curs 1 drept_2014
DESCRIPTION
medicina legalăTRANSCRIPT
Cursul 1
Prof. univ. GC Curca Discipl. Medicina legala si Bioe9ca,
UMFCD Bucures9
1.Defini(e si obiectul specialita(i/disciplinei
• Ac9vitatea de medicina legala poate fi definita din 3 perspec9ve care se
impletesc: procedural, expertal si prin prisma u9lita9i judiciare. • • Defini'a procedurala: Exper9za medico-‐legala este procedural necesara in
orice speta juridica in care exista implica9i medicale (vatamare corporala sau deces) precum si in orice caz medical cu implica9i juridice (valoare probatorie)
• • Defini'e expertala: S9inta medicala care urmareste in interesul jus99ei sa
obiec9veze si să evalueze cu caracter probatoriu aspectele medicale con9nute in spetele juridice cu privire la omul in viata sau cel decedat (contradictorialitate, obiec9vitatea s9in9fica)
• • Defini'a e'mologica Aplicarea cunos9intelor s9intei medicale la
necesita9le implinirii actului de jus99e (u9litatea judiciara). « Medicina dux, auxiliumqvae jus99ae » « Medicina conduce, un auxiliar al jus99e » (M. Minovici)
2. Scurt istoric al med. leg. romanes( • Pravila lui Vasile Lupu („Carte românească de învăţătură de la Pravilele
împărăteş9”, 9părită la Iaşi, în 1646) • Pravila lui Matei Basarab („Îndreptarea legii”, 9părită la Târgovişte, în 1652) • „Exper(zele se făceau pentru luminarea judecătorilor, în următoarele cazuri: • 1. În cazuri de rănire, exper9zele puteau fi făcute de vraci, bărbieri, descântători şi
fermecători. Vracii vor fi crezuţi şi fără jurământ. • 2. În cazuri de otrăvire şi de nebunie, de vraci. • 3. În cazuri de deflorare, de moaşe sau de femei învăţate bine la acest meşteşug. • 4. În cazuri de sodomie, de vraci şi moaşe. • 5. În cazuri de surzenie şi muţenie, de judecător în persoană”. • Pedeapsa se da considerându-‐se 9mpul când s-‐a făptuit greşeala, nu din momentul
când se judeca. Se ţinea seama de recidive, chiar dacă făptaşul nu era de vârstă. În materie de pruncucidere, se deosebesc două modalităţi: înăbuşirea <<întâmplătoare>> a copilului şi înăbuşirea <<îndeadins>>, cu înşelăciune. Se mai vorbeşte despre căsătorie, divorţ, sarcină, avort, despre sinucidere, răniri, otrăviri, asfixii şi nebunie”.
• In 1685 cronicarul Nicolae Cos9n descrie autopsia lui Duca Vodă, Domn al Moldovei.
• Primul cer9ficat, în formă de act medico-‐legal a fost întocmit în anul 1812
• În 1856, la cererea lui Carol Davila, Domnitorul Barbu Ştirbei a aprobat înfiinţarea Şcolii de Chirurgie de la Mihai Vodă care in 1857, devine „Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie” cu o durata de 8 ani. • In curicula anului VI este prevazuta medicina legala care ii este incredintata lui Gheorghe Athanasovici 1861-1867 care devine profesor de medicina legala şi toxicologie in 1861 si medic legist al Capitalei in 1862-1865. • In 1867 succede lui Gh. Atanasovici dr. Nicolae Negura. • In 1879 este numit profesor de medicina legala si psihiatrie Alexandru Sutzu.
In 1892 se inaugureaza Morga orasului Bucuresti cu sustinuta contributie a lui Mina Minovici, medic legist la capitalei in acea vreme si numit director al Morgii. În 1897, catedra de medicină legală şi clinica boalelor mintale (psihiatrie), deţinută de profesorul Al. Şuţu, se scindează. Doctorul Mina Minovici, care funcţiona ca medic legist al Capitalei, a fost numit profesor de medicină legală si a preluat in 1897 catedra de medicina legala.
In 1919 se infiinteaza UMF Cluj, catedra de medicina legala revenindu-‐i lui N. Minovici (1868-‐1941)
In 1860 la Iasi se infiinteaza catedra de medicina legala condusa de LA. Ciurea.
Intre 1938-1956 IML Mina Minovici a fost condus de Theodor Vasiliu, cu un scurt interimat asigurat de profesorul Mihail Kernbach de la Cluj in 1940, apoi de prof. Emil Craciun 1957, academician Ion Moraru 1958-1973, prof. Moise Terbancea 1973-1989, prof. V. Belis 1989-2001, prof. D. Dermengiu din 2001. Dupa 1945 sistemul medico-legal national se centralizeaza in jurul IML Mina Minovici Bucuresti.
3. Organizarea sistemului de medicina legala, prezentarea principalelor ins(tute si a INML
• a) Ins'tutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici" " -‐ unitate cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Sănătăţii (www.legmed.ro)
• b) 5 Ins'tutele regionale de medicină legală (fostele laboratoare exterioare de medicină-‐legală) din centrele medicale universitare: Timişoara, Târgu-‐Mureş, Cluj-‐Napoca, Iaşi şi Craiova care au in subordine Serviciile medico-‐legale judetene. În cadrul ins9tutelor de medicină legală funcţionează câte o comisie de control şi avizare a documentelor medico-‐legale.
• c) 36 Servicii de medicină legală judeţene cu sediul în oraşul reşedinţă de judeţ; nu au personalitate juridică şi se află în subordirea direcţiilor judeţele de sănătate publică; sunt conduse de către un medic legist şef numit de directorul direcţiei judeţene de sănătate publică şi sunt coordonate de ins9tutele de medicină legală în a cărui competenţă teritorială se află
• d) 11 Cabinetele de medicină legală, aflate în structura organizatorică a serviciilor de medicină legală judeţene şi înfiinţate în judeţele mari, îşi au sediul în alte localităţi decât cele reşedinţă de judet: Lugoj, Cimpulung-‐Arges, Comanes9, Fagaras, Petrosani, Sighetul Marma9ei, Medias, Cimpulung Moldovenesc, Radau9, Barlad, Ones9.
• Ac9vitatea ins9tu9ilor de medicina legala este coordonata, din punct de vedere administra9v de Ministerul Sanata9i (medicii legis9 sunt medici).
• Ac9vitatea de medicina legala este coordonata la nivel na9onal s9in9fic si metodologic de catre Ministerul Sanata(i si de Consiliul Superior de Medicina Legala, cu sediul in Ins9tutul de Medicina legala "Prof. Dr. Mina Minovici" Bucures9. Ministerul Sanata9i si Ministerul Jus99ei asigura controlul si evaluarea ac9vita9i de medicina legala.
• Consiliul superior de medicina legala are in componenta: directorii ins9tutelor, profesorii de medicina legala, seful comisiei de specialitate al Colegiului Medicilor din Romania, presedintele comisiei de specilitate a MS, reprezentan9 ai MS, M. Just., Min. Public, Min. Interne numi9 prin ordine de ministrii.
• Verificarea documentelor medico-‐legale se face la nivelul local al ins9tutelor de medicina legala de catre Comisiile de Avizare si Control de pe langa acea ins9tu9e. Comisiile sunt formate din directorul ins9tu9ei si 2-‐4 medici primari legis9 cu experienta. Aceste Comisii fata de documentele medico-‐legale ale caror concluzii pot fi avizate le avizeaza (aproba) cu/fara precizari ori completari iar fata de documentele medico-‐legale ce nu pot fi avizate recomand a fie refacerea par9ala sau totala a acestora, fie efectuarea unei noi exper9ze.
• Verificarea documentelor medico-‐legale se face la nivelul na9onal prin Comisia superioara medico-‐legala. Comisia se intruneste in INML Mina Minovici si este compusa din directorii ins9tutelor de medicina legala, sefii disciplinelor de profil din faculta9le acreditate din cadrul centrelor medicale universitare; seful disciplinei de morfopatologie a Universita9i de Medicina “Carol Davila” Bucures9; 4 medici primari legis9, cu experienta în specialitate. Comisia superioara medico-‐legala verifica si avizeaza, din punct de vedere s9in9fic, la cererea organelor în drept, concluziile diverselor acte medico-‐legale si se pronunta asupra eventualelor concluzii contradictorii ale exper9zei cu cele ale noii exper9ze medico-‐legale sau ale altor acte medico-‐legale. . În cazul în care concluziile actelor medico-‐legale nu pot fi avizate, Comisia superioara medico-‐ legala recomanda refacerea totala sau par9ala a lucrarilor la care se refera actele primite pentru verificare si avizare, formulând propuneri în acest sens sau concluzii proprii.
INML “Mina Minovici” Bucuresti
IML Iasi
IML Craiova
IML Timisoara
IML Cluj Napoca
4.Nevoia de implementare si de armonizare a managementul calita(i si standardelor ISO
• Termenul de management al calita9i surprinzator nu se refera la cer9ficarea unei “bune calita9” a unui produs sau a ac9vita9i unei organiza9i ci la cer(ficarea bunei func(onalita( a sistemului care sta la baza ac9vita9i organiza9ei ori a calita9i produselor in ideea in care o data ce sistemul este pornit si bine func9onal el va produce mereu aceeasi calitate a ac9vita9i ori produselor sale. produse.
• Un sistem este compus din procese de a caror buna func9onare depinde ac9vitatea organiza9ei ori calitatea produselor sale.
• Managementul calita9i unui sistem presupune planificarea calita9i, controlul calita9i, asigurarea calita9i si imbunata(rea calita9i proceselor ce il compun. Se porneste de la iden9ficarea unor standarde de calitate pe care acea organiza9e le poate realiza si apoi se organizeaza procesele pentru a a9nge acele standarde. Ceea ce apare a fi cel mai important este men9nerea acestor standard e asnel incat in ac9vitatea sa sistemul sa produca mereu acelasi standard al calita9i produselor sale. In acest fel managementul calita9i este indreptat cu prioritate bunei func9onalita9 a sistemului. Pastrarea parametrilor si standardelor sistemului ofera garan9i asupra calita9i produselor.
• In medicina legala managementul calita9i asigura repetabilitatea calita9i serviciilor,
documentelor, exper9zelor. El devine o necesitate pentru fiecare ins9tu9e ori serviciu de medicina legala cat si pentru sistemul in ansamblul sau. In egala masura permite o func9onalitate unitara, predic9bila, armonizata in teritoriu avand un standard de calitate profesionala si s9in9fica ce este folositor actului de jus99e.
• W. Edward Deming este cel care a adus o noua filozofie a calita9i diferita de abordarea individuala de breasla (care depindea atat de mult de abilita9le si insusirile lucratorului care executa ac9unea) inlocuind-‐o cu abordarea integrata in echipa: produsul asnel nu mai este reusita doar a lucrului unei persoane ci o reusita a echipei. Pentru a schimba modul in care este privita reusita execu9ei si calitatea produsului pe care un sistem il poate produce prin procesele sale W. Edward Deming a imaginat 5 principii:
1. Desfiintarea barierelor dintre departamente/laboratoare (nevoia de colaborare, comunicare si socializare de pe pozi9ile solidarita9i si colegialita9i, atenuand exprimarea personalita9i accentuate ori a orgoliilor care separa –echipe largite-‐)
2. Responsabilizare si leadership (responsabilizarea la locul de munca si in raport cu echipamentul ori mijlocul de munca, auto-‐asumarea sarcinilor, asumarea conducerii proceselor a posturilor de control si conducere a diferitelor procese)
3. Supravegherea oamenilor si a mijloacelor cu care aces9a lucreaza pentru eficien9zarea ac9vita9i lor (supravegherea departamentului / laboratorului pe nivelul de raspundere corespunzator)
4. Imbunata9rea constanta a sistemului, a service-‐ului si a comunicarii personalului (dezvoltarea in spirala ascendenta a sistemului)
5. Educa9e si auto-‐perfec9onare sus9nuta a membrilor sistemului (auto-‐dezvoltare, auto-‐asumare a sarcinilor) Problema9ca implementarii managementului calita9i este importanta in ac9vitatea medicinii legale intrucat asigura norme si reguli si stabileste standarde ce trebuie a fi respectate.
5.Legisla(e aferenta • Ordonanta nr. 1 (republicata) din 20/01/2000 privind organizarea ac(vita(i si func(onarea ins(tu(ilor de medicina legala
• Lege nr. 459 din 18.07.2001 aprobarea O.G. 1/2000 privind organizarea ac(vita(i si func(onarea ins(tu(ilor de medicina legala • Ordonanta nr. 57 din 08/30/2001 modificarea si completarea O.G. 1/2000 privind organizarea ac(vita(i si func(onarea ins(tu(ilor de
medicina legala • Lege nr. 271 din 16.06.2004 aprobarea O.G. 57/2001 pentru modificarea si completarea O.G. 1/2000 privind organizarea ac(vita(i si
func(onarea ins(tu(ilor de medicina legala • Hotarare nr. 774 din 07/09/2000 -‐ pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozi(ilor Ordonantei Guvernului nr. 1/2000
privind organizarea ac(vita(i si func(onarea ins(tu(ilor de medicina legala • Ordin nr. 1134 din 25/05/2000 -‐ pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea exper(zelor, a constatarilor si a altor lucrari
medico-‐legale • Ordin nr. 1539 din 11/12/2006 -‐ privind aprobarea Reglementarilor specifice referitoare la expunerea medicala a persoanelor la radia9i
ionizante in cazul exper9zelor medico-‐legale • Ordin nr. 1976 din 07/11/2003 -‐ stabilirea unor masuri privind efectuarea cu celeritate a exper9zei pentru stabilirea discernamantului
minorului intre 14 si 16 ani care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala • Ordin nr. 938 din 07/09/2005 -‐ aprobarea criteriilor de atestare a calita9i de expert medico-‐legal si stabilirea condi9ilor de suspendare sau
de retragere a calita9i de expert medico-‐legal • Ordin nr. 376 din 10/04/2006 -‐ pentru aprobarea Normelor metodologice privind prelevarea probelor biologice in vederea stabilirii
intoxica9ei e9lice si a starii de influenta a produselor ori substantelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora asupra comportamentului conducatorilor de autovehicule si tramvaie
• Normele metodologice privind par9ciparea expertului parte in cadrul lucrarilor medico-‐legale (PDF) • Ordin nr. 1163 din 28/05/2007 privind infiintarea, componenta si atribu9ile Comisiei comune a Ministerului Jus99ei si a Ministerului
Sanata9i Publice de analiza a deceselor persoanelor private de libertate, survenite in sistemul penitenciar • Ordin nr. 1539 din 11/12/2006 privind aprobarea Reglementarilor specifice referitoare la expunerea medicala a persoanelor la radia9i
ionizante in cazul exper9zelor medico-‐legale • Ordin nr. 1539 din 11/12/2006 privind aprobarea Reglementarilor specifice referitoare la expunerea medicala a persoanelor la radia9i
ionizante in cazul exper9zelor medico-‐legale • Hotarare nr. 1609 din 08/11/2006 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea exper9zelor, a constatarilor si a altor lucrari medico-‐legale • Lege nr. 104 din 27.03.2003 manipularea cadavrelor umane si prelevarea organelor si tesuturilor de la cadavre in vederea transplantului • Ordin nr. 1143 din 10.12.2003 modificarea si completarea anexei la Ordinul ministrului sanata9i si familiei nr. 246/2003 privind aprobarea
tarifelor pentru efectuarea exper9zelor, a constatarilor si a altor lucrari medico-‐legale • Ordin nr. 154 din 26.02.2003 aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 296/2002 privind acordarea asistentei medicale in
Romania cetatenilor straini • Decizie nr. 248 din 01.07.2004 protec9a demnita9i umane si a dreptului la propria imagine • Noul cod penal si cod de procedura penala
6. Caracterul expertal al specialita(i, medicina legala in contextul probatoriului laturii obiec(ve si a laturii
subiec(ve a infrac(unii • Sistemul juridic face apel la medicii legis9 ca exper9 medico-‐legali, care sunt
chema9 spre a pune la dispozi9e cunos9intele si abilita9le specialita9i lor (medicina), pentru a aduce lamuri jus99ei permitand cunoasterea acelor factori, cauze, fapte ori elemente necesare aflarii adevarului. Pe de alta parte sistemul juridic face apel la ins9tu9ile medico-‐legale (sistemul medico-‐legal: ins9tute, servicii, cabinete) in care func9oneaza in ac9vitatea lor exper9i medici legis9.
• “Exper9i medico-‐legali 1) Constatarile medico-‐legale se efectueaza de medici legis9, iar exper9zele se efectueaza de medici legis9 care au calitatea de expert oficial desemna9 de conducerea ins9tutelor de medicina legala si a serviciilor de medicina legala judetene. 2) La efectuarea exper9zelor medico-‐legale realizate de exper9i oficiali pot par9cipa exper9 numi9 de organele judiciare, la cererea par9lor, dintre cei înscrisi pe listele întocmite de Ministerul Sanata9i si Ministerul Jus99ei, cu avizul Consiliului superior de medicina legala.” (art 41, legea 459/2001 norme procedurale).
• Sistemul medico-‐legal este chemat (ordonantat) pentru a oferi deopotriva cunoasterea exper9lor sai cat si spre a furniza elementele de contradictorialitate ale exper9zei acestora; sistemul se auto-‐verifica din interiorul sau (comisii medico-‐legale) dar poate fi verificat si din exteriorul sau (analiza cri9ca a concluziilor de catre sistemul juridic prin etape procedurale de control, verificare, completare si refacere a actelor medico-‐legale, exper9 medico-‐legali numi9 de organele judiciare).
• Medicina legala contribuie prin concluziile sale la toate cele 3 componente ale laturii obiec9ve: – obiec9varea elementului material prin punerea in evidenta a agentului trauma9c cu posibilele lui caracteris9ci si mecanismul de ac9une; asnel se vor putea aprecia 9pul de ac9une (lovire, cadere, comprimare, etc.), mijloacele de realizare (locul, 9mpul, natura si par9cularita9 ale realizarii) care individualizeaza ac9unea
– obiec9varea urmarii imediate: punerea in evidenta a leziunii trauma9ce (vatamarea) in infrac9unile de rezultat ori a starii de pericol in infrac9unile formale sau de pericol.
– obiec9varea legaturii de cauzalitate ca element cons9tu9v al fiecarei infrac9uni: eviden9erea cauzei determinante si a condi9ei/condi9ilor.
• Latura subiec9va a infrac9unii se refera la vinova9e, mobilul si scopul infrac9unii ca elemente juridice. Ele au insa la baza discernamantul faptuitorului care se defineste in intelesul legii asnel:
• “k) prin discernamant se intelege componenta capacita9i psihice, care se refera la o fapta anume si din care decurge posibilitatea persoanei respec9ve de a aprecia con9nutul si consecintele acestei fapte” (art. 5, Legea 487/2002 republicata 2012, legea sanata9i mintale si a protec9ei persoanelor cu tulburari psihice).
7. Principiile ac(vita(i medico-‐legale
1. Principiul metodologiei unitare 2. Principiul competentei teritoriale 3. Principiul ierarhizarii competentei profesionale si s9in9fice 4. Principiul nerestric9onarii accesului expertului la informa9a
medicala 5. Principiul contradictorialita9i 6. Mecanisme de verificare si contradictorialitate din interiorul
sistemului medico-‐legal
8. Domenii de ac(vitate si (puri de solicitari adresate ins(tu(ilor medico-‐legale
1. Examinarea medico-‐legala a persoanelor decedate: 1) autopsia medico-‐legala, antropologie medico-‐legala si odontostomatologie
medico-‐legala 2) exhumarea
2. Examinarea medico-‐legala a persoanei vii: 1) Examinarea medico-‐legala a leziunilor trauma9ce (vatamarii corporale),
aprecierea capacita9i de munca sau a starii de sanatate având ca scop stabilirea ap9tudinilor unei persoane de a exercita o anumită ac9vitate sau profesie
2) Exper9za medico-‐legala in sfera genitala: viol, probarea virginita9i, stabilirea sexului si a virstei biologice
3) Exper9za medico-‐legala psihiatrica 4) Exper9za medico-‐legala serologica si gene9ca: serologia medico-‐legala (filia9e) si
gene9ca medico-‐legala (profilul ADN: filia9e si iden9ficare). 3. Examinari de laborator medico-‐legal : toxicologie, anatomie-‐patologica,
tanatochimie, imunologie, bacteriologie 4. Examinari ale produselor biologice umane : sperma, fir de par, sange,
impuscare 5. Verificarea auten9cita9i si a corec9tudinii intocmirii actelor medicale 6. Invatamint medical 7. Cercetare s9in9fica
9. Tipuri de acte medico-‐legale Actele medico-‐legale sunt raportul de exper9za, cer9ficatul medico-‐legal,
bule9nul de analiza si avizul. • a) prin raport de exper9za medico-‐legala se întelege actul întocmit de
un expert la solicitarea organului de urmarire penala sau a instantei de judecata si care cuprinde datele privind exper9za efectuata.
• b) prin cer9ficat medico-‐legal se întelege actul de constatare întocmit de medicul legist la cererea persoanelor interesate si care cuprinde date privind examinarea medico-‐legala;
• c) prin bule9n de analiza se întelege actul întocmit de specialis9i ins9tu9ilor de medicina legala sau de persoanele competente din cadrul ins9tu9ilor de medicina legala, la cererea persoanelor interesate, si care cuprinde date privind examenul complementar;
• d) prin aviz medico-‐legal se întelege actul întocmit de Comisia superioara medico-‐legala, precum si de comisiile de avizare si control al actelor medico-‐legale, la solicitarea organelor judiciare, prin care se aproba con9nutul si concluziile actelor medico-‐legale si se recomanda efectuarea unor noi exper9ze sau se formuleaza concluzii proprii.
10. Obiec(vitatea exper(zei
• Medicina legala este chemata sa iden9fice şi să separe pe domeniul sau medical, elementele de proba9une (biologice) directe, materiale, de elementele de proba9une (biologice) indirecte; de asemenea aspectele medical-‐biologice cu valoare certa de cele incerte/posibile/probabile si sa le prezinte organelor judiciare pentru a fi administrate corect in interesul jus99ei.
• “Informa(a nu poate fi eronata, doar interpretarea ei” (Paul L. Kirk, criminalist de renume). • Medicul legist trebuie sa-‐si formuleze concluziile exper9zei cu obiec(vitate si in deplina impar(alitate fata de par9le implicate. Pentru aceasta, ca orice expert, el trebuie sa vegheze sa isi pastreze independenta.
• Standardul Frye, 1923 intr-‐un proces cu privire la admisibilitatea testului poligraf: se concluzioneaza ca ceea ce determina admisibilitatea marturiei/probei s9in9fice trebuie sa fie principiul “acceptului general” al comunita9i s9in9fice (in speta, testul poligraf nu primeste admisibilitate pentru ca in 1923 nu exista o parere unanima s9in9fica cu privire la specificitatea lui -‐capacitatea de discriminare-‐ si deci cu privire la u9litatea ca proba juridica).
• “Daca o cunoastere s9in9fica, tehnica sau specializata este necesara pentru a intelege o cauza atunci un martor calificat drept expert prin cunoastere, abilita9, experienta, prega9re, educa9e va putea depune marturie”
• Calitatea exper9lor (corecta alegerea a exper9lor) este o
problema care se rasfrange asupra admisibilita9i probei.
• “…In other words, the theory seems to be that truth is spontaneous, and comes without conscious effort, while the uxerance of a falsehood requires a conscious effort, which is reflected in the blood pressure….
• 'The rule is that the opinions of experts or skilled witnesses are admissible in evidence in those cases in which the maxer of inquiry is such that inexperienced persons are unlikely to prove capable of forming a correct judgment upon it, for the reason that the subject maxer so far partakes of a science, art, or trade as to require a previous habit or experience or study in it, in order to acquire a knowledge of it. When the ques9on involved does not lie within the range of common experience or common knowledge, but requires special experience or special knowledge, then the opinions of witnesses skilled in that par9cular science, art or trade to which the ques9on relates are ad missible in evidence.'
• Just when a scien9fic principle or discovery crosses the line between the experimental and demonstrable stages is difficult to define. Somewhere in this twilight zone the eviden9al force of the principle must be recognized, and while the courts will go a long way in admi{ng experimental tes9mony deduced from a well-‐recognized scien9fic principle or discovery, the thing from which the deduc9on is made must be sufficiently established to have gained general acceptance in the par9cular field in which it belongs.”
hxp://www.law.ufl.edu/_pdf/faculty/lixle/topic8.pdf
• Daubert v. Merrell Dow, 1993: Jason Daubert si Eric Schuller au unele defecte din nastere.
• Impreuna cu parin9i lor au dat in judecata Merrell Dow Pharmaceu9cals Inc., o subsidiara a Dow Chemical Company pt. ca medicamentul Bendec9n pe care firma il comercializa si ei l-‐au luat le-‐a provocat aceste efecte.
• Exper9i lor au aratat ca Bendec9n poate produce anomalii si au considerat ca probeaza aceasta cu studii in vitro (in laborator) si in vivo (pe animale) cat si pe studii farmacologice (analiza chimica) si reanalizei unor studii publicate..
• Al9 exper9 insa au adus marturii dupa care nu s-‐a probat o legatura s9in9fica intre acele defecte precum cele din cauzrile in speta si Bendec9n ca si faptul ca o asnel de legatura nu a cas9gat aceptanta comunita9i s9in9fice.
• S-‐a stabilit obliga9a judecatorului de a fi pastratorul (“gatekeeper”) admisibilita9i s9in9fice si in general a admisibilita9i cunoasterii specializate (de natura tehnica).
• Pentru a usura cunoasterea si alegerea judecatorului cu privire la a admite/a nu admite proba s9in9fica au fost stabilite 5 criterii istorice (cu privire la admisibilitatea probelor s9in9fice): 1. Daca teoria a fost testata 2. Daca teoria a fost subiect al contradictorialita9i s9infice prin publica9i, dezbateri 3. Daca tehnica are poten9al de eroare si cat este 4. Daca exista standarde si acestea au fost respectate asnel incat sistemul func9onal iar rezultatele sa fie predic9bile si de calitate
5. Acceptanta generala a comunita9i s9in9fice relevante hxp://www.law.ufl.edu/_pdf/faculty/lixle/topic8.pdf
Cazul Jascalevich, 1976
• A fost unul dintre cele mai complicate cazuri din jus99a americana. A durat 34 saptamani judecata si a con9nuat mul9 ani dupa sen9nta.
• Cazul a recunoscut un caz similar din 1967 al dr. Copollino acuzat si condamanat de uciderea so9ei cu clorura de succinilcolina.
• Cu ocazia acestui caz s-‐au ridicat intrebarile care au ramas valabile si pentru cazul Jascalevich si chiar si dupa aceea:
1. Care este soarta ramasitelor umane dupa inhumare la peste 10 ani? 2. Admi9nad ca substanta in doza letala a fost prezenta in cadavru, care
este soarta ei dupa 10 ani? 3. Admitand ca substanta a fost injectata, cum poate fi ea eviden9ata
imediat dupa injectare dar dupa 10 ani? 4. Lichidele de imbalsamare ori bacteriile pot interac9ona chimic cu
substanta in disputa asnel incat sa produca un rezultat fals pozi9vin cadrul procedurilor chimice de detec9e?
Criminalis(cs, an introduc(on to forensic science, 7th ed. R. Saferstein, Pren(ce Hall, 2001, p.25-‐30
• Jascalevitch un medic argen9nian in prac9ca in SUA a fost suspectat de uciderea unui numar de pacien9 cu curara (D-‐tubocurarina) intrucat s-‐au gasit 18 fiole goale in dulapul sau iar in spital au decedat pe rand, in serie, 5 pacien9 in care s-‐a iden9ficat toxicologic prezenta curarei.
• Curare: substante vegetale si animale f. toxice ce pot bloca placa neuromotorie care leaga muschiul de nerv, asnel incat produc paralizie: paralizia este lent reversibila daca intre 9mp in lipsa respira9ei persoana nu decedeaza.
• In apararea sa Jascalevitch sus9ne ca fiolele provin de la experimente pe animale pe care s-‐a probat sange si par de animal .
• S-‐a ordonat exhumarea corpurilor a 5 pacien9 care au murit suspect aparent alnel decat era precizat in cer9ficatul medical constatator al decesului, adica prin insuficienta respirtaroie (curara fiind reputata pentru insuficienta respiratorie datorata paraliziei muschilor respiratori).
• In anii urmatori au fost dezvoltate tehnici noi precum RIA (radioimunanaliza) si HPLC (cromatografie lichida sub presiune inalta) care permit iden9ficarea unor can9ta9 foarte mici diin orice substanta. Curara a fost iden9ficata in toate cadavrele.
• Procurorul sus9ne:…”noutatea unui test sau lipsa cer9tudinii unui test nu face testul inadmisibil. Faptul ca un test este nou nu presupune ca este si gresit. Societatea nu trebuie sa tolereze omuciderea in asteptarea necesarei cunoasteri a corpului medical”.
• Cat 9mp echipamentul si metodologia au un grad ridicat de valabilitate s9in9fica si testul sau examinarea efectuata de catre persoane calificate, rezultatele sunt admisibile (procurorul).
• In cauza este prezenta D-‐tubocurarinei in cadavre. Pana acum nu au fost efectuate testari pe cadavre ci doar determinari sporadice la persoanele vii si asnel testele nou folosite cu aceasta ocazie (RIA, HPLC, spectrofotometria in ultraviolet si cromatografia in strat sub9re, TLC) nu pot avea admisibilitate in acest caz (apararea).
• Sensibilitatea este can9tatea minima a unei substante necunoscute sub care un test (aparat) da o valoare nega9va.
• Specificitatea este abilitatea unui test (aparat) de a iden9fica o substanta diferen9ind-‐o de altele. Testele folosite nu ofera specificitate suficienta pentru a sus9ne in afara oricarei indoieli ca D-‐tubocurarina iden9ficata in cadavrele descompuse si imbalsamate aflate in pamant de 10 ani este D-‐tubocurarina si provine din 9mpul vie9i persoanei/persoanelor (unii exper9).
• Cu toate acestea unii exper9 au spus ca aceste tehnici sunt f. noi si nu au inca recunoastere s9in9fica si accept al comunita9i s9in9fice iar metoda de lucru este nestandardizata si fara a proba reproduc9bilitatea rezultatelor si calitatea lor (problema9ca managementului calita9i).
• In con9nuare s-‐au succedat exper9 care au sus9nut posibilitatea detec9ei de cer9tudine, al9i din contra lipsa acestei posibilita9, unii care au iden9ficat substanta in toate organele celor deceda9, al9i doar in unele, etc.
• Faptul acesta este important s-‐a spus dat fiind ca daca substanta se afla intr-‐un tesut trebuie sa se afle in toate tesuturile. Mai mult dupa 10 ani fluctua9ile temepraturii corpului si bacteriile altereaza structura substantei asnl incat ea nu mai poate fi eviden9ata cu cer9tudine.
• Finalmente cazul este solu9onat prin retragerea acuza9ilor si lipsa vinova9ei, dupa 7 luni si jumatate de proces si 2 ani si jumatate de re9nere iar medicul eliberat ceea ce apare ca o victorie pentru aparare. Dar,
• In ciuda acestei solu9i, in 1980 (la 4 ani) Colegiul medicilor din SUA ii ridica dreptul de libera prac9ca pentru rele tratamente adresate unuia dintre pacien9i deceda9 (dg. gresit) iar el nu contesta.
• Spitalul in care lucra si-‐a redus internarile la 1/3 dupa ce acest caz a 9nut audienta generala 9mp de peste 6 luni si a creat condi9ile pentru ca numele spitalului sa se cunoasca public. In incercarea disperata de rentabilizare I se schimba denumirea spitalului in 1979, la 3 ani dupa proces. Cei mai mul9 medici pleaca iar al9i noi nu se angajeaza. Cum strategia de rentabilizare nu da rezultat spitalul se inchide in 1981 (la 5 ani de la proces). Renumele cladirii con9nua sa fie lugubru si asnel in 1984 (la 8 ani de la proces) comunitatea locala il demoleaza.
• Nici astazi nu se s9e exact daca Jascalevitch a ucis acei pacien9 sau nu dar cei mai mul9 medici considera mai ales prin prisma examinarii rezultatelor din perspec9va cunoasterii actuale ca rezultatele erau valabile inca de atunci intrucat metodele folosite atunci sunt si astazi in uz (fiind descoperite pentru a proba in acest caz) iar asnel medicul apare a fi in opinia unora ca vinovat.
• Jascalevitch decedeaza prin hemoragie cerebrala in 1984 la 4 ani de la ridicarea licentei si la 8 ani de la proces, avand 57 de ani si fara a se fi bucurat de recunoasterea nevinova9ei.
• [hxp://en.wikipedia.org/wiki/Dr._X_killings]