r, aț
ă, v
ase,
pân
ză).
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 37 28.12.2018 10:41:59
38
2.1.
Rea
lizar
ea te
hnic
ilor
de c
onfe
cțio
nare
a
artic
olel
or d
in fi
bre
vege
tale
com
bina
te,
resp
ectâ
nd n
orm
ele
sani
tar-i
gien
ice
și re
gulil
e de
pro
tecț
ie
a m
unci
i.
2. T
ehni
ca îm
pleti
tulu
i din
păn
uși ș
i pa
ie
• Te
hnic
a de
împl
etire
cu
nod:
tehn
iсa
răsu
сirii
fâșii
lor ș
i for
mar
ea fi
rulu
i•
Tehn
ica
împl
etitu
lui d
in p
aie
• Pr
eluc
rare
a pa
ielo
r, pr
egăti
rea
segm
ente
lor d
e di
ferit
e lu
ngim
i •
Tehn
ica
împl
etitu
lui d
in fi
bre
vege
tale
com
bina
te
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
det
aliil
e ob
iect
elor
din
fibr
e ve
geta
le; d
esсr
iere
a te
hnic
ilor d
e lu
cru
și m
ater
iale
lоr
neсe
sare
. Ap
licaț
ii pr
actic
e: e
xers
area
tehn
icilo
r pen
tru
conf
ecțio
nare
a ob
iect
elor
din
păn
uși (
соșu
leț p
entr
u du
lсiu
ri, ta
vă p
entr
u pâ
ine)
; din
pai
e (a
cces
orii
vesti
men
tare
, figu
rine:
căț
eluș
, că
priță
); di
n fib
re v
eget
ale
com
bina
te (s
uven
ire e
tc.);
ex
erci
ții d
e re
prez
enta
re g
rafic
ă; fi
nisa
rea
artic
olel
or
(spă
lare
a, b
ronz
area
, lăc
uire
a, u
scar
ea).
3.1.
Rea
lizar
ea
unui
pro
iect
de
conf
ecțio
nare
a
unui
arti
col d
in
fibre
veg
etal
e,
resp
ectâ
nd
succ
esiu
nea
oper
ațiil
or
tehn
olog
ice.
3. P
roie
ct d
e co
nfec
ționa
re a
unu
i ar
ticol
din
fibr
e ve
geta
le•
Sele
сtar
ea și
pre
para
rea
mat
eria
lelo
r și
uste
nsile
lor:
schi
ța g
rafic
ă,
fișa
tehn
olog
ică,
con
fecț
iona
rea
artic
olul
ui
• Fi
nisa
rea
artic
olul
ui: s
păla
rea,
br
onza
rea,
lăcu
irea,
usc
area
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
stud
iul ș
i sel
ecta
rea
info
rmaț
iei;
fișa
tehn
olog
ică
pent
ru c
onfe
cțio
nare
a ar
ticol
ului
. Ap
licaț
ii pr
actic
e: re
aliza
rea
unui
соș
uleț
pen
tru
dulс
iuri,
un
ei ta
ve p
entr
u pâ
ine
etc.
*; re
prez
enta
rea
grafi
că a
ar
ticol
ului
; sel
eсta
rea
fibre
lоr v
eget
ale
соnf
оrm
сrit
eriil
оr
de с
alita
te: s
ufiсi
ent d
e gr
оase
și ta
ri pe
ntru
exe
сuta
rea
artic
olul
ui; fi
nisa
rea.
Pr
odus
e: o
biec
te d
in p
ănuș
i (со
șule
ț pen
tru
dulс
iuri,
tavă
pe
ntru
pâi
ne);
obie
cte
din
paie
(acc
esor
ii ve
stim
enta
re,
figur
ine,
căț
eluș
, căp
riță)
etc
. 4.
1. A
prec
iere
a ob
iect
elor
cre
ate
de
meș
terii
pop
ular
i, a
lucr
ărilo
r per
sona
le
și al
e co
legi
lor.
4. E
valu
area
și v
alor
ifica
rea
proi
ectu
lui
• N
oi p
osib
ilită
ți de
util
izare
și
deco
rare
a a
rtico
lulu
i•
Activ
itate
a m
ește
rilor
pop
ular
i
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
cal
itate
a lu
crul
ui, a
spec
tul
este
tic și
dec
orati
v al
arti
colu
lui;
desc
riere
a et
apel
or
tehn
olog
ice.
Ap
licaț
ii pr
actic
e: e
valu
area
pro
iect
elor
pre
zent
ate
de e
levi
; pr
ezen
tare
a un
ei e
xpoz
iții;
orga
niza
rea
unei
exc
ursii
.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 38 28.12.2018 10:41:59
39
Mod
ulul
: Col
aje
și d
ecor
ațiu
ni
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
școl
are
reco
man
date
1.1.
Rec
unoa
șter
ea
tehn
olog
iei
de c
rear
e a
cola
jelo
r m
ixte
. 1.
2. R
ealiz
area
co
laje
lor ș
i de
cora
țiuni
lor p
lane
și
volu
met
rice,
va
lorifi
când
te
hnic
ile st
udia
te
și pr
oprie
tățil
e ca
litati
ve a
le
mat
eria
lelo
r var
iate
.
1. R
ealiz
area
cola
jelo
r și d
ecor
ațiu
nilo
r di
n m
ater
iale
mix
te
• Po
sibili
tăți
de u
tiliza
re a
mat
eria
lelo
r re
cicl
abile
în c
rear
ea o
biec
telo
r de
cora
tiv-u
tilita
re. C
e es
te
reci
clar
ea?
Bene
ficiil
e re
cicl
ării.
Re
gulil
e de
reci
clar
e se
lecti
vă•
Mat
eria
le re
cicl
abile
pot
rivite
pen
tru
crea
ție. D
epoz
itare
a se
lecti
vă a
de
șeur
ilor.
Deșe
uri d
e am
bala
je,
hârti
e, p
lasti
c, sti
clă,
texti
le. N
orm
e sa
nita
r-igi
enic
e și
regu
li de
pro
tecț
ie
a m
unci
i
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
var
ieta
tea
mat
eria
lelo
r mix
te
utiliz
ate
în c
olaj
și la
cre
area
obi
ecte
lor d
ecor
ative
(hâr
tie,
pânz
ă, m
ater
iale
nat
ural
e, re
cipi
ente
din
pla
stic,
met
al și
sti
clă
etc.
), co
laje
real
izate
în m
ai m
ulte
stra
turi,
com
bina
rea
mat
eria
lelo
r mix
te u
tiliza
te p
entr
u ex
pres
ivita
tea
imag
inii,
al
eger
ea su
port
ului
pen
tru
cola
je în
func
ție d
e m
ater
iale
, de
măr
imea
form
elor
dec
upat
e; se
lect
area
mat
eria
lelo
r, us
tens
ilelo
r și t
ehni
cilo
r; pa
șii d
e co
lect
are
sepa
rată
cor
ectă
; id
entifi
care
a, p
resa
rea,
dep
ozita
rea,
dep
uner
ea m
ater
iale
lor;
posib
ilită
ți de
reci
clar
e în
mod
cre
ativ;
prin
cipi
i ale
sc
him
bării
vie
ții: r
educ
erea
, ref
olos
irea,
reci
clar
ea.
Aplic
ații
prac
tice:
exe
rciți
i de
sele
ctar
e și
eval
uare
a c
alită
ții
mat
eria
lelo
r rec
icla
bile
; stu
diul
și c
erce
tare
a m
ater
iale
lor.
2.1.
Rea
lizar
ea
deco
rațiu
nilo
r, re
spec
tând
nor
mel
e sa
nita
r-igi
enic
e și
de
prot
ecție
a m
unci
i.
2. R
ealiz
area
cola
jelo
r și d
ecor
ațiu
nilo
r te
mati
ce•
Reda
rea
parti
cula
rităț
ilor
cara
cter
istice
ale
tem
ei: f
orm
ă,
culo
are,
dim
ensiu
ne e
tc.
• Et
ape
de re
aliza
re a
col
ajel
or/
deco
rațiu
nilo
r tem
atice
: ale
gere
a su
biec
tulu
i, co
mpu
nere
a su
praf
eței
, se
lect
area
mat
eria
lelo
r, de
cupa
rea
și as
ambl
area
det
aliil
or, t
ehno
logi
a ca
șeră
rii d
etal
iilor
, usc
area
lucr
ării
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
ale
gere
a ob
iect
ului
ca
ract
eristi
c te
mei
pro
puse
, cer
ințe
de
sele
ctar
e a
supo
rtul
ui p
entr
u co
laje
/dec
oraț
iuni
lor t
emati
ce în
func
ție
de m
ater
iale
, măr
imea
form
elor
; sel
ecta
rea
mat
eria
lelo
r, us
tens
ilelo
r și t
ehni
cilo
r; an
aliza
cer
ințe
lor e
steti
ce fa
ță d
e o
lucr
are-
cola
j; m
odal
ități
de u
tiliza
re a
mat
eria
lelo
r rec
icla
bile
pe
ntru
cre
area
uno
r arti
cole
dec
orati
ve.
Aplic
ații
prac
tice:
exe
rciți
i de
cole
ctar
e și
depo
zitar
e a
mat
eria
lelo
r; ex
ersă
ri de
dec
upar
e a
form
elor
din
div
erse
m
ater
iale
; îm
bina
rea
form
elor
în c
ompo
ziții
tem
atice
pe
dive
rse
supo
rtur
i, cu
div
erse
mat
eria
le.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 39 28.12.2018 10:42:00
40
3.1.
Pro
iect
area
unu
i ar
ticol
, res
pect
ând
aspe
ctul
est
etic
și uti
litar
. 3.
2. C
onfe
cțio
nare
a un
ui a
rtico
l, fo
losin
d m
ater
iale
le
reci
clab
ile.
3. R
ealiz
area
unu
i arti
col s
impl
u•
Proi
ecta
rea
unui
arti
col s
impl
u •
Anal
izare
a și
sele
ctar
ea re
surs
elor
m
ater
iale
nec
esar
e re
aliză
rii
proi
ectu
lui
• M
odal
ități
de p
relu
crar
e a
mat
eria
lelo
r sel
ecta
te p
entr
u cr
eare
a ar
ticol
ului
•
Real
izare
a pr
actic
ă a
artic
olul
ui
proi
ecta
t•
Ope
rații
de
finisa
re
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
eta
pele
de
conf
ecțio
nare
a
artic
olul
ui p
roie
ctat
; ela
bora
rea
schi
ței,
sele
ctar
ea
mijl
oace
lor,
stab
ilire
a te
hnic
ii de
con
fecț
iona
re.
Aplic
ații
prac
tice:
pro
iect
area
arti
colu
lui,
stab
ilire
a ga
mei
cro
mati
ce, s
elec
tare
a m
ater
iale
lor,
conf
ecțio
nare
a ar
ticol
ului
, luc
rări
de fi
nisa
re/p
reze
ntar
e.
Prod
use:
por
tofe
l, po
șetă
, gea
ntă,
ram
ă fo
to, s
uven
ir, su
port
pe
ntru
can
ă, p
anou
dec
orati
v, co
ș dec
orati
v, va
ză, s
upor
t pe
ntru
ziar
e/cr
eioa
ne/b
ijute
rii, d
ecor
ațiu
ne d
e Cr
ăciu
n,
biju
terii
.
4.1.
Exp
licar
ea
pref
erin
țelo
r în
ale
gere
a m
ater
iale
lor,
uste
nsile
lor,
tehn
icilo
r, pe
ntru
cr
eare
a un
or c
olaj
e și
deco
rațiu
ni d
in
mat
eria
le m
ixte
.
4. E
valu
area
și v
alor
ifica
rea
artic
olul
ui•
Eval
uare
a în
treg
ului
pro
ces d
e co
nfec
ționa
re
• Po
sibili
tăți
de u
tiliza
re și
dec
orar
e a
artic
olul
ui; a
ctivi
tăți
și m
eser
ii sp
ecifi
ce
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
cal
itate
a lu
crul
ui, a
spec
tul
este
tic și
dec
orati
v al
arti
colu
lui;
iden
tifica
rea
unor
po
sibili
tăți
de u
tiliza
re și
dec
orar
e a
artic
olel
or.
Aplic
ații
prac
tice:
exp
oziți
e de
lucr
ări,
târg
de
carit
ate
cu
vânz
area
lucr
ărilo
r.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 40 28.12.2018 10:42:00
41
Mod
ulul
: Acti
vită
ți ag
ricol
e
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
școl
are
reco
man
date
1.1.
Iden
tifica
rea
cond
ițiilo
r, m
etod
elor
de
culti
vare
și c
reșt
ere
a cu
lturil
or
legu
mic
ole,
pl
ante
lor
deco
rativ
e.
1. C
reșt
erea
pla
ntel
or•
Tipu
ri de
pla
nte,
solu
ri, în
grăș
ămin
te•
Inst
rum
ente
și u
tilaj
e ne
cesa
re
prel
ucră
rii so
lulu
i. M
ater
ialu
l săd
itor
nece
sar.
Nor
me
sani
tar-i
gien
ice
și re
guli
de p
rote
cție
a m
unci
i
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
tipu
ri de
pla
nte:
dec
orati
ve,
legu
mic
ole;
pro
cesu
l de
culti
vare
, rec
olta
re, c
alcu
lare
a
road
ei; ti
puri
de so
luri
în fu
ncție
de
com
pone
nță:
nisi
poas
e,
argi
loas
e, c
erno
ziom
uri;
îngr
ășăm
inte
: org
anic
e, m
iner
ale,
ba
cter
iene
; bol
ile și
dău
năto
rii p
lant
elor
, mod
alită
ți de
co
mba
tere
; ins
trum
ente
și u
tilaj
e sp
ecifi
ce p
relu
crăr
ii so
lulu
i, co
ndiți
i de
păst
rare
a u
tilaj
elor
.
2.1.
Efe
ctua
rea
lucr
ărilo
r ag
ricol
e de
pr
imăv
ară.
2.
2. A
sigur
area
co
ndiți
ilor o
ptim
e de
cre
șter
e a
cultu
rilor
sem
ănat
e. 2.
Luc
rări
agric
ole
de p
rimăv
ară
• Pl
ante
dec
orati
ve, c
ultu
ri le
gum
icol
e•
Cond
iții d
e în
mul
țire
a cu
lturil
or
legu
mic
ole
și pl
ante
lor d
ecor
ative
• Pr
eluc
rare
a so
lulu
i •
Plan
tare
a cu
lturil
or le
gum
icol
e/de
cora
tive
• De
sfăș
urar
ea a
ctivi
tățil
or p
racti
ce.
Lucr
ări d
e co
mba
tere
a d
ăună
toril
or
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
con
diții
de
creș
tere
, m
odal
ități
de în
mul
țire
(sem
ănar
e di
rect
ă, p
lant
area
ră
sadu
lui),
com
bate
rea
dăun
ător
ilor.
Aplic
ații
prac
tice:
lucr
ări d
e pr
egăti
re a
solu
lui:
măr
unțir
ea,
nive
lare
a, se
măn
area
cul
turil
or le
gum
icol
e/de
cora
tive,
pl
anta
rea
răsa
dulu
i, ud
area
tere
nulu
i; ap
reci
erea
cal
ității
pl
ante
lor î
n pr
oces
ul d
e cr
ește
re.
Prod
use:
com
poziț
ii di
n pl
ante
dec
orati
ve, r
ăzoa
re c
u pl
ante
de
cora
tive,
cul
turi
legu
mic
ole
(roș
ii, c
astr
aveț
i etc
.).
3.1.
Apr
ecie
rea
calit
ății
lucr
ărilo
r efe
ctua
te
în fu
ncție
de
as
pect
ul p
lant
elor
cu
ltiva
te.
3.2.
Sta
bilir
ea fa
ctor
ilor
ce a
u fa
voriz
at
obțin
erea
pla
ntel
or
sănă
toas
e.
3. E
valu
area
și v
alor
ifica
rea
prod
usel
or•
Calit
atea
cul
turil
or le
gum
icol
e/de
cora
tive
• Co
rela
ția d
intr
e ac
tivită
țile
agric
ole
și vi
ața
cotid
iană
, mes
erii
spec
ifice
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
într
ețin
erea
ord
inii
și cu
rățe
niei
, fol
osire
a co
rect
ă a
inst
rum
ente
lor;
iden
tifica
rea
unor
pos
ibili
tăți
de u
tiliza
re și
dec
orar
e; d
escr
iere
a et
apel
or
tehn
olog
ice
utiliz
ate
în a
ctivi
tățil
e pr
actic
e de
lucr
u.
Aplic
ații
prac
tice:
eva
luar
ea c
alită
ții în
griji
rii în
func
ție d
e as
pect
ul p
lant
elor
.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 41 28.12.2018 10:42:00
42
Mod
ulul
: Edu
cație
dig
itală
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
școl
are
reco
man
date
1.1.
Iden
tifica
rea
oper
ațiil
or a
soci
ate
proc
esul
ui d
e că
utar
e.1.
2. U
tiliza
rea
opțiu
nilo
r de
exc
lude
re,
căut
are
com
ună,
că
utar
e ex
actă
, în
func
ție d
e tip
și
dom
eniu
.1.
3. U
tiliza
rea
imag
inilo
r în
cal
itate
de
crite
riu d
e că
utar
e.
1. C
ăută
m d
ate
– in
telig
ent!
• Că
utar
ea în
loca
ții si
gure
. Ce
înse
amnă
loca
ție si
gură
?•
Căut
area
glo
bală
. Cuv
inte
le-c
heie
. O
pera
ții în
cas
eta
de c
ăuta
re•
Căut
area
în b
aza
unei
imag
ini.
Und
e și
cum
o p
utem
efe
ctua
?
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
Loc
ațiil
e sig
ure
– cu
m p
ot
fi id
entifi
cate
? De
ce
este
impo
rtan
t să
utiliz
ăm d
oar d
ate
prel
uate
din
loca
ții si
gure
? Ex
erci
ții d
e: id
entifi
care
a lo
cații
lor s
igur
e în
baz
a ad
rese
i lor
w
eb.
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
opț
iuni
și o
pera
ții în
cas
eta
de c
ăuta
re; s
emni
ficaț
ia ”,
+ ,
–; c
ăuta
rea
în b
aza
unei
imag
ini
digi
tale
.Ex
erci
ții d
e că
utar
e în
pro
gram
ul d
e na
viga
re: c
ăuta
re în
ba
za u
nui s
et d
e cu
vint
e-ch
eie,
cuv
inte
-che
ie d
e ex
clud
ere,
co
mbi
nații
de
cuvi
nte-
chei
e; c
ăuta
re în
tr-u
n do
men
iu;
căut
are
în b
aza
unui
tip;
cău
tare
în b
aza
unei
imag
ini d
ate.
2.1.
Rec
unoa
șter
ea și
se
lect
area
cor
ectă
a
echi
pam
ente
lor
pent
ru p
roie
cție
.2.
2. U
tiliza
rea
adec
vată
a
echi
pam
ente
lor
pent
ru
repr
oduc
erea
su
netu
lui.
2.3.
Sel
ecta
rea
echi
pam
ente
lor
pent
ru ti
par.
2. H
ardw
are.
Dis
pozi
tive
de ie
șire
•
Cone
ctăm
cor
ect m
onito
are
și sis
tem
e de
pro
iecț
ie e
xter
ne
• Si
stem
e ac
ustic
e și
căști
– a
scul
tăm
îm
preu
nă sa
u se
para
t?•
Tipă
rim p
e hâ
rtie
– ce
treb
uie
să
cuno
aște
m?
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
opț
iuni
de
afișa
re a
in
form
ație
i; di
men
siuni
le și
rezo
luția
ecr
anul
ui; c
onec
tare
a câ
torv
a di
spoz
itive
de
afișa
re/p
roie
cție
. Ap
licaț
ii pr
actic
e de
sfăș
urat
e în
sala
de
calc
ulat
oare
: co
nect
area
disp
oziti
vulu
i de
proi
ecție
la c
alcu
lato
r/ta
blet
ă (d
acă
e ap
licab
il).
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
opț
iuni
de
audi
ere
și în
regi
stra
re a
info
rmaț
iei s
onor
e.
Aplic
ații
prac
tice
desf
ășur
ate
în sa
la d
e ca
lcul
atoa
re:
cone
ctar
ea d
ispoz
itive
lor a
custi
ce; c
onec
tare
a di
spoz
itive
lor
pent
ru ti
par.
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
impr
iman
te: c
lasifi
cări
și pr
oprie
tăți;
tipa
rul.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 42 28.12.2018 10:42:00
43
3.1.
Iden
tifica
rea
mod
elel
or d
e co
mun
icar
e di
gita
lă.
3.2.
Sel
ecta
rea
core
ctă
a pe
rsoa
nelo
r cu
care
co
mun
icăm
.3.
3. C
unoa
șter
ea
regu
lilor
de
prot
ecție
a d
atel
or
pers
onal
e.3.
4. C
rear
ea și
util
izare
a co
rect
ă a
cont
ului
de
e-m
ail.
3. C
omun
icar
ea în
spaț
iul d
igita
l•
Ce în
seam
nă să
com
unic
ăm d
igita
l?•
Cu c
ine
com
unic
ăm?
• In
stru
men
tele
de
com
unic
are
• Pe
ricol
e: c
unos
cute
și n
ecun
oscu
te•
Cont
ul d
e e-
mai
l – c
e ne
ofe
ră?
De la
ce
vâr
stă
este
per
mis?
• De
spre
risc
uri ș
i per
icol
e
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
com
unic
area
inte
rper
sona
lă
în m
ediu
l dig
ital:
inst
rum
ente
și m
etod
e. C
e tr
ebui
e să
știm
, în
aint
e de
a in
iția
o co
mun
icar
e?
Exer
ciții
de:
com
plet
are
a en
unțu
rilor
lacu
nare
, tab
elel
or,
sche
mel
or.
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
poș
ta e
lect
roni
că și
func
țiile
ei
; con
tul p
erso
nal d
e e-
mai
l; sig
uran
ța d
atel
or d
e ac
ces;
fu
rnizo
rul s
ervi
ciul
ui d
e po
ștă
elec
tron
ică.
Exer
ciții
de:
com
plet
are
a da
telo
r pen
tru
desc
hide
rea
cont
ului
.Ap
licaț
ii pr
actic
e de
sfăș
urat
e în
sala
de
calc
ulat
oare
: cre
area
co
ntul
ui d
e e-
mai
l. Co
nver
sații
/disc
uții/
obse
rvar
e: in
stru
men
te d
e co
mun
icar
e;
com
unic
are
prin
cha
t și e
-mai
l. Ex
erci
ții d
e: c
omun
icar
e cu
col
egii
prin
inte
rmed
iul s
ervi
ciilo
r de
mes
ager
ie, s
ervi
ciilo
r de
poșt
ă el
ectr
onic
ă.
Mod
ulul
: Rob
otică
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
școl
are
reco
man
date
1.1.
Util
izare
a co
rect
ă a
term
enilo
r sp
ecifi
ci ro
botic
ii în
exp
rimar
e și
în fo
rmul
area
în
treb
ărilo
r. 1.
2. Id
entifi
care
a pa
rticu
larit
ățilo
r di
stinc
tive
ale
robo
ților
.
1. E
voca
re/i
niție
re în
Rob
otică
• Is
toria
robo
ticii
• Ti
puri
de ro
boți
Cl
asifi
care
a ro
boțil
or: i
ndus
tria
li,
de se
rvic
ii, m
obili
, sta
tici,
uman
oizi/
andr
oizi,
aut
onom
i, cu
co
ntro
l la
dist
anță
Exer
ciții
de:
-
inte
rpre
tare
a te
rmen
ului
„ro
botic
ă”;
- en
umer
are
a pa
rticu
larit
ățilo
r disti
nctiv
e al
e ro
boțil
or;
- in
dica
re a
dom
eniil
or d
e uti
lizar
e a
robo
ților
; -
clas
ifica
re a
robo
ților
; -
desc
riere
a ro
boțil
or v
iitor
ului
și a
impa
ctul
ui so
cial
al
impl
emen
tării
pe
scar
ă la
rgă
a ro
boțil
or;
- ex
plic
are
a le
gilo
r rob
otici
i.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 43 28.12.2018 10:42:00
44
1.3.
Iden
tifica
rea
dom
eniil
or d
e uti
lizar
e a
robo
ților
.
• Le
gile
robo
ticii:
-
rela
ția ro
bot –
om
; -
rela
ția ro
bot –
robo
t; -
robo
ții și
um
anita
tea
2.1.
Rec
unoa
șter
ea
unită
ților
fu
ncțio
nale
și
com
pone
ntel
or
fizic
e al
e ro
botu
lui.
2.2.
Exp
licar
ea
desti
nație
i co
mpo
nent
elor
fiz
ice
ale
robo
tulu
i. 2.
3. E
xplic
area
de
stina
ției
elem
ente
lor
stru
ctur
ii fiz
ice
a ro
botu
lui.
2.4.
Asa
mbl
area
și
deza
sam
blar
ea
com
pone
ntel
or
fizic
e al
e ro
botu
lui.
2.5.
Res
pect
area
re
gulil
or d
e pr
otec
ție a
med
iulu
i am
bian
t și d
e m
uncă
în si
gura
nță.
2. C
um e
ste
cons
trui
t un
robo
t?Sc
hem
a fu
ncțio
nală
a ro
botu
lui:
unita
tea
de c
oman
dă; u
nita
tea
de
achi
ziție
a in
form
ație
i; un
itate
a de
ex
trag
ere
a in
form
ație
i; un
itate
a de
ac
ționa
re; u
nita
tea
de lo
com
oție
St
ruct
ura
fizic
ă a
robo
tulu
i: st
ruct
uri
de re
ziste
nță;
sist
eme
de lo
com
oție
; sis
tem
e de
exe
cuție
; sur
se d
e al
imen
tare
; sen
zori;
cen
tre
de
com
andă
; ele
men
te d
e co
nexi
une
Term
inol
ogie
spec
ifică
: mot
or, e
nerg
ie,
tran
sfor
mar
e de
ene
rgie
, con
trol
ul
mot
oare
lor,
acum
ulat
oare
, bat
erii,
ca
blur
i, po
rtur
i, co
nexi
uni f
ără
fir
Stru
ctur
i de
rezi
sten
ță: d
estin
ația
st
ruct
urilo
r de
rezis
tenț
ă; p
iese
le d
in
com
pone
nța
mod
elel
or d
e st
ruct
uri
de re
ziste
nță;
met
ode
de fi
xare
a
pies
elor
din
com
pone
nța
mod
elel
or d
e st
ruct
uri d
e re
ziste
nță;
pro
cedu
ri de
as
ambl
are
a m
odel
elor
de
stru
ctur
i de
rezis
tenț
ă; p
roce
duri
de d
ezas
ambl
are
a m
odel
elor
de
stru
ctur
i de
rezis
tenț
ă
Exer
ciții
de:
-
expl
icar
e a
noțiu
nilo
r și a
des
tinaț
iei u
nită
ților
func
ționa
le
și al
e co
mpo
nent
elor
fizic
e al
e ro
botu
lui;
- id
entifi
care
a re
lații
lor d
e re
cipr
ocita
te în
tre
unită
țile
func
ționa
le și
com
pone
ntel
e fiz
ice
ale
robo
ților
; -
clas
ifica
re a
pie
selo
r din
com
pone
nța
mod
elel
or d
e st
ruct
uri d
e re
ziste
nță
în fu
ncție
de
desti
nație
, dim
ensiu
ni,
confi
gura
ție g
eom
etric
ă;
- cl
asifi
care
a se
nzor
ilor m
odel
elor
de
robo
ți în
func
ție d
e de
stina
ție și
car
acte
ristic
ile fu
ncțio
nale
; -
iden
tifica
re a
rela
țiilo
r de
reci
proc
itate
într
e ca
ract
eristi
cile
sis
tem
elor
de
exec
uție
și m
isiun
ile ro
boțil
or, î
ntre
ca
ract
eristi
cile
senz
orilo
r și m
isiun
ile ro
boțil
or;
- or
gani
zare
erg
onom
ică
a lo
culu
i de
mun
că.
Activ
ități
de m
odel
are:
asa
mbl
area
/dez
asam
blar
ea
stru
ctur
ilor d
e re
ziste
nță:
cad
ru, a
rcad
ă, șe
zlong
, sca
un,
scrâ
ncio
b, c
arus
el, ș
asiu
, car
casă
, tur
n; fi
xare
a un
ității
de
com
andă
pe
mod
elul
de
robo
t; co
nect
area
sist
emul
ui d
e lo
com
oție
la u
nita
tea
de c
oman
dă; i
nsta
lare
a și
dezin
stal
area
se
nzor
ilor u
ltras
onic
i, ta
ctili,
de
sune
t, de
lum
inoz
itate
, de
culo
ri, d
e or
ient
are
în sp
ațiu
.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 44 28.12.2018 10:42:00
45
Sist
eme
de lo
com
oție
: des
tinaț
ia,
proc
edur
ile d
e as
ambl
are/
deza
sam
blar
e a
mod
elel
or si
stem
elor
de
loco
moț
ie a
robo
ților
• U
nita
te d
e co
man
dă:
desti
nația
uni
tății
de
com
andă
; sc
him
bul d
e in
form
ații
într
e un
itate
a de
com
andă
și c
ompo
nent
ele
robo
tulu
i; în
corp
orar
ea u
nită
ților
de
com
andă
în m
odel
ele
de ro
boți
Sist
eme
de e
xecu
ție: d
estin
ația
sis
tem
elor
de
exec
uție
; con
trol
ul
siste
mel
or d
e ex
ecuț
ie
• Pr
otec
ția m
ediu
lui a
mbi
ant ș
i m
unca
în si
gura
nță
- re
gulil
e de
pro
tecț
ie a
med
iulu
i am
bian
t și d
e m
uncă
în si
gura
nță;
-
orga
niza
rea
ergo
nom
ică
a lo
culu
i de
mun
căTe
rmin
olog
ie sp
ecifi
că: e
rgon
omie
Prod
use:
stru
ctur
i de
rezis
tenț
ă; m
odel
e de
tran
smisi
uni c
u ro
ți di
nțat
e, c
urea
, mel
c; m
odel
e al
e sis
tem
elor
de
loco
moț
ie
cu ro
ți, șe
nile
, ben
zi tr
ansp
orto
are;
mod
ele
ale
siste
mel
or d
e ex
ecuț
ie d
e tip
mâi
ni m
ecan
ice,
disp
oziti
ve d
e m
anev
rare
, di
spoz
itive
de
apuc
are,
disp
oziti
ve d
edic
ate
asam
blat
e/de
zasa
mbl
ate.
3.1.
Cre
area
sub
îndr
umar
e a
med
iilor
sim
ulat
e de
lucr
u al
e ro
boțil
or.
3. C
ondu
cem
robo
ții•
Med
iile
de lu
cru
ale
robo
ților
: -
mod
ele
de m
edii
de lu
cru;
-
mod
ele
de m
edii
simul
ate;
-
mod
ele
de o
biec
te, o
bsta
cole
și
deni
velă
ri
Exer
ciții
de:
-
iden
tifica
re a
zone
lor ș
i obi
ecte
lor d
in m
ediil
e de
lucr
u di
n vi
ața
real
ă al
e ro
boțil
or și
med
iile
simul
ate
prop
use
de
cătr
e ca
drul
did
actic
. -
clas
ifica
re a
com
enzil
or d
in re
pert
oriu
l de
com
enzi
al
robo
tulu
i.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 45 28.12.2018 10:42:00
46
3.2.
Iden
tifica
rea
repe
rtor
iulu
i de
com
enzi
ale
robo
ților
. 3.
3. U
tiliza
rea
met
odel
or d
e co
ntro
l al r
oboț
ilor.
• Si
stem
e de
com
enzi
ale
robo
ților
-
com
enzi
de d
epla
sare
; -
com
enzi
de in
trod
ucer
e și
de
extr
ager
e a
info
rmaț
iei;
- co
men
zi de
acț
iune
Term
inol
ogie
spec
ifică
: Rep
erto
riul d
e co
men
zi•
Met
ode
de c
ontr
ol a
l rob
oțilo
r-
coor
dona
rea
exec
uție
i misi
unilo
r de
căt
re m
odel
ele
de ro
boți;
-
avan
taje
le și
dez
avan
taje
le
met
odel
or d
e co
ntro
l al r
oboț
ilor
- id
entifi
care
a re
lații
lor d
e re
cipr
ocita
te în
tre
com
enzi,
m
ediu
l de
lucr
u, c
arac
teris
ticile
robo
ților
, met
ode
de
cont
rol ș
i misi
unile
ace
stor
a.
Activ
ități
de m
odel
are:
cre
area
sub
îndr
umar
e a
med
iilor
sim
ulat
e de
lucr
u de
tip:
par
care
aut
o, la
birin
t, te
ren
de
fotb
al, d
rum
cu
obst
acol
e.
Activ
ități
de jo
c: c
ontr
olul
man
ual,
auto
mat
și m
anum
atic
al
mod
elel
or d
e ro
boți
asam
blaț
i de
cătr
e el
evi.
Prod
use:
pro
iect
real
izat:
Robo
t în
misi
une.
Clas
a a
VII-a
Mod
ulul
: Art
a cu
linar
ă și
sănă
tate
a
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
școl
are
reco
man
date
1.1.
Rec
unoa
șter
ea
subs
tanț
elor
nut
ri-tiv
e în
pro
duse
le
alim
enta
re.
1.2.
Iden
tifica
rea
vase
-lo
r, un
elte
lor ș
i dis-
poziti
velo
r nec
esar
e pe
ntru
pre
para
rea
prod
usel
or a
limen
-ta
re.
1. A
limen
tația
ech
ilibr
ată
• Co
mpo
nenț
a nu
triti
vă a
pr
odus
elor
alim
enta
re și
rolu
l lor
în
sănă
tate
a om
ului
. Con
ținut
ul d
e m
acro
nutr
ienț
i și m
icro
nutr
ienț
i în
prod
usel
e al
imen
tare
•
Apa
– co
mpo
nent
de
nutr
iție.
Fib
rele
al
imen
tare
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
subs
tanț
ele
nutr
itive
ne
cesa
re o
mul
ui (m
acro
nutr
ienț
i: pr
otei
ne, c
arbo
hidr
ați,
lipid
e; m
icro
nutr
ienț
i: m
iner
ale
și vi
tam
ine)
; apa
și fi
brel
e al
imen
tare
, im
port
anța
min
eral
elor
și v
itam
inel
or p
entr
u om
; im
port
anța
con
sum
ului
cer
eale
lor i
nteg
rale
pen
tru
om;
com
pone
nța
nutr
itivă
a fr
ucte
lor ș
i leg
umel
or; v
aloa
rea
nutr
itivă
a p
âini
i.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 46 28.12.2018 10:42:00
47
• Va
sele
, disp
oziti
vele
și u
nelte
le p
entr
u lu
cru.
Nor
mel
e sa
nita
r-igi
enice
și
regu
lile d
e pr
otec
ție a
mun
cii în
bu
cătă
rie
Aplic
ații
prac
tice:
exe
rciți
i de
iden
tifica
re a
pro
duse
lor
alim
enta
re –
surs
e de
subs
tanț
e nu
triti
ve; e
xerc
iții d
e al
cătu
ire a
unu
i reg
im a
limen
tar p
ropr
iu în
func
ție d
e ch
eltu
ielil
e de
ene
rgie
a o
rgan
ismul
ui e
tc.;
lucr
ări d
e se
lect
are
a va
selo
r și i
nven
taru
lui n
eces
are
pent
ru lu
cru.
2.
1. R
ealiz
area
te
hnic
ilor d
e lu
cru,
re
spec
tând
nor
mel
e sa
nita
r-igi
enic
e și
regu
lile
de p
rote
cție
a
mun
cii.
2.2.
Pre
zent
area
un
or m
eniu
ri pe
ntru
mas
a de
să
rbăt
oare
, fol
osin
d te
rmin
olog
ia
spec
ifică
.
2. P
repa
rare
a cu
linar
ă a
prod
usel
or
alim
enta
re
• Re
lația
din
tre
alim
enta
ția c
orec
tă
și co
ndiți
ile g
eogr
afice
, clim
ater
ice,
st
area
de
sănă
tate
, vâr
stă,
ano
timp,
pr
ofes
ii et
c.
• M
eniu
ri pe
ntru
dife
rite
ocaz
ii/sit
uații
de
oseb
ite. G
arni
sirea
pro
duse
lor
• M
etod
e și
tehn
olog
ii de
păs
trar
e a
alim
ente
lor î
n st
are
proa
spăt
ă •
Term
inol
ogie
spec
ifică
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
alim
enta
ția c
orec
tă în
func
ție
de c
ondi
țiile
geo
grafi
ce, c
limat
eric
e, d
e st
area
de
sănă
tate
, vâ
rstă
, ano
timp,
acti
vită
ți de
sfăș
urat
e, p
rofe
sii e
tc.
Aplic
ații
prac
tice:
lucr
ări p
racti
ce d
e pr
epar
are
a un
or b
ucat
e și
băut
uri p
entr
u m
asa
de să
rbăt
oare
: pro
duse
de
cofe
tărie
(b
iscui
ți, p
răjit
uri,
tort
uri e
tc.),
ape
ritive
, sal
ate
etc.
*;
înfr
umus
ețar
ea/ g
arni
sirea
(mod
elar
ea, c
ompo
ziția
etc
.) și
serv
irea
buca
telo
r; ac
tivită
ți de
ara
njar
e și
serv
ire a
mes
ei
de să
rbăt
oare
; ara
njar
ea sp
ațiu
lui ș
i a m
esei
, ara
njar
ea
șerv
ețel
elor
, tac
âmur
ilor,
paha
relo
r.
3.1.
Rea
lizar
ea
unui
pro
iect
de
pre
para
re a
pr
odus
elor
pen
tru
o oc
azie
spec
ială
, re
spec
tând
su
cces
iune
a op
eraț
iilor
te
hnol
ogic
e.
3. P
roie
ct d
e gr
up
• Pr
epar
area
pro
duse
lor p
entr
u o
ocaz
ie sp
ecia
lă•
Aran
jare
a și
serv
irea
mes
ei d
e să
rbăt
oare
•
Elem
ente
de
desig
n în
dec
orar
ea
mes
ei și
a b
ucat
elor
. Ust
ensil
e fo
losit
e pe
ntru
dec
orar
ea b
ucat
elor
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
iden
tifica
rea
unor
pos
ibili
tăți
de u
tiliza
re și
dec
orar
e.
Aplic
ații
prac
tice:
ela
bora
rea
proi
ecte
lor d
e pr
egăti
re a
uno
r bu
cate
sim
ple
pent
ru m
asa
de să
rbăt
oare
; pre
para
rea
și de
cora
rea
buca
telo
r; fo
losir
ea v
aria
telo
r ust
ensil
e pe
ntru
ob
ținer
ea d
ecor
ațiu
nilo
r din
legu
me
și fr
ucte
în fo
rmă
de:
spira
lă, c
erc,
păt
rat,
rom
b et
c.
Prod
use:
serv
irea
mes
ei fe
stive
.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 47 28.12.2018 10:42:00
48
4.1.
Eva
luar
ea în
treg
ului
pr
oces
de
prep
arar
e a
prod
usel
or și
a
mes
ei se
rvite
pe
ntru
sărb
ătoa
re.
4. E
valu
area
și v
alor
ifica
rea
proi
ecte
lor
Prof
esii
din
dom
eniu
: cof
etar
, bru
tar
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
des
crie
rea
etap
elor
te
hnol
ogic
e uti
lizat
e în
acti
vită
țile
prac
tice.
Ap
licaț
ii pr
actic
e: e
valu
area
asp
ectu
lui m
esei
; eva
luar
ea
prod
usel
or c
ulin
are:
asp
ectu
l est
etic,
miro
sul,
gust
ul,
valo
area
nut
ritivă
.
Mod
ulul
: Meș
teșu
guri
popu
lare
și m
oder
ne(C
roșe
tare
a, A
rta
covo
rulu
i, Ce
ram
ica,
Pre
lucr
area
arti
stică
a le
mnu
lui,
Prel
ucra
rea
artis
tică
a m
etal
ului
)
Croș
etar
eaU
nită
ți de
com
pete
nțe
Uni
tăți
de c
onțin
utAc
tivită
ți de
învă
țare
și p
rodu
se șc
olar
e re
com
anda
te1.
1. R
ecun
oașt
erea
sp
ecifi
culu
i m
ește
șugu
lui
Croș
etar
ea.
1.2.
Ide
ntific
area
m
ater
iale
lor
și us
tens
ilelo
r sp
ecifi
ce
meș
teșu
gulu
i.
1. S
peci
ficul
meș
teșu
gulu
i Cro
șeta
rea
• Ist
oria
și e
volu
ția m
ește
șugu
lui.
Obi
ecte
de
artă
pop
ular
ă cr
oșet
ate
sau
garn
isite
cu
dant
elă
croș
etat
ă.
Orn
amen
tica
folo
sită
în c
roșe
tare
•
Varie
tate
a m
ater
iale
lor ș
i us
tens
ilelo
r util
izate
în c
roșe
tare
: fir
e de
lână
, bum
bac,
acr
il et
c.;
croș
ete
(div
erse
dup
ă nu
măr
); no
rme
sani
tar-i
gien
ice
și re
guli
de
prot
ecție
a m
unci
i
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
apa
riția
și e
volu
ția c
roșe
tării
; ar
ticol
e tr
adiți
onal
e cr
oșet
ate/
deco
rate
cu
dant
elă
croș
etat
ă;
func
țiile
util
itare
; asp
ectu
l est
etic,
moti
ve d
ecor
ative
; m
ater
iale
spec
ifice
cro
șetă
rii: b
umba
c, lâ
nă, a
cril
etc.
; cr
oșet
e (d
iver
se d
upă
num
ăr).
Aplic
ații
prac
tice:
exe
rciți
i de
sele
ctar
e și
eval
uare
a c
alită
ții
firel
or te
xtile
(gro
sime,
text
ură,
asp
ect,
grad
de
răsu
cire
), cr
oșet
e po
triv
ite fi
relo
r.
2.1.
Rea
lizar
ea
elem
ente
lor d
e ba
ză a
le c
roșe
tării
, re
spec
tând
nor
mel
e sa
nita
r-igi
enic
e și
de
prot
ecție
a m
unci
i.
2. E
lem
ente
de
bază
ale
cro
șetă
rii•
Och
i lib
er; o
chi a
lune
cat.
Pici
oruș
sc
urt (
fără
jete
u); s
emip
icio
ruș;
pi
cior
uș c
u 1
jete
u.
Sem
ne c
onve
nțio
nale
. Sc
hem
e de
cro
șeta
re
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
spec
ificu
l cro
șetă
rii li
niar
e,
circ
ular
e; sc
hem
e pe
ntru
cro
șeta
t. Ap
licaț
ii pr
actic
e: e
xerc
iții d
e de
scifr
are
a sc
hem
elor
; ex
ersa
rea
croș
etăr
ii el
emen
telo
r de
bază
: och
i lib
er, o
chi
alun
ecat
, pic
ioru
ș scu
rt, p
icio
ruș c
u 1
jete
u;
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 48 28.12.2018 10:42:00
49
2.2.
Des
cifr
area
sc
hem
elor
de
croș
etar
e, u
tilizâ
nd
term
inol
ogia
sp
ecifi
că.
• Te
hnic
i de
croș
etar
e: li
niar
ă și
circ
ular
ă.
Prin
cipi
ile c
roșe
tării
lini
are
și ci
rcul
are.
Co
nsec
utivi
tate
a în
depl
iniri
i op
eraț
iilor
tehn
olog
ice
exer
sare
a cr
oșet
ării
rețe
lei d
e pă
trăț
ele
plin
e și
goal
e,
obțin
erea
unu
i orn
amen
t geo
met
rizat
; exe
rsar
ea c
roșe
tării
ci
rcul
are,
cro
șeta
rea
unei
roze
te în
baz
a sc
hem
ei.
3.1.
Rea
lizar
ea u
nui
artic
ol c
roșe
tat/
deco
rat c
u da
ntel
ă cr
oșet
ată,
re
spec
tând
su
cces
iune
a op
eraț
iilor
te
hnol
ogic
e.
3. R
ealiz
area
unu
i arti
col s
impl
u •
Sele
ctar
ea m
odel
ului
, alc
ătui
rea
sche
mei
• O
rgan
izare
a m
ijloa
celo
r •
Croș
etar
ea a
rtico
lulu
i con
form
m
odel
ului
• O
pera
ții d
e fin
isare
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
var
ieta
tea
artic
olel
or
croș
etat
e, e
stim
area
can
tităț
ii ne
cesa
re d
e m
ater
iale
. Ap
licaț
ii pr
actic
e: se
lect
area
mod
elul
ui, a
lcăt
uire
a sc
hem
ei;
sele
ctar
ea fi
relo
r tex
tile,
cro
șete
lor;
croș
etar
ea a
rtico
lulu
i co
nfor
m sc
hem
ei; p
ăstr
area
în o
rdin
e și
cură
țeni
e a
mat
eria
lelo
r și u
sten
silel
or se
lect
ate;
înlă
tura
rea
lacu
nelo
r de
pist
ate
în ti
mpu
l luc
rulu
i. Pr
odus
e: h
use,
ben
tiță,
sem
n de
car
te, p
oșet
ă, ro
zetă
mic
ă et
c.
4.1.
Eva
luar
ea
într
egul
ui p
roce
s de
con
fecț
iona
re a
ar
ticol
ului
cro
șeta
t/ga
rnisi
t cu
dant
elă
croș
etat
ă.
4. E
valu
area
și v
alor
ifica
rea
artic
olul
ui•
Posib
ilită
ți de
util
izare
și d
ecor
are
a ar
ticol
ului
; acti
vită
ți și
mes
erii
spec
ifice
real
izării
/bro
dării
ar
ticol
elor
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
cal
itate
a lu
crul
ui, a
spec
tul
este
tic și
dec
orati
v al
arti
colu
lui;
iden
tifica
rea
unor
po
sibili
tăți
de u
tiliza
re și
dec
orar
e a
artic
olel
or.
Aplic
ații
prac
tice:
org
aniza
rea
unei
exp
oziți
i de
lucr
ări,
prez
enta
rea
artic
olul
ui.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 49 28.12.2018 10:42:00
50
Arta
cov
orul
uiU
nită
ți de
com
pete
nțe
Uni
tăți
de c
onțin
utAc
tivită
ți de
învă
țare
și p
rodu
se șc
olar
e re
com
anda
te1.
1. Id
entifi
care
a tip
urilo
r de
covo
are
trad
ițion
ale,
an
alizâ
nd te
hnic
a de
exe
cuta
re,
func
țiile
dec
orati
ve.
1.2.
Rec
unoa
șter
ea
mat
eria
lelo
r și
uste
nsile
lor
spec
ifice
țesu
tulu
i co
voar
elor
.
1. Is
toria
și e
volu
ția c
ovor
ului
tr
adiți
onal
• Ti
puri
de c
ovoa
re tr
adiți
onal
e•
Moti
ve o
rnam
enta
le p
opul
are
spec
ifice
cov
orul
ui. P
rinci
pii d
e or
gani
zare
a su
praf
eței
cov
orul
ui
trad
ițion
al
• M
ater
ie p
rimă
și un
elte
folo
site
la
țesu
t Va
rieta
tea
de m
ater
iale
folo
site
la țe
sut.
Nor
me
sani
tar-i
gien
ice
și de
pro
tecț
ie
a m
unci
i
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
isto
ria și
evo
luția
țesu
tulu
i; fa
ctor
ii ce
au
dete
rmin
at a
pariț
ia a
rtei
cov
orul
ui; m
ater
ia
prim
ă; e
tape
le p
relu
crăr
ii lâ
nii î
n co
ndiți
i cas
nice
; pr
oprie
tățil
e m
ater
iale
lor;
varie
tate
a de
une
lte și
inst
alaț
ii tr
adiți
onal
e fo
losit
e la
țesu
t (ră
zboi
, sta
tive,
ram
ă de
lem
n).
Aplic
ații
prac
tice:
sele
ctar
ea m
ater
iale
lor s
peci
fice
țesu
tulu
i (lâ
nă, b
umba
c).
2.1.
Exe
cuta
rea
țesu
tulu
i sim
plu,
resp
ectâ
nd
norm
ele
sani
tar-
igie
nice
și re
gulil
e de
pro
tecț
ie a
m
unci
i.
2. T
ehni
ci d
e co
nfec
ționa
re•
Mod
alită
ți de
întin
dere
a u
rzel
ii •
Tehn
ici d
e țe
sut s
impl
u: țe
sutu
l ne
ted
lega
t, țe
sutu
l net
ed d
ezle
gat
• O
bțin
erea
imag
inilo
r geo
met
rizat
e.
Com
bina
rea
firel
or d
e di
ferit
e cu
lori
• Te
rmin
olog
ie sp
ecifi
că m
ește
șugu
lui
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
cer
ințe
față
de
întin
dere
a fir
elor
de
urze
ală;
spec
ificu
l im
agin
ii ob
ținut
e pr
in țe
sut;
mod
alită
ți de
obț
iner
e a
hota
rulu
i înt
re c
ulor
i (le
gat,
în
spăr
turi)
. Ap
licaț
ii pr
actic
e: u
rzitu
l pe
ram
ă, țe
sutu
l net
ed, c
ombi
nare
a cu
loril
or p
e or
izont
ală
(vrâ
ste,
dun
gi),
țesu
tul n
eted
lega
t, de
zlega
t; ho
tar v
ertic
al, o
blic
. 3.
1. P
roie
ctar
ea u
nui
artic
ol țe
sut,
ținân
d co
nt d
e cr
iterii
le
func
ționa
le și
es
tetic
e.
3.2.
Rea
lizar
ea u
nui
covo
raș c
onfo
rm
proi
ectu
lui.
3. R
ealiz
area
unu
i arti
col s
impl
u•
Prin
cipi
ile c
ompo
ziție
i dec
orati
ve
• El
abor
area
schi
ței-p
roie
ct
• Se
lect
area
mat
eria
lelo
r și
uste
nsile
lor n
eces
are
• Co
nfec
ționa
rea
covo
rașu
lui
• O
pera
ții d
e fin
isare
(sco
ater
ea d
in
ram
ă)
Aplic
ații
prac
tice:
schi
ța-p
roie
ct (e
xecu
tare
a co
mpo
ziție
i de
cora
tive
trad
ițion
ale
sau
mod
erne
); se
lect
area
gam
ei
crom
atice
; exe
cuta
rea
proc
edee
lor t
ehno
logi
ce (ț
esut
ul
nete
d le
gat,
dezle
gat)
; fini
sare
a lu
crăr
ii: sc
oate
rea
din
ram
ă,
lega
rea
firel
or, ti
vire
a, a
ranj
area
(cu
fran
juri,
în ra
mă)
. Pr
odus
e: c
ovor
aș, t
răist
uță,
gen
tuță
, pan
ou d
ecor
ativ
etc.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 50 28.12.2018 10:42:00
51
4.1.
Eva
luar
ea c
alită
ții și
as
pect
ului
est
etic
al
artic
olel
or țe
sute
.
4. E
valu
area
și v
alor
ifica
rea
covo
rașu
lui
• Po
sibili
tăți
de u
tiliza
re și
dec
orar
e al
e ar
ticol
ului
• Ac
tivită
ți și
mes
erii
spec
ifice
țe
sutu
lui a
rtico
lelo
r
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
cal
itate
a țe
sătu
rii, d
omen
ii de
uti
lizar
e al
e ar
ticol
elor
țesu
te:
Aplic
ații
prac
tice:
exp
oziți
i de
lucr
ări,
prez
enta
rea
lucr
ării.
Cera
mic
aU
nită
ți de
com
pete
nțe
Uni
tăți
de c
onțin
utAc
tivită
ți de
învă
țare
și p
rodu
se șc
olar
e re
com
anda
te1.
1. C
lasifi
care
a/
cate
goris
irea
obie
ctel
or
de c
eram
ică
trad
ițion
ală
și ce
le
ale
arte
i cer
amic
e m
oder
ne.
1. Is
toric
ul și
dez
volta
rea
• Ce
ram
ica
epoc
ii m
oder
ne. D
omen
ii de
într
ebui
nțar
e a
artic
olel
or d
e ce
ram
ică
• Ev
oluț
ia o
biec
telo
r util
itare
și
artis
tice
• Ce
ntre
de
cera
mic
ă tr
adiți
onal
ă di
n ța
ră și
cel
e cu
trad
iții u
nive
rsal
e •
De la
trad
iție
la c
reaț
ie. T
enta
ția
mar
ilor a
rtiști
pla
stici
pen
tru
dom
eniu
l cer
amic
ii
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
evo
luția
cer
amic
ii și
saltu
l ac
este
ia d
e la
trad
iție
la c
reaț
ie; e
xper
ienț
ele
artis
tice
în d
omen
iul c
eram
icii
ale
repr
ezen
tanț
ilor d
e va
ză a
i do
men
iulu
i pic
turii
(Joa
n M
iro, E
dgar
Deg
as, P
aul G
augu
in);
cent
re c
u tr
adiți
i uni
vers
ale.
Ap
licaț
ii pr
actic
e: c
lasifi
care
a ob
iect
elor
de
cera
mic
ă în
uti
litar
e și
deco
rativ
e; d
eter
min
area
țării
de
orig
ine
a di
vers
elor
arti
cole
de
cera
mic
ă.
2.1.
Des
crie
rea
etap
elor
te
hnol
ogic
e de
tr
ansf
orm
are
a ar
gile
i în
artic
ole/
conf
ecții
.
2. A
BC-u
l teh
nolo
gic
de tr
ansf
orm
are
a lu
tulu
i în
cera
mic
ă•
Prop
rietă
țile
mat
eria
lelo
r fol
osite
în
arta
cer
amic
ii •
Mijl
oace
de
expr
esie
spec
ifice
ce
ram
icii
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
pro
prie
tățil
e di
ferit
or ti
puri
de a
rgilă
; pro
prie
tățil
e fa
ianț
ei n
umită
și p
astă
egi
ptea
nă;
porț
elan
ul –
com
pone
nță/
prop
rietă
ți și
țara
de
orig
ine;
m
ijloa
cele
de
expr
esie
spec
ifice
cer
amic
ii; fo
rma
plan
ă și
volu
met
rică,
form
a și
nega
tivul
, rel
iefu
l, m
odul
ul e
tc.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 51 28.12.2018 10:42:00
52
2.2.
Enu
mer
area
m
ijloa
celo
r de
expr
esie
spec
ifice
do
men
iulu
i Ce
ram
ică.
• Te
hnol
ogia
pro
duce
rii p
lăci
lor d
e ce
ram
ică
• Te
hnol
ogia
text
urăr
ii su
praf
eței
: su
prap
uner
ea d
e el
emen
te, i
nciza
re,
ampr
enta
re e
tc.
• Te
hnol
ogia
usc
ării
și co
acer
ii ar
ticol
elor
Aplic
ații
prac
tice:
obț
iner
ea p
lăci
i de
lut ș
i a m
odal
itățil
or
de c
onfe
cțio
nare
a o
biec
telo
r cu
dive
rse
supr
afeț
e (p
lane
, de
rota
ție);
mod
elar
ea fo
rmel
or v
olum
etric
e pr
in te
hnic
a șn
urul
ui; m
odur
i de
text
urar
e a
supr
afeț
elor
prin
impr
imar
ea
mod
ulel
or p
refa
bric
ate.
3.1.
Ela
bora
rea
proi
ectu
lui d
e co
nfec
ționa
re a
un
ui o
biec
t util
itar/
deco
rativ
. 3.
2. R
ealiz
area
al
gorit
mul
ui
tehn
olog
ic
de m
odel
are
a ob
iect
ului
, re
spec
tând
regu
lile
de ig
ienă
și
prot
ecție
a m
unci
i.
3. E
labo
rare
a pr
oiec
tulu
i•
Elab
orar
ea id
eii.
Divi
zare
a în
mod
ule
• Se
lect
area
mat
eria
lelo
r •
Conc
retiz
area
tehn
icii
pent
ru
real
izare
a ar
ticol
ului
•
Resp
ecta
rea
tehn
olog
iei d
e ob
ținer
e a
text
urii
• N
orm
e sa
nita
r-igi
enic
e și
regu
li de
pr
otec
ție a
mun
cii
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
impo
rtan
ța re
spec
tării
et
apel
or te
hnol
ogic
e sp
ecifi
ce d
omen
iulu
i cer
amic
ii;
resp
ecta
rea
regu
lilor
de
igie
nă și
pro
tecț
ie a
mun
cii.
Aplic
ații
prac
tice:
real
izare
a sc
hițe
i pro
iect
ului
: det
erm
inar
ea
tehn
icilo
r de
mod
elar
e po
triv
ite/e
locv
ente
pen
tru
real
izare
a pr
oiec
tulu
i; de
term
inar
ea p
roce
deel
or d
e ap
licar
e a
text
urii;
m
ater
ializ
area
idei
i. Pr
odus
e: re
aliza
rea
unei
lucr
ări c
olec
tive
– pa
nou
deco
rativ
/se
t de
vase
.
4.1.
Eva
luar
ea o
biec
telo
r co
nfec
ționa
te în
as
pect
tehn
olog
ic,
este
tic/u
tilita
r.
4. E
valu
area
și v
alor
ifica
rea
pr
odus
elor
• Do
men
ii/pr
ofes
ii ce
val
orifi
că
meș
teșu
gul C
eram
ica
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
util
itate
a pi
esel
or/o
biec
telo
r de
cer
amic
ă.
Aplic
ații
prac
tice:
eva
luar
ea/a
utoe
valu
area
lucr
ării
real
izate
co
nfor
m c
riter
iilor
; det
erm
inar
ea c
ostu
lui p
rodu
sulu
i co
nfec
ționa
t.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 52 28.12.2018 10:42:00
53
Prel
ucra
rea
artis
tică
a le
mnu
lui
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
școl
are
reco
man
date
1.1.
Iden
tifica
rea
met
odel
or d
e pr
eluc
rare
mec
anic
ă a
mat
eria
lelo
r le
mno
ase.
1.
2. S
elec
tare
a m
ater
iale
lor ș
i us
tens
ilelo
r pen
tru
ciop
lire
și sc
ulpt
ură
în v
olum
.
1. M
etod
ele
de p
relu
crar
e m
ecan
ică
a
mat
eria
lelo
r lem
noas
e •
Prop
rietă
țile
fizic
e și
mec
anic
e al
e m
ater
iale
lor l
emno
ase
• O
biec
te tr
adiți
onal
e co
nfec
ționa
te
din
lem
n: o
biec
te u
tilita
re și
de
cora
tive
• Va
rieta
tea
mat
eria
lelo
r și
uste
nsile
lor u
tiliza
te.
• N
orm
e sa
nita
r-igi
enic
e și
regu
li de
pr
otec
ție a
mun
cii
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
met
odel
e de
pre
lucr
are
mec
anic
ă a
mat
eria
lelo
r lem
noas
e; p
ropr
ietă
țile
fizic
e (m
iros,
den
sitat
e, u
mid
itate
etc
.); p
ropr
ietă
țile
mec
anic
e (r
igid
itate
, hig
rosc
opie
etc
.); o
biec
tele
util
itare
și d
ecor
ative
co
nfec
ționa
te d
in le
mn.
Ap
licaț
ii pr
actic
e: e
xerc
iții p
racti
ce d
e se
lect
are
a m
ater
iale
lor ș
i ust
ensil
elor
(lem
n de
tei,
arin
, cire
ș, fa
g,
arța
r, m
este
acăn
; dăl
ți pe
ntru
stru
njire
; cuț
ite și
dăl
ți pe
ntru
ci
oplir
e).
2.1.
Rea
lizar
ea te
hnic
ilor
de lu
cru
la st
rung
, re
spec
tând
nor
mel
e sa
nita
r-igi
enic
e și
regu
lile
de p
rote
cție
a
mun
cii.
2.2.
Iden
tifica
rea
tehn
icilo
r: ci
oplir
ea
orna
men
tulu
i ge
omet
ric și
sc
ulpt
ura
în v
olum
.
2. T
ehno
logi
i de
prel
ucra
re a
lem
nulu
i•
Tehn
olog
ii de
usc
are
a le
mnu
lui.
Rind
elui
rea
la st
rung
. Șle
fuire
a m
ecan
ică.
Fin
isare
a•
Tipu
ri de
îmbi
nări
ale
deta
liilo
r din
le
mn
prin
cep
și c
uib
• Te
hnol
ogii
de p
relu
crar
e ar
tistic
ă a
lem
nulu
i: ci
oplir
ea o
rnam
entu
lui
geom
etric
: scu
lptu
ra în
vol
um.
Orn
amen
tica
• Te
rmin
olog
ie sp
ecifi
că
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
sem
nific
ația
orn
amen
telo
r cu
moti
ve fi
tom
orfe
, zoo
mor
fe, c
osm
omor
fe; m
otive
stiliz
ate;
or
nam
ente
geo
met
rice
alcă
tuite
din
rom
b, p
ătra
t, tr
iung
hi,
roze
te; s
peci
ficul
cio
pliri
i orn
amen
tulu
i geo
met
ric, a
l cio
pliri
i în
vol
um.
Aplic
ații
prac
tice:
exe
rciți
i de
stru
njire
, de
șlefu
ire; e
xerc
iții
prac
tice
de tr
asar
e; e
xerc
iții d
e re
prez
enta
re g
rafic
ă a
artic
olul
ui și
a o
rnam
entu
lui t
radi
ționa
l; ex
erci
ții d
e ci
oplir
e ge
omet
rică*
; exe
rciți
i de
conf
ecțio
nare
a u
nui a
rtico
l scu
lpta
t în
vol
um*;
exe
rciți
i de
finisa
re a
arti
colu
lui.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 53 28.12.2018 10:42:00
54
3.1.
Rea
lizar
ea u
nui
artic
ol p
rin
îmbi
nare
a m
ai
mul
tor t
ehni
ci,
resp
ectâ
nd
succ
esiu
nea
oper
ațiil
or
tehn
olog
ice.
3. P
roie
ctar
ea și
real
izare
a un
ui
artic
ol, c
ombi
nând
tehn
icile
st
udia
te•
Elab
orar
ea fi
șei t
ehno
logi
ce
• An
aliza
rea
și se
lect
area
resu
rsel
or
mat
eria
le n
eces
are
real
izării
pr
oiec
tulu
i •
Real
izare
a pr
actic
ă a
artic
olul
ui
proi
ecta
t. Co
mpu
nere
a și
real
izare
a de
coru
lui p
e su
praf
ața
artic
olul
ui.
Ope
rații
de
finisa
re
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
eta
pele
real
izării
pro
iect
ului
. Ap
licaț
ii pr
actic
e: re
aliza
rea
schi
ței;
proi
ecta
rea
artic
olul
ui;
sele
ctar
ea m
ijloa
celo
r și m
ater
iale
lor p
otriv
ite; l
ucră
ri pr
actic
e de
con
fecț
iona
re a
unu
i obi
ect c
iopl
it (c
ande
labr
u,
lingu
ră, c
ăuș,
farf
urie
, cuti
e de
cora
tivă,
pol
iță, c
uier
, pa
nou)
*; c
ombi
nare
a te
hnic
ilor s
tudi
ate
într
-o lu
crar
e de
cr
eație
; fini
sare
a ar
ticol
ului
; păs
trar
ea în
ord
ine
și cu
rățe
nie
a m
ater
iale
lor ș
i ust
ensil
elor
sele
ctat
e; în
lătu
rare
a la
cune
lor
depi
stat
e în
tim
pul l
ucru
lui.
Prod
use:
obi
ect c
iopl
it: c
ande
labr
u, li
ngur
ă, c
ăuș,
farf
urie
, cu
tie d
ecor
ativă
, pol
iță, c
uier
, pan
ou*
etc.
4.
1. E
valu
area
în
treg
ului
pro
ces
de c
onfe
cțio
nare
a
artic
olul
ui.
4. E
valu
area
și v
alor
ifica
rea
artic
olul
ui
• Ac
tivită
ți și
mes
erii
spec
ifice
re
aliză
rii a
rtico
lelo
r
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
cal
itate
a lu
crul
ui, a
spec
tul
este
tic și
dec
orati
v al
arti
colu
lui;
etap
ele
tehn
olog
ice
utiliz
ate
în a
ctivi
tățil
e pr
actic
e de
con
fecț
iona
re.
Aplic
ații
prac
tice:
pre
zent
area
pro
iect
ului
; exp
oziți
e de
ar
ticol
e.
Prel
ucra
rea
artis
tică
a m
etal
ului
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
școl
are
reco
man
date
1.1.
Rec
unoa
șter
ea
spec
ificu
lui
meș
teșu
gulu
i Pr
eluc
rare
a ar
tistic
ă a
met
alul
ui.
1.2.
Iden
tifica
rea
mat
eria
lelo
r și
uste
nsile
lor
spec
ifice
m
ește
șugu
lui.
1. Is
toric
ul și
dez
volta
rea
• O
biec
te tr
adiți
onal
e co
nfec
ționa
te
din:
sârm
ă, ta
blă
subț
ire d
e m
etal
. Ev
oluț
ia o
biec
telo
r util
itare
și
artis
tice
• M
ater
iale
și u
sten
sile.
U
tilaj
e și
proc
edee
de
găur
it•
Nor
me
sani
tar-i
gien
ice
și re
guli
de
prot
ecție
a m
unci
i
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
isto
ricul
dez
voltă
rii
meș
teșu
gulu
i și i
mpo
rtan
ța lu
i; ob
iect
ele
din
sârm
ă;
elem
ente
util
itare
(ine
le p
entr
u ch
ei, l
anțu
ri, b
alam
ale,
tr
asoa
re),
deco
rativ
e (s
upor
turi,
cui
ere,
can
dela
bre)
, juc
ării;
ob
iect
e di
n ta
blă
subț
ire d
e m
etal
(sup
ortu
ri su
spen
date
, fă
rașe
, ele
men
te d
e de
cor e
tc.).
Ap
licaț
ii pr
actic
e: e
xerc
iții d
e se
lect
are
a m
ater
iale
lor
și us
tens
ilelo
r (sâ
rmă,
tabl
ă su
bțire
de
met
al, f
oarfe
ce,
inst
rum
ente
de
măs
urar
e și
de tr
asar
e, c
leșt
e, m
engh
ină,
ci
ocan
e cu
con
figur
ație
div
ersă
, dife
rite
dălți
); ex
erci
ții d
e gă
urire
; exe
rciți
i de
finisa
re.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 54 28.12.2018 10:42:00
55
2.1.
Rea
lizar
ea te
hnic
ilor
de lu
cru
cu sâ
rmă
și ta
blă
subț
ire d
e m
etal
, res
pect
ând
norm
ele
sani
tar-
igie
nice
și re
gulil
e de
pro
tecț
ie a
m
unci
i.
2. T
ehni
ci d
e lu
cru
• Te
hnic
a de
lucr
u cu
sârm
a:
repr
ezen
tare
a gr
afică
și tr
asar
ea
artic
olel
or d
in sâ
rmă;
îndo
irea;
tă
iere
a; în
drep
tare
a; fi
nisa
rea
cape
telo
r tăi
ate
• Te
hnic
a de
lucr
u cu
tabl
a su
bțire
de
met
al: î
ndre
ptar
ea; t
rasa
rea
după
șabl
on; t
rasa
rea
după
des
enul
te
hnic
; tăi
erea
; înd
oire
a; a
sam
blar
ea
deta
liilo
r; fin
isare
a•
Orn
amen
tica
trad
ițion
ală
• Te
rmin
olog
ie sp
ecifi
că
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
met
odel
e de
obț
iner
e și
prop
rietă
țile
dife
ritor
tipu
ri de
sârm
ă; m
etod
ele
de o
bțin
ere
și pr
oprie
tățil
e ta
blei
subț
iri d
e m
etal
. Ap
licaț
ii pr
actic
e: e
xerc
iții d
e re
prez
enta
re g
rafic
ă a
unui
ob
iect
din
sârm
ă, d
in ta
blă
subț
ire d
e m
etal
; exe
rciți
i de
măs
urar
e și
tras
are;
exe
rciți
i de
îndr
epta
re; e
xerc
iții d
e în
doire
, de
tăie
re, d
e as
ambl
are,
de
finisa
re; a
ctivi
tăți
de
anal
iză și
exe
cuta
re a
ele
men
telo
r tra
dițio
nale
folo
site
(ele
men
te g
eom
etric
e, e
lem
ente
de
fron
ton,
stre
așin
ă,
poar
tă, f
ântâ
nă e
tc.)*
.
3.1.
Rea
lizar
ea u
nui
proi
ect d
e co
nfec
ționa
re a
un
ui a
rtico
l din
sâ
rmă/
tabl
ă su
bțire
de
met
al, r
espe
c-tâ
nd su
cces
iune
a op
eraț
iilor
tehn
olo-
gice
.
3. R
ealiz
area
unu
i pro
iect
de
conf
ecțio
nare
a u
nui a
rtico
l: -
din
sârm
ă;
- di
n ta
blă
subț
ire d
e m
etal
• Re
aliza
rea
prac
tică
a ar
ticol
ului
pr
oiec
tat.
Ope
rații
de
finisa
re
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
sele
ctar
ea in
form
ație
i. Ap
licaț
ii pr
actic
e: e
labo
rare
a/pr
oiec
tare
a ar
ticol
ului
, re
prez
enta
rea
grafi
că; t
rasa
rea;
lucr
ări p
racti
ce d
e ex
ecut
are
a el
emen
telo
r, pă
rțilo
r obi
ectu
lui c
onfe
cțio
nat;
finisa
rea.
Pr
odus
e: d
in sâ
rmă
(inel
e pe
ntru
che
i, la
nțur
i, ba
lam
ale,
tr
asoa
re);
din
tabl
ă su
bțire
de
met
al (s
upor
turi
susp
enda
te,
făra
șe e
tc.)*
.
4.1.
Aut
oeva
luar
ea/
eval
uare
a pr
oiec
telo
r pe
rson
ale
și al
e co
legi
lor î
n ba
za
crite
riilo
r sta
bilit
e.
4. E
valu
area
și v
alor
ifica
rea
artic
olul
ui
• N
oi p
osib
ilită
ți de
util
izare
și
deco
rare
a a
rtico
lulu
i •
Activ
ități
și m
eser
ii sp
ecifi
ce
real
izării
arti
cole
lor
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
cal
itate
a lu
crul
ui, a
spec
tul
este
tic și
dec
orati
v al
arti
colu
lui;
iden
tifica
rea
unor
po
sibili
tăți
de u
tiliza
re și
dec
orar
e a
artic
olel
or; d
iscuț
ii de
spre
eta
pele
de
conf
ecțio
nare
; orn
amen
tele
trad
ițion
ale
utiliz
ate.
Ap
licaț
ii pr
actic
e: o
rgan
izare
a un
ei e
xpoz
iții.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 55 28.12.2018 10:42:00
56
Mod
ulul
: Lim
baj g
rafic
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
școl
are
reco
man
date
1.1.
Ses
izare
a im
port
anțe
i de
senu
lui î
n ac
tivita
tea
prac
tică
a om
ului
.
1. Is
toric
ul și
dez
volta
rea
Mat
eria
le și
ust
ensi
le:
• Hâ
rtie
pent
ru d
esen
form
at A
4,
crei
oane
de
măr
cile
: B și
F
• Tr
usă
de d
esen
, rig
lă, e
cher
e cu
ung
-hi
uri d
iferit
e, ra
dier
ă et
c.
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
rolu
l des
enul
ui în
pro
ducț
ia
mod
ernă
; mat
eria
le și
ust
ensil
e sp
ecifi
ce d
esen
ului
tehn
ic;
Cum
se lu
crea
ză c
u in
stru
men
tele
spec
ifice
des
enul
ui
tehn
ic?
Aplic
ații
prac
tice:
ale
gere
a și
preg
ătire
a m
ater
iale
lor
spec
ifice
; am
enaj
area
locu
lui d
e m
uncă
. 2.
1. Id
entifi
care
a sim
bolu
rilor
și
sem
nelo
r gra
fice
conv
ențio
nale
, sp
ecifi
ce d
iferit
or
dom
enii
de
activ
itate
. 2.
2. R
espe
ctar
ea
regu
lilor
de
prez
enta
re a
de
sene
lor.
2. R
egul
i de
prez
enta
re a
des
enel
or•
Noț
iuni
des
pre
stan
dard
•
Form
ate
• In
scrip
ția p
rinci
pală
a d
esen
ului
•
Tipu
ri de
lini
i și c
arac
tere
de
dese
n•
Cota
rea
dese
nelo
r. Sc
ara
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
cer
ințe
le și
regu
lile
de
prez
enta
re a
des
enel
or; f
orm
ate;
stan
dard
e; ti
puri
de li
nii.
Aplic
ații
prac
tice:
inte
rpre
tare
a sim
bolu
rilor
și a
sem
nelo
r co
nven
ționa
le sp
ecifi
ce; e
xecu
tare
a el
emen
telo
r gr
afice
spec
ifice
, res
pect
ând
tehn
icile
de
repr
ezen
tare
co
resp
unză
toar
e (ti
puri
de li
nii,
cara
cter
e de
des
en e
tc.).
3.1.
Rea
lizar
ea
proi
ecții
lor
axon
omet
rice
ale
corp
urilo
r ge
omet
rice
și al
e pi
esel
or d
upă
trei
ve
deri.
3. D
esen
ul p
roie
ctiv
• N
oțiu
ni g
ener
ale
desp
re p
roie
ctar
e •
Proi
ecta
rea
orto
gona
lă: p
e un
pla
n de
pro
iecț
ii, p
e m
ai m
ulte
pla
ne d
e pr
oiec
ții
• Am
plas
area
ved
erilo
r pe
dese
n•
Proi
ecții
le a
xono
met
rice
ale
corp
urilo
r geo
met
rice
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
pro
iect
area
pe
unul
sau
mai
m
ulte
pla
ne d
e pr
oiec
ții.
Aplic
ații
prac
tice:
exe
cuta
rea
ampl
asăr
ii ve
deril
or p
e de
sen;
al
eger
ea/d
eter
min
area
ved
erii
prin
cipa
le; c
onst
ruire
a ve
derii
a
trei
a în
baz
a a
două
pro
iecț
ii.
Prod
use:
con
stru
irea
proi
ecție
i axo
nom
etric
e a
pies
elor
cu
supr
afeț
e pl
ane
și a
celo
r cu
supr
afeț
e de
rota
ție (c
ilind
ru,
con,
trun
chi d
e co
n); c
onst
ruire
a cr
ochi
ului
une
i pie
se;
obțin
erea
des
fășu
rate
i unu
i cor
p ge
omet
ric.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 56 28.12.2018 10:42:00
57
3.2.
Con
fecț
iona
rea
în
volu
m (m
ache
tă)
a co
rpur
ilor
geom
etric
e,
prin
real
izare
a de
sfăș
urat
elor
.
• O
rdin
ea d
e co
nstr
uire
a
repr
ezen
tăril
or p
e de
sen.
Cro
chiu
l •
Desf
ășur
ate
ale
corp
urilo
r ge
omet
rice
4.1.
Apr
ecie
rea
core
ctitu
dini
i re
spec
tării
regu
lilor
de
repr
ezen
tare
gr
afică
a d
esen
elor
te
hnic
e.
4. E
valu
area
și v
alor
ifica
rea
dese
nelo
r•
Crite
rii d
e ev
alua
re a
des
enel
or
tehn
ice
• Ac
hiziț
ii și
posib
ilită
ți de
apl
icar
e a
aces
tora
în lu
mea
pro
fesii
lor
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
rigo
rile
eval
uării
des
enel
or
tehn
ice;
impo
rtan
ța c
ompe
tenț
elor
form
ate
în c
adru
l cu
rsul
ui d
e de
sen
tehn
ic și
pos
ibili
tate
a de
term
inăr
ii vi
itoar
ei
prof
esii/
mes
erii
(arh
itect
ură,
des
ign,
ingi
nerie
etc
.).
Mod
ulul
: Des
ignu
l spa
țiilo
r ver
zi
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
școl
are
reco
man
date
1.1.
Iden
tifica
rea
cond
ițiilo
r, m
etod
elor
de
culti
vare
și c
reșt
ere
a cu
lturil
or
legu
mic
ole
și a
plan
telo
r de
cora
tive.
1.2.
Rec
unoa
șter
ea
inst
rum
ente
lor ș
i uti
laje
lor s
peci
fice
prel
ucră
rii so
lulu
i.
1. C
reșt
erea
pla
ntel
or
• Ti
puri
de p
lant
e, so
luri,
îngr
ășăm
inte
•
Ust
ensil
e de
pre
lucr
are
a so
lulu
i și
plan
telo
r •
Mat
eria
lul s
ădito
r nec
esar
•
Nor
me
sani
tar-i
gien
ice
și re
guli
de
prot
ecție
a m
unci
i
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
tipu
ri de
pla
nte:
dec
orati
ve,
legu
mic
ole;
pro
cesu
l de
culti
vare
, rec
olta
re, c
alcu
lare
a
road
ei; ti
puri
de so
luri
în fu
ncție
de
com
pone
nță:
nisi
poas
e,
argi
loas
e, c
erno
ziom
uri;
tipur
i de
îngr
ășăm
inte
: org
anic
e,
min
eral
e, b
acte
riene
; bol
ile și
dău
năto
rii p
lant
elor
, m
odal
ități
de c
omba
tere
; ins
trum
ente
și u
tilaj
e sp
ecifi
ce
prel
ucră
rii so
lulu
i, co
ndiți
i de
păst
rare
a u
tilaj
elor
. Ap
licaț
ii pr
actic
e: c
erce
tare
a im
agin
ilor,
foto
grafi
ilor c
u gr
ădin
i dec
orati
ve, s
tudi
erea
var
ietă
ții p
lant
elor
dec
orati
ve
spec
ifice
zone
i.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 57 28.12.2018 10:42:00
58
2.1.
Rec
unoa
șter
ea
spec
ificu
lui
grăd
inilo
r de
cora
tive.
2.
2. E
xplic
area
pr
efer
ințe
lor î
n al
eger
ea p
lant
elor
, m
ater
iale
lor
auxi
liare
, us
tens
ilelo
r, pe
ntru
cr
eare
a un
ui ră
zor.
2. C
ondi
ții d
e re
aliza
re a
gră
dini
i cu
flori
• M
odel
e și
form
e de
gră
dini
. M
odal
ități
de c
ombi
nare
a p
lant
elor
• Te
hnol
ogia
form
ării
răzo
arel
or.
Varie
tate
a sti
luril
or: c
lasic
e,
mod
erne
•
Cond
iții d
e se
lect
are
a pl
ante
lor ș
i m
ater
iale
lor a
uxili
are.
Pla
ntar
ea
de: a
rbor
i, ar
buști
, pla
nte
floric
ole
pere
ne, p
lant
e de
cora
tive
de c
amer
ă•
Activ
ități
prac
tice
de în
griji
re a
pl
ante
lor d
ecor
ative
. Com
bate
rea
dăun
ător
ilor
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
con
diții
de
creș
tere
, m
odal
ități
de se
lect
are
a pl
ante
lor d
ecor
ative
(for
mă,
cu
loar
e, p
erio
adă
de în
florir
e et
c.),
stilu
ri de
pla
nific
are
a ră
zoar
elor
(Vic
toria
n).
Aplic
ații
prac
tice:
cur
ățar
ea te
ritor
iulu
i, al
eger
ea m
ater
ialu
lui
sădi
tor,
sădi
rea
plan
telo
r, al
bire
a tu
lpin
ilor p
omilo
r, al
bire
a bo
rdur
ii, re
para
rea/
vops
irea
banc
hete
lor;
îngr
ijire
a pl
ante
lor
sădi
te c
onfo
rm p
artic
ular
itățil
or sp
ecifi
ce a
cest
ora
(irig
are,
pl
ivire
, rec
olta
rea
sem
ințe
lor)
; sta
bilir
ea st
ării
de în
griji
re și
să
nătă
ții p
lant
elor
. Pr
odus
e: a
ranj
area
unu
i ter
en d
in a
prop
iere
a in
stitu
ției,
aran
jare
a ho
lulu
i lic
eulu
i cu
dive
rse
com
poziț
ii di
n pl
ante
de
cora
tive
etc.
3.1.
Apr
ecie
rea
calit
ății
lucr
ărilo
r efe
ctua
te
în fu
ncție
de
aspe
ctul
pla
ntel
or
culti
vate
. 3.
2. S
tabi
lirea
fact
orilo
r ce
au
favo
rizat
ob
ținer
ea p
lant
elor
să
năto
ase.
3. E
valu
area
și v
alor
ifica
rea
prod
usel
or
• Ca
litat
ea c
ultu
rilor
dec
orati
ve•
Fact
ori c
e fa
voriz
ează
cre
șter
ea și
de
zvol
tare
a pl
ante
lor
• Re
lația
din
tre
activ
itățil
e ag
ricol
e și
viaț
a co
tidia
nă, m
eser
ii sp
ecifi
ce
Aplic
ații
prac
tice:
eva
luar
ea c
reati
vită
ții p
roie
ctul
ui, c
alită
ții
de p
relu
crar
e și
îngr
ijire
a p
lant
elor
și sp
ațiil
or; i
denti
ficar
ea
dive
rsel
or m
odal
ități
de c
ombi
nare
a p
lant
elor
; eva
luar
ea
calit
ății
îngr
ijirii
în fu
ncție
de
aspe
ctul
pla
ntel
or.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 58 28.12.2018 10:42:01
59
Mod
ulul
: Rob
otică
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
școl
are
reco
man
date
1.1.
Util
izare
a co
rect
ă a
term
enilo
r sp
ecifi
ci R
oboti
cii
în e
xprim
are
și în
form
ular
ea
într
ebăr
ilor.
1.2.
Iden
tifica
rea
parti
cula
rităț
ilor
disti
nctiv
e al
e ro
boțil
or.
1.3.
Iden
tifica
rea
dom
eniil
or d
e uti
lizar
e a
robo
ților
.
1. E
voca
re/i
niție
re în
robo
tică
• Is
toria
robo
ticii
• Ti
puri
de ro
boți
Cl
asifi
care
a ro
boțil
or: i
ndus
tria
li, d
e se
rvic
ii, m
obili
, sta
tici,
uman
oizi/
andr
oizi,
aut
onom
i, cu
con
trol
la
dist
anță
•
Legi
le ro
botic
ii:
- re
lația
robo
t – o
m;
- re
lația
robo
t – ro
bot;
- ro
boții
și u
man
itate
a
Exer
ciții
de:
-
inte
rpre
tare
a te
rmen
ului
„ro
botic
ă”;
- en
umer
are
a pa
rticu
larit
ățilo
r disti
nctiv
e al
e ro
boțil
or;
- in
dica
re a
dom
eniil
or d
e uti
lizar
e a
robo
ților
; -
clas
ifica
re a
robo
ților
; -
desc
riere
a ro
boțil
or v
iitor
ului
și a
impa
ctul
ui so
cial
al
impl
emen
tării
pe
scar
ă la
rgă
a ac
esto
ra;
- ex
plic
are
a le
gilo
r rob
otici
i.
2.1.
Rec
unoa
șter
ea
unită
ților
fu
ncțio
nale
și
com
pone
ntel
or
fizic
e al
e ro
botu
lui.
2.2.
Exp
licar
ea
desti
nație
i co
mpo
nent
elor
fiz
ice
ale
robo
tulu
i.
2. C
um e
ste
cons
trui
t un
robo
t?•
Sche
ma
func
ționa
lă a
robo
tulu
i: un
itate
a de
com
andă
; uni
tate
a de
ac
hiziț
ie a
info
rmaț
iei;
unita
tea
de
extr
ager
e a
info
rmaț
iei;
unita
tea
de
acțio
nare
; uni
tate
a de
loco
moț
ie
• St
ruct
ura
fizic
ă a
robo
tulu
i: st
ruct
uri
de re
ziste
nță;
sist
eme
de lo
com
oție
; sis
tem
e de
exe
cuție
; sur
se d
e al
imen
tare
; sen
zori;
cen
tre
de
com
andă
; ele
men
te d
e co
nexi
une
Exer
ciții
de:
-
expl
icar
e a
noțiu
nilo
r și a
des
tinaț
iei u
nită
ților
func
ționa
le
și al
e co
mpo
nent
elor
fizic
e al
e ro
botu
lui;
- id
entifi
care
a re
lații
lor d
e re
cipr
ocita
te în
tre
unită
țile
func
ționa
le și
com
pone
ntel
e fiz
ice
ale
robo
ților
; -
clas
ifica
re a
pie
selo
r din
com
pone
nța
mod
elel
or d
e st
ruct
uri d
e re
ziste
nță
în fu
ncție
de
desti
nație
, dim
ensiu
ni
și co
nfigu
rație
geo
met
rică;
-
clas
ifica
re a
senz
orilo
r mod
elel
or d
e ro
boți
în fu
ncție
de
desti
nație
și c
arac
teris
ticile
func
ționa
le;
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 59 28.12.2018 10:42:01
60
2.3.
Exp
licar
ea
desti
nație
i el
emen
telo
r st
ruct
urii
fizic
e a
robo
tulu
i. 2.
4. A
sam
blar
ea și
de
zasa
mbl
area
co
mpo
nent
elor
fiz
ice
ale
robo
tulu
i. 2.
5. R
espe
ctar
ea
regu
lilor
de
prot
ecție
a m
ediu
lui
ambi
ant ș
i de
mun
că în
sigu
ranț
ă.
Term
inol
ogie
spec
ifică
: mot
or, e
nerg
ie,
tran
sfor
mar
e de
ene
rgie
, con
trol
ul
mot
oare
lor,
acum
ulat
oare
, bat
erii,
ca
blur
i, po
rtur
i, co
nexi
uni f
ără
firSt
ruct
uri d
e re
zist
ență
: des
tinaț
ia
stru
ctur
ilor d
e re
ziste
nță;
pie
sele
din
co
mpo
nenț
a m
odel
elor
de
stru
ctur
i de
rezis
tenț
ă; m
etod
e de
fixa
re a
pi
esel
or d
in c
ompo
nenț
a m
odel
elor
de
stru
ctur
i de
rezis
tenț
ă; p
roce
duri
de
asam
blar
e a
mod
elel
or d
e st
ruct
uri d
e re
ziste
nță;
pro
cedu
ri de
dez
asam
blar
e a
mod
elel
or d
e st
ruct
uri d
e re
ziste
nță
Sist
eme
de lo
com
oție
: des
tinaț
ia,
proc
edur
ile d
e as
ambl
are/
deza
sam
blar
e a
mod
elel
or si
stem
elor
de
loco
moț
ie a
robo
ților
• U
nita
te d
e co
man
dă: d
estin
ația
un
ității
de
com
andă
; sch
imbu
l de
info
rmaț
ii în
tre
unita
tea
de
com
andă
și c
ompo
nent
ele
robo
tulu
i; în
corp
orar
ea u
nită
ților
de
com
andă
în
mod
elel
e de
robo
ți Si
stem
e de
exe
cuție
: des
tinaț
ia
siste
mel
or d
e ex
ecuț
ie; c
ontr
olul
sis
tem
elor
de
exec
uție
- id
entifi
care
a re
lații
lor d
e re
cipr
ocita
te în
tre
cara
cter
istici
le
siste
mel
or d
e ex
ecuț
ie și
misi
unile
robo
ților
, înt
re
cara
cter
istici
le se
nzor
ilor ș
i misi
unile
robo
ților
; -
orga
niza
re e
rgon
omic
ă a
locu
lui d
e m
uncă
.Ac
tivită
ți de
mod
elar
e: a
sam
blar
ea/d
ezas
ambl
area
st
ruct
urilo
r de
rezis
tenț
ă: c
adru
, arc
adă,
șezlo
ng, s
caun
, sc
rânc
iob,
car
usel
, șas
iu, c
arca
să, t
urn;
fixa
rea
unită
ții d
e co
man
dă p
e m
odel
ul d
e ro
bot;
cone
ctar
ea si
stem
ului
de
loco
moț
ie la
uni
tate
a de
com
andă
; ins
tala
rea
și de
zinst
alar
ea
senz
orilo
r ultr
ason
ici,
tacti
li, d
e su
net,
de lu
min
ozita
te, d
e cu
lori,
de
orie
ntar
e în
spaț
iu.
Prod
use:
stru
ctur
i de
rezis
tenț
ă; m
odel
e de
tran
smisi
uni c
u ro
ți di
nțat
e, c
urea
, mel
c; m
odel
e al
e sis
tem
elor
de
loco
moț
ie
cu ro
ți, șe
nile
, ben
zi tr
ansp
orto
are;
mod
ele
ale
siste
mel
or d
e ex
ecuț
ie d
e tip
mâi
ni m
ecan
ice,
disp
oziti
ve d
e m
anev
rare
, di
spoz
itive
de
apuc
are,
disp
oziti
ve d
edic
ate
asam
blat
e/de
zasa
mbl
ate.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 60 28.12.2018 10:42:01
61
• Pr
otec
ția m
ediu
lui a
mbi
ant ș
i m
unca
în si
gura
nță
- re
gulil
e de
pro
tecț
ie a
med
iulu
i am
bian
t și d
e m
uncă
în si
gura
nță;
- or
gani
zare
a er
gono
mic
ă a
locu
lui
de m
uncă
Te
rmin
olog
ie sp
ecifi
că: e
rgon
omie
3.1.
Cre
area
sub
îndr
umar
e a
med
iilor
sim
ulat
e de
lucr
u al
e ro
boțil
or.
3.2.
Iden
tifica
rea
repe
rtor
iulu
i de
com
enzi
ale
robo
ților
. 3.
3. U
tiliza
rea
met
odel
or d
e co
ntro
l al r
oboț
ilor.
3. C
ondu
cem
robo
ții•
Med
iile
de lu
cru
ale
robo
ților
: -
mod
ele
de m
edii
de lu
cru;
-
mod
ele
de m
edii
simul
ate;
-
mod
ele
de o
biec
te, o
bsta
cole
și
deni
velă
ri •
Sist
eme
de c
omen
zi a
le ro
boțil
or:
- co
men
zi de
dep
lasa
re;
- co
men
zi de
intr
oduc
ere
și de
ex
trag
ere
a in
form
ație
i; -
com
enzi
de a
cțiu
ne
Term
inol
ogie
spec
ifică
: rep
erto
riul d
e co
men
zi •
Met
ode
de c
ontr
ol a
l rob
oțilo
r-
Coor
dona
rea
exec
uție
i misi
unilo
r de
căt
re m
odel
ele
de ro
boți;
-
Avan
taje
le și
dez
avan
taje
le
met
odel
or d
e co
ntro
l ale
robo
ților
Exer
ciții
de:
-
iden
tifica
re a
zone
lor ș
i obi
ecte
lor d
in m
ediil
e de
lucr
u di
n vi
ața
real
ă al
e ro
boțil
or și
din
med
iile
simul
ate
prop
use
de
cătr
e ca
drul
did
actic
; -
clas
ifica
re a
com
enzil
or d
in re
pert
oriu
l de
com
enzi
ale
robo
tulu
i; -
iden
tifica
re a
rela
țiilo
r de
reci
proc
itate
într
e co
men
zi,
med
iul d
e lu
cru,
car
acte
ristic
ile ro
boțil
or, m
etod
ele
de
cont
rol ș
i misi
unile
ace
stor
a.
Activ
ități
de m
odel
are:
cre
area
sub
îndr
umar
e a
med
iilor
sim
ulat
e de
lucr
u de
tip:
par
care
aut
o, la
birin
t, te
ren
de fo
t-ba
l, dr
um c
u ob
stac
ole.
Ac
tivită
ți de
joc:
con
trol
ul m
anua
l, au
tom
at și
man
umati
c al
m
odel
elor
de
robo
ți as
ambl
ați d
e că
tre
elev
i. Pr
odus
e: p
roie
ct re
aliza
t: Ro
bot î
n m
isiun
e.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 61 28.12.2018 10:42:01
62
Clas
a a
VIII-
a
Mod
ulul
: Meș
teșu
guri
popu
lare
și m
oder
ne
(Cro
șeta
rea,
Art
a co
voru
lui,
Arta
măr
gelit
ului
, Pre
lucr
area
arti
stică
a le
mnu
lui,
Prel
ucra
rea
artis
tică
a m
etal
ului
)
Croș
etar
eaU
nită
ți de
com
pete
nțe
Uni
tăți
de c
onțin
utAc
tivită
ți de
învă
țare
și p
rodu
se șc
olar
e re
com
anda
te1.
1. R
ecun
oașt
erea
sp
ecifi
culu
i m
ește
șugu
lui
Croș
etar
ea.
1.2.
Iden
tifica
rea
mat
eria
lelo
r și
uste
nsile
lor
spec
ifice
m
ește
șugu
lui.
1. A
rtico
le tr
adiți
onal
e și
mod
erne
cr
oșet
ate/
garn
isite
cu
elem
ente
cr
oșet
ate
• Te
ndin
țe a
le m
odei
con
tem
pora
ne•
Varie
tate
a m
ater
iale
lor ș
i us
tens
ilelo
r fol
osite
în c
roșe
tare
. M
ater
iale
util
izate
în c
roșe
tare
: fire
, cr
oșet
e, a
ce•
Nor
me
sani
tar-i
gien
ice
și re
guli
de
prot
ecție
a m
unci
i
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
apa
riția
și e
volu
ția c
roșe
tării
; ar
ticol
e tr
adiți
onal
e și
mod
erne
cro
șeta
te/d
ecor
ate
cu
dant
elă
croș
etat
ă; fu
ncții
le u
tilita
re; a
spec
tul e
steti
c, m
otive
de
cora
tive;
mat
eria
le sp
ecifi
ce c
roșe
tării
: bum
bac,
lână
, vi
scoz
ă, a
cril
etc.
; cro
șete
(div
erse
dup
ă nu
măr
). Ap
licaț
ii pr
actic
e: e
xerc
iții d
e se
lect
are
și ev
alua
re a
cal
ității
fir
elor
texti
le (g
rosim
e, te
xtur
ă, a
spec
t, gr
ad d
e ră
suci
re) ș
i a
croș
etel
or p
otriv
ite fi
relo
r.
2.1.
Rea
lizar
ea
elem
ente
lor d
e ba
ză a
le c
roșe
tării
, re
spec
tând
nor
mel
e sa
nita
r-igi
enic
e și
de
prot
ecție
a m
unci
i. 2.
2. C
itire
a sc
hem
elor
.
2. E
lem
ente
de
bază
ale
cro
șetă
rii•
Och
i lib
er; o
chi a
lune
cat
• Pi
cior
uș sc
urt (
fără
jete
u), p
icio
ruș
cu 1
, 2, 3
jete
uri,
sem
ipic
ioru
ș •
Grup
uri d
e pi
cior
ușe
• M
odal
ități
de a
sam
blar
e a
deta
liilo
r cr
oșet
ate
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
spec
ificu
l cro
șetă
rii li
niar
e și
circ
ular
e; sc
hem
e pe
ntru
cro
șeta
t. Ap
licaț
ii pr
actic
e: e
xerc
iții d
e ci
tire
a sc
hem
elor
, de
exer
sare
a
croș
etăr
ii el
emen
telo
r de
bază
: och
i lib
er, o
chi a
lune
cat,
pici
oruș
scur
t, pi
cior
uș c
u 1,
2, 3
jete
uri,
grup
uri d
e pi
cior
ușe;
ex
erci
ții d
e co
mbi
nare
a e
lem
ente
lor d
e ba
ză, o
bțin
ând
orna
men
te.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 62 28.12.2018 10:42:01
63
3.1.
Rea
lizar
ea u
nui
artic
ol c
roșe
tat/
deco
rat c
u da
ntel
ă cr
oșet
ată,
re
spec
tând
su
cces
iune
a op
eraț
iilor
te
hnol
ogic
e.
3. R
ealiz
area
unu
i arti
col s
impl
u •
Sele
ctar
ea m
odel
ului
, alc
ătui
rea
sche
mei
•
Org
aniza
rea
mijl
oace
lor
• Cr
oșet
area
arti
colu
lui c
onfo
rm
mod
elul
ui, r
espe
ctân
d su
cces
iune
a op
eraț
iilor
tehn
olog
ice
• O
pera
ții d
e fin
isare
Aplic
ații
prac
tice:
sele
ctar
ea m
odel
ului
, alc
ătui
rea
sche
mei
; se
lect
area
fire
lor t
extil
e, c
roșe
telo
r; cr
oșet
area
arti
colu
lui
conf
orm
sche
mei
; păs
trar
ea în
ord
ine
și cu
rățe
nie
a m
ater
iale
lor ș
i ust
ensil
elor
sele
ctat
e; în
lătu
rare
a la
cune
lor
depi
stat
e în
tim
pul l
ucru
lui.
Prod
use:
mili
eu, f
riză
pent
ru fa
ță d
e m
asă,
dan
telă
, faț
ă de
m
asă
real
izată
de
un g
rup
de e
levi
etc
.
4.1.
Eva
luar
ea a
rtico
lulu
i cr
oșet
at în
asp
ect
utilit
ar, t
ehno
logi
c,
este
tic.
4. E
valu
area
și v
alor
ifica
rea
artic
olul
ui•
Posib
ilită
ți de
util
izare
și d
ecor
are
a ar
ticol
ului
: acti
vită
ți și
mes
erii
spec
ifice
cro
șetă
rii a
rtico
lelo
r tr
adiți
onal
e și
mod
erne
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
cal
itate
a lu
crul
ui, a
spec
tul
este
tic și
dec
orati
v al
arti
colu
lui;
iden
tifica
rea
unor
po
sibili
tăți
de u
tiliza
re și
dec
orar
e a
artic
olel
or.
Aplic
ații
prac
tice:
exp
oziți
e de
lucr
ări,
prez
enta
rea
lucr
ărilo
r.
Arta
cov
orul
uiU
nită
ți de
com
pete
nțe
Uni
tăți
de c
onțin
utAc
tivită
ți de
învă
țare
și p
rodu
se șc
olar
e re
com
anda
te1.
1. Id
entifi
care
a tip
urilo
r de
covo
are
trad
ițion
ale,
în
func
ție d
e te
hnic
a de
exe
cuta
re și
fu
ncții
le d
ecor
ative
. 1.
2. R
ecun
oașt
erea
m
ater
iale
lor
și us
tens
ilelo
r sp
ecifi
ce țe
sutu
lui
covo
arel
or.
1. Is
toria
și e
volu
ția c
ovor
ului
tr
adiți
onal
• Ev
oluț
ia c
ovor
ului
trad
ițion
al;
moti
ve o
rnam
enta
le p
opul
are
spec
ifice
cov
orul
ui
• M
ater
ie p
rimă
și un
elte
folo
site
la
țesu
t. Va
rieta
tea
de u
nelte
, ins
tala
ții
trad
ițion
ale
și m
oder
ne fo
losit
e la
țe
sut
• N
orm
e sa
nita
r-igi
enic
e și
de
prot
ecție
a m
unci
i
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
isto
ria și
evo
luția
țesu
tulu
i, fa
ctor
ii ce
au
dete
rmin
at a
pariț
ia a
rtei
cov
orul
ui; ti
puri
de c
ovoa
re: n
eted
e și
fact
ural
e; m
ater
ia p
rimă;
eta
pele
pr
eluc
rării
lâni
i în
cond
iții c
asni
ce și
indu
stria
le; p
ropr
ietă
țile
mat
eria
lelo
r; va
rieta
tea
unel
telo
r și i
nsta
lații
lor t
radi
ționa
le
și m
oder
ne fo
losit
e la
țesu
t (ră
zboi
, sta
tive,
ram
ă de
lem
n).
Aplic
ații
prac
tice:
sele
ctar
ea m
ater
iale
lor s
peci
fice
țesu
tulu
i (lâ
nă, b
umba
c, fi
re a
rtific
iale
); pr
egăti
rea
ram
ei p
entr
u țe
sut.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 63 28.12.2018 10:42:01
64
2.1.
Exe
cuta
rea
țesu
tulu
i sim
plu
și fa
ctur
al,
resp
ectâ
nd n
orm
ele
sani
tar-i
gien
ice
și re
gulil
e de
pro
tecț
ie
a m
unci
i.
2. T
ehni
ci d
e co
nfec
ționa
re a
cov
orul
ui
cu d
iver
se te
xtur
i•
Spec
ificu
l urz
itulu
i în
func
ție d
e tip
ul
covo
rulu
i •
Tehn
ica
țesu
tulu
i net
ed le
gat
• Te
hnic
a țe
sutu
lui n
eted
dez
lega
t •
Tehn
ici a
le țe
sutu
lui c
u di
vers
e te
xtur
i (în
bum
bi, c
u m
ițe e
tc.)
• Co
mbi
nare
a fir
elor
de
dife
rite
culo
ri
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
regu
li de
întin
dere
a fi
relo
r de
urze
ală,
mod
alită
ți de
obț
iner
e a
hota
rulu
i din
tre
culo
ri.
Aplic
ații
prac
tice:
sele
ctar
ea fi
relo
r de
urze
ală;
urz
itul p
e ra
mă;
sele
ctar
ea fi
relo
r de
lână
pot
rivite
pen
tru
țesu
t; țe
sutu
l net
ed, ț
esut
ul c
u te
xtur
ă (n
odul
egi
ptea
n, su
mah
în
una
și d
ouă
dire
cții,
nod
dub
lu, n
od d
ublu
în m
ițe e
tc.);
ex
ersa
rea
obțin
erii
form
elor
de
dive
rse
culo
ri, c
ombi
nare
a cu
loril
or p
e or
izont
ală/
verti
cală
, obl
ic (v
râst
e, d
ungi
); țe
sutu
l în
bum
bi/m
ițos.
3.
1. P
roie
ctar
ea u
nui
artic
ol țe
sut,
ținân
d co
nt d
e cr
iterii
le
func
ționa
le și
es
tetic
e.
3.2.
Rea
lizar
ea u
nui
covo
raș c
onfo
rm
proi
ectu
lui.
3. R
ealiz
area
unu
i arti
col s
impl
u•
Legi
tăți
ale
com
poziț
iei d
ecor
ative
: pl
ane
și vo
lum
etric
e•
Elab
orar
ea sc
hițe
i-pro
iect
•
Sele
ctar
ea m
ater
iale
lor ș
i us
tens
ilelo
r nec
esar
e •
Conf
ecțio
nare
a co
vora
șulu
i •
Ope
rații
de
finisa
re (s
coat
erea
din
ra
mă)
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
prin
cipi
i com
poziț
iona
le:
simet
ria, a
ltern
anța
, ritm
ul, a
simet
ria/d
inam
ica;
tipu
ri de
or
nam
ente
: geo
met
rice,
veg
etal
e/fit
omor
fe, z
oom
orfe
, av
imor
fe, a
ntro
pom
orfe
, sch
eom
orfe
etc
. Ap
licaț
ii pr
actic
e: sc
hița
-pro
iect
(exe
cuta
rea
com
poziț
iei
deco
rativ
e tr
adiți
onal
e sa
u m
oder
ne);
sele
ctar
ea g
amei
cr
omati
ce; e
xecu
tare
a pr
oced
eelo
r teh
nolo
gice
(țes
utul
în
bum
bi, m
ițos)
; fini
sare
a lu
crăr
ii: sc
oate
rea
din
ram
ă, le
gare
a fir
elor
, tivi
rea,
orn
area
(cu
fran
juri,
în ra
mă)
. Pr
odus
e: c
ovor
aș, t
răist
uță,
pan
ou d
ecor
ativ
etc.
4.
1. E
valu
area
cal
ității
și
aspe
ctul
ui e
steti
c al
ar
ticol
elor
țesu
te.
4. E
valu
area
și v
alor
ifica
rea
covo
rașu
lui
• Po
sibili
tăți
de u
tiliza
re și
dec
orar
e al
e ar
ticol
ului
• Ac
tivită
ți și
mes
erii
spec
ifice
țe
sutu
lui a
rtico
lelo
r
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
cal
itate
a țe
sătu
rii; d
omen
ii de
uti
lizar
e a
covo
rașe
lor.
Aplic
ații
prac
tice:
exp
oziți
e de
lucr
ări.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 64 28.12.2018 10:42:01
65
Arta
măr
gelit
ului
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
școl
are
reco
man
date
1.1.
Rec
unoa
șter
ea
spec
ificu
lui A
rtei
m
ărge
litul
ui.
1.2.
Iden
tifica
rea
mat
eria
lelo
r și
uste
nsile
lor u
tiliza
te
în a
rta
măr
gelit
ului
.
1. A
rta
măr
gelit
ului
• Ist
oric
ul d
ezvo
ltării
art
ei m
ărge
litul
ui
• Va
rieta
tea
obie
ctel
or și
acc
esor
iilor
co
nfec
ționa
te d
in m
ărge
le
• Va
rieta
tea
mat
eria
lelo
r și
uste
nsile
lor u
tiliza
te în
măr
gelit
. Po
sibili
tăți
de c
ombi
nare
ade
cvat
ă a
mat
eria
lelo
r •
Nor
me
sani
tar-i
gien
ice
și re
guli
de
prot
ecție
a m
unci
i
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
bro
deria
cu
măr
gelu
șe c
a m
ește
șug
vech
i; m
ater
iale
din
car
e se
fabr
ică
măr
gele
le:
plas
tic, l
emn,
met
al, c
eram
ică
etc.
; măr
gelu
șele
figu
rate
: flo
ri, c
onur
i, fr
unze
, sco
ici s
tiliza
te e
tc.;
valo
rifica
rea
paie
telo
r, m
ărge
lelo
r la
deco
rare
a ve
stim
enta
ției,
crea
rea
acce
sorii
lor v
estim
enta
re.
Aplic
ații
prac
tice:
apr
ecie
rea
calit
ății
mat
eria
lelo
r și
uste
nsile
lor u
tiliza
te în
măr
gelit
; col
ecta
rea,
pre
gătir
ea și
de
pozit
area
mat
eria
lelo
r.
2.1.
Exp
lora
rea
tehn
icilo
r de
lucr
u cu
măr
gelu
șe în
cr
eare
a ac
ceso
riilo
r ve
stim
enta
re.
2. T
ehni
ci d
e lu
cru
cu m
ărge
lușe
• Te
hnic
i de
bază
în m
ărge
lit: b
rode
rie
linia
ră o
rizon
tală
, teh
nica
Pey
ote
ca b
ază
a m
ărge
litul
ui. T
ehni
ca
Bric
k Sti
tch
(căr
ămid
ă). T
ehni
cile
He
rrin
gbon
e sti
tch
și He
lix sp
iral
stitc
h ș.
a.
• Te
hnol
ogia
cre
ării
acce
sorii
lor
vesti
men
tare
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
apl
icar
ea m
ărge
lelo
r în
brod
atul
tabl
ouril
or, i
coan
elor
, gen
tuțe
lor,
la d
ecor
area
ha
inel
or, a
cces
oriil
or v
estim
enta
re; c
onfe
cțio
nare
a ob
iect
elor
dec
orati
ve: b
ijute
rii, c
opac
i dec
orati
vi, fl
ori e
tc.
Aplic
ații
prac
tice:
exe
rciți
i de
sele
ctar
e și
eval
uare
a c
alită
ții
mat
eria
lelo
r: m
ărge
lușe
, fire
, ust
ensil
e, m
ater
iale
aux
iliar
e;
expe
rimen
tare
a m
ater
iale
lor p
rin d
iver
se te
hnic
i de
lucr
u cu
m
ărge
le d
e di
ferit
ă ca
litat
e și
măr
ime.
3.1.
Pro
iect
area
unu
i ar
ticol
, res
pect
ând
aspe
ctul
est
etic
și uti
litar
. 3.
2. C
onfe
cțio
nare
a un
ui
artic
ol d
in m
ărge
le,
resp
ectâ
nd n
orm
ele
sani
tar-i
gien
ice
și de
pr
otec
ție a
mun
cii.
3. R
ealiz
area
unu
i arti
col/
acce
soriu
si
mpl
u di
n m
ărge
le
• Pr
oiec
tare
a ar
ticol
ului
•
Anal
izare
a și
sele
ctar
ea re
surs
elor
m
ater
iale
nec
esar
e re
aliză
rii
proi
ectu
lui
• Re
aliza
rea
prac
tică
a ar
ticol
ului
pr
oiec
tat
• O
pera
ții d
e fin
isare
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
ana
liza
mat
eria
lelo
r, m
ărge
lușe
lor î
n fu
ncție
de
form
ă, m
ărim
e, m
ater
ie p
rimă;
et
apel
e de
con
fecț
iona
re a
arti
colu
lui p
roie
ctat
; ela
bora
rea
schi
ței,
sele
ctar
ea m
ijloa
celo
r, st
abili
rea
tehn
icii
de
conf
ecțio
nare
. Ap
licaț
ii pr
actic
e: c
onfe
cțio
nare
a un
ui a
rtico
l/acc
esor
iu
simpl
u di
n m
ărge
le.
Prod
use:
bră
țară
, col
ier,
agra
fă e
tc.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 65 28.12.2018 10:42:01
66
4.1.
Apr
ecie
rea
lucr
ării
conf
ecțio
nate
din
pu
nct d
e ve
dere
es
tetic
și c
reati
v.
4. E
valu
area
și v
alor
ifica
rea
artic
olul
ui•
Posib
ilită
ți de
val
orifi
care
a a
rtei
m
ăgel
itulu
i în
viaț
a de
zi c
u zi
• În
griji
rea
obie
ctel
or d
ecor
ate
cu
măr
gelu
șe
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
cal
itate
a lu
crul
ui, a
spec
tul
este
tic și
dec
orati
v al
arti
colu
lui,
iden
tifica
rea
unor
po
sibili
tăți
de u
tiliza
re și
dec
orar
e a
artic
olel
or v
estim
enta
re.
Aplic
ații
prac
tice:
exp
oziți
e de
lucr
ări.
Prel
ucra
rea
artis
tică
a le
mnu
lui
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
școl
are
reco
man
date
1.1.
Ide
ntific
area
sp
eciil
or d
e co
nife
re, d
e fo
ioas
e și
prop
rietă
ților
lor.
1.2.
Sel
ecta
rea
mat
eria
lelo
r și
uste
nsile
lor p
entr
u sc
ulpt
ura
în re
lief.
1. S
peci
ile d
e co
nife
re și
de
foio
ase.
Pr
oprie
tățil
e fiz
ice
și m
ecan
ice
• O
biec
te d
in le
mn
scul
ptat
e în
relie
f. M
ater
iale
și u
sten
sile
• N
orm
e sa
nita
r-igi
enic
e și
regu
li de
pr
otec
ție a
mun
cii
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
acti
vita
tea
Uni
unii
Meș
teril
or
Popu
lari
din
Repu
blic
a M
oldo
va; o
biec
te d
in le
mn
scul
ptat
e în
relie
f; ob
iect
e uti
litar
e și
deco
rativ
e (p
lato
u, fa
rfur
ie, c
uier
, pa
nou,
ram
ă, e
lem
ente
de
orna
men
tare
a u
șilor
, por
ților
, fr
onto
anel
or e
tc.).
Ap
licaț
ii pr
actic
e: se
lect
area
mat
eria
lelo
r și u
sten
silel
or
utiliz
ate
în sc
ulpt
ura
în re
lief:
lem
n de
ese
nță
tare
(ste
jar,
fras
in e
tc.),
ust
ensil
e pe
ntru
scul
ptar
e.
2.1.
Exp
lora
rea
tehn
icilo
r de
prel
ucra
re a
rtisti
că
a le
mnu
lui,
resp
ectâ
nd n
orm
ele
sani
tar-i
gien
ice
și re
gulil
e de
pro
tecț
ie
a m
unci
i.
2. T
ehno
logi
i de
prel
ucra
re a
rtisti
că
a le
mnu
lui
• O
pera
ții te
hnol
ogic
e: d
ecup
area
/ ci
oplir
ea d
e co
ntur
; cio
plire
a ge
omet
rică;
scul
ptur
a în
relie
f •
Orn
amen
tica:
com
poziț
ii cu
moti
ve
fitom
orfe
, zoo
mor
fe, c
osm
omor
fe,
sche
omor
fe; c
ompo
ziții
cu p
eisa
j, na
tură
moa
rtă;
com
poziț
ii ab
stra
cte
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
spec
ificu
l meș
teșu
gulu
i; no
țiuni
le și
term
inol
ogia
spec
ifică
pen
tru
scul
ptur
a în
relie
f: ba
sore
lief,
gore
lief;
noțiu
ne d
e pl
an, s
pațiu
, ad
ânci
me,
pro
porț
ie, p
ersp
ectiv
ă; v
arie
tate
a și
sem
nific
ația
or
nam
entu
lui t
radi
ționa
l.Ap
licaț
ii pr
actic
e: a
lcăt
uire
a sc
hițe
lor d
e or
nam
ent;
lucr
ări
de sc
ulpt
are
în re
lief a
unu
i pan
ou d
ecor
ativ*
(tra
sare
a co
mpo
ziție
i, co
ntur
area
obi
ectu
lui p
rinci
pal,
tăie
rea
cont
urul
ui c
u cu
țitul
de
ciop
lit, d
ecup
area
fund
alul
ui,
exec
utar
ea p
lanu
lui d
oi, r
otun
jirea
figu
rilor
, șle
fuire
a,
finisa
rea)
.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 66 28.12.2018 10:42:01
67
3.1.
Pro
iect
area
și
real
izare
a un
ui
artic
ol sc
ulpt
at în
re
lief,
resp
ectâ
nd
succ
esiu
nea
oper
ațiil
or
tehn
olog
ice.
3.
2. E
xecu
tare
a lu
crăr
ilor s
impl
e de
repa
rație
a
tâm
plăr
iei.
3. P
roie
ctar
ea și
real
izare
a un
ui
artic
ol sc
ulpt
at în
relie
f •
Repa
rația
tâm
plăr
iei:
unel
te și
di
spoz
itive
pen
tru
repa
rația
ușil
or,
fere
stre
lor,
mob
ilier
ului
; rep
araț
ia
și sc
him
bare
a la
cătu
lui;
furn
itura
m
obili
erul
ui
• Te
rmin
olog
ie sp
ecifi
că
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
fișa
tehn
olog
ică.
Ap
licaț
ii pr
actic
e: p
roie
ctar
ea a
rtico
lulu
i; re
aliza
rea
schi
ței;
sele
ctar
ea m
ater
iale
lor ș
i ust
ensil
elor
pot
rivite
; luc
rări
prac
tice
de m
odel
are
a ob
iect
ului
; luc
rări
prac
tice
de
orna
men
tare
; com
bina
rea
tehn
icilo
r stu
diat
e în
tr-o
lucr
are
de c
reaț
ie; fi
nisa
rea
artic
olul
ui; î
nlăt
urar
ea la
cune
lor
depi
stat
e în
tim
pul l
ucru
lui;
lucr
ări d
e re
para
ție a
tâm
plăr
iei.
Prod
use:
pla
tou,
farf
urie
, cui
er, p
anou
, ram
ă, e
lem
ente
de
orna
men
tare
a u
șilor
, por
ților
, fro
ntoa
nelo
r etc
*.
4.1.
Eva
luar
ea
proc
esul
ui d
e co
nfec
ționa
re a
un
ui a
rtico
l scu
lpta
t în
relie
f.
4. E
valu
area
și v
alor
ifica
rea
artic
olul
ui•
Meș
terii
pop
ular
i din
dom
eniu
• M
anag
emen
tul o
rgan
izării
unu
i târ
g al
meș
teril
or p
opul
ari
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
cal
itate
a lu
crul
ui, a
spec
tul
este
tic și
dec
orati
v al
arti
colu
lui;
desc
riere
a et
apel
or
tehn
olog
ice
utiliz
ate
în a
ctivi
tățil
e pr
actic
e de
con
fecț
iona
re.
Aplic
ații
prac
tice:
Pre
zent
area
pro
iect
ului
. Exp
oziți
e.
Prel
ucra
rea
artis
tică
a m
etal
ului
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
școl
are
reco
man
date
1.1.
Rec
unoa
șter
ea
mat
eria
lelo
r m
etal
ice,
a a
liaje
lor
și a
oțel
ului
. 1.
2. P
regă
tirea
lo
culu
i de
lucr
u,
a m
ater
iale
lor ș
i in
stru
men
telo
r pe
ntru
pre
lucr
area
ar
tistic
ă a
met
alul
ui.
1. M
etal
e și
alia
je
• Ti
puril
e de
oțe
l și u
tiliza
rea
lor.
Repr
ezen
tare
a gr
afică
a a
rtico
lelo
r di
n m
etal
Locu
l de
lucr
u: m
asa
(ser
tar c
u in
stru
men
te, m
engh
ină
pent
ru m
etal
, ec
ran
de p
rote
cție
, lam
pă d
e ilu
min
at),
scau
n re
glab
il
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
obț
iner
ea și
util
izare
a m
ater
iale
lor m
etal
ice
și a
alia
jelo
r, a
oțel
ului
; fel
urile
de
oțel
și p
ropr
ietă
țile
aces
tuia
; arti
cole
și d
etal
ii di
n m
etal
și
utiliz
area
lor.
Aplic
ații
prac
tice:
exe
rciți
i de
repr
ezen
tare
gra
fică
a pi
esel
or
și ar
ticol
elor
din
met
al (b
olț,
știft,
priz
on, b
ucșă
, șur
ub);
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 67 28.12.2018 10:42:01
68
• M
ater
iale
și in
stru
men
te.
Maș
ini-u
nelte
pen
tru
așch
iere
, tă
iere
, pili
re
• N
orm
e sa
nita
r-igi
enic
e și
regu
li de
pr
otec
ție a
mun
cii
exer
ciții
de se
lect
are
a m
ater
iale
lor ș
i ust
ensil
elor
în fu
ncție
de
tehn
icile
de
lucr
u (fo
arfe
ce, d
ălți,
fier
ăstr
aie,
taro
zi, fi
liere
, pile
, ră
zuito
are,
cuțit
e de
stru
ng, b
urgh
ie, l
ărgi
toar
e, fr
eze,
pie
tre
abra
zive
etc.
); st
udie
rea
func
ționă
rii st
rung
ului
, a m
așin
ii de
gă
urit,
a m
așin
ii de
frez
at, a
maș
inii
de re
ctific
at e
tc.).
2.
1. R
ealiz
area
op
eraț
iilor
de
așch
iere
, tăi
ere,
pi
lire
a m
ater
iale
lor
met
alic
e,
resp
ectâ
nd n
orm
ele
sani
tar-i
gien
ice
și re
gulil
e de
pro
tecț
ie
a m
unci
i.
2. T
ehni
ci d
e ex
ecut
are
a op
eraț
iilor
•
Așch
iere
a •
Tăie
rea
mat
eria
lelo
r met
alic
e•
Pili
rea
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
pro
prie
tățil
e fiz
ice
și ch
imic
e al
e m
etal
elor
; met
odel
e și
proc
edee
le d
e lu
cru.
Ap
licaț
ii pr
actic
e: e
xerc
iții d
e se
lect
are
a m
ater
iale
lor ș
i us
tens
ilelo
r pen
tru
fieca
re o
pera
ție; l
ucră
ri pr
actic
e de
ex
ecut
are
a op
eraț
iilor
tehn
olog
ice.
3.1.
Pro
iect
area
și
real
izare
a un
ui
artic
ol, r
espe
ctân
d su
cces
iune
a op
eraț
iilor
te
hnol
ogic
e.
3.2.
Util
izare
a co
rect
ă a
term
inol
ogie
i sp
ecifi
ce în
pr
oiec
tare
a și
real
izare
a ar
ticol
ului
.
3. P
roie
ctar
ea și
real
izare
a un
ui
artic
ol d
in m
etal
• An
aliza
rea
și se
lect
area
resu
rsel
or
mat
eria
le, a
inst
rum
ente
lor ș
i uti
laje
lor n
eces
are
real
izării
pr
oiec
tulu
i •
Real
izare
a pr
actic
ă a
artic
olul
ui
proi
ecta
t•
Ope
rații
de
finisa
re•
Term
inol
ogie
spec
ifică
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
sele
ctar
ea in
form
ație
i te
hnic
o-te
hnol
ogic
e.
Aplic
ații
prac
tice:
real
izare
a un
ul a
rtico
l (su
port
susp
enda
t, ch
ei p
entr
u m
onta
re/d
emon
tare
, file
t, fă
raș e
tc.*
); re
aliza
rea
schi
ței,
sele
ctar
ea m
ijloa
celo
r mat
eria
le p
otriv
ite; e
xerc
iții
de tr
asar
e a
orna
men
tulu
i pe
met
al; e
xerc
iții d
e ci
ocăn
ire,
îndo
ire, n
ituire
și b
ater
e a
met
alul
ui la
min
at; fi
nisa
rea
artic
olul
ui; p
ăstr
area
în o
rdin
e și
cură
țeni
e a
mat
eria
lelo
r și
uste
nsile
lor s
elec
tate
; înl
ătur
area
lacu
nelo
r dep
istat
e în
tim
pul l
ucru
lui.
Prod
use:
supo
rt su
spen
dat;
chei
pen
tru
mon
tare
/de
mon
tare
; file
t; fă
raș e
tc*.
4.
1. E
valu
area
pr
oiec
tulu
i de
conf
ecțio
nare
a
artic
olul
ui d
in
met
al.
4. E
valu
area
și v
alor
ifica
rea
artic
olul
ui•
Noi
pos
ibili
tăți
de u
tiliza
re și
dec
orar
e a
artic
olul
ui
• Pr
ofes
ia d
e lă
cătu
ș
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
eva
luar
ea c
alită
ții lu
crul
ui,
aspe
ctul
est
etic
și de
cora
tiv a
l arti
colu
lui;
iden
tifica
rea
unor
po
sibili
tăți
de u
tiliza
re și
dec
orar
e a
artic
olel
or.
Aplic
ații
prac
tice:
org
aniza
rea
unei
exp
oziți
i.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 68 28.12.2018 10:42:01
69
Mod
ulul
: Lim
baj g
rafic
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
e U
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
școl
are
reco
man
date
1.1.
Ses
izare
a im
port
anțe
i se
mne
lor
conv
ențio
nale
, sim
bolu
rilor
sp
ecifi
ce d
esen
ului
te
hnic
. 1.
2. D
ifere
nție
rea
repr
ezen
tării
gra
fice
a tă
ietu
rii d
e ce
a a
secț
iuni
i. 1.
3. C
itire
a de
sene
lor d
e as
ambl
are
și a
celo
r de
con
stru
cție
.
1. R
egul
i de
repr
ezen
tare
a d
esen
elor
• Ci
tirea
și e
xecu
tare
a de
sene
lor
• Re
guli
de p
reze
ntar
e gr
afică
a
secț
iuni
lor ș
i tăi
etur
ilor;
de n
otar
e a
secț
iuni
lor/
tăie
turil
or. R
epre
zent
ările
gr
afice
ale
mat
eria
lelo
r în
secț
iune
•
Sem
ne c
onve
nțio
nale
, sim
bolu
ri și
simpl
ifică
ri în
des
enul
tehn
ic și
cel
de
con
stru
cții
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
cer
ințe
le și
regu
lile
de
repr
ezen
tare
a d
esen
elor
, mod
alită
ți de
repr
ezen
tare
a
secț
iuni
lor ș
i tăi
etur
ilor î
n de
senu
l teh
nic.
Ap
licaț
ii pr
actic
e: o
bser
vare
a m
odal
ității
de
repr
ezen
tare
gr
afică
a tă
ietu
rilor
și se
cțiu
nilo
r, de
sene
lor d
e as
ambl
are
și de
con
stru
cții,
a si
mbo
luril
or, s
emne
lor c
onve
nțio
nale
sp
ecifi
ce d
esen
elor
de
asam
blar
e și
a ce
lor d
e co
nstr
ucții
.
2.1.
Rea
lizar
ea
proi
ecții
lor u
nei
pies
e, a
plic
ând
sem
nele
și
simbo
luril
e sp
ecifi
ce.
2.2.
Exe
cuta
rea
repr
ezen
tării
gr
afice
a tă
ietu
rilor
și
secț
iuni
lor î
n de
sene
le te
hnic
e.
2. D
esen
ul p
roie
ctiv
• Co
nstr
ucții
geo
met
rice
nece
sare
la
exec
utar
ea d
esen
elor
(met
ode
de
raco
rdăr
i, îm
părț
irea
cerc
ului
în p
ărți
egal
e)•
Secț
iuni
și tă
ietu
ri. Îm
bina
rea
vede
rii
și a
tăie
turii
. Apl
icar
ea tă
ietu
rilor
în
proi
ecții
le a
xono
met
rice
• De
sene
de
asam
blar
e, d
e co
nstr
ucții
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
real
izare
a pr
oiec
țiilo
r une
i fig
uri/p
iese
(cen
tral
ă, o
blic
ă, o
rtog
onal
ă, a
xono
met
rică)
.Ap
licaț
ii pr
actic
e: e
xecu
tare
a di
vers
elor
con
stru
cții
geom
etric
e; e
vide
nție
rea
form
ei tr
ansv
ersa
le/in
terio
are
a ob
iect
elor
prin
repr
ezen
tare
a se
cțiu
nilo
r/tă
ietu
rilor
; st
udie
rea
dive
rsel
or m
odal
ități
de îm
bină
ri; c
itire
a de
sene
lor
de a
sam
blar
e.
Prod
use:
des
enul
une
i pie
se d
upă
natu
ră, c
u ap
licar
ea
secț
iuni
lor/
tăie
turil
or, c
onve
nțio
nalis
mel
or sp
ecifi
ce,
resp
ectâ
nd re
gulil
e de
repr
ezen
tare
a d
esen
elor
tehn
ice;
pr
oiec
tul u
nui s
pațiu
de
locu
it.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 69 28.12.2018 10:42:01
70
2.3.
Cla
sifica
rea
tipur
ilor
de îm
bina
re a
pi
esel
or.
2.4.
Org
aniza
rea
info
rmaț
iilor
pr
ivin
d de
sene
le d
e co
nstr
ucții
.3.
1. E
valu
area
co
recti
tudi
nii
resp
ectă
rii re
gulil
or
de re
prez
enta
re
grafi
că a
des
enel
or
de c
onst
rucț
ie.
3.2.
Arg
umen
tare
a pr
oprie
i opi
nii
priv
ind
nece
sitat
ea
resp
ectă
rii ri
goril
or
și ce
rințe
lor î
n de
senu
l teh
nic.
3. E
valu
area
și v
alor
ifica
rea
dese
nelo
r•
Crite
rii d
e ev
alua
re a
des
enel
or
tehn
ice
și a
resp
ectă
rii re
gulil
or d
e re
prez
enta
re
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
crit
eriil
e de
eva
luar
e a
dese
-ne
lor d
e co
nstr
ucții
; eva
luar
ea c
ompa
rativ
ă a
port
ofol
iilor
cu
lucr
ări.
Aplic
ații
prac
tice:
org
aniza
rea
unor
întâ
lniri
cu
ingi
neri,
ar
hite
cți.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 70 28.12.2018 10:42:01
71
Mod
ulul
: Des
ign
vesti
men
tar
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
școl
are
reco
man
date
1.1.
Rec
unoa
șter
ea
rolu
lui ș
i pro
cesu
lui
de d
esig
n.1.
2. Id
entifi
care
a m
ate-
riale
lor,
furn
ituril
or,
uste
nsile
lor f
olos
ite
pent
ru c
rear
ea p
ie-
selo
r ves
timen
tare
.
1. C
e es
te d
esig
nul v
estim
enta
r?Ci
ne d
icte
ază
mod
a?
Stilu
ri în
ves
timen
tație
•
Mat
eria
le, f
urni
turi,
ust
ensi
lePr
oprie
tățil
e m
ater
iale
lor.
Rolu
l ac
ceso
riilo
r în
vesti
men
tație
• N
orm
e sa
nita
r-igi
enic
e și
regu
li de
pr
otec
ție a
mun
cii
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
func
ționa
litat
e, m
odă,
ad
ecva
nță,
înfr
umus
ețar
e, d
esig
n, sti
l.Ap
licaț
ii pr
actic
e: e
xerc
iții d
e se
lect
are
și ev
alua
re a
cal
ității
pâ
nzei
(gro
sime,
text
ură,
asp
ect)
și a
ust
ensil
elor
ade
cvat
e m
ater
iale
lor d
ate,
furn
ituri
mod
erne
.
2.1.
Apl
icar
ea
prin
cipi
ilor
desig
nulu
i ve
stim
enta
r în
proc
esul
de
crea
re a
un
ui p
rodu
s.
2. P
roie
ctar
ea v
estim
enta
ră•
Prin
cipi
ile d
esig
nulu
i ves
timen
tar
• Se
lect
area
mod
alită
ților
de
tran
sfor
mar
e/de
cora
re a
arti
colu
lui
vesti
men
tar
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
stab
ilire
a cr
iterii
lor,
proi
ecta
rea,
ex
ecut
area
, eva
luar
ea a
rtico
lulu
i; pr
incip
iile
desig
nulu
i ve
stim
enta
r: re
petiț
ia, p
aral
elism
ul, s
ucce
siune
a, a
ltern
anța
, gr
adaț
ia, t
ranz
iția,
radi
ația
, ritm
ul, c
once
ntris
mul
, con
tras
tul,
acce
ntul
, pro
porț
ia, s
cara
, ech
ilibr
ul, a
rmon
ia, u
nita
tea.
Aplic
ații
prac
tice:
tran
sfor
mar
ea a
rtico
lelo
r ves
timen
tare
: pr
in c
uloa
rea
și de
senu
l mat
eria
lulu
i tex
til, p
rin d
etal
ii/el
emen
te c
onst
ructi
ve și
ele
men
te d
ecor
ative
apl
icat
e.
3.1.
Mod
erni
zare
a și
tran
sfor
mar
ea
artic
olel
or
vesti
men
tare
, fo
losin
d di
vers
e te
hnic
i. 3.
2. U
tiliza
rea
crea
tivă
a m
ater
iale
lor
spec
ifice
do
men
iulu
i.
3. Im
plem
enta
rea
proi
ectu
lui
• Re
aliza
rea
schi
ței-p
roie
ct.
• O
rgan
izare
a m
ijloa
celo
r mat
eria
le.
• Tr
ansf
orm
area
/cre
area
unu
i arti
col
vesti
men
tar
• Ga
rnisi
rea
artic
olul
ui
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
legi
tăți
crom
atice
, co
mpo
zițio
nale
. Ap
licaț
ii pr
actic
e: re
aliza
rea
schi
ței;
sele
ctar
ea m
ijloa
celo
r m
ater
iale
pot
rivite
; îm
podo
bire
a un
ui a
rtico
l ves
timen
tar c
u el
emen
te d
e im
prim
eu, c
roșe
tare
, bro
derie
etc
.; fin
isare
a ar
ticol
ului
. Pr
odus
e: tr
icou
, fus
tă, b
luză
, gea
ntă,
acc
esor
ii et
c.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 71 28.12.2018 10:42:01
72
4.1.
Ana
liza
inte
grită
ții
tutu
ror e
lem
ente
lor
com
pone
nte
în
tr-u
n sis
tem
uni
c în
cheg
at.
4. E
valu
area
și p
reze
ntar
ea p
roie
ctul
ui•
Anal
iza a
rtico
lulu
i con
form
ce
rințe
lor u
tilita
re, e
steti
ce și
de
calit
ate
• N
oi p
osib
ilită
ți de
util
izare
și
deco
rare
a a
rtico
lulu
i •
Activ
ități
și m
eser
ii sp
ecifi
ce
tran
sfor
măr
ii ar
ticol
elor
ves
timen
tare
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
cal
itate
a lu
crul
ui, a
spec
tul
este
tic și
dec
orati
v al
arti
colu
lui;
iden
tifica
rea
unor
po
sibili
tăți
de u
tiliza
re și
dec
orar
e a
artic
olel
or.
Aplic
ații
prac
tice:
exp
oziți
e de
lucr
ări,
defil
eu.
Mod
ulul
: Des
ign
de in
terio
r
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
școl
are
reco
man
date
1.1.
Rec
unoa
șter
ea
spec
ificu
lui
desig
nulu
i de
inte
rior.
1.2.
Det
erm
inar
ea
solu
țiilo
r nec
esar
e pe
ntru
înlă
tura
rea
disc
onfo
rtul
ui
func
ționa
l al
spaț
iulu
i.
1. A
men
ajar
e și
con
fort
am
bien
tal
• Ist
oria
des
ignu
lui d
e in
terio
r. Sti
luri
și te
ndin
țe. C
lasifi
care
a sp
ațiil
or
de in
terio
r, av
ând
drep
t rep
er
func
ționa
litat
ea a
cest
ora
• M
odal
ități
de zo
nare
/del
imita
re a
sp
ațiil
or a
mbi
enta
le
• Er
gono
mia
spaț
iulu
i și a
mob
ilier
ului
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
isto
ricul
am
enaj
ării
locu
ințe
i; sp
ecifi
cul s
pațiu
lui i
nter
ior:
antr
eu, b
ucăt
ărie
, dor
mito
r, bl
oc
sani
tar,
mod
alită
ți de
zona
re a
spaț
iilor
etc
.; ob
serv
area
în
baza
imag
inilo
r și a
ana
lizei
evo
luție
i pre
ocup
ării
omul
ui
pent
ru lo
cuin
ța sa
. Ex
erci
ții: d
e zo
nare
a sp
ațiil
or p
rin a
mpl
asar
ea p
iese
lor d
e m
obili
er (e
lem
ente
pre
fabr
icat
e); p
rin m
odifi
care
a pe
rețil
or
desp
ărțit
ori (
elem
ente
pre
fabr
icat
e).
2.1.
Rec
unoa
șter
ea
simbo
luril
or,
sem
nelo
r co
nven
ționa
le d
e re
prez
enta
re g
rafic
ă a
inte
rioru
lui.
2. A
BC-u
l pro
iect
ării
inte
rioru
lui
• El
emen
te sp
ecifi
ce li
mba
julu
i pr
oiec
tării
spaț
iilor
de
inte
rior
• Pr
oiec
ții g
rafic
e. R
egul
i de
repr
ezen
tare
gra
fică
a pr
oiec
telo
r
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
ele
men
tele
spec
ifice
pr
oiec
tării
inte
rioru
lui:
simbo
luri,
sem
ne c
onve
nțio
nale
, re
guli
de c
otar
e.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 72 28.12.2018 10:42:01
73
2.2.
Det
erm
inar
ea
func
ționa
lităț
ii sp
ațiil
or lo
cuin
ței
în b
aza
stud
ierii
re
prez
entă
rii
grafi
ce/p
roie
ctul
ui.
• Am
enaj
area
inte
rioru
lui;
tipur
i de
mob
ilier
; tipu
ri de
stof
e/m
ater
iale
uti
lizat
e în
am
enaj
area
inte
rioar
elor
•
Obi
ecte
de
ilum
inat
și d
ecor
ațiu
ni
Aplic
ații
prac
tice:
exe
rsar
ea d
iver
selo
r mod
alită
ți de
util
izare
a
inst
rum
ente
lor/
uste
nsile
lor p
entr
u de
sen;
acti
vită
ți de
ci
tire
a de
sene
lor;
dete
rmin
area
supr
afeț
elor
, dim
ensiu
nilo
r în
căpe
rilor
; defi
nire
a fu
ncțio
nalit
ății
aces
tora
în b
aza
dese
nelo
r/pr
oiec
telo
r. Ex
erci
ții d
e: p
roie
ctar
e gr
afică
a m
obili
erul
ui (p
roie
cție
or
togo
nală
), ap
licân
d in
stru
men
tele
și u
sten
silel
e tr
adiți
onal
e pe
ntru
des
en; p
roie
ctar
e gr
afică
a d
iver
selo
r sp
ații:
oda
ie, b
ucăt
ărie
etc
.; po
triv
ire/c
ombi
nare
arm
onio
asă
a tip
urilo
r de
stof
e pe
ntru
dra
perii
, mob
ilier
, cov
or e
tc.
3.1.
Ela
bora
rea
proi
ecte
lor
spaț
iilor
de
inte
rior,
resp
ectâ
nd
func
ționa
litat
ea
aces
tora
. 3.
2. R
ealiz
area
uno
r ob
iect
e sim
ple/
mac
hete
de
deco
rare
a
spaț
iulu
i int
erio
r, cu
resp
ecta
rea
norm
elor
de
calit
ate,
secu
ritat
e și
prot
ecție
a m
unci
i și
med
iulu
i.
3. R
ealiz
area
pro
iect
ului
• De
term
inar
ea su
praf
eței
spaț
iulu
i, sc
hița
rea
idei
lor
• De
term
inar
ea sti
lulu
i și a
dec
orul
ui.
Cerin
țele
act
uale
pen
tru
un sp
ațiu
am
bien
tal c
onfo
rtab
il •
Proi
ecta
rea
spaț
iulu
i int
erio
r. Et
ape
de p
roie
ctar
e. M
ăsur
area
spaț
iilor
. Sc
hița
rea
idei
lor.
Reor
gani
zare
a sp
ațiu
lui
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
mod
uri d
e or
gani
zare
a
spaț
iilor
; ord
onar
ea a
ctivi
tățil
or n
eces
are
pent
ru re
aliza
rea
proi
ectu
lui e
tc.
Aplic
ații
prac
tice:
schi
țare
a id
eilo
r; de
sena
rea
plan
ului
în
căpe
rii (s
ala
de c
lasă
); pr
oiec
tare
a pi
esel
or d
e m
obili
er
potr
ivite
încă
perii
; esti
mar
ea, d
eter
min
area
list
ei și
a
canti
tății
de
mat
eria
le n
eces
are
pent
ru re
aliza
rea
mac
hete
i; el
abor
area
și c
rear
ea u
nui o
biec
t de
inte
rior î
n ba
za
prop
riilo
r sch
ițe: a
baju
r, va
ză, g
last
ră, c
uier
, raft
pen
tru
cărț
i et
c.; c
onfe
cțio
nare
a de
cora
țiuni
lor d
e Cr
ăciu
n.
Prod
use:
exe
cuta
rea
unor
pro
duse
sim
ple/
mac
hete
, re
spec
tând
fișa
tehn
olog
ică
real
izată
cu
sprij
inul
pr
ofes
orul
ui.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 73 28.12.2018 10:42:01
74
4.1.
Apr
ecie
rea
calit
ății
lucr
ărilo
r pro
prii
și al
e co
legi
lor d
in
pers
pecti
va re
în-
vesti
rii b
enefi
ciilo
r ob
ținut
e.
4. E
valu
area
și v
alor
ifica
rea
prod
usel
or•
Crite
rii d
e ev
alua
re a
pro
dusu
lui
(mac
hete
i)•
Prof
esii
spec
ifice
dom
eniu
lui
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
eta
pele
și te
hnic
ile a
plic
ate
pent
ru c
onfe
cțio
nare
a ob
iect
elor
/mac
hete
lor d
e in
terio
r. Ap
licaț
ii pr
actic
e: e
labo
rare
a cr
iterii
lor d
e ev
alua
re a
m
ache
telo
r; or
gani
zare
a ex
poziț
iei c
olec
tive
de m
ache
te
și a
obie
ctel
or d
e in
terio
r; or
gani
zare
a m
esel
or ro
tund
e cu
in
vita
ți di
n do
men
iul a
rhite
ctur
ii și
a de
signu
lui d
e in
terio
r.
Mod
ulul
: Tra
nspo
rt și
cons
truc
ții
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
școl
are
reco
man
date
1.1.
Iden
tifica
rea
tipur
ilor d
e re
țele
de
com
unic
ații
și tr
ansp
ort ș
i efe
ctel
e lo
r asu
pra
omul
ui și
m
ediu
lui.
1.2.
Iden
tifica
rea
unor
mijl
oace
și
tehn
olog
ii de
real
izare
a
tran
spor
tulu
i de
per
soan
e,
de m
ărfu
ri și
de
info
rmaț
ii.
1. S
iste
me
de c
omun
icaț
ii și
tr
ansp
ortu
ri: n
oțiu
ni g
ener
ale,
st
ruct
ură
• Re
țele
de
com
unic
ații;
de
tele
com
unic
ații
• Re
țele
de
tran
spor
t: te
rest
ru, a
eria
n,
pe a
pă. M
ijloa
ce și
tehn
olog
ii de
real
izare
a tr
ansp
ortu
lui d
e pe
rsoa
ne, d
e m
ărfu
ri și
de in
form
ații
• O
rgan
izare
a m
ediu
lui c
onst
ruit.
Lo
calit
atea
•
Locu
ința
. Tip
uri,
plan
uri ș
i sch
eme
func
ționa
le. N
orm
e sa
nita
r-igi
enic
e și
regu
li de
pro
tecț
ie a
vie
ții
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
isto
ricul
dez
voltă
rii și
im
port
anța
sist
emel
or d
e co
mun
icaț
ii în
via
ța o
mul
ui,
rețe
lele
de
com
unic
ații,
sist
emul
poș
tal;
rețe
lele
de
tran
spor
t: tr
ansp
ortu
l de
pers
oane
, de
măr
furi
și de
in
form
ații;
loca
litat
ea; e
volu
ția si
stem
elor
de
amen
ajar
e te
ritor
ială
.Ap
licaț
ii pr
actic
e: e
xerc
iții d
e al
cătu
ire a
uno
r reț
ele
de
com
unic
ații
(căi
, nod
uri,
term
inal
e), d
e te
leco
mun
icaț
ii (r
ețel
e in
form
atice
, tel
efon
ie m
obilă
și fi
xă, r
ețel
e de
te
levi
ziune
și ra
dio
etc.
); re
țele
de
tran
spor
t (că
i, no
duri,
te
rmin
ale)
; tra
nspo
rt te
rest
ru (f
erov
iar,
rutie
r), a
eria
n,
pe a
pă (n
aval
și fl
uvia
l); se
lect
area
info
rmaț
iilor
des
pre
loca
litat
e, d
espr
e cl
ădiri
(des
tinaț
ie, a
lcăt
uire
con
stru
ctivă
).
2.1.
Rea
lizar
ea
proi
ectu
lui d
e îm
bună
tățir
e a
calit
ății
serv
iciil
or
de c
omun
icaț
ii și
tran
spor
t.
2. R
ealiz
area
pro
iect
ului
de
îmbu
nătă
țire
a ca
lităț
ii se
rvic
iilor
de
com
unic
ații
și tr
ansp
ort
Elab
orar
ea u
nor s
trat
egii
de p
rote
jare
a
med
iulu
i. Co
mun
icaț
ii și
limba
j gra
fic în
tr
ansp
ortu
ri
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
sele
ctar
ea in
form
ație
i te
hnic
o-te
hnol
ogic
e.
Aplic
ații
prac
tice:
exe
rciți
i (și
idei
) de
repr
ezen
tare
gra
fică
a re
țele
lor d
e tr
ansp
ort;
exer
ciții
de
sele
ctar
e și
folo
sire
a lim
baju
lui g
rafic
în tr
ansp
ortu
ri; e
xerc
iții d
e îm
bună
tățir
e a
calit
ății
serv
iciil
or d
e co
mun
icaț
ii și
tran
spor
t.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 74 28.12.2018 10:42:01
75
3.1.
Rea
lizar
ea u
nui p
lan
al lo
cuin
ței,
folo
sind
term
inol
ogia
sp
ecifi
că.
3. P
roie
ct. P
lanu
l loc
uinț
ei•
Term
inol
ogie
spec
ifică
•
Sele
ctar
ea d
iferit
or ti
puri,
pla
nuri
și sc
hem
e fu
ncțio
nale
de
locu
ințe
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
det
alie
ri de
pro
iect
. Ap
licaț
ii pr
actic
e: a
lcăt
uire
a pl
anur
ilor ș
i sch
emel
or
func
ționa
le (r
ealiz
area
schi
ței;
proi
ecta
rea
locu
ințe
i; re
prez
enta
rea
grafi
că a
pla
nulu
i loc
uinț
ei).
Prod
use:
pla
nul l
ocui
nței
, sch
ema
func
ționa
lă a
locu
ințe
i. 4.
1. E
valu
area
pr
oiec
tulu
i, id
entifi
când
in
stitu
țiile
de
învă
țăm
ânt d
in
dom
eniu
.
4. E
valu
area
și v
alor
ifica
rea
proi
ectu
lui
Impa
ctul
dez
voltă
rii c
omun
icaț
iilor
, tr
ansp
ortu
lui ș
i con
stru
cțiil
or a
supr
a in
divi
dulu
i, m
ediu
lui ș
i soc
ietă
ții
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
cal
itate
a lu
crul
ui, a
spec
tul
este
tic și
dec
orati
v al
pro
iect
ului
; ide
ntific
area
uno
r po
sibili
tăți
de u
tiliza
re; d
escr
iere
a et
apel
or te
hnol
ogic
e uti
lizat
e în
acti
vită
țile
prac
tice.
Ap
licaț
ii pr
actic
e: e
valu
area
schi
țelo
r; pr
ezen
tare
a pr
oiec
tulu
i.
Mod
ulul
: Ene
rgie
și e
lect
rote
hnic
ă
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
școl
are
reco
man
date
1.1.
Iden
tifica
rea
form
elor
de
ener
gie,
a su
rsel
or
și a
tehn
olog
iilor
de
obțin
ere
a ac
este
ia.
1.2.
Sel
ecta
rea
mat
eria
lelo
r și
uste
nsile
lor d
e el
ectr
omon
taj.
1. F
orm
e de
ene
rgie
: mec
anic
ă,
term
ică,
chi
mic
ă, e
lect
rică
etc.
•
Surs
e de
ene
rgie
. Sur
se e
nerg
etice
sp
ecifi
ce zo
nei
• M
ater
iale
și in
stru
men
te
de e
lect
rom
onta
j•
Nor
me
sani
tar-i
gien
ice
și re
guli
de
pro
tecț
ie a
mun
cii
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
impo
rtan
ța c
unoa
șter
ii su
rsel
or d
e en
ergi
e el
ectr
ică
în v
iața
coti
dian
ă.
Aplic
ații
prac
tice:
sele
ctar
ea și
păs
trar
ea c
orec
tă a
m
ater
iale
lor ș
i ins
trum
ente
lor;
cond
ucto
ri (fi
re e
lect
rice)
; di
spoz
itiv
de si
mul
are
pent
ru e
lect
rote
hnic
ă; b
ecur
i, în
trer
upăt
or; m
otor
ele
ctric
; șur
ubel
nițe
, cle
ște,
cuț
ite c
u izo
lato
are.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 75 28.12.2018 10:42:01
76
2.1.
Rea
lizar
ea u
nei
sche
me
de m
onta
re
în se
rie și
în p
aral
el,
resp
ectâ
nd re
gulil
e de
pro
tecț
ie a
m
unci
i. 2.
2. V
alor
ifica
rea
limba
julu
i teh
nic
spec
ific
dom
eniu
lui
ener
getic
.
2. E
lem
ente
de
limba
j gra
fic sp
ecifi
c•
Ener
gia
în g
ospo
dărie
•
Form
e de
ene
rgie
și u
tiliza
rea
lor.
Corp
uri d
e ilu
min
at
• Ci
rcui
tele
ele
ctric
e di
ntr-o
locu
ință
: -
circ
uitu
l ele
ctric
și e
lem
ente
le lu
i; -
sche
me
elec
tric
e;
- se
mne
con
venț
iona
le în
sche
mel
e el
ectr
ice.
•
Term
inol
ogie
spec
ifică
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
form
ele
de e
nerg
ie și
uti
lizar
ea lo
r; co
rpur
ile d
e ilu
min
at (s
chem
a in
stal
ațiil
or
elec
tric
e în
serie
și în
par
alel
); ci
rcui
tele
ele
ctric
e di
ntr-o
lo
cuin
ță; m
etod
ele
de a
lcăt
uire
a sc
hem
elor
ele
ctric
e,
utiliz
ând
sem
nele
con
venț
iona
le (c
ondu
ctor
, leg
area
co
nduc
toar
elor
, ram
ifica
ția c
ondu
ctoa
relo
r, du
lie c
u be
c el
ectr
ic, î
ntre
rupă
tor,
legă
tură
de
cure
nt d
ezm
embr
abilă
, fiș
ă, p
riză
etc.
); m
ater
iale
le c
ondu
ctoa
re și
izol
atoa
re.
Aplic
ații
prac
tice:
exe
rciți
i de
alcă
tuire
a u
nei s
chem
e de
m
onta
re în
serie
și în
par
alel
a d
ouă
becu
ri.
3.1.
Rea
lizar
ea lu
crăr
ilor
de e
lect
rom
onta
re,
resp
ectâ
nd re
gulil
e de
pro
tecț
ie a
m
unci
i. 3.
2. M
onta
rea
unui
m
otor
la u
n ci
rcui
t el
ectr
ic c
u o
fază
. 3.
3. D
epist
area
și
rem
edie
rea
defe
ctel
or în
ci
rcui
tele
ele
ctric
e.
3. R
ealiz
area
une
i luc
rări
sim
ple
de
ele
ctro
mon
tare
• Lu
crăr
i de
elec
trom
onta
re: m
onta
rea
în se
rie a
dou
ă be
curi;
mon
tare
a în
pa
rale
l a d
ouă
becu
ri; c
onec
tare
a co
nduc
toril
or la
acc
esor
iile
elec
tric
e;
mon
tare
a un
ui m
otor
la u
n ci
rcui
t el
ectr
ic c
u o
fază
•
Rem
edie
rea
defe
ctel
or si
mpl
e a
elem
ente
lor d
e ci
rcui
t •
Prev
enire
a și
sting
erea
ince
ndiil
or
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
sele
ctar
ea in
form
ație
i te
hnic
o-te
hnol
ogic
e; e
xerc
iții d
e re
prez
enta
re g
rafic
ă a
deta
liilo
r ele
ctro
mot
orul
ui; f
uncț
iile
tran
sfor
mat
orul
ui;
lucr
ări p
racti
ce d
e m
onta
re a
unu
i disp
oziti
v pr
in u
nire
a a
două
bec
uri î
n se
rie sa
u în
par
alel
; tipu
ri de
mot
oare
, co
nstr
ucția
și im
port
anța
lor î
n ec
onom
ie.
Aplic
ații
prac
tice:
util
izare
a sc
ulel
or p
entr
u lu
crăr
ile d
e re
para
ție (ș
urub
elni
țe, c
lești
, cio
can/
pist
ol d
e lip
it, c
reio
n de
tens
iune
etc
.); st
udiu
de
caz:
Pre
veni
rea
și sti
nger
ea
ince
ndiil
or.
Prod
use:
disp
oziti
v m
onta
t prin
uni
rea
a do
uă b
ecur
i în
serie
sa
u în
par
alel
; mot
or m
onta
t la
un c
ircui
t ele
ctric
cu
o fa
ză*.
4.
1. V
erifi
care
a co
recti
tudi
nii
real
izării
pro
iect
elor
de
ele
ctro
mon
taj
pers
onal
e și
ale
cole
gilo
r.
4. E
valu
area
și v
alor
ifica
rea
proi
ectu
lui
• Pr
ofes
ia d
e lă
cătu
ș-el
ectr
icia
n Co
nver
sații
/disc
uții/
obse
rvar
e: c
alita
tea
lucr
ului
, id
entifi
care
a un
or p
osib
ilită
ți de
util
izare
a lu
crăr
ilor d
e el
ectr
omon
tare
; des
crie
rea
etap
elor
tehn
olog
ice
utiliz
ate
în
activ
itățil
e de
con
fecț
iona
re.
Aplic
ații
prac
tice:
eva
luar
ea sc
hem
elor
de
mon
tare
pr
ezen
tate
.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 76 28.12.2018 10:42:01
77
Mod
ulul
: Rob
otică
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
școl
are
reco
man
date
1.1.
Util
izare
a co
rect
ă a
term
enilo
r spe
cific
i ro
botic
ii în
exp
rimar
e și
în fo
rmul
area
în
treb
ărilo
r.1.
2. Id
entifi
care
a pa
rticu
larit
ățilo
r di
stinc
tive
ale
robo
ților
.1.
3. Id
entifi
care
a do
men
iilor
de
utiliz
are
a ro
boțil
or.
1. E
voca
re/i
niție
re în
robo
tică
• Is
toria
robo
ticii
Ce e
ste
un ro
bot?
Prim
ul ro
bot;
evol
uția
ro
boțil
or; r
oboț
ii în
via
ța n
oast
ră
Term
inol
ogie
spec
ifică
: mec
anism
, aut
omat
, m
ecan
ism m
ecat
roni
c, ro
bot
• Ti
puri
de ro
boți
Clas
ifica
rea
robo
ților
. La
ce fo
losim
robo
ții?
Misi
uni a
le ro
boțil
or; r
oboț
ii vi
itoru
lui
• Le
gile
robo
ticii
- re
lația
robo
t – o
m;
- re
lația
robo
t – ro
bot;
- ro
boții
și u
man
itate
aTe
rmin
olog
ie sp
ecifi
că: r
oboț
i ind
ustr
iali,
robo
ți de
serv
icii,
robo
ți m
obili
, rob
oți s
tatic
i, um
anoi
zi/an
droi
zi, ro
boți
auto
nom
i, ro
boți
cu c
ontr
ol la
di
stan
ță
Exer
ciții
de:
-
inte
rpre
tare
a te
rmen
ului
„ro
botic
ă”;
- en
umer
are
a pa
rticu
larit
ățilo
r disti
nctiv
e al
e ro
boțil
or;
- in
dica
re a
dom
eniil
or d
e uti
lizar
e a
robo
ților
; -
desc
riere
a ro
boțil
or v
iitor
ului
; -
argu
men
tare
a n
eces
itățil
or d
e a
resp
ecta
le
gile
robo
ticii;
-
clas
ifica
re a
robo
ților
; -
desc
riere
a im
pact
ului
soci
al a
l im
plem
entă
rii
pe sc
ară
larg
ă a
robo
ților
. Pr
odus
e: m
esaj
arg
umen
tativ
.
2.1.
Rec
unoa
șter
ea
unită
ților
func
ționa
le
și a
com
pone
ntel
or
fizic
e al
e ro
botu
lui.
2. S
truc
tura
robo
ților
• Sc
hem
a fu
ncțio
nală
a ro
botu
lui:
unita
tea
de
com
andă
, uni
tate
a de
ach
iziție
a in
form
ație
i, un
itate
a de
ext
rage
re a
info
rmaț
iei,
unita
tea
de a
cțio
nare
, uni
tate
a de
loco
moț
ie
Exer
ciții
de:
-
iden
tifica
re a
uni
tățil
or fu
ncțio
nale
ale
ro
boțil
or și
exp
licar
e a
desti
nație
i ace
stor
a;
- id
entifi
care
a c
ompo
nent
elor
fizic
e al
e ro
boțil
or și
exp
licar
e a
desti
nație
i ace
stor
a;
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 77 28.12.2018 10:42:02
78
2.2.
Exp
licar
ea d
estin
ație
i un
itățil
or fu
ncțio
nale
și
a co
mpo
nent
elor
fiz
ice
ale
robo
tulu
i. 2.
3. A
sam
blar
ea și
de
zasa
mbl
area
m
odel
elor
de
stru
ctur
i de
rezis
tenț
ă.
2.4.
Asa
mbl
area
și
deza
sam
blar
ea
mod
elel
or si
stem
elor
de
loco
moț
ie a
ro
boțil
or.
2.5.
Înco
rpor
area
un
itățil
or d
e co
man
dă în
mod
elel
e de
robo
ți.
2.6.
Inst
alar
ea și
de
zinst
alar
ea
senz
orilo
r mod
elel
or
de ro
boți.
• St
ruct
ura
fizic
ă a
robo
tulu
i:-
stru
ctur
i de
rezis
tenț
ă,
- sis
tem
e de
loco
moț
ie, s
istem
e de
exe
cuție
, su
rse
de a
limen
tare
, sen
zori,
cen
tre
de
com
andă
, ele
men
te d
e co
nexi
une
Term
inol
ogie
spec
ifică
: con
trol
ul m
otoa
relo
r, en
ergi
e, tr
ansf
orm
are
de e
nerg
ie, a
cum
ulat
oare
, ba
terii
, cab
luri,
por
turi,
con
exiu
ni•
Stru
ctur
i de
rezi
sten
ță: d
estin
ația
stru
ctur
ilor
de re
ziste
nță,
pie
se d
in c
ompo
nenț
a m
odel
elor
de
stru
ctur
i de
rezis
tenț
ă, m
etod
e de
fixa
re
a pi
esel
or d
in c
ompo
nenț
a m
odel
elor
de
stru
ctur
i de
rezis
tenț
ă, p
roce
duri
de a
sam
blar
e și
deza
sam
blar
e a
mod
elel
or d
e st
ruct
uri d
e re
ziste
nță
• Si
stem
e de
loco
moț
ie: d
estin
ația
sist
emel
or
de lo
com
oție
, pro
cedu
rile
de a
sam
blar
e și
deza
sam
blar
e a
mod
elel
or si
stem
elor
de
loco
moț
ie a
robo
ților
- id
entifi
care
a re
lații
lor d
e re
cipr
ocita
te în
tre
unită
țile
func
ționa
le și
com
pone
ntel
e fiz
ice
ale
robo
ților
; -
clas
ifica
re a
pie
selo
r din
com
pone
nța
mod
elel
or d
e st
ruct
uri d
e re
ziste
nță
în fu
ncție
de
des
tinaț
ie, d
imen
siuni
și c
onfig
uraț
ie
geom
etric
ă;
- id
entifi
care
a re
lații
lor d
e re
cipr
ocita
te în
tre
cara
cter
istici
le c
ompo
nent
elor
fizic
e a
le
robo
ților
și m
isiun
ile ro
boțil
or;
- cl
asifi
care
a se
nzor
ilor m
odel
elor
de
robo
ți în
func
ție d
e de
stina
ție și
car
acte
ristic
ile
func
ționa
le;
- or
gani
zare
erg
onom
ică
a lo
culu
i de
mun
că.
Activ
ități
de m
odel
are:
fixa
rea
unită
ții d
e co
man
dă p
e m
odel
ul d
e ro
bot;
cone
ctar
ea
siste
mul
ui d
e lo
com
oție
la u
nita
tea
de c
oman
dă;
inst
alar
ea și
dez
inst
alar
ea se
nzor
ilor u
ltras
onic
i, ta
ctili,
de
sune
t, de
lum
inoz
itate
, de
culo
ri și
de
orie
ntar
e în
spaț
iu.
Prod
use:
mod
ele
de st
ruct
uri d
e re
ziste
nță
de ti
p: c
adru
, arc
adă,
scau
n, șe
zlong
, car
usel
, șa
siu, c
arca
să a
sam
blat
e/de
zasa
mbl
ate;
mod
ele
de tr
ansm
isiun
i cu
roți
dinț
ate,
cur
ea, m
elc,
as
ambl
ate/
deza
sam
blat
e; m
odel
ele
siste
mel
or
de lo
com
oție
cu
roți,
șeni
le, p
icio
are,
ben
zi tr
ansp
orto
are,
asa
mbl
ate/
deza
sam
blat
e;
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 78 28.12.2018 10:42:02
79
2.7.
Asa
mbl
area
și
deza
sam
blar
ea
mod
elel
or si
stem
elor
de
exe
cuție
a
robo
ților
. 2.
8. În
depl
inire
a re
gulil
or
de p
rote
cție
a
med
iulu
i am
bian
t și
de m
uncă
în
sigur
anță
.
• U
nita
te d
e co
man
dă: d
estin
ația
uni
tății
de
com
andă
, sch
imbu
l de
info
rmaț
ii di
ntre
un
itate
a de
com
andă
și c
ompo
nent
ele
robo
tulu
i; în
corp
orar
ea u
nită
ților
de
com
andă
în
mod
elel
e de
robo
țiTe
rmin
olog
ie sp
ecifi
că: p
ortu
rile
unită
ții d
e co
man
dă, i
nter
fața
om
-rob
ot
• Se
nzor
i: de
stina
ția se
nzor
ilor,
senz
ori a
ctivi
și
senz
ori p
asiv
i, pr
oced
uri d
e in
stal
are
și de
de
zinst
alar
e a
senz
orilo
r•
Sist
eme
de e
xecu
ție: d
estin
ația
sist
emel
or d
e ex
ecuț
ie; c
ontr
olul
sist
emel
or d
e ex
ecuț
ie•
Prot
ecția
med
iulu
i am
bian
t și m
unca
în
sigur
anță
: reg
ulile
de
prot
ecție
a m
ediu
lui
ambi
ant ș
i de
mun
că în
sigu
ranț
ă; o
rgan
izare
a er
gono
mic
ă a
locu
lui d
e m
uncă
Te
rmin
olog
ie sp
ecifi
că: m
otoa
re, t
rans
misi
uni,
prop
ulso
are
mod
elel
e sis
tem
elor
de
exec
uție
de
tip m
âini
m
ecan
ice,
disp
oziti
ve d
e m
anev
rare
, disp
oziti
ve
de a
puca
re, d
ispoz
itive
ded
icat
e as
ambl
ate/
deza
sam
blat
e.
Proi
ecte
: asa
mbl
area
mod
elel
or d
e ro
boți
prop
uși
de c
adru
l did
actic
.
3.1.
Cre
area
med
iilor
sim
ulat
e de
lucr
u al
e ro
boțil
or.
3.2.
Util
izare
a in
stru
men
taru
lui
med
iilor
de
dezv
olta
re a
pr
ogra
mel
or
de c
ondu
cere
a
robo
ților
.
3. P
rogr
amăm
robo
ții•
Med
iile
de lu
cru
ale
robo
ților
: mod
ele
de
med
ii de
lucr
u; m
odel
e de
med
ii sim
ulat
e;
mod
ele
de o
biec
te, o
bsta
cole
și d
eniv
elăr
i •
Sist
eme
de c
omen
zi a
le ro
boțil
or: c
omen
zi de
dep
lasa
re; c
omen
zi de
intr
oduc
ere
și de
ex
trag
ere
a in
form
ație
i; co
men
zi de
acț
iune
• M
etod
e de
con
trol
al r
oboț
ilor:
man
ual,
de
cătr
e fii
nța
uman
ă; a
utom
at, c
u lo
gică
cab
lată
; au
tom
at, c
u lo
gică
pro
gram
abilă
; man
umati
c (m
anua
l și a
utom
at, ti
ptro
nic)
Exer
ciții
de:
-
iden
tifica
re a
rela
țiilo
r de
reci
proc
itate
într
e m
ediu
l de
lucr
u, c
arac
teris
ticile
robo
ților
și
misi
unile
ace
stor
a;
- cl
asifi
care
a m
etod
elor
de
cont
rol a
l rob
oțilo
r; -
recu
noaș
tere
a e
lem
ente
lor d
e in
terf
ață
ale
med
iilor
de
dezv
olta
re a
pro
gram
elor
de
cond
ucer
e a
robo
ților
; -
gesti
onar
e a
cone
xiun
ilor d
intr
e un
itate
a de
com
andă
a ro
boțil
or și
cal
cula
toar
ele
pers
onal
e;
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 79 28.12.2018 10:42:02
80
3.3.
Pro
gram
area
al
gorit
milo
r lin
iari
de c
ondu
cere
a
robo
ților
.
• M
edii
de d
ezvo
ltare
a p
rogr
amel
or d
e co
nduc
ere
a ro
boțil
or: i
nter
fața
; ges
tiona
rea
proi
ecte
lor;
gesti
onar
ea c
onex
iuni
lor î
ntre
un
itate
a de
com
andă
a ro
boțil
or și
cal
cula
toru
l pe
rson
al: î
ncăr
care
a/ex
ecut
area
pro
gram
elor
de
con
duce
re în
uni
tățil
e de
com
andă
ale
m
odel
elor
de
robo
ți Te
rmin
olog
ie sp
ecifi
că: b
locu
ri de
acț
iune
, bl
ocur
i de
senz
ori,
bloc
uri d
e co
ntro
l al fl
uxul
ui,
para
met
rii b
locu
rilor
, ang
rena
rea
bloc
urilo
r
- ex
plic
are
a de
stina
ției b
locu
rilor
de
acțiu
ne;
- id
entifi
care
a le
gătu
rilor
caz
uale
din
tre
setă
rile
bloc
urilo
r și a
cțiu
nilo
r efe
ctua
te d
e că
tre
robo
t. Ac
tivită
ți de
mod
elar
e: c
rear
ea m
ediil
or si
mul
ate
de lu
cru;
ela
bora
rea,
încă
rcar
ea, e
xecu
tare
a pr
ogra
mel
or d
e co
nduc
ere
a ro
boțil
or.
Prod
use:
pro
iect
real
izat:
Robo
t în
misi
une.
Clas
a a
IX-a
Mod
ulul
: Meș
teșu
guri
popu
lare
și m
oder
ne
(Art
a m
ărge
litul
ui, P
relu
crar
ea a
rtisti
că a
lem
nulu
i, Pr
eluc
rare
a ar
tistic
ă a
met
alul
ui)
Arta
măr
gelit
ului
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
școl
are
reco
man
date
1.1.
Rec
unoa
șter
ea
spec
ificu
lui
podo
abel
or și
bi
jute
riilo
r spe
cific
e po
rtul
ui p
opul
ar.
1. P
odoa
bele
și b
ijute
riile
în p
ortu
l po
pula
r •
Podo
abel
e și
biju
terii
le c
a m
ărci
al
e in
divi
dual
ității
arti
stice
a u
nui
cost
um p
opul
ar. P
odoa
bele
și
biju
terii
le d
e ca
p, g
ât, p
iept
, brâ
u și
mem
bre
• Se
man
tica
podo
abel
or și
biju
terii
lor
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
ele
men
te d
e îm
podo
bit c
e fa
c pa
rte
din
com
plex
ul o
rnam
enta
l de
pies
e, c
are
intr
ă în
co
mpo
ziția
de
ansa
mbl
u a
cost
umul
ui p
opul
ar.
Aplic
ații
prac
tice:
cer
ceta
rea
podo
abel
or și
biju
terii
lor
de c
ap, g
ât, p
iept
, brâ
u și
mem
bre;
apr
ecie
rea
calit
ății
mat
eria
lelo
r și u
sten
silel
or u
tiliza
te în
con
fecț
iona
rea
podo
abel
or și
biju
terii
lor s
peci
fice
port
ului
pop
ular
.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 80 28.12.2018 10:42:02
81
2.1.
Exp
lora
rea
tehn
icilo
r de
lucr
u cu
măr
gelu
șele
în
crea
rea
acce
sorii
lor
vesti
men
tare
.
2. T
ehno
logi
a cr
eării
acc
esor
iilor
ve
stim
enta
re d
in m
ărge
le•
Istor
icul
apa
riție
i și d
ezvo
ltării
uno
r ac
ceso
rii: a
graf
a, b
roșa
, cer
ceii,
in
elul
, col
ieru
l, br
âul e
tc.
• Te
hnol
ogia
cre
ării
acce
sorii
lor
vesti
men
tare
. Sp
ecifi
cul a
lgor
itmul
ui d
e lu
cru.
M
ater
iale
aux
iliar
e
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
apl
icar
ea m
ărge
lelo
r în
brod
atul
tabl
ouril
or, i
coan
elor
, gen
tuțe
lor,
la d
ecor
area
ha
inel
or, a
cces
oriil
or v
estim
enta
re; c
onfe
cțio
nare
a ob
iect
elor
dec
orati
ve: b
ijute
rii, c
opac
i dec
orati
vi, fl
ori e
tc.
Aplic
ații
prac
tice:
exp
erim
enta
rea
mat
eria
lelo
r prin
div
erse
te
hnic
i de
lucr
u cu
măr
gele
de
dife
rită
calit
ate
și m
ărim
e,
exer
sare
a co
nfec
ționă
rii a
cces
oriil
or si
mpl
e, c
onfo
rm
algo
ritm
ului
stab
ilit.
3.1.
Rea
lizar
ea
proi
ectu
lui d
e co
nfec
ționa
re a
un
ui a
cces
oriu
di
n m
ărge
le,
resp
ectâ
nd n
orm
ele
sani
tar-i
gien
ice
și de
pr
otec
ție a
mun
cii.
3. R
ealiz
area
unu
i acc
esor
iu d
in
măr
gele
• Pr
oiec
tare
a ar
ticol
ului
. Crit
erii
de
sele
ctar
e a
acce
sorii
lor:
vârs
tă, s
tilul
ha
inel
or, g
rupă
sang
vină
, hor
osco
p et
c.•
Anal
izare
a și
sele
ctar
ea re
surs
elor
m
ater
iale
nec
esar
e re
aliză
rii
proi
ectu
lui
• Re
aliza
rea
prac
tică
a ac
ceso
riulu
i pr
oiec
tat
• O
pera
ții d
e fin
isare
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
eta
pele
de
conf
ecțio
nare
a
artic
olul
ui p
roie
ctat
; ela
bora
rea
schi
ței;
sele
ctar
ea
mijl
oace
lor;
stab
ilire
a te
hnic
ii de
con
fecț
iona
re.
Aplic
ații
prac
tice:
con
fecț
iona
rea
unui
arti
col/a
cces
oriu
sim
plu
din
măr
gele
. Re
spec
tare
a te
hnol
ogie
i de
conf
ecțio
nare
. Pr
odus
e: a
graf
ă, b
roșă
, cer
cei,
inel
, col
ier,
brâu
etc
.
4.1.
Apr
ecie
rea
lucr
ării
conf
ecțio
nate
din
pu
nct d
e ve
dere
es
tetic
și c
reati
v.
4. E
valu
area
și v
alor
ifica
rea
artic
olul
ui•
Posib
ilită
ți de
val
orifi
care
a te
hnic
ii m
ărge
litul
ui în
des
ignu
l ves
timen
tar:
la c
rear
ea ro
chiil
or d
e se
ară,
șa
luril
or d
ecor
ative
, gul
erel
or,
biju
terii
lor f
estiv
e et
c.
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
asp
ectu
l est
etic
și de
cora
tiv
al a
cces
oriu
lui;
iden
tifica
rea
unor
pos
ibili
tăți
valo
rifica
re, î
n as
ambl
u, a
uno
r pie
se v
estim
enta
re.
Aplic
ații
prac
tice:
pre
zent
area
lucr
ărilo
r, or
gani
zare
a un
ei
expo
ziții
de lu
crăr
i.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 81 28.12.2018 10:42:02
82
Prel
ucra
rea
artis
tică
a le
mnu
lui
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
școl
are
reco
man
date
1.1.
Ana
liza
obie
ctel
or
din
lem
n: u
tiliza
re,
mat
eria
le fo
losit
e,
alcă
tuire
, for
mă,
sc
hiță
, pre
ț. 1.
2. Id
entifi
care
a m
ater
iale
lor
și us
tens
ilelo
r sp
ecifi
ce d
iferit
or
tehn
olog
ii de
pr
eluc
rare
a
lem
nulu
i.
1. E
volu
ția d
iferit
or te
hnol
ogii
de
prel
ucra
re a
lem
nulu
i•
Obi
ecte
din
lem
n or
nam
enta
te
trad
ițion
al•
Mat
eria
le și
ust
ensil
e uti
lizat
e la
pr
eluc
rare
a ar
tistic
ă a
lem
nulu
i: tr
afor
are,
gra
vare
, cio
plire
, sc
ulpt
are,
moz
aic
• N
orm
e sa
nita
r-igi
enic
e și
regu
li de
pr
otec
ție a
mun
cii
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
acti
vita
tea
Uni
unii
Meș
teril
or
Popu
lari
din
Repu
blic
a M
oldo
va; v
arie
tate
a și
sem
nific
ația
or
nam
entu
lui t
radi
ționa
l; pr
oprie
tățil
e m
ater
iale
lor ș
i ale
us
tens
ilelo
r util
izate
în p
relu
crar
ea le
mnu
lui.
Aplic
ații
prac
tice:
stud
iul ș
i cer
ceta
rea
mat
eria
lelo
r spe
cific
e;
stud
iul u
sten
silel
or sp
ecifi
ce (g
ravu
ra în
lem
n, c
iopl
irea,
sc
ulpt
ura
în re
lief,
în v
olum
, str
unjir
ea, m
ozai
cul e
tc.);
co
lect
area
uno
r obi
ecte
orn
amen
tate
din
trec
ut; e
xcur
sii în
re
giun
ile în
car
e es
te d
ezvo
ltat m
ește
șugu
l de
prel
ucra
re
artis
tică
a le
mnu
lui.
2.1.
Rea
lizar
ea u
nor
obie
cte
în d
iferit
e te
hnic
i de
lucr
u,
resp
ectâ
nd n
orm
ele
sani
tar-i
gien
ice
și re
gulil
e de
pro
tecț
ie
a m
unci
i.
2. T
ehno
logi
i de
prel
ucra
re a
rtisti
că a
le
mnu
lui:
traf
oraj
ul; p
irogr
avur
a; g
ravu
ra
în le
mn;
cio
plire
a or
nam
entu
lui
geom
etric
; scu
lptu
ra în
relie
f; sc
ulpt
ura
în v
olum
; str
unjir
ea;
moz
aicu
l•
Term
inol
ogie
spec
ifică
Orn
amen
tica:
com
poziț
ii cu
moti
ve
geom
etric
e, fi
tom
orfe
, zoo
mor
fe,
cosm
omor
fe, s
cheo
mor
fe,
antr
opom
orfe
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
spec
ificu
l meș
teșu
gulu
i, no
țiuni
le și
term
inol
ogia
spec
ifică
tehn
olog
iilor
de
prel
ucra
re
artis
tică
a le
mnu
lui;
traf
oraj
ul; p
irogr
avur
a; g
ravu
ra în
lem
n;
scul
ptur
a în
relie
f; sc
ulpt
ura
în v
olum
; str
unjir
ea; m
ozai
cul
(furn
iruire
a); ti
puril
e de
moz
aic.
Ap
licaț
ii pr
actic
e: e
xers
area
real
izării
ope
rații
lor t
ehno
logi
ce
în d
iferit
e te
hnic
i; lu
crăr
i pra
ctice
de
alcă
tuire
a sc
hițe
lor
de o
rnam
ent;
lucr
ări p
racti
ce d
e ex
ecut
are
a de
coru
lui p
e ob
iect
ul m
odel
at; fi
nisa
rea.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 82 28.12.2018 10:42:02
83
3.1.
Exe
cuta
rea
unor
op
eraț
ii te
hnol
ogic
e (d
e pr
egăti
re, d
e pr
eluc
rare
, de
finisa
re) p
entr
u re
aliza
rea
unui
ar
ticol
cre
ativ
pe b
aza
fișei
te
hnol
ogic
e.
3. E
labo
rare
a un
ui p
roie
ct d
e co
nfec
ționa
re a
unu
i arti
col
crea
tiv, c
ombi
nând
tehn
olog
iile
de
prel
ucra
re a
rtisti
că a
lem
nulu
i •
Anal
izare
a și
sele
ctar
ea te
hnic
ilor
care
pot
fi c
ombi
nate
•
Elab
orar
ea fi
șei t
ehno
logi
ce
• Pr
ogra
mar
ea sc
hițe
i gra
fice
la
com
pute
r
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
fișa
tehn
olog
ică
pent
ru
conf
ecțio
nare
a un
ui a
rtico
l cre
ativ,
com
binâ
nd m
ai m
ulte
te
hnic
i de
lucr
u st
udia
te*.
Ap
licaț
ii pr
actic
e: p
roie
ctar
ea a
rtico
lulu
i*; r
ealiz
area
sc
hițe
i; se
lect
area
mat
eria
lelo
r și u
sten
silel
or p
otriv
ite;
efec
tuar
ea lu
crăr
ilor p
racti
ce d
e m
odel
are
a ob
iect
ului
, de
orna
men
tare
; fini
sare
a ar
ticol
ului
; păs
trar
ea în
ord
ine
și cu
rățe
nie
a m
ater
iale
lor ș
i ust
ensil
elor
sele
ctat
e; în
lătu
rare
a la
cune
lor d
epist
ate
în ti
mpu
l luc
rulu
i. Pr
odus
e: u
n ar
ticol
cre
ativ
din
lem
n: p
irogr
avat
, gra
vat,
scul
ptat
în re
lief,
scul
ptat
în v
olum
sau
moz
aic
etc*
. 4.
1. E
valu
area
în
treg
ului
pro
ces
de c
onfe
cțio
nare
a
artic
olul
ui.
4. E
valu
area
și v
alor
ifica
rea
artic
olul
ui•
Org
aniza
rea
expo
ziție
i-târ
g de
ca
ritat
e cu
arti
cole
con
fecț
iona
te d
e el
evi
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
cal
itate
a lu
crul
ui, a
spec
tul
este
tic și
dec
orati
v al
arti
colu
lui;
calc
ular
ea si
ne-c
ostu
lui
(cos
tulu
i uni
tar)
; pro
mov
area
.Ap
licaț
ii pr
actic
e: p
reze
ntar
ea p
roie
ctel
or; o
rgan
izare
a un
ei
expo
ziții
de a
rtico
le.
Prel
ucra
rea
artis
tică
a m
etal
ului
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
școl
are
reco
man
date
1.1.
Rec
unoa
șter
ea
spec
ificu
lui
prel
ucră
rii a
rtisti
ce
a m
etal
ului
forja
t.1.
2. Id
entifi
care
a m
ater
iale
lor,
uste
nsile
lor ș
i a
stru
ngul
ui d
e fil
etat
pe
ntru
pre
lucr
area
m
etal
ului
.
1. O
biec
te tr
adiți
onal
e co
nfec
ționa
te
din
met
al fo
rjat
• M
ater
iale
și u
sten
sile
utiliz
ate
în
prel
ucra
rea
met
alul
ui. S
trun
gul d
e fil
etat
. Cuț
itele
de
stru
ng•
Nor
me
sani
tar-i
gien
ice
și re
guli
de
prot
ecție
a m
unci
i
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
isto
ricul
dez
voltă
rii p
relu
crăr
ii ar
tistic
e a
met
alul
ui fo
rjat p
e te
ritor
iul M
oldo
vei;
elem
ente
de
cora
tive
pent
ru u
și, ză
brel
e, p
orți,
gar
duri;
obi
ecte
de
cult;
obi
ecte
util
itare
(mân
er, c
uier
, sup
ort e
tc.);
obi
ecte
de
giuv
aier
gerie
. Ap
licaț
ii pr
actic
e: se
lect
area
mat
eria
lelo
r și u
sten
silel
or
(fâșie
din
met
al fo
rjat;
bare
cu
secț
iuni
rotu
nde
și pă
trat
e;
disp
oziti
v de
îndo
ire; d
ispoz
itiv
de în
călzi
re a
met
alul
ui;
cioc
an, c
leșt
e, n
icov
ală,
men
ghin
ă).
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 83 28.12.2018 10:42:02
84
2.1.
Rea
lizar
ea
tehn
icilo
r de
lucr
u,
resp
ectâ
nd n
orm
ele
sani
tar-i
gien
ice
și re
gulil
e de
pro
tecț
ie
a m
unci
i. 2.
2. A
naliz
area
rela
țiilo
r di
ntre
tipu
rile
de a
ctivi
tăți
și m
eser
iile
spec
ifice
ac
esto
ra.
2. T
ehni
ci d
e ex
ecut
are
a de
coru
lui:
prin
forja
re; p
rin st
runj
ire; p
rin în
doire
; pr
in în
drep
tare
; prin
răsu
cire
• O
pera
ții d
e st
runj
ire la
stru
ngul
de
filet
at: fi
leta
rea
exte
rioar
ă, fi
leta
rea
inte
rioar
ă •
Repr
ezen
tare
a fil
etel
or p
e de
sene
le
tehn
ice
• O
rnam
entic
a tr
adiți
onal
ă
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
tehn
icile
de
lucr
u;
sem
nific
ația
orn
amen
telo
r exe
cuta
te d
in m
etal
forja
t (ro
zeta
, po
mul
vie
ții e
tc.).
Ap
licaț
ii pr
actic
e: e
xerc
iții d
e re
prez
enta
re g
rafic
ă a
unui
ob
iect
con
fecț
iona
t din
met
al fo
rjat;
exer
ciții
de
filet
are,
st
runj
ire a
met
alul
ui; e
xerc
iții d
e în
doire
, de
răsu
cire
a
met
alul
ui; l
ucră
ri pr
actic
e de
asa
mbl
are
prin
file
t; ni
tuire
; leg
are
cu sâ
rmă;
lucr
ări d
e fin
isare
dec
orati
vă;
conf
ecțio
nare
a bu
loan
elor
pen
tru
repa
rația
mob
ilei;
exer
ciții
de
alc
ătui
re a
uno
r orn
amen
te: g
eom
etric
e, fi
tom
orfe
, zo
omor
fe, c
osm
omor
fe e
tc.
3.1.
Ela
bora
rea
proi
ectu
lui d
e co
nfec
ționa
re a
un
ui a
rtico
l din
m
etal
, util
izând
te
rmin
olog
ia
spec
ifică
do
men
iulu
i. 3.
2. R
ealiz
area
unu
i ar
ticol
, res
pect
ând
fișa
tehn
olog
ică.
3. P
roie
ctar
ea și
real
izare
a un
ui a
rtico
l si
mpl
u •
Elab
orar
ea fi
șei t
ehno
logi
ce
• Re
aliza
rea
prac
tică
a ar
ticol
ului
pr
oiec
tat.
Com
pune
rea
deco
rulu
i pe
supr
afaț
a ar
ticol
ului
. Ope
rații
de
finisa
re
• Te
rmin
olog
ie sp
ecifi
că
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
sele
ctar
ea in
form
ație
i te
hnic
o-te
hnol
ogic
e pe
ntru
arti
cole
le: m
âner
pen
tru
ușă;
su
port
pen
tru
fieru
l de
călc
at; s
upor
t pen
tru
tabl
etă;
suve
nir;
mân
er p
entr
u du
lăpi
or e
tc*.
Aplic
ații
prac
tice:
real
izare
a sc
hițe
i, pr
oiec
tare
a ar
ticol
ului
, se
lect
area
mat
eria
lelo
r pot
rivite
; exe
rciți
i de
înde
plin
ire
a op
eraț
iilor
tehn
olog
ice
de c
onfe
cțio
nare
a a
rtico
lulu
i; co
mbi
nare
a te
hnic
ilor s
tudi
ate
într
-o lu
crar
e de
cre
ație
; fin
isare
a ar
ticol
ului
; păs
trar
ea în
ord
ine
și cu
rățe
nie
a lo
culu
i de
lucr
u, a
mat
eria
lelo
r și u
sten
silel
or se
lect
ate.
Pr
odus
e: m
âner
pen
tru
ușă;
supo
rt p
entr
u fie
rul d
e că
lcat
; su
port
pen
tru
tabl
etă;
suve
nir;
mân
er p
entr
u du
lăpi
or e
tc*.
4.1.
Eva
luar
ea în
treg
ului
pr
oces
de
real
izare
a
proi
ectu
lui.
4. E
valu
area
și v
alor
ifica
rea
proi
ectu
lui
• M
anag
emen
tul o
rgan
izării
unu
i târ
g al
meș
teril
or p
opul
ari
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
asp
ectu
l est
etic
și de
cora
tiv
al a
rtico
lulu
i; id
entifi
care
a un
or p
osib
ilită
ți de
util
izare
și
deco
rare
a a
rtico
lelo
r; et
apel
e te
hnol
ogic
e pa
rcur
se la
co
nfec
ționa
rea
artic
olul
ui.
Aplic
ații
prac
tice:
pre
zent
area
pro
iect
elor
; rea
lizar
ea u
nor
elem
ente
de
publ
icita
te.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 84 28.12.2018 10:42:02
85
Mod
ulul
: Des
ign
vesti
men
tar
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
școl
are
reco
man
date
1.1.
Rec
unoa
șter
ea
rolu
lui ș
i pro
cesu
lui
de d
esig
n.
1.2.
Iden
tifica
rea
mat
eria
lelo
r, fu
rnitu
rilor
, us
tens
ilelo
r fo
losit
e pe
ntru
cr
eare
a pi
esel
or
vesti
men
tare
.
1. T
endi
nțe
ale
desi
gnul
ui v
estim
enta
rCe
rințe
le c
onsu
mat
orul
ui. A
spec
te
spec
ifice
ale
des
ignu
lui v
estim
enta
r. Ar
ticol
e și
acce
sorii
ves
timen
tare
in
spira
te d
in fo
lclo
r •
Mat
eria
le, f
urni
turi,
ust
ensi
lePr
oprie
tățil
e m
ater
iale
lor.
Rolu
l ac
ceso
riilo
r în
vesti
men
tație
. Nor
me
sani
tar-i
gien
ice
și re
guli
de p
rote
cție
a
mun
cii
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
func
ționa
litat
e; m
odă;
co
resp
unde
re; î
nfru
mus
ețar
e; d
esig
n; sti
l. Ap
licaț
ii pr
actic
e: e
xerc
iții d
e se
lect
are
și ev
alua
re a
cal
ității
pâ
nzei
(gro
simea
, tex
tura
, asp
ectu
l) și
a us
tens
ilelo
r ad
ecva
te m
ater
iale
lor s
elec
tate
; fur
nitu
ri m
oder
ne.
2.1.
Apl
icar
ea
prin
cipi
ilor
desig
nulu
i ve
stim
enta
r în
pro
cesu
l de
proi
ecta
re a
unu
i pr
odus
.
2. P
roie
ctar
ea v
estim
enta
ră•
Prin
cipi
ile d
esig
nulu
i ves
timen
tar
• Se
lect
area
mod
alită
ților
de
tran
sfor
mar
e/de
cora
re a
arti
colu
lui
vesti
men
tar
• Ef
ectu
l cul
orilo
r și a
l ele
men
telo
r gr
afice
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
stab
ilirea
crite
riilo
r, pr
oiec
tare
a,
exec
utar
ea, e
valu
area
arti
colu
lui;
prin
cipiile
des
ignu
lui
vesti
men
tar;
repe
tiția
, par
alel
ismul
, suc
cesiu
nea,
alte
rnan
ța,
grad
ația
, tra
nziți
a, ra
diaț
ia, r
itmul
, con
cent
rism
ul, c
ontra
stul
, ac
cent
ul, p
ropo
rția
, sca
ra, e
chilib
rul,
arm
onia
, uni
tate
a.Ap
licaț
ii pr
actic
e: tr
ansf
orm
area
arti
cole
lor v
estim
enta
re
prin
cul
oare
și p
rin im
prim
eul m
ater
ialu
lui t
extil
, prin
det
alii/
elem
ente
con
stru
ctive
, prin
ele
men
te d
ecor
ative
apl
icat
e.3.
1. M
oder
niza
rea
și tr
ansf
orm
area
ar
ticol
elor
ve
stim
enta
re,
folo
sind
dive
rse
tehn
ici.
3.2.
Util
izare
a cr
eativ
ă a
mat
eria
lelo
r spe
cifi-
ce d
omen
iulu
i.
3. Im
plem
enta
rea
proi
ectu
lui
• Re
aliza
rea
schi
ței d
e pr
oiec
t •
Org
aniza
rea
mijl
oace
lor m
ater
iale
• Tr
ansf
orm
area
/cre
area
unu
i arti
col
vesti
men
tar m
oder
n•
Garn
isire
a ar
ticol
ului
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
legi
tăți
crom
atice
, co
mpo
zițio
nale
. Ap
licaț
ii pr
actic
e: re
aliza
rea
schi
ței;
sele
ctar
ea m
ijloa
celo
r m
ater
iale
pot
rivite
; con
fecț
iona
rea
acce
sorii
lor
vesti
men
tare
: eșa
rfe, b
roșe
, agr
afe,
biju
terii
, gen
tuțe
, cen
turi
etc.
; mod
erni
zare
a și
tran
sfor
mar
ea a
rtico
lelo
r ves
timen
tare
pr
in d
ecup
are,
secț
iona
re, a
plic
are,
impr
imeu
etc
. Pr
odus
e: d
ecor
area
și a
plic
area
acc
esor
iilor
pe:
tric
ou, b
luză
, ro
chie
, pan
talo
ni (b
lugi
), ge
acă,
gea
ntă/
ghio
zdan
etc
.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 85 28.12.2018 10:42:02
86
4.1.
Ana
liza
inte
grită
ții
tutu
ror e
lem
ente
lor
com
pone
nte
într
-un
siste
m u
nic
înch
egat
.
4. E
valu
area
și p
reze
ntar
ea p
roie
ctul
ui•
Anal
iza a
rtico
lulu
i con
form
ce
rințe
lor u
tilita
re, e
steti
ce și
de
calit
ate
• Po
sibili
tăți
de u
tiliza
re și
dec
orar
e a
artic
olul
ui
• Ac
tivită
ți și
mes
erii
spec
ifice
de
signu
lui v
estim
enta
r
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
cal
itate
a lu
crul
ui, a
spec
tul
este
tic și
dec
orati
v al
arti
colu
lui;
iden
tifica
rea
unor
po
sibili
tăți
de u
tiliza
re și
dec
orar
e a
artic
olel
or.
Aplic
ații
prac
tice:
exp
oziți
e de
lucr
ări,
defil
are.
M
odul
ul: D
esig
n de
inte
rior
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
școl
are
reco
man
date
1.1.
Rec
unoa
șter
ea
parti
cula
rităț
ilor
spec
ifice
inte
rioru
lui
în fu
ncție
de
varia
te
stilu
ri.
1.2.
Iden
tifica
rea
mod
alită
ților
tr
adiți
onal
e și
mod
erne
de
amen
ajar
e a
inte
rioar
elor
. 1.
3. D
eter
min
area
in
fluen
țelo
r opti
ce
ale
culo
rilor
asu
pra
spaț
iilor
.
1. A
men
ajar
e și
con
fort
am
bien
tal
• Sti
luri
și te
ndin
țe în
des
ignu
l de
inte
rior.
Mod
alită
ți de
zona
re/
delim
itare
a sp
ațiil
or
• Er
gono
mia
spaț
iulu
i și a
mob
ilier
ului
•
Rela
ția c
ulor
ii și
a el
emen
telo
r gr
afice
cu
spaț
iul
• M
odal
ități
de re
orga
niza
re a
sp
ațiil
or
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
Isto
ricul
și te
ndin
țele
stilis
tice
în d
omen
iul i
nter
ioru
lui (
trad
ițion
al, m
oder
n): t
endi
nțe
crom
atice
spec
ifice
încă
peril
or c
u di
vers
e fu
ncții
. Ap
licaț
ii pr
actic
e: o
bser
vare
a în
baz
a im
agin
ilor a
tend
ințe
lor
stilis
tice
de a
men
ajar
e a
spaț
iilor
: ana
liza
prin
cipa
lelo
r el
emen
te g
rafic
e (li
nii,
dung
i, su
praf
ețe
și cu
lori)
, pre
cum
și
influ
ența
lor p
sihol
ogic
ă as
upra
indi
vidu
lui ș
i a p
erso
nalit
ății
aces
tuia
. Ex
erci
ții d
e: zo
nare
a sp
ațiil
or p
rin a
mpl
asar
ea p
iese
lor
de m
obili
er, m
odifi
care
a pe
rețil
or d
espă
rțito
ri (A
utoC
AD,
varia
nte
2D, 3
D).
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 86 28.12.2018 10:42:02
87
2.1.
Iden
tifica
rea
inst
rum
ente
lor
și el
emen
telo
r sp
ecifi
ce li
mba
julu
i gr
afic
utiliz
ate
în p
roie
ctar
ea
inte
rioru
lui.
2.2.
Exe
cuta
rea
plan
urilo
r uno
r în
căpe
ri sim
ple,
cu
sprij
inul
pr
ofes
orul
ui,
resp
ectâ
nd re
gulil
e de
repr
ezen
tare
gr
afică
.
2. A
BC-u
l pro
iect
ării
• U
tilaj
e, in
stru
men
te și
pro
gram
e sp
ecifi
ce p
roie
ctăr
ii la
com
pute
r •
Sim
bolu
ri, se
mne
con
venț
iona
le,
regu
li de
cot
are
etc.
•
Regu
li de
repr
ezen
tare
gra
fică
a pr
oiec
telo
r
Aplic
ații
prac
tice:
exe
rsar
ea d
iver
selo
r util
aje
(com
pute
r, pl
anșe
tă g
rafic
ă, p
rogr
ama
de p
roie
ctar
e Ar
chiC
AD):
activ
ități
de c
itire
a d
esen
elor
; măs
urar
ea p
erim
etru
lui
și de
term
inar
ea su
praf
eței
/arie
i săl
ii de
cla
să sa
u a
alto
r în
căpe
ri cu
aju
toru
l ins
trum
ente
lor d
e m
ăsur
at.
Exer
ciții
: pro
iect
area
gra
fică
a di
vers
elor
spaț
ii: o
daie
, bu
cătă
rie, s
alon
etc
.
3.1.
Det
erm
inar
ea
activ
itățil
or
nece
sare
pen
tru
real
izare
a pr
oiec
tulu
i de
inte
rior.
3.2.
Rea
lizar
ea
proi
ecte
lor d
e am
enaj
are/
re
amen
ajar
e a
unui
sp
ațiu
de
inte
rior.
3. R
ealiz
area
pro
iect
ului
• Pr
oiec
tare
a gr
afică
a sp
ațiil
or
de lo
cuit.
Eta
pele
și te
hnol
ogiil
e in
form
ațio
nale
apl
icat
e pe
ntru
pr
oiec
tare
a in
terio
arel
or. A
lege
rea
stilu
lui ș
i a d
ecor
ului
Aplic
ații
prac
tice:
des
enar
ea p
lanu
lui î
ncăp
erii;
măs
urar
ea
spaț
iilor
; sch
ițare
a id
eilo
r; re
orga
niza
rea
spaț
iulu
i; pr
oiec
tare
a pi
esel
or d
e m
obili
er p
otriv
ite în
căpe
rii.
Prod
use:
pro
iect
area
încă
perii
în fo
rmat
3D,
pro
gram
a Ar
chiC
AD.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 87 28.12.2018 10:42:02
88
4.1.
Apr
ecie
rea
core
ctitu
dini
i pr
oiec
tulu
i rea
lizat
.
4. E
valu
area
și v
alor
ifica
rea
prod
usel
or•
Eval
uare
/aut
oeva
luar
e a
proi
ectu
lui
real
izat
• Ac
hiziț
ii și
posib
ilită
ți de
apl
icar
e a
aces
tora
în a
lte d
omen
ii de
des
ign
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
acti
vită
ți și
mes
erii
spec
ifice
do
men
iulu
i. Ap
licaț
ii pr
actic
e: e
num
erar
ea e
tape
lor d
e pr
oiec
tare
, el
abor
area
crit
eriil
or d
e ev
alua
re a
pro
iect
elor
; org
aniza
rea
expo
ziție
i col
ectiv
e cu
pro
iect
e de
inte
rior.
Argu
men
tare
a pr
oprie
i opi
nii p
rivin
d ne
cesit
atea
resp
ectă
rii c
erin
țelo
r es
tetic
e, ig
ieni
ce, e
rgon
omic
e a
spaț
iilor
de
inte
rior.
Mod
ulul
: Des
ign
grafi
c
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
școl
are
reco
man
date
1.1.
Defi
nire
a de
signu
lui
grafi
c și
a do
men
iilor
ace
stui
a.
1.2.
Arg
umen
tare
a ne
cesit
ății
cuno
aște
rii la
ni
vel e
lem
enta
r a
dom
eniu
lui D
esig
n gr
afic.
1. Is
toric
ul d
ezvo
ltării
Dom
enii:
•
Desig
n pe
ntru
edi
turi.
Pub
licita
te•
Desig
n co
rpor
ativ.
Desig
n pe
ntru
W
eb
• De
sign
pent
ru a
mba
laje
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
isto
ric și
dom
enii
ale
desig
nulu
i gra
fic: e
volu
ția d
esig
n-ul
ui în
pas
cu
evol
uția
te
hnic
ii de
impr
imar
e; n
eces
itate
a m
ater
iale
lor p
ublic
itare
: se
mnu
l, em
blem
a, si
mbo
lul,
sigla
, mar
ca fa
bric
ii, a
fișul
etc
. Ap
licaț
ii pr
actic
e: st
udie
rea
mat
eria
lelo
r pub
licita
re: p
liant
e,
revi
ste
etc.
; exc
ursii
, vizi
te la
tipo
grafi
i.
2.1.
Apl
icar
ea a
bilit
ățilo
r de
util
izare
a
prog
ram
elor
pen
tru
desig
n gr
afic.
2. R
esur
se m
ater
iale
/ust
ensi
le
utiliz
ate
• Pr
ogra
me
pent
ru: t
ehno
reda
ctar
e ed
itoria
lă, m
ache
tare
a pa
gini
i, sc
anar
e•
Man
ipul
area
imag
inilo
r. Fo
togr
afia
digi
tală
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
pro
gram
ele
spec
ifice
de
signu
lui g
rafic
(InD
esig
n, Il
ustr
ator
, Pho
tosh
op).
Aplic
ații
prac
tice:
acti
vită
ți de
exe
rsar
e a
scan
ării,
a
desc
ărcă
rii im
agin
ilor;
de re
aliza
re a
foto
grafi
ei d
igita
le e
tc.;
de e
xers
are
a pr
ogra
mel
or sp
ecifi
ce d
esig
nulu
i gra
fic.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 88 28.12.2018 10:42:02
89
3.1.
Ope
rare
a cu
di
men
siuni
le și
tip
urile
de
font
/ca
ract
ere,
spaț
iere
a di
ntre
lite
re
pent
ru a
ccen
tuar
e și
iera
rhiza
re a
te
xtul
ui.
3.2.
Apl
icar
ea
prin
cipi
ilor d
e ba
ză
în m
ache
tare
a un
ui
text
cu
imag
ini.
3. A
BC-u
l teh
nici
lor
• Li
mba
jul d
esig
nulu
i gra
fic: f
orm
a,
spaț
iul ș
i cul
oare
a. In
trod
ucer
e în
tip
ar. C
ăuta
rea
idei
lor
• In
stru
men
te și
apti
tudi
ni p
entr
u at
elie
r •
Prin
cipi
i și t
ehni
ci d
e m
ache
tare
. De
la c
once
pt la
vizu
al
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
prin
cipi
i de
bază
ale
de
signu
lui g
rafic
: for
ma
și sp
ațiu
l – sp
ațiu
l neg
ativ
și sp
ațiu
l po
zitiv;
com
poziț
ie; p
rinci
pii d
e ba
ză a
le m
ache
tării
; des
ene
de ti
p st
udiu
; defi
niții
ale
cul
orii:
con
tras
t și a
rmon
ie în
tre
culo
ri; a
nato
mia
tipu
rilor
de
cara
cter
(fon
t).
Aplic
ații
prac
tice:
sele
ctar
ea fo
ntul
ui; d
eter
min
area
spaț
ierii
și
a di
men
siuni
i fon
tulu
i; re
aliza
rea
unui
frag
men
t de
pagi
nă
după
mod
el.
4.1.
Ela
bora
rea
unui
pr
oiec
t de
real
izare
a
mat
eria
lelo
r pu
blic
itare
. 4.
2. D
ezvo
ltare
a in
form
ație
i prim
ite
cu re
ferir
e la
re
aliza
rea
lucr
ării.
4. R
ealiz
area
pro
iect
ului
• St
udie
rea
cerin
țelo
r și a
con
cept
ului
• Că
utar
ea id
eilo
r. Pr
ocur
area
im
agin
ilor
• Fo
togr
afii s
au il
ustr
ații.
Org
aniza
rea
idei
lor (
form
ă, c
uloa
re, f
ont,
spaț
iu
etc.
). Pr
egăti
rea
pent
ru ti
par
Aplic
ații
prac
tice:
stud
iul m
ater
iale
lor p
ublic
itare
(alb
ume,
pl
iant
e, b
ucle
te, e
dito
riale
etc
.); a
naliz
a di
vers
elor
mod
alită
ți de
ela
bora
re a
mat
eria
lelo
r pub
licita
re.
Prod
use
reco
man
date
: am
bala
je/e
tiche
te/d
iplo
me/
embl
eme/
afișe
ale
uno
r eve
nim
ente
org
aniza
te în
școa
lă;
plia
nte/
cata
loag
e cu
lucr
ări a
le e
levi
lor;
cale
ndar
e/zia
rul
școl
ii et
c.
5.1.
Eva
luar
ea
proi
ectu
lui r
ealiz
at
conf
orm
cer
ințe
lor
și pr
inci
piilo
r te
hnic
e.
5. E
valu
area
și v
alor
ifica
rea
prod
usel
or•
Eval
uare
a/au
toev
alua
rea
proi
ectu
lui
real
izat
• Ac
tivită
ți și
mes
erii
ce a
u ta
ngen
țe
cu d
esig
nul g
rafic
: pro
gram
ator
, an
imat
or v
ideo
, adm
inist
rato
r de
rețe
le in
form
ațio
nale
, edi
tor e
tc.
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
eta
pele
și te
hnol
ogiil
e ap
licat
e pe
ntru
real
izare
a m
ater
iale
lor p
ublic
itare
; evo
luția
do
men
iulu
i Des
ign
grafi
c și
tang
ența
ace
stui
a cu
var
iate
sp
ecia
lităț
i/pro
fesii
. Ap
licaț
ii pr
actic
e: e
labo
rare
a cr
iterii
lor d
e ev
alua
re a
m
ater
iale
lor p
ublic
itare
; org
aniza
rea
unor
întâ
lniri
cu
repr
ezen
tanț
i ai d
omen
iulu
i Des
ign
grafi
c; o
rgan
izare
a ex
poziț
iei c
olec
tive
de m
ater
iale
pub
licita
re c
reat
e de
în
trea
ga c
lasă
.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 89 28.12.2018 10:42:02
90
Mod
ulul
: Tra
nspo
rt și
cons
truc
ții
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
școl
are
reco
man
date
1.1.
Rec
unoa
șter
ea
spec
ificu
lui ti
puril
or
mijl
oace
lor d
e tr
ansp
ort.
1.2.
Iden
tifica
rea
mec
anism
elor
fu
ncțio
nale
ale
au
tom
obilu
lui.
1.3.
Res
pect
area
re
gula
men
tulu
i ci
rcul
ație
i ruti
ere.
1. A
utom
obilu
l mod
ern
și a
utom
obilu
l vi
itoru
lui
• Ti
puri
de m
ijloa
ce d
e tr
ansp
ort:
mijl
oace
de
tran
spor
t cu
mot
or c
u ar
dere
inte
rnă
în 4
tim
pi; m
ijloa
ce
de tr
ansp
ort c
u m
otor
de
tip D
iese
l•
Mat
eria
le și
ust
ensil
e: si
mul
atoa
re
ale
pies
elor
mec
anism
elor
pr
inci
pale
ale
aut
omob
ilulu
i: se
t de
che
i, di
spoz
itive
de
asam
blar
e,
deza
sam
blar
e•
Mec
anism
e fu
ncțio
nale
ale
au
tom
obilu
lui:
mot
or, c
utie
de
tran
smisi
e, a
mbr
eiaj
, sist
em d
e fr
ânar
e, si
stem
de
acce
lera
re, s
istem
de
răci
re a
mot
orul
ui, s
istem
de
alim
enta
re, s
chem
a el
ectr
ică
• N
orm
e sa
nita
r-igi
enic
e și
regu
li de
pr
otec
ție a
mun
cii
• Re
gula
men
tul c
ircul
ație
i ruti
ere
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
isto
ricul
dez
voltă
rii și
im
port
anța
aut
omob
ilulu
i în
viaț
a om
ului
.Ap
licaț
ii pr
actic
e: se
lect
area
mat
eria
lelo
r și u
sten
silel
or:
simul
atoa
re a
le p
iese
lor m
ecan
ismel
or p
rinci
pale
ale
au
tom
obilu
lui –
set d
e ch
ei, d
ispoz
itive
de
asam
blar
e,
deza
sam
blar
e; e
xerc
iții d
e al
cătu
ire a
unu
i tra
seu;
exe
rciți
i de
iden
tifica
re și
den
umire
a m
ecan
ismel
or fu
ncțio
nale
ale
au
tom
obilu
lui;
stud
iu d
e ca
z; e
xam
inar
ea a
rtico
lelo
r din
Re
gula
men
tul c
ircul
ație
i ruti
ere:
obl
igaț
iuni
le c
ondu
căto
rulu
i de
veh
icul
; org
aniza
rea
și di
rijar
ea c
ircul
ație
i ruti
ere
(sem
nale
le a
gent
ului
de
circ
ulaț
ie, i
ndic
atoa
rele
rutie
re,
mar
caje
le ru
tiere
); re
guli
pent
ru c
ircul
ația
veh
icul
elor
.
2.1.
Rea
lizar
ea p
lanu
lui
școl
ii și
a sc
hem
elor
fu
ncțio
nale
, fo
losin
d te
rmin
olog
ia
spec
ifică
.
2. Ș
coal
a •
Ampl
asar
ea și
alc
ătui
rea
cons
truc
tivă
• Pl
anul
și sc
hem
ele
func
ționa
le
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
nec
esita
tea
ampl
asăr
ii co
rect
e a
unită
ților
de
învă
țăm
ânt.
Aplic
ații
prac
tice:
exe
rciți
i de
repr
ezen
tare
gra
fică
a pl
anul
ui
(șco
ală,
cla
să, l
abor
ator
, ter
en p
entr
u le
cțiil
e pr
actic
e/po
ligon
).
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 90 28.12.2018 10:42:02
91
3.1.
Rea
lizar
ea u
nui
proi
ect d
e am
enaj
are
a te
renu
lui ș
cola
r, re
spec
tând
ce
rințe
le d
e pr
otec
ție a
vie
ții și
a
sănă
tății
.
3. P
roie
ct
• Am
enaj
area
tere
nulu
i șco
lar/
polig
onul
ui p
entr
u ap
licaț
iile
prac
tice
cu m
ijloa
cele
de
tran
spor
t •
Util
izare
a te
hnol
ogiil
or m
oder
ne d
e co
mun
icaț
ii pe
ntru
real
izare
a un
or
aplic
ații
• Pr
oiec
tare
a în
form
at 3
D
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
sele
ctar
ea in
form
ație
i te
hnic
o-te
hnol
ogic
e.Ap
licaț
ii pr
actic
e: re
aliza
rea
schi
ței;
proi
ecta
rea
te
renu
lui ș
cola
r/po
ligon
ului
; des
crie
rea
(info
rmaț
ie
tehn
ico-
tehn
olog
ică,
repr
ezen
tare
a gr
afică
, ela
bora
rea
fișel
or te
hnol
ogic
e, a
tras
eelo
r etc
.).
Prod
use:
repr
ezen
tare
a gr
afică
a p
lanu
lui:
unei
școl
i/cla
se,
unui
labo
rato
r, un
ui te
ren
pent
ru le
cțiil
e pr
actic
e/po
ligon
*.4.
1. E
valu
area
într
egul
ui
proc
es d
e el
abor
are
a pr
oiec
tulu
i.
4. E
valu
area
și v
alor
ifica
rea
proi
ectu
lui
• So
luții
de
prot
ejar
e a
med
iulu
i Co
nver
sații
/disc
uții/
obse
rvar
e: id
entifi
care
a un
or p
osib
ilită
ți de
util
izare
; des
crie
rea
etap
elor
tehn
olog
ice
utiliz
ate
în
activ
itățil
e pr
actic
e.
Aplic
ații
prac
tice:
pre
zent
area
pro
iect
ului
.
Mod
ulul
: Ene
rgie
și e
lect
rote
hnic
ă
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
școl
are
reco
man
date
1.1.
Rec
unoa
șter
ea
spec
ificu
lui
tehn
olog
iilor
de
obțin
ere
a en
ergi
ei.
1.2.
Iden
tifica
rea
mat
eria
lelo
r și
uste
nsile
lor
spec
ifice
el
ectr
oteh
nici
i.
1. T
ehno
logi
i de
obțin
ere
a en
ergi
ei
spec
ifice
zone
i geo
grafi
ce•
Tran
spor
t și d
istrib
uție
prin
sist
emul
en
erge
tic n
ațio
nal
• Do
men
ii de
util
izare
. Con
sum
ator
i de
ene
rgie
. Circ
uite
term
ice,
gaz
e •
Mat
eria
le și
ust
ensil
e •
Nor
me
sani
tar-i
gien
ice
și re
guli
de
prot
ecție
a m
unci
i
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
impo
rtan
ța c
unoa
șter
ii ob
ținer
ii en
ergi
ei e
lect
rice;
tran
spor
t și d
istrib
uție
pr
in si
stem
ul e
nerg
etic
națio
nal;
dom
enii
de u
tiliza
re;
cons
umat
ori d
e en
ergi
e; c
ircui
te te
rmic
e, g
aze.
Ap
licaț
ii pr
actic
e: se
lect
area
, util
izare
a și
păst
rare
a co
rect
ă a
mat
eria
lelo
r și u
sten
silel
or (c
ondu
ctoa
re, i
zola
toar
e, tu
buri
izola
nte,
test
erul
, șur
ubel
nițe
, ind
icat
orul
de
tens
iune
, bec
ul
de c
ontr
ol, a
mpe
rmet
rul,
voltm
etru
l, cl
ește
le, c
ioca
nul/
pist
olul
de
lipit
etc.
).
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 91 28.12.2018 10:42:02
92
2.1.
Mon
tare
a în
se
rie și
în p
aral
el
a re
ziste
nțel
or,
resp
ectâ
nd n
orm
ele
sani
tar-i
gien
ice
și re
gulil
e de
pro
tecț
ie
a m
unci
i. 2.
2. D
epist
area
și
rem
edie
rea
defe
ctel
or în
ci
rcui
tele
ele
ctric
e și
în fu
ncțio
nare
a ap
arat
elor
.
2. L
ucră
ri de
ele
ctro
mon
tare
• M
onta
rea
în se
rie a
rezis
tenț
elor
, m
onta
rea
în p
aral
el a
rezis
tenț
elor
. Co
nsum
ator
i ele
ctro
casn
ici
• M
etod
e de
eco
nom
isire
a e
nerg
iei
• Re
para
ția a
para
telo
r ele
ctro
casn
ice
• Te
rmin
olog
ie sp
ecifi
că
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
met
odel
e de
alc
ătui
re
a un
ui c
ircui
t ele
ctric
cu
mot
or p
rin u
tiliza
rea
sem
nelo
r co
nven
ționa
le; c
onsu
mat
ori e
lect
roca
snic
i; m
etod
e de
ec
onom
isire
a e
nerg
iei.
Aplic
ații
prac
tice:
exe
rciți
i de
proi
ecta
re a
une
i sch
eme
elec
tric
e: lu
crăr
i pra
ctice
de
elec
trom
onta
re (m
onta
rea
în
serie
a re
ziste
nțel
or, m
onta
rea
în p
aral
el a
rezis
tent
elor
); ex
erci
ții d
e re
prez
enta
re g
rafic
ă a
deta
liilo
r ele
ctro
mot
orul
ui;
func
țiile
tran
sfor
mat
orul
ui; e
valu
area
sche
mel
or d
e m
onta
re; l
ucră
ri pr
actic
e de
repa
rație
a a
para
telo
r el
ectr
ocas
nice
.
3.1.
Rea
lizar
ea u
nui
artic
ol, r
espe
ctân
d fiș
a te
hnol
ogic
ă.
3.2.
Iden
tifica
rea
unor
insti
tuții
de
învă
țăm
ânt c
are
preg
ătes
c ca
dre
pent
ru d
omen
iul
ener
getic
.
3. R
ealiz
area
unu
i arti
col s
impl
u •
Cons
trui
rea
elec
trom
agne
tulu
i, so
nerie
i ele
ctric
e, re
leul
ui și
el
ectr
omot
orul
ui, d
ispoz
itive
lor
auto
mat
e cu
ele
ctro
mag
net ș
i rel
eu
term
ic*
• Fi
șa te
hnol
ogic
ă
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
con
stru
cția
și p
rinci
piul
de
func
ționa
re a
ele
ctro
mag
netu
lui,
sone
riei e
lect
rice,
re
leul
ui și
ele
ctro
mot
orul
ui, d
ispoz
itive
lor a
utom
ate
cu
elec
trom
agne
t și r
eleu
term
ic.
Aplic
ații
prac
tice:
exe
rciți
i de
cone
ctar
e a
elec
trom
agne
tulu
i, so
nerie
i ele
ctric
e, re
leul
ui și
ele
ctro
mot
orul
ui, d
ispoz
itive
lor
auto
mat
e cu
ele
ctro
mag
net ș
i rel
eu te
rmic
. Pr
odus
e: e
lect
rom
agne
t, so
nerie
ele
ctric
ă, re
leu,
el
ectr
omot
or, d
ispoz
itive
aut
omat
e cu
ele
ctro
mag
net ș
i rel
eu
term
ic*.
4.
1. E
valu
area
în
treg
ului
pro
ces
de c
onfe
cțio
nare
a
artic
olul
ui.
4. E
valu
area
și v
alor
ifica
rea
artic
olul
ui•
Impa
ctul
tehn
olog
iilor
de
prod
ucer
e și
utiliz
are
a en
ergi
ei a
supr
a om
ului
și
a m
ediu
lui
• Pr
ofes
ia e
lect
rom
onto
r-rep
arat
or
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
regu
lile
de p
rote
cție
a m
unci
i în
tim
pul l
ucră
rilor
de
elec
trom
onta
re; e
valu
area
lucr
ărilo
r pr
actic
e ef
ectu
ate;
disc
uții
priv
ind
desc
riere
a et
apel
or d
e m
onta
re.
Aplic
ații
prac
tice:
pre
zent
area
pro
iect
ului
; org
aniza
rea
unei
ex
poziț
ii.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 92 28.12.2018 10:42:02
93
Mod
ul: D
omen
ii pr
ofes
iona
le
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
școl
are
reco
man
date
1.1.
Iden
tifica
rea
dife
ritor
pos
ibili
tăți
de fo
rmar
e pr
ofes
iona
lă o
ferit
e de
învă
țăm
ântu
l din
re
publ
ică.
1.
2. A
naliz
area
cer
erii
și of
erte
i pe
piaț
a m
unci
i.
1. D
omen
ii pr
ofes
iona
le
• Sp
ecifi
cul p
rofe
siona
l al d
iferit
elor
zo
ne g
eogr
afice
•
Clas
ifica
rea
mes
eriil
or și
pro
fesii
lor
• Po
sibili
tăți
de fo
rmar
e pr
ofes
iona
lă.
Com
pete
nțe
prof
esio
nale
. Cer
ere
și of
ertă
pe
piaț
a m
unci
i•
Calit
atea
mun
cii ș
i rel
ațiil
e de
m
uncă
. Int
egra
rea
în c
âmpu
l mun
cii:
avan
taje
și d
ezav
anta
je p
rivin
d pr
ofes
iile
și m
eser
iile
• Vo
cația
și a
lege
rea
prof
esie
i. Im
agin
ea si
nelu
i înt
r-un
dom
eniu
pro
fesio
nal.
Calit
ăți ș
i co
ndiți
i pro
fesio
nale
: dre
ptur
i și
resp
onsa
bilit
ăți
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
dom
enii
de a
ctivi
tate
(m
eser
ii, p
rofe
sii);
clas
ifica
rea
mes
eriil
or și
pro
fesii
lor;
evol
uția
mes
eriil
or și
pro
fesii
lor d
in d
omen
iul t
ehno
logi
c;
mes
erii
și pr
ofes
ii no
i. Ap
licaț
ii pr
actic
e: o
rgan
izare
a un
or în
trun
iri c
u re
prez
enta
nți
ai a
genț
ilor e
cono
mic
i din
zonă
; sim
ular
ea u
nor i
nter
viur
i cu
refe
rire
la o
bțin
erea
unu
i loc
de
mun
că; e
xerc
iții d
e el
abor
area
a C
V-ur
ilor;
vizio
nare
a un
or m
ater
iale
înre
gist
rate
în
div
erse
ate
liere
, înt
repr
inde
ri; e
xerc
iții d
e re
dact
are
a un
or
mes
aje
(în c
uvin
te și
sim
bolu
ri) p
e ba
za u
nui s
upor
t vizu
al.
2.1.
Ela
bora
rea
unor
st
rate
gii p
entr
u vi
itoar
ea p
rofe
sie
în c
onco
rdan
ță c
u pr
oprii
le in
tere
se și
ap
titud
ini.
2. T
endi
nțe
în e
volu
ția p
iețe
i mun
cii
• De
zvol
tare
a do
men
iulu
i ser
vici
ilor,
dezv
olta
rea
într
eprin
deril
or m
ici ș
i m
ijloc
ii et
c.•
Mob
ilita
tea
ocup
ațio
nală
• Fa
ctor
ii ce
influ
ențe
ază
aleg
erea
pr
ofes
iei
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
evo
luția
uno
r dom
enii
prof
esio
nale
de
prod
ucție
și se
rvic
ii.
Aplic
ații
prac
tice:
exe
rciți
i de
sele
ctar
e a
prin
cipi
ilor
resp
onsa
bilit
ății
anga
jațil
or în
div
erse
dom
enii
de
prod
ucție
și se
rvic
ii; o
bser
vare
a un
or d
omen
ii pr
ofes
iona
le
revo
luțio
nare
în sf
era
tehn
olog
iilor
și im
pact
ul a
cest
ora
asup
ra c
ultu
rii n
ațio
nale
; disc
uții
dirij
ate
priv
ind
tras
area
un
or c
ompe
tenț
e ca
re să
con
ture
ze u
n po
sibil
profi
l pr
ofes
iona
l.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 93 28.12.2018 10:42:02
94
3.1.
Rea
lizar
ea u
nui
plan
de
dezv
olta
re
prof
esio
nală
în
func
ție d
e co
mpe
tenț
ele
pers
onal
e și
cara
cter
istice
le
pieț
ei m
unci
i.
3. P
lanu
l de
afac
eri
• Co
ndiți
ile d
e el
abor
are
• Et
apel
e de
real
izare
a p
lanu
lui d
e af
acer
i
Aplic
ații
prac
tice:
exe
rciți
i de
iden
tifica
re a
cel
puț
in 3
ac
tivită
ți ca
re p
ot fi
real
izate
în ti
mp
de 3
luni
, cu
scop
ul
de a
dez
volta
car
iera
pro
fesio
nală
; rea
lizar
ea p
lanu
lui d
e af
acer
i: co
ndiți
i de
elab
orar
e, p
rinci
pale
le e
tape
de
real
izare
; el
abor
area
mod
elel
or a
le u
nor p
lanu
ri de
afa
ceri.
Pr
odus
: pla
n de
afa
ceri.
4.1.
Eva
luar
ea
într
egul
ui p
roce
s de
con
fecț
iona
re a
ar
ticol
ului
.
4. E
valu
area
și v
alor
ifica
rea
plan
ului
de
afa
ceri
• Pr
otec
ția m
ediu
lui î
n co
ntex
tul
dive
rsel
or d
omen
ii pr
ofes
iona
le
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
des
crie
rea
etap
elor
util
izate
în
acti
vită
țile
prac
tice.
Aplic
ații
prac
tice:
pre
zent
area
pla
nulu
i de
afac
eri.
Mod
ulul
: Ser
vici
i soc
iale
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
școl
are
reco
man
date
1.1.
Rec
unoa
șter
ea
spec
ificu
lui
serv
iciil
or p
rest
ate
de fr
izerii
. 1.
2. Id
entifi
care
a m
ater
iale
lor,
disp
oziti
velo
r și
inst
rum
ente
lor
nece
sare
acti
vită
ții
salo
anel
or d
e co
afur
ă.
1. P
rofe
sia d
e fr
izer,
coaf
or
• A
pariț
ia a
rtei
coaf
urii.
Eta
pe is
toric
e de
dez
volta
re a
art
ei co
afur
ii •
Cur
ente
le în
art
a co
afur
ii. C
ele
mai
re
num
ite șc
oli.
Cei m
ai re
num
iți fr
izeri
• C
oncu
rsur
ile n
ațio
nale
și
inte
rnaț
iona
le
• Se
rvici
ile p
rest
ate
de fr
izerii
. Sal
oane
le
de co
afur
ă •
Term
inol
ogie
spec
ifică
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
apa
riția
art
ei co
afur
ii: e
tape
ist
orice
de
dezv
olta
re a
art
ei co
afur
ii; im
pact
ul și
impo
rtan
ța
exec
utăr
ii co
afur
ilor p
entr
u di
ferit
e oc
azii;
cure
nte
în a
rta
coaf
urii;
pro
fesia
de
frize
r.Ap
licaț
ii pr
actic
e: e
xerc
iții d
e se
lect
are
a m
ater
iale
lor,
disp
oziti
velo
r și i
nstr
umen
telo
r nec
esar
e; e
xerc
iții d
e ex
ecut
are
a co
afur
ilor d
in co
sițe
pent
ru d
iferit
e oc
azii.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 94 28.12.2018 10:42:02
95
2.1.
Rea
lizar
ea u
nei
inve
stiga
ții
pers
onal
e pe
ntru
id
entifi
care
a ne
cesit
ății
trat
amen
tulu
i co
smet
olog
ic
spec
ial.
2. C
osm
etol
ogie
• Ap
ariți
a și
dezv
olta
rea
cosm
etol
ogie
i•
Echi
pam
ente
cos
met
olog
ice
• Tr
atam
ente
cos
met
olog
ice
spec
iale
•
Prod
use
cosm
etice
în g
eron
tolo
gie
• M
etod
e av
ansa
te în
cos
met
olog
ia c
u ap
arat
aj
• Te
rmin
olog
ie sp
ecifi
că
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
sele
ctar
ea in
form
ație
i te
hnic
o-te
hnol
ogic
e.
Aplic
ații
prac
tice:
exe
rciți
i de
sele
ctar
e a
prod
usel
or în
fu
ncție
de
cara
cter
istici
le p
erso
nale
; exe
rciți
i de
aleg
ere
a te
mati
cii,
a cu
loril
or și
moti
velo
r; se
lect
area
mat
eria
lelo
r și
uste
nsile
lor (
pens
ule,
cre
ioan
e et
c. p
entr
u re
aliza
rea
mac
hiaj
ului
arti
stic
sau
de o
cazie
).
3.1.
Ela
bora
rea
și re
aliza
rea
unui
pr
oiec
t de
pres
tare
a
serv
iciil
or în
do
men
iile:
frize
rie,
cosm
etol
ogie
, re
para
ție, î
n sc
opul
or
ient
ării
pers
onal
e și
prof
esio
nale
.
3. P
roie
ct*
• Se
rvic
ii de
frize
rie
• Se
rvic
ii de
cos
met
olog
ie
• Se
rvic
ii de
repa
rație
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
dep
istar
ea d
efec
tulu
i (d
eter
iora
rea
fișei
, det
erio
rare
a izo
lație
i firu
lui,
lipsa
legă
turii
el
emen
tulu
i ter
mic
cu
born
ele
de ie
șire
etc.
); se
lect
area
m
ater
iale
lor ș
i ins
trum
ente
lor (
band
a izo
lant
ă, c
leșt
ele,
be
cul d
e co
ntro
l etc
.).Ap
licaț
ii pr
actic
e: a
ctivi
tăți
de re
para
ție în
caz
de:
det
erio
rare
a
izola
ției fi
rulu
i ele
ctric
; def
ect a
l fișe
i firu
lui e
lect
ric;
rupt
ură
a fir
ului
; def
ect a
l priz
ei d
e cu
rent
; lip
să a
con
tact
ului
în
tre
born
ele
de ie
șire
ale
fieru
lui d
e că
lcat
și fi
rul e
lect
ric.
Prod
use:
fier
de
călc
at re
para
t; m
odel
e de
coa
furi
și m
achi
aj*.
4.
1. E
valu
area
într
egul
ui
proc
es d
e el
abor
are/
real
izare
a
proi
ectu
lui.
4. E
valu
area
și v
alor
ifica
rea
proi
ectu
lui
• Pr
ofes
ia d
e fr
izer
• Pr
ofes
ia d
e co
smet
olog
• Pr
ofes
ia d
e el
ectr
omon
tor-r
epar
ator
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
cal
itate
, act
ualit
ate,
pr
ezen
tare
; des
crie
rea
etap
elor
util
izate
în a
ctivi
tățil
e pr
actic
e.
Aplic
ații
prac
tice:
pre
zent
area
pro
iect
ului
.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 95 28.12.2018 10:42:02
96
Mod
ulul
: Cas
ă și
men
aj
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
școl
are
reco
man
date
1.1.
Des
crie
rea
evol
uție
i în
org
aniza
rea
spaț
iulu
i loc
ativ.
1.2.
Iden
tifica
rea
met
odel
or
de e
vita
re a
ac
cide
ntel
or c
asni
ce
și de
sele
ctar
e a
com
pone
ntel
or d
in
trus
a fa
rmac
eutic
ă.
1.3.
Res
pect
area
stilu
lui
de îm
brăc
ămin
te
potr
ivit
și m
anife
star
ea g
rijii
pent
ru să
năta
te și
fr
umus
ețe.
1. E
volu
ția lo
cuin
ței î
n tim
p •
Conf
ortu
l cas
nic.
Bu
getu
l fam
iliei
. Fa
rmac
ia la
dom
icili
u •
Acor
dare
a pr
imul
ui a
juto
r în
cazu
l un
or a
ccid
ente
cas
nice
•
Frum
useț
ea și
sănă
tate
a•
Nor
mel
e sa
nita
r-igi
enic
e și
regu
li de
pr
otec
ție a
vie
ții
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
evo
luția
locu
ințe
i în
timp;
tip
urile
de
locu
ințe
; org
aniza
rea
inte
rioru
lui l
ocui
nței
: a
balc
onul
ui, a
tera
sei;
dota
rea
tehn
ică;
tipu
rile
de a
ccid
ente
ca
snic
e.
Aplic
ații
prac
tice:
exe
rciți
i de
orga
niza
re a
inte
rioru
lui
locu
ințe
i, a
balc
onul
ui, a
tera
sei;
ilum
inar
ea; d
ecor
ul in
terio
r, ga
ma
de c
ulor
i; în
griji
rea
apar
tam
entu
lui,
mic
i rep
araț
ii;
înto
cmire
a și
repa
rtiza
rea
buge
tulu
i fam
iliei
con
form
pr
inci
piul
ui e
chili
brul
ui b
uget
ar; o
rgan
izare
a fa
rmac
iei
fam
iliei
și a
ate
lieru
lui g
ospo
dăre
sc.
Aplic
ații
prac
tice:
aco
rdar
ea p
rimul
ui a
juto
r în
caz d
e ac
cide
nt c
asni
c; e
xerc
iții d
e id
entifi
care
a sti
lulu
i de
îmbr
ăcăm
inte
pot
rivit;
iden
tifica
rea
măs
urilo
r de
igie
nă și
în
griji
re a
pie
lii și
a m
âini
lor.
2.1.
Dep
istar
ea u
nor
dete
rioră
ri și
efec
tuar
ea
repa
rații
lor
elem
enta
re a
îm
brăc
ămin
tei ș
i a
încă
lțăm
inte
i.
2. Ig
iena
îmbr
ăcăm
inte
i și a
în
călță
min
tei
• Re
para
ția e
lem
enta
ră a
îm
brăc
ămin
tei ș
i a în
călță
min
tei
• O
rnar
ea îm
brăc
ămin
tei ș
i a
încă
lțăm
inte
i
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
cer
ințe
față
de
păst
rare
a și
îngr
ijire
a îm
brăc
ămin
tei ș
i a în
călță
min
tei î
n fu
ncție
de
anoti
mp;
cer
ințe
față
de
mat
eria
lele
din
car
e ac
este
a su
nt
conf
ecțio
nate
. Ap
licaț
ii pr
actic
e: e
xerc
iții d
e re
para
ții e
lem
enta
re a
îm
brăc
ămin
tei ș
i a în
călță
min
tei;
orna
rea
îmbr
ăcăm
inte
i și a
în
călță
min
tei c
u el
emen
te d
ecor
ative
apl
icat
e, fu
rnitu
ri et
c.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 96 28.12.2018 10:42:03
97
3.1.
Ela
bora
rea
și re
aliza
rea
unui
pr
oiec
t pen
tru
deco
rare
a lo
cuin
ței,
resp
ectâ
nd fi
șa
tehn
olog
ică.
3.
2. R
espe
ctar
ea
norm
elor
sani
tar-
igie
nice
și a
regu
lilor
de
pro
tecț
ie a
vie
ții
în ti
mpu
l luc
rulu
i.
3. P
roie
ct
• O
biec
te d
e ar
tă d
ecor
ativă
în
locu
ința
noa
stră
. Ide
ntific
area
ar
ticol
ului
• El
abor
area
fișe
i teh
nolo
gice
. Se
lect
area
mat
eria
lelo
r și a
us
tens
ilelo
r•
Conf
ecțio
nare
a ar
ticol
ului
•
Util
izare
a ar
ticol
ului
pen
tru
deco
rare
a lo
cuin
ței
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
sele
ctar
ea in
form
ație
i te
hnic
o-te
hnol
ogic
e.
Aplic
ații
prac
tice:
real
izare
a sc
hițe
i, sc
hem
ei, fi
șei
tehn
olog
ice
pent
ru c
onfe
cțio
nare
a un
ui a
rtico
l; co
nfec
ționa
rea
artic
olul
ui p
roie
ctat
din
oric
e do
men
iu
stud
iat a
nter
ior:
meș
teșu
guri
popu
lare
și m
oder
ne sa
u de
sign
(ves
timen
tar,
de in
terio
r, gr
afic)
etc
. Pr
odus
e: p
anou
, tab
lou,
pol
iță, c
ompo
ziție
dec
orati
vă, c
utie,
va
ză, m
ilieu
etc
*.
4.1.
Eva
luar
ea
artic
olel
or re
aliza
te,
conc
retiz
ând
dom
eniu
l, m
etod
ele
de lu
cru
și uti
lizar
ea
lor.
4. E
valu
area
și v
alor
ifica
rea
artic
olul
ui•
Noi
pos
ibili
tăți
de u
tiliza
re•
Actu
aliza
rea
info
rmaț
iilor
din
do
men
iul s
elec
tat:
cerin
țe d
e ca
litat
e, c
heltu
ieli
și po
sibili
tate
a ob
ținer
ii un
ui c
âștig
. Pub
licita
te
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
cal
itate
a lu
crul
ui: a
spec
tul
este
tic, u
tilita
r și d
ecor
ativ
al p
roie
ctul
ui; i
denti
ficar
ea u
nor
posib
ilită
ți de
util
izare
și d
ecor
are;
eva
luar
ea sc
hițe
lor;
desc
riere
a et
apel
or te
hnol
ogic
e uti
lizat
e în
acti
vită
țile
prac
tice;
cal
cula
rea
sine-
cost
ului
(cos
tulu
i uni
tar)
. Ap
licaț
ii pr
actic
e: p
reze
ntar
ea p
roie
ctul
ui; p
rom
ovar
ea
proi
ectu
lui.
Mod
ulul
: Ant
repr
enor
iat ș
i mar
ketin
g
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
școl
are
reco
man
date
1.1.
Iden
tifica
rea
dife
ritor
pos
ibili
tăți
de fo
rmar
e pr
ofes
iona
lă o
ferit
e de
învă
țăm
ântu
l din
re
publ
ică.
1. D
omen
ii pr
ofes
iona
le
• Sp
ecifi
cul p
rofe
siona
l al d
iferit
elor
zo
ne g
eogr
afice
. Cla
sifica
rea
mes
eriil
or și
pro
fesii
lor.
Posib
ilită
ți de
form
are
prof
esio
nală
. Co
mpe
tenț
e pr
ofes
iona
le. C
erer
ea și
of
erta
pe
piaț
a m
unci
i
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
voc
ația
și a
lege
rea
prof
esie
i: ca
lităț
i și c
ondi
ții p
rofe
siona
le, d
rept
uri ș
i res
pons
abili
tăți;
de
zvol
tare
a și
impo
rtan
ța a
ntre
pren
oria
tulu
i soc
ial;
evol
uția
mar
ketin
gulu
i: et
ape
de d
ezvo
ltare
a m
arke
tingu
lui
(ext
ensiv
ă și
inte
nsiv
ă); f
uncț
iile
mar
ketin
gulu
i (in
vesti
gare
a pi
eței
, a n
evoi
lor d
e co
nsum
).
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 97 28.12.2018 10:42:03
98
1.2.
Ana
lizar
ea c
erer
ii și
ofer
tei p
e pi
ața
mun
cii.
1.3.
Rec
unoa
șter
ea
activ
itățil
or d
e an
trep
reno
riat
soci
al și
mar
ketin
g so
cial
.
• An
trep
reno
riatu
l soc
ial.
Apar
iție
și de
zvol
tare
.Do
men
ii de
acti
vita
te. O
NG-
uri ș
i co
oper
ative
. Pro
filul
ant
repr
enor
ului
so
cial
• Ev
oluț
ia m
arke
tingu
lui.
Etap
e de
de
zvol
tare
a m
arke
tingu
lui.
Func
țiile
m
arke
tingu
lui.
Mar
ketin
gul s
ocia
l
Aplic
ații
prac
tice:
exe
rciți
i de
alcă
tuire
a u
nor a
ctivi
tăți
pe
dom
enii
(edu
cație
, cul
tură
, ocr
otire
a să
nătă
ții, t
urism
, cr
ește
re a
bun
ăstă
rii, a
ctivi
tăți
îndr
epta
te sp
re c
onso
lidar
ea
coez
iuni
i eco
nom
ice
și so
cial
e și
creș
tere
a in
cluz
iuni
i so
cial
e); s
elec
tare
a in
form
ație
i des
pre
ON
G-ur
ile d
in
repu
blic
ă (m
ește
șugă
rești
, agr
icol
e, d
e co
nsum
etc
.).
2.1.
Rea
lizar
ea u
nei
cerc
etăr
i de
mar
ketin
g.
2.2.
Ela
bora
rea
unor
st
rate
gii p
entr
u vi
itoar
ea p
rofe
sie
în c
onco
rdan
ță c
u pr
oprii
le in
tere
se și
ap
titud
ini.
2. O
rgan
izare
a un
ei c
erce
tări
de
mar
ketin
g•
Desf
ășur
area
inve
stiga
țiilo
r; pr
eluc
rare
a și
anal
iza in
form
ațiil
or;
reda
ctar
ea st
udiu
lui;
form
ular
ea
conc
luzii
lor
• Te
ndin
țe în
evo
luția
pie
ței m
unci
i. De
zvol
tare
a do
men
iulu
i ser
vici
ilor,
dezv
olta
rea
într
eprin
deril
or m
ici ș
i m
ijloc
ii et
c. M
obili
tate
ocu
pațio
nală
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
sele
ctar
ea in
form
ație
i; di
scuț
ii di
rijat
e pr
ivin
d ev
oluț
ia u
nor d
omen
ii pr
ofes
iona
le
de p
rodu
cție
și se
rvic
ii.Ap
licaț
ii pr
actic
e: e
xerc
iții d
e re
prez
enta
re a
: uni
tățil
or d
e ob
serv
are
și so
ndaj
; cad
rulu
i tem
pora
l și s
pația
l; m
etod
elor
, te
hnic
ilor ș
i ins
trum
ente
lor d
e pr
eluc
rare
a in
form
ațiil
or;
eșan
tionu
lui d
e se
lecț
ie; e
xerc
iții d
e se
lect
are
a pr
inci
piilo
r re
spon
sabi
lităț
ii an
gaja
ților
.
3.1.
Rea
lizar
ea u
nui
plan
pro
priu
de
dez
volta
re
prof
esio
nală
în
func
ție d
e co
mpe
tenț
ele
pers
onal
e și
de
cara
cter
istici
le
pieț
ei m
unci
i.
3. P
roie
ct d
e la
nsar
e a
unei
afa
ceri
• Pr
omov
area
serv
iciil
or p
rin
inte
rmed
iul s
upor
tulu
i on-
line
cu
ajut
orul
bro
șuril
or, fl
yere
-lor e
tc.
• Sf
era
serv
iciil
or: c
urăț
ător
ie c
him
ică,
ca
ntină
soci
ală
etc.
•
Obs
erva
rea
unor
dom
enii
prof
esio
nale
revo
luțio
nare
în sf
era
tehn
olog
iilor
și im
pact
ul a
cest
ora
asup
ra c
ultu
rii n
ațio
nale
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
sele
ctar
ea in
form
ație
i; co
ndiți
i de
elab
orar
e; p
rinci
pale
le e
tape
de
real
izare
. Ap
licaț
ii pr
actic
e: c
onsti
tuire
a un
ei c
urăț
ător
ii ch
imic
e –
calc
ular
ea c
heltu
ielil
or d
e în
ființ
are
a fir
mei
; înc
hirie
rea
spaț
iilor
; ach
izițio
nare
a ec
hipa
men
tulu
i și m
ater
iale
lor
nece
sare
(maș
ini d
e sp
ălat
, usc
ătoa
re, m
așin
i de
călc
at,
mes
e de
căl
cat,
dete
rgen
t, em
olie
nți e
tc.)
achi
zițio
nare
a un
ui a
utom
obil
pent
ru ri
dica
rea
și liv
rare
a bu
nuril
or; c
alcu
lul
sala
riilo
r ang
ajaț
ilor.
Prod
us: p
roie
ct d
e la
nsar
e a
unei
afa
ceri.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 98 28.12.2018 10:42:03
99
4.1.
Eva
luar
ea în
treg
ului
pr
oces
de
elab
orar
e/re
aliza
re
a pl
anul
ui d
e af
acer
i.
4. E
valu
area
și v
alor
ifica
rea
proi
ectu
lui
• Pr
otec
ția m
ediu
lui î
n co
ntex
tul
dive
rsel
or d
omen
ii pr
ofes
iona
le
Conv
ersa
ții/d
iscuț
ii/ob
serv
are:
cal
itate
, util
itate
, pre
zent
are,
de
scrie
rea
etap
elor
de
real
izare
a p
lanu
lui d
e af
acer
i.Ap
licaț
ii pr
actic
e: p
reze
ntar
ea p
lanu
lui d
e af
acer
i.
Mod
ulul
: Rob
otică
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
școl
are
reco
man
date
1.1.
Util
izare
a co
rect
ă a
term
enilo
r sp
ecifi
ci ro
botic
ii în
exp
rimar
e și
în fo
rmul
area
în
treb
ărilo
r. 1.
2. Id
entifi
care
a pa
rticu
larit
ățilo
r di
stinc
tive
ale
robo
ților
. 1.
3. Id
entifi
care
a do
men
iilor
de
utiliz
are
a ro
boțil
or.
1. E
voca
re/i
niție
re în
robo
tică
• Is
toria
robo
ticii:
ce
este
un
robo
t; pr
imul
robo
t; ev
oluț
ia ro
boțil
or;
robo
ții în
via
ța n
oast
răTe
rmin
olog
ie sp
ecifi
că: m
ecan
ism,
auto
mat
, mec
anism
mec
atro
nic,
robo
t•
Tipu
ri de
robo
ți: c
lasifi
care
a ro
boțil
or; u
tiliza
rea
robo
ților
; m
isiun
i ale
robo
ților
; rob
oții
viito
rulu
iTe
rmin
olog
ie sp
ecifi
că: r
oboț
i in
dust
riali,
robo
ți de
serv
icii,
robo
ți m
obili
, rob
oți s
tatic
i, um
anoi
zi/an
droi
zi, ro
boți
auto
nom
i, ro
boți
cu
cont
rol l
a di
stan
ță•
Legi
le ro
botic
ii: re
lația
robo
t – o
m;
rela
ția ro
bot –
robo
t; ro
boții
și
uman
itate
a
Exer
ciții
de:
-
inte
rpre
tare
a te
rmen
ului
„ro
botic
ă”;
- en
umer
are
a pa
rticu
larit
ățilo
r dist
inct
ive
ale
robo
ților
; -
indi
care
a d
omen
iilor
de
utiliz
are
a ro
boțil
or;
- de
scrie
re a
robo
ților
viit
orul
ui;
- ar
gum
enta
re a
nec
esită
ților
de
a re
spec
ta le
gile
robo
ticii;
-
clas
ifica
re a
robo
ților
; -
desc
riere
a im
pact
ului
soci
al a
l im
plem
entă
rii p
e sc
ară
larg
ă a
robo
ților
. Pr
odus
e: m
esaj
arg
umen
tativ
.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 99 28.12.2018 10:42:03
100
2.1.
Rec
unoa
șter
ea
unită
ților
fu
ncțio
nale
și a
co
mpo
nent
elor
fiz
ice
ale
robo
tulu
i. 2.
2. E
xplic
area
de
stina
ției u
nită
ților
fu
ncțio
nale
și a
co
mpo
nent
elor
fiz
ice
ale
robo
tulu
i. 2.
3. A
sam
blar
ea și
de
zasa
mbl
area
m
odel
elor
de
stru
ctur
i de
rezis
tenț
ă.
2.4.
Asa
mbl
area
și
deza
sam
blar
ea
mod
elel
or
siste
mel
or d
e lo
com
oție
a
robo
ților
. 2.
5. În
corp
orar
ea
unită
ților
de
com
andă
în m
odel
e de
robo
ți.
Inst
alar
ea și
de
zinst
alar
ea
senz
orilo
r m
odel
elor
de
robo
ți.
2. S
truc
tura
robo
ților
• Sc
hem
a fu
ncțio
nală
a ro
botu
lui:
unita
tea
de c
oman
dă, u
nita
tea
de
achi
ziție
a in
form
ație
i, un
itate
a de
ex
trag
ere
a in
form
ație
i, un
itate
a de
ac
ționa
re, u
nita
tea
de lo
com
oție
• St
ruct
ura
fizic
ă a
robo
tulu
i: st
ruct
uri
de re
ziste
nță,
sist
eme
de lo
com
oție
, sis
tem
e de
exe
cuție
, sur
se d
e al
imen
tare
, sen
zori,
cen
tre
de
com
andă
, ele
men
te d
e co
nexi
une
Term
inol
ogie
spec
ifică
: con
trol
ul
mot
oare
lor,
ener
gie,
tran
sfor
mar
e de
en
ergi
e, a
cum
ulat
oare
, bat
erii,
cab
luri,
po
rtur
i, co
nexi
uni
• St
ruct
uri d
e re
zist
ență
: des
tinaț
ia
stru
ctur
ilor d
e re
ziste
nță,
pie
sele
din
co
mpo
nenț
a m
odel
elor
de
stru
ctur
i de
rezis
tenț
ă, m
etod
e de
fixa
re a
pi
esel
or d
in c
ompo
nenț
a m
odel
elor
de
stru
ctur
i de
rezis
tenț
ă, p
roce
duri
de a
sam
blar
e și
deza
sam
blar
e a
mod
elel
or d
e st
ruct
uri d
e re
ziste
nță
• Si
stem
e de
loco
moț
ie: d
estin
ația
sis
tem
elor
de
loco
moț
ie, p
roce
duril
e de
asa
mbl
are
și de
zasa
mbl
are
a m
odel
elor
sist
emel
or d
e lo
com
oție
a
robo
ților
Te
rmin
olog
ie sp
ecifi
că: m
otoa
re,
tran
smisi
uni,
prop
ulso
are
Exer
ciții
de:
-
iden
tifica
re a
uni
tățil
or fu
ncțio
nale
ale
robo
ților
și
expl
icar
e a
desti
nație
i ace
stor
a;-
iden
tifica
re a
com
pone
ntel
or fi
zice
ale
robo
ților
și
expl
icar
e a
desti
nație
i ace
stor
a;
- id
entifi
care
a re
lații
lor d
e re
cipr
ocita
te în
tre
unită
țile
func
ționa
le și
com
pone
ntel
e fiz
ice
ale
robo
ților
;-
clas
ifica
re a
pie
selo
r din
com
pone
nța
mod
elel
or d
e st
ruct
uri d
e re
ziste
nță
după
des
tinaț
ie, d
upă
dim
ensiu
ni,
după
con
figur
ația
geo
met
rică;
-
iden
tifica
re a
rela
țiilo
r de
reci
proc
itate
într
e ca
ract
eristi
cile
co
mpo
nent
elor
fizic
e al
e ro
boțil
or și
misi
unile
robo
ților
; -
clas
ifica
re a
senz
orilo
r mod
elel
or d
e ro
boți
după
de
stina
ție și
dup
ă ca
ract
eristi
cile
func
ționa
le;
- or
gani
zare
erg
onom
ică
a lo
culu
i de
mun
că.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 100 28.12.2018 10:42:03
101
2.6.
Asa
mbl
area
și
deza
sam
blar
ea
mod
elel
or
siste
mel
or d
e ex
ecuț
ie a
robo
ților
. 2.
7. În
depl
inire
a re
gulil
or d
e pr
otec
ție a
med
iulu
i am
bian
t și d
e m
uncă
în si
gura
nță.
• U
nita
tea
de c
oman
dă: d
estin
ația
un
ității
de
com
andă
, sch
imbu
l de
info
rmaț
ii în
tre
unita
tea
de
com
andă
și c
ompo
nent
ele
robo
tulu
i, în
corp
orar
ea u
nită
ților
de
com
andă
în
mod
elel
e de
robo
ți Te
rmin
olog
ie sp
ecifi
că: p
ortu
rile
unită
ții d
e co
man
dă, i
nter
fața
om
–ro
bot
• Se
nzor
i: de
stina
ția se
nzor
ilor,
senz
ori a
ctivi
și se
nzor
i pas
ivi,
proc
edur
i de
inst
alar
e și
dezin
stal
are
a se
nzor
ilor
• Si
stem
e de
exe
cuție
: des
tinaț
ia
siste
mel
or d
e ex
ecuț
ie, c
ontr
olul
sis
tem
elor
de
exec
uție
•
Prot
ecția
med
iulu
i am
bian
t și
mun
ca în
sigu
ranț
ă: re
gulil
e de
pr
otec
ție a
med
iulu
i am
bian
t și d
e m
uncă
în si
gura
nță,
org
aniza
rea
ergo
nom
ică
a lo
culu
i de
mun
că
Activ
ități
de m
odel
are:
fixa
rea
unită
ții d
e co
man
dă p
e m
odel
ul d
e ro
bot;
cone
ctar
ea si
stem
ului
de
loco
moț
ie la
un
itate
a de
com
andă
; ins
tala
rea
și de
zinst
alar
ea se
nzor
ilor
ultr
ason
ici,
tacti
li, d
e su
net,
de lu
min
ozita
te, d
e cu
lori,
de
orie
ntar
e în
spaț
iu.
Prod
use:
mod
ele
de st
ruct
uri d
e re
ziste
nță
de ti
p ca
dru,
ar
cadă
, sca
un, ș
ezlo
ng, c
arus
el, ș
asiu
, car
casă
asa
mbl
ate/
deza
sam
blat
e; m
odel
e de
tran
smisi
uni c
u ro
ți di
nțat
e,
cure
a, m
elc
asam
blat
e/de
zasa
mbl
ate;
mod
elel
e sis
tem
elor
de
loco
moț
ie c
u ro
ți, șe
nile
, pic
ioar
e, b
enzi
tran
spor
toar
e as
ambl
ate/
deza
sam
blat
e; m
odel
ele
siste
mel
or d
e ex
ecuț
ie
de ti
p m
âini
mec
anic
e, d
ispoz
itive
de
man
evra
re, d
ispoz
itive
de
apu
care
, disp
oziti
ve d
edic
ate
asam
blat
e/de
zasa
mbl
ate.
Pr
oiec
te: a
sam
blar
ea m
odel
elor
de
robo
ți pr
opuș
i de
cătr
e ca
drul
did
actic
.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 101 28.12.2018 10:42:03
102
3.1.
Cre
area
med
iilor
sim
ulat
e de
lucr
u al
ro
boțil
or.
3.2.
Util
izare
a in
stru
men
taru
lui
med
iilor
de
dezv
olta
re a
pr
ogra
mel
or
de c
ondu
cere
a
robo
ților
. 3.
3. P
rogr
amar
ea
algo
ritm
ilor l
inia
ri,
cicl
ici ș
i cu
ram
ifică
ri de
con
duce
re a
ro
boțil
or.
3. P
rogr
amar
ea ro
boțil
or•
Med
ii de
lucr
u al
robo
ților
: mod
ele
de m
edii
de lu
cru;
mod
ele
de
med
ii sim
ulat
e; m
odel
e de
obi
ecte
, ob
stac
ole
și de
nive
lări
• Si
stem
e de
com
enzi
ale
robo
ților
: co
men
zi de
dep
lasa
re; c
omen
zi de
intr
oduc
ere
și de
ext
rage
re a
in
form
ație
i; co
men
zi de
acț
iune
•
Met
ode
de c
ontr
ol a
l rob
oțilo
r: m
anua
l, de
căt
re fi
ința
um
ană;
au
tom
at, c
u lo
gică
cab
lată
; aut
omat
, cu
logi
că p
rogr
amab
ilă; m
anum
atic
(man
ual ș
i aut
omat
, tipt
roni
c)•
Med
ii de
dez
volta
re a
pro
gram
elor
de
con
duce
re a
robo
ților
: int
erfa
ța,
gesti
onar
ea p
roie
ctel
or, g
estio
nare
a co
nexi
unilo
r înt
re u
nita
tea
de
com
andă
a ro
boțil
or și
cal
cula
toru
l pe
rson
al, î
ncăr
care
a/ex
ecut
area
pr
ogra
mel
or d
e co
nduc
ere
în
unită
țile
de c
oman
dă a
le m
odel
elor
de
robo
țiTe
rmin
olog
ie sp
ecifi
că: b
locu
ri de
ac
țiune
, blo
curi
de se
nzor
i, bl
ocur
i de
con
trol
al fl
uxul
ui, p
aram
etrii
bl
ocur
ilor,
angr
enar
ea b
locu
rilor
Exer
ciții
de:
-
iden
tifica
re a
rela
țiilo
r de
reci
proc
itate
într
e m
ediu
l de
lucr
u, c
arac
teris
ticile
robo
ților
și m
isiun
ile a
cest
ora;
-
clas
ifica
re a
met
odel
or d
e co
ntro
l al r
oboț
ilor;
- re
cuno
aște
re a
ele
men
telo
r de
inte
rfaț
ă a
med
iilor
de
dezv
olta
re a
pro
gram
elor
de
cond
ucer
e a
robo
ților
; -
gesti
onar
e a
cone
xiun
ilor î
ntre
uni
tate
a de
com
andă
a
robo
ților
și c
alcu
lato
arel
e pe
rson
ale;
-
expl
icar
e a
desti
nație
i blo
curil
or d
e ac
țiune
;-
iden
tifica
re a
legă
turil
or c
azua
le în
tre
setă
rile
bloc
urilo
r și
acțiu
nilo
r efe
ctua
te d
e că
tre
robo
t. Ac
tivită
ți de
mod
elar
e: c
rear
ea m
ediil
or si
mul
ate
de lu
cru:
el
abor
area
, înc
ărca
rea,
exe
cuta
rea
prog
ram
elor
com
plex
e (c
u ra
mifi
cări
și ci
clur
i) de
con
duce
re a
robo
ților
. Pr
odus
e: p
roie
ct R
obot
în m
isiun
e.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 102 28.12.2018 10:42:03
103
6. Sugestii metodologice
Proiectarea, organizarea și realizarea procesului didactic în cadrul disciplinei Educație tehnologică are la bază paradigma constructivistă, care pune în valoa-re următoarele abordări: centrarea pe elev; învățarea experiențială; parteneria-tul educațional; diversitatea tehnologiilor didactice etc. Un accent deosebit se va pune pe noile educații: educația pentru toleranță, educația pentru timpul liber, educația economică, educația antreprenorială etc. Se vor realiza interferențe între educația tehnologică, educația casnică modernă, educația pentru sănătate, educația nutrițională, educația ecologică, educația antreprenorială etc. Astfel, orientarea ge-nerală este determinată de accentul pus pe învățare, iar predarea și evaluarea se orientează pentru activizarea învățării.
Reieșind din caracterul activ și aplicativ al disciplinei Educație tehnologică, re-conceptualizarea lecțiilor va asigura orientarea conținuturilor spre aplicații utile în viața cotidiană. În condițiile unui învățământ modern, în care știința reprezintă mai mult decât un produs, iar procesul de instruire este continuu, la baza căruia stau acțiunile, profesorilor de Educație tehnologică le revin responsabilități majore în ceea ce privește: pregătirea elevilor pentru formarea unei personalități autonome și creative; dezvoltarea abilităților intelectuale și practice ale elevilor, prin utilizarea unor forme variate de organizare a lecției în clasă, laborator sau în natură; formarea unei personalități tolerante și sensibile la schimbare.
Se va urmări asigurarea accesului egal la educație al tuturor elevilor, inclu-siv al celor cu cerințe educative speciale (CES), promovându-se individualizarea și diferențierea în procesul educațional.
Strategiile didactice utilizate la disciplina Educație tehnologică vor fi axate pe cen-trarea pe elev, formarea competențelor generale și specifice disciplinei, dezvoltarea gândirii critice, logice, intuitive. Selectarea strategiilor didactice va fi determinată de curriculum, dar se va realiza personalizat, prin racordare la factori multipli, cum ar fi: necesitățile de instruire ale elevilor; specificul disciplinei; personalitatea didactică a învățătorului; cultura organizațională a școlii; accesul la mijloacele comunicaționale și informaționale moderne etc. Strategiile didactice vor pune accent pe crearea de situații în care elevii să-și poată manifesta inițiativa, creativitatea și responsabilitatea prin realizarea de produse. Totodată, este importantă alegerea celei mai potrivite metode activ-interactive, adaptabile vârstei elevilor și eficiente în vederea atingerii obiectivelor.
Cadrele didactice vor utiliza curricula la disciplina Educație tehnologică în proce-sul de proiectare și realizare a procesului educațional la clasă.
Curriculumul stimulează creativitatea și libertatea cadrelor didactice. În scopul realizării competențelor proiectate și a parcurgerii integrale a conținuturilor obliga-torii, profesorul, în funcție de specificul resurselor umane și materiale, are dreptul: să modifice timpul efectiv pentru parcurgerea conținuturilor; să aplice personalizat
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 103 28.12.2018 10:42:03
104
și să completeze activitățile de învățare și produsele școlare recomandate; să pro-iecteze și să realizeze strategii de predare – învățare și evaluare originale, optând pentru tehnici și metode variate.
Competențele specifice, fiind proiectate pentru întregul modul, sunt un reper pentru proiectarea didactică de lungă durată a disciplinei, care se realizează conform datelor din rubrica Administrarea disciplinei, ținându-se cont de Repartizarea orien-tativă a numărului de ore pe module și, respectiv, pe Unități de învățare.
Procesul didactic se desfășoară în baza modulelor. Conform acestei abordări, prin intermediul fiecărui modul, se contribuie prioritar la formarea competențelor spe-cifice.
În scopul formării competențelor proiectate, profesorul poate să reeșaloneze modulele în funcție de condițiile disponibile (doleanța elevilor, structurii anului școlar etc.), dar se recomandă parcurgerea integrală a modulului, ale cărui unități de competență sunt într-un raport de inter-relaționare și contribuie, prin mesajul educațional (unitățile de conținut), la realizarea competenței specifice.
La inițiativa cadrului didactic, proiectarea anuală poate include și alte unități de conținut, care, după părea profesorului sau prin consultarea elevilor, părinților, membrilor comunității, vor contribui la formarea competențelor specifice. În propu-nerea unităților de conținut, profesorul va ține cont de resursele disponibile.
Metoda de selectare și administrare a modulelor se va realiza de către elevi la începutul fiecărui an de studiu și va fi condiționată de modulele studiate în anii precedenți, deoarece modulele propuse în clasele a VII-a – a IX-a respectă o con-tinuitate graduală. De exemplu: Arta acului din clasele a V-a – a VI-a continuă cu Design vestimentar în clasele a VII-a – a VIII-a. Astfel, fiecare modul selectat inițial are o dezvoltare continuă, prin alte module propuse.
Proiectarea demersurilor didactice se recomandă a fi efectuată din perspectiva alegerii modelului de structurare a activităților:
• Modelul învățării secvențiale a cunoștințelor în lecție (ISC) (R. M. Gagné, 1968) este fundamentat pe o serie de evenimente ale instruirii care nu se produc invariabil, în ordine strictă, dar în concordanță cu obiectivele prevăzu-te, precum și cu finalitățile urmărite. Astfel, se pot obține diferite structuri de activități – tipuri de lecție.
Tipurile de lecție din perspectiva formării competențelor: - lecția de formare a capacităților de dobândire a cunoștințelor; - lecția de formare a capacităților de înțelegere a cunoștințelor; - lecția de formare a capacităților de aplicare a cunoștințelor;- lecția de formare a capacităților de analiză – sinteză a cunoștințelor; - lecția de formare a capacităților de evaluare a cunoștințelor;- lecția mixtă.• Modelul Evocare – Realizarea sensului – Reflecție – Extindere (ERRE)
(J. L. Meredith, K. S. Steele, 1995) este configurat ca un cadru metodologic de proiectare și învățare, favorabil dezvoltării gândirii critice. Corelarea dintre fa-zele ERRE și procesul de formare a competențelor poate fi prezentată printr-o suită de 6 pași, care facilitează metodologic formarea competențelor:
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 104 28.12.2018 10:42:03
105
Evocare 1. Implică-te!
Realizarea sensului2. Informează-te!3. Procesează informația!
Reflecție4. Comunică și decide!5. Apreciază!
Extindere 6. Acționează!
7. Sugestii de evaluare
Pentru eficientizarea procesului de pedare – învățare – evaluare a disciplinei Educație tehnologică, pentru învățământul gimnazial, este necesară revizuirea ac-telor ce țin de politicile educaționale promovate de MECC al Republicii Moldova. De câțiva ani, în învățământul primar, se implementează Paradigma evaluării criteriale prin descriptori (ECD), care este proclamată în Codul educației al Republicii Moldova și care necesită continuare/prelungire la treapta gimnazială.
ECD reprezintă un sistem de eficientizare permanentă și diferențiată a predării, învățării și evaluării, prin introducerea criteriilor și descriptorilor, fără acordarea no-telor.
Descriptorii sunt criterii calitative de evaluare, care descriu modul de manifestare a competențelor elevului și permit determinarea gradului de realizare a acestora (minim, mediu, maxim). În conformitate cu nivelul atins, descriptorii permit acorda-rea de calificative (suficient, bine, foarte bine) [4].
ECD se axează pe paradigma evaluării formatoare, focalizată pe evaluarea proce-sului.
Astfel, produsul școlar reprezintă un rezultat proiectat pentru a fi realizat de către elev și măsurat, apreciat de către cadrul didactic, elevul însuși, colegi și, eventual, părinți.
Produsul, ca rezultat al operațiunii efectuate de individ asupra unui conținut, este compus din două elemente-„dimensiuni”: conținutul – element asupra căruia se va efectua operațiunea; operațiunea – activitate intelectuală, produsă de către individ, care se aplică obiectului [4].
Produsele școlare modelează contexte specifice de realizare a competențelor/unităților de competențe. Nu evaluăm competențe, dar „urme” vizibile ale acestora, adică produsele prin care se ajunge la rezultatele elevilor și care pot fi de ordin inte-lectual, moral sau material.
Produsele școlare reperează proiectarea itemilor (sarcinilor) din care se consti-tuie instrumentele de evaluare (probe scrise, orale, practice; teste etc.).
Produsele școlare se valorifică doar în evaluările instrumentale (realizate pe baza unor instrumente de evaluare) [4].
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 105 28.12.2018 10:42:03
106
Relația dintre produsele școlare și unitățile de competențe nu este neapărat uni-vocă. Există situații în care aceeași unitate de competență poate fi evaluată prin valorificarea câtorva produse, iar același produs poate permite evaluarea câtor-va unități de competențe. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea de a selecta produsele cele mai relevante în fiecare caz, manifestând cultură evaluativă, competențe aferente didacticii disciplinei, creativitate pedagogică.
Cadrul didactic va planifica evaluarea rezultatelor școlare, având în vedere urmă-toarele considerente: scopul evaluării constituie stimularea evoluției experiențelor tehnologice și a gradului de formare a competențelor specifice disciplinei; probele de evaluare vor reprezenta domeniile specifice modulului selectat; formele de eva-luare pot fi individuale și de grup.
Lista produselor școlare are caracter deschis și poate fi completată continuu, dar este recomandabil de a identifica produsul adecvat, proiecția cea mai veridică pen-tru fiecare competență/unitate de competență în contextul clasei concrete de elevi.
Tradițional, în funcție de momentul unui act evaluativ într-un parcurs de învățare, se vor aplica:
- evaluarea inițială – predictivă;- evaluarea formativă – continuă;- evaluarea sumativă – finală.Având în vedere caracterul formativ al evaluării inițiale, se va ține cont de conse-
cutivitatea și valoarea tipurilor de evaluare care stimulează elevul printr-un feedback permanent din partea cadrului didactic.
Evaluarea sumativă desfășurată la sfârșitul modulului se va raporta la unitățile de competențe stipulate pentru modulul respectiv; se va realiza pe bază de instrumen-te: lucrare practică, probă orală/scrisă, expoziție personală/de grup; va fi aplicată de către profesorul care își asumă responsabilitatea pregătirii elevului prin evaluări formative, astfel elevul percepând evaluarea sumativă drept un moment așteptat, dar nicidecum unul provocator de tensiune și stres.
Una dintre metodele alternative/complementare de evaluare este autoevalua-rea. Principiul priorității autoevaluării face ca ECD să nu însemne o banală schimbare a sistemului de notare de la 1 până la 10 la un alt sistem cantitativ, pe bază de 3 calificative/niveluri de performanță, dar să marcheze o schimbare radicală, de la o apreciere cantitativă la o apreciere calitativă.
Autoevaluarea presupune: - prezentarea sarcinii de lucru (produsului) și a criteriilor de evaluare;- încurajarea elevilor pentru a-și pune întrebări care vizează modul de realizare
a sarcinii (conștientizarea criteriilor);- aplicarea controlată a unor grile de autoevaluare; - încurajarea evaluării în cadrul grupului sau al clasei (evaluarea reciprocă); - completarea unui chestionar la sfârșitul unei sarcini de lucru importante. Metode de evaluare: urmărirea progresului personal, observarea sistemati-
că, autoevaluarea, interevaluarea, realizarea de proiecte, alcătuirea portofoliilor, întreținerea mapelor de lucrări, a colecțiilor de articole etc.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 106 28.12.2018 10:42:03
107
Astfel, putem concluziona că evaluarea criterială pune accent pe învățare, și nu pe rezultat. În cadrul unei lecții de Educație tehnologică nu se vor evalua mai mult de trei capacități. Evoluția elevului va fi înregistrată, comunicată și discutată cu părinții. În întreaga activitate de învățare și evaluare va fi urmărit, încurajat și valorizat pro-gresul fiecărui elev.
Referințe bibliografice1. Cadrul de referință al curriculumului național aprobat prin Ordinul ministerului
nr. 432 din 29 mai 2017. 2. Educație tehnologică. Curriculum pentru învățământul gimnazial. Clasele V-XI.
Chișinău, Editura „Lyceum”, 2010. 3. Educație tehnologică. Ghid de implementare a curriculumului modernizat pen-
tru clasele I-IX, Chișinău, Editura „Lyceum”, 2011. 4. Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori, MECC,
2017. 5. Ciavarra H. Ручная лепка. Moscova, ACT Astreli, 2006. 6. Husein Gh. Desen tehnic de specialitate. București, E. D. P. , 1996. 7. Husein Gh., Tudose M. Desen tehnic. Chișinău: Editura „Știința”, 1993. 8. Dabner D. Design grafic. Principiile și practica designului grafic. Enciclopedia
RAO, 2005.9. Carnauhov A., Pătrașcu D. Bazele teoretico-aplicative ale creației tehnice a elevi-
lor. Chișinău, Tipografia Centrală, 1997. 10. Matei S., Cosma D., Sârbu Ion D., Sârbu M.-A. Metodica predării educației tehno-
logice. Editura „Arves”, 2008. 11. Marinescu M. Manualul profesorului de educație tehnologică. București, Editura
„Pro Universitaria”, 2014.12. Șaragov I., Grosu E., Sacara A. Dicționar la educația tehnologică. Editura
„Epigraf”, 2008. 13. Михаилов С. М., Кулеева Л. М. Основы дизаина. Казань: Новое Знание,
1999. 14. https: //cancelaria. gov. md/ro/advanced-page-type/snd-moldova-2030.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 107 28.12.2018 10:42:03
108
PARTEA II. Ghidul de implementare a curriculumului disciplinar
1. Argument
Reconceptualizarea curriculumului la disciplina Educație tehnologică apare ca o necesitate dictată de cerințele evoluției societății contemporane, tehnologizate în toate domeniile activității umane – formarea unei personalități alfabetizate tehno-logic, capabile să se integreze abil în mediul social contemporan. Această modificare presupune elaborarea curriculumului din perspectiva trecerii de la o percepere a tehnologiei ca un proces îngust de confecționare, în mare parte manuală, spre cul-tivarea unei viziuni de ansamblu asupra tehnologiei, formarea unei atitudini active morale și responsabile, în raport cu dezvoltarea și exploatarea acesteia.
Curriculumul la disciplina Educație tehnologică promovează formarea unei culturi de bază în domeniul tehnologiilor, favorizând cunoașterea contextului tehnologic în care se înscriu dexteritățile practice. Implementarea eficientă a curriculumului im-pune respectarea coerenței componentelor lui, utilizarea flexibilă a conținuturilor și acordarea priorității metodelor interactive de predare și metodelor activ-participati-ve de învățare, valorificarea creativității elevilor și profesorilor în cadrul activităților didactice.
Disciplina Educație tehnologică are un caracter specific interdisciplinar și, toto-dată, un caracter dual: teoretico-practic, științific și tehnologic. Domeniul de acope-rire al competențelor formate în cadrul Educației tehnologice este extins și practic, are sfere de interferență cu toate cele opt competențe-cheie recomandate, dar și cu competențele-cheie transversale ale curriculumului național. În cadrul Educației tehnologice se urmărește formarea competențelor specifice, ce țin de asigura-rea achiziționării unor cunoștințe funcționale și competențe necesare satisfacerii nevoilor fundamentale ale omului în societatea contemporană. Aceste achiziții vor spori capacitatea elevului de a beneficia de progresul tehnologic în viața personală, publică și de a deveni competitiv pe piața muncii.
Actualul curriculum încurajează elevii să devină productivi, inovativi, cu spirit de inițiativă. Această abordare implică generarea ideilor, întreprinderea acțiunilor, ela-borarea tehnologiilor și produselor pentru satisfacerea nevoilor umane. Elevii vor însuși materiale, informații, procese tehnologice în care vor fi implicați. Ei vor studia resursele, echipamentele și tehnicile relevante pentru realizarea proiectelor. Stimu-larea creativității tehnice concentrează elementele productive avansate și eficiente social. Obiectivele fundamentale ale unei instruiri tehnologice moderne presupun deținerea unui grad sporit de aplicabilitate și de adaptabilitate în situații complexe, în condiții de schimbare rapidă și continuă a societății.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 108 28.12.2018 10:42:03
109
În activitatea didactică, profesorii vor aplica metode diverse și creative, stiluri variate de predare, pentru a-i ajuta pe elevi să-și descopere vocația și preferințele in-dividuale pentru variate activități umane, să conștientizeze că orice problemă poate avea multiple soluții, să cunoască și să fie în stare să soluționeze probleme elemen-tare de ordin cotidian, aplicând competențele obținute la orele de Educație tehnolo-gică și în procesul de studiere a altor discipline.
Curriculumul reconceptualizat la disciplina Educație tehnologică are menirea să ofere fiecărui elev posibilitatea de a-și manifesta propriul potențial în cunoaștere, comportament și socializare, să dezvolte experiențele individuale ale elevilor și să le ofere posibilitatea de formare a competențelor prin activități de învățare activă. Prin intermediul Educației tehnologice, putem dezvolta capacitatea creatoare a elevilor, ținând cont de anumite condiții:
- învățarea să fie centrată pe elev, valorificând necesitatea lui de manifestare, asimilare și integrare de cunoștințe;
- informația primită să fie prelucrată, și nu doar receptată, se impune trecerea de la stocarea informației la prelucrarea logică a acesteia, pentru a putea fi aplicată;
- stimularea creativității, a imaginației și a gândirii flexibile, pentru o structurare temeinică, sistematică a informației, aptitudinilor și capacităților;
- formarea capacității elevilor de transfer logic, de la o arie curriculară la alta, a conținuturilor și de a le structura, de a le ierarhiza în funcție de necesitate și contexte situaționale.
Disciplina Educație tehnologică orientează elevii în integrarea lor în spațiul social-economic și istorico-cultural, folosind în scopul acesta strategii de formare cu carac-ter preponderent practic, care stimulează gândirea creativă, formează competențe necesare pentru viață.
Elementele de noutate ale curriculumului reconceptualizat: 1. Modificări la nivel de concepție didactică a disciplinei:
− alfabetizarea tehnologică în contextul societății bazate pe cunoaștere; − formarea unei culturi de bază în domeniul tehnologiilor; − cultivarea unei viziuni de ansamblu asupra tehnologiei, formarea unei ati-
tudini active, morale și responsabile în raport cu dezvoltarea și exploatarea acesteia;
− promovarea cunoașterii contextului tehnologic în care se înscriu dexteritățile practice.
2. Redefinirea competențelor specifice în conformitate cu trei categorii de finalități caracteristice disciplinei: cunoaștere și integrare; aplicare și operare; integrare și transfer cu specificarea abilităților și a componentelor atitudinale predomi-nante. Asigurarea conexiunilor inter- și transdisciplinare prin formularea unei competențe specifice de integrare și transfer.
3. Racordarea competențelor specifice disciplinei la valorile dezvoltării durabile: eficacitate economică, echitate socială și echilibrul mediului, promovate de Strategia națională Moldova 2030 [11].
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 109 28.12.2018 10:42:03
110
4. Intensificarea centrării curriculumului pe elev prin diversificarea ofertelor de mo-dule: Robotică, Educație digitală, Colaje și decorațiuni, Design (de interior, grafic, al spațiilor verzi), Transport și construcții, Meșteșuguri populare și moderne, Ser-vicii sociale, Casă și menaj, Antreprenoriat și marketing.
5. Reorganizarea/redimensionarea unităților de conținut, păstrarea principiului modular de studiu al disciplinei pe parcursul a 2-3 ani de școală, cu eficientizarea unităților de conținut prin substituirea modulelor și studierea consecutivă a aces-tora.
6. Reconfigurarea unităților de conținut în corespundere cu profilul de formare al absolventului pentru învățământul gimnazial.
7. Revizuirea unităților de competențe prin corelare cu competențele specifice și unitățile de conținut, urmărindu-se gradualitatea, complexitatea, transferabilita-tea și contextualitatea competențelor.
8. Diversificarea activităților de învățare recomandate, cu accent pe activități opor-tune pentru formarea de valori și atitudini.
2. Concepția didactică a disciplinei
Lumea modernă în care trăim constituie o multitudine de provocări și perspective, de evoluții ale tehnologiilor, ce impune asumarea unor responsabilități și moralități adecvate în utilizarea rațională a tehnologiilor și energiilor pe care le deținem astăzi și pe care le vom deține în viitor.
Educație tehnologică este o disciplină școlară specifică societății contemporane, tehnologizate în toate domeniile activității umane. Fiecare națiune și orice școală sunt responsabile de oferirea unei oportunități pentru dezvoltarea înțelegerii/conștientizării fenomenului tehnologiei, abilităților și atitudinilor.
Conform definiției UNESCO din 1985, termenul tehnologie semnifică „procesele creative și de know-how, care ajută oamenii să utilizeze instrumente, resurse și siste-me pentru soluționarea problemelor și sporirea controlului asupra mediului natural și construit în efortul de a ameliora/îmbunătăți existența umană.”
Sistemele de învățământ din toată lumea se reorientează spre schimbare și pre-gătesc reforme care ajustează oferta educațională la cerințele societății marcate de rapida schimbare a tehnologiilor.
Pe lângă scopul prioritar, în fața sistemului educațional se impune sarcina formă-rii calităților de flexibilitate, adaptabilitate, curiozitate intelectuală, receptivitate la schimbare, deschidere față de progresul și evoluția tehnologică rapidă, precum și formarea unei culturi de bază în domeniul tehnologiilor. Acest fapt se referă la cul-tivarea unei viziuni de ansamblu asupra tehnologiei, formarea unei atitudini active morale și responsabile în raport cu dezvoltarea și exploatarea ei.
În contextul provocărilor actuale, disciplina Educație tehnologică este o formație culturală nouă, având rădăcini mai noi, ce reies din raportul omului contemporan cu
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 110 28.12.2018 10:42:03
111
tehnologia care devine o componentă indispensabilă a culturii de bază și o axă de acțiune pentru educația pe parcursul întregii vieți.
Disciplina Educație tehnologică devine o componentă de bază a educației, care trebuie realizată la toate treptele de învățământ, în scopul formării unor valori și principii etice, ce definesc relația societății cu natura și tehnologia.
Respectiv, Educație tehnologică este o disciplină școlară necesară societății con-temporane, tehnologizate în toate domeniile de activitate umană.
Specificul acestei discipline școlare este: • Educație tehnologică nu este nici învățământ teoretico-științific, nici învă-
țământ profesional tehnic; • Educație tehnologică are un caracter dual: teoretic și practic, științific și tehno-
logic; • Educație tehnologică nu se poate sprijini doar pe curricula școlară;• În condițiile societății moderne, Educație tehnologică nu poate fi doar instrui-
re practică, inițiere într-o artă/meșteșug tradițional cu specific național sau într-o profesie modernă, deci nu este o profesionalizare timpurie.
Diverse organizații și asociații la nivel mondial sunt preocupate de dezvoltarea conceptului de Educație tehnologică și definirea profilului unei persoane alfabetiza-te din punct de vedere tehnologic.
Astfel, Asociația Mondială pentru Educație Tehnologică ITEA (SUA) a elaborat noțiunea de persoană competentă în tehnologii. Conform acesteia, persoana alfa-betizată tehnologic:
- înțelege ce este tehnologia, cum ea este creată, cum aceasta influențează și formează societatea și, la rândul ei, este formatată de societate;
- poate asculta sau citi o informație referitor la tehnologii și o poate evalua în mod inteligent, poate plasa informația într-un context și este capabilă să-și formeze o opinie despre ea;
- se simte confortabil și este obiectivă în procesul utilizării tehnologiilor. Alfabetizarea tehnologică este importantă pentru toți elevii în scopul formării și
înțelegerii faptului că tehnologia și utilizarea ei este o forță deosebit de importantă în economia țării.
Alfabetizarea tehnologică avantajează elevii în alegerea unei profesiei. • Educația tehnologică reprezintă activitatea didactică proiectată și realizată
prin aplicarea rațională a cunoștințelor științifice în diferite domenii sociale, de natură economică, politică sau culturală.
• Educația tehnologică subordonează educația profesională, care vizează doar dobândirea unor tehnici specifice anumitor domenii de specializare.
• Educația tehnologică nu are scopul inițierii în meșteșuguri sau arte moderne aplicate.
Principiile Educației tehnologice, afirmate la nivel de UNESCO, vizează „reconci-lierea cunoașterii cu știința de a acționa” (UNESCO, 1983, p. 13-29):
e) principiul complementarității, prin „alternanță și continuitate”, între formarea intelectuală și formarea practică a personalității umane;
f) principiul integrării personalității umane în mediul social (economic, politic, cultural) prin acțiune;
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 111 28.12.2018 10:42:03
112
g) principiul echilibrului între acumularea cunoașterii teoretice și dezvoltarea experienței practice;
h) principiul proiectării resurselor aplicative ale cunoașterii științifice la toate vârstele, nivelurile și formele de educație.
Dintre principiile generale ale procesului de învățământ reflectăm principiile di-dactice, ce se regăsesc în învățământul tehnologic:
• Principiul conexiunii teoriei cu practica – asigură îmbinarea în cadrul activităților de educație tehnologică a actului de însușire a cunoștințelor teoretice cu actul de formare a priceperilor și deprinderilor practice în baza cunoștințelor teoretice;
• Principiul participării active și conștiente a elevilor în procesul de învățământ;• Principiul sistematizării și a continuității – presupune ordonarea informațiilor,
eșalonarea acțiunilor, organizarea unitară a componentelor procesului didac-tic;
• Principiul accesibilității – asigură transmiterea cunoștințelor la nivel de înțelegere al elevilor, luând în considerare particularitățile de vârstă ale aces-tora;
• Principiul valorilor didactice – presupune organizarea conținuturilor în funcție de finalități și competențe, de strategii didactice, de mijloace etc;
• Principiul intuitivității – presupune asigurarea conținuturilor teoretice cu exemple, materiale didactice intuitive;
• Principiul educației tehnologice în baza valorilor autentice naționale și internaționale – asigură cunoașterea și conștientizarea rolului și a impactului istoric, cultural și social al tehnologiilor.
Disciplina Educație tehnologică, în interacțiune cu toate celelalte dimensiuni ale educației, pregătește procesul de integrare psihosocială a personalități umane în societate și urmărește să realizeze:
- pregătirea elevilor pentru participarea și adaptarea acestora la procesul de schimbare rapidă a tehnologiilor viitorului;
- devenirea unui utilizator informat al tehnologiilor;- cultivarea gândirii inovative;- învățarea prin acțiune și soluționarea problemelor; - adoptarea atitudinii critice și integrarea în lumea tehnologiei fără obstacole
emoționale. Activitățile de învățare stimulează adoptarea de către elevi a unei atitudini res-
ponsabile față de sănătate și mediu, prin aplicarea măsurilor de securitate a muncii, a normelor de prevenire și stingere a incendiilor, prin amenajarea corectă a locului de muncă, prin reducerea consumului de energie, prin utilizarea rațională a resurse-lor materiale necesare realizării unui produs.
De asemenea, în cadrul disciplinei Educație tehnologică pot fi organizate vizi-te tematice la agenți economici, excursii tematice, vizite la locurile de muncă ale părinților, activități în aer liber.
În desfășurarea orelor, pot fi aplicate și alte metode, precum: investigația, dezba-terea, jocul de rol, brainstormingul, studiul de caz, modelarea, simularea, problema-
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 112 28.12.2018 10:42:03
113
tizarea, interviul. În curriculum, la finalul fiecărui modul, este prezentată o listă cu produse care pot fi confecționate.
Unele produsele sunt marcate cu steluță*, ceea ce înseamnă că vor fi selectate de către elev împreună cu profesorul, reieșind din condițiile, nivelul de pregătire, materialele și posibilitățile reale, existente. Pentru achiziționarea competențelor, pe parcursul fiecărui semestru, se vor executa, individual sau în grup, în școală (cla-să, atelier, laborator etc.) cel puțin două produse, utilizând diverse materiale și teh-nologii. Lucrările de evaluare (inițială, formativă și finală) vor fi compuse din testul teoretic și partea practică (confecționarea unui detaliu). Sălile de clasă sau atelie-rele de lucru pentru Educație tehnologică cer o dotare minimală pentru realizarea activităților practice, prevăzute de modulele din curriculum.
În rezultatul studierii modulelor Educației tehnologice, elevii vor fi capabili: să rezolve probleme practice din realitatea cotidiană, utilizând tehnicile învățate; să repare unele obiecte; să întrețină lucrurile personale, mobilierul locuinței; să deru-leze proiecte integrate; să folosească, în mod economic, resursele (timpul, spațiul, instrumentele de lucru, resursele umane), pentru efectuarea unei sarcini; să reali-zeze mini-proiecte, în care să îmbine cunoștințele dobândite; să estimeze costurile unor produse pe care ar dori să le creeze; să contribuie, prin activități practice, la prevenirea poluării mediului în care trăiesc.
Respectiv, finalitatea Educației tehnologice este formarea personalității pro- active și creative, care se va integra activ în viața adultă în mediul social. Astfel, discipli-na Educație tehnologică trebuie să asigure dezvoltarea în ansamblu a unei personalități alfabetizate tehnologic, și nu formarea unui meșter cu o specializare îngustă.
3. Structura și conținutul curriculumului reconceptualizat la disciplina Educație tehnologică
Curriculumul reconceptualizat la disciplina Educație tehnologică include urmă-toarele compartimente: Preliminarii, Repere conceptuale, Administrarea disciplinei, Competențe specifice și unități de învățare, Sugestii metodologice, Sugestii de evalu-are, Referințe bibliografice.
În cadrul Preliminariilor sunt prezentate informații generale privind: statutul și funcțiile documentului; beneficiarii documentului; parcursul obiectului de studiu și alte informații necesare cadrelor didactice, elevilor, părinților, autorilor de manuale și ghiduri metodologice.
Concepția didactică a disciplinei vizează abordarea generală a curriculumului dis-ciplinar prin: definirea curriculumului disciplinar; principiile abordării curriculare a disciplinei; conceptele-cheie ale abordării curriculare; axarea pe competențe; axa-rea pe elev; metode active; interconexiunea elementelor structurale etc.; orientări și valori ale curriculumului disciplinar ș. a.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 113 28.12.2018 10:42:03
114
Administrarea disciplinei se axează pe aspectul managerial și prezentarea timpu-lui necesar pentru studierea disciplinei date. Componenta este prezentată în formă de tabel.
Competențele specifice disciplinei sunt proiectate în baza competențelor trans-versale/transdisciplinare, competențelor pe trepte de învățământ, taxonomiei competențelor acceptate, dar și în conformitate cu structura logică și valențele for-mative ale disciplinei date.
Unitatea de învățare este constituită din trei elemente-cheie: unități de competențe, unități de conținuturi, activități de învățare. Acestea au fost formu-late respectând gradualitatea, complexitatea, transferabilitatea și contextualitatea competențelor.
Prin Sugestii metodologice, pedagogii sunt orientați să aplice curricula disciplina-ră la nivelul proiectării și realizării demersului didactic, în conformitate cu specificul disciplinei și particularitățile de vârstă ale elevilor. La fel, sunt reflectate formele de organizare a instruirii, diversitatea lecțiilor și strategiile didactice ce pot fi aplicate.
Prin Sugestii de evaluare, cadrele didactice sunt orientate să aplice curricula dis-ciplinară la nivelul de proiectare și realizare a procesului de evaluare.
4. Proiectarea didactică la disciplina Educație tehnologică
Termenul de Proiectare didactică desemnează o serie de operații prin care se sta-bilesc, anticipat, pașii ce vor fi parcurși în realizarea lecției, obiectivelor preconizate, conținutului curricular, strategiilor selectate, modalităților de evaluare a randamen-tului școlar, precum și a relațiilor dintre toate acestea.
În procesul proiectării, sunt corelate și transpuse componentele curriculumului la condiții pedagogice concrete, selectându-se mijloace, metode și forme de instruire adecvate. Obiectivele, conținuturile, tehnologiile didactice și sugestiile de evaluare vor fi reflectate integral în procesul proiectării.
Cadrele didactice vor utiliza curricula la disciplina Educație tehnologică în proce-sul de proiectare și realizare a procesului educațional la clasă. Curriculumul stimulea-ză creativitatea și libertatea cadrelor didactice. În premisa realizării competențelor proiectate și a parcurgerii integrale a conținuturilor obligatorii, profesorul, în funcție de specificul resurselor umane și materiale, are dreptul: să modifice timpul efectiv pentru parcurgerea conținuturilor; să aplice personalizat și să completeze activitățile de învățare și produsele școlare recomandate; să proiecteze și să realizeze strategii de predare – învățare și evaluare originale, optând pentru tehnici și metode variate.
Sistemele de unități de competențe proiectate pentru o unitate de învățare sunt prevăzute integral pentru evaluarea de tip cumulativ la finele modulului și selectiv – pentru evaluarea formativă pe parcurs. Aceste sisteme ghidează proiectarea didacti-că a modulelor și proiectarea didactică de scurtă durată.
Sistemele de unități de competențe sintetizate la finele fiecărei clase sunt pre-văzute pentru evaluarea anuală. Ele vor facilita descrierea rezultatelor elevilor în tabelul de performanță școlară, întocmit la finalizarea clasei a V-a – a IX-a.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 114 28.12.2018 10:42:03
115
Unitățile de conținut constituie mijloace informaționale prin, care se urmărește realizarea sistemelor de unități de competențe proiectate pentru unitatea de învățare dată. Respectiv, se vizează realizarea competențelor specifice disciplinei, dar și a celor transversale/transdisciplinare. Activitățile de învățare și produsele școlare recomandate reprezintă o listă deschisă de contexte semnificative de manifestare a unităților de competențe proiectate pentru formare/dezvoltare și evaluare în cadrul unității de învățare. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să valorifice această listă personalizat, la nivelul proiectării și realizării lecțiilor, dar și să o com-pleteze în funcție de specificul clasei concrete de elevi, de resursele disponibile etc.
În funcție de specificul de acțiune, deosebim: proiectarea didactică de perspecti-vă (anuală, semestrială) și proiectarea didactică de scurtă durată (a unei lecții).
Proiectarea didactică reprezintă acțiunea complexă de anticipare a modului de desfășurare a activităților de educație/instruire, realizabilă prin definirea obiective-lor și a resurselor (conținuturi – metodologie – evaluare) necesare pentru îndeplini-rea acestora, valorificate într-un cadru de organizare specific sistemului și procesului de învățământ.
Proiectarea de lungă durată este un document managerial, care se întocmește de către cadrul didactic la începutul anului școlar pentru fiecare disciplină de învățământ și admite operarea unor ajustări, dezvoltări pe parcursul anului, în funcție de dinami-ca reală a clasei de elevi.
Ea trebuie să constituie un instrument funcțional, care să asigure un parcurs rit-mic al conținuturilor și evaluărilor, în cheia paradigmei ECD, punctat pe structura anului școlar și orientat spre realizarea finalităților curriculare de către elevii clasei.
De asemenea, aceasta poate purta un caracter personalizat, urmărindu-se o confluență a normativității didactice cu creativitatea și competența profesională a pedagogului, benefică, întâi de toate, elevului.
Realizarea proiectului de lungă durată presupune: - studierea curriculumului disciplinar; - stabilirea competențelor specifice urmărite prin predarea disciplinei; - cunoașterea particularităților elevilor cărora li se adresează; - structurarea conținutului disciplinei pe module/unități de conținut și stabili-
rea relațiilor dintre acestea; - repartizarea numărului de ore pentru fiecare unitate de conținut, dar și
pentru activitățile de recapitulare și evaluare. În tabelul următor, este prezentată structura orientativă a planificării anuale:
Proiectarea unităților de învățare pe moduleModulul: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Nr. de ore alocate: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Unități de competențe
Detalieri de conținut
Nr. de ore Data Resurse Evaluare Observații
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 115 28.12.2018 10:42:03
116
Indicații pentru completarea rubricilor
• Modulul – se scrie denumirea modulului în conformitate cu eșalonarea din tabe-lul Repartizarea orientativă a orelor pe module și clase din curriculumul discipli-nar.
• Administrarea disciplinei. Proiectarea la nivel de modul poate fi realizată atât la începutul anului școlar, cât și pe parcurs, pe măsură ce se finalizează implemen-tarea proiectului modulului anterior.
• Nr. de ore alocate – se trece numărul corespunzător din tabelul Administrarea disciplinei.
• Unități de competențe – în variantă schematică, se transcriu numerele de ordine ale tuturor sub-competențelor prevăzute pentru modulul dat în curriculumul dis-ciplinar. Dacă se consideră necesar, se transcriu din curriculum.
• Detalieri de conținut – se eșalonează subiectele tematice pentru unități de 1-3 ore, care sunt preluate din lista de conținuturi din curriculumul disciplinar. Apoi, în funcție de specificul disciplinei, creativitatea pedagogului și alți factori, se ex-plică parcursul elevilor la fiecare lecție, mai succint sau mai desfășurat.
• Data – se trec datele calendaristice pentru fiecare subiect tematic indicat în co-loana anterioară, ținându-se cont de structura anului școlar.
• Resurse – se indică paginile din manual și, eventual, din suporturi didactice auxi-liare, pentru fiecare subiect tematic. La discreția profesorului, pot fi notate și alte elemente (materiale didactice, forme de organizare a activităților etc.). La nivelul Unității de conținut, nu este obligatoriu de a proiecta metodele și for-
mele activității didactice la lecții. La dorință, referințe la acest aspect pot fi făcute în detalierea conținuturilor. • Evaluare – înscrierile din această coloană vor indica lecțiile în cadrul cărora se
proiectează evaluarea: inițială (EI), formativă (EF), sumativă (ES). Tradițional, în funcție de momentul unui act evaluativ într-un parcurs de învățare, se disting: - evaluarea inițială – predictivă; - evaluarea formativă – continuă;- evaluarea sumativă – finală.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 116 28.12.2018 10:42:03
117
Exem
plu
de p
roie
ct d
e lu
ngă
dura
tă p
entr
u cl
asa
a VI
I-a
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Stra
tegi
i di
dacti
ceM
ijloa
ce
dida
ctice
Nr.
de
ore
Eval
uare
a
Uni
tate
a de
con
ținut
1. E
voca
re/i
niție
re în
robo
tică
(tot
al 2
ore
)-
Util
izare
a co
rect
ă a
term
enilo
r spe
cific
i ro
botic
ii în
exp
rimar
e și
în fo
rmul
area
în
treb
ărilo
r. -
Iden
tifica
rea
parti
cula
rităț
ilor
disti
nctiv
e al
e ro
boțil
or.
- Id
entifi
care
a do
men
iilor
de
utiliz
are
a ro
boțil
or.
Isto
ria ro
botic
iiTe
rmin
olog
ie sp
ecifi
că: M
ecan
ism,
auto
mat
, mec
anism
mec
atro
nic,
ro
bot
Tipu
ri de
robo
ți Te
rmin
olog
ie sp
ecifi
că: R
oboț
ii in
dust
riali,
robo
ții d
e se
rvic
ii, ro
boții
m
obili
, rob
oții
stati
ci, u
man
oizi/
andr
oizi,
robo
ții a
uton
omi,
robo
ți cu
con
trol
la d
istan
ță
Legi
le ro
botic
ii: re
lația
robo
t – o
m;
rela
ția ro
bot –
robo
t; ro
boții
și
uman
itate
a
Pove
stire
aEx
plic
area
Di
alog
ulCo
nver
sația
Dem
onst
rația
Vizio
nare
a fil
mel
or
Tipu
ri de
robo
ți as
ambl
ați
Plan
șe/
prez
entă
ri el
ectr
onic
eFi
lmul
ețe/
imag
ini c
u tip
uri
de ro
boți
2Pr
odus
e:
Mes
aj a
rgum
enta
tiv
scris
, exe
rciți
i de
clas
ifica
re a
robo
ților
, co
labo
rare
în e
chip
ă.
Com
plet
area
fișe
i de
eval
uare
iniți
ală
ȘVI
Uni
tate
a de
con
ținut
2. C
onst
ruim
robo
ți (t
otal
5 o
re)
- Re
cuno
aște
rea
unită
ților
fu
ncțio
nale
și a
com
-po
nent
elor
fizic
e al
e ro
botu
lui.
- Ex
plic
area
de
stina
ției u
nită
ților
fu
ncțio
nale
și a
com
-po
nent
elor
fizic
e al
e ro
botu
lui.
Sche
ma
func
ționa
lă a
robo
tulu
i U
nită
țile:
de
com
andă
, de
achi
ziție
a
info
rmaț
iei,
de e
xtra
gere
a
info
rmaț
iei,
de a
cțio
nare
, de
loco
moț
ie
Stru
ctur
a fiz
ică
a ro
botu
lui:
stru
ctur
i de
rezis
tenț
ă, si
stem
e de
loco
moț
ie, d
e ex
ecuț
ie, s
urse
de
alim
enta
re, s
enzo
ri, c
entr
e de
co
man
dă, e
lem
ente
de
cone
xiun
e De
stina
ția c
ompo
nent
elor
fizi
ce
Expl
icar
eaDe
mon
stra
rea
Com
para
rea
Set e
duca
ționa
l de
robo
ți Pl
anșe
/pr
ezen
tări
elec
-tr
onic
e
1Pr
odus
e:
Rela
țiile
de
reci
proc
i-ta
te în
tre
unită
țile
func
ționa
le și
com
-po
nent
ele
fizic
e al
e ro
boțil
or re
prez
enta
te
sub
form
ă de
des
en/
tabe
l/sch
emă/
hart
ă m
enta
lă/e
tc. ș
i pre
zen-
tate
în fa
ța c
lase
i. Co
labo
rare
în e
chip
ă
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 117 28.12.2018 10:42:04
118
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Stra
tegi
i di
dacti
ceM
ijloa
ce
dida
ctice
Nr.
de
ore
Eval
uare
a
- În
depl
inire
a re
gulil
or
de p
rote
cție
a
med
iulu
i am
bian
t și
de m
uncă
în
sigur
anță
. -
Asam
blar
ea și
de
zasa
mbl
area
m
odel
elor
de
stru
ctur
i de
rezis
tenț
ă.
- As
ambl
area
și
deza
sam
blar
ea
mod
elel
or si
stem
elor
de
loco
moț
ie a
ro
boțil
or.
- În
corp
orar
ea
unită
ților
de
com
andă
în m
odel
e de
robo
ți.
Prot
ecția
med
iulu
i am
bian
t și d
e m
uncă
în si
gura
nță:
regu
lile
de
prot
ecție
a m
ediu
lui a
mbi
ant ș
i de
mun
că în
sigu
ranț
ă, o
rgan
izare
a er
gono
mic
ă a
locu
lui d
e m
uncă
St
ruct
uri d
e re
zist
ență
: pro
cedu
ri de
asa
mbl
are
și de
zasa
mbl
are
a m
odel
elor
de
stru
ctur
i de
rezis
tenț
ă Si
stem
e de
loco
moț
ie: p
roce
duril
e de
asa
mbl
are
și de
zasa
mbl
are
a m
odel
elor
sist
emel
or d
e lo
com
oție
a
robo
ților
Term
inol
ogie
spec
ifică
: mot
oare
, tr
ansm
isiun
i, pr
opul
soar
e U
nita
tea
de c
oman
dă: s
chim
bul
de in
form
ații
într
e un
itate
a de
com
andă
și c
ompo
nent
ele
robo
tulu
i, în
corp
orar
ea u
nită
ților
de
com
andă
în m
odel
ele
de ro
boți
Term
inol
ogie
spec
ifică
: por
turil
e un
ității
de
com
andă
, int
erfa
ța
om-r
obot
Inst
ruct
aj
refe
ritor
la
regu
lile
de
prot
ecție
a
med
iulu
i am
bian
t și
de m
uncă
în
sigur
anță
Lu
crar
e pr
actic
ă su
b în
drum
are
Joc
dida
ctic
Set e
duca
ționa
l de
robo
ți Sc
hem
e de
as
ambl
are
a st
ruct
urilo
r de
rezis
tenț
ă Sc
hem
e de
as
ambl
are
a st
ruct
urilo
r de
loco
moț
ieSc
hem
e de
as
ambl
are
a st
ruct
urilo
r de
exec
uție
2Pr
odus
e:
Locu
l de
mun
că
orga
niza
t con
form
re
gulil
orSt
ruct
uri d
e re
ziste
nță
asam
blat
e/de
zasa
mbl
ate
Stru
ctur
i de
loco
moț
ie a
sam
blat
e/de
zasa
mbl
ate
Uni
tate
a de
com
andă
fix
ată
pe m
odel
ul d
e ro
bot
Sist
emul
de
loco
moț
ie
cone
ctat
la u
nita
tea
de
com
andă
Te
st fo
rmati
v as
istat
de
calc
ulat
or
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 118 28.12.2018 10:42:04
119
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Stra
tegi
i di
dacti
ceM
ijloa
ce
dida
ctice
Nr.
de
ore
Eval
uare
a
Clas
ifica
rea
pies
elor
din
co
mpo
nenț
a se
tulu
i edu
cațio
nal,
met
ode
de fi
xare
a a
cest
ora.
Te
rmin
olog
ie sp
ecifi
că: c
ontr
olul
m
otoa
relo
r, en
ergi
e, tr
ansf
orm
are
de e
nerg
ie, a
cum
ulat
oare
, bat
erii,
ca
blur
i, po
rtur
i, co
nexi
uni
- In
stal
area
și
dezin
stal
area
se
nzor
ilor m
odel
elor
de
robo
ți.
- As
ambl
area
și
deza
sam
blar
ea
mod
elel
or si
stem
elor
de
exe
cuție
a
robo
ților
.
Senz
ori:
desti
nația
senz
orilo
r, se
nzor
i acti
vi și
senz
ori p
asiv
i, pr
oced
uri d
e in
stal
are
și de
de
zinst
alar
e a
senz
orilo
rSi
stem
e de
exe
cuție
: des
tinaț
ia
siste
mel
or d
e ex
ecuț
ie, c
ontr
olul
sis
tem
elor
de
exec
uție
Pove
stire
a Ex
plic
area
Dial
ogul
Co
nver
sația
De
mon
stra
ția
Lucr
are
prac
tică
Eval
uare
su
mati
vă
Set e
duca
ționa
l de
robo
ți Sc
hem
e de
în
corp
orar
e a
unită
ților
de
com
andă
în
mod
elel
e de
ro
boți
Sche
me
de
inst
alar
e a
sen-
zoril
or
2Pr
odus
e:
Senz
orii
inst
alaț
i/de
zinst
alaț
i pe
mod
elul
de
robo
tSt
ruct
uri d
e ex
ecuț
ie a
sam
blat
e/de
zasa
mbl
ate
Uni
tate
a de
com
andă
fix
ată
pe m
odel
ul d
e ro
bot
Sist
emul
de
loco
moț
ie
cone
ctat
la u
nita
te d
e co
man
dă
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 119 28.12.2018 10:42:04
120
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Stra
tegi
i di
dacti
ceM
ijloa
ce
dida
ctice
Nr.
de
ore
Eval
uare
a
Uni
tate
a de
con
ținut
3. P
rogr
amăm
robo
ți (t
otal
5 o
re)
- Cr
eare
a m
ediil
or
simul
ate
de lu
cru
al
robo
ților
.
Med
iile
de lu
cru
al ro
boțil
orSi
stem
e de
com
enzi
ale
robo
ților
Met
ode
de c
ontr
ol a
l rob
oțilo
r: m
anua
l, de
căt
re fi
ința
um
ană;
au
tom
at, c
u lo
gică
cab
lată
; au
tom
at, c
u lo
gică
pro
gram
abilă
; m
anum
atic
(man
ual ș
i aut
omat
, tip
tron
ic)
Pove
stire
aEx
plic
area
Conv
ersa
ția
Dem
onst
rația
Lucr
are
prac
tică
Joc
dida
ctic
Mod
ele
de ro
boți
asam
blaț
i de
cătr
e el
evi
Mod
ele
de
med
ii sim
ulat
e
1Pr
odus
e:
Med
ii de
lucr
u al
ro
boțil
or si
mul
ate
Cont
rolu
l man
ual ș
i au
tom
at a
l rob
oțilo
r as
ambl
ați d
e că
tre
elev
i
- U
tiliza
rea
inst
rum
enta
rulu
i m
ediil
or d
e de
zvol
tare
a
prog
ram
elor
de
con
duce
re a
ro
boțil
or.
- Pr
ogra
mar
ea
algo
ritm
ilor d
e co
nduc
ere
a ro
boțil
or.
Med
ii de
dez
volta
re a
pro
gram
elor
de
con
duce
re a
robo
ților
: in
terf
ața;
ges
tiona
rea
proi
ecte
lor
și co
nexi
unilo
r înt
re u
nita
tea
de
com
andă
a ro
boțil
or și
cal
cula
toru
l pe
rson
al; î
ncăr
care
a/ex
ecut
area
pr
ogra
mel
or d
e co
nduc
ere
în
unită
țile
de c
oman
dă a
robo
tulu
i Te
rmin
olog
ie sp
ecifi
că: b
locu
ri de
ac
țiune
, blo
curi
de se
nzor
i, bl
ocur
i de
con
trol
al fl
uxul
ui, p
aram
etrii
bl
ocur
ilor,
angr
enar
ea b
locu
rilor
Pove
stire
aEx
plic
area
Co
nver
sația
De
mon
stra
ția
Lucr
are
prac
tică
Joc
dida
ctic
Mod
ele
de ro
boți
asam
blaț
i de
cătr
e el
evi
Mod
ele
de
med
ii sim
ulat
e:
mod
ele
de
obie
cte,
ob
stac
ole
și de
nive
lări
4Pr
odus
e:
Prog
ram
e de
co
nduc
ere
a ro
boțil
or
ce re
alize
ază
misi
unea
pr
opus
ă el
abor
ate,
în
cărc
ate,
exe
cuta
te
Com
petiț
ii cu
robo
ții
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 120 28.12.2018 10:42:04
121
Proiectarea didactică de scurtă durată (a unei lecții)
Pentru proiectarea bine gândită a unei lecții, se va răspunde la următoarele în-trebări:
Ce voi face?, Cu ce voi face?, Cum voi face?, Cum voi ști dacă ceea ce trebuia făcut a fost realizat?
Răspunsurile la aceste patru întrebări vor contura etapele proiectării didactice. Prima întrebare vizează obiectivele educaționale, care trebuie să fie formulate
corect, fixate și realizate. Întrebarea a doua presupune resursele educaționale, de care dispune sau trebuie
să dispună pedagogul.Întrebarea a treia conturează strategiile didactice optime, adică niște sisteme co-
erente de forme, metode, materiale și mijloace educaționale, pe baza cărora să se atingă obiectivele didactice.
Întrebarea a patra rezidă în stabilirea unei metodologii de evaluare a eficienței activității desfășurate. În proiectul didactic, se stabilește de la început procedura de evaluare a nivelului de realizare a obiectivelor propuse.
Proiectul didactic cuprinde o articulare armonioasă a mai multor elemente componente, ce sunt repartizate, de regulă, în două părți: partea introductivă și desfășurarea propriu-zisă a lecției (scenariul lecției).
Cerințe psihopedagogice față de stabilirea obiectivelor operaționale: - Un obiectiv nu descrie activitatea profesorului, ci schimbarea care se așteaptă
să se producă în urma instruirii elevului; - Obiectivul trebuie să fie formulat în termeni comportamentali expliciți, prin
utilizarea unor verbe de acțiune (să numească, să explice, să creeze, sa com-pare etc.);
- Fiecare obiectiv concret trebuie să vizeze o operație singulară, pentru a facilita măsurarea și aprecierea ei, dar nu o asociație de operații;
- Un obiectiv va fi elaborat și exprimat în cât mai puține cuvinte, pentru a ușura referirea la conținutul său specific și va răspunde la întrebările: Ce? Cât? Cum?
Printre verbele ce pot fi utilizate la formularea obiectivelor operaționale amin-tim: a identifica, a denumi, a enumera, a clasifica, a rezuma, a descrie, a scrie, a re-zolva, a desena, a explica, a selecta, a demonstra, a elabora, a experimenta, a defini, a preciza, a face distincție, a scrie o definiție, a formula în scris o judecată etc.
Nu se va apela la verbe intelectuale, ca cele de tipul: a cunoaște, a înțelege, a aprecia, a se familiariza, a sesiza etc., atât de importante în comunicare. Este de pre-ferat să se recurgă la utilizarea unor verbe care descriu acțiunile prin care elevii vor demonstra capacitatea însușirii.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 121 28.12.2018 10:42:04
122
Exemplu de proiect de lecție pentru clasa a IX-a
Modulul: Antreprenoriat și marketingSubiectul: Proiect de lansare a unei afaceri/planul de afaceriTipul lecției: mixtăUnitatea de competență: 3.1. Realizarea unui plan propriu de dezvoltare profesională în funcție de
competențele personale și de caracteristicile pieței muncii. Obiective operaționale. Elevii vor fi capabili: O1 – să argumenteze prin 3-4 enunțuri specificul unei sfere de servicii și afacerile
acestui domeniu (curățătorie chimică, cantină socială, sală de fitness etc.); O2 – să recunoască activitățile de antreprenoriat și marketing social în baza do-
meniilor de servicii studiate; O3 – să elaboreze o schiță a unui plan de afaceri individual, generalizând achizițiile
informaționale din cadrul lecției; O4 – să colaboreze în grup pentru completarea/ajustarea planului de afaceri con-
form cerințelor; O5 – să argumenteze succint propriile intenții referitor la planul de dezvoltare
profesională; O6 – să aprecieze planurile de afaceri elaborate de către alte grupuri în baza
structurii specifice. Strategii didactice: Forme: frontal, individual, în grup.Metode și procedee: explicația, lucrul individual și în grup, exercițiul, cercetarea,
demonstrarea, metoda K-W-L, cadranele etc. Materiale didactice: modele de planuri de afaceri, materiale publicitare (reviste,
buclete, postere), computer. Tipuri de evaluare: curentă, autoevaluare, evaluare reciprocă.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 122 28.12.2018 10:42:04
123
Desf
ășur
area
/sce
nariu
l lec
ției
Activ
itate
a în
văță
toru
lui
Activ
itate
a el
evul
uiO
b.
op.
Stra
tegi
i did
actic
eEv
alua
rea
Form
eM
etod
e și
pr
oced
eeM
ijloa
ce
dida
ctice
1. O
rgan
izare
a cl
asei
Verifi
că p
reze
nța
elev
ilor.
Repa
rtize
ază
elev
ii pe
gru
puri.
Ad
rese
ază
într
ebăr
i.
Se îm
part
în g
rupu
ri.
Răsp
und
la în
treb
ări:
Ce
cuno
aște
ți de
spre
sfer
a se
rvic
iilor
și a
face
rile
din
aces
t dom
eniu
? (c
urăț
ător
ie c
him
ică,
ca
ntină
soci
ală,
sală
de
fitne
ss e
tc.*
).
O1
În g
rup
Pove
stire
a De
mon
stra
rea
Conv
ersa
ția
Expl
icaț
ia
Fișe
did
actic
e Br
oșur
iFl
yere
din
sfer
a se
rvic
iilor
Fișe
cu
răsp
unsu
ri
2. R
eact
ualiz
area
stru
ctur
ilor a
nter
ioar
e, v
erifi
care
a te
mei
pen
tru
acas
ăCo
nver
seaz
ă. A
nunț
ă ob
iecti
vele
scris
e pe
ta
blă
sau
pe p
oste
r. Ex
plic
ă fie
care
obi
ectiv
. Ră
spun
de la
într
ebăr
i. Di
strib
uie
fișe
cu
info
rmaț
ii.
Dem
onst
reaz
ă ta
bele
cu
noț
iuni
de
repe
r, le
exp
lică:
noț
iune
a de
ant
repr
enor
, ide
ea
de a
face
ri, m
ediu
l de
afac
eri.
Not
ează
în c
aiet
tem
a,
pun
într
ebăr
i de
prec
izare
a
unor
mom
ente
. Rez
olvă
re
busu
l. Co
mpl
etea
ză
prim
ele
2 ru
bric
i din
ta
belu
l „Ști
u –
Vrea
u să
ști
u –
Am în
văța
t”.
Răsp
und
la în
treb
ări:
Care
ac
țiuni
treb
uie
într
eprin
se
înai
nte
de a
ela
bora
un
plan
de
afac
eri?
Cân
d e
nece
sar p
lanu
l de
afac
eri?
et
c. N
otea
ză în
cai
ete
noțiu
nile
-che
ie.
O2
O2
Fron
tal
Indi
vidu
al
Conv
ersa
țiaEx
plic
ația
Re
busu
lM
etod
a K-
W-L
Lucr
ul în
cai
etDe
mon
stra
rea
Stud
iul d
e ca
z
Cons
pect
de
repe
rTa
bele
cu
noțiu
ni
de re
per
Fișe
did
actic
e
Activ
ismul
și
conl
ucra
rea
în g
rup,
lucr
ul
indi
vidu
al
Com
plet
area
ta
belu
lui c
u no
țiuni
și
răsp
unsu
ri
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 123 28.12.2018 10:42:04
124
3. P
reze
ntar
ea o
ptim
ă a
conț
inut
ului
Dezv
oltă
noț
iuni
le
prin
cipa
le. P
ropu
ne
fiecă
rui g
rup
info
rmaț
ii și
mod
ele
de p
lanu
ri de
afa
ceri.
Exp
lică
succ
int ș
i car
acte
rizea
ză
fieca
re p
lan.
Dist
ribui
e fiș
e și
pune
într
ebăr
i: O
bser
vați
și ex
plic
ați
etap
ele
de lu
cru;
Re
leva
ți de
oseb
irile
di
ntre
scop
urile
af
acer
ilor p
ropu
se e
tc.
Perio
ada
rezo
nabi
lă d
e pl
anifi
care
est
e în
tre
1-3
ani.
Fiec
are
grup
își v
a al
ege
scop
ul a
face
rii d
in
lista
pro
pusă
de
cătr
e pr
ofes
or:
1. In
ițier
ea u
nei a
face
ri2.
Arg
umen
tare
a lu
ării
unui
împr
umut
sa
u at
rage
rea
unor
in
vesti
ții
3. O
bțin
erea
un
ei fi
nanț
ări
nera
mbu
rsab
ile4.
Defi
nire
a re
lații
lor
dint
re p
arte
neri
5. S
tabi
lirea
val
orii
afac
erii
pent
ru v
ânza
re
6. E
xtind
erea
afa
cerii
O1
O2
În g
rup
Lucr
ul c
u fiș
a O
bser
vare
a Ex
erci
țiul
Lucr
ul c
u la
ptop
ul, t
able
ta,
tele
fonu
l mob
ilEx
plic
ația
Fișe
did
actic
e La
ptop
, tab
letă
, te
lefo
n m
obil
pent
ru e
xplo
rare
a in
form
ațiil
or d
in
dom
eniu
l ale
s
Răsp
unsu
ri la
în
treb
ările
de
pe fi
șeLu
crul
în g
rup
4. C
onso
lidar
ea m
ater
iei ș
i for
mar
ea c
apac
itățil
orU
rmăr
ește
co
recti
tudi
nea
elab
orăr
ii pl
anur
ilor.
Încu
raje
ază
elev
ii,
susț
ine
idei
le.
Un
plan
de
afac
eri
bun
treb
uie
să
răsp
undă
la în
treb
ările
in
vesti
toril
or:
Elab
orea
ză p
lanu
l de
afac
eri c
onfo
rm st
ruct
urii:
1.
Cup
rinsu
l2.
Des
crie
rea
afac
erii
3. P
lani
ficar
ea d
e m
arke
ting
4. P
lani
ficar
ea p
rodu
cție
i și
a op
eraț
iilor
te
hnol
ogic
e
O3
O4
Indi
vidu
al
În g
rup
Lucr
ul c
u in
form
ațiil
e di
n do
men
iuEx
plic
area
Prob
lem
atiza
rea
Cadr
anel
eSi
ntez
a
Lapt
op, t
able
tă,
tele
fon
mob
il pe
ntru
exp
lora
rea
info
rmaț
iilor
din
do
men
iul a
les
Înde
plin
irea
atrib
uțiil
or în
ca
drul
gru
-pu
lui
Elab
orar
ea
mat
eria
lelo
r
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 124 28.12.2018 10:42:04
125
De c
âți b
ani a
re n
evoi
e an
trep
reno
rul p
entr
u a-
și in
iția
afac
erea
?,
În c
e di
recț
ii/sc
opur
i vo
r fi fo
losiț
i ban
ii îm
prum
utaț
i?, V
a av
ea
sau
nu p
osib
ilita
te
antr
epre
noru
l să
resti
tuie
ban
ii in
vesti
toru
lui?
5. P
lani
ficar
ea re
surs
elor
um
ane
6. P
lani
ficar
ea fi
nanc
iar-
cont
abilă
7. M
anag
emen
tul
riscu
rilor
8. Im
plem
enta
rea
plan
ului
de
afac
eri
9. A
nexe
Di
strib
uie
oblig
ațiu
nile
în
tre
mem
brii
grup
ului
, pe
ntru
real
izare
a pr
oprie
în
cad
rul fi
rmei
.5.
Eva
luar
eaVe
rifică
cal
itate
a lu
crul
ui re
aliza
t, in
dică
gr
eșel
ile.
Pent
ru a
fi e
ficie
nt, u
n pl
an d
e af
acer
i tre
buie
să
fie
clar
, con
cis,
ve
ridic
, log
ic și
des
tul
de o
ptim
.
Anal
izeaz
ă pl
anul
de
afac
eri r
ealiz
at d
e că
tre
alt g
rup.
Exp
lică
unel
e de
vier
i de
la st
ruct
ură,
in
tenț
iona
te sa
u ar
bi-
trar
e. P
artic
ipă
la c
omen
-ta
rea
plan
urilo
r de
afac
eri
prop
rii și
ale
col
egilo
r.
O6
Indi
vidu
alEx
amin
area
O
bser
vare
a Co
men
tare
aDe
mon
stra
rea
Prez
enta
rea
Argu
men
tare
a Ev
alua
rea
Com
pute
rPr
ezen
tare
a pl
anur
ilor d
e af
acer
i în
PPT
etc.
6. B
ilanț
ul le
cție
i. Co
nclu
zii
Prop
une
tem
a pe
ntru
ac
asă:
De
scrie
ți ac
țiuni
le
dum
neav
oast
ră în
caz
ul
în c
are
firm
a se
va
dezv
olta
și v
a cr
ește
. El
abor
ați u
n m
esaj
pub
-lic
itar p
entr
u pr
omov
a-re
a af
acer
ii pr
oprii
.
Cerc
etea
ză, a
naliz
ează
și
sele
ctea
ză n
oi m
odel
e de
pla
nuri
de a
face
ri,
cons
ultâ
ndu-
le p
e ce
le
ale
cole
gilo
r și i
nfor
maț
ia
sele
ctat
ă di
n di
ferit
e su
rse.
Com
plet
ează
rubr
icile
din
ta
belu
l K-W
-L.
O5
Indi
vidu
alCe
rcet
area
Anal
iza și
sint
eza
Prez
enta
rea
com
pute
rizat
ă
Com
pute
r, pr
oi-
ecto
rTa
belu
l K-W
-L
Publ
icita
tea
afac
erii
Prez
enta
rea
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 125 28.12.2018 10:42:04
126
5. Lecția modernă de Educație tehnologică și specificul ei
Ca principală formă de organizare a activității educaționale, lecția de Educație tehnologică trebuie să răspundă anumitor cerințe didactice, pentru a avea un ran-dament așteptat:
- stabilirea locului și importanței sale în sistemul de lecții în care se încadrează, pentru a se asigura o succesiune logică și integrarea lor într-un tot unitar;
- clasificarea obiectivelor urmărite în funcție de care se stabilește structura lecției și se aleg strategiile adecvate;
- elaborarea structurii metodologice specifice tipului respectiv de lecție; - alegerea strategiilor didactice necesare realizării lecției; - asigurarea relațiilor interdisciplinare și transdisciplinare; - abordarea diferențiată în funcție de particularitățile individuale ale elevilor; - dirijarea de către cadrul didactic a activității independente a elevilor. Indiferent de tip, lecția de Educație tehnologică, pentru a fi modernă și adecvată
învățământului formativ, trebuie să corespundă următoarelor caracteristici: să fie orientată pe obiective și, în final, pe formare de competențe; să fie centrată pe elevi: activitatea profesorului – 30 %, iar cea a elevilor – 70 % din timpul lecției; să fie axată pe metode optime de predare – învățare – evaluare, corelate cu mijloace eficiente de învățământ.
Tipuri de lecții și secvențele acestora după criteriul competenței
Lecție de formare a capacităților de dobândire a cunoștințelor
Secvențele lecției: Organizarea clasei Verificarea temei pentru acasăReactualizarea cunoștințelor și capacitățilorPredarea – învățarea materiei noi Consolidarea materiei și formarea capacităților (la nivel de reproducere) Evaluarea (curentă, instructivă, fără aprecieri cu note)Bilanțul lecției. Concluzii Anunțarea temei pentru acasă
Lecție de formare a capacităților de analiză – sinteză a cunoștințelor
Secvențele lecției: Organizarea claseiVerificarea temei pentru acasăAnaliza – sinteza metodelor de rezolva-re studiate: - la nivel productiv, cu transferuri în
alte domenii; - la nivel creativ. Evaluarea (formativă de tip sumativ, aprecieri cu note)Bilanțul lecției. Concluzii Anunțarea temei pentru acasă
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 126 28.12.2018 10:42:04
127
Lecție de formare a capacităților de înțelegere a cunoștințelor
Secvențele lecției: Organizarea claseiVerificarea temei pentru acasă Reactualizarea cunoștințelor și capacitățilorConsolidarea materiei și formarea capacităților - la nivel de reproducere;- la nivel productiv. Evaluarea (curentă, instructivă, fără aprecieri cu note) Bilanțul lecției. Concluzii Anunțarea temei pentru acasă
Lecție de evaluare a cunoștințelor
Secvențele lecției: Organizarea clasei Instrucțiuni privind realizarea lucrării de evaluare Realizarea lucrării de evaluare (testul, lucrarea practică, lucrarea de laborator, proiectul, autoevaluarea etc.)Bilanțul lecției. Concluzii Anunțarea temei pentru acasă
Lecție de formare a capacităților de aplicare a cunoștințelor
Secvențele lecției: Organizarea claseiVerificarea temei pentru acasă Reactualizarea cunoștințelor și capacităților Consolidarea materiei și formarea capacităților: - la nivel productiv; - la nivel de transferuri în alte
domenii. Evaluarea (formativă de tip sumativ, aprecieri cu note)Bilanțul lecției. Concluzii Anunțarea temei pentru acasă
Lecție mixtă
Secvențele lecției: Organizarea clasei Verificarea temei pentru acasă Reactualizarea cunoștințelor și capacităților Predarea – învățarea materiei noi Consolidarea materiei și formarea capacităților: - la nivel de reproducere; - la nivel productiv, cu unele
transferuri în alte domenii. Evaluarea: - curentă, fără aprecieri cu note
pentru materia nouă; - sumativă, în bază de descriptori. Bilanțul lecției. ConcluziiAnunțarea temei pentru acasă
În structura lecției, secvențele Bilanțul lecției, Concluzii și Anunțarea temei pentru acasă pot fi, la dorință, schimbate între ele.
Concluziile lecției vor conține atât aspecte cantitative, cât și aspecte calitative.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 127 28.12.2018 10:42:04
128
Sugestii metodologice pentru realizarea proiectelor de lecții la Robotică
Indiferent de tip, pentru a fi o lecție adecvată învățământului formativ bazat pe competențe și pentru asigurarea eficienței procesului didactic, lecția trebuie să co-respundă următoarelor cerințe:
- utilizarea contradicției, a surprizei, a problematizărilor, a conflictelor cogniti-ve;
- realizarea de corelări între teorie și practică, de conexiuni ale noilor achiziții cu evenimentele curente și fenomenele cotidiene;
- să debuteze cu secvențe familiare, atractive și importante pentru elevi, desti-nate captării și menținerii atenției acestora;
- să se încheie cu un rezumat al principalelor evenimente prezentate, în vede-rea fixării noilor cunoștințe și pentru pregătirea aplicațiilor în diverse contexte de rezolvări de probleme;
- ritmul de prezentare să fie adaptat posibilităților elevilor, dar, în același timp, să le potențeze implicarea intelectuală, susținându-i în atingerea zonei proxi-mei dezvoltări;
- să reflecte o materie de studiu rațional selectată de către profesor; - să cuprindă diverse forme, metode și tehnici de evaluare aplicate în cadrul
lecției;- să se mențină contactul vizual cu elevii pe tot spațiul clasei, ca premisă pentru
monitorizarea continuă a activității. În general, o lecție poate include etapele obișnuite ale abordării didactice mo-
derne: • Prezentarea (Evocarea), incluzând motivarea, abordarea anticipată; contu-
rând sarcina inițială, prin implicarea mijloacele necesare – seturi de roboți, calculator, scheme, tabele, desene – și aplicarea cunoștințelor anterioare etc.
• Dezvoltarea (Realizarea sensului), introducând, prin deducție sau inducție, compartimentul sau unitatea de conținut; prezentând definițiile, formulele, algoritmii necesari; implicând activități interactive și formative; apelând la metode de demonstrare și asigurând înțelegerea/reținerea materiei la nivel de cunoștințe.
• Aplicarea (Reflecția), presupunând implicarea directă, practică a elevului prin exerciții de aplicare inițială – preferabil utilizând setul educațional de roboți – a unor cunoștințe și instrucțiuni concrete; precizarea anumitor aspecte prin punerea unor întrebări în mod reciproc; executarea unor sarcini, exerciții de consolidare, urmate de corecțiile de rigoare; în fine, efectuarea unei prime evaluări a randamentului.
• Integrarea (Extinderea) – etapă care se extinde și în sarcinile pentru acasă, presupunând transferul de cunoștințe și de capacități, precum și integrarea lor în sistemul propriu de cunoștințe și valori ale elevului, vizând gândirea al-goritmică și creativă, evaluarea cunoștințelor/competențelor prin diversifica-rea și aprofundarea sarcinilor didactice.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 128 28.12.2018 10:42:04
129
6. Sugestii metodologice/activități de învățare recomandate
Procesul didactic la disciplina școlară Educație tehnologică se realizează în baza modulelor. Conform abordării modulare, prin intermediul fiecăruia, se contribuie prioritar la formarea competențelor specifice disciplinei.
Strategiile didactice utilizate la Educație tehnologică au în vedere centrarea pe elev, formarea competențelor generale și specifice disciplinei, dezvoltarea gândirii critice, logice, intuitive. Ele vor pune accent pe crearea de situații în care elevii să-și poată manifesta inițiativa, creativitatea și responsabilitatea prin realizarea de produse.
Clasificarea strategiilor În cadrul demersului didactic la disciplina Educație tehnologică se aplică diverse
strategii didactice, care se clasifică: 1. în funcție de caracterul determinant al învățării:
a) strategii prescrise, bazate pe dirijarea riguroasă a învățării; imitative (imitarea modelelor); explicativ-reproductive (elevii ascultă și reproduc ce au învățat); demonstrative; algoritmice (învățarea dirijată pas cu pas);
b) strategii neprescrise, de învățare prin efort propriu, prin activitate indepen-dentă; euristice, bazate pe descoperire; învățarea problematizată: experimen-tare, cercetare; bazate pe creativitate;
c) mixte (euristice – algoritmice). 2. în funcție de logica gândirii:
a) strategii inductive: de trecere de la particular, concret la general, abstract (de la exemple la teorie);
b) strategii deductive: de trecere de la general la particular, de la teorie la fapte concrete;
c) mixte (inductive – deductive). Opțiunea pentru un anumit tip de strategie presupune precizarea metodelor, mij-
loacelor de învățământ și formelor de organizare a activității elevilor. În cadrul lecției de Educație tehnologică, formele de organizare a activității ele-
vilor pot fi: 1. frontală: cadrul didactic îndrumă în același timp activitatea tuturor elevilor din
clasă (expune, demonstrează pentru toată clasa); 2. pe grupuri: clasa este împărțită în grupuri de 3-5 elevi (fiecare grup își desfășoară
independent activitatea, prin cooperare, și observă, experimentează, efectuează un proiect, confecționează un obiect etc.). Grupurile pot fi: omogene (elevii au același nivel de pregătire); eterogene (elevii au nivele de pregătire diferite). Gru-purile pot executa o sarcină comună, identică pentru toți sau diferențiată de la un grup la altul;
3. individuală: fiecare elev realizează sarcini școlare independent (rezolvă exerciții, probleme, studiază un text, lucrează la calculator, efectuează un experiment sau o lucrare practică etc.). Sarcinile de lucru pot fi comune pentru toți elevii clasei sau diferențiate pe categorii de elevi, individualizate.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 129 28.12.2018 10:42:04
130
Alegerea strategiilor se face în funcție de: obiective; natura conținutului; particularitățile elevilor; competențele cadrului didactic; condițiile de dotare; timpul disponibil.
Metode activ-participative de predare – învățare
Metoda proiectuluiCerințele didacticii moderne prevăd valorificarea activităților de tip proiect. Activitățile de tip proiect includ următoarele etape: planificarea, organizarea,
analiza, comunicarea, evaluarea, înregistrarea rezultatelor și valorificarea acestora. Metoda proiectului poate fi aplicată atât pentru realizarea de produse fizice, cât
și intelectuale. Proiectele pot fi individuale sau de grup, simple sau complexe. La alegerea proiectelor ce vor fi executate, se va ține cont de problemele/necesitățile/cerințele reale, identificate la nivel individual, al clasei, școlii, comunității, precum și de cunoștințele, abilitățile, experiența acumulată de către elev pe parcursul anilor de școală.
Informația pentru realizarea proiectului poate fi colectată pe teren/în localitate, în bibliotecă, librării, cu ajutorul computerului (prin utilizarea de soft-uri educaționale tehnico-tehnologice, prin internet, prin vizionare de filme didactice/documentare etc.).
Proiectul ar putea cuprinde: titlul proiectului, membrii grupului de lucru, cuprin-sul, informații despre produs, fișe de observații, desenul/schema/schița grafică/fo-tografia produsului, fișa tehnologică, materialele, sculele, instrumentele necesare, locul/condițiile de confecționare, cerințele față de produs, lista activităților, chel-tuielile estimate, modalitățile de valorificare, publicitatea, resursele bibliografice, anexele, prezentarea.
Metoda proiectului propune și încurajează elevii în activități de cercetare, docu-mentare, în scopul dobândirii experiențelor concrete, pentru a înțelege că mediul în care trăim este unul modificat de tehnologie, că starea de sănătate este dependentă de tehnologie, că procesele tehnologice influențează calitatea mediului înconjură-tor, că produsele au un impact asupra mediului (de la proiectare, fabricare, asambla-re, marketing, distribuție, vânzare și folosire până la reciclare și eliminare).
Caracterul preponderent practic al disciplinei, prin activitățile de învățare de tip proiect, încurajează cooperarea în condiții de simulare a mediului real de muncă. Astfel, elevii sunt puși în situația de adaptare la lucrul independent, individual sau în grup, cu diferite materiale, unelte, scule, instrumente, utilaje, resurse digitale, cu condiția respectării normelor sanitar-igienice și a regulilor de protecție a muncii.
Metoda Brainstorming solicită participarea activă a elevilor la analiza unor situații și ghidarea lor spre găsirea soluțiilor de rezolvare a acestor situații.
Exemplu de brainstorming la predarea modulului „Transport și construcții”: Subiectul: Rețele de transport: terestru, aerian, fluvial Unitatea de competență 1. 1. Identificarea tipurilor de rețele de comunicații și
transport și a efectelor acestora asupra omului și mediului. 1. Profesorul anunță sarcina de lucru: de identificat mijloacele de transport, carac-
teristicile și impactul lor asupra mediului.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 130 28.12.2018 10:42:04
131
2. Clasa se împarte în grupuri. Profesorul distribuie câte un poster și sarcinile de lucru pentru fiecare grup: Grupul 1 – are sarcina de a descrie transportul terestru; Grupul 2 – are sarcina de a descrie transportul aerian; Grupul 3 – are sarcina de a descrie transportul fluvial.
3. În cel mai rapid mod, fiecare grup notează pe poster, în fraze scurte, toate ideile. Pentru lucru se oferă 10-15 minute.
4. Se analizează pe rând ideile emise, iar grupul găsește criterii de clasificare a aces-tora. Spre exemplu, grupul 1 a emis ideile: autovehicul, tractor, camion, buldo-zer etc. Grupul le selectează după categorii/domeniul de utilizare: autovehicul – transport de persoane; tractor –mașină folosită în agricultură; camion – trans-port de mărfuri; buldozer – mașină folosită în construcții.
5. Grupurile se împart în subgrupuri în funcție de ideile emise. 6. Fiecare subgrup discută caracteristicile transportului din domeniul ales și descrie
impactul acestuia asupra mediului. De exemplu, unele particularități tehnico-economice ale transportului aerian sunt: a) rapiditatea care nu poate fi egalată cu niciun alt mijloc de transport; b) regularitatea se efectuează după un program precis în orice perioadă a anului, atât ziua, cât și noaptea. Pentru identificarea modului de poluare a mediului și metodele de rezolvare a
acestei probleme, pot fi utilizate diferite surse, precum internetul, cărțile, revistele etc. Ideile rezultate se afișează în forme cât mai variate și originale: colaje, imagini, desene, joc de rol și se prezintă celorlalți.
Suport informațional la subiectul dat: Mijloacele de transport terestru sunt: rutier (pe șosele); feroviar (pe șine de cale
ferată). Cele mai simple și ieftine mijloace de transport rutier sunt bicicletele, ser-vind transportului de persoane pe distanțe mici, având avantajul de a se strecura ușor prin zone foarte aglomerate. Motocicleta este o mașină motorizată pe două roți, a cărei viteză de deplasare este similară celei de automobil, având avantajul gabaritului redus.
Automobilele sunt rapide și confortabile, fiind destinate transportului de persoa-ne pe distanțe medii. În caz de necesitate, ele capătă forme, dimensiuni și funcții va-riate. Pentru transportul public de persoane, în orașe și în afara acestora, se folosesc troleibuze, autobuze, autocare (pentru călătorii lungi). Pentru transportul rutier de mărfuri se folosesc camioanele, utilate cu remorci specializate în funcție de tipul de marfă pe care trebuie să-l transporte.
Astfel, se disting: - camioane-cisternă pentru transportul de produse petroliere, gaze lichefiate, lap-
te ori produse chimice; - remorci frigorifice, destinate, în special, transportului de alimente, dar și al unor
produse chimice, ce necesită condiții speciale de transport, fiind ușor inflamabile; - camioane care pot transporta lemn, utilate cu o macara proprie pentru încărca-
rea trunchiurilor copacilor transportați; - remorci supraetajate, pe care se pot transporta autoturismele de la fabrică la
punctul de vânzare;
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 131 28.12.2018 10:42:04
132
- pentru traseele foarte lungi, se folosesc autotrenuri, trăgând una sau mai multe remorci. Asemenea vehicule grele pot fi utilate ca mașini de intervenție: mașini de salvare sau de pompieri. Există și mașini construite special pentru a fi folosite în agricultură (diverse tipuri
de tractoare ori mașini agricole) sau în construcții: macarale, buldozere, autocami-oane basculante, screpere, gredere (pentru nivelarea solului), mașini de asfaltat, compactoare cu cilindri (pentru tasarea asfaltului).
Transporturile pe șine. Trenurile de călători pot fi rapide, parcurgând sute de ki-lometri fără oprire, sau trenuri personale, care nu merg nici atât de departe, nici atât de repede. Multe trenuri au în componență vagoane de poștă. Alte tipuri de trenuri sunt cele acționate de aburi, folosite încă în unele țări (India) sau cele acționate de motoare Diesel, unde, prin arderea motorinei, se produce electricitatea care alimen-tează motorul. Trenurile cu cremalieră sunt proiectate pentru a urca terenurile foar-te înclinate. Dinții unei roți centrale se prind între dinții unei a treia șine, cremalieră, evitând orice alunecare. Metrourile sunt trenuri subterane, care transportă orășenii pe sub străzile aglomerate ale orașelor. În unele țări, există monoraiuri: vehicule care se deplasează pe o singură șină. Unele dintre ele sunt suspendate, astfel încât se câștiga spațiu, altele se deplasează pe sol.
Trenurile de marfă pot trage până la 150 de vagoane diferite, care se asamblează într-o gară de triaj. Există vagoane cisternă, vagoane port-containere, vagoane-pâl-nie, vagoane pentru cărbune, vagoane-platformă, vagoane platformă pentru auto-mobile, vagoane pentru cereale.
Transporturile navale: maritime și fluviale. În funcție de necesitățile de trans-port, există o mare varietate de nave: pentru pasageri, pentru transportare de marfă ori utilitare, cu mijloace de propulsie diferite și gabarit extrem de diferit. Într-un port, navele de marfă sunt dirijate până la chei cu ajutorul remorcherelor, pentru a putea fi încărcate sau descărcate cu macaralele aflate pe țărm. Pentru a se putea menține o adâncime suficient de mare a apei, în porturi există un tip de navă utili-tară, numită dragă.
Transporturile aeriene. Apărute la începutul secolului al XX-lea, primele avioane cereau mult curaj și îndemânare pentru a fi pilotate. În acea vreme, ele nu erau nici rapide, nici încăpătoare. Acum și transporturile aeriene sunt foarte diferite, în funcție de necesități: pentru transport de călători, marfă, avioane utilitare ori mili-tare. Armata aerului are avioane speciale. Avioanele sale de vânătoare și bombar-dierele sunt extrem de rapide și pot să decoleze de pe puntea unui vapor. Harrier-ul poate să decoleze chiar vertical.
Transportul prin tehnologii neconvenționale constă în utilizarea unor mijloace de transport mai puțin poluante, care sunt construite pe baza următoarelor teh-nici: a) utilizarea de carburanți mai puțin poluanți, precum hidrogenul sau biogazul; b) înlocuirea motoarelor cu carburant (clasic) cu motoare electrice („ecologice”), care funcționează fără zgomot și nu sunt direct poluante ale străzii/mediului.
Metoda Studiul de cazMetoda Studiul de caz pune elevii în situații-problemă existente în viața reală,
pentru a putea găsi soluțiile de rezolvare corectă a acestor situații.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 132 28.12.2018 10:42:04
133
Exemplu de utilizare a metodei „Studiul de caz” la modulul „Energie și electroteh-nică”, clasa a VIII-a:
Subiectul: Energia electrică și utilizarea ei1. Profesorul împarte clasa în grupuri. 2. Profesorul sugerează elevilor să găsească soluții pentru rezolvarea problemelor
cu referire la utilizarea rațională a energiei electrice în viața cotidiană: Grupul 1 – va propune soluții pentru iluminatul electric, care poate fi exterior (străzi, alei, parcuri etc.) și interior (clădiri de locuit, spații culturale, instituții, clădiri industriale etc.); Grupul 2 – va propune soluții pentru utilizarea rațională a energiei în domeniul tehnic (energia electrică asigură funcționarea mașinilor, a instalațiilor și a echipa-mentelor de prelucrare, a echipamentelor de transport, a aparatelor radio și TV). Acest domeniu cuprinde: mecanica și tehnologia materialelor, electrotehnica, chimia industrială, extragerea și prelucrarea minereurilor, construcții și lucrări publice, industria ușoară etc.;Grupul 3 – va propune soluții pentru utilizarea rațională a energiei în agricultură (energia electrică este utilizată la pomparea apei din instalațiile de irigații, la instalațiile zootehnice, la morile de fabricare a nutrețurilor etc.);Grupul 4 – va propune soluții pentru utilizarea rațională a energiei în domeniul transporturilor (la funcționarea trenurilor electrice, a tramvaielor, a troleibuzelor și a metroului, în telecomunicații, semnalizare acustică și vizuală în transporturi).
3. Profesorul le sugerează elevilor să identifice și să descrie cazul, să găsească informațiile necesare, să le sistematizeze și să analizeze problema.
4. Fiecare membru al grupului trebuie să propună o soluție. Se confruntă variantele, se compară și se elaborează o ierarhie/succesiune de măsuri pentru rezolvarea cazului.
5. Se prezintă deciziile. 6. Profesorul analizează variantele propuse și evidențiază soluțiile rezonabile.
Metoda exercițiuluiMetoda exercițiului este una din principalele metode didactice tradiționale din
cadrul lecțiilor de Educație tehnologică. Această metodă ajută la înlăturarea exce-sului de teoretizare a explicațiilor învățătorului, dezvoltă la elevi capacitatea de a munci organizat și de a transpune în aplicații practice observările lor. Prin exerciții, elevii își perfecționează acuitatea vizuală, spiritul de observație, deprinderea de a corela elementele componente ale variatelor module, dar, mai ales, ei dobândesc unele deprinderi practice, legate de cunoașterea diferitelor procedee ale unor teh-nici de lucru. 1. Exerciții de observare a unor însușiri estetice ale obiectelor, care nu se pot distin-
ge ușor la prima vedere. 2. Exerciții de cercetare și documentare asupra unor soluții legate de unele pro-
bleme de proiectare a etapelor tehnologice: de exemplu, cum se va broda or-namentul milieului, ce principiu compozițional va fi utilizat pentru evidențierea calităților estetice ale motivului selectat etc.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 133 28.12.2018 10:42:04
134
3. Exerciții de dobândire a cunoștințelor care vizează unele tehnici de lucru (studiul de realizare a punctului de cruciuliță, cercetarea imaginilor de realizare pe etape a tehnicii găurelelor simple, duble și zigzag, analiza etapelor de realizare a unui milieu brodat etc.).
4. Exerciții de dezvoltare a memoriei vizuale și a imaginației creatoare: de exemplu, exerciții de asociere, prin analogie, corespondențe, de disociere, de combinare nouă a unor puncte de broderie sau a altor elemente de milieu, prin care să se descopere noi modalități de realizare și decorare a milieului brodat.
5. Exerciții de dezvoltare a spiritului de invenție și de creație: de exemplu, exerciții de metamorfozare a formelor ornamentale sau anamorfozarea formelor orna-mentale în viziuni inedite, cercetarea ornamentelor contemporane abstracte, cu elemente de ornamentică populară etc.
6. Exerciții de clasificare a milieurilor după tehnica de realizare, de clasificare a milieurilor în funcție de formă, gamă cromatică, de găsire a variantelor de ampla-sare a decorului în diverse forme de milieu etc.
Module noi
Ca element inovator, în structura noului curriculum pentru disciplina Educație teh-nologică se remarcă modulele Designul de interior, grafic, al spațiilor verzi. Aceste module au rolul de a familiariza elevii cu designul ca o activitate creativă, ce poartă caracter artistic, combinat cu activitatea tehnică de producere a obiectelor utile.
Designul urmărește elaborarea produsului de serie, dotat cu însușiri estetice, funcționale, economice, ergonomice etc.; crearea și amenajarea mediului ambiant; ameliorarea vieții omului modern. Obiectele de design trebuie să se conformeze unui sistem de cerințe:
- ergonomie (raportarea la proporțiile figurii umane, particularitățile de vârstă și crearea condițiilor pentru activitatea omului);
- preț rezonabil; - multifuncționalitate; - siguranță în utilizare. Astfel, designul reprezintă trecerea esteticului în sfera confortului, acesta deve-
nind componentă indispensabilă a vieții practice, utilitare. De asemenea, ca element de noutate, modulul integrat Comunicații și transport
prezintă complementaritatea celor două domenii și faptul că ele pot fi privite ca un tot unitar.
Modulul Robotică în cadrul disciplinei Educație tehnologică este propus pentru clasele a V-a – a IX-a, care poate fi selectat opțional, într-un semestru, fără ca el să fi fost studiat anterior. În cazurile în care elevul alege modulul Robotică consecutiv, în mai mulți ani de studii, organizarea modular-concentrică permite extrapolarea, aprofundarea, dezvoltarea, sistematizarea și generalizarea achizițiilor din domeniul Roboticii, de la un an la altul, pe toate unitățile de conținut. Elevilor din clasele a V-a – a VI-a li se vor propune activități de dezvoltare a dexterităților motorii fine, a atenției, a preciziei și imaginației spațiale, activități de dezvoltare a creativității tehnice și a gândirii algoritmice, accentul punându-se pe construirea și conducerea
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 134 28.12.2018 10:42:04
135
roboților, în mare parte utilizând controlul manual și algoritmii liniari. În clasele a VII-a – a IX-a accentul, treptat, se deplasează pe conceperea și programarea roboților, utilizând algoritmi mai complecși.
Studierea Modulului Educație digitală va conduce la dezvoltarea capacităților de utilizare a instrumentelor și resurselor TIC, precum și la aplicarea acestora, pentru facilitarea formării de competențe la celelalte discipline, la dezvoltarea orizontului de cunoaștere și a capacității de explorare a lumii, la dezvoltarea deprinderilor lega-te de accesarea, interpretarea, digitalizarea și prezentarea informațiilor, de modela-re și control al evenimentelor, de înțelegere a implicațiilor TIC în societate.
Astfel, competențele formate în procesul studierii modulului Educație Digitală în clasele a V-a – a VI-a vor dezvolta capacitatea elevilor de: utilizare eficientă a dispo-zitivelor, aplicațiilor și resurselor digitale în scopuri didactice; identificare, analiză, selectare și accesare selectivă a resurselor pentru învățare din mediul on-line, pre-cum și reutilizarea acestora, ținând cont de normele și actele legale; evitare a peri-colelor aferente utilizării dispozitivelor și conținuturilor digitale; creare a propriilor resurse digitale (texte, imagini statice, secvențe video).
Modulul Meșteșuguri populare și moderne este o parte componentă de bază, care include în sine toate meșteșugurile tradiționale, dar, totodată, și unele mo-derne, cum ar fi: arta mărgelitului, broderia artistică (cu mărgele, cu panglică, pe carton, „string art” etc.). Se pune accentul pe studierea proprietăților diverselor ti-puri de materiale, precum și pe executarea diferitelor operații tehnologice, specifice obținerii unui produs util.
Ca element de noutate, apare modulul Colaje și decorațiuni, care se regăsește și în învățământul primar, propunând familiarizarea în continuare a elevilor cu varia-te tehnologii de prelucrare artistică a materialelor, confecționarea unor decorațiuni specifice sărbătorilor, ce permit dezvoltarea creativității și a gustului estetic al ele-vilor.
Modulul Domenii profesionale, studiat în clasa a IX-a, vine să generalizeze reprezentările elevilor despre lumea profesiilor, fapt la care s-a lucrat în cadrul fiecă-rui modul selectat din clasa a V-a până în clasa a IX-a. Aici, elevii vor face o generali-zare a principalelor tipuri de activități economice, cu exemple de profesii din diverse domenii. Vor fi familiarizați cu condițiile de ocupare a locurilor de muncă și tipurile de competențe necesare încadrării pe piața muncii sau continuării studiilor.
Modulul Ceramică nu este unul nou, el se regăsește în curriculumul anterior, însă acum și-a schimbat conținuturile. Actualul modul tinde să familiarizeze elevii cu arta ceramicii, și nu se rezumă doar la olărit ca meșteșug. Elevii vor avea prilejul să se informeze și să cunoască despre ceramică ca gen al artelor decorative. Ei vor descoperi istoricul și dezvoltarea ceramicii încă din perioada paleoliticului superior. Parcurgerea acestei materii le va oferi elevilor posibilitatea de a însuși și de a face legătură între evoluția speciei umane și dezvoltarea îndeletnicirilor/preocupărilor și trecerea acestora în meșteșuguri, iar de la meșteșug în artă.
Deosebirea esențială de varianta precedentă este că actualul curriculum încura-jează studierea și exersarea metodelor de modelare liberă, fapt ce permite alegerea modulului de către un număr mai mare de elevi.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 135 28.12.2018 10:42:04
136
Repere privind predarea – învățarea unor module
Modulul Ceramică Modulul Ceramică este prevăzut pentru 3 ani de studii, începând cu clasa a V-a și
finisând în clasa a VII-a. Numărul de ore prevăzut pentru un modul este de 15 ore. Pentru formarea competențelor practice ale elevilor, specifice modulului, și pen-
tru parcurgerea întregului proces tehnologic de transformare a argilei în articole ce-ramice, e nevoie de un cuptor pentru calcinarea lucrărilor.
Este recomandabil ca procesul de predare – învățare să se realizeze prin activități care i-ar îndemna pe elevi să studieze, cerceteze, observe, compare, analizeze, dar, nu în ultimul rând, să exerseze prepararea argilei și confecționarea lucrărilor practice din acest material.
Formularea sarcinilor didactice înaintate elevilor pentru soluționare trebuie să implice generare de idei, elaborare de proiecte, individuale sau de grup, ce ar preve-dea realizarea produselor creative, utile pentru satisfacerea unor necesitați umane.
Pentru desfășurarea lucrărilor practice, actualul curriculum propune cunoașterea și aplicarea metodelor de modelare liberă.
Demersul didactic trebuie să scoată în evidență importanța respectării etapelor tehnologice specifice domeniului ceramicii.
Produsele educaționale propuse rămân la decizia profesorului, dar pot fi înlocuite la cerința mediului școlar al clasei de elevi.
Formarea deprinderii elevilor de a respecta normele de igienă și protecție a mun-cii continuu este esențială.
Pentru formarea și dezvoltarea competenței de anterprenoriat sunt încurajate organizarea expozițiilor cu vânzare a articolelor ceramice.
Pentru descoperirea posibilităților și farmecul argilei ca material și al produselor obținute, sunt recomandate vizite în atelierele meșterilor olari și excursii la muzeul etnografic din localitate.
Sugestii privind tehnologia de confecționare a articolelor din argilăÎn procesul de realizare a lucrărilor de ceramică, actualul curriculum prevede apli-
carea metodelor de modelare liberă a argilei, care pot fi realizate în spațiul sălilor de clasă, fără roata olarului. Spre exemplu:
• Tehnica colăceilor. Pentru modelarea unui vas, se realizează mai întâi fundul rotund și plat al vasului, peste care se așază colăcei din lut, cu diametru varia-bil. Ultima operație este netezirea articolului atât la exterior, cât și în interior;
• Construirea din fâșii, benzi, plăci de argilă; • Scobirea din boțul de argilă, tehnică folosită la vasele de dimensiuni foarte
mici, mai degrabă miniaturale, și la confecționarea bibelourilor, țuruiacelor etc.
Uscarea lucrărilor se face în spații/încăperi ferite de soare, timp de câteva zile. Pentru a încetini procesul și a evita fisurarea articolelor, se recomandă ca acestea să fie învelite în folie de plastic.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 136 28.12.2018 10:42:04
137
Metode de aplicare a decorului pe lucrări: Pictarea – metodă mult utilizată în perioada neolitică. Poate fi realizată înainte
sau după coacere. Cea realizată după coacere se numește pictură crudă. De obicei, pictarea se realizează înainte de coacere, pentru că este mai rezistentă.
Incizarea constă în zgârierea peretelui crud al obiectului cu ajutorul unei unelte ascuțite.
Excizia rezidă în sculptarea în peretele crud al obiectului cu ajutorul unei usten-sile sub formă de spatulă. Drept urmare, apar ornamente adâncite, care, ulterior, se umplu cu o substanță, de obicei alba, mai rar roșie, care contrastează cu fundalul/suprafața obiectului.
Ștampilarea se realizează cu ajutorul unei ștampile confecționate din lut sau alt material, care se apasă pe peretele obiectului. Tehnica este utilizată pentru repre-zentarea motivelor decorative mai complicate, care trebuie repetate de mai multe ori.
Coacerea articolelor. Pentru calcinare/coacere, articolele ceramice sunt plasate în cuptor înainte de conectarea acestuia.
Modulul Limbaj grafic Un alt modul prevăzut pentru elevii claselor a VII-a – a VIII-a este Limbajul grafic.
Pentru clasa a VII-a, unitățile de conținut sunt grupate în 4 capitole: Materiale și ustensile; Reguli de prezentare a desenelor; Desenul proiectiv; Evaluarea și valorifi-carea desenelor.
În clasa a VIII-a nu se regăsește capitolul Materiale și ustensile. Unitățile de conținut sunt într-o alternanță succesivă logică, de la simplu spre
compus. Prin studierea modulului Limbaj grafic se urmărește: formarea și dezvolta-
rea imaginației spațiale; dezvoltarea și manifestarea gândirii autonome, critice și creative în domeniul tehnic; conștientizarea importanței standardizării în domeniul tehnic.
Limbajul grafic este modulul indispensabil oricărui specialist din domeniul tehnic. Recomandabil ar fi ca acest modul să fie selectat pentru studiu începând cu a II-a
jumătate a clasei a VII-a și să continue în prima jumătate a clasei a VIII-a. Conținuturile învățării sunt mijloace prin care se urmărește formarea
competențelor specifice și a unităților de competență. Corelarea dintre conținuturi, strategii și competențe specifice permite cadrului didactic să realizeze conexiunea explicită între ceea ce se învață și scopul pentru care se învață.
Parcurgerea conținuturilor se face în ordinea redată în rubrica Unități de conținut. Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la discreția profesorilor, în funcție de dificultatea temelor și de nivelul de cunoștințe acumulate anterior de elevi.
Profesorul, în procesul educațional, va consolida resursele interne achiziționate în cunoștințe fundamentale, abilități cognitive și psihomotorii, atitudini și comporta-mente, pe care elevul le va aplica la rezolvarea unor probleme.
Pentru formarea la elevi a competențelor specifice Limbajului grafic, profesorii vor persevera ca aceștia:
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 137 28.12.2018 10:42:05
138
• să stăpânească un ansamblu de cunoștințe și deprinderi esențiale domeniului Limbaj grafic;
• să-și dezvolte deprinderi de a utiliza cunoștințele în situații simple de reali-zare a desenelor tehnice, demonstrând, astfel, funcționalitatea cunoștințelor obținute;
• să realizeze desene tehnice, cu divers grad de complexitate, conștientizând în așa fel funcționalitatea cunoștințelor achiziționate anterior.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev, prin proiectarea unor activități de învățare variate, luându-se în considerare stilurile individuale de învățare ale fie-cărui elev.
Alternanța adecvată a celor trei forme de organizare a instruirii (frontală, pe gru-puri, individuală) va permite ca învățarea să se producă prin activitatea propriu-zisă a elevului.
Modulul Design grafic Acest modul este una dintre noutățile actualului curriculum. Pentru parcurgerea
lui, este nevoie de următorul utilaj: computatoare și programe pentru tehnoredac-tare editorială, machetare a paginii, scanare, realizare a fotografiilor digitale (InDe-sign, Ilustrator, Photoshop).
Modulul este menit formării competențelor elementare de utilizare a tehnicii digitale, ca unealtă de lucru, în scopul realizării unor produse editoriale simple.
Procesul didactic, în mare parte, va fi orientat spre studierea și aplicarea progra-melor de tehnoredactare editorială.
La finele cursului, elevii vor avea deprinderea de a realiza individual produse editoriale simple, cum ar fi: felicitarea, eticheta, posterul, dar, totodată, vor fi competenți să realizeze lucrări mai ample, elaborate în echipă, ca de exemplu revista sau ziarul școlii.
Conținuturile modulului Design grafic se vor formula în baza principiului de la simplu spre compus sau de la general spre particular, fiind structurate în 5 capitole.
Pentru fiecare capitol, curriculumul prevede un șir de exerciții aplicative, reco-mandate, care sunt niște repere ce pot direcționa procesul de predare – învățare și pot fi, totodată, înlocuite de către profesor. Cadrul didactic, împreună cu elevii, va determina modalitatea de parcurgere a modulului. El va decide care este volumul optim de informație și sarcinile didactice pentru acestea.
Demersul didactic va avea următoarea structură: Evocare, Realizarea sensului, Reflecție și Extindere.
Pentru a eficientiza procesul didactic se va pune accent pe implicarea activă a elevilor, prin sarcini cu un pronunțat caracter aplicativ. Strategiile predării interac-tive vor fi eficiente în condiția respectării algoritmelor și instrucțiunilor. Acestea vor forma competențe acțional-strategice, în special, prin analiza pașilor ce trebuie parcurși pentru a obține performanțe,.
Din aceste considerente, recomandăm monitorizarea procesului de elaborare de către elevi a unor produse publicitare simple, în baza algoritmelor și instrucțiunilor oferite de către profesor.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 138 28.12.2018 10:42:05
139
De asemenea, profesorii trebuie să încurajeze îmbinarea tehnologiilor moderne: tableta grafică și calculatoarele cu metodele clasice, cum ar fi hârtia cu creionul.
Esențial pentru un designer grafic este competența de a crea și combina simbo-luri, imagini și texte într-o formă reprezentativă. La fel de important este ca elevii să cunoască și să opereze cu elementele limbajului grafic: formă, culoare, spațiu. Este esențial ca, la acest capitol, să se formeze și dezvolte competențele elevilor de tehnoredactare editorială, care includ competența acestora de uniformizare vizuală a textului, machetarea paginii, scanarea, manipularea imaginilor, fotografia digitală etc.
În cele ce urmează, propunem un șir de exerciții care dezvoltă competențele spe-cifice designului grafic:
Exerciții de percepereImagini propuse pentru studiu: • Vasul lui Rubin care reprezintă desenul unei vaze elegante sau profilurile a doi
oameni aflați față-n față; • Cubul Necker arată felul în care ochiul poate percepe o imagine duală.
Exerciții de studiere și determinare a formei și a spațiului• elevul determină negativul și pozitivul, în baza studierii diferitor produse
grafice (coperți de cărți, afișe, fotografii etc. cu imagini concrete sau doar cu diverse caractere de litere).
Exerciții aplicative de determinare a principiilor compoziției• elevul determină și clasifică imaginile propuse de către profesor, care au la
bază principiile simetriei și asimetriei; • elevul selectează imaginile în care se sesizează mișcarea; • elevul determină și argumentează procedeele de sugerare a mișcării obser-
vate în imagini; • elevul obține simetria și asimetria prin plasarea chibzuită a elementelor/
formelor (pătrate de dimensiuni mici) în spațiu (de formă pătrată).
Exerciții de definire a culorilorCerințe: 1. se execută la computer; 2. se scrie un cuvânt cu majuscule pe un format de tip „peisaj”. Dimensiunea
(lungimea) cuvântului trebuie să ocupe minimum 2/3 din lățimea formatului. Cuvântul trebuie să fie centrat vizual.
3. se obține prin schimbarea/modificarea culorilor fontului și ale fundalului: - avansarea imaginii; - retragerea imaginii.
Exerciții de determinare a lizibilitățiiCerințe: 1. se execută la computer;
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 139 28.12.2018 10:42:05
140
2. se scrie un cuvânt pe un format de tip „peisaj”. Pentru fundalul alb, culoarea cuvântului va fi violet;
3. se modifică culoarea cuvântului, deplasând discul culorilor, de la albastru la verde, roșu, portocaliu și galben;
4. se determină care culoare se citește mai dificil pe fundal alb (galbenul este răspunsul corect);
5. se plasează cuvântul pe fundal colorat într-o culoare contrastantă, spre exem-plu: - galben pe fundal violet;- portocaliu pe fundal albastru.
6. se continuă, folosindu-se culori similare, până când se termină cu un cuvânt roșu/portocaliu pe un fundal roșu;
7. se argumentează care sunt combinațiile de culori ce oferă: - un grad înalt de lizibilitate; - un grad redus al lizibilității.
Exercițiu aplicativ (spațierea între litere și cuvinte) Elevii ajustează spațierea între litere și cuvinte, aplicând un program specializat
de grafică (Corel Draw, Corel Photo Paint, Adobe Photoshop, Adobe Illustrator, Ado-be InDesign, etc.) și Microsoft Word.
Exercițiu aplicativ (design corporativ)• determinarea și argumentarea necesității tratării cu interes a produselor
designului corporativ, din perspectiva importanței acestora în sporirea activității firmei/instituției etc.
Răspunsul așteptat: Acestea sunt o soluție eficientă și ieftină de a răspândi vestea despre firmă/întreprindere/instituție etc. și despre activitatea acesteia.
• studierea unor mostre/exemple, determinarea și enumerarea aspectelor importante, care trebuie respectate în elaborarea logoului și a cărții de vizită;
• enumerarea informațiilor care ar trebui să se regăsească în cartea de vizită a unui om de afaceri;
• elaborarea emblemei instituției de învățământ (lucrul în echipă); • elaborarea propriei cărți de vizită.
Exercițiu aplicativ (design de ambalaj) • determinarea și argumentarea importanței designului de ambalaj; • analiza, selectarea și argumentarea celui mai reușit ambalaj de produs, pe
care l-au observat pe rafturile magazinelor; • realizarea ambalajului unui cadou de Anul Nou, compus din bomboane;• realizarea etichetei pentru dulceața/zacusca bunicii.
Modulul Design de interior Acest modul este una dintre noutățile actualului curriculum. Este prevăzut
pentru elevii claselor a VIII-a – a IX-a. Unitățile de conținut sunt grupate în 4
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 140 28.12.2018 10:42:05
141
capitole: Amenajare și confort ambiental; ABC-ul proiectării interiorului; Realizarea proiectului; Evaluarea și valorificarea produselor.
Componenta Activități de învățare și produse școlare recomandate cuprinde: conversații, aplicații practice, exerciții. Acestea vin în sprijinul profesorului, însă pot fi înlocuite.
Actualul modul urmărește familiarizarea elevilor cu bogata paletă a meseriilor specifice societății moderne.
Pe parcursul clasei a VIII-a, elevii vor exersa și realiza proiecte de interior pe hâr-tie cu creionul, aplicând competențe esențiale de folosire a instrumentelor de mă-surat și desenat.
În clasa a IX-a, realizarea exercițiilor și a lucrărilor se va face la computer/calcula-tor, în programele Autocad/Arhicad.
Pentru studiere, se recomandă alegerea acestui modul în semestrul II, al clasei a VIII-a și în I semestru al clasei a IX-a, ca o urmare logică și o continuitate a modulului Limbaj grafic.
În procesul de predare – învățare se vor implementa tehnologii didactice cu caracter interactiv. Elevii vor fi îndemnați să observe, să analizeze, să comparare, în baza imaginilor, și să deducă care au fost și sunt preocupările omului pentru locuința sa.
Profesorul, pe parcursul activităților didactice/lecțiilor, trebuie să-și asume rolul de dirijare/monitorizare a învățării, prin asigurarea procesului didactic cu material informativ și ilustrativ elocvent, pentru ca elevii să acumuleze experiențe și competențe specifice domeniului.
Una dintre cerințele esențiale pentru orice spațiu este ergonomia acestuia. Până în prezent, s-au format anumite cerințe și norme ergonomice. De exemplu, se cunoaște că înălțimea mesei de lucru constituie 750 mm, șezătoarea unui scaun are 400 mm, înălțimea fotoliului pentru odihnă este egală cu 350 mm etc. În pofida schimbării stilurilor artistice și a tendințelor care poartă în sine propriile forme și detalii, materiale și structuri, acești parametri, care rezultă din mărimile fizice ale corpului uman, rămân, practic, neschimbați un timp îndelungat.
Conștientizarea și înțelegerea de către elevi a acestui fenomen poate fi obținută prin informarea acestora de către profesor, dar și prin rezolvarea diverselor proble-me/sarcini didactice, cum ar fi:
• amplasarea mobilierului în spațiul unei odăi în așa fel, încât, dacă ar trebui să se deplaseze la miezul nopții, să nu existe riscul de a se lovi;
• determinarea spațiului rezonabil și suficient pentru amplasarea mesei și a scaunelor în așa fel, încât acestea să aibă libertatea mișcării, pentru a permite așezarea sau ieșirea de la masă;
• amplasarea unui televizor în odaie în raport cu poziția canapelei și a ferestrei. Competența de zonare a spațiilor este la fel de importantă în designul de interior. În cadrul acestui modul, se vor realiza exerciții: de zonare a spațiilor prin ampla-
sarea pieselor de mobilier (elemente prefabricate); de reorganizare a spațiilor prin reamplasarea, modificarea pereților despărțitori (elemente prefabricate); de potri-vire a tipurilor de stofe/tapiserii pentru draperii, mobilier, covor etc.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 141 28.12.2018 10:42:05
142
Pentru realizarea exercițiilor, se vor folosi elemente prefabricate de plan al odăii/elemente de mobilier. Aceste sarcini necesită aplicarea competenței de utilizare a instrumentelor de măsurat și de determinare a dimensiunilor realele, prin recurgerea la cunoștințe de citire a desenelor la scară.
Indispensabil este ca elevii să cunoască rolul culorii în designul de interior, care generează stări de bine sau de neplăcere, activitate sau pasivitate. Culorile pot lărgi sau micșora vizual spațiul, pot mări optic și masa obiectelor, pot influența chiar apre-cierea optică a greutății.
Exerciții-experiment de percepere și deducere a efectului optic al culorii/graficii liniare:
• două camere de mărimi identice, dar zugrăvite în două culori diferite: galben închis într-o cameră, albastru deschis în cealaltă. În concluzie: încăperea vop-sită în albastru deschis va părea mai spațioasă. Din punct de vedere optic, avem impresia că această cameră este mai încăpătoare;
• dacă vopsim în culori diferite cuburi de mărime identică, vom observa că cel mai mare pare a fi cel galben, urmat, în această ordine, de cel alb, roșu, verde și albastru, iar cel mai mic pare a fi cel negru;
• obiectele vopsite în culori închise, intense (lila, maro, negru) par mai grele, iar cele de culoare deschisă (alb, galben, portocaliu) par mai ușoare.
Un alt aspect esențial este alegerea tipului și a obiectelor de iluminat. Lumina, fie că este naturală sau artificială, sau o combinație între acestea, are un efect asu-pra atmosferei generale dintr-o camera. Sursele de lumină trebuie armonizate întot-deauna cu schema cromatică.
Modulele Transport și construcții, Energie și electrotehnică, propuse pentru stu-diere în clasele a VIII-a și a IX-a; Servicii sociale, Casă și menaj, Antreprenoriat și marketing, în clasa a IX-a, sunt module de curriculum integrat. Ele prezintă comple-mentar câte două domenii, care pot fi privite ca un tot întreg. Aceste module fami-liarizează elevii cu terminologia specifică, utilizată în activitățile curente ale vieții cotidiene; pun accente pe studierea proprietăților diferitor tipuri de materiale, pe executarea operațiilor tehnologice specifice obținerii unui produs util; îi face pe elevi să înțeleagă motivația care stă la baza unui anumit comportament în societate.
Modulul Casă și menaj, clasa a IX-aParcurs didactic pentru profesori la unitățile de conținut:
• Bugetul familiei: descrierea resurselor familiei presupune relația dintre venitu-rile membrilor familiei, consumul și cheltuielile familiei, posibilitățile de econo-misire.Activitatea profesională și de consum a membrilor familiei;Întocmirea listei de venituri și cheltuieli;Identificarea posibilităților de economisire.Proiectarea bugetului, decizia de cumpărare a unor produse, prețul. Bugetul ele-vului. Disciplina bugetului personal. Gestionarea bugetului individual de timp; Organizarea timpului familiei.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 142 28.12.2018 10:42:05
143
• Acordarea primului ajutor în caz de: Degerături: La început, dacă pielea a devenit albă, persoana trebuie dusă în încă-
pere caldă, trebuie prelucrat/masat locul degerat cu o bucată de vată înmuiată în apă de colonie sau alcool (nu cu zăpadă sau cu mănușa). Degetele degerate ale mâinilor sau ale picioarelor se masează în direcția corpului, apoi se pun în apă călduță, în care adăugăm apă fierbinte, pană la 37-38 de grade. Apoi, pielea se masează cu vaselină sau grăsime și se aplică un pansament steril.
Electrocutare: Se întrerupe curentul electric. La un traumatism ușor, culcăm bol-navul pe pat, arsurile le acoperim cu o batistă sau bandaj steril, apoi chemăm medicul.
Arsuri: nu se aplică peste arsură amidon, făină ori grăsime. Se înlătură haina (dacă accidental a nimerit apă clocotindă sau ulei fierbinte), se pune peste arsură un bandaj steril și se adresează medicului. Dacă s-a aprins haina, stingem flacăra, învelim bolnavul într-un cearșaf curat și chemăm medicul.
Leziuni mici: degetul rănit se unge cu tinctură de iod și se pansează; genunchiul zdrelit se spală cu apă fiartă și săpun și se tratează cu tinctură de iod sau perman-ganat de potasiu; pe o lovitură se pune o compresă rece pentru 15-20 min, apoi se bandajează.
• Îngrijirea îmbrăcămintei: Scoaterea petelor de pe haine: petele de grăsime de pe haina neagră se scot cu un amestec dintr-o linguriță de amoniac și 2 lingurițe de esență de ceai. Petele de untură de pește se scot cu oțet diluat în apă. Petele de ceai se prelucrează cu suc de lămâie, apoi se spală haina cu apă caldă și săpun. Petele de fructe proaspete se țin puțin în lapte fierbinte, apoi se spală cu apă cal-dă și săpun. Petele proaspete de roșii, sfeclă și varză roșie se spală cu apă caldă și săpun. Petele mai vechi se umezesc, se acoperă cu sare de lămâie, apoi se spală și se clătesc bine.
• Îngrijirea încălțămintei: dacă pielea ghetelor sau a pantofilor este uscată și tare, ea trebuie unsă cu untură de pește sau cu ulei de ricin și lăsată așa pentru 1-2 zile. I se dă luciu cu o perie sau o bucată de stofă de lână. Petele de pe încălțămintea colorată se înlătură cu o bucată de ceapă. Pantofii și poșetele albe își păstrează culoarea, dacă le curățim cu un amestec din 2 linguri de lapte și un albuș bătut spumă. Pantofii de piele (și gențile de culori închise) strălucesc, dacă îi ștergem cu o cârpă înmuiată în zaț de cafea ori cu o coajă de portocală, iar apoi îi lustruim. Toată încălțămintea se păstrează într-un loc răcoros și uscat ori într-un dulap cu polițele înclinate. În asemenea poziție ea se aerisește bine.
Modulul Prelucrarea artistică a metalului, clasa a VII-a În curriculum au fost introduse unitățile de conținut: • Obiecte tradiționale confecționate din: sârmă, tablă subțire de metal;• Tehnica de lucru cu sârma: reprezentarea grafică și trasarea articolelor din
sârmă: îndoirea, tăierea, îndreptarea, finisarea capetelor tăiate; • Tehnica de lucru cu tabla subțire de metal: îndreptarea, trasarea după șablon,
trasarea după desenul tehnic, tăierea, îndoirea, asamblarea detaliilor, fini- sarea.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 143 28.12.2018 10:42:05
144
Propunem un parcurs didactic pentru predarea acestor unități de conținut: Operația
tehnologicăMateriale, ustensile și
utilajeTehnologia executării operațiilor
tehnologice• Îndreptarea este
o operație care se execută pe semifabricate (table, sârme etc.) când sunt deformări.
• Trasarea. Pentru ușurarea prelucrării semifabricatelor, la producția de unicate și de serie mică, conturul pieselor se trasează pe semifabricat.
• Tăierea/debitarea mecanică poate fi: 1. prin forfecare 2. prin așchiere 3. tăierea cu
dalta/dăltuirea
Placă de îndreptare, nicovale mici, ciocane executate, de obicei, în trei mărimi (250, 500, 1 000 gr.), din oțel, cu o coadă din lemn de corn, carpen sau fag fiert, ciocane din cupru, alamă, plumb, lemn sau cauciuc.Masa de trasat: prismele se folosesc pentru sprijinirea pieselor pe masa de trasat, colțarele fixează materialele pentru trasare vertical, calele fixează materialele la un unghi de înclinare, acul de trasat este confecționat din oțel și are lungimea de 200-300 mm și grosimea de 4 mm, punctatorul – pentru marcarea centrelor găurilor trasate și pentru marcarea prin puncte a liniilor, trasoare paralele – pentru trasarea liniilor paralele, compasurile – pentru trasarea cercurilor, riglele gradate, echerele și raportoarele. Foarfecele (manuale, mecanice), cleștii, ferăstraiele, mașinile de tăiat cu discuri abrazive, dălțile.
Tehnologia îndreptării manuale a) Îndreptarea tablelor subțiri: se
așază pe placa de îndreptat și se apasă asupra lor cu o placă metalică. Tablele bombate la centru se îndreaptă prin lovituri de ciocan aplicate la marginile tablei. Tablele cu deformare pe margini se îndreaptă prin aplicarea loviturilor de la centru spre margini.
b) Îndreptarea sârmelor: sârmele se îndreaptă trecându-le printre două scânduri prinse în menghină sau prin trecerea alternativă peste o bară rotundă.
Trasarea plană se execută pe o singură față a tablelor, după cum urmează: se trasează axele orizontale, axele verticale, centrele cercurilor și ale axelor de racordare, celelalte linii. Liniile trasate vor fi marcate cu punctametrul. Trasarea în spațiu se execută pe mai multe fețe ale semifabricatului. În acest scop, se alege baza de măsurare, iar dimensiunile se măsoară și se trasează față de aceste baze. Trasarea cu șablonul se folosește în cazul executării unui număr mare de piese identice. În locul șablonului poate fi folosită însăși piesa.
La tăierea cu foarfecele se vor respecta următoarele condiții: tăișurile la închidere trebuie să se petreacă cel mult 2 mm, iar jocul între cuțite să nu depășească 0,5 mm, indiferent de grosimea tablei.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 144 28.12.2018 10:42:05
145
Tăierea prin forfecare se realizează cu ajutorul foarfecelor, cleștilor și ștanțelor. Tăierea prin așchiere se realizează cu fierăstraie, mașini-unelte și cu piese abrazive. Dăltuirea este o tăiere cu dalta, reprezentând o asociere între forfecare și așchiere.
În caz contrar, tăierea nu se face corect și necesită mai mult efort. Pentru contururi cu linii curbe, se recomandă foarfecele cu tăișuri curbe. La tăierea cu fierăstrăul manual, materialul trebuie fixat în menghină: mâna dreaptă ține mânerul fierăstrăului, iar mâna stângă se află pe partea anterioară a cadrului; pânza fierăstrăului se va unge cu unsoare; la montarea pânzei de fierăstrău se va urmări ca dinții acestuia sa fie orientați spre partea anterioară a cadrului. Tăierea cu dalta. Se va acorda atenție poziției dălții, poziției corpului și măsurii ciocanului: pentru ca dalta să nu alunece la lovirea cu ciocanul sau să nu pătrundă greșit în material, ea se va așeza sub un unghi de 5-6 grade.
Modulul Educație digitală În cadrul învățământului gimnazial, competențele digitale se referă la formarea
abilităților de căutare, procesare, analiză și selectare a informației, la dezvoltarea gân-dirii logice și critice, extinderea abilităților de comunicare în spațiul digital. Tehnologii-le informaționale oferă un șir de oportunități de realizare a diferitor tipuri de învățare: prin intermediul achiziției, discuției, investigației, practicii, colaborării și producerii, care, fiind combinate creativ, ne conduc către cele mai bune rezultate ale învățării. Profesorului îi revine un nou rol, cel de coordonator al fluxului de informație. Prin urmare, cadrul didactic trebuie să cunoască și să utilizeze metodologia contemporană și noile tehnologii informaționale, pentru ca să comunice în aceeași limbă cu elevul, să-l coordoneze, dirijeze și să-l ajute corect în ceea ce privește orientarea în mediul informațional.
Pentru diversificarea modelelor de realizare practică a proceselor de predare – învățare, se recomandă utilizarea unei game cât mai largi de strategii educaționale. Ținând cont de specificul vârstei elevilor, noutatea disciplinei și instrumentarul speci-fic, pot fi aplicate:
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 145 28.12.2018 10:42:05
146
Strategii ConținutConversația o serie de întrebări adresate de către profesor sau elevi și
răspunsurile lor pentru a verifica nivelul de înțelegere; se încurajează reflectarea informației din mai multe puncte de vedere.
Demonstrația profesorul sau elevul prezintă o abilitate, în timp ce ceilalți ascultă și examinează; este o instruire practică pentru a prezenta elementele operațiunii, lucrul cu harta, schemele, diagramele etc.
Discuția în grup grupuri de 2-6 elevi, care discută o problemă de studiu, pentru a încuraja elevii reticenți, a ușura feedbackul, a emite judecăți de valoare și a prezenta rezultatul la care au ajuns de comun acord.
Exercițiul o activitate în care elevii trebuie să ducă la bun sfârșit o sarcină sau un proces, după ce au examinat o informație teoretică, pentru a-și reîmprospăta cunoștințele și a-și exersa abilitățile.
Simularea imitarea unei situații reale ca problemă istorică complexă sau un joc în care elevii au roluri diferite, care se schimbă de câteva ori, pentru a forma abilități de prezentare și spirit de echipă.
Mozaicul metodă de brainstorming neliniară, utilizată pentru a stimula gândirea înainte de a studia mai temeinic un anumit subiect; de asemenea, e un mijloc de a rezuma ceea ce s-a studiat, modalitate de a construi asociații sau de a reprezenta noi sensuri, de a găsi căi de acces la propriile cunoștințe, înțelegeri și convingeri.
Linia valorii examinarea unei întrebări în grup ale cărei răspunsuri pot varia în jurul unei idei de bază, de aceea ele vor fi aliniate într-o ordine care reflectă poziția lor relativă, apoi – examinate în grup.
Organizarea grafică
se utilizează pentru a evidenția procesele de gândire folosite într-o cercetare; este o cale de a organiza informația care vizează compararea a două sau mai multe concepte.
Notițele scriere în formă de comentariu, în baza unui eveniment, activități, fenomen etc. prezentate într-o activitate educațională.
Navigarea ghidată
(specific Educației Digitale) parcurgerea locațiilor web, în scopul identificării și selectării informațiilor dintr-un domeniu distinct.
Strategiile educaționale vor fi aplicate selectiv, în funcție de activitățile de învățare desfășurate pentru realizarea obiectivelor aferente unităților de conținut concrete. O repartizare admisibilă a acestor strategii în funcție de activitățile planificate este prezentată în tabelul care urmează:
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 146 28.12.2018 10:42:05
147
Clasa a V-aUnități de conținut Activități de învățare și produse școlare recomandate
Hardware. Dispozitive digitale pentru digitalizarea informației
Evocare: componentele hardware ale calculatorului/laptopului. Componentele și specificul utilizării dispozitivelor cu ecran tactil (tablete digitale, telefoane inteligente)Discuție: Cum înregistrăm sunetul? Ce este necesar pentru înregistrare? Cum este corect să înregistrăm? Demonstrație în clasa de calculatoare: conectarea microfonului/setului de căști la calculatorul de birou, înregistrarea unei secvențe sonore, audierea secvenței înregistrate. Specificul înregistrării sunetului la laptop/tabletă/telefon inteligent. Aplicații dedicate. Audierea înregistrărilor Discuție tematică (și linia valorii): Cum pot deveni accesibile manuscrisele vechi? Digitalizarea textelor tipărite: Care este dispozitivul care ne ajută? Ce putem face cu documentele/imaginile scanate?Exerciții în clasa de calculatoare: conectarea scanerului la un calculator de birou. Instalarea aplicației pentru scanare Exerciții de scanare a documentelor, imaginilor. Scanare alb/negru, în nuanțe gri, color Studiu de caz: Cum influențează rezoluția, la scanare, calitatea imaginii obținute?Studiu de caz: aplicații de scanare pentru tablete și telefoane inteligente – Cum funcționează? Argumente pro și contra aplicațiilor mobileDemonstrație: camera foto/video digitală. Controale principale. Conectare/deconectare. Selectarea unui regim standard de fotografiere/filmare. Fotografierea și parametrii principali: optici, de lumină, de rezoluție. Lansarea procesului de filmare Exerciții de: identificare a controalelor principale ale camerelor foto/video digitale, pornire/deconectare a dispozitivelor, identificare a stării curenteDiscuție: realizarea fotografiilor/secvențelor video, cu ajutorul dispozitivelor universale (tableta digitală, telefonul inteligent).
Digitalizăm lumea din jurul nostru în timp real
Conversație: Ce se permite și ce nu se permite să fie fotografiat/filmat? Fotografierea/filmarea persoanelor. Locații în care filmarea/fotografierea este interzisă. Identificarea semnelor de interzicere. Solicitarea permisiunii pentru fotografiere/filmare. Solicitarea permisiunii pentru înregistrarea sunetului Exerciții de înregistrare a sunetului: sunetele naturii (înregistrări în parcuri, spații verzi sau alte locații accesibile), sunetele străzii, voci distincte, discursuri etc.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 147 28.12.2018 10:42:05
148
Înregistrarea pe dispozitive portative: reportofon, tabletă digitală, telefon inteligent. Audierea sunetelor înregistrate. Opțional – editarea sunetelor: eliminarea pauzelor, ajustarea nivelului sunetului, suprapunerea sunetelor etc. Experiențe de realizare a fotografiilor (peisaj, portret, monumente de artă/naturale etc.), filmări ale activităților artistice școlare, fenomene naturale, evenimente culturale etc., cu utilizarea dispozitivelor specializate: camere foto/videoExperiențe de utilizare a dispozitivelor universale pentru fotografiere/filmări. Producerea imaginilor statice și a secvențelor video. Selectarea parametrilor de filmare/fotografiereConversație: Cum să nu pierdem/să stocăm informația? E bine să fim organizați și să creăm albume, colecții foto/video. Să descărcăm aplicații utile pentru diferite dispozitive: calculatoare de birou, laptopuri/tablete, telefoane inteligente Exerciții practice de organizare a colecțiilor tematice, albumelor de imagini, înregistrări audio și video
Editarea imaginilor – primii pași
Conversații: imaginile digitale și caracteristicile lor – dimensiuni, paletă de culori, rezoluție. Demonstrații practice, folosind planșe digitale/tradiționale, dispozitive digitale de proiecție, resurse educaționale digitale locale sau din locații web sigureExerciții de: aplicare a transformărilor geometrice; modificare a dimensiunii, copiere a fragmentelor, decupare, rotire, deplasare și multiplicare a fragmentelor copiate Aplicații practice în sala de calculatoare: decuparea unui fragment (rectangular, de formă liberă), excluderea din imagine a elementelor auxiliareConversații: Ce înseamnă un efect special aplicat unei imagini? Exemple folosind resurse din locații web sigure, planșe digitale/tradiționale, dispozitive de proiecție multimedia. Tipuri de efecte. Efecte artistice. Utilizarea efectelor artistice în aplicații pentru desktop/laptop și aplicații pentru dispozitive digitale, tip tabletă/telefon inteligentExerciții de: aplicare a efectelor artistice asupra imaginilor digitale Aplicații practice în sala de calculatoare: aplicarea efectelor automate (sugerate de aplicația pentru editarea imaginilor), aplicarea manuală a efectelor artistice (filtre, blurare, contrast, contur etc.), ajustarea manuală a parametrilor efectelor artistice. Conversații: Ce înseamnă formatul grafic al imaginii? Dependența calității imaginii de formatul ei graficProduse: fotografii digitale prelucrate artistic, în format adecvat
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 148 28.12.2018 10:42:05
149
Clasa a VI-aUnități de conținut Activități de învățare și produse școlare recomandate
Căutăm date – inteligent!
Conversații: Locațiile sigure cum pot fi identificate? Ce înseamnă https? De ce este important să utilizăm doar date preluate din locații sigure? Locații web – replici ale resurselor tradiționale. Demonstrare (ecran de proiecție, dispozitiv tip tabletă/telefon inteligent). Britanica. com, locații verificate naționale, locații guvernamentale, locații educaționale, enciclopedii etc. Demonstrare: semnificația secvenței httpsExerciții de: identificare a locațiilor sigure după adresa lor web/identificare a adresei web după denumirea resursei tradiționale (exemplul DEX-ului: www. dex. ro)Conversații: Opțiuni și operații în caseta de căutare. Semnificația ”, + , –, AND, Or, NOT. Căutarea după o imagine digitalăDemonstrație: căutare după un domeniu web, căutare după un tip (format) dat de fișiereExerciții în clasa de calculatoare: căutare a informațiilor după criterii complexeConcurs: Găsește informația necesară într-un număr cât mai mic de treceri între paginile web
Hardware. Dispozitive de ieșire
Evocare: componentele hardware ale calculatorului/laptopului. Componentele și specificul utilizării dispozitivelor cu ecran tactil (tablete digitale, telefoane inteligente)Discuție: Cum afișăm texte și imagini? Ne oprim doar la ele? Ce fel de imprimante cunoaștem? Demonstrație în clasa de calculatoare: conectarea imprimantei la calculatorul de birou/laptop, selectarea dispozitivului de tipar, tiparul paginii de probă, tiparul documentuluiDiscuție tematică (și linia valorii): Ce tipuri de imprimante există? Prin ce se deosebesc acestea? Demonstrație practică: documente printate la diferite tipuri de imprimante. Ce înseamnă o imprimantă cu laser, o imprimantă cu jet, o imprimantă matriceală? Ce este o imprimantă 3D? Demonstrație: obiect printat 3DExerciții în clasa de calculatoare: conectarea imprimantei la un calculator/laptop, instalarea ajustarea parametrilor de tipar. Instalarea aplicației pentru tiparul 3D Exerciții de imprimare a documentelor, imaginilor. Imprimare alb/negru, colorStudiu de caz: Cum influențează rezoluția la tipar calitatea copiei tradiționale obținute?Studiu de caz: Imprimante – trecut, prezent și viitor Demonstrație: Dispozitive integrate – imprimantă și scaner. Copierea directă a documentelor. Specific de utilizare
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 149 28.12.2018 10:42:05
150
Comunicarea în spațiul digital
Conversații: comunicarea interpersonală în mediul digital, instrumente și metode. Ce trebuie să știm, înainte de a începe să utilizăm instrumentele de comunicare? Completați lista aplicațiilor pentru comunicare: Viber, Skype, Messenger…Discuție: La care dintre aplicațiile de comunicare recurg elevii în afara orelor de curs? În ce scop? Întotdeauna știm oare cu cine vorbim?Exerciții de: completare a enunțurilor lacunare, tabelelor, schemelor pentru verificarea cunoașterii regulilor de securitateExerciții practice în sala de calculatoare (pentru instituțiile cu calculatoare desktop sau laptop) sau sala de clasă (instituții dotate cu tablete sau telefoane inteligente ale elevilor). Inițierea unei sesiuni de comunicare. Verificarea: Cine este interlocutorul tău? Ai oare dreptul de a comunica cu el? Ce trebuie să te pună în gardă când discuți cu cineva în spațiul digital?Conversații: Poșta electronică și funcțiile ei de comunicare. Rolul contului personal de e-mail. Importanța siguranței datelor de acces la cont. Cum se alege corect furnizorul serviciului de poștă electronică? Exerciții de: completare a datelor pentru deschiderea contuluiAplicații practice în sala de calculatoare: crearea contului de e-mail personal, folosind un prestator de servicii de poștă electronică verificat (mail. google.com, hotmail.com etc.)Conversații: Accesul la instrumentele de comunicare. Comunicarea sincronă (mesagerie) și asincronă – e-mail. Identificarea prezenței partenerului de discuție în rețeaExerciții de: comunicare cu colegii prin intermediul serviciilor de mesagerie, serviciilor de poștă electronică. Demonstrație: Transferul de fișiere prin rețea. Introducerea noțiunii de fișier(e)atașat(e). Ce putem și ce nu avem dreptul să atașăm? Discuții: Pericolele mesajelor cu fișiere atașate; virușii din cutia poștală. Vânătoarea de date personale. Mesajele – spam. Cum să ne protejăm?
Infrastructura digitală
Specificul modulului Educație Digitală impune dezvoltarea (iar în instituțiile în care lipsește – crearea) și menținerea infrastructurii digitale a instituției de învățământ. Aceasta presupune prezența a trei componente digitale:
• Hardware (echipamente)• Software (aplicații) educaționale și de sistem• Comunicații
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 150 28.12.2018 10:42:05
151
Componenta Hardware în dotare minimă presupune: clasă de calculatoare cu cel puțin un post de lucru (calculator) pentru fiecare doi elevi, echipamente pentru tipar (imprimantă), proiector multimedia sau tablă interactivă. Dotarea clasei de calcula-toare cu echipamente periferice pentru digitalizare (scaner, cameră foto/video) va contribui la organizarea mai eficientă a procesului de predare – învățare – evaluare. În lipsa echipamentelor dedicate, la orele practice pot fi folosite echipamente digitale universale: tablete digitale sau telefoane mobile inteligente. În acest caz, urmează să fie instalate aplicații specializate pe dispozitive, pentru scanarea manuală și pentru captarea imaginilor.
Pentru clasele dotate cu echipamente digitale individuale (tablete) realizarea orelor în clasa de calculatoare (laboratorul de informatică) este opțională. Totuși, infrastructura clasei de calculatoare oferă un plus de siguranță și comoditate în cazul activităților practice, ce țin de conectarea/deconectarea dispozitivelor de proiecție, scanerelor, de transferul datelor între dispozitive etc.
Componenta Software presupune: prezența pe dispozitivele utilizate a unui sis-tem de operare oficial (Windows, Linux, iOS) în funcție de dispozitivele utilizate. Aplicațiile pentru editarea imaginilor se recomandă a fi utilizate din suita de acceso-rii ale sistemului de operare instalat (de exemplu, pentru sistemul de operare Win-dows, acestea vor fi Paint/Paint 3D (imagini) și Movie Maker (video). Pentru dis-pozitivele digitale cu sistem de operare iOS, Android, aplicațiile specializate vor fi descărcate din locațiile securizate Apple Store și Google Play.
Se recomandă utilizarea programelor de navigare asociate sistemului de operare al dispozitivelor folosite: Internet Explorer/Microsoft Edge – pentru calculatoarele și tabletele cu sistem de operare Windows, Safari – pentru calculatoarele și tabletele Apple, Chrome – pentru calculatoarele cu sistem de operare Linux (tablete cu sistem de operare Android).
Studierea unităților de învățare care se referă la utilizarea echipamentelor spe-cializate presupune instalarea pe dispozitive digitale a aplicațiilor software, care să asigure realizarea proceselor educaționale. Acestea vor fi: aplicații pentru scanarea automată sau manuală, editoare grafice on-line sau instalate local (având titlul de utilizare gratuit), de exemplu: Office lens (scanare, produs al Microsoft Corp.), Pixlr (https://pixlr. com/editor/), care dispun și de interfață în limba română.
Componenta Comunicare implică conectarea la rețeaua Internet a clasei de cal-culatoare și sălii de clasă în care se vor desfășura activitățile de predare – învățare. Capacitatea canalului de comunicare trebuie să fie suficientă, pentru a asigura conectarea concomitentă a până la 50 de utilizatori. În cazul utilizării dispozitivelor individuale (tablete), va fi asigurată conectarea lor la rețea, folosindu-se tehnologii fără fir, cu limitarea accesului, doar la locații ale resurselor educaționale verificate.
Modulul Robotică Lecțiile de Robotică trebuie organizate în așa mod, încât prezentarea teoriei afe-
rente subiectului și realizarea sarcinilor practice să fie la o distanță de timp foarte scurtă. Dacă există o pauză mai îndelungată între prezentarea teoriei și sarcina practică, beneficiul acestora este diminuat. În plus, configurarea și dezasamblarea
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 151 28.12.2018 10:42:05
152
echipamentelor necesare pentru lecție ia destul de mult timp. Din aceste conside-rente, blocurile teoretice propuse elevilor trebuie să fie scurte, iar sarcinile practice, inițial, trebuie ghidate. Nivelul de complexitate și spațiul de creativitate ale sarcini-lor/proiectelor va crește treptat, spre sfârșit de curs.
În cazul în care elevii vor fi ghidați în activitatea lor independentă cu ajutorul unor exemple de structuri, scheme de construire, exemple de algoritmi sau suporturi teoretice, li se va oferi posibilitatea de a reflecta asupra celor studiate, de a stabili de sine stătător relațiile de reciprocitate dintre noțiuni și de a crea exemple similare. Profesorul trebuie să realizeze faptul că o mai bună înțelegere/asimilare a mate-rialului învățat în mod independent necesită oferirea unui feedback, pentru a evita fundamentarea unor concluzii eronate.
Prin activitățile propuse în cadrul cursului de Robotică, se dezvoltă următoarele tipuri de competențe specifice activităților unui savant și inginer:
- formularea întrebărilor și formularea problemelor; - crearea și utilizarea modelelor; - planificarea și efectuarea cercetărilor; - construirea explicațiilor și soluțiilor; - analiza și interpretarea datelor; - utilizarea gândirii algoritmice; - utilizarea în cadrul discuțiilor a unor argumente bazate pe date obiective; - căutarea, evaluarea și schimbul de informații. Principiul didactic de bază în cadrul acestui modul constă în antrenarea fiecă-
rui elev în activități de-a lungul întregului proces de instruire. Nivelul de bază de dezvoltare a competențelor specifice disciplinei poate fi atins doar atunci când în toate activitățile realizate la ore vor fi prezente etapele: cercetare/explorare; pro-iectare – creare – testare; prezentare/schimb de informații. La fiecare etapă, se vor forma competențe transversale: de învățare, de comunicare, acțional-strategice, de autocunoaștere și autorealizare, interpersonale, competențe de bază în matematică, științe și tehnologie, competențe digitale.
Activitățile de predare – învățare recomandate pentru disciplina școlară Robotică includ:
Identificarea și analiza problemelor. Cadrul didactic va încuraja elevii să abor-deze problemele în ansamblu, să stabilească prioritatea lor. Pentru proiecte, vor fi selectate misiuni de roboți cât mai sugestive, mai aproape de realitate, elevilor creându-se contexte cunoscute. Aceștia vor fi învățați că, înainte de a demara pro-cesul de concepere și modelare a unui robot, este indispensabil să fie definită exact misiunea acestuia, să fie analizate condițiile din eventualul mediu de lucru al robo-tului, să fie identificate problemele ce pot apărea atât în procesul de concepere a modelului de robot, cât și în construirea modelului în cauză.
Modelarea. Activitățile de modelare sunt foarte importante atât pentru dezvol-tarea dexterităților motorii fine, a atenției, preciziei și imaginației spațiale, cât și pentru dezvoltarea abilităților de construire, algoritmizare, programare și utilizare eficientă a sistemelor robotice. În calitate de resursă educațională, se recomandă folosirea seturilor dedicate de modele de roboți, a suporturilor didactice și mediilor de programare vizuală, aferente acestor seturi.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 152 28.12.2018 10:42:05
153
Proiectarea. Elevii vor fi orientați să conștientizeze importanța unei proiectări bazate pe concepte și idei de implementare bine gândite. În procesul proiectării propriu-zise, accentul se va pune pe dezvoltarea unei gândiri flexibile și critice, pe consolidarea capacităților de autoevaluare a soluțiilor propuse de către elevi și, în caz de necesitate, de revizuire și de îmbunătățire a propriilor soluții, formulate anterior.
Algoritmizarea. Realizarea misiunilor modelelor de roboți propuse elevilor vor implica, în mod obligatoriu, elaborarea de algoritmi, de la cei mai simpli – liniari, în clasele a V-a – a VII-a, până la algoritmi cu ramificări și repetitivi, în clasele a VII-a – a IX-a. Cadrul didactic va îndruma procesul de învățare prin propria experiență, propunându-le elevilor medii simulate de lucru, complexitatea cărora va crește de la o misiune la altă. În dezvoltarea algoritmilor, accentul se va pune pe pre-lucrarea datelor achiziționate de senzori, pe modalitățile de interogare a acestora, de prelucrare a întreruperilor, de schimbare a fluxului de execuție, în funcție de condițiile din mediile de lucru al roboților.
Programarea va fi predată și învățată prin prisma implementării algoritmilor de conducere cu roboții. Deși laboratoarele moderne de robotică oferă mai multe medii de programare, se recomandă utilizarea mediilor vizuale (grafice), adaptate la speci-ficul modelelor de roboți.
Jocurile didactice și competițiile cu modele de roboți. Aceste activități de predare – învățare vor fi folosite nu doar pentru creșterea atractivității științelor reale, dar și pentru însușirea cât mai profundă a principiilor de bază ale ciberneticii. Cadrul didactic va pune în prim-plan formarea capacităților de identificare de către elevi a legăturilor cazuale între misiunile realizate de către roboți, construcția aces-tora, algoritmii și programele de comandă cu roboții. Elevii vor fi orientați să facă analize ale experiențelor individuale și colective de participare la jocurile didacti-ce și/sau competițiile cu modele de roboți, să propună și să implementeze măsuri de îmbunătățire a construcțiilor, algoritmilor și programelor elaborate de către ei. Pentru ca jocurile didactice și competițiile cu modele de roboți să nu devină aca-paratoare pentru elevi, profesorul va reorienta atenția elevilor, îndrumându-i să se concentreze pe identificarea și analiza cauzelor de natură tehnică și algoritmică ale succeselor și/sau insucceselor modelelor de roboți concepuți de către ei.
7. Sugestii de evaluare
Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării și învățării. Se reco- mandă, cu prioritate, abordarea modernă a evaluării, ca activitate de învățare. În acest context, evaluarea în cadrul disciplinei Educație tehnologică necesită revi- zuire, în cheia politicilor educaționale actuale, promovate de către MECC al Repub-licii Moldova.
Evaluarea criterială prin descriptori prezintă un sistem de eficientizare perma-nentă și diferențiată a predării, învățării și evaluării, prin introducerea criteriilor și
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 153 28.12.2018 10:42:05
154
descriptorilor, fără acordarea notelor. Descriptorii sunt criterii calitative de evaluare, care descriu modul de manifestare a competențelor elevului și permit determinarea gradului de realizare a acestora (minim, mediu, maxim). În conformitate cu nivelul atins, descriptorii permit acordarea de calificative (suficient, bine, foarte bine) [4].
Obiectul evaluării în școala îl constituie rezultatele școlare individuale ale copi-lului. Rezultatele școlare includ un spectru larg: de la achizițiile elevilor în domeniul cognitiv (cunoștințe, priceperi, capacități, abilități), până la întregul spectru de com-portamente care contribuie la dezvoltarea personalității elevului (comportamente școlare din plan afectiv și psihomotor, deprinderi autoevaluative etc.).
Produsul școlar recomandat de curriculumul la disciplina Educație tehnologică reprezintă un rezultat școlar proiectat pentru a fi realizat de către elev și măsurat, apreciat de către cadrul didactic, elevul însuși, colegi și, eventual, părinți.
Pentru a proiecta procesul evaluării și a elabora instrumente de evaluare, cadrul didactic trebuie să selecteze produsul(ele) relevant(e) din lista celor recomandate de curriculum. Se admite propunerea unui produs opțional, în corespundere cu unitățile de competență(e) supusă(e) evaluării, prin corelare cu conținutul de învățare și activitățile de învățare – evaluare recomandate.
Pentru disciplina Educație tehnologică sunt prevăzute următoarele produ-se: lucrări individuale și colective, panouri decorative, obiecte modelate, colaje, decorațiuni, bibelouri, jucării, instalații decorative, obiecte utilitare de ceramică, decorațiuni de Crăciun, obiecte decorative pentru grădină, mesaje argumentative etc.
Lista produselor școlare are caracter deschis și poate fi completată continuu, dar este recomandabil de a identifica produsul adecvat fiecărei competențe/unități de competență, în contextul clasei concrete de elevi.
Tradițional, la disciplina Educație tehnologică, în cadrul fiecărui modul selectat pentru un semestru se disting:
- evaluarea inițială – predictivă;- evaluarea formativă – continuă;- evaluarea sumativă – finală. În toate cazurile menționate, evaluările se vor face prin criterii și descriptori. Sunt adecvate, totodată, și metodele de evaluare alternativă, precum: observarea
sistematică a comportamentului elevilor, urmărindu-se progresul personal; autoeva-luarea; realizarea unor proiecte care să valorifice achizițiile elevilor și să stimuleze, în același timp, dezvoltarea de valori și atitudini, în contexte firești, adaptate vârstei. Una dintre metodele alternative/complementare de evaluare este autoevaluarea.
Autoevaluarea presupune: - prezentarea sarcinii de lucru (produsului) și a criteriilor de evaluare; - încurajarea elevilor pentru a-și pune întrebări legate de modul de realizare a
sarcinii (conștientizarea criteriilor); - aplicarea controlată a unor grile de autoevaluare; - încurajarea evaluării în cadrul grupului sau al clasei (evaluarea reciprocă);- completarea unui chestionar la sfârșitul unei sarcini de lucru importante.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 154 28.12.2018 10:42:05
155
Autoevaluarea necesită valorificarea rezultatelor prin: - compararea acestora cu alte informații obținute de către învățător, prin inter-
mediul altor metode de evaluare;- inserarea lor în portofoliul elevului;- prezentarea periodică a acestora părinților, alături de alte informații, pentru a
oferi o imagine cât mai completă asupra evoluției elevului. Procesul de evaluare va pune accent pe recunoașterea experiențelor de învățare,
a competențelor dobândite de către elevi și în contexte non-formale sau informale. Evoluția elevului va fi înregistrată, comunicată și discutată cu părinții. Pe parcursul întregii activități de învățare și evaluare, va fi urmărit, încurajat și valorizat progresul fiecărui elev.
Recomandări de evaluare în cadrul Modulului Educație DigitalăAxarea procesului de predare – învățare – evaluare pe competențe generează o
structură continuă a evaluării, realizată prin evaluare formativă și testări sumative (finale). În baza activităților de evaluare, se obține motivarea elevilor și recepționarea unui feedback continuu, care permite corectarea operativă a procesului de învățare, stimularea autoevaluării și evaluării reciproce, evidențierea succeselor, implemen-tarea evaluării selective sau individuale.
Un element inovativ al evaluării este posibilitatea de utilizare a resurselor educaționale digitale pentru testările asistate de calculator, atât local, cât și on-line.
În acest context, valoarea evaluării formative constă în formarea permanentă, continuă a competențelor la elevi, reflectate în standardele educaționale. Sarcinile de evaluare formativă urmează să fie separate pe grade de dificultate, pentru a permite o individualizare a evaluării și o motivare suplimentară a elevilor evaluați. Elaborarea itemilor pentru evaluare va fi realizată în contextul taxonomiilor cores-punzătoare.
Metodele folosite pentru evaluarea continuă presupun chestionarea orală sau scrisă, metode interactive, precum ar fi: studii de caz, lucrări practice, proiecte, tes-tări interactive asistate de calculator.
Activitățile practice vor fi realizate eficient de către elevi în cazul în care aceștia vor fi informați de către profesor referitor la: tematica lucrărilor, modul de eva- luare (bareme/grile/criterii de notare), condițiile de realizare a activității. Un aspect primordial îl constituie dotarea corespunzătoare a laboratoarelor școlare, inclusiv a claselor de calculatoare cu echipamente digitale, descrise în compartimentul Infra-structura digitală.
Realizarea evaluării continue permite o apreciere obiectivă a cunoștințelor, abilităților și competențelor elevilor, precum și a progreselor înregistrate de către aceștia. Luând în considerație specificul unităților de învățare ale modulului, mo-delele de evaluare pot fi diferite, în funcție de obiectivele unității concrete. Astfel, pentru unitățile de învățare Digitalizăm lumea din jurul nostru, Editarea imaginilor – primii pași se recomandă evaluarea în baza produselor finale elaborate: fotografii digitale și secvențe video, imagini editate.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 155 28.12.2018 10:42:05
156
Unitățile de învățare orientate spre formarea abilităților și competențelor de căutare și gestionare a informației (Căutăm date – inteligent!, Comunicarea în spațiul digital) nu presupun crearea unor produse „palpabile”. Prin urmare, se recomandă evaluarea clasică, prin aplicarea diverselor categorii de teste, inclusiv teste asistate de calculator, folosind toată varietatea categoriilor de itemi: cu alegere multiplă, cu răspuns scurt, adevărat/fals, răspuns numeric, potrivire de perechi, descriere etc. Toate aceste categorii sunt prezentate exhaustiv în literatura de specialitate, inclusiv în edițiile care apar în lista bibliografică anexată.
Pentru testările asistate de calculator, se recomandă platforme care permit ana-liza automată a răspunsurilor, atribuirea punctajelor, convertirea automată în note, evidența statistică în timp. De exemplu: Moodle – poate fi descărcat pentru utilizare locală de pe https: //moodle. org/ sau poate fi utilizată platforma unei instituții „gazdă”, Hot Potatoes (https: //hotpot. uvic. ca/), EdBase (http: //www. edbase. net) etc.
Sugestii de evaluare în cadrul Modulului RoboticăProcesul de predare – învățare – evaluare axat pe competențe generează o struc-
tură continuă a evaluării, realizată prin evaluări inițiale, formative și evaluări suma-tive (finale).
Activitățile de evaluare sporesc nivelul de motivație a elevilor și asigură obținerea unui feedback continuu, care permite corectarea operativă a procesului de învățare, stimularea autoevaluării și a evaluărilor reciproce, punerea în evidență a succeselor și insucceselor.
Metodele folosite pentru evaluarea continuă presupun chestionarea orală sau scrisă, lucrările practice, proiectele, testările interactive asistate de calculator.
Fiecare set educațional de robotică este însoțit de un suport didactic, care conține instrucțiuni pentru asamblarea modelelor de bază ale roboților, exemple de programe, dar și o serie de sarcini pentru lucrul individual. Îndeplinind aceste sarcini, elevii descoperă posibilitățile setului educațional, însușesc procedurile de asambla-re ale elementelor de bază din structura roboților. Structura curriculumului propus permite combinarea sarcinilor de bază, prezentate în suporturile didactice incluse în seturile educaționale, cu sarcini/misiuni deschise/individuale, în care elevii sin-guri proiectează, construiesc și programează roboți. Îmbinarea sarcinilor ghidate cu sarcinile deschise/individuale permite diferențierea gradului de dificultate, introdu-cerea elementelor de competitivitate și de joc, dezvoltarea creativității și creșterea nivelului de motivare a elevilor.
Evaluarea curentă/formativă se va realiza prin diverse modalități: observarea comportamentului elevului, analiza rezultatelor activității elevului, discuția/conversația, prezentarea proiectelor de activitate. Prin evaluarea curentă/formativă, cadrele didactice informează elevul despre nivelul de performanță și îl motivează să se implice în formarea și dezvoltarea competențelor.
Pentru a eficientiza procesele de evaluare, înainte de a demara evaluările propriu-zise, profesorul va aduce la cunoștința elevilor tematica lucrărilor, modul de evaluare (bareme/grile/criterii de notare) și condițiile de realizare a fiecărei evaluări.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 156 28.12.2018 10:42:05
157
În procesul evaluărilor continue, trebuie să se țină cont de specificul cursului de Robotică și anume de faptul că identificarea unei soluții care ar funcționa ideal nu este întotdeauna posibilă. Prin urmare, accentul trebuie pus pe procesul de lucru și pe analiza soluției finale propuse de către elevi, adică ce s-a făcut bine, ce s-ar fi putut face mai bine, ce s-ar putea de modificat pentru a îmbunătăți rezultatul. O atenție deosebită trebuie acordată programelor și explicațiilor date de către elevi referitor la elaborarea acestora. Realizând feedbackul, se va face atât o apreciere obiectivă a cunoștințelor și competențelor elevilor, cât și a progreselor individuale, înregistrate de către aceștia.
Evaluarea sumativă se va realiza la finele fiecărei unități de învățare, în baza simu- lării în laboratoarele de Robotică a unei situații-problemă, din contexte simulate variate, care solicită demonstrarea competențelor dobândite de către elev pe par-curs. Cadrele didactice vor elabora sarcini, de preferat sub formă de proiecte, prin care vor orienta comportamentul elevului spre demonstrarea sistemului de cunoștințe și abilități. În acest scop, vor fi clar stabiliți indicatorii și descriptorii de performanță ai procesului și produsului realizat de către elev. Accentul se va pune pe integrita-tea soluției. Evaluarea va examina diferite părți ale sistemului finalizat: mecanică, program, lucru în echipă, documentare și prezentare.
Proiectul trebuie evaluat prin probe de evaluare a competențelor, în baza situațiilor-problemă din laboratoarele de robotică:
- asamblarea și dezasamblarea structurilor de rezistență a modelelor de roboți;
- asamblarea și dezasamblarea sistemelor de locomoție a modelelor de roboți; - asamblarea și dezasamblarea modelelor sistemelor de execuție a roboților; - instalarea și dezinstalarea surselor de alimentare a modelelor de roboți;- instalarea și dezinstalarea unităților de comandă a modelelor de roboți; - instalarea și dezinstalarea senzorilor modelelor de roboți; - controlul manual al modelelor de roboți;- controlul automat al modelelor de roboți;- controlul manumatic al modelelor de roboți; - algoritmizarea proceselor de comandă cu modelele de roboți; - programarea în medii vizuale a modelelor de roboți. În calitate de produse pentru măsurarea competenței se vor folosi, după caz: - structuri de rezistență asamblate/dezasamblate; - sisteme de locomoție asamblate/dezasamblate;- sisteme de execuție asamblate/dezasamblate; - surse de alimentare instalate/dezinstalate; - unități de comandă instalate/dezinstalate;- senzori instalați/dezinstalați; - misiune a modelului de robot cu control manual îndeplinită; - misiune a modelului de robot cu control automat îndeplinită; - misiune a modelului de robot cu control manumatic îndeplinită; - mediu simulat de lucru al modelului de robot propus creat; - algoritm de comandă ce realizează misiunea propusă elaborat;
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 157 28.12.2018 10:42:05
158
- program de comandă ce realizează algoritmul propus elaborat; - model de robot ce realizează misiunea propusă elaborat și programat.
Un exemplu de test
1. Selectați senzorul care măsoară distanța. Senzor ultrasonic Senzor de orientare în spațiu (Gyro) Senzor tactil
2. Sunt date trei programe. Cât timp se va roti motorul mare atașat la portul D pen-tru fiecare dintre cele trei programe? (Înscrieți răspunsul în coloana din dreapta a tabelului.)
3. Programele elaborate de Andy, Ioana și Dan sunt prezentate în imagine. (Notă: Motorul mare, care controlează roata din stânga robotului, este conectat la portul B, iar cel care controlează roata din dreapta – la portul C.)
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 158 28.12.2018 10:42:06
159
Determinați valoarea de adevăr și bifați casetele Adevărat sau Fals pentru fiecare din următoarele afirmații:
1. Robotul programat de Andy va coti la stânga, apoi la dreapta Adevărat Fals
2. Robotul programat de Ioana se va deplasa doar înainte Adevărat Fals
3. Robotul programat de Dan se va deplasa/va realiza un cerc Adevărat Fals
Referințe bibliografice1. Cadrul de referință al curriculumului național aprobat prin Ordinul ministerului
nr. 432 din 29 mai 2017. 2. Curriculum școlar. Educația tehnologică, clasele V-IX. Chișinău, Editura „Prut
Internațional”, 2010. 3. Ghid de implementare a curriculumului modernizat la Educația tehnologică.
Chișinău, editura „Lyceum”, 2011. 4. Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori, MECC,
2017. 5. Standarde de eficiență a învățării. Chișinău, Editura „Lumina”, 2012. 6. Benedettelli D. The LEGO Mindstorms EV3 Laboratory. USA, 2014. 7. Carnauhov A., Pătrașcu D. Bazele teoretico-aplicative ale creației tehnice a elevi-
lor. Chișinău, Tipografia Centrală, 1997. 8. Cerghit I. Metode de învățământ, ediția a IV-a revăzută și adăugită. Iași, Editura
„Polirom”, 2006. 9. Ciobanu-Țurcanu V. Din istoria costumului. Chișinău, 2005. 10. Condraticova L. Creația meșterului bijutier Gheorghe Cojușneanu //Arta.
Chișinău, Editura „Princeps”, 2011. 11. Corlat S., Karlsson G., Braicov A. Metodologia utilizării TIC în învățământul supe-
rior. Chișinău, F. E. P. Tipografia Centrală, 2011.12. Crețu T. Psihologia vârstelor. Editura „Polirom”, 2009. 13. Croft B., Metzler D., Strohman T. Search Engines. Information Retrieval in practi-
ce. Pearson Education, 2011.14. Dabner D. Design grafic. Principiile și practica designului grafic. Enciclopedia
RAO, 2005. 15. Domșa Ș. Selecția materiilor inginerești. Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2004. 16. Domșa Ș. ș. a. Proiectarea materialelor. Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2005. 17. Domșa Ș. Materiale inginerești speciale/avansate. Cluj-Napoca, Casa Cărții de
Știință, 2002. 18. Eșanu A. Educație tehnologică. Ghid pentru profesori, clasele a V-a – a IX-a.
Chișinău, Editura „Lumina”, 2001.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 159 28.12.2018 10:42:06
160
19. Ferrari M., Ferrary G., Hempel R. Building Robots with LEGO Mindstorms. Syngress Publishing Inc., 2002.
20. Ilie M., Jugureanu R. ș. a. Manual de instruire a profesorilor pentru utilizarea platformelor de eLearning. Editura „Litera Internațional”, 2008.
21. Trobaugh James J. Mannie Lowe. Winning LEGO Mindstorms Programming. Apress.
22. Harman D. Ghid de fotografie digitală, București, Editura „Polirom”, 2009.23. Ciavarra H. Ручная лепка, Moscova, ACT Astreli, 2006.24. Husein G. Desen tehnic de specialitate. București, E. D. P., 1996. 25. Husein Gh., Tudose M. Desen tehnic. Chișinău, Editura „Știința”, 1993. 26. Manolescu M. Evaluarea școlară. Metode, tehnici, instrumente. București, Editu-
ra „Meteor Press”, 2005.27. Matei S., Cosma D., Sârbu Ion D., Sârbu M.-A. Metodica predării educației tehno-
logice. Editura „Arves”, 2008. 28. Mark R. Beginning LEGO Mindstorms EV3. Apress. 29. Mindler M. Didactica funcțională. Obiective, strategii, (traducere). Chișinău, Edi-
tura „Cartier educațional”, 2003. 30. Scheau I. (coordonator) Gândirea critică: metode active de predare – învățare.
Cluj-Napoca, Editura „Dacia”, 2004. 31. Sean A. The A-Z 3D Printing Handbook: The Complete Guide to Rapid Prototyping,
2016.32. Vermeșan H., Mudura P., Vermeșan, Gh., Berar A. Bazele teoretice ale tratamen-
telor termice. Oradea, Editura Universității, 2002. 33. White R. W. Interaction with search systems. USA, Cambridge University Press,
2016. 34. Михаилов С. М., Кулеева Л. М. Основы дизаина. Казань, Новое Знание,
1999. 35. Филиппов С. А. Робототехника для детеи и родителеи. СПб. : Наука, 2013. 36. http: //mindstorms. lego. com/en-us/News/ReadMore/Default. aspx?id=351333.37. https: //le-www-live-s. legocdn. com/wedo/pdfs/teacherguide/teacherguide-
ru-ru-v1. pdf.38. https://cancelaria. gov. md/ro/advanced-page-type/snd-moldova-2030.
ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 160 28.12.2018 10:42:06