curriculum - universitatea de studii europene din moldova · 7 codul deontologic şi etica...
TRANSCRIPT
MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA
FACULTATEA DE DREPT
CATEDRA ȘTIINȚE PENALE
CURRICULUM
la modulul
„AVOCATURA - PROCURATURA”
(Ciclul I)
AUTOR:
Artur AIRAPETEAN
dr. în drept, conf. univ.
Contact direct: 60/20
Curs teoretic: 30/10
Lecţii practice: 30/10
Lucru individual: 90/130
Forma de evaluare: examen
Nr. de credite: 5
Aprobat la şedinţa Catedrei Științe penale
din: 20.05.2013, proces-verbal Nr. 10
Examinat de Consiliul facultăţii de Drept USEM
la 24.05.2013, proces-verbal Nr. 5
Aprobat la ședința Senatului USEM
din: 01.07.2013, proces-verbal Nr. 9
CHIŞINĂU - 2013
2
I. PRELIMINARII
În contextul realizării reformelor învăţământului din Republica Moldova,
curriculumul la modulul „Avocatura - Procuratura” constituie o parte componentă a
Planului de învăţământ universitar, la ciclu I.
Modulul Avocatura - Procuratura este adresat studenţilor de la Facultatea de Drept
și a fost elaborat în cadrul catedrei Științe penale. Curricula la modulul Avocatura -
Procuratura implică două părţi componente, dintre care una se referă la statutul, drepturile
și obligațiile Avocatului. Cea de-a doua parte se referă la statutul, drepturile și obligațiile ale
Procurorului.
Disciplina „Avocatura” contribuie la formarea specialistului în domeniul înfăptuirii
justiţiei penale. Astfel instituţia avocaturii asigură la etapa urmăririi penale şi in cadrul
judecăţii verificarea activităţii desfăşurate de către organele de stat în scopul asigurării unei
apărări eficiente a persoanei în procesul penal şi pentru a exclude abuzurile din partea
organelor de stat implicate la urmărirea penală. Cunoaşterea condiţiilor generale ale
activităţii avocatului, la etapele procesului penal, civil și administrativ va prezenta un interes
deosebit pentru pregătirea specialistului care va activa în calitate de avocat şi oricărui
specialist implicat în activitatea de înfăptuire a justiţiei.
Disciplina „Procuratura” contribuie la formarea specialistului în domeniul
jurisprudenţei. Astfel, instituţia procuraturii asigură, la etapa urmăririi penale şi în cadrul
judecării cauzei penale, verificarea activităţii desfăşurate de către organele de stat în vederea
respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor antrenate în procesul
penal. Totodată Procuratura asigură excluderea abuzurilor organelor de stat implicate în
diferite faze ale proceselor penale, civile şi contravenţionale. Cunoaşterea condiţiilor
generale ale activităţii procuraturii, în contextul indicat va prezenta un interes deosebit
pentru pregătirea, atât a specialistului care va activa în calitate de procuror, cât şi a oricărui
alt specialist implicat în activitatea de înfăptuire a justiţiei.
Curriculumul la modulul vizat reprezintă un aspect inovator al învăţământului
universitar. El se axează pe trei niveluri comportamentale, cu un grad divers de
complexitate: cunoaştere, aplicare, integrare. Nivelul cunoaştere presupune acumularea
cunoştinţelor teoretice, formarea bazei conceptuale în domeniul respectiv. Aplicarea
presupune formarea abilităţilor tipice disciplinei vizate, dezvoltarea capacităţilor. Integrarea
presupune formarea capacităţii de transfer al cunoştinţelor teoretice şi al abilităţilor practice
în situaţii atipice, soluţionarea situaţiilor de problemă, rezolvarea unor sarcini cu un grad
sporit de complexitate, manifestarea atitudinilor personale faţă de diverse activităţi. Nivelul
comportamental de integrare constituie finalitatea procesului de învăţământ la disciplina
vizată, formată prin realizarea obiectivelor de cunoaştere şi aplicare.
Astfel conceput, curriculumul universitar reprezintă faţeta incipientă a oricărei
discipline universitare, prezentându-se studentului, dar şi profesorului, ca un program de
activitate propriu.
3
II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Codul
modulului /
disciplinei în
planul de
învăţământ
Anul
de
studii
Semestrul
Numărul de ore Evaluarea
Responsabil
de modul /
disciplină Tota
l
pre
leg.
sem
.
ind
ivid
.
Nr. de
credite
Forma
de
evaluare
S.07.A.073
S.07.A.074
zi
IV 7 150 30 30 90 5 examen A. AIRAPETEAN
N. URSU
S.08.A.068
S.08.A.069
frecvenţă
redusă
IV 8 150 10 10 130 5 examen A. AIRAPETEAN
N. URSU
III. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR
Nr. Unităţi de conţinut Realizarea în timp
C S LI
zi f/r zi f/r zi f/r
1 Structuri organizatorice ale avocaturii 2 1 2 1 4 7
2 Direcţiile şi tipurile de activitate 1 1 5 6
3 Participarea avocatului în cauzele penale 2 1 2 1 4 7
4 Participarea avocatului în cauzele civile 1 1 5 6
5 Participarea avocatului în cauzele administrative 2 1 2 1 4 7
6 Legea cu privire la avocatură (nr. 1260-XV, 19 iulie 2002) 1 1 5 6
7 Codul deontologic şi etica avocatului 2 1 2 1 4 7
8 Avocatul în cauzele iniţiate împotriva RM la CEDO 1 1 5 6
9 Avocatul pentru păturile social-vulnerabile 2 1 2 1 4 7
10 Activitatea analitică în organele avocaturii 1 1 5 6
11 Principiile şi direcţiile de bază ale activităţii procuraturii 2 1 2 1 4 7
12 Structurile organizatorice şi a personalului procuraturii 1 1 5 6
13 Atribuţiile, competenţele şi actele de reacţionare ale
procurorului 2 1 2 1 4 7
14 Procurorul în procesul penal şi contravenţional 1 1 5 6
15 Procurorul în procesul civil şi de contencios administrativ 2 1 2 1 4 7
16 Rolul procurorului în apărarea drepturilor fundamentale ale
deţinuţilor 1 1 5 6
17 Protecţia de către procuror a păturilor social-vulnerabile 2 1 2 1 4 7
18 Organele consultative şi de autoadministrare din cadrul
procuraturii 1 1 5 6
19 Transferul, delegarea, detaşarea, suspendarea şi eliberarea din
funcţie a procurorului 2 1 2 1 4 7
20 Asigurarea organizatorică şi tehnico-materială a procuraturii 1 1 5 6
Total 30 10 30 10 90 130
4
IV. COMPETENŢE
Competenţe generice: 1. Abilitatea de autoinstruire.
2. Favorizarea soluţionării problemelor prin colaborare.
3. Dezvoltarea abilităţilor decizionale.
Competenţe specifice: să demonstreze cunoaşterea instituţiei vizate.
să aplice normele juridice în activitatea practică.
să aprecieze corect diverse situaţi în baza cunoştinţelor obţinute.
să demonstreze capacitatea de a lua decizii la nivele operaţionale şi tactice.
să evalueze locul şi rolul disciplinei vizate.
V. OBIECTIVELE GENERALE
La nivel de cunoaştere studenții trebuie:
să determine obiectul de studiu al disciplinei;
să definească conceptul avocaturii și procuraturii;
să determine obiectivele şi conţinutul instituţiilor vizate.
să definească baza teoretică şi metodologică a cursului.
să explice importanţa conţinutului disciplinei pentru desfăşurarea eficientă a apărării
și acuzării în procesul penal.
să stabilească criterii şi principii de funcţionare şi interacţiune a organelor de
autoadministrare ale avocaturii și procuraturii cu organele statului.
La nivel de aplicare:
să identifice particularităţile activităţii avocatului;
să clasifice funcţiile avocaturii conform unor criterii acceptate;
să explice direcţiile şi tipurile de activitate a avocaturii;
să compare experienţa practică şi doctrina avocaturii din diverse etape ale evoluţiei
civilizaţiei umane;
să aplice metode eficiente de instruire juridică a comunităţii.
să identifice particularităţile activităţii procurorului;
să clasifice funcţiile procuraturii conform unor criterii acceptate;
să explice direcţiile şi tipurile de activitate ale procuraturii;
să compare experienţa practică şi doctrina procuraturii în contextul evoluţiei
civilizaţiei umane;
să aplice metode eficiente de instruire juridică a comunităţii.
La nivel de integrare:
să stabilească locul disciplinei de studiu „Avocatura” în sistemul ştiinţelor juridice;
să aprecieze importanţa avocaturii în doctrina contemporană şi în perioada şi în
practica juridică;
să stabilească corelaţia funcţională dintre avocat şi alţi subiecţii procesuali;
5
să aprecieze rolul şi locul persoanei în cadrul reprezentării intereselor;
să propună iniţiative legislative în domeniul avocaturii;
să elaboreze proiecte de cercetarea ştiinţifică în domeniul avocaturii;
să ia decizii optime în situaţii contradictorii;
să-şi asume responsabilităţi faţă de urmările aplicării greşite a prevederilor legislaţiei;
să aprecieze persoana ca valoare supremă în contextul funcţionării sistemului de
drept.
să stabilească locul disciplinei de studiu „Procuratura” în sistemul ştiinţelor juridice;
să aprecieze importanţa procuraturii în doctrina contemporană şi în perioada şi în
practica juridică;
să stabilească corelaţia funcţională dintre procuror şi alţi subiecţii procesuali;
să aprecieze rolul şi locul persoanei în cadrul reprezentării intereselor de către
procuror;
să propună iniţiative legislative în domeniul în contextul studiat;
să elaboreze proiecte de cercetare ştiinţifică în domeniul supus studiului;
să ia decizii optime în situaţii contradictorii;
să-şi asume responsabilităţi faţă de urmările aplicării greşite a prevederilor legislaţiei;
să aprecieze persoana ca valoare supremă în contextul funcţionării sistemului de
drept;
VI. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI UNITĂŢI DE CONŢINUTURI
AVOCATURA
Subiectul 1. Structurile organizatorice ale avocaturii.
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să definească organele de
autoadministrare ale avocaţilor;
- să identifice funcțiile organele de
autoadministrare ale avocaţilor;
- să analizeze evoluția dezvoltării
organizării activității de avocat;
- să compare formele de organizare ale
activităţii de avocat;
- să argumenteze importanța structurilor
organizatorice ale avocaturii.
1. Organele de autoadministrare ale
avocaţilor.
2. Formele de organizare a activităţii de
avocat:
a) Cabinetul avocatului;
b) Biroul asociat de avocaţi.
Subiectul 2. Direcţiile şi tipurile de activitate.
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să analizeze o funcțiile avocaturii;
- să identifice tipurile asistenței juridice
profesionale;
- să compare formele de asistență juridică
profesională;
- să aprecieze specificul genurilor
asistenței juridice profesionale;
- să evalueze necesitatea acordării
asistenței juridice de către avocat unor
categorii de subiecți;
1. Funcţiile avocaturii.
2. Tipurile, formele şi genurile de asistenţă
juridică profesională.
3. Subiecţii care necesită asistenţă juridică
acordată de către avocat.
6
- să argumenteze utilitatea practică a
acordării asistenței juridice
profesionale;.
Subiectul 3. Participarea avocatului în cauzele penale.
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să identifice statutul juridic al avocatului
în procedura penală;
- să analizeze obligaţiunile de bază ale
avocatului apărător în cauzele penale;
- să delimiteze circumstanţele care exclud
participarea avocatului în calitate de
apărător;
- să compare particularităţile participării
avocatului în calitate de reprezentant a
părţii vătămate, părţii civile şi a părţii
civilmente responsabile;
- să distingă cazurile participării
obligatorii a apărătorului în cauzele
penale;
- să caracterizeze funcţiile avocatului
apărător la diferite faze (etape) ale
procesului penal;
- să argumenteze importanța caracterului
relaţiilor reciproce (contactului
psihologic) dintre învinuit, inculpat şi
avocat;
- să relateze despre esența discursului
juridic;
- să modeleze formele posibile ale poziţiei
procesuale a apărătorului;
- să elaboreze criterii de pregătire și
formulare a susținerilor verbale.
1. Statutul juridic al avocatului în
procedura penală.
2. Obligaţiunile de bază ale avocatului
apărător în cauzele penale.
3. Circumstanţele care exclud participarea
avocatului în calitate de apărător.
4. Particularităţile participării avocatului în
calitate de reprezentant a părţii
vătămate, părţii civile şi a părţii
civilmente responsabile.
5. Participarea obligatorie a apărătorului în
cauzele penale.
6. Funcţiile avocatului apărător la diferite
faze (etape) ale procesului penal:
a) ancheta preliminară;
b) în instanţele de judecată;
c) examinarea cauzei în fond;
d) examinarea cauzei în apel;
e) examinarea cauzei în recurs;
f) examinarea cauzei folosind căile
extraordinare de atac.
7. Relaţiile reciproce (contactul psihologic)
dintre învinuit, inculpat şi avocat.
8. Formarea poziţiei procesuale a
apărătorului.
9. Pregătirea şi conţinutul susţinerilor
verbale la examinarea cauzelor în fond,
în apel, în recurs.
Subiectul 4. Participarea avocatului în cauzele civile.
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să analizeze statutul juridic al avocatului
în procedura civilă;
- să identifice drepturile şi obligaţiile
procesuale ale reprezentantului în
procedura civilă;
- să descrie funcţiile reprezentantului la
diferite etape ale procesului civil;
- să relateze despre cauzele care exclud
participarea avocatului ca reprezentant
în cauzele civile;
1. Statutul juridic al avocatului în
procedura civilă.
2. Drepturile şi obligaţiile procesuale ale
reprezentantului în procedura civilă.
3. Funcţiile reprezentantului la diferite
etape ale procesului civil.
a) examinarea cauzei în fond;
b) examinarea cauzei în apel;
7
- să aprecieze caracterul relaţiilor dintre
avocat şi persoana interesele căreia sunt
reprezentate de avocat;
- să compare elementele tactice utilizate
la examinarea cauzelor civile la diferite
etape;
- să întocmească acte de procedură civilă
utilizînd modele-tip de acte.
c) examinarea cauzei în recurs;
d) examinarea cauzei folosind căile
extraordinare de atac.
4. Întocmirea modelelor-tip de acte în
procedura civilă.
5. Cauzele care exclud participarea
avocatului ca reprezentant în cauzele
civile.
6. Relaţiile dintre avocat şi persoana
interesele căreia sunt reprezentate de
avocat.
7. Unele elemente tactice la examinarea
cauzelor civile la diferite etape.
8. Întocmirea actelor (modele tip) în
cadrul examinării cauzelor civile.
Subiectul 5. Participarea avocatului în cauzele administrative.
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să definească statutul juridic al
avocatului-reprezentant în cauzele
administrative;
- să identifice problemele care apar la
examinarea cauze administrative; în care
acestea sunt prezente;
- să întocmească acte de procedură
administrativă utilizînd modele-tip de
acte.
1. Statutul juridic al avocatului-
reprezentant în cauzele administrative.
2. Examinarea unor cauze (exemple)
administrative din practica judiciară.
3. Întocmirea modelelor tip de acte în
procedura administrativă.
Subiectul 6. Legea cu privire la avocatură (nr. 1260-XV, 19 iulie 2002).
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să definească termenii cheie;
- să identifice condițiile dobîndirii calității
de avocat;
- să caracterizeze drepturile şi obligaţiile
avocatului;
- să distingă temeiurile tragerii la
răspundere disciplinară a avocatului;
- să descrie specificul organizării
activităţii de avocat;
- să compare principiile remunerării
activităţii de avocat;
- să cunoască condițiile asigurării şi
impozitării avocaților;
- să-şi expună propriile opinii referitoare
la relaţiile cu organizaţiile similare din
alte ţări şi cu organizaţiile
internaţionale;
- să determine rolul relaţiilor cu
organizaţiile similare din alte ţări şi cu
organizaţiile internaţionale.
1. Dobândirea calităţii de avocat.
2. Drepturile şi obligaţiile avocatului.
3. Exercitarea profesiei de avocat.
4. Răspunderea disciplinară a avocatului.
5. Organizarea şi remunerarea activităţii de
avocat. Asigurarea şi impozitarea.
6. Relaţiile cu organizaţiile similare din alte
ţări şi cu organizaţiile internaţionale.
8
Subiectul 7. Codul deontologic şi etica avocatului.
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să definească principiile de bază cu
privire la etica avocatului;
- să descrie esența exigenţelor etice în
relaţiile avocat-avocat;
- să determine esența confidențialității
activității de avocat;
- să aprecieze posibilitățile efectuării
publicității activității de avocat.
1. Principiile de bază cu privire la etica
avocatului.
2. Exigenţele etice în relaţiile avocat-avocat.
3. Exigenţe în relaţiile avocat-client.
4. Consideraţii cu privire la confidenţialitate
şi publicitate.
Subiectul 8. Avocatul în cauzele iniţiate împotriva RM la CEDO.
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să identifice calităţile avocatului
necesare pentru susţinerea acţiunii în
faţa CEDO;
- să descrie calităţile avocatului necesare
pentru susţinerea acţiunii în faţa CEDO;
- să descrie particularităţile pregătirii
cauzelor pentru CEDO.
1. Calităţile avocatului pentru susţinerea
acţiunii în faţa CEDO.
2. Particularităţi în pregătirea cauzelor
pentru CEDO.
Subiectul 9. Avocatul pentru păturile social-vulnerabile.
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să evidenţieze poziţiile privitoare la
remunerarea avocatului;
- să sistematizeze criteriile privind
remunerarea avocatului;
- să identifice păturile social-vulnerabile
care pot beneficia de asistență juridică
gratuită;
- să descrie particularitățile acordării
asistenţei juridice din oficiu în contextul
inovaţiilor legislative.
1. Poziţii cu privire la remunerarea
avocatului.
2. Acordarea asistenţei juridice din oficiu în
contextul inovaţiilor legislative.
Subiectul 10. Activitatea analitică în organele avocaturii.
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să identifice conținutul activității
analitice în organele avocaturii;
- să caracterizeze importanţa activităţii
analitice;
- să analizeze principiile autoplanificării
şi organizării activităţii avocatului;
- să aprecieze importanța termenilor
procesuali în activitatea de avocat;
- să identifice rolul statisticii în activitatea
de avocat.
1. Importanţa activităţii analitice.
2. Autoplanificarea şi organizarea activităţii
avocatului.
3. Termenii procesuali şi activitatea de
avocat.
4. Importanţa statisticii în activitatea de
avocat.
PROCURATURA
Subiectul 1. Principiile şi direcţiile de bază ale activităţii procuraturii.
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
9
- să identifice criteriile și principiile de
bază ale organizării organelor
Procuraturii;
- să analizeze modalitatea de organizare a
organelor Procuraturii;
- să caracterizeze raporturile dintre
organele Procuraturii;
- să determine competența organelor
procuraturii în dependență de ierarhia
structurală a acestora.
1. Organizarea organelor Procuraturii.
2. Competenţa generată de ierarhie.
Subiectul 2. Structuri organizatorice ale procuraturii.
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să analizeze structura organizatorică a
sistemului Procuraturii;
- să compare competența diferitor organe
ale procuraturii în dependență de
ierarhia structurală a acestora
- să analizeze evoluția tipurilor
procuraturilor în sistemul Procuraturii R.
Moldova;
- să aprecieze necesitatea existenței
diferitor tipuri de procuraturi în sistemul
Procuraturii R. Moldova..
1. Structura organizatorică a sistemului
Procuraturii.
2. Ierarhia şi competenţa în organele
Procuraturii.
3. Tipurile procuraturilor în sistemul
Procuraturii R. Moldova.
Subiectul 3. Atribuţiile, competenţele şi actele de reacţionare ale procurorului.
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să identifice particularităţile asistenţei
juridice acordate de procuror;
- să determine cercul subiecţilor care
necesită asistenţa juridică a
procurorului;
- să analizeze funcțiile și atribuțiile
procuraturii;
- să determine competenţele procurorului;
- să compare tipurile, formele şi genurile
de asistenţă juridică profesională;
- să identifice modalitățile de sesizarea ale
procurorului;
- să argumenteze temeiurile de înaintare a
recursului de către procuror.
1. Particularităţile asistenţei juridice
acordate de procuror.
2. Subiecţii care necesită asistenţă juridică a
procurorului.
3. Funcţiile Procuraturii.
4. Atribuţiile Procuraturii.
5. Competenţele procurorului.
6. Tipurile, formele şi genurile de asistenţă
juridică profesională.
7. Sesizarea procurorului.
8. Recursul procurorului.
Subiectul 4. Procurorul în procesul penal şi contravenţional.
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să analizeze statutul juridic al
procurorului în procesul penal;
- să determine atribuţiile procurorului în
conducere și exercitarea urmăririi
penale;
- să definească măsurile de alternativă
urmăririi penale;
- să identifice temeiurile de aplicarea a
1. Statutul juridic al procurorului în procesul
penal.
2. Conducerea şi exercitarea urmăririi
penale.
3. Atribuţiile procurorului în exercitarea
urmăririi penale.
4. Atribuţiile procurorului în conducerea
urmăririi penale.
10
măsurilor de alternativă urmăririi
penale;
- să analizeze funcţiile procurorului la
diferite faze ale procesului penal;
- să determine circumstanţele care exclud
participarea procurorului în calitate de
conducător al urmăririi penale;
- să examineze particularităţile participării
procurorului în calitate de acuzator de
stat;
- să analizeze specificul pregătirii şi
conţinutului susţinerilor verbale la
examinarea cauzelor în fond;
- să aprecieze circumstanțele participării
procurorului la examinarea cauzei cu
aplicarea căilor ordinare şi extraordinare
de atac;
- să identifice specificul participării
procurorului la examinarea cauzelor
contravenţionale.
5. Aplicarea măsurilor de alternativă
urmăririi penale.
6. Funcţiile procurorului în fazele
procesului penal.
7. Circumstanţele care exclud participarea
procurorului în calitate de conducător al
urmăririi penale.
8. Particularităţile participării procurorului
în calitate de acuzator de stat.
9. Pregătirea şi conţinutul susţinerilor
verbale la examinarea cauzelor în fond.
10. Participarea procurorului la examinarea
cauzei cu aplicarea căilor ordinare şi
extraordinare de atac.
11. Participarea procurorului la examinarea
cauzelor contravenţionale.
Subiectul 5. Procurorul în procesul civil şi de contencios administrativ.
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să analizeze statutul juridic şi condiţiile
de participare ale procurorului în
procesul civil;
- să determine funcţiile procurorului în
fazele procesului civil;
- să argumenteze necesitatea intervenirii
în unele cazuri a procurorului în
interesele statului;
- să compare condițiile participării
procurorului la examinarea cauzei civile
în fond, apel şi recurs, și folosind căile
extraordinare de atac;
- să întocmească modelelor-tip de acte în
procedura civilă;
- să analizeze cauzele care exclud
intervenirea procurorului în procesul
civil;
- să identifice incompatibilităţile
participării procurorului în procesul
civil;
- să aprecieze situațiile inițierii
contenciosului administrativ de către
procuror.
1. Statutul juridic şi condiţiile de participare
ale procurorului în procesul civil.
2. Funcţiile procurorului în fazele
procesului civil.
3. Specificarea cazurilor de intervenire a
procurorului în interesele statului.
4. Examinarea cauzei civile în fond, apel şi
recurs.
5. Examinarea cauzei folosind căile
extraordinare de atac.
6. Întocmirea modelelor-tip de acte în
procedura civilă.
7. Cauzele care exclud intervenirea, precum
şi incompatibilităţi ale participării
procurorului în procesul civil.
8. Contenciosul administrativ iniţiat de
procuror.
Subiectul 6. Rolul procurorului în apărarea drepturilor fundamentale ale deţinuţilor.
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să aprecieze semnificația politică a
penitenciarului;
- să analizeze rolul procurorului în
1. Semnificaţia politică a penitenciarului şi
rolul procurorului.
2. Modalităţi de control al respectării legilor
11
apărarea drepturilor fundamentale ale
deţinuţilor;
- să identifice modalităţile de control al
respectării legilor în locurile de
recluziune;
- să aprecieze respectarea legilor în
penitenciarele din R. Moldova.
în locurile de recluziune.
Subiectul 7. Protecţia de către procuror a păturilor social-vulnerabile.
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să definească noțiunea de pătură social-
vulnerabilă și să determine cercul de
subiecți ai acestei categorii sociale;
- să analizeze specificul mijloacelor de
protecţie de către procuror a păturilor
social-vulnerabile.
1. Asistenţa juridică acordată de procuror,
persoanelor în etate,cu deficienţe,
invalizilor, minorilor etc.
Subiectul 8. Organele consultative şi de autoadministrare din cadrul procuraturii.
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să delimiteze cercul organelor
consultative şi a celor de
autoadministrare din cadrul procuraturii;
- să analizeze structura, componența și
competența organelor consultative din
cadrul procuraturii;
- să analizeze structura, componența și
competența organelor de
autoadministrare din cadrul procuraturii;
- să determine specificul examinării
capacității și atestării procurorilor.
1. Colegiul procuraturii, structura şi
atribuţiile.
2. Consiliul Superior al Procurorilor.
3. Componenţa şi competenţa Consiliul
Superior al Procurorilor.
4. Sesizarea Consiliului Superior al
Procurorilor.
5. Statutul de membru al Consiliului
Superior al Procurorilor.
6. Organizarea activităţii Consiliului
Superior al Procurorilor.
7. Colegiul de calificare al Consiliului
Superior al Procurorilor.
8. Examenul de capacitate al procurorilor.
9. Atestarea procurorilor.
10. Colegiul disciplinar.
11. Împuternicirile Colegiului disciplinar,
organizarea activităţii şi membrii
acestuia.
Subiectul 9. Transferul, delegarea, detaşarea, suspendarea
şi eliberarea din funcţie a procurorului.
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să identifice condițiile dobândirii
calității de procuror;
- să analizeze temeiurile tragerii la
răspundere disciplinară a procurorilor;
- să determine condițiile necesare
transferului, delegării şi detaşării
procurorului;
- să compare temeiurile de suspendare,
eliberare din funcție și demisie a
procurorului.
1. Dobândirea calităţii de procuror.
2. Răspunderea disciplinară a procurorului.
3. Transferul, delegarea şi detaşarea.
4. Suspendarea din funcţie.
5. Eliberarea din funcţie.
6. Demisia procurorului.
12
Subiectul 10. Asigurarea organizatorică şi tehnico-materială a procuraturii.
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să identifice sursele de formarea a
bugetului procuraturii;
- să aprecieze criteriile de asigurare a
activităţilor economico-financiare,
administrative, de secretariat şi de
arhivă a procuraturii;
- să evalueze importanța evidenței
statistice a procuraturii;
- să determine caracterul relațiilor
internaționale ale procuraturii.
1. Bugetul procuraturii.
2. Asigurarea activităţilor economico-
financiare, administrative, de secretariat
şi de arhivă.
3. Informaţia statistică.
4. Relaţiile internaţionale, sigiliul şi paza.
VII. LUCRU INDIVIDUAL
Nr. Produsul
preconizat
Strategii de
realizare Criterii de evaluare
Termen
de
realizare
1.
Raport: de analiză
„Codul
deontologic şi
etica
procurorului”
Studierea a
principiilor de bază
Analiza structurii şi
conţinutului acestora
Elaborarea
raportului de analiză
comparată.
- coroborarea codului cu legea
cu privire la procuratură;
- analiza detaliată a prevederilor
ce ține de etica și deontologia;
- raportarea la principiile
specifice;
- utilizarea cunoştinţelor
obţinute din studiile anterioare
Până la
01.10.2013
2.
Referat:
„Activitatea
organizatorico-
analitică în
organele
procuraturii”
Analiza noţiunii de
activitatea
organizatorico-
analitică
Identificarea
importanţa activităţii
analitice
Elaborarea unei
sinteze
(unui proiect)
- respectarea cerinţelor de
formă;
- numărul şi diversitatea
surselor bibliografice;
- gradul de analiză noţiunii de
activitatea organizatorico-
analitică;
- determinarea importanţei
statisticii în activitatea de
procuror;
- volumul 10-12 pag. scris de
mână;
- calitatea concluziilor
recomandărilor
Până la
01.11.2013
3.
Studiu de caz:
Sancționarea
avocatului
identificarea
cazului de studiat
analiza cazului şi
a legislaţiei
pertinente
realizarea
studiului structurat
- relevanţa cazului studiat;
- corectitudinea identificării
părţilor şi a obiectului acţiunii în
respectivul caz;
- gradul de cunoaştere şi
înţelegere a cazului şi legislaţiei
aplicabile
- gradul de argumentare
concluziilor.
Până la
01.12.2013
13
VIII. TEMATICA REFERATELOR
pentru lucru individual la modulul
Avocatura - Procuratura
1. Aspecte istorice privind apariţia şi dezvoltarea avocaturii ca instituţie independentă;
etapele formării şi dezvoltării avocaturii în Republica Moldova.
2. Baza teoretică şi metodologică a disciplinei de studii „Avocatura”.
3. Importanţa şi locul disciplinei în sistemul ştiinţelor juridice. Actualitatea investigaţiilor în
acest domeniu.
4. Structurile organizatorice ale avocaturii.
5. Organele de autoadministrare ale avocaturii.
6. Formele de organizare a activităţii de avocat; biroul individual de avocaţi; biroul asociat
de avocaţi.
7. Funcţiile avocaturii.
8. Tipurile, formele şi genurile de asistenţă juridică profesională.
9. Subiecţii care necesită asistenţă juridică acordată de către avocat.
10. Aspecte istorice privind apariţia şi dezvoltarea procuraturii ca instituţie ;
11. Etapele formării şi dezvoltării procuraturii în Republica Moldova;
12. Baza teoretică şi metodologică a disciplinei de studii „procuratura”.
13. Importanţa şi locul disciplinei în sistemul ştiinţelor juridice.
14. Actualitatea investigaţiilor în acest domeniu.
15. Principiile de bază cu privire la etica procurorului avocatului;
16. Exigenţele etice în relaţiile procuror-procuror;
17. Exigenţe în relaţiile cu societatea;
18. Consideraţii cu privire la confidenţialitate şi publicitate
19. Importanţa activităţii analitice;
20. Planificarea şi organizarea activităţii procurorului;
21. Termenii procesuali şi activitatea de procuror;
22. Importanţa statisticii în activitatea de procuror.
CERINŢE înaintate faţă de forma şi conţinutul referatului:
Volumul referatului nu mai mic de 10- 12 pagini scris de mână și 8-10 pagini tapate
1. Foia de titlu: Ministerul, Universitatea, Facultatea, Catedra, Tema, a elaborat,
conducător ştiinţific, localitate şi anul (Chişinău 2010)
2. Cuprinsul (planul)
3. Introducerea: aproximativ 1 pagină, se evidenţiază actualitatea şi importanţa problemei
cercetate legătura cu specialitatea
4. Conţinutul: structurat în capitole, paragrafe, şi secţiuni şi scris de mână:
Capitolul 1 ( include fundamentare teoretică, analiză, sinteze, etc. a problemei cercetării)
1.1. (1.1.1., 1.1.2. etc.) 1.2. 1.3. …
Capitolul 2 (aplicare, rezultate cercetări, studii de caz, etc.) 2.1. (2.1.1., 2.1.2. etc.) 2.2.
2.3. …
Trimiterile: I variantă permisă în text după citat, ex.: [9. p.199]
II variantă permisă în subsol, ex.: 1. Palii A. Cultura comunicării. Chişinău: Epigraf,
1999. p. -199.
5. Concluzii generale şi recomandări (aproximativ 1 pagină)
6. Referinţe bibliografice: nu mai puţin de 5 surse
14
IX. EVALUAREA DISCIPLINEI
1. Evaluarea curentă se va realiza prin susţinerea referatelor, analiza studiilor de
caz, aprecierea în rezultatul participării active la discuţiile din cadrul
seminarului şi pe parcursul semestrului se organizează 2 lucrări de control
(testări), cum ar fi:
Lucrarea 1
Subiectul 1. Participarea avocatului în cauzele penale.
1.1. Statutul juridic al avocatului în procedura penală.
1.2. Drepturile şi obligaţiile procesuale ale apărătorului în procedura penală.
1.3. Funcţiile apărătorului la diferite etape ale procesului penal:
1.3.1. examinarea cauzei în fond;
1.3.2. examinarea cauzei în apel;
1.3.3. examinarea cauzei în recurs;
1.3.4. examinarea cauzei folosind căile extraordinare de atac.
Subiectul 2. Organele de autoadministrare ale avocaturii.
2.1. Congresul și competențele acestuia.
2.2. Consiliul. Membrii, atribuții.
2.3. Formele de organizare a activităţii de avocat:
2.3.1. cabinetul avocatului;
2.3.2. biroul asociat de avocaţi.
Lucrarea 2
Subiectul 1. Atribuţiile, competenţele şi actele de reacţionare ale procurorului
1.1. Funcţiile Procuraturii.
1.2. Atribuţiile Procuraturii.
1.3. Competenţele procurorului;
Subiectul 2. Transferul, delegarea, detaşarea, suspendarea şi eliberarea din
funcţie a procurorului
2.1. Dobîndirea calităţii de procurer.
2.2. Răspunderea disciplinară a procurorului.
2.3. Transferul, delegarea şi detaşarea.
15
2. Evaluarea sumativă se va realiza luându-se în consideraţie evaluările curente
(ponderea de 0,6) şi evaluarea finală (0,4) care se va materializa într-un examen
scris incluzând subiecte componente ale cursului, cum ar fi:
Testul nr. 1
Subiectul 1. Activitatea analitică în organele avocaturii.
1.1. Identificați conținutul activității analitice în organele avocaturii.
1.2. Caracterizați importanţa activităţii analitice.
1.3. Analizați principiile autoplanificării şi organizării activităţii avocatului.
Subiectul 2. Asistenţa juridică acordată de procuror, persoanelor în
etate,cu deficienţe, invalizilor, minorilor etc.
2.1. Definiți noțiunea de pătură social-vulnerabilă.
2.2. Determinați cercul de subiecți ai acestei categorii sociale.
2.3. Analizați specificul mijloacelor de protecţie de către procuror a păturilor
social-vulnerabile.
Testul nr. 2
Subiectul 1. Avocatul în cauzele iniţiate împotriva RM la CEDO.
1.1. Identificați calităţile avocatului necesare pentru susţinerea acţiunii în faţa
CEDO;
1.2. Descrieți calităţile avocatului necesare pentru susţinerea acţiunii în faţa
CEDO;
1.3. Determinați particularităţile pregătirii cauzelor pentru CEDO.
Subiectul 2. Principiile şi direcţiile de bază ale activităţii procuraturii.
2.1. Identificați criteriile și principiile de bază ale organizării organelor
Procuraturii.
2.2. Analizați modalitatea de organizare a organelor Procuraturii.
2.3. Determinați competența organelor procuraturii în dependență de ierarhia.
16
X. SUBIECTE PENTRU EXAMEN
la modulul
Avocatura - Procuratura
1. Organele de autoadministrare ale avocaţilor.
2. Formele de organizare a activităţii de avocat.
3. Subiecţii care necesită asistenţă juridică acordată de către avocat.
4. Statutul juridic al avocatului în procedura penală.
5. Obligaţiunile de bază ale avocatului apărător în cauzele penale.
6. Circumstanţele care exclud participarea avocatului în calitate de apărător.
7. Dobândirea calităţii de avocat.
8. Răspunderea disciplinară a avocatului.
9. Relaţiile cu organizaţiile similare din alte ţări şi cu organizaţiile internaţionale.
10. Structura organizatorică a sistemului procuraturii.
11. Ierarhia şi competenţa în organele procuraturii.
12. Tipurile procuraturilor în sistemul procuraturii R. Moldova.
13. Particularităţile asistenţei juridice acordate de procuror.
14. Subiecţii care necesită asistenţă juridică a procurorului.
15. Funcţiile procuraturii.
16. Competenţele procurorului.
17. Tipurile, formele şi genurile de asistenţă juridică profesională.
18. Sesizarea procurorului.
19. Recursul procurorului.
20. Statutul juridic al procurorului în procesul penal.
21. Conducerea şi exercitarea urmăririi penale.
22. Atribuţiile procurorului în exercitarea urmăririi penale.
23. Atribuţiile procurorului în conducerea urmăririi penale.
24. Aplicarea măsurilor de alternativă urmăririi penale.
25. Funcţiile procurorului în fazele procesului penal.
XI. TEMATICA TEZELOR DE LICENŢĂ
la modulul
Avocatura – Procuratura
1. Particularităţile participării avocatului în calitate de reprezentant a părţii vătămate, părţii
civile şi a părţii civilmente responsabile.
2. Organizarea şi remunerarea activităţii de avocat. Asigurarea şi impozitarea.
3. Tipurile, formele şi genurile de asistenţă juridică profesională.
4. Circumstanţele care exclud participarea procurorului în calitate de conducător al urmăririi
penale.
5. Participarea procurorului la examinarea cauzei cu aplicarea căilor ordinare şi
extraordinare de atac.
6. Cauzele care exclud intervenirea, precum şi incompatibilităţi ale participării procurorului
în procesul civil.
7. Statutul de membru al Consiliului Superior al Procurorilor.
17
XII. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
I. ACTE NORMATIVE
a) Acte internaţionale şi regionale
1. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, adoptată de Adunarea Generală a O.N.U. la
10 decembrie 1948.
2. Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale din
16.12.1966.
3. Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice din 16.12.1966.
4. Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale din
04.11.1950 şi Protocoalele adiţionale.
5. Tratat dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă din 4 noiembrie 1994 cu privire la
asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală. Buletinul
Arbitrajului Republicii Moldova 1995, nr. 2.
6. Tratat dintre Republica Moldova şi Ucraina din 4 noiembrie 1994 privind asistenţa
juridică şi relaţiile juridice în materie civilă şi penală, Legea şi viaţa, 1994, nr. 2-3.
7. Tratat între Republica Moldova şi România din 6 iulie 1996 privind asistenţa juridică în
materie civilă şi penală, Tratate Internaţionale, 1999, volum 20, pag. 364.
8. Convenţia privind asistenţa juridică şi relaţiile juridice în materie civilă, familială şi
penala, semnată de statele-membre ale C.S.I. şi ratificată de Republica Moldova la 16
martie 1995.
b) Acte normative naţionale
1. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994.
2. Codul penal al Republicii Moldova din 18 aprilie 2002.
3. Codul de procedură penală al Republicii Moldova din 14 martie 2003.
4. Codul civil al Republicii Moldova din 6 iunie 2002.
5. Codul de procedură civilă al Republicii Moldova din 30 mai 2003.
6. Codul muncii al Republicii Moldova din 28 martie 2003.
7. Codul vamal al Republicii Moldova din 20 iulie 2000.
8. Codul fiscal din 24 aprilie 1997.
9. Codul de executare al Republicii Moldova din 24 decembrie 2004.
10. Legea privind organizarea judecătorească, nr. 514-XIII din 6 iulie 1995.
11. Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie, nr. 789 -XIII din 26 martie 1996.
12. Legea cu privire la statutul judecătorului, nr.544 - XIII din 20 iulie 1995.
13. Lege cu privire la Procuratură, nr.294-XVI din 25 decembrie 2008.
14. Legea cu privire la avocatură, nr. 1260-XV din 19 iulie 2002.
15. Lege cu privire la poliţie, nr.416-XII din 18 decembrie 1990.
16. Legea privind repararea cheltuielilor de tratament aplicat persoanei vătămate în acţiune
criminală, nr. 79-XIII din 28.04.1994.
17. Ordinul MJ cu privire la aprobarea Regulamentului privind examenul de calificare pentru
admiterea în profesia de avocat din 07.09.2005.
18
18. Ordinul MJ privind aprobarea componenţei nominale a Comisiei de licenţiere a profesiei
de avocat şi Regulamentul acesteia din 10.02.2003
19. Regulamentul MJ cu privire la mărimea şi modul de remunerare a avocaţilor pentru
acordarea asistenţei juridice din oficiu la solicitarea organelor de urmărire penală şi a
instanţelor judecătoreşti din 31.03.2003.
20. Hotărâre CNAJGS privind aprobarea Regulamentului cu privire la procedura de solicitare
şi desemnare a avocatului pentru acordarea asistenţei juridice de urgenţă din 19.05.2009.
21. Hotărâre CNAJGS privind aprobarea Regulamentului cu privire la mărimea şi modul de
remunerare a avocaţilor pentru acordarea asistenţei juridice calificate garantate de stat din
19.12.2008.
22. Hotărâre CNAJGS cu privire la aprobarea Regulamentului de activitate al avocaţilor
publici din 06.10.2008.
23. Hotărâre CNAJGS cu privire la aprobarea Regulamentului provizoriu cu privire la
mărimea şi modul de remunerare a avocaţilor pentru acordarea asistenţei juridice
calificate garantate de stat din 18.07.2008.
24. Hotărâre CNAJGS cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la concursul de
selectare a avocaţilor pentru acordarea asistenţei juridice calificate garantate de stat din
05.06.2008.
c) Practica judiciară
1. Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.4-1re-50/2010 din 08.02.2010. „Prin
art.26 din Constituţia R. M. se garantează dreptul la apărare, în contextul căruia, în tot
cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din
oficiu”. Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova, 2010, nr. 11, pag. 15
2. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 5 din 30 ianuarie 1996 "Despre măsurile
de perfecţionare a activităţii instanţelor judecătoreşti în examinarea cauzelor penale,
civile şi administrative". Culegere de hotărâri ale Plenului Curţii Supreme de Justiţie a
Republicii Moldova, Chişinău, 1997.
3. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 12 din 24.12.2012 „Cu privire la unele
chestiuni ce vizează participarea procurorului la judecarea cauzei penale”. Buletinul
Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova, 2013, nr. 6, pag. 20.
1. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 13 din 22 martie 1997 "Cu privire la
practica judiciară de aplicare a unor prevederi ale legislaţiei fiscale". Buletinul Curţii
Supreme de Justiţie a Republicii Moldova, 1997.
2. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 22 din 10 iulie 1997 „Cu privire la
aplicarea sancţiunilor administrative de către instanţele judecătoreşti". Buletinul Curţii
Supreme de Justiţie a Republicii Moldova, 1997, nr.7.
3. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 23 din 10 iulie 1997 „Despre practica
aplicării legislaţiei penale şi administrative privind protecţia consumatorului". Buletinul
Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova, 1997, nr.8.
19
4. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 19 din 10 iulie 1997 „Despre practica
judiciară în cauzele privind contrabanda şi contravenţiile administrative vamale".
Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova, 1997, nr. 10.
5. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 18din 10 iulie 1997 "Despre practica
aplicării de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale legislaţiei în domeniul
protecţiei mediului înconjurător". Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii
Moldova, 1997, nr. 12.
6. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie „Cu privire la practica judiciară în cauzele
penale şi administrative referitoare la trecerea ilegală a frontierei de stat (art.191 din
Codul cu privire la contravenţiile administrative şi art.80 din Codul penal), nr.15 din
25.03.2002. "Culegere de hotărâri explicative", Chişinău, 2002, pag.300. Buletinul Curţii
Supreme de Justiţie a Republicii Moldova, 2002, nr.6.
7. Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Institutul Român pentru Drepturile
Omului, 1996, etc.
II. LITARATURA DE SPECIALITATE
1. V. Postolache Protecţia drepturilor omului de către avocatul parlamentar: Reglementări şi
lacune legislative "Avocatul poporului", 2002, nr.1-3, pag.46.
2. A. Sescu Arestarea preventivă a inculpatului în cursul urmăririi penale. Aducerea la
cunoştinţă a motivelor arestării şi a învinuirii. Ascultarea inculpatului de către procuror.
Nelegalitatea sesizării instanţei de judecată. “Dreptul” (România), 2011, nr.12, pag.251.
3. A.-C. Tatar Reflecţii critice pe marginea soluţionării de către Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, Secţiile Unite, a unui recurs în interesul legii promovat de către procurorul
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.“Dreptul” (România),
2011, nr.8, pag.194.
4. D. Lazări Etica actului de acuzare al procurorului. "Revista Naţională de Drept", 2005,
nr.7, pag.46.
5. D. Magherescu Rolul şi poziţia procesuală a procurorului în procesul penal din Republica
Moldova. "Revista Naţională de Drept", 2004, nr.12, pag.27.
6. D. Purici Discreţia procurorului la limitele legii, moralei şi raţionamentului. "Revista
Naţională de Drept", 2008, nr.12, pag.83.
7. G. Nuţ Participarea avocatului-apărător la acţiunile de urmărire penală "Legea şi viaţa",
2010, nr.4, pag.33.
8. Gh. Avornic Sporirea activismului juridic al cetăţenilor în contextul unui stat de drept
prin intermediul instituţiei avocaturii "Revista Naţională de Drept", 2005, nr.6, pag.2.
9. Gh. Avornic. Organizarea şi activitatea Avocaturii în Republica Moldova, Autoreferatul
tezei de doctor în drept. Chişinău 1996.
10. Gh. Malic Arestul preventiv - funcţie a judecăţii, a procurorului sau a organului de
urmărire penală? "Revista Naţională de Drept", 2003, nr.8, pag.18.
11. L. Brînză Rolul avocatului în reabilitarea persoanei în procesul penal „Revista Naţională
de drept”, 2002, nr.4, pag.49.
12. M. Criste Avocatul poporului "Legea şi viaţa", 2005, nr.5, pag.20.
20
13. O. Mancevschi, C. Caşcaval Participarea avocatului ca reprezentant al martorului privind
dosarul penal. „Revista Naţională de Drept”, 2002, nr.2, pag.46.
14. O. Высоцкая Защита адвокатом нарушенных прав граждан в Европейском Суде по
правам человека "Российский судья", 2008 г., N 10, стр.12.
15. S. Furdui Opinie asupra soluţiei privind examinarea plîngerii în temeiul articolului 313
Cod de procedură penală, în cazul în care procurorul n-a examinat plîngerea prealabilă
conform articolului 299 sau, după caz, 2991 Cod de procedură penală. "Legea şi viaţa",
2009, nr.3, pag.4.
16. S. Healy Codul deontologic al avocaţilor Baroului din Republica Moldova: semnificaţia
şi aplicarea lui în dezvoltarea unei profesiuni ce se utoreglementează "Avocatul
poporului", 2004, nr.6, pag.14.
17. T. Bodrug Coraportul atribuţiilor procurorului şi ale judecătorului de instrucţie la faza de
urmărire penală. "Revista Naţională de Drept", 2005, nr.7, pag.66.
18. T. Bodrug Pro-contra privind existenţa instituţiei renunţării procurorului la învinuire.
"Revista Naţională de Drept", 2005, nr.9, pag.47.
19. T. Osoianu Participarea avocatului la realizarea unor acte de urmărire penală. “Revista
Naţională de Drept”, 2011, nr. 10-11, pag. 164.
20. V. Mîrza Înaintarea recursului doar prin intermediul unui avocat - restricţie sau garanţie?
"Revista Naţională de Drept", 2006, nr.3, pag.69.
21. V. Rotaru Probabilitatea de a obţine o condamnare în luarea deciziei procurorului de a
iniţia un acord de recunoaştere a vinovăţiei. "Revista Naţională de Drept", 2003, nr.10,
pag.61.
22. А. Воронов О праве адвоката на собирание доказательств. "Закон и право", 2005 г.,
N 1, стр.40.
23. А. Кучерена Бесплатная юридическая помощь адвокатами “Законность”, 2002г., N
12,стр.43.
24. В. Федерякин Условия и особенности участия защитника-адвоката в некоторых
следственных действиях "Уголовное право", 2003 г., N 4, c.77.
25. В. Флоря Кто расследует врачебные преступления: сами врачи или следователи,
прокуроры, судебно-медицинские эксперты? "Закон и жизнь", 2007 г., N 9, стр.56.
26. В. Штербец Порядок и способы подтверждения качества и полномочий адвоката в
судебном процессе Бюллетень Высшей судебной палаты Республики Молдова,
2005 г., N 2, стр.35.
27. Г. Каратнюк Расширить права адвоката при производстве экспертиз. "Российская
юстиция", 2001 г., N 9, стр.51.
28. Г. Резник Почему на адвоката-защитника нельзя налагать денежное взыскание?
"Российская юстиция", 2003 г., N 8, стр.13.
29. И. Маслов Адвокатское расследование. "Законность", 2004 г., N 10, стр.34.
30. Н. Мухаметжанулы Судья, прокурор и адвокат, их роль в судебном процессе.
"Тураби", 2002 г., N 1, стр.48.
31. О. Назарук Правовая природа деятельности прокурора в уголовном производстве
по обеспечению возмещения вреда, причиненного уголовным правонарушением.
21
“Закон и жизнь”, 2013 г., N 9, стр.42.
32. С. Игнатов Стратегия и тактика деятельности адвоката-защитника по уголовному
делу "Уголовное право", 2003 г., N 1, стр.88.
33. С. Игнатов Тактика допроса адвокатом-защитником свидетеля в суде по
уголовному делу. "Уголовное право", 2004 г., N 1, стр.70.
34. Т. Елисеева Адвокат в уголовном процессе: реальное участие и формальная
процедура "Судовы весник", 1999 г., N 3, стр.53.
35. Ю. Стецовский Советская адвокатура. -М., 1985.