curs 1 iae ( an 1)

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-iae-an-1 1/45

Istoria așezărilor în Europa UAUIM / DITACP/ Facultatea de Arhitectura / anul I / 2015

ISTORIA AȘEZĂRILOR ÎN EUROPA

prof. dr. arh. Nicolae LAS

lect. dr. arh. Toader POPES

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)



INTRODUCERE.

ELEMENTE DE TEORIE ȘI METODĂ.Așezarea umană și orașul Urbanismul și procesele urbanistice

FORMAREA PRIMELOR AȘEZĂRI UMANE.

ORAȘELE ÎN ORIENTUL MIJLOCIU ȘI APROPIAT. Mesopotamia

Valea Indusului

Asia Mică Levantul

Egiptul

Istoria Așezărilor în Europa Cursul

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)



INTRODUCEREa. Obiectivele cursului: de ce un curs de istoria așezărilor?

b. Relația cu alte cursuri (trecute / prezente / viitoare)EFA 1, EFA 2, IAC, ALO, Secolul XIX, IAM...

c. Obiectul și conținutul cursului C1. Introducere. Elemente teoretice și de metodă. Orașul și urbanismul în istorie. Așezări preistorice. Orientul MijlociuC2. Orașul antic - Grecia, spațiul egeean

C3. Orașul antic - orașul roman C4. Orașul medieval C5. Orașul RenașteriiC6. Orașul clasic. Orașul baroc C7. Orașul industrial al sec. XIX C8. Orașul în prima jumătate a secolului XX C9. Orașul în a doua jumătate a secolului XX C10.Verificare de parcurs

C11. – C14. Morfo-tipologie urbană: o perspectivă istorică

d. Modalitatea de evaluare

verificare pe parcurs (la cursul 10, 50%) + examen final scris (50%)

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)



e. Bibl iografie

Bibliografie minimală BENEVOLO, Leonardo,The History of the City, MIT Press, Cambridge MA, 1980HAROUEL, Jean-Louis, Istoria urbanismului, Ed. Meridiane, București, 2001 (ed. orig. Paris, 1981)KOSTOF, Spiro,The City Shaped. Urban Patterns and Meanings through History, Thames&Hudson, Londra, 1991KOSTOF, Spiro,The City Assembled. Elements of Urban Form through History, Little Brown, Boston, 1992BENEVOLO, Leonardo,Orașul în istoria Europei , Ed. Polirom, București, 2003 (ed. orig. Roma, 1993)HALL, Peter, Orașele de mâine. O istorie intelectuală a urbanismului în secolul XX , Ed. All Educational, București, 1999 (ed. orig. Oxford, 1988)

Bibliografie suplimentară MUMFORD, Lewis,The City in History, Harcourt, San Diego, 1961MORRIS, A.E.J., History of Urban Form, Halsted Press, New York, 1979GHEORGHIU, Teodor Octavian, Așezări umane, Artpress, Timișoara, 2009-2010 (3 vol.)CHOAY, Françoise,Urbanismul, utopii și realități , Ed. Paideia, București, 2002 (ed. orig. Paris, 1965)BLANQUART, Paul, Une histoire de la ville, Ed. La Découverte, Paris, 1997KOTKIN, Joel,The City. A Global History, Modern Library, New York, 2006CURINSCHI-VORONA, Gheorghe, Istoria universală a arhitecturii , Ed. Tehnică, București, 1976-1986 (3 vol.) [părțile referitoare la așezări]PINOL, Jean Luc (coord.), Histoire de l’Europe urbaine, Ed. Seuil, Paris, 2003 (2 vol.)CALABI, Donatella (coord.), seria Storia della città, Ed. Laterza, Roma, 2001-2013 (10 vol.)

INTRODUCERE

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-iae-an-1 5/45Istoria așezărilor în Europa UAUIM / DITACP/ Facultatea de Arhitectura / anul I / 2015

ELEMENTE DE TEORIE ȘI METODĂ

a. Așezarea umană și orașul: definiții și clasificări posibile Fenomene extrem de complexe - nu există o singură definiție cuprinzătoare și universal valabilă.

Direcții posibile de definire: socio-economică, funcționalistă, culturală, antropologică, estetică, cantitativ-statistică, filosofică ș.a.m.d.

Posibile definiții operaționale în contextul cursului IAE: Așezare umană = Formă de existență stabilă a populației în teritoriu, alcătuind un nucleu de viață umană, cu structuri și mărim

variabile, diferențiate în funcție de modul de producție al societății și specificul activității de producție dominante(Mic lexicon ilustrat al noțiunilor de sistematizare, 1983)

Rezultat al acțiunii conștiente a unui grup uman asupra mediului natural în scopul adăpostirii și protejării comunității respective și activităților acesteia (T.O. Gheorghiu, Așezări umane, vol. I, 2009)

Oraș = Forma cea mai completă și cea mai integrată de așezare, conținând și justificând toate așezămintele minore(subansambluri) – cartiere, edificii etc., înțelese ca părți ale întregului (L. Benevolo,History of the City, 1980)

Ansamblu locui t în care o parte notabilă a populației trăiește din activități neagricole (J.L. Huot, „Annales”, 1970)

Așezare cu caracter complex, de dimensiuni diverse și cu funcțiuni variate; treaptă superioară a unei evoluții încare ansamblul construit s-a modelat odată cu comunitatea (T.O. Gheorghiu, Așezări umane, vol. I, 2009)

Places sacred, safe andbusy (J. Kotkin, The City. A Global History, 2006)

Criterii de clasificare posibile: dimensiune și statut socio-economic (rurale / intermediare / urbane), relief(șes / deal / munte / vale....), istoric (după geneză sau perioada dominantă), regiune geografică / culturală,funcțiune dominantă (industriale / agricole / turistice), rol în teritoriu, populație (număr, densitate, etnie),structură planimetrică ș.a.m.d.

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)


ELEMENTE DE TEORIE ȘI METODĂ

b. Urbanismul și procesele urbanistice: definiții, tipologii, componente Urbanism – termen / disciplină „inventate” ca atare în sec. XIX (XX), deși activitatea apare odată cu orașul

= Acțiune conștientă destinată să conceapă, să amenajeze, să organizeze sau să transforme orașul și spațiul urban (J.L.Harouel, Istoria urbanismului, 1981)

= Disciplină care se distinge de artele urbane anterioare prin caracterul său reflexiv și critic, ca și prin pretenția sa științifică(F. Choay,L’urbanisme, 1959)

= [sistematizare] Știința cu caracter pluridisciplinar care se ocupă cu organizarea și remodelarea complexă a structurilorteritoriale și ale localităților (Mic lexicon ilustrat al noțiunilor de sistematizare, 1983)

Oscilează între două extreme –

reglarea și controlulproceselor existente vs. gest major politic

Tipuri de procese urbanistice: evoluție liberă / „organică” / spontană vs. evoluție dirijată / planificată. Înrealitate, de cele mai multe ori se întrepătrund, co-există sau se succed (spațial sau temporal)

Actori i urbani: comunitatea, administrația (puterea politică locală sau centrală), tehnicianul / proiectantul,inițiatorul / promotorul, finanțatorul, beneficiarul, utilizatorul ș.a.m.d. Unele categorii se pot uneorisuprapune.

Factori care condiționează evoluția urbană: naturali (relief, climă, hidrografie, sol, vegetație...), sociali,politici, culturali, religioși, economici , tehnologici ș.a.m.d.

Complexitatea și imprevizibilitatea proceselor urbanistice.

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)


FORMAREA PRIMELOR AȘEZĂRI UMANE

Periodizare:

EPOCA PIETREI:Paleolitic (cca 1.000.000 – cca 10.000 î.Chr.)(Mezolitic)Neolitic (cca 10.000 – cca 3.000 î.Chr.)

EPOCA METALELOR:

Epoca bronzuluiEpoca fierului

Periodizare foarte schematică – în realitate depinde foartemult de contextul geografic (ex. unele civilizații / grupuriumane sunt și acum – sau au fost până recent – în fazaneolitică)

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)


FORMAREA PRIMELOR AȘEZĂRI UMANE Viața în Paleolitic

Viață nomadă sau semi-nomadă Vânători / culegătoriHrana și adăpostul se caută în mediul

înconjurător, fără modificarea radicală aacestuiaUtilizarea focului (din Paleoliticul mijlociu)

Această formă de viață s-a întâlnit(similar) în amplasamente și condiții

geografice extrem de variate.

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)


FORMAREA PRIMELOR AȘEZĂRI UMANE „ Neolitizarea” /

revoluția agricolă

Transformarea din vânători -culegători în cultivatori șisedentarizarea (după ultimaglaciațiune, ex. în Orientul Apropiat -cca 10.000-8.000 î.Chr.)

Schimbarea relației cu natura de launa de dependență totală la una dedependență parțială.

Precondiții ale reușitei unei civilizații agricole sedenta

mediu favorabil (apă, sol, climă, materiale, transpcapacitatea de inovare tehnolog

susținerea creșterii demografice prin diversificarea relațiilor soc

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)


FORMAREA PRIMELOR AȘEZĂRI UMANE Caracteristicile primelor așezări Paleolitic

Adăposturi naturale (ex. peșteri, râpe, scorburi,eventual cu amenajări minimale – îngrădiri etc)

Adăposturi rudimentare colective din piei, oase...

„Proto-așezări”

Lascaux, Franța

Pușkari, Ucraina

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)


FORMAREA PRIMELOR AȘEZĂRI UMANE Caracteristicile primelor așezări Neolitic

Așezări mici – sate semi-permanente decâteva zeci / sute de locuitori (adesea semutau după epuizarea solului, sau „roiau”);cuprind terenurile de cultură, adăposturilepentru oameni și animale, depozitele pentruhrană; așezate în zone ușor de apărat, cu

spațiu liber ne-ordonat

Cf. T.O. Gheorghiu, „așezare [neolitică]” =ansamblu de construcții stabile, dintre care o parte sunt locuințe, care întrețin o relație devecinătate, cu întindere finită (eventualdelimitată), cu spații libere utilizate comunitar.

Jerf el Ahma

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)


Inițial construcții tip tolos (circulare, în general piatră, pământ), aconstrucții ortogonale (în general lemn, cărămidă nea

FORMAREA PRIMELOR AȘEZĂRI UMANE Caracteristicile primelor așezări Neolitic

.

Kirokitia, Cipru

Sat în Camerun

Hallstatt,

Hăbășești, Ro

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)


FORMAREA PRIMELOR AȘEZĂRI UMANE Progresul către nivelul urban

Îmbunătățirea tehnicilor agricole = surplus de hrană =diversificarea activităților (meșteșugari, războinici,preoți, negustori…)

Inițial în „Semiluna Fertilă” - Mesopotamia, Anatolia,Siria, Valea Nilului, Valea Indusului, Persia

În Orient se trece relativ rapid la faza urbană / „proto-

urbană”. În Occident există un decalaj de câtevasecole / milenii

.

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)




Cf. T.O. Gheorghiu, „oraș / proto-oraș” =așezarestabilă și durabilă, cu populație mare [de ordinulsutelor / miilor de locuitori], din care o parte având

ocupații ne-agricole, cu sistem de apărare /delimitare și cu spațiu amenajat pentru viațacolectivă

Elemente morfo-tipologicede trecere către nivelul

urban:delimitarea, densificarea, planificarea șicompoziția, segregarea, organizarea spațiului liberși gruparea construcțiilor în jurul lui, axe sau trasee continue de circulații…

.

Byblos

Dimini, Grecia

Tepe Gaw

Poliochni, Grecia (M. Egee)

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)




.

Çatal Höyük, Turc ia Ierihon, Iordania

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)



„REVOLUȚIA URBANĂ” ÎN ORIENT

Sistem permanent și dezvoltat de centre

urbane și administrative

Instituții politice, economice și socialeevoluate

Taxare și legi

Diviziunea și specializarea muncii

Dezvoltarea artelor , științei și inovației

tehnologice (ex. scrisul, matematica,astronomia, irigațiile, roata, plugul,canalele navigabile…)

Comerț intern și extern

Sistem de clase / ierarhie socială

Decalaje foarte mari (1-2 milenii) între

diferite regiuni

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)



Caracteristicile orașelor

Amplasare: de obicei pe malul mării sau pe râurinavigabile (apă+transport+irigații)

Programe urbane / de arhitectură curente:apărarea (ziduri, uneori în mai multe incinte), cultul,reședințele conducătorilor, stocarea hranei,locuirea de masă…

Populație și structură socială inițial omogene, apoidin ce în ce mai ierarhizate (lideri politici și militari /preoți, negustori și meșteșugari, agricultori, sclaviși alți paria)

Economie complexă (agricultură, meșteșuguri,comerț)

Viață religioasă – în general politeiști (cu excepțiaevreilor), program religios evoluat în oraș

„REVOLUȚIA URBANĂ” ÎN ORIENT

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)



Elemente istorice și geografice Terenuri fertile, râuri importante – Tigru, EufratInițial orașe-state, apoi marile imperii succesive (sumerieni, akkadieni, regatele

babiloniene și asiriene, perși) Organizare despotică, regele este reprezentantul zeilor pe pământ și autoritateaabsolută.Instabilitate politică, cuceriri și distrugeri frecvente ale orașelor

MESOPOTAMIA

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)



Caracteristicile așezărilor Importanța mare a programelor defensive: ziduri (uneori maimulte centuri), porți și șanțuri defensive (uneori

supradimensionate, pentru adăpostirea populației în caz deatac)Peisaj transformat și în afara orașului (irigații, vii, pășuni…). Funcțiuni religioase – temple-ziggurat (în general,funcțiunea urbană principală); aulice – palate; uneori aufortificație proprie și plan prestabilit, plasate pe o terasădominantă

Fără programe publice cunoscuteLocuințe (în general locuințe covor ) cu 1 și 2 niveluri, uneoriincluzând ateliereImagine urbană compactă, dominată de volume masive

În general, multe niveluri de locuire suprapuse – tell

Mai târziu, în mileniul I, fondarea de orașe noi „rezidențiale”,unde structura dominantă devine palatul regal, nu templul (ex.Dur Sarrukin – regele asirian Sargon II; Pasargades,Persepolis – perșii) Orașe capitală, de dimensiuni foarte mari – „metropolele”vremii, modele de urmat pentru câteva secole (Ninive, Babilon

– posibil peste 200.000 locuitori)

MESOPOTAMIA

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)



Uruk

MESOPOTAMIA

Așezare fondată cca 5000 î.Chr.

Caracteristici urbane cca 3500 î.Chr.Oraș sumerian, inițial oraș-stat, cu perioade succesivede glorie și declin până cca 250 î.Chr. Fortificație exterioară neregulată Dezvoltat în timp, cu mai multe complexe centrale desanctuare și palate (Eanna, Anu, Iștar...)

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)



Haffaga

cca 3500 – 2500 î.Chr.

Citadela fortificată conținând templul – două incintesuccesive (va deveni model)Cartier locuințe – probabil cu plan prestabilit (primadată în Mesopotamia)

MESOPOTAMIA

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)



UrOraș sumerian, inițial oraș-stat, fondat cca3000 î.Chr., apoi capitală de imperiu Ziduri exterioare + 2 porturi + citadelăfortificată (templu + palate; refăcută debabilonieni 600 î.Ch. după plan prestabilit) +locuințe relativ tipizate în țesut compact.Cca 20-25000 loc.

MESOPOTAMIA

MESOPOTAMIA

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)



AssurOraș asirian (cca 1900-600 î.Chr.), capitală aimperiului.Tramă neregulată –oraș dezvoltat în timpCitadela (palat + temple) este pentru primadată deplasată către margine – devine model.

MESOPOTAMIA

MESOPOTAMIA

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)



BabilonHammurabi, cca 2000 î. Chr: 2500x1500m (400 ha); Nabucodonosor – reconstrucție sec. VIII.Nucleu central fortificat (orașul interior) - temple, palat, ierarhie de fortificații succesive (probabil 5 în final), străzi pr incipaleortogonale, artera majoră „Calea Procesiunilor” Probabil peste 200000 loc. la apogeu.

MESOPOTAMIA

MESOPOTAMIA

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)



Dur-Sarrukin (Khorsabad)Sargon II (asirieni, sec. VIII î. Chr.). Oraș nou („rezidențial”) cu plan prestabilit, structură geometrică, axe de compoziție.Nucleu dublu fortificat la NV (palatul cu ziguratul pe o terasă înălțată, apoi locuințele demnitarilor) și la SE (palat princiar).Sistem ortogonal de străzi

MESOPOTAMIA

MESOPOTAMIA

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)



NiniveCapitala imperiului asirian – Sennacherib (sec. VIII î. Chr.). Oraș existent (cca3000 î. Chr.), remodelat – incintă fortificată și citadelă interioară. Cu siguranțăinspirat din modelul Dur-Sarrukin.

Atinge max. 120000 loc. – metropolă a lumii antice.

MESOPOTAMIA

MESOPOTAMIA

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)



Orașele medo-persane: Suza, Pasargades, Persepol isUrbanismul medo-persan este foarte puțin cunoscut, cercetarea a fostfocalizată pe obiect (palate). Suza și Pasargades reiau modelul citadelei.Persepolis – palatul.

MESOPOTAMIA

VALEA INDUSULUI

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)



Elemente istorico-geografice

Caracteristicile așezărilor

Văile Indusului și Gangelui –câmpii aluvionare fertile; civilizație probabilteocratică, avansată tehnologic, izolată și stabilă (cca 2200-1750 î.Chr. –„civilizația Harappa”)

Așezările: Inițial sate neolitice pe terasele fluviului, apoi, odată cu avansul tehnologic(irigații, tehnici de cultivare…) coboară în câmpia aluvionară și formează

orașe Orașe importante: Mundigak (ante civ. Harappa, cca 3500), Harappa,Mohenjo Daro, Kalibangan, Lothal

Două părți separate și distanțate – citadela și orașul de jos. Probabilprimele orașe planificate la scară mare.Citadela pe platformă înălțată și cu ziduri (protecție în primul rând la

inundații). În citadelă nu sunt palate și temple, ci în principal construcțiide uz civil (grânare, băi publice, săli de adunare, locuințe colective…)Orașul de jos are plan regulat (grid).Case de tipuri variate, de la locuințe individuale la colective.Sistem de canalizare (primul atestat în lume).

VALEA INDUSULUI

VALEA INDUSULUI

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)



Mohenjo Daro

VALEA INDUSULUI

VALEA INDUSULUI

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)



Harappa

VALEA INDUSULUI

ASIA MICĂ

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)




Caracteristicile așezărilor

Zona de influență troiană / egeeană / cicladică în vest, începând cu cca 3000 î.Ch.

Din 1900 î.Chr până în 1200 î.Chr. – civilizația hitită, apoicolonizări grecești, feniciene și asiriene, apoi cucerirepersană.

Așezări hitite și post-hitite:Orașe cu incinte succesive folosind terenul.Multe orașe de plan prestabilit, bazate pe forme simple,indiferente la terenul accidentat.Primaplanimetrie carteziană din istorie

ASIA MICĂ

ASIA MICĂ

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)



Troia

Tell

Troia I – Troia IXFondată cca 3000 î.Chr ., citadelă cu megaron - Tr. I, IICca 1500 î.Chr. - Tr. VIHomer - Tr. VIIPerioada elenistică – Tr. VIII-IX

ASIA MICĂ

ASIA MICĂ

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)



Orașe hitite Orașe cu mai multe incinte fortificate, delimitând citadela, orașul interior și orașul exterior.

Adaptare la teren

Hattusa

ASIA MICĂ

Karke

ASIA MICĂ

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)



Orașe post-hitite

ZernakiPrimul plan perfect cartezian Incintă perfect circulară, indiferentă la tere

cu porți echidistante, în jurul unei citadele mai vec

ASIA MICĂ

Zincirl

LEVANTUL

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)




Caracteristicile așezărilor Zonă la contactul multor civilizații și influențe: egipene,assiriene, babiloniene, persane, hittite etc.Fenicieni (cca 1200-500 î.Chr.) – civilizație comercială,colonizează Mediterana, rol important în diseminareacunoștințelor și modelelor în lumea greacă. Colonizează Sicilia,Cipru, nordul Africii, sudul Spaniei etc.Fenicienii difuzează modelul cartezian (preluat de la hittiți șiegipteni) în Mediterana, de unde e preluat de greci, etrusci,

romani…

Caracteristicile așezărilor Fenicienii și israeliții cuceresc orașe existente foarte vechii(canaanite), fondate 7000-3000 î.Chr. (Ugarit, Byblos, Meggido,Tyr, Sidon...)Fenicienii:Amenajări portuare de mari dimensiuni.Fortificare

puternică (mai slabă în colonii), organizare riguroasă,densitate mare.Israeliți cuceresc orașe canaanite (ex. Ierihon, Ierusalim,Meggido etc) și le modifică. Orașe mici fortificate.

LEVANTUL

LEVANTUL

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)



Orașe feniciene

TyrFondat 2700 î.Chr., cucerit de fenicieni.Oraș continental + insular, legate de dig șidominate de amenajări portuare

LEVANTUL

Cartagina

Fondat 714 î.Chr., colonie fenicianăFortificare puternică și mari amenajări portuar

LEVANTUL

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)



Orașe israelite

MeggidoFondat 4200 î.Chr., ocupat de israeliți cca 1000 î.Chr.Puternică citadelă (regele Solomon cu meșteri fenicieni)

LEVANTUL

IerusalimFondat cca 2000 î.Chr., ocupat de israeliți cca 1000 î.Ch

CapitalZid de incintă, templu, pala

EGIPTUL

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)



Elemente istorico-geograficeNilul și inundațiile sale periodice, sol fertil, protecție naturală (deșert, munți) –banda de așezări înlungul fluviului

Unificare la finalul mil. IV; Regatul Vechi (2686-2181), Regatul de Mijloc (2055-1650), Regatul Nou(1550-1069), Perioada Târzie (661-332)

EGIPTUL

EGIPTUL

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)



EGIPTULCaracteristicile așezărilor Orașele egiptene nu sunt atât de „autonome” ca în Mesopotamia, și în general nefortificate

Faraonul ESTE zeul, iar Regatul e deservit de o foarte complexă structură administrativă.

Religia are un rol determinant în societatea egipteană; credința în supraviețuire, cultul morților extrem de importaorașul viilor vs. orașul morților- orașul morților (morminte, temple, piramide…) mai important, autonom și etern, la altă scară, din piatră;orașul morților reproduce orașul viilor și îl eternizează. Această dihotomie e valabilă mai ales în RegatulVechi (ex. Memphis + Saqqara). În Regatul de Mijloc (ex. Teba + Valea Regilor), contrastul se atenuează-orașul viilor (inclusiv palatul, funcțiunea urbană principală) din cărămidă, efemer ;. De cele mai multe ori, se păstrează (abandonat rapid sau suprapus de așezările ulterioare și actuale)

Funcțiuni urbane importante:- politico-administrativă (reședința faraon + aparat administrativ), abandonată și mutată de fiecare faraoun motiv pt care f puține orașe au putut fi identificate (nu se creează tell-uri)

- religioasă – temple – ori în orașul morților (inițial), ori al viilor (mai târziu); spații destinate procesiunilor - apărare –slabă, doar împotriva unor amenințări interne; orașele nu sunt dense, terenul nu are valoare d

apărare - locuire + activități economice (agricole, meșteșuguri…); locuințe temporare (tabere de muncă) de maridimensiuni

Urbanismul egiptean – precursor al orașului de plan prestabilit în bazinul mediteranean. .

EGIPTUL

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)



TebaCapitala Regatului de Mijloc: mormintele în stânga Nilului, orașul viilor + templele Luxor, Karnak în dreapta

EGIPTUL

EGIPTUL

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)



Tell el Amarna / Akhetaton(capitală efemeră a lui Amenofis IV, cca 1380 î.Chr.):Plan prestabilit, trei artere majore NS – temple, palate și locuințe grupate, zonificare funcțională

Cartier central (palat + construcții administrative) Cartierul muncitorilor - cu planimetrie regulată

EGIPTUL

EGIPTUL

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)



Tabere de muncă și cartiere meșteșugăreștiDeir el Medina (cca 1400 î.Chr) + El Lahun / Kahun (cca 1800 î.Chr.) + colonia muncitorilor de la Tell el Amarna

Dimensiuni modeste, formă regulată, rețea stradală geometrică. Structură carteziană și rațională.

La Kahunse deosebesc locuințele muncitorilor de ale supraveghetorilor. La Deir el Medina – 3 faze de extinderi succesive plan

EGIPTUL

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)



Necropole regaleSaqqara, Gizeh, Abu Gurab , Abu Sir , Deir el Bahri ș.a.Principii compoziționale complexe – axialitate, ierarhie, gradare, ritm, trasee, relief…

EGIPTUL

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)



Medinet HabuOcuparea spontană (în sec. VIII î.Chr.) a incintei templului lui Ramses III (sec. XII î.Chr .) cu locuințe – model de utilizare ce vaapărea și în lumea post-romană

CONCLUZII

8/16/2019 CURS 1 IAE ( an 1)



1. apariția așezărilor umane este indisolubil legată de sedentarizare și de practicareaagriculturii

2. apariția așezărilor și saltul la palierul urban nu se fac în mod uniform, ci gradual șiprogresiv geografic și istoric, cu decalaje mari

3. apariția orașelor reprezintă un salt calitativ ce decurge din acumularea unor factorifavorizanți

4. evoluția orașului este condiționată de mulți factori, însă într -un anume context istorico-geografic unii factori sunt determinanți

5. dezvoltarea „spontană” și cea dirijată / planificată se împletesc și se completează încădin primele secole de viață urbană

6. modelele urbane circulă încă de foarte devreme și pe distanțe surprinzător de mari

curs 1 iae ( an 1)

Documents