curriculum naȚional · lorificarea politicilor educaţionale la nivelul învăţământului...
TRANSCRIPT
-
1
MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA
CURRICULUM NAȚIONAL
Învățământul primar
Chișinău, 2018
-
2
Aprobat la Consiliul Naţional pentru Curriculum (Ordinul Ministerului Educaţiei, Culturii și Cercetării nr. 1124 din 20 iulie 2018)
COORDONATORI NAȚIONALI:
• Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educaţiei, MECC• Valentin CRUDU, șef Direcţie Învăţământ General, MECC
• Mariana Goraș, șef-adjunct Direcţie Învăţământ General, MECC• Valentina Gaiciuc, consultant principal, MECC• Natalia Grîu, consultant principal, MECC• Ala Nikitcenko, consultant principal, MECC• Corina Lungu, consultant principal, MECC• Daniela Cotovițcaia, consultant principal, MECC• Vasile Onică, consultant principal, MECC• Angela Prisacaru, consultant principal, MECC• Viorica Marț, consultant principal, MECC
EXPERȚI-COORDONATORI NAȚIONALI:
• Ludmila Ursu, dr., prof. univ., UPS „Ion Creangă” din Chișinău• Vladimir Guțu, dr. hab., prof. univ., USM• Anatol Gremalschi, dr. hab., prof. univ., IPP
GRUPURI DE LUCRU PENTRU DEZVOLTAREA CURRICULA DISCIPLINELOR:
• LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ: Mariana Marin (coordonator), dr., conf. univ., IȘEViorica Goraș-Postică, dr. hab., prof. univ., USMViorica Popa, dr., conf. univ., USARB Natalia Darii, grad did. superior, IPȘP „Grigore Vieru”, or. Ștefan VodăViorica Mățilă-Parfenii, grad did superior, IPLT „Mihai Eminescu”, mun. BălţiElena Popa, grad did. superior, IPLT „Ion Creangă”, mun. Chișinău
• MATEMATICĂ:Lilia Cîrlan (coordonator), lector univ., UPS „Ion Creangă” din ChișinăuStela Baltag, grad did. superior, IPLT „Ion Creangă”, mun. ChișinăuTamara Cerbușcă, grad did. superior, LT „Orizont”, mun. Chișinău Lucia Cotorobai, grad did. unu, IPG „Cobusca Nouă”, r. Anenii Noi
-
3
• ȘTIINȚE:Stela Gînju (coordonator), dr., conf. univ., UPS „Ion Creangă” din ChișinăuAngela Teleman, dr., conf. univ., UPS „Ion Creangă” din ChișinăuZinaida Galben-Panciuc, grad did. superior, IPLT „Gheorghe Asachi”, mun. Chișinău
• ISTORIA ROMÂNILOR ȘI UNIVERSALĂ:Tamara Cerbușcă (coordonator), grad did. superior, LT „Orizont”, mun. ChișinăuDorin Popa, grad did. unu, DGETS Chișinău
• EDUCAȚIA MORAL-SPIRITUALĂ:Angela Cara (coordonator), dr., conf. univ., IȘENatalia Popa, lector univ., UPS „Ion Creangă” din ChișinăuAna Vartic, grad did. unu, DGETS Chișinău
• EDUCAȚIA MUZICALĂ:Marina Morari (coordonator), dr., conf. univ., USARBPaulina Zavatin, grad did. superior, IPLT „George Coșbuc”, mun. BălţiNina Toma, grad did. unu, IPLT „Principesa Natalia Dadiani”, mun. Chișinău
• EDUCAȚIA PLASTICĂ:Ala Vitcovschi (coordonator), dr., conf. univ., UPS „Ion Creangă” din ChișinăuZinaida Ursu, grad did. superior, IPLT „Ginta Latină”, mun. ChișinăuAurelia Chicu, grad did. unu, IPLT „Dante Alighieri”, mun. Chișinău
• EDUCAȚIA FIZICĂ:Nicolae Bragarenco (coordonator), dr., grad did. superior, USEFSGrigore Crăciun, dr., grad did. superior, IPLT „Vasile Vasilache”, mun. ChișinăuAlexandra Prodan, grad did. superior, IPLT „Gheorghe Asachi”, mun. Chișinău
• EDUCAȚIA TEHNOLOGICĂ:Ala Vitcovschi (coordonator), dr., conf. univ., UPS „Ion Creangă” din ChișinăuLilia Prisăcaru, grad did. superior, IPLT „Ion și Doina Aldea-Teodorovici”, mun. ChișinăuElena Dubinin, grad did. superior, IPLT „Ion Creangă”, mun. Chișinău
EDUCAȚIA DIGITALĂ:Sergiu Corlat (coordonator), grad did. superior, LT „Orizont”, mun. ChișinăuDorina Cheptănaru, grad did. unu, DRÎTS or. RîșcaniGheorghe Chistruga, grad did. superior, IPLT „Mihai Eminescu”, or. DrochiaElena Erizanu-Pînzari, grad did. unu, IPLT „Alexandru Ioan Cuza”, mun. ChișinăuArcadie Malearovici, grad did. superior, LT ORT „B. Z. Herzli”, mun. Chișinău
-
4
ROBOTICA:Irina Ciobanu (coordonator), grad did. superior, CTICE, mun. ChișinăuSergiu Burlacu, grad did. superior, IPLT „Alexandru Ioan Cuza”, mun. ChișinăuViorica Juc, grad did. superior, IPLT „Ion Creangă”, mun. ChișinăuLilia Mihalache, dr., grad did. superior, IPLT „Ion Creangă”, mun. ChișinăuGrigore Vasilache, grad did. superior, IPLT „Mircea Eliade”, mun. Chișinău
• DEZVOLTAREA PERSONALĂ:Otilia Dandara (coordonator), dr. hab., prof. univ., USMValentina Olaru, dr., grad did. superior, IPLT „Lucian Blaga”, mun. ChișinăuTatiana Mistreanu, dr., grad did. superior, IPLT „Ștefan Vodă”, or. Vadul-lui-VodăPavel Cerbușcă, dr., grad did. superior, LTR „Aristotel”, mun. ChișinăuLia Sclifos, dr., grad did. superior, CEDA, ChișinăuSvetlana Nastas, dr., IȘETatiana Turchină, lector univ., USMDaniela Vacarciuc, grad did. superior, IPLT „Vasile Alecsandri”, mun. ChișinăuEugenia Buruian, grad did. unu, DÎ HânceștiSvetlana Gorea, grad did. unu, DGETS ChișinăuSilvia Cricovan, grad did. unu, IPLT „Alexandru Ioan Cuza”, mun. Chișinău
• ACTIVITĂȚI TRANSDISCIPLINARE:Tatiana Dubineanschi (coordonator), dr., conf. univ., UPS „Ion Creangă” din ChișinăuDaniela State, grad did. superior, LT „Columna”, mun. Chișinău
Redactor: Tatiana NICULCEARedactori tehnici: Silvia LUNEVI, Andrei LUNEVICoperta: Silvia LUNEVI
-
5
Cuprins
PRELIMINARII 6
1. CADRUL CONCEPTUAL AL CURRICULUMULUI PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR 101.1. Curriculumul pentru învăţământul primar: abordare sistemică 101.2. Sistemul de competenţe pentru învăţământul primar 111.3. Sistemul de conţinuturi pentru învăţământul primar 141.4. Curriculumul pentru învăţământul primar ca sistem de procese 15
2. CURRICULA DISCIPLINELOR 162.1. Curriculumul disciplinar: produs curricular 162.2. Aria curriculară „Limbă și comunicare” 18 Limba și literatura română 18
2.3. Aria curriculară „Matematică și Știinţe” 53 Matematică 53 Științe 72
2.4. Aria curriculară „Educaţie socioumanistică” 86 Istoria românilor și universală 86 Educația moral-spirituală 90
2.5. Aria curriculară „Arte” 99 Educația muzicală 99 Educația plastică 118
2.6. Aria curriculară „Sport” 130 Educația fizică 1302.7. Aria curriculară „Tehnologii” 150 Educația tehnologică 150
2.8. Aria curriculară „Consiliere și dezvoltare personală” 179 Dezvoltarea personală 179
3. REPERE PRIVIND STRATEGIILE DIDACTICE 1983.1. Orientări generale 1983.2. Sugestii metodologice 199
4. REPERE PRIVIND EVALUAREA 2034.1. Evaluarea criterială prin descriptori. Orientări generale 2034.2. Strategii de evaluare 2054.3. Autoevaluarea în contextul autoreglării 205
5. ACTIVITĂȚI TRANSDISCIPLINARE 2075.1. Orientări generale 2075.2. Zilele de activităţi transdisciplinare 207
BIBLIOGRAFIE 210
-
6
Preliminarii
Curriculumul pentru învățământul primar este parte componentă a Curriculu-mului Naţional și reprezintă un document reglator și un act normativ prevăzut pen-tru a fi implementat în procesul educaţional în clasele primare.
Scopul Curriculumului pentru învăţământul primar constă în concretizarea și va-lorificarea politicilor educaţionale la nivelul învăţământului primar.
Prezentul curriculum este a patra generaţie de acest tip de documente și a doua generaţie de curricula centrate pe competenţe. Necesitatea schimbărilor a fost de-terminată de realităţi diverse, precum: funcţionarea curriculumului anterior [6] mai mult de un ciclu curricular: 2010-
2018;promovarea unor noi politici educaţionale și curriculare cu referire la dezvol-
tarea sistemului de învăţământ: elaborarea și implementarea standardelor educaţionale, reconceptualizarea evaluării rezultatelor școlare în cadrul învă-ţământului primar, conceptualizarea unui sistem al managementului curricu-lumului etc.;
aspectele vulnerabile, identificate în procesul monitorizării curriculumului.
Dezvoltarea curriculară a fost reperată printr-un proces de evaluare sistemică și holistică a curriculumului anterior, în baza unei metodologii aprobate [22, 23].
Demersul dezvoltativ a fost bazat pe paradigma curriculară construită în Cadrul de Referinţă al Curriculumului Naţional, 2017 [2]. Totodată, au fost urmărite și ten-dinţele dezvoltării curriculare pe plan internaţional [23, p.5-6].
Evidenţiem schimbările/dezvoltările realizate.Prezentarea conceptului de curriculum din perspectivă sistemică.Precizarea nivelurilor taxonomice ale competenţelor școlare. Reliefarea cadrului valoric/axiologic transdisciplinar în baza profilului absol-
ventului nivelului primar de învăţământ ca un nou concept cu valenţe seman-tice de finalitate a sistemului de învăţământ, proiectat din premisa unităţii abordării psiho- și sociocentriste.
Reformularea competenţelor specifice disciplinelor, evidenţiind valorile și atitudinile specifice predominante în concordanţă cu profilul absolventului claselor primare. Asigurarea conexiunilor inter- și transdisciplinare prin for-mularea unei competenţe specifice de integrare și transfer pentru fiecare dis-ciplină de studiu. Corelarea numărului de competenţe specifice cu valenţele și posibilităţile fiecărei discipline.
Redefinirea unităţilor de învăţare pornind de la statutul și binomul competenţelor care devin un nou sistem de referinţă al finalităţilor de format, conţinuturile devenind mijloace de formare a competenţelor. Asigurarea unei
-
7
structuri unice a unităţilor de învăţare pe clase, eșalonându-le la majoritatea disciplinelor pe parcursul temporal al anului școlar, fapt ce va facilita activita-tea de proiectare didactică eșalonată.
Revizuirea sistemelor de unităţi de competenţe (sub-competenţe) în contextul dinamic al formării competenţelor specifice pe unităţi de învăţare, pe clase. Eșalonarea sistemelor de finalităţi preconizate pentru sfârșitul fiecăreia dintre clasele I-IV, care conduc progresiv elevii spre dobândirea competenţelor spe-cifice disciplinei la finele nivelului primar de învăţământ.
Corelarea abordărilor intra- și interdisciplinare la nivelul conţinuturilor pe discipline, pe clase și unităţi de învăţare: sincronizări (Limba străină și Limba română; Știinţe și Matematică), reconfigurări, optimizări, descongestionări ju-dicioase. Evidenţierea în cadrul unităţilor de conţinut a termenilor specifici disciplinei care trebuie să intre în vocabularul activ al elevului.
Asigurarea continuităţii în implementarea evaluării criteriale prin descriptori (ECD) în învăţământul primar prin listarea produselor școlare evaluabile în fie-care unitate de învăţare.
Asigurarea numărului de ore necesar pentru un parcurs eficient de predare-învăţare-evaluare: dobândirea, înţelegerea, aplicarea, analiza-sinteza achiziţiilor; realizarea strategiilor de evaluare în contextul ECD.
Intensificarea centrării curriculumului pe elev prin diversificarea ofertelor de discipline: propunerea ariei curriculare „Consiliere și dezvoltare personală” cu disciplina de studiu „Dezvoltarea personală”.
Corelarea curriculumului cu procesele de globalizare, internaţionalizare, eu-ropenizare, tehnologizare etc.: - propunerea modulelor „Educaţia digitală” și „Robotica” la disciplina
„Educaţia tehnologică”, de rând cu recomandarea la toate disciplinele a unor activităţi de învăţare și produse școlare care valorifică TIC – în cheia implementării Strategiei „Moldova Digitală 2020” [20];
- racordarea competenţelor specifice disciplinelor din aria curriculară „Limbă și comunicare” la Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi [1];
- racordarea disciplinei „Știinţe” la concepţiile OECD/PISA.Promovarea strategiilor didactice (inter)active, a învăţării experienţiale, a ele-
mentelor de învăţare prin sarcini, prin proiecte, studii de caz, în combinare judicioasă cu strategii consacrate pentru vârsta școlară mică: ludice, conversa-tive, exersative etc.
Promovarea abordărilor curriculare transdisciplinare: activităţi transdiscipli-nare încadrate într-o zi (7 zile pe an) și încadrate într-o lecţie.
Curriculumul pentru învățământul primar dezvoltat generează un sistem de componente ierarhic organizate care realizează două funcţii principale: funcţia reglatoare – vizată prin componenta teleologică;funcţia strategică – vizată prin componentele conţinutală și procesuală.
-
8
Aceste componente ale curriculumului se regăsesc în compartimentele prezen-tului document:În Cadrul conceptual al curriculumului pentru învăţământul primar se descriu
la nivel general componentele teleologică, conţinutală și procesuală. Curricula disciplinelor (programa școlară) prezintă aceleași componente la ni-
velul concret al fiecărei discipline obligatorii incluse în Planul-cadru pentru învăţământul primar.
Prin Repere privind strategiile didactice pedagogii sunt orientaţi să aplice curricula disciplinelor la nivelul proiectării și realizării demersului didactic în conformitate cu specificul disciplinei și particularităţile de vârstă ale elevilor.
Prin Repere privind evaluarea cadrele didactice sunt orientate să aplice curri-cula disciplinelor la proiectarea și realizarea procesului de evaluare, în contex-tul noii paradigme a evaluării criteriale prin descriptori.
În Activități transdisciplinare se stabilesc oportunităţi de abordare transdisci-plinară a curriculumului în activitatea didactică la clasă.
Funcţiile reglatoare și strategică ale curriculumului pentru învăţământul primar determină categoriile de beneficiari ai prezentului document: conceptori de curri-culum, autori de resurse didactice, manageri și cadre didactice, elevi și părinţi, alte persoane interesate.
Autorii manualelor și ai altor suporturi didactice vor respecta integral cerinţele și recomandările curriculumului în elaborarea conţinuturilor și activităţilor de pre-dare-învăţare-evaluare. Manualele vor fi integrate în concepţia curriculumului, fiind accesibile, funcţionale, operaţionale, și îndeplinind nu doar funcţia informativă, dar și cea formativă – de învăţare prin explorare și descoperire independentă și dirijată, de stimulare, de autoinstruire, autoevaluare și, în final, formare de competenţe. Au-torii de manuale au dreptul: să schimbe ordinea parcurgerii conţinuturilor, dacă nu este afectată logica ști-
inţifică sau didactică;să grupeze în diverse moduri elementele de conţinut în unităţi de învăţare, cu
respectarea logicii interne de dezvoltare a conceptelor specifice disciplinei. Cadrele didactice vor utiliza curricula disciplinelor în proiectarea și realizarea pro-
cesului educaţional la clasă. Curriculumul stimulează creativitatea și libertatea cadrelor didactice. În premisa realizării competenţelor proiectate și a parcur-gerii integrale a conţinuturilor obligatorii, învăţătorul, în funcţie de specificul resurselor umane și materiale, are dreptul:
să modifice timpul efectiv pentru parcurgerea conţinuturilor;să utilizeze personalizat și să completeze activităţile de învăţare și produsele
școlare recomandate;să proiecteze și să realizeze strategii originale de predare-învăţare și evaluare,
optând pentru tehnici și metode variate. Pentru elevii cu CES, cadrele didactice vor elabora planuri educaţionale individu-
alizate în baza curricula disciplinelor [21].
-
9
Managerii în educaţie vor utiliza acest document pentru monitorizarea calităţii procesului educaţional.
Drept condiţii pentru implementarea eficientă a curriculumului dezvoltat, evidenţiem:promovarea unui management eficient al implementării curriculumului în
învăţământul primar;asigurarea unui climat psihologic și relaţional favorabil; fortificarea mediului de învăţare adecvat; crearea unui cadru motivaţional pentru cadre didactice și elevi; acceptarea conștientă de către subiecţii procesului educaţional a schimbărilor
din cadrul curricular; parteneriatul eficient cu părinţii în cheia „Strategiei intersectoriale de dezvol-
tare a abilităţilor și competenţelor parentale pentru anii 2016-2022” [19];parteneriatul eficient cu reprezentanţii comunităţii.Elevii pot să se activizeze în procesul propriei formări, familiarizându-se cu
finalităţile proiectate pentru sfârșitul anului școlar.Părinţii se pot orienta în baza curriculumului pentru a urmări și a-și ajuta copiii în
procesul învăţării.
-
10
sale, ritmul propriu de învăţare și dezvoltare. În cadrul abordării sociocentrice, ac-centul cade pe asimilarea sistemului de valori promovate de societate.
Curriculumul pentru învăţământul primar reprezintă și un sistem de produse prin care se proiectează și se explică ceea ce se urmărește în cadrul educaţional. Aceste produse au statute și funcţii diferite determinate de poziţia lor în paradigma curri-culară. Sistemul produselor curriculare include: planul-cadru pentru învăţământul primar, curricula disciplinelor (programe școlare), manuale școlare, ghiduri metodo-logice, seturi multimedia, proiecte de lungă durată etc.
Componenta-cheie a curriculumului pentru învăţământul primar o constituie sis-temul de finalităţi exprimate în termeni de competenţe.
„Educaţia are ca finalitate principală formarea unui ca-racter integru și dezvoltarea unui sistem de competen-ţe care include cunoștinţe, abilităţi, atitudini și valori ce permit participarea activă a individului la viaţa socială și economică.”
Codul Educaţiei al Republicii Moldova, Art. 11(1)
„Misiunea învăţământului primar: Învăţământul pri-mar contribuie la formarea copilului ca personalitate liberă și creativă și asigură dezvoltarea competenţelor necesare continuării stu- diilor în învăţământul gim-nazial.”
Codul Educaţiei al Republicii Moldova, Art. 26
„Competenţa școlară este un sistem integrat de cunoștinţe, abilităţi, ati-tudini și valori, dobândite, formate și dezvoltate prin învăţare, a căror mobiliza-re permite identificarea și rezolvarea diferitor pro-bleme în diverse contexte și situaţii.”
Cadrul de Referinţă al Curriculumului Naţional
1. Cadrul conceptual al curriculumului pentru învățământul primar
1.1. Curriculumul pentru învățământul primar: abordare sistemică
Curriculumul pentru învățământul primar este parte componentă a Curriculu-mului Naţional și reprezintă un sistem de concepte, procese, produse și finalităţi care, în integritatea sa, asigură funcţionalitatea și dezvoltarea acestui nivel de învăţământ.
„Curriculumul include toate experiențele planificate riguros pentru a fi formate elevilor în școală, spre a atinge finalitățile învățării la cele mai înalte standarde de performanță permise de posibilitățile lor individuale.”
Cadrul de Referință al Curriculumului Național
Curriculumul pentru învăţământul pri-mar, ca și concept, „conferă” rolul prioritar finalităţilor care devin și criterii pentru selec-tarea și organizarea conţinuturilor, alegerea strategiilor de instruire și de evaluare.
Totodată, Curriculumul pentru învă-ţământul primar se axează pe abordările psi-hocentrică și sociocentrică. În cadrul abordă-rii psihocentrice, curriculumul are în centrul atenţiei elevul cu particularităţile și nevoile
-
11
Fig.1. Structura dinamică a competenței (Model PISA)
1.2. Sistemul de competențe pentru învățământul primar
Sistemul de competenţe pentru învăţământul primar se structurează astfel:A. Competenţe-cheie/transversale/transdisciplinareB. Competenţe specifice disciplinelor școlareC. Unităţi de competenţe
A. Competențele-cheie/transversale constituie o categorie curriculară esenţială, fiind definite la un nivel înalt de abstractizare și generalizare:consemnează așteptările societăţii cu privire la parcursul școlar al elevilor, în
ansamblul său, și la performanţele cele mai generale care ar trebui atinse de elevi la finele școlarizării;
constituie expresia opţiunilor politicilor educaţionale, precum și a tipului de personalitate care se propune a fi format;
reflectă tendinţele dezvoltării politicilor educaţionale pe plan internaţional, stipulate în Recomandările Consiliului Europei privind competenţele-cheie, Raportul Comisiei Internaţionale pentru Educaţie în secolul XXI, Recomandă-rile UNESCO etc.
Codul Educației al Republicii Moldova, Art. 11(2), stipulează următoarele competențe-cheie:
a. competenţe de comunicare în limba românăb. competenţe de comunicare în limba maternăc. competenţe de comunicare în limbi străined. competenţe în matematică, știinţe și tehnologiee. competenţe digitalef. competenţa de a învăţa să înveţig. competenţe sociale și civiceh. competenţe antreprenoriale și spirit de iniţiativăi. competenţe de exprimare culturală și de conștientizare a valorilor culturale
Cunoștințe
Abilități
Atitutdiniși valori
Competențe Acțiuni
-
12
Transversalitatea este o caracteristică importantă a competenţelor-cheie. Competenţele-cheie/transversale traversează diferitele sfere ale vieţii sociale, pre-cum și, în mod firesc, frontierele disciplinare. Astfel, competenţele transversale pot fi, în același timp, și transdisciplinare – vizate pe o scară mai largă de disciplinele de studiu.
Competenţele transdisciplinare concretizează competenţele transversale în ca-drul unor domenii de cunoaștere/arii curriculare; integrează diferite acţiuni comu-ne/asociate diferitor discipline, de regulă, dintr-o arie curriculară; se „conturează” în „jurul” unor subiecte comune pentru diferite discipline școlare.
„Profilul de formare al absolventu-lui reprezintă o componentă regla-toare a Curriculumului Național. Capacitățile, atitudinile și valorile (competențele) vizate de profilul de formare au un caracter transdis-ciplinar și definesc rezultatele învățării, urmărite prin aplicarea Curriculumului Național.”
Cadrul de Referință al Curriculumului Național
Competențele-cheie/transversale/transdiscipli-nare se formează și se dezvoltă progresiv și gradu-al pe niveluri și cicluri de învăţământ. În funcţie de misiunea și oportunităţile învăţământului primar, se evidenţiază două etape specifice: etapa achiziţiilor fundamentale – clasele I, a II-a; etapa dezvoltării – clasele a III-a, a IV-a.
Competenţele transdisciplinare pentru învăţă-mântul primar sunt circumscrise de Profilul de for-mare al absolventului – un alt concept cu valenţe semantice de finalitate a sistemului învăţământ.
Profilul absolventului claselor primare proiectea-ză idealul educaţional pe primul nivel al sistemului de învăţământ.
„Idealul educaţional al școlii din Republica Moldova constă în formarea perso-nalităţii cu spirit de iniţiativă, capabile de autodezvoltare, care posedă nu nu-mai un sistem de cunoștinţe și competenţe necesare pentru angajare pe piaţa muncii, dar și independenţă de opinie și acţiune, fiind deschisă pentru dialog intercultural în contextul valorilor naţionale și universale asumate.”
Codul Educaţiei al Republicii Moldova, Art. 6
Profilul absolventului se structurează în conformitate cu patru atribute generice ale viitorilor cetăţeni, care sunt specificate la nivelul învăţământului primar în modul următor [2, p.27-32].
•Persoanele cu încredere în propriile forțe:își cunosc și apreciază punctele forte și domeniile care necesită dezvoltare;manifestă respect și grijă pentru cei din jur;pot distinge între bine și rău, între corect și greșit;știu să pună întrebări pentru a înţelege mai bine o informaţie, pentru a-și for-
ma o opinie;își expun liber și cu încredere ideile;își exprimă/împărtășesc cu alţii satisfacţia și bucuria pentru succesele
obţinute;iau decizii, solicitând opinii și sfaturi.
-
13
•Persoanele deschise pentru învățare pe parcursul întregii vieți:manifestă curiozitate pentru a afla lucruri noi;își exprimă opinia cu privire la modalităţile de învăţare la care sunt expuși;cunosc domeniile în care au nevoie de sprijin în procesul de învăţare;solicită sprijinul necesar;manifestă atenţie și interes pentru opiniile altor persoane;participă activ la activităţile de învăţare formală și nonformală oferite;descriu situaţii de învăţare informală cu care se întâlnesc în viaţa cotidiană;manifestă atenţie și concentrare în procesul de învăţare.
•Persoanele active, proactive, productive, creative şi inovatoare:cunosc și aplică reguli ale unui mod de viaţă sănătos;cunosc și aplică regulile de comunicare corectă și eficientă în diverse contexte;participă cu interes la activităţi comune cu semenii lor;manifestă dorinţa de a-și ajută colegii;identifică probleme legate de viaţa cotidiană și învăţare;solicită și oferă ajutor la rezolvarea acestora;manifestă curiozitate pentru activităţi inovative;manifestă creativitate în domeniile de interes;se implică în activităţi de voluntariat.
•Persoanele angajate civic şi responsabile:cunosc drepturile fundamentale ale copilului și responsabilităţile asociate fie-
cărui drept;demonstrează interes și participă la evenimente culturale și sociale din școală
și din comunitate;observă probleme cotidiene cu care se confruntă familiile lor, vecinii, colegii
de clasă;manifestă interes pentru problemele persoanelor aflate în dificultate;manifestă interes și respect pentru valorile și opiniile altor persoane;cunosc și respectă simbolurile naţionale ale Republicii Moldova;cunosc tradiţiile și obiceiurile populare principale din Republica Moldova în
diversitatea lor culturală și participă la activităţi consacrate acestora.
B. Competențele specifice disciplinelor derivă din competenţele transdiscipli-nare și competenţele-cheie/transversale. Competenţele specifice reprezintă siste-me integrate de cunoștinţe, abilităţi, valori și atitudini, pe care și le propune să le formeze/dezvolte fiecare disciplină la nivelul învăţământului primar, prin corelare cu întreaga perioadă de școlarizare [apud 2, p. 24]. Competenţele specifice fiecărei discipline școlare se prezintă în curriculumul disciplinar respectiv și se preconizează a fi atinse până la finele clasei a IV-a.
C. Unitățile de competențe sunt constituente ale competenţelor și facilitea-ză formarea competenţelor specifice, reprezentând etape/pietre de temelie în achiziţionarea/construirea acestora. Unităţile de competenţe sunt structurate și
-
14
dezvoltate la fiecare disciplină pentru fiecare dintre clasele I-IV pe parcursul unei unităţi de învăţare/unui an școlar, fiind prezentate în curriculumul disciplinar respectiv [2, p. 24-25].
1.3. Sistemul de conținuturi pentru învățământul primar
În curriculumul pentru învăţământul primar, sistemul de conţinuturi (în sens larg) se structurează pe arii curriculare și discipline de studiu, care au menirea să asigure formarea competenţelor proiectate. Conţinuturile pe discipline (în sens îngust) vi-zează: cunoștințe (teorii, legi, legităţi, fapte, fenomene, procese, date etc.) și valori umane.
Fig. 2. Sistemul de conținuturi în cadrul curricular
CurriculumCONȚINUT
Aria c
urriculară
Aria curriculară Aria curriculară
Aria curriculară Aria curriculară
Aria
curri
cular
ă
Ar
ia c
urric
ular
ă
Limbă
și comunic
are Matemati că și Ști ințe Educație socioumanisti că
Cons
ilier
e și
dezv
olta
re
Tehnologii Sport
Ar
te
Limba
și literatura Matemati că Istoria
Limba s
trăină Ști ințe Educația
moral-spirituală
tehnologică Educația fi zică
Ed
ucaț
ia pl
asti c
ă
Educația
Educa
ția m
uzica
lă
Dez
volta
rea
pe
rson
ală
pers
onal
ă
-
15
1.4. Curriculumul pentru învățământul primar ca sistem de procese
Din punct de vedere procesual, curriculumul pentru învăţământul primar se axează pe următoarele aspecte [apud 2, p.76]:promovarea concepţiei constructiviste și interactive: centrarea pe cel ce
învaţă, interacţiunea activă a elevului cu alţi elevi/cadre didactice, dar și cu propriu-zisul conţinut curricular, prin construirea de noi cunoștinţe, înţelegeri și interpretări proprii etc.;
realizarea intra-, inter- și transdisciplinarităţii în contexte autentice de învăţare asigurând formarea eficientă a competenţelor;
valorificarea principiilor individualizării, diferenţierii, personalizării în procesul de învăţare, asigurarea eficientă a procesului de incluziune școlară;
asigurarea cadrului integrativ al procesului de predare-învăţare-evaluare: rea-lizarea conexiunii inverse;
redimensionarea evaluării rezultatelor școlare, axându-se pe evaluarea nive-lului de manifestare a competenţelor elevilor în contextul evaluării criteriale prin descriptori, conform Codului Educaţiei al Republicii Moldova, Art.16 (5).
-
16
2. Curricula disciplinelor 2.1. Curriculumul disciplinar: produs curricular
În cadrul abordării sistemice a curriculumului pentru învăţământul primar, curriculumul disciplinar, alături de alte produse curriculare la disciplină, reprezintă un document proiectiv și reglator, care consemnează oferta educaţională obligatorie a unei anumite discipline pe parcursul școlar determinat.
Structura acestui document include următoarele elemente:Competenţele specifice disciplineiAdministrarea disciplineiRepartizarea orientativă a orelor pe unităţi de conţinutUnităţile de învăţare care includ sisteme de unităţi de competenţe:
- structurate pe unităţi de conţinut și însoţite prin activităţi de învăţare și produse școlare recomandate;
- sintetizate la finele fiecăreia dintre clase.
Competențele specifice, fiind proiectate pentru tot parcursul claselor primare, reperează proiectarea de lungă durată la disciplină.
Proiectarea didactică anuală a disciplinei se realizează conform datelor din Admi-nistrarea disciplinei și ţinând cont de Repartizarea orientativă a orelor pe unități de conținut.
Sistemele de unități de competențe proiectate pentru o unitate de învățare sunt prevăzute integral pentru evaluarea de tip cumulativ la finele respectivei unităţi de învăţare și selectiv – pentru evaluarea formativă pe parcurs. Aceste sisteme repe-rează proiectarea didactică a unităţilor de învăţare și proiectarea didactică de scurtă durată.
Sistemele de unități de competențe sintetizate la finele fiecărei clase sunt pre-văzute pentru evaluarea anuală. Aceste sisteme reperează descrierea rezultatelor elevilor în tabelul de performanţă școlară întocmit la finalizarea fiecăreia dintre cla-sele I-IV.
Unitățile de conținut constituie mijloace informaţionale prin care se urmărește realizarea sistemelor de unităţi de competenţe proiectate pentru unitatea de învăţare dată. Respectiv, se vizează realizarea competenţelor specifice disciplinei, dar și a celor transversale/transdisciplinare.
Unităţile de conţinut includ liste de termeni specifici disciplinei: cuvinte/sintagme care trebuie să intre în vocabularul activ al elevului la finalizarea respectivei unităţi de învăţare.
-
17
Activitățile de învățare și produsele școlare recomandate prezintă o listă des-chisă de contexte semnificative de manifestare a unităţilor de competenţe proiec-tate pentru formare/dezvoltare și evaluare în cadrul unităţii respective de învăţare. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să valorifice această listă în mod personalizat la nivelul proiectării și realizării lecţiilor, dar și să o completeze în funcţie de specificul clasei concrete de elevi, de resursele disponibile etc.
Axarea învăţământului primar pe formarea de competenţe nu anulează concep-tul de obiectiv, ci invers, presupune valorificarea acestuia la nivelul proiectării didac-tice de scurtă durată, corelând acele componente ale unităţii de învăţare, care se vizează prin lecţia dată.
-
18
2.2. Aria curriculară „Limbă și comunicare”
Limba și literatura română
COMPETENȚELE SPECIFICE DISCIPLINEI INTEGRATE
1. Receptarea mesajului oral în situaţii de comunicare, manifestând atitudine pozi-tivă, atenţie și concentrare.
2. Producerea mesajului oral, demonstrând abordare eficientă în diferite contexte de comunicare.
3. Receptarea textelor literare și nonliterare prin tehnici de lectură adecvate, dând dovadă de citire corectă, conștientă, cursivă și expresivă.
4. Producerea de mesaje scrise în situaţii de comunicare, demonstrând tendinţe de autocontrol și atitudine creativă.
5. Aplicarea elementelor de construcţie a comunicării în mesajele emise, manifes-tând tendinţe de conduită autonomă.
6. Gestionarea experienţelor lectorale în contexte educaţionale, sociale, culturale, dând dovadă de interes și preferinţe pentru lectură.
ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Statutul disciplinei Aria curriculară Clasa
Nr. de ore pe săptămână
Nr. de ore pe an1
Obligatorie Limbă și comunicare
IIIIIIIV
8777
264231231231
REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR PE UNITĂȚI DE CONȚINUT
Unități de conținut Clasa
I II III IVComunicare orală 30 30 24 30Comunicarea scrisă
• Lectura• Scrisul
106102
8081
9176
8081
Tainele cărţii 16 30 30 30Elemente de construcţie a comunicării
Se va repartiza în cadrul celor 4 unităţi de conţinut
La discreția cadrului didactic 10 10 10 10
1 Poate varia în funcţie de structura anului școlar și datele calendaristice.
-
19
CLAS
A I
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
e(s
ub-c
ompe
tenț
e)U
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re
și p
rodu
se șc
olar
e re
com
anda
teCo
mpe
tenț
a sp
ecifi
că 1
. Rec
epta
rea
mes
ajul
ui o
ral î
n si
tuaț
ii de
com
unic
are,
man
ifest
ând
atitu
dine
poz
itivă
, ate
nție
şi co
ncen
trar
e1.
1. I
denti
ficar
ea se
mni
ficaţ
iei u
nui m
esaj
scur
t, ro
stit c
u cl
arita
te, p
e te
me
acce
sibile
.1.
2. R
ecun
oașt
erea
sens
ului
cuv
inte
lor d
intr
-un
enun
ţ aud
iat.
1.3.
Des
prin
dere
a un
or in
form
aţii
dint
r-un
mes
aj
audi
at, r
ostit
cla
r.1.
4. D
isting
erea
cuv
inte
lor d
intr
-o p
ropo
ziţie
, a
silab
elor
din
tr-u
n cu
vânt
, a su
nete
lor d
intr
-o
silab
ă.
1.5.
Evi
denţ
iere
a cu
vânt
ului
și a
pro
poziţ
iei c
a el
emen
te e
senţ
iale
de
stru
ctur
ă a
com
unic
ării.
Com
unic
area
ora
lă: î
nțel
eger
ea d
upă
auz2
• O
mul
și c
omun
icar
ea.
• M
odul
în c
are
com
unic
ăm.
• As
cultă
m și
înţe
lege
m m
esaj
ul.
• Cu
vânt
ul.
• Co
mpo
nenţ
a so
noră
a c
uvân
tulu
i.•
Prop
oziţi
a.•
Sem
nific
aţia
pro
poziţ
iei:
enun
ţiativ
ă, in
tero
gati-
vă, e
xcla
mati
vă.
• Co
nţin
utul
pro
poziţ
iei.
• In
tona
rea
prop
oziţi
ilor c
onfo
rm c
onţin
utul
ui
expr
imat
.Te
rmin
olog
ie sp
ecifi
că: c
omun
icar
e, c
uvân
t.
Lect
ura
imag
inilo
r;Jo
curi
liter
are;
Jocu
ri-dr
amati
zare
;Jo
curi
dida
ctice
;In
form
aţii
prez
enta
te su
ccin
t;Ră
spun
suri
la în
treb
ări;
Recu
noaș
tere
a su
nete
lor,
a
grup
urilo
r de
sune
te, a
cu
vint
elor
, a e
nunţ
urilo
r sim
ple
în
mes
ajul
scris
și o
ral;
Аudi
erea
uno
r em
isiun
i pen
tru
copi
i;Co
labo
rare
a în
ech
ipă.
Com
pete
nța
spec
ifică
2. P
rodu
cere
a m
esaj
ului
ora
l, de
mon
strâ
nd a
bord
are
efici
entă
în d
iferit
e co
ntex
te d
e co
mun
icar
e2.
1. P
ronu
nţar
ea c
lară
, pre
cisă
și a
rticu
lată
a
enun
ţuril
or.
2.2.
Des
crie
rea
ghid
ată
a ob
iect
elor
dup
ă cu
loar
e,
form
ă, m
ărim
e, d
imen
siune
, mod
de
utiliz
are.
2.3.
Ide
ntific
area
dia
logu
lui î
n co
mun
icar
e.2.
4. I
mpl
icar
ea în
dia
log
prin
resp
ecta
rea
regu
lilor
de
etic
hetă
.2.
5. C
ombi
nare
a el
emen
telo
r non
verb
ale
cu c
ele
verb
ale
în si
tuaţ
ii re
ale
sau
mod
elat
e.
Com
unic
area
dia
loga
tă•
Dial
ogul
.•
Com
pone
ntel
e di
alog
ului
: vor
bito
rul,
ascu
ltăto
rul.
• Di
alog
ul si
mpl
u.•
Dial
ogul
în fu
ncţiu
ne.
• Eti
chet
a co
mun
icăr
ii în
dia
log.
• Fo
rmul
e el
emen
tare
de
solic
itare
și d
e pe
rmisi
une.
Lect
ura
imag
inilo
r;Ac
tivită
ţi de
gru
p;Ră
spun
suri
la în
treb
ări;
Jocu
ri de
rol;
Exer
ciţii
de
dial
og;
Dial
ogul
ora
l;In
form
aţii
prez
enta
te su
ccin
t;
2 pe
cal
e in
tuiti
vă, f
ără
folo
sirea
term
inol
ogie
i
-
20
2.6.
For
mul
area
enu
nţur
ilor p
otriv
ite u
nor s
ituaţ
ii cu
nosc
ute
de c
omun
icar
e.2.
7. P
reze
ntar
ea in
form
aţie
i des
prin
se d
in le
ctur
a un
ei im
agin
i.
Com
unic
area
mon
olog
ată
• Pr
ezen
tare
a pe
rson
ală.
• Pr
ezen
tare
a m
embr
ilor f
amili
ei (p
renu
me,
gra
de
de ru
deni
e pr
imar
ă).
• Re
lată
ri/po
vesti
ri de
fapt
e, în
tâm
plăr
i, fr
agm
ente
din
pov
ești,
text
e au
diat
e, c
itite
.Co
mun
icar
ea d
escr
iptiv
ă•
Desc
rieri
de o
biec
te d
upă
form
ă, d
imen
siune
, cu
loar
e, m
od d
e uti
lizar
e.•
Lect
ura
imag
inii.
Com
unic
area
non
verb
ală
• Ge
stul
, mim
ica.
• U
nele
sem
nale
ale
serv
iciil
or: a
siste
nţă
med
ical
ă de
urg
enţă
, pom
pier
i, po
liţie
; sem
ne ru
tiere
; afi
șe in
form
aţio
nale
etc
.Te
rmin
olog
ie sp
ecifi
că: d
ialo
g, v
orbi
tor,
ascu
ltăto
r.
Situ
aţia
de
com
unic
are
(pre
zent
are
oral
ă);
Disc
uţii
liber
e;Re
pove
stire
a cl
ară
și cu
into
naţie
a
unui
text
aud
iat;
Exer
ciţii
de
desc
riere
/pre
zent
are
a un
or o
biec
te;
Jocu
ri lit
erar
e;Jo
curi-
dram
atiza
re;
Jocu
ri di
dacti
ce;
Cola
bora
rea
în e
chip
ă.
Com
pete
nța
spec
ifică
3. R
ecep
tare
a te
xtel
or li
tera
re şi
non
liter
are
prin
tehn
ici d
e le
ctur
ă ad
ecva
te,
dând
dov
adă
de c
itire
core
ctă,
cur
sivă
şi e
xpre
sivă
3.1.
Citi
rea
core
ctă
și co
nștie
ntă
a sil
abel
or,
cuvi
ntel
or și
pro
poziţ
iilor
scris
e cu
lite
re d
e tip
ar sa
u de
mân
ă.3.
2. C
itire
a co
rect
ă, c
ursiv
ă, fl
uent
ă a
unui
text
lit
erar
/non
liter
ar.
3.3.
Rap
orta
rea
arg
umen
tată
a im
agin
ilor l
a te
xtul
ci
tit.
3.4.
Rep
rodu
cere
a po
eziil
or p
ropu
se și
a c
elor
al
ese
la d
orin
ţă.
3.5.
Rep
rodu
cere
a gh
idat
ă a
unui
frag
men
t di
ntr-u
n te
xt li
tera
r.
Citir
ea•
Sune
tele
și li
tere
le.
• Li
tere
le m
ici ș
i mar
i de
tipar
și d
e m
ână.
• Cu
vint
ele.
Ana
liza
sono
ră.
• Gr
upur
ile d
e lit
ere:
ce,
ci,
che,
chi
, ge,
gi,
ghe,
gh
i, oa
.•
Grup
urile
de
sune
te g
z, c
s scr
ise c
u lit
era
x.•
Citir
ea si
labi
sită.
• Ci
tirea
cuv
inte
lor.
• N
orm
e de
pro
nunţ
ie.
• Ci
tirea
pro
poziţ
iilor
.•
Alfa
betu
l. Ge
nera
lizar
ea li
tere
lor ș
i a su
nete
lor
învă
ţate
.
Exer
ciţii
spec
ifice
met
odei
fo
netic
e, a
naliti
co-s
inte
tice;
Lect
ura
imag
inilo
r;Re
cuno
aște
rea
sune
telo
r, a
grup
urilo
r de
sune
te, a
cuv
inte
lor,
a en
unţu
rilor
sim
ple
în m
esaj
ul
scris
și o
ral;
Citir
ea c
u vo
ce a
unu
i tex
t cu
nosc
ut;
Text
ul (l
itera
r/no
nlite
rar)
citi
t la
prim
a ve
dere
;
-
21
• Te
xtul
. Citi
rea
text
ului
.•
Voca
bula
rul t
extu
lui.
• Cu
vint
e no
i din
text
.•
Cuvi
nte
cu se
ns a
sem
ănăt
or.
• Cu
vint
e cu
sens
opu
s.•
Text
ul și
imag
inea
.•
Text
ul-p
oezie
: str
ofă,
ver
s3.
• Pe
rson
ajul
lite
rar ș
i fap
tele
sale
.•
Atitu
dine
a fa
ţă d
e co
mpo
rtam
entu
l per
sona
jelo
r de
scris
e în
text
ele
citit
e4.
• În
văţă
tura
text
ului
4 .•
Tem
atica
text
ului
4 .•
Emoţ
iile
trăi
te4 .
• Re
prod
ucer
i ghi
date
ale
uno
r fra
gmen
te d
e te
xt.
• Po
ezia
. Mem
orar
ea și
reci
tare
a ex
pres
ivă.
• Te
xtul
non
liter
ar in
form
ativ.
• Te
xtul
non
liter
ar fu
ncţio
nal.
• Sp
ecii
liter
are
(pen
tru
text
ele
din
man
ual):
po
vest
ea, p
oezia
, ghi
cito
area
, pro
verb
ul.
Term
inol
ogie
spec
ifică
: sun
et, l
iteră
, gru
p de
lite
re,
text
, poe
zie, b
ileţe
l, fe
licita
re, s
criso
are,
per
sona
j.
Text
ul n
onlit
erar
info
rmati
v:
orar
ul le
cţiil
or, p
rogr
amul
de
lucr
u (m
agaz
in, b
iblio
tecă
, pun
ct
med
ical
), ad
rese
le st
răzil
or,
orar
ul c
ircul
aţie
i tra
nspo
rtul
ui în
lo
calit
ate,
pre
ţul m
ărfu
rilor
;Te
xtul
non
liter
ar fu
ncțio
nal:
felic
itare
a or
ală
scur
tă, b
ileţe
lul d
e in
form
are,
scris
oare
a cu
text
scur
t și
dese
n;Po
ezia
reci
tată
;Te
xtul
lite
rar p
oves
tit;
Antr
enam
ente
de
dicţ
ie;
Exer
ciţii
de
auto
mati
zare
a c
itirii
;Pr
ezen
tare
a un
ui te
xt li
tera
r cu
nosc
ut;
Citir
ea m
ultip
lă: c
itire
a în
per
echi
, ci
tirea
în la
nţ, c
itire
a în
ștaf
etă,
ci
tirea
ghi
dată
și/s
au se
lecti
vă;
Jocu
ri lit
erar
e;Jo
curi-
dram
atiza
re;
Jocu
ri di
dacti
ce;
Tehn
ici d
e le
ctur
ă in
terp
reta
tivă;
Cola
bora
rea
în e
chip
ă.
3 fă
ră d
efini
re, l
a ni
vel d
e ob
serv
are
şi id
entifi
care
4 gh
idat
-
22
Com
pete
nța
spec
ifică
4. P
rodu
cere
a de
mes
aje
sim
ple
în si
tuaț
ii de
com
unic
are,
de
mon
strâ
nd te
ndin
țe d
e au
toco
ntro
l şi a
titud
ine
crea
tivă
4.1.
Scr
iere
a co
rect
ă, li
zibilă
a li
tere
lor m
ari ș
i mic
i, de
mân
ă și
de ti
par,
cu p
ăstr
area
spaţ
iulu
i, în
clin
ării
și a
aspe
ctul
ui în
griji
t.4.
2. F
olos
irea
norm
elor
ele
men
tare
de
orto
grafi
e și
de p
unct
uaţie
(pun
ctul
, sem
nul î
ntre
bării
, se
mnu
l exc
lam
ării5
) la
scrie
rea
prop
oziţi
ilor.
4.3.
Scr
iere
a un
or p
ropo
ziţii
pe b
aza
imag
inilo
r și
prez
enta
rea
lor g
rafic
ă.
Scris
ul•
Regu
lile
scris
ului
: spa
ţiul,
încl
inaţ
ia u
nifo
rmă.
• As
pect
ul în
griji
t al s
crisu
lui.
• Ar
anja
rea
în p
agin
ă: d
ata,
titlu
l, al
inea
tul.
• Po
ziţia
cor
ectă
a c
orpu
lui,
a m
âini
i, a
caie
tulu
i.•
Scrie
rea
liter
elor
mar
i și m
ici,
izola
t și c
ombi
nate
în
sila
be.
• Sc
riere
a cu
vint
elor
. Des
părţ
irea
cuvi
ntel
or în
sil
abe6
.•
Scrie
rea
prop
oziţi
ilor e
nunţ
iativ
e, in
tero
gativ
e și
excl
amati
ve6 .
Ort
ogra
fia și
pun
ctua
ția•
Ort
ogra
fia c
uvin
telo
r ce
conţ
in g
rupu
rile
de li
tere
ce,
ci,
che,
chi
, ge,
gi,
ghe,
ghi
și a
cu
vint
elor
cu
î, â,
x.
• M
ajus
cula
la în
cepu
t de
prop
oziţi
e, la
pre
num
e și
num
e de
per
soan
e.•
Sem
nele
de
punc
tuaţ
ie la
sfâr
șit d
e pr
opoz
iţii:
punc
tul (
.), se
mnu
l înt
rebă
rii (?
), se
mnu
l ex
clam
ării
(!)5 .
Cont
exte
de
real
izare
• Sc
riere
func
ţiona
lă (c
opie
ri, tr
ansc
rieri,
dic
tări)
.•
Tran
scrie
ri/co
pier
i de
text
e no
nlite
rare
scur
te.
Term
inol
ogie
spec
ifică
: lite
re m
ici,
liter
e m
ari,
liter
e de
mân
ă, li
tere
de
tipar
, gru
p de
lite
re, p
unct
ul,
sem
nul î
ntre
bării
, sem
nul e
xcla
măr
ii.
Copi
eri (
incl
usiv
cu
liter
e de
tipa
r)
de li
tere
, gru
puri
de li
tere
, sila
be,
cuvi
nte,
pro
poziţ
ii;Tr
ansc
rieri
de li
tere
, gru
puri
de
liter
e, si
labe
, cuv
inte
, pro
poziţ
ii;Tr
ansc
rieri:
cuv
inte
, sem
ne d
e pu
nctu
aţie
învă
ţate
, pro
poziţ
ii,
frag
men
te d
e te
xt, t
exte
util
itare
(b
ileţe
l de
info
rmar
e, fe
licita
re
scur
tă, S
MS
de in
form
are)
;Di
ctăr
i de
liter
e; d
ictă
ri de
sila
be;
dict
ări d
e cu
vint
e; d
ictă
ri de
pro
-po
ziţii
din
2-3
cuvi
nte
cuno
scut
e;Ca
ietu
l meu
; Sc
risul
;Pr
opoz
iţia
alcă
tuită
și sc
risă;
Co
labo
rare
a în
ech
ipă;
Tran
scrie
re d
e te
xt;
Dict
area
(scr
iere
a du
pă d
icta
re);
Mes
aj e
lect
roni
c sc
urt.
Cola
bora
rea
în e
chip
ă.
5 se
mnu
l exc
lam
ării
la tr
ansc
riere
6 pe
cal
e in
tuiti
vă, f
ără
folo
sirea
term
inol
ogie
i și a
regu
lilor
-
23
Com
pete
nța
spec
ifică
5. A
plic
area
ele
men
telo
r de
cons
truc
ție a
com
unic
ării
în m
esaj
ele
emis
e,
man
ifest
ând
tend
ințe
de
cond
uită
aut
onom
ă5.
1. I
denti
ficar
ea c
onso
anel
or, v
ocal
elor
și a
sil
abel
or în
cuv
inte
.5.
2. R
ealiz
area
ana
lizei
sono
re în
cuv
inte
le c
e nu
co
nţin
gru
puri
de li
tere
. 5.
3. R
ecun
oașt
erea
cuv
ântu
lui ș
i a p
ropo
ziţiil
or,
ca e
lem
ente
de
cons
truc
ţie a
com
unic
ării.
5.4.
Pro
nunţ
area
cor
ectă
a c
uvin
telo
r lim
bii
rom
âne.
Elem
ente
de
cons
truc
ție a
com
unic
ării
Lexi
cul
• Cu
vânt
ul și
sens
urile
lui.
• Cu
vint
e cu
sens
ase
măn
ător
, cu
sens
opu
s7.
Fone
tica
• Su
netu
l și l
itera
– c
ores
pond
enţa
din
tre
ele.
Al
fabe
tul l
imbi
i rom
âne.
• Vo
cale
le și
con
soan
ele.
• Co
mpo
nenţ
a so
noră
a c
uvân
tulu
i (în
afa
ra
cuvi
ntel
or c
e co
nţin
gru
puril
e de
lite
re
enum
erat
e m
ai su
s).
• Ro
stire
a co
rect
ă a
cons
oane
lor l
uând
ca
sprij
in
oric
e vo
cală
: ca
– ac
; cu
– nu
; lu
– fu
.•
Sila
ba.
• De
spăr
ţirea
cuv
inte
lor î
n sil
abe7
.M
orfo
logi
a•
Mod
ifica
rea
cuvi
ntel
or în
pro
cesu
l com
unic
ării
și în
con
text
e co
ncre
te.
Sint
axa
• Pr
opoz
iţia.
• Id
entifi
care
a pr
opoz
iţiilo
r în
text
ele
citit
e.•
Repr
ezen
tare
a pr
opoz
iţiei
prin
sem
ne
conv
enţio
nale
.•
Recu
noaș
tere
a pr
opoz
iţiei
dup
ă se
mne
le
conv
enţio
nale
.•
Prop
oziţi
a du
pă sc
opul
com
unic
ării:
enu
nţia
tivă,
in
tero
gativ
ă, e
xcla
mati
vă7 .
Term
inol
ogie
spec
ifică
: sun
et, l
iteră
, sila
bă, c
uvân
t, al
fabe
t, pr
opoz
iţie.
Exer
ciţii
spec
ifice
de
dezv
olta
re a
vo
cabi
laru
lu;
Exer
ciţii
-joc
de st
abili
re a
aco
rdul
ui
gram
atica
l înt
re c
uvin
te;
Prop
oziţi
a al
cătu
ită și
scris
ă;Tr
ansc
riere
de
text
;Di
ctar
ea (s
crie
rea
după
dic
tare
);Jo
curi
dida
ctice
;Co
labo
rare
a în
ech
ipă.
7 pe
cal
e in
tuiti
vă, f
ără
folo
sirea
term
inol
ogie
i
-
24
Com
pete
nța
spec
ifică
6. G
estio
nare
a ex
perie
nțel
or le
ctor
ale
în co
ntex
te e
duca
ționa
le, s
ocia
le, c
ultu
rale
, dâ
nd d
ovad
ă de
inte
res ş
i pre
ferin
țe p
entr
u le
ctur
ă6.
1. R
ecun
oașt
erea
com
pone
ntel
or c
ărţii
.6.
2. P
reze
ntar
ea g
hida
tă a
mes
ajel
or te
xtel
or și
a
cărţ
ilor c
unos
cute
.6.
3. E
xpun
erea
opi
niilo
r faţ
ă de
cel
e ci
tite.
6.4.
Ale
gere
a m
otiva
tă a
dife
ritor
tipu
ri de
căr
ţi.
Tain
ele
cărț
ii•
Cart
ea.
• Ca
rtea
în v
iaţa
noa
stră
.•
Com
pone
ntel
e că
rţii:
cop
erta
(titlu
l și a
utor
ul
cărţ
ii), fi
lele
cu
text
, im
agin
ile.
• N
umer
otar
ea p
agin
ilor ș
i orie
ntar
ea în
pag
ină.
• Cu
prin
sul c
ărţii
.•
Bibl
iote
ca șc
olii,
bib
liote
ca c
lase
i.Pr
efer
ințe
de
cărț
i și i
mpr
esii
desp
re c
arte
:•
Cărţ
i cu
imag
ini.
• Că
rţi c
u po
ezii,
pro
verb
e, g
hici
tori
și fr
ămân
tări
de li
mbă
.•
Cărţ
i cu
pove
ști ro
mân
ești.
• Pr
esa
perio
dică
pen
tru
copi
i.•
Prez
enta
re d
e ca
rte.
Term
inol
ogie
spec
ifică
: car
te, c
ărţi
cu p
oezii
, căr
ţi cu
pov
ești,
ziar
, rev
istă,
bib
liote
că, c
oper
tă, fi
le,
cupr
ins.
Atel
ieru
l de
lect
ură;
Atel
ieru
l de
disc
uţie
;At
elie
rul d
e cr
eaţie
;Ex
curs
ie la
bib
liote
ca șc
olii,
co
mun
ităţii
; acti
vită
ţi cu
bi
blio
teca
ra;
Com
plet
area
unu
i jur
nal d
e le
ctur
ă al
cla
sei,
folo
sind
dese
ne și
en
unţu
ri sc
urte
;Ci
tirea
uno
r rev
iste
pent
ru c
opii;
Audi
erea
pov
eștil
or c
u e-
book
-ul;
Mem
orăr
i de
vers
uri;
Jocu
ri lit
erar
e;Jo
curi-
dram
atiza
re;
Jocu
ri di
dacti
ce;
Prez
enta
rea
unui
text
lite
rar
cuno
scut
;Te
xtul
lite
rar p
oves
tit;
Prez
enta
rea
unei
căr
ţi ci
tite;
Cola
bora
rea
în e
chip
ă.La
sfâr
şitu
l cla
sei I
, ele
vul p
oate
:•
rosti
cu
clar
itate
enu
nţur
i, id
entifi
când
sune
te, s
ilabe
și c
uvin
te;
• ci
ti cu
vint
e și
prop
oziţi
i scu
rte,
scris
e cu
lite
re d
e tip
ar sa
u de
mân
ă;•
reci
ta p
oezii
pro
puse
și p
oezii
ale
se la
dor
inţă
;•
recu
noaș
te c
ele
mai
sim
ple
spec
ii li
tera
re în
văţa
te (p
oves
tea,
poe
zia, g
hici
toar
ea, p
rove
rbul
);•
repr
oduc
e/po
vesti
(ghi
dat)
frag
men
te d
in p
oveș
tile/
text
ele
ascu
ltate
;•
scrie
cuv
inte
, pro
poziţ
ii cu
lite
re d
e m
ână
și de
tipa
r, liz
ibil,
cu
încl
inaţ
ie u
nifo
rmă;
• tr
ansc
rie și
cop
ia p
ropo
ziţii
cu li
tere
de
mân
ă și
de ti
par;
• or
togr
afia
cuvi
nte
cu g
rupu
rile
de li
tere
învă
ţate
;•
scrie
dic
tări
de c
uvin
te, p
ropo
ziţii;
-
25
• de
spăr
ţi cu
vint
ele
în si
labe
, pe
baza
regu
lilor
ele
men
tare
învă
ţate
;•
utiliz
a se
mne
de
punc
tuaţ
ie (p
unct
ul, s
emnu
l înt
rebă
rii) ș
i scr
ie c
u m
ajus
culă
la în
cepu
tul p
ropo
ziţie
i și n
ume
de p
erso
ane;
• sc
rie m
esaj
e sc
urte
, for
mat
e di
n cu
vint
e sc
rise
cu li
tere
de
mân
ă și
de ti
par;
• al
cătu
i ora
l pro
poziţ
ii cu
cuv
inte
dat
e;•
parti
cipa
la d
ialo
guri
simpl
e, în
dife
rite
cont
exte
de
com
unic
are;
• ex
prim
a id
ei re
ferit
oare
la id
entit
atea
pro
prie
;•
expu
ne și
form
ula
mes
aje
oral
e, p
e te
me
acce
sibile
și c
unos
cute
;•
prez
enta
în m
od c
onse
cutiv
, ghi
dat,
unel
e in
form
aţii;
•
aleg
e pe
ntru
lect
ură
supl
imen
tară
text
e sim
ple,
susţ
inut
e de
supo
rt im
agisti
c,m
anife
stân
d ca
atit
udin
i şi v
alor
i spe
cific
e pr
edom
inan
te:
• ati
tudi
ne p
oziti
vă, a
tenţ
ie și
con
cent
rare
; •
abor
dare
efic
ient
ă în
dife
rite
cont
exte
de
com
unic
are;
•
aten
ţie și
tole
ranţ
ă fa
ţă d
e pa
rten
erii
de d
ialo
g în
dife
rite
situa
ţii d
e co
mun
icar
e;
• pr
efer
inţe
pen
tru
lect
ura
supl
imen
tară
a c
ărţil
or și
a p
rese
i per
iodi
ce p
entr
u co
pii;
•
curio
zitat
e pe
ntru
acti
vită
ţile
școl
are;
•
elem
ente
de
crea
tivita
te în
dom
eniil
e de
inte
res.
-
26
LECTURĂ RECOMANDATĂ8
Texte literare/cărți din literatura pentru copii
Folclor, „Vocea tare și șoapta”, „Culorile bobiţelor de poamă”, „Baba Dochia”, „Doi fraţi”, „Cearta nu aduce folos”, „Fata cea harnică”, „Ulciorul cu galbeni”, „Mo-rarul”, „Joacă-joacă, tânără fetiţă”, „Țăranul e pe câmp”, „Podul de piatră”, Frămân-tări de limbă, „Cântec de leagăn”; Ion Creangă, „Punguţa cu doi bani”, „Capra cu trei iezi”, „Mere putrede și mere bune”; Spiridon Vangheli, „Guguţă”, „Buchiile lui Ion Creangă”, „Banca lui Guguţă”, „Scrânciobul lui Guguţă”, „Urătorii”, „Primăvara”; Ion Druță, „Trofimaș se gătește de școală”, „Mama”; Alexei Mateevici, „Limba noas-tră”; Grigore Vieru, „Frumoasă-i limba noastră”, „Plaiul meu”, „Zilele săptămânii”, „Câte litere știi”, „Albinuţa”, „Tu, iarbă, tot ai mamă?”, „Mama”; Constantin Drago-mir, „Omul harnic”, „Cartea”, „Plăcinţele cu bucluc”; Dumitru Matcovschi, „Patrie”, „Creionul roșu”; Vasile Romanciuc „Moldova”, „Ciocârlia”; Elena Farago, „Bondarul leneș”, „Doi fraţi cuminţi”, „De ziua mamei”; Ada Zaporojanu „Mi-i dor de buni-cuţa”, „Gustul fulgilor de nea”; Vladimir Beșleagă, „Moldova mea”; Leonida Lari, „Pâinea”; Vladimir Rusnac, „Dragu mi-i să cânt”; Victor Prohin, „De ce are girafa gâ-tul lung”; Elvira Crețu, „Povestea Mărioarei”; Nicolae Esinencu, „Bună dimineaţa”; Anton Pann, „Povestea vorbei”; Iuliu Cârchelan, „Puiul”; Traian Dorz, „Învaţă tu, co-pile”; Petru Cărare, „Legea politeţii”, „Micul Păcălici”; Liviu Deleanu, „Fii ordonat”; Anatol Ciocanu, „Tot pe drum și pe ninsoare”; Arcadie Suceveanu, „Bal mascat”; Nicolae Dabija, „În satul bunicilor”; Ștefan Iosif, „Cântec de primăvară”; Titus Știrbu, „Pomul cu litere”, „Alfabet cu zâmbet”, „Pomul cu cifre”; Ana Manole, „Mămica și pâinica”; Ianoș Țurcanu, „O girafă supărată”; Nicolae Savostin, „Omul bun”; Florin Costinescu, „Să-nvăţăm de la furnici”; Vinciu Gafiță, „Supărarea Mărioarei”; Ion Vieru, „Cuptorul”; Constantin Ușinski, „Cele dintâi raze”; Gheorghe Gheorghiu, „Bu-chetul de flori”; Vasile Suhomlinski, „Furnica stăruitoare”; Spiridon Vangheli, „Carte de citire și gândire”, Cartea 1.; Frații Grimm, „Albă-ca-Zăpada”. Din colecţia Cărţile copilăriei; Frații Grimm, „Frăţior și surioară”. Din colecţia Cărţile copilăriei; Charles Perrault, „Cenușăreasa”. Din colecţia Cărţile copilăriei; Charles Perrault, „Piele-de-măgar”. Din colecţia Cărţile copilăriei; Hans Cristian Andersen, „Bobocelul cel urât”. Din colecţia Cărţile copilăriei; „Aventura unei gogoașe. O poveste care se vrea nu doar citită, ci și scrisă”; „Tărâmul literelor. Prima mea carte de lectură: povestioare”, Selectare și adaptare: Ala Bujor; Cristina Bujor, „Întâmplări cu tâlc despre ceartă”, „Întâmplări cu tâlc despre prietenie”, „Întâmplări cu tâlc despre responsabilitate”; Iulian Filip, „Copăcel, copăcel”, „Rochiţa leneșă”, „Urmele mele frumoase”; Nicolae Rusu, „Coada iepurașului” (proză scurtă pentru copii); Aurelian Silvestru, „Templul bunătăţii” etc.
8 Tematica lecturii particulare este de obicei liberă, însă e bine să fie apropiată de tematica lecturii din clasă pentru a realiza legături tematice, comparaţii și extensii valorice. Lista recomandată este flexibilă și constituie un reper de orientare, ţinând cont de situaţia de facto în bibliotecile personale și locale. Atenţionăm că elevii nu vor fi orientaţi spre un anumit număr de cărţi citite pe an.
-
27
CLAS
A a
II-a
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
e(s
ub-c
ompe
tenț
e)U
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
șc
olar
e re
com
anda
teCo
mpe
tenț
a sp
ecifi
că 1
. Rec
epta
rea
mes
ajul
ui o
ral î
n si
tuaț
ii de
com
unic
are,
man
ifest
ând
atitu
dine
poz
itivă
, ate
nție
şi co
ncen
trar
e1.
1. I
denti
ficar
ea se
mni
ficaţ
iei u
nui m
esaj
or
al în
tr-o
situ
aţie
de
com
unic
are
cuno
scut
ă.1.
2. E
xplic
area
sens
ului
cuv
inte
lor d
intr
-un
enun
ţ aud
iat.
1.3.
Det
erm
inar
ea in
form
aţiil
or e
senţ
iale
di
ntr-u
n m
esaj
aud
iat.
1.4.
Disti
nger
ea d
upă
auz a
cor
ectit
udin
ii lo
gice
a p
ropo
ziţiil
or.
1.5.
Rec
epta
rea
de m
esaj
e or
ale,
în c
onte
xte
cuno
scut
e de
com
unic
are.
Com
unic
area
ora
lă: î
nțel
eger
ea d
upă
auz
• O
mul
și c
omun
icar
ea.
• M
odul
în c
are
com
unic
ăm.
• As
cultă
m și
înţe
lege
m m
esaj
ul.
Situ
ații
de c
omun
icar
e: c
uvân
tul ș
i pro
pozi
ția –
el
emen
te d
e ba
ză a
le c
omun
icăr
ii ve
rbal
e•
Cuvâ
ntul
– g
rup
de su
nete
cu
un în
ţele
s.•
Cuvi
nte
care
den
umes
c ob
iect
e. S
emni
ficaţ
ia lo
r în
vor
bire
.•
Cuvi
nte
care
exp
rimă
acţiu
ni. S
emni
ficaţ
ia lo
r în
vorb
ire.
• Cu
vint
e ca
re a
rată
însu
șiri.
Sem
nific
aţia
lor î
n vo
rbire
.•
Prop
oziţi
a sim
plă,
pro
poziţ
ia d
ezvo
ltată
; afi
rmati
vă, n
egati
vă9 .
• Pr
opoz
iţiile
dup
ă sc
opul
com
unic
ării:
enu
nţia
tivă,
in
tero
gativ
ă, e
xcla
mati
vă. S
emne
le d
e pu
nctu
aţie
re
spec
tive.
• In
tona
rea
core
ctă
a pr
opoz
iţiei
.
Term
inol
ogie
spec
ifică
: com
unic
are,
asc
ultă
tor,
vorb
itor,
prop
oziţi
e, c
uvân
t, su
net.
Anal
iza și
sint
eza
fone
tică
a cu
vint
elor
;Fo
rmul
area
de
răsp
unsu
ri or
ale
la
într
ebăr
i;Pr
eciza
rea
even
imen
telo
r din
text
ul
audi
at;
Pove
stire
a or
ală
a un
ui fr
agm
ent
audi
at;
Exec
utar
ea u
nor a
cţiu
ni d
upă
inst
rucţ
iuni
;Jo
curi-
dram
atiză
ri;Аu
dier
ea u
nor e
misi
uni p
entr
u co
pii;
Cola
bora
rea
în e
chip
ă.
9 pe
cal
e in
tuiti
vă, f
ără
folo
sirea
term
inol
ogie
i
-
28
Com
pete
nța
spec
ifică
2. P
rodu
cere
a m
esaj
ului
ora
l, de
mon
strâ
nd a
bord
are
efici
entă
în d
iferit
e co
ntex
te d
e co
mun
icar
e2.
1. A
rticu
lare
a cl
ară
și co
rect
ă a
enun
ţuril
or,
cu in
tona
ţia c
ores
punz
ătoa
re in
tenţ
iei d
e co
mun
icar
e.2.
2. D
escr
iere
a gh
idat
ă a
obie
ctel
or, a
pe
rson
ajel
or p
e ba
za fa
ptel
or se
sizat
e în
co
ntex
t sau
a re
pere
lor p
ropu
se.
2.3.
Util
izare
a di
alog
ului
în si
tuaţ
ii cu
nosc
ute
de c
omun
icar
e.2.
4. A
plic
area
nor
mel
or e
lem
enta
re d
e eti
chet
ă ve
rbal
ă și
de c
ompo
rtam
ent
nonv
erba
l aso
ciat
.2.
5. R
edar
ea p
rin c
uvin
te p
ropr
ii a
conţ
inut
ului
unu
i fra
gmen
t din
tr-u
n te
xt
citit
sau
audi
at.
2.6.
Con
stru
irea
text
elor
ora
le sc
urte
pe
baza
un
or im
agin
i.2.
7. E
xprim
area
pro
prie
i opi
nii î
n an
umite
sit
uaţii
de
com
unic
are,
cu
ajut
orul
in
form
aţiil
or c
umul
ate.
Com
unic
area
dia
loga
tă•
Com
pone
ntel
e di
alog
ului
: asc
ultă
tor,
vorb
itor.
• O
rgan
izare
a di
alog
ului
sim
plu:
într
ebar
e –
răsp
uns.
• Li
nia
de d
ialo
g.•
Form
ule
de in
iţier
e, d
e m
enţin
ere
și de
înch
eier
e a
unui
dia
log.
• Eti
chet
a co
mun
icăr
ii. F
orm
ule
de sa
lut,
de
adre
sare
, de
mul
ţum
ire.
• Fo
rmul
e de
pre
zent
are
(Pre
zent
area
per
sona
lă,
prez
enta
rea
unui
prie
ten)
.•
Form
ule
de p
erm
isiun
e și
de so
licita
re.
Com
unic
area
mon
olog
ată
• Co
nsec
utivi
tate
a id
eilo
r înt
r-o n
araţ
iune
.•
Rela
tare
a un
or în
tâm
plăr
i, po
vesti
oare
alc
ătui
te
după
un
șir d
e ilu
stra
ţii, b
enzi
dese
nate
.•
Rela
tare
a un
or e
veni
men
te, i
nfor
maţ
ii di
n m
ass-
med
ia.
Com
unic
area
des
crip
tivă
• De
scrie
ri de
obi
ecte
dup
ă fo
rmă,
dim
ensiu
ne,
culo
are,
mod
de
utiliz
are
(act
ualiz
are)
.•
Desc
rieri
de p
lant
e, a
nim
ale
(cu
sau
fără
repe
re).
• Ca
ract
eriză
ri de
per
sona
je.
Com
unic
area
non
verb
ală
• Ge
stul
, mim
ica.
• U
nele
sem
nale
ale
serv
iciil
or (a
siste
nţă
med
ical
ă de
urg
enţă
, pom
pier
i, po
liţie
); se
mne
rutie
re;
afișe
info
rmaţ
iona
le e
tc.
• Aj
usta
rea
elem
ente
lor n
onve
rbal
e la
co
mun
icar
ea v
erba
lă.
Term
inol
ogie
spec
ifică
: dia
log,
asc
ultă
tor,
vorb
itor,
desc
riere
.
Dial
ogul
ora
l;Fo
rmul
area
uno
r enu
nţur
i de
adre
sare
, sol
icita
re, m
ulţu
mire
;In
form
aţii
prez
enta
te su
ccin
t;Si
tuaţ
ia d
e co
mun
icar
e (p
reze
ntar
ea
oral
ă);
Lect
ura
imag
inilo
r;Po
vesti
rea
oral
ă;O
ferir
ea u
nor i
nfor
maţ
ii;Pe
rson
ajul
lite
rar c
arac
teriz
at/o
biec
tul
desc
ris;
Cara
cter
izare
a pe
rson
ajel
or d
upă
fapt
ele
desc
rise;
Jocu
ri-dr
amati
zări;
Jocu
ri di
dacti
ce;
Jocu
ri lit
erar
e;Di
scuţ
ii lib
ere;
Cola
bora
rea
în e
chip
ă.
-
29
Com
pete
nța
spec
ifică
3. R
ecep
tare
a te
xtel
or li
tera
re şi
non
liter
are
prin
tehn
ici d
e le
ctur
ă ad
ecva
te,
dând
dov
adă
de c
itire
core
ctă,
cur
sivă
şi e
xpre
sivă
3.1.
Util
izare
a te
hnic
ilor d
e le
ctur
ă co
rect
ă,
conș
tient
ă și
fluid
ă.
3.2.
Disti
nger
ea in
form
aţiil
or e
senţ
iale
di
ntr-u
n te
xt c
itit.
3.3.
Rec
itare
a po
eziil
or p
ropu
se și
a c
elor
se
lect
ate
în m
od in
depe
nden
t.3.
4. I
denti
ficar
ea tr
ăsăt
urilo
r fizic
e și
mor
ale
ale
pers
onaj
elor
prin
cipa
le d
intr
-un
text
lit
erar
citi
t.3.
5. E
xprim
area
în c
uvin
te p
ropr
ii a
idei
lor ș
i a
atitu
dini
lor f
aţă
de te
xtul
citi
t și f
aţă
de
pers
onaj
ele
text
ului
.3.
6. R
elat
area
sele
ctivă
a te
xtel
or c
itite
, co
nfor
m fr
agm
ente
lor i
ndic
ate
sau
ilust
rate
.
Lect
ura
• Ci
tirea
cor
ectă
, con
știen
tă și
flui
dă.
• Vi
teza
și ri
tmul
citi
rii10
.•
Text
ul. C
ompo
nent
ele
text
ului
: titlu
l, au
toru
l, co
nţin
utul
pro
priu
-zis.
• Te
xtul
lite
rar:
alin
eatu
l și s
emni
ficaţ
ia lu
i.•
Idei
le te
xtul
ui (d
upă
alin
eate
).•
Text
ul li
tera
r (fr
agm
entu
l de
text
) și i
mag
inea
as
ocia
tă.
• Pe
rson
ajel
e lit
erar
e po
zitive
și n
egati
ve.
• Ati
tudi
nea
faţă
de
com
port
amen
tul p
erso
naje
lor
desc
rise.
• Ati
tudi
nea
citit
orul
ui fa
ţă d
e ce
le c
itite
.•
Valo
ri în
text
ele
liter
are.
• Ap
reci
erea
text
elor
lite
rare
(acc
eptă
/nu
acce
ptă;
su
sţin
e/nu
susţ
ine)
.•
Învă
ţătu
ra te
xtul
ui11
.•
Tem
atica
text
ului
11.
• Em
oţiil
e tr
ăite
11.
• Po
vesti
rea
(ora
lă, l
iber
ă, în
succ
esiu
ne și
se
lecti
vă),
imitâ
nd to
nul,
into
naţia
și ti
mbr
ul
voci
i12.
• Ve
rsifi
caţia
: poe
zia, s
trof
a, v
ersu
l, rim
a.•
Citir
ea te
xtul
ui n
onlit
erar
/info
rmati
v (a
rtico
le
info
rmati
ve, a
fișe,
arti
cole
de
ziar,
revi
ste,
en
cicl
oped
ii pe
ntru
cop
ii, in
stru
cţiu
ni d
e jo
c,
scris
ori,
bile
ţele
, fel
icită
ri).
• Sp
ecii
liter
are
(pen
tru
text
ele
din
man
ual):
po
vest
ea, f
abul
a, p
oezia
, ghi
cito
area
, pro
verb
ul.
Citir
ea c
u vo