curs 1 mds
TRANSCRIPT
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 1/184
Bazele generale ale teoriei,metodicii şi practicii jocului de
handbal. Domeniul jocului dehandbal
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 2/184
Handbalul este un joc sportiv de echipă,inclus în planul de învăţământ ca disciplină
obligatorie, în cadrul Universităţii Naţionalede Educaţie Fizică şi Sport, pentru studenţiianului I.
Ţinând cont de evoluţia jocului de
handbal pe plan naţional şi internaţional, s-aajuns la concluzia ca disciplina – HANDBAL- să fie studiată sub mai multe
aspecte şi anume: ca disciplină sportivă; ca mijloc al educaţiei fizice şi cadisciplină ştiinţifică încadrată în teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului.
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 3/184
Handbalul ca disciplină sportivă
Echipele sunt formate din câte 7 jucătorifiecare, dintre care unul este specializat pepostul de portar.
Acestora li se mai adaugă şapte jucători deschimb, dintre care unul este portarul derezervă.
Durata jocului este de două reprize pentru
toate categoriile de sportivi. Mingea de handbal este obiectul cu care se
joacă şi are dimensiuni diferite pentru
categoriile de sportivi.
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 4/184
Handbalul este un joc sportiv de întrecere,echipele care se înfruntă au ca obiectivobţinerea de performanţe sportive,exprimate prin câştigarea de titluri decampioni, de menţinere în categoria de
întrecere sportivă, de promovare într-o
categorie superioară, de câştigare a unortrofee pe plan naţional şi internaţional. Ca disciplină sportivă de performanţă, jocul
de handbal se practică în cadrul echipelor încadrate în secţiile cluburilor şi asociaţiilor sportive, care de regulă au mai multe echipede diferite categotii de vârstă şi măiestrie.
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 5/184
Handbalul ca mijloc al educaţiei fizice
Handbalul ca mijloc al educaţiei fizicecontribuie la însuşirea unor deprinderimotrice de bază şi specifice, a abilităţilor
necesare în viaţă, a unor cunoştinţespeciale de tehnică şi tactică sportivă. Joculde handbal se găseşte în lecţia de educaţiefizică începând cu clasa a V a . El contribuie
la realizarea unui amplu proces, prin careelevul se formează, se dezvoltă, sematurizează din punct de vedere fizic,psihic, moral, esteic, afectiv, volitiv.
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 6/184
handbalul dezvoltă calităţi de voinţă, ca dârzenia,combativitatea, curajul, iniţiativa, perseverenţa şicalităţi morale, ca atitudinea corectă faţă decolectivul în care este inclus, capacitatea de
acţionare în grup. este un joc sportiv foarte accesibil, simplu de
jucat, uşor înţeles, se poate practica de la vârstefragede, cu indici de tenhicitate ridicaţi. Intervenţiaprofesorului, asigură practicarea unui joc tehnic,fără durităţi sau violenţe.
respecterea regulamentului jocului nu permite săse ajungă la atitudini brutale, faţă de partenerii de
întrecere, ci la o desfăşurare corectă în spiritul
fair-playului. handbalul în şcoală contribuie la formarea
însuşirilpr şi trăsăturilor pozitive, ale carecterului şipersonalităţii, la favorizarea convingerilor şi
obişnuinţelor de comportare civilizată a elevilor.
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 7/184
Handbalul ca disciplină ştiinţifică
Ca disciplină ştiinţifică studiază: conţinutul jocului de handbal sub aspect tehnic,
tactic, fizic, teoretic şi psihologic; generalizează în mod toretic practica înaintată a
celor mai bune echipe şi jucători. Tot ce apare noula marile competiţii, J.O.,C.M.,C.E, cu privire lasistemele de joc, sau noi procedee tehnice de
execuţie sunt analizate, studiate, explicate dinpunct de vedere ştiinţific şi opoi generalizate şitransmise din nou practicii;
studiază istoricul şi evoluţia jocului; studiază tehnica şi tactica jocului;
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 8/184
face legătura cu celelalte jocuri şi discipline sportive, împrumută metode şi mijloace de pregătire fizicăspecifice din alte ramuri sportive;împrumută acţiuni
tactice din alte jocuri sportive. Toate acestea suntanalizate şi în final se stabileşte modul de aplicare celmai bun;
face legătura cu alte discipline ştiinţifice ca: igiena
sportivă, fiziologia sportivă, anatomia şi biomecanica,biochimia etc;
studiază metodica handbalului, stabilind principii,
reguli; studiază regulamentul jocului şi interpretarea corectă
a acestuia, precum şi noi posibilităţi de modificare aregululor de joc, sau de introducere a unora noi.
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 9/184
Domeniul jocului de handbal Ţinând cont de efectele practicării jocului de
handbal asupra organismului elevilor, la acestevârste, a fost introdus în programele deeducaţie fizică şi de activităţi sportive.
Handbalul poate fi practicat integral, prin jocurila două porţi, sau sub forma unor structuri deexerciţii, care conţin mai multe procedeetehnice şi care odată însuşite vor putea fiaplicate în joc.
La finele ciclului gimnazial elevii trebuie să cunoască bine modelul minimal de joc.
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 10/184
în ciclul liceal, jocul de handbal este prevăzut înprograma şcolară pentru orele de educaţiefizică şi activităţi sportive.
La acest nivel se urmăreşte : perfecţionarea deprinderilor, priceperilor şi
cunoştinţelor dobândite în clasele anterioare; însuşirea de noi procedede tehnice şi acţiuni
tactice, încât elevii să poată practica joculbilateral cu succes.
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 11/184
Pentru selecţionarea şi pregătirea celor maidotaţi elevi pentru practicarea sportului deperformanţă au luat fiinţă cluburile sportive
şcolare de mare performanţă. În aceste secţii elevii sunt instruiţi în baza unei
programe speciale. Ei participă la diferite competiţii de juniori IV, III,
II şi I, ca de exemplu: Campionatul Republicande juniori III, II, I, Campionatul judeţean,
Campionatul Municipal, etc.
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 12/184
Caracteristicile jocului de handbal Poate fi considerat ca o sinteză a deprinderilor motrice
de bază ale omului ca alergarea, săritura, prinderea şiaruncarea.
poate fi învăţat şi practicat cu uşurinză de chiar de
oameni care nu au o pregătire specială îndelungată; poate fi organizat în instituţii, unităţi militare, facultăţi şi
în şcolile de toate gradele având influenţe pozitive atâtasupra motricităţii cţt şi asupra psihicului, fiind un joc
sportiv atractiv şi recreativ; are o tehnică simplă şi uşor de învăţat pentru a fi
practicat ca sport de masă, în scop recreativ sau ca
mijloc al educaţiei fizice;
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 13/184
poate fi practicat de copii şi tineri de ambele sexe,bărbaţi şi femei şi de oameni în vârstă ceva mai
înaintată;
regulamentul de joc cuprinde reguli puţine, care suntsimple şi uşor de înţeles, aplicarea lor în joc făcându-se cu uşurinţă;
instalaţiile necesare sunt simple, o minge, o suprafaţănetedă de teren, două porţi şi un echipament sportivformat din tricou, şort şi pantofi de sport.Instalaţiilenecesare sunt puţin costisitoare, uşor de amenajat şi
construit prin mijloace proprii; este un joc sportiv în care contactul cu corpul este
admis, pericolul de accidente este redus, dacă serespectă regulamentul de joc şi adversarul.
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 14/184
Tendinţele de evoluţie ale jocului de handbal
Tendinţe pozitive creşterea măestriei tehnico – tactice a jucătorilor, permite
aplicarea în practică cu exactitate a unor sisteme de joc în atacşi apărare;
apariţia unor combinaţii de mare subtilitate şi fineţe, precum şiapariţia jocului acrobatic în apropierea şi pe deasupra spaţiuluide poartă, contribuie la creşterea spectaculozităţii jocului;
pregătirea fazei de finalizare cu o circulaţie rapidă de minge şi jucători pentru a pune în dificultate apărătorii;
creşterea numărului de contraatacuri pe durata jocului; combinaţiile tactice între doi şi trei jucători sunt sunt folosite cu
mare eficienţă, iar acţiunile tactice individuale sunt subordonateplanului tactic al echipei;
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 15/184
apariţia de noi procedee tehnice, cu maridificultăţi în execuţie, executate de jucătorideosebit de înzestraţi din punct de vedere fizic
şi psihic; creşterea vitazei de joc în toate fazele atacului; perfecţionarea jocului în apărare, jocul
individual în apărare a devenit un joc atletic,bărbătesc care cere un angajament fizic totaldin partea apărătorilor;specializarea jucătorilor
pe posturi, atât în atac, cât şi în apărare; creşterea bagajului de cunoştinţe teotrtice de
tactică şi strategie;
T di ţ ti
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 16/184
Tendinţe negative
Deşi tendinţele negative care frânează dezvoltarea calitativă a jocului de handbal sunt mai puţine la număr, trebuie evidenţiateşi analizate pentru a găsi căile şi mijloacele de înlăturare a lor.
Acest lucru poate fi realizat prin îmbunătăţirea procesuluiinstructiv – educativ şi sporirea exigenţei factorilor deconducere faţă de maniera de joc a sportivilor.Câteva dinelementele care frânează dezvoltarea jocului de handbal şidiminuează din spectaculozitatea lui:
jocul neregulamentar practicat de apărători ăn mod intenţionatşi premeditat;
abundenţa faulturilor intenţionate cum ar fi: blocareaneregulamentară a atacanţilor, îmbrăţişări, împingerile cu
mâinile, ţinerile, îmbrâncirea în semicerc etc. diminueazăfrumuseţea jocului; atacarea brutală a jucătorului cu mingea de către apărători cu
scop de intimidare;
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 17/184
Dintre acţiunile neregulamentare a atacanţilor faţă de apărători enumerăm:
ţinerea apărătorului la semicerc de către pivotulechipei din atac;
îmbrâncirea şi împingerea apărătorului însemicerc cu scopul facilitării propriuluidemarcaj;
blocarea neregulamentară a apărătorului; ţinerile de timp şi jocul pasiv; lipsa de fair – play faţă de adversari . spectatori
şi arbitri
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 18/184
IstoricApariţia şi dezvoltarea
handbalului pe plan mondial
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 19/184
Jocul de handbal este un joc construitdin gândirea unor pedagogi ai epocii
moderne; este un joc relativ tânăr, care a
apărut la sfârşitul secolului al XIX –lea, ca o transformare a unor jocuri cucarecter popular;
sub influenţa altor jocuri sportive, înspecial a fotbalului, din a cărui ideefundamentală de joc s-a inspirat cel
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 20/184
în anul 1892, în Cehoslovacia estecunoscut un joc sportiv numit HAZENA,
căruia Vaclav Karas a publicat în anul1905 regulile de joc. în anul 1898, Holger Nielsen din
Danemarca, a introdus în şcoli un jocdenumit HANDBOLD, care avea reguluiasemănătoare cu handbalul în 7;
tipăreşte regulamentul de joc în anul1904,
organizează competiţii şi pune bazelen i f r ii.
1909 î U i f f l i î l iil d
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 21/184
1909 în Ucraina, au fost folosite în lecţiile deeducaţie fizică jocuri cu mingea, printre careunul jucat în 7 jucători care se asemăna foarte
mult cu handbalul actual. în 1913, în Rusia s-a organizat prima competiţie
de handbal pe terenuri reduse. Anul 1915 marchează începuturile handbalului
în Germania; profesorul de educaţie fizică Max Heiser, a
îmbinat mai multe jocuri populare într-unulsingur, pe care l-a numit TORBAL şi era folosit
în timpul iernii ca sport complementar pentru
gimnaşti.
î l 1919 l d l i C l
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 22/184
în anul 1919, antrenorul de atletism CarlSchellenz a îmbunătăţit substanţial regulile
jocului Torbal; a creat un nou joc sportiv căruia i-a dat
denumirea de HANDBAL. se juca pe terenul mare de fotbal; o echipă era formată din 11 jucători.
jocul de handbal a început să se răspândească în Germania, apoi în ţările învecinate, iar maitârziu în multe ţări europene, dar şi din altecontinente.
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 23/184
Primul joc intenaţional a avut loc în anul
1925 între Germania şi Austria, care s-a încheiat cu victoria Austriei cu scorul 6-3. Primul joc intenaţional de handbal feminin a
avut în anul 1930, protagoniste fiindGermania şi Austria, victoria revenindAustriei cu scorul de 5-4.
A ti it t i t ţi lă di ij tă d
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 24/184
Activitatea internaţională era dirijată de ocomisie de jocuri sportive din cadrul FederaţieiInternaţionale de Atletism Amator (IAAF);
la Jocurile Olimpice de la Amsterdam - 1928-a organizat demonstraţii de handbal.
în 1928 a avut loc congresul de constituire aFederaţiei Internaţionale de HandbalAmator;
au luat parte 11 ţări;
se publică primul regulament internaţional dehandbal în 11 jucători.
J l d h db l d i di î i
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 25/184
Jocul de handbal devine din ce în ce mairăspândit;
Este introdus în programul Jocurilor Olimpice
de la Berlin – 1936; La acest turneu olimpic au participat 6 ţări
printre care şi România, care s-a clasat pe locul
5; În anul 1934 se afiliază ţara noastră la
Federaţia Internaţională de Handbal Amator (IHAF);
În ţările scandinave datorită condiţiilor climaterice nefavorabile practicării handbalului
în 11 jucători, s-a dezvoltat mai mult jocul de
handbal în 7 jucători.
Î l 1935 di tă i l j d h db l î
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 26/184
În anul 1935 se dispută primul joc de handbal în7 interţări între Suedia şi Danemarca,
victoria revene Suediei cu scorul de 18:12 În anul 1938 are loc primul campionat mondial
de handbal în sală (handbal în 7), organizat la Berlin participând doar 4 ţări,
clasamentul fiind : Germania, Austria, Suedia şiDanamarca. În 1938 se organizează şi primul campionat
mondial de handbal în 11 jucători în Germania, participă 10 ţări printre care şi România,
ocupând locul 5 după Germania, Elveţia,Ungaria şi Suedia.
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 27/184
În 1946 la congresul de la Copenhaga sedizolvă Federaţia Internaţională de
Handbal Amator (IAAF) şi se înfiiţeazăFederaţia Internaţională de Handbal (IHF),cu participarea a 14 ţări.
România devine membră a IHF lacongresul de la Paris în anul 1948.
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 28/184
Istoricul handbalului în ţaranoastră
Handbalul a apărut în ţara noastră la puţintimp după apariţia sa în Germania.
Prima mărturie apare într -un ziar din Sibiula 2 mai 1922 şi atestă că primul joc de handbal organizat în ţara noastră a avut locla Sibiu între două echipe ale liceului din
localitate.
H db l l ăt d i î i t i l i ţiil
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 29/184
Handbalul pătrunde şi în interiorul asociaţiilor de gimnastică,
în anul 1928 se organizează competiţii la careparticipă pe lângă echipele şcolare şi echipelediferitelor asociaţii sportive.
În anul 1929 s-au disputat jocuri de handbal între oraşele Sibiu, Mediaş, Sighişoara, Bistriţaşi Braşov.
În următorii ani iau fiinţă echipe de handbal în
oraşele Reşiţa, Lugoj, Ploieşti, Bucureşti şiGalaţi în cadrul cluburilor sportive muncitoreşti.
Până în an l 1934 acti itatea handbalistică n a
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 30/184
Până în anul 1934 activitatea handbalistică nu afost dirijată de nici un for sportiv;
Între anii 1934 şi 1936 activitatea de handbal afost condusă de o comisie din cadrul FederaţieiRomâne de Baschet şi Volei;
În anul 1934 o echipă din Sibiu intreprinde unturneu de 11 jocuri în Cehoslovacia şiGermania;
În anul 1935 se formează echipa naţională care
susţine primele jocuri oficiale interţări cuPolonia.
la 7 aprilie 1936 se constituie Federaţia Română de
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 31/184
la 7 aprilie 1936 se constituie Federaţia Română deHandbal;
din anul 1950, campionatul naţional pentru echipelemasculine de seniori se organizează sub forma uneidivizii;
în anii 1049 şi 1950 s-a organizat Cupa Românieidupă sistemul competiţional de la fotbal;
activitatea internaţională se reia în anul 1949, la Timişoara are loc o dublă întâlnire între echipele
masculine şi feminine ale ţării noastre şi Ungariei, pecare le-am pierdut cu scorul de 7:1 la masculin şi 4:1
la feminin; în anul 1950 are loc la Ştrandul Tineretului din
Bucureşti primul curs de antrenori de handbal; în anul 1955 se înfiinţează divizia naţională pentru
handbalul feminin.
Cele mai importante evenimente
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 32/184
Cele mai importante evenimentehandbalistice la handbal în 11 jucători aufost:
1951, Bucureşti, echipa masculină de handbal în 11 învinge echipa Cehoslovaciei cu scorul de14:13;
1953, Bucureşti are loc Festivalul Mondial alTineretului pentru pace şi prietenie, echipeleRomâniei masculin şi feminin se clasează pe
locul al doilea; 1955, Varşovia, la Festivalul Mondial al
Tineretului şi Studenţilor echipa feminină ocupă
locul I, iar cea masculină locul II;
1956 Frankfurt pe Main R F G echipa
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 33/184
1956, Frankfurt pe Main, R.F.G., echipafeminină a României câştigă primul titlu mondialdin istoria sportului românesc, pe care o echipă
de jocuri sportive îl cucereşte la o competiţiemondială oficială organizată de o federaţieinternaţională;
1957, Moscova, la Festivalul Mondial alTineretului şi Studenţilor echipele noastreocupă locul II,
1959, Viena, echipa masculină cucereştemedalia de argint la CM;
1960, Olanda, cucereşte al diolea titlu de
campioană mondială la handbal în 11;
Primele jocuri de handbal în sală s au jucat în
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 34/184
Primele jocuri de handbal în sală s-au jucat înanul 1950 la Timişoara,
în anii următori şi la Bucureşti şi alte centre, casport complementar pentru hndbalul în 11.
în anul 1957 în locul Cupei FRH s-a organizatprima ediţie a campionatului naţional.
Prima întâlnire internaţională de handbal desală a avut loc în anul 1956 între echipeleoraşelor Belgrad şi Bucureşti, în cadrul Cupei
Europei între oraşe. 1957, Jugoslavia, echipa feminină de handbal
în 7, participă la Campionatul Mondial şi se
clasează pe locul IX;
1958 RDG echipa masculină de handbal în 7
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 35/184
1958, RDG,echipa masculină de handbal în 7participă la Campionatul Mondial şi se clasează pelocurile 13-16, fiind ultima în grupa preliminară.
1961, Dortmund, RFG,la CM de handbal în salăcucereşte titlul mondial învingând în finală echipaCehoslovaciei cu scorul de 9:8 după două prelungiridramatice.
1962, Bucureşti, are loc Campionatul Mondial femininde handbal în 7, Stadionul Republicii, echipaRomâniei cucerşte titlul mondial, invingând în finală cu
scorul de 8:5 echipa Danemarcei. 1964, Praga, Cehoslovacia, echipa masculină de
handbal în 7 cucereşte al doilea titlu mondial. 1965,RFG, echipa feminină de handbal în 7,se
clasează pe locul VI din nouă echipe participante.
1965 echipa masculină Dinamo Bucureşti
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 36/184
1965, echipa masculină Dinamo Bucureşticâştigă Cupa Campionilor Europeni (CCE).
1967, Suedia, echipa masculină de handbal în
7,cucereşte medalia de bronz în luptă cu echipaURSS. 1968, echipa masculină Steaua Bucureşti
câştigă Cupa Campionilor Europeni (CCE). 1970, Paris, Franţa, echipa masculină dehandbal în 7 cucereşte al treilea titlu mondial
învingând în finală cu două prelungiri, echipa
RDG. 1971, Olanda, , echipa feminină de handbal în
7,se clasează pe locul IV, fiind întrecută în
prelungiri de echipa Ungariei.
1972 Munchen RFG prima participare a handbalui
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 37/184
1972, Munchen,RFG, prima participare a handbaluimasculin la Jocurile Olimpice, echipa României obţinemadalia de bronz.
1973, Belgrad, Jugoslavia, echipa feminină dehandbal obţine medalia de argint, pierzând finala cuJugoslavia cu scorul de 16:11(7:7).
1974, Berlin, RDG, echipa masculină dehandbal în 7 cucereşte al patrulea titlu mondial
învingând în finală cu două prelungiri, echipa RDG. 1975, Kiev, URSS, echipa feminină de
handbal obţine locul IV şi calificarea la JocurileOlimpice de la Montreal. 1976, Montreal, Canada, echipa masculină de
handbal obţine medalia de argint, iar echipa feminină
de handbal obţine locul IV.
1977 echipa masculină Steaua Bucureşti câştigă
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 38/184
1977 echipa masculină Steaua Bucureşti câştigăpentru a doua oară Cupa Campionilor Europeni(CCE).
1980, Moscova, URSS, echipa masculină de handbalobţine medalia de bronz la Jocurile Olimpice. 1984, Los Angeles, echipa masculină de handbal
obţine medalia de bronz la Jocurile Olimpice. 1990, Cehoslovacia, echipa masculină de handbal
obţine medalia de bronz la Campionatul Mondial.
2005,Sankt Petersburg, Rusia, echipa feminină de
handbal obţine medalia de argint, pierzând finala cuRusia.
ECHIPE DE CLUB
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 39/184
ECHIPE DE CLUBCĂŞTIGĂTOARE DE
CUPE EUROPENE 1961 Cupa Campionilor = ŞTIINŢA Bucureşti
1964 Cupa Campionilor = RAPID Bucureşti
1984 Cupa I.H.F. = CHIMISTUL Rm. Vâlcea 1989 Cupa Cupelor = ŞTIINŢA Bacău 1989 Cupa I.H.F. = CHIMISTUL Rm. Vâlcea
1993 Cupa I.H.F. = RAPID Bucureşti
1996 Cupa Oraşelor = SILCOTUB Zalău
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 40/184
1996 Cupa Oraşelor = SILCOTUB Zalău 2000 Cupa Oraşelor = RAPID Bucureşti 2002 Cupa Challeng = U. REMIN Deva
2006Cupa Challenge = RULMENTUL Braşov 2007 Cupa Cupelor = OLTCHIM Rm. Vâlcea RAPID Bucureşti: 3 Cupe Europene (1964, 1993,
2000), CHIMISTUL (Oltchim) Rm. Vâlcea 3 (1984, 1989,
2007), ŞTIINŢA Univ. Bucureşti 1 (1961),
ŞTIINŢA Univ. Bacău 1 (1989), Silcotub Zalău 1 (1996), Univ. Remin Deva 1 (2002), Rulmentul Braşov 1 (2006).
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 41/184
MASCULIN 1965 Cupa Campionilor = DINAMO Bucureşti 1968 Cupa Campionilor = STEAUA Bucureşti 1977 Cupa Campionilor = STEAUA Bucureşti
1985 Cupa I.H.F. = MINAUR Baia Mare 1998 Cupa E.H.F. = MINAUR Baia Mare 2006 Cupa Challenge = STEAUA Bucureşti
2007 Cupa Challenge = U.C.M. REŞIŢA
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 42/184
Tehnica jocului de hanbal
reprezintă “un ansamblu de deprinderi motricespecifice ca formă şi conţinut privindmanevrarea mingii, deplasarea jucătorului în
vederea acestei manevrări şi care sedesfăşoară după legile activităţii nervoasesuperioare şi ale biomecanicii, în scopulrealizării randamentului maxim în joc” (I.K.Ghermănescu, după L. Teodorescu, adaptată laspecificul jocului de handbal, 1978, 1982).
Procedeul tehnic
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 43/184
Procedeul tehnic
cuprinde din mişcări, uneori simple, alteori maicomplexe, executate de un jucător în scopulobţinerii unor rezultate favorabile în joc, pentrua obţine un randament maxim, cu maximum deefort şi în minimum de timp.
Jocului de handbal îi corespund forme generaleale mişcărilor prin care se acţionează înmanevrarea mingii în raport cu sarcinile jocului
şi cu regulile lui. Aceste forme sunt cunoscute sub denumirea
de mijloace de bază alte tehnicii, sau
elementele tehnicii.
Elementele tehnicii jocului de handbal sunt:
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 44/184
Elementele tehnicii jocului de handbal sunt: poziţia fundamentală; mişcarea în teren; ţinerea mingii; prinderea mingii; pasarea mingii; driblingul sau conducerea mingii; fentele sau mişcările înşelatoare; aruncarea la poartă; scoaterea mingii de la adversar; blocarea aruncărilor la poartă; tehnica portarului.
Procedeele tehnice reprezintă concretizarea şi
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 45/184
reprezintă concretizarea şiadaptarea elementelor tehnice la diferite situaţiispecifice jocului.
sunt procedee de execuţie a elementelor tehnice şi
au un caracter concret de execuţie. Procedeele tehnice sunt de două feluri: procedee
tehnice simple şi procedee tehnice complexe. Procedeele tehnice simple au un caracter
invariabil şi sunt executate pe baza unui stereotipdinamic (poziţia iniţială, execuţia propriu-zisă şipoziţia finală), de exemplu: aruncarea de la 7m,pasa zvârlită de pe loc, aruncarea de la margine,etc.
Procedeele tehnice complexe se întâlnesc înmajoritatea fazelor din timpul jocului şi constă în înlănţuirea firească a mai multor mişcări simple caresunt în funcţie de jocul adversarilor şi al
coechipierilor.
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 46/184
În jocul de handbal deosebim tehnica jocului de atac, tehnica jocului de apărare; tehnica jocului portarului.
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 47/184
Tehnica jocului de atac cuprinde următoarele
elemente tehnice: poziţia fundamentală în atac;
mişcarea în teren;
ţinerea mingii; prinderea mingii; pasarea mingii; driblingul; fenta; aruncarea la poartă.
Tehnica jocului de apărare cuprinde
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 48/184
Tehnica jocului de apărare cuprindeurmătoarele elemente tehnice:
poziţia fundamentală în apărare; mişcarea în teren specifcă apărării;
atacarea adversarului cu corpul; scoaterea mingii de la adversar; blocarea aruncărilor la poartă.
Tehnica portarului cuprinde:
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 49/184
Tehnica portarului cuprinde: poziţia fundamentală; deplasarea în poartă; prinderea mingii; respingerea mingii cu braţele;
respingerea mingii cu piciorul; plonjonul; mişcările înşelătoare – fentele; degajarea mingii.
Aspecte metodice privind
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 50/184
Aspecte metodice privind pregătirea tehnică în jocul de
handbal Pregătirea tehnică
este un proces de instruire prin care se
urmăreşte învăţarea, consolidarea şiperfecţionarea procedeelor simple şi complexeaplicând principiile didactice şi cele ale
antrenamentului sportiv, constituie METODICA specifică jocului de handbal.
Învăţarea tehnicii jocului de handbal se va realiza
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 51/184
ăţa ea te c jocu u de a dba se a ea atreptat, ţinând cont de anumite priorităţi metodice.
Antrenorul va trebui să sistematizeze materialul de
predare în aşa fel încât să fie accesibil jucătorilor pentru fiecare eşalon de instruire – începători – avansaţi – performanţi.
Procedeele tehnice la început se vor preda în
condiţii uşurate, După ce procedeele de bază au fost însuşite, se
pot folosi aparate ajutătoare ca: jaloane, siluete,fanioane care să simbolizeze adversarul şi să-lobişnuească pe jucător să acţioneze în funcţie deacesta.
Trecerea la o treaptă superioară o reprezintă
exersarea procedeelor tehnice cu adversar semiactiv.
se va ţine cont de prezenţa şi contraacţiunea
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 52/184
se va ţine cont de prezenţa şi contraacţiuneaadversarului, jucătorul adaptându-se noilorcondiţii.
Prin aceasta tehnica se perfecţionează, jucătorul învăţând sau descoperind el însuşireguli de tactica individuală, pe care le va aplica
în joc, atunci când va întalni situaţiiasemănătoare.
Următoarea fază este exersarea în luptă cu unadversar activ, jucătorul va întâmpina întreaga
capacitate de luptă a adversarului. În funcţie de rezistenţa acestuia, el va avea
posibilitatea să acţioneze spontan, improvizândşi rezolvând în mod creator situaţia data.
Perfecţionarea procedeelor tehnice se realizează prin
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 53/184
ţ p pfolosirea unor exerciţii coplexe, în care poate existasau nu adversarul.
Exerciţiile complexe dau posibilitatea, săperfecţioneze tehnica necesară jucătorului, pentru rezolvarea acestora, ele oferă şi avantajele
axersării procedeelor tehnice în condiţii de efort fizic,
solicitând şi o concentrare psihică asemănătoare jocului.
Perfecţionarea procedeelor tehnice se încheie în
jocuri de antrenament cu sau fără sarcini speciale. Astfel jucătorii au posibilitatea să exerseze diferiteprocedee tehnice în condiţii concrete de joc şi să-şiformeze o experienţă proprie.
Însuşirea tehnicii, exersarea procedeelor
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 54/184
Însuşirea tehnicii, exersarea procedeelor tehnice şi folosirea lor în joc, nu poate fi şi nutrebuie să fie separată de tactică.
Concomitent cu explicarea şi demonstrareaprocedeelor tehnice se vor da indicaţii şi asuprafolosirii tactice a procedeului respectiv.
învăţarea procedeelor tehnice merge mănă înmănă cu învăţarea regulilor şi noţiunilor privindutilizarea lor tactică.
Tehnica şi tactica se influenţează şi secondiţionează reciproc.
T h i î t
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 55/184
Tehnica în atac Poziţia fundamentală
Procedeele tehnice sunt: înaltă şi medie Pentru pivoţi - se recomandă adaptarea unei poziţii echilibratemai joasă şi puţin contractată,
să fie plasat cu umărul opus braţului de aruncare spre poartă; greutatea corpului repartizată pe piciorul de partea braţului de
aruncare; picioarele sunt depărtate, spatele rotund;
braţele flexate din articulaţia cotului, pregătit pentru a primimingea. Această poziţie asigură o mare stabilitate în lupta cu adversarii: siguranţa în prinderea mingii;
executarea unei aruncări rapide şi eficace la poartă.
Pentru jucătorii de 9m
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 56/184
Pentru jucătorii de 9m poziţia fundamentală prezintă următoarele
caracteristici: jucătorul orientat cu faţa spre poartă pentru a
avea o vedere de ansamblu; a-şi favoriza pătrunderea spre poartă; a putea pasa în toate direcţiile; greutatea repartizată pe ambele picioare, cel
din parte braţului de aruncare fiind dus cevamai înapoi, pe vârf;
braţele uşor îndoite şi relaxate;
trunchiul înclinat puţin în faţă – spatele rotund
Mişcarea în teren cuprinde următoarele
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 57/184
Mişcarea în teren cuprinde următoareleelemente thnice:
startul; alergarea lansată; alergarea şerpuită printre jucători;
shimbarea de direcţii - simplă şi dublă; opriri, porniri, întoarceri; alergare cu spatele;
săritură de pe loc cu bătaie pe un picior saudouă picioare; săritură cu elan cu bătaie pe un picior sau pe
două picioare.
Ţinerea mingii
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 58/184
Ţ g ţinerea mingii cu două mâini; ţinerea mingii cu o mână prin apucare; ţinerea mingii între palmă şi antebraţ -procedeu mai
rar folosit, nu asigură suficientă stăpănire a mingii şinu oferă posibilitatea mănuirii;
ţinerea mingii între palmă, antebraţ şi şold – oferă maimultă siguranţă, cere mai mult timp pentru executareaaltui procedeu, se utilizează mai mult în pătrunderileefectuate printre adversari;
ţinerea mingii între palmă şi piept – din ce în ce mairar folosită, datorită incomodităţii executării rapide aaltor mişcări;
ţinerea mingii echilibrată – cel mai des folosit.
Prinderea mingii
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 59/184
g
Procedee tehnice:
prinderea mingii cu două mâini – se execută înmai multe feluri în funcţie de direcţia mingii;
prinderea mingii în dreptul pieptului – trunchiuleste puţin înclinat înainte, cu greutatea pepiciorul din faţă, braţele mult întinse spredirecţia de unde vine mingea, palmele privesc
în jos şi uşor înainte, cu degetele departate şirelaxate.
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 60/184
prinderea mingilor joase;
prinderea mingilor care ating solul; prinderea mingilor înalte poate fi: prinderea mingilor
de pe loc, prinderea mingilor din săritură; prinderea mingilor din lateral; prinderea mingii cu o mână – se poate efectua: între palmă, antebraţ şi şold; între palmă şi piept; într-o mână din lateral sau dinapoi; într-o mână deasupra umărului; într-o mână din săritură.
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 61/184
Pasarea mingii:
Procedee tehnice de pasare a mingii: - cu o mână; - cu două mâini; de pe loc; din alergare; din săritură; precedate de elan de paşi încrucişaţi; precedate de elan de paşi adăugaţi;
precedate de elan de paşi săltaţi.
Din punct de vedere al acţiunii braţului asupra
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 62/184
p ţ ţ pmingii deosebim:
pasa zvârlită; pasa împinsă; pasa lansată.
Combinaţii şi variaţiuni a procedeelor depasare: pasarea mingii cu mână – pasa zvârlită:
pe deasupra umărului; lateral pe lângă umăr; lateral pe lângă şold;
pasa lansată;
pe lângă umăr; lâ ă ld
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 63/184
pe lângă şold; pasa prin împingere: din dreptul umărului; din dreptul pieptului; pasarea mingii cu două mâini: pe deasupra capului;
pe deasupra umărului; de la piept; lateral de la şold; pase pentru angajarea pivotului - pase speciale:
pasa din pronaţie; pasa înapoi pe deasupra umărului; pasa pe la spate; pasa cu pământul; pasa pe sub axilă.
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 64/184
Driblingul – conducerea mingii
Din punct de vedere tactic folosirea lui serecomandă numai atunci când situaţiile oimpun, excesul determină pierderea mingii şi
încetinirea jocului. Se recomandă în următoarele situaţii: jucător singur pe contraatac;
acţiune individuală de depăşire; pentru păstrarea mingii.
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 65/184
Fentele sau mişcările înşelătoare Fentele pot fi împărţite în trei grupe: de depăşire individuală a apărătorului direct; de pasare, de aruncare la poartă.
Din grupa fentelor de depăşire fac parte: fenta simplă de pornire; fenta dublă de pornire; schimbare simplă de direcţie; schimbare dublă de direcţie; combinaţii de fente de pornire şi de schimbare de
direcţie cu fente de aruncare la poartă sau de pasare.
Fentele de pasare pot fi sistematizate astfel:
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 66/184
fentă de pasare urmată de executarea pasei cuun alt procedeu (fentă de pasare urmată de altă
pasă); fentă de pasare urmată de aruncare la poartă;
fentă de pasare urmată de depăşire individuală.
Sistematizarea fentelor de aruncare: fentă de aruncare urmată de pasă,
fentă de aruncare la poartă urmată de oaruncare la poartă prin alt procedeu tehnic; fentă de aruncare la poartă urmată de o
depăşire individuală
Tactica jocului de handbal
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 67/184
Tactica jocului de handbal handbalul prezintă, o complexitate de situaţii
ivite atât în atac cât şi în apărare, ca urmare amultitudinii mijloacelor de manevrare a mingii şia însuşirii conţinutului jocului.
existenţa unui număr mare de procedee şimultiplele posibilităţi de a le lega prin formevariate de mişcare, pe zone mai mari sau mai
reduse din teren, asigură jocului un pronunţatconţinut tactic, caracterizat prin dinamism,tactica jocului ne
apare pe cât de complexă, atât de diferită.
În literatura de specialitate , mulţi autori o
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 68/184
p ţdefinesc ca activitate, concept, proces sausistem de mijloace.
Mihai Epuran, (1968) defineşte tactica „ca unproces psihomotric complex care angajeazăfactori cognitivi, volitivi şi motrici”.
O altă definiţie a aceluiaşi autor, „tactica esteactivitatea prin care un sportiv îşi desfăşoarătoate posibilităţile sale tehnice, fizice şi psihice,
pentru a dobândi rezultatele cele mai bune încondiţiile şi în faţa unor adversari diferiţi”.
Ca o sinteză putem spune că:
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 69/184
p p tactica reprezintă organizarea şi coordonarea
acţiunilor individuale şi colective în mod raţional
şi unitar, în scopul realizării randamentuluimaxim, folosind în limitele regulamentului şisportivităţii, cele mai corespunzătoare
procedee, valorificând calităţile şiparticularităţile jucătorilor proprii, precum şilipsurile adversarilor.
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 70/184
Componentele tacticii sportive
Componentele tacticii după A.Dragnea sunt:
concepţia tactică; planul tactic; acţiunea tactică;
sistemul de joc;
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 71/184
Concepţia tactică
Concepţia tactică reprezintă un sistem deprincipii, idei, regili şi norme relativ stabile,elaborate în vederea participării cu succes în
competiţie. este o componentă dinamică, relativ stabilă, se
bazează pe principii ce aparţin experienţei
practice şi se modifică doar atunci cândechipele de sportivi impun acest lucru.
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 72/184
Planul tactic
Pentru abordarea fiecărei competiţii se întocmesc planuri tactice diferenţiate, conformconcepţiei tactice.
este diferit de la o competiţie la alta. este o particularizare temporară a tacticii. poate fi definit ca ”ansamblul măsurilor
stabilite în vederea rezolvării problemelor tactice ridicate de pregătirea şi desfăşurareaacţiunilor de atac şi apărare”.
Acţiuni tactice
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 73/184
Acţiuni tactice acţiunile tactice sunt instrumente practice de
realizare a planului tactic şi concepţiei tactice. sunt componente concrete ale tacticii şi se
desfăşoară pe mai multe faze,
cele mai multe fiind de natură psihologică şiuna motrică, practică, concretă, de rezolvare asituaţiei tactice:
perceperea şi analiza situaţiei competiţionale
care favorizează o anumită acţiune tactică; rezolvarea mentală prin elaborarea unei
strategii adecvate şi decizii;
analiza efectelor acţiunii tactice
acţiunile tactice se prezintă ca structuri
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 74/184
înlănţuite, denumite combinaţii, scheme şiiniţiative individuale efectuate în scopuri tactice
bine determinate. acţiunea individuală reprezintă selecţionarea şi
aplicarea conştientă, de către un jucător într -o
fază, a celui mai indicat complex de procedeetehnico – tactice în scopul realizării unei sarciniparţiale a jocului.
de regulă, acţiunea individuală se desfăşoară înluptă cu unul sau mai mulţi adversari.
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 75/184
Combinaţia tactică
reprezintă “coordonarea acţiunilor individuale adoi sau mai mulţi coechipieri, într -o fază a
jocului cu scopul realizării unei sarcini parţiale
de atac sau apărare ” (L. Teodorescu, 1975). combinaţiile tactice sunt proprii oricărui sistem
de joc.
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 76/184
Schema tactică
este o formă a combinaţiei tactice mai evoluată,aplicată cu precădere în atac. este mai complexă, mai rigidă şi stereotipă.
La efectuarea ei participă de obicei un număr mai mare de jucători şi se aplică mai ales înmomentele fixe ale jocului.
Schema tactică se utilizează în vedereaderutării adversarului şi de a pune în valoare, înfazele decisive ale jocului, calităţile unui
sportiv
Circulaţia tactică
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 77/184
Circulaţia tactică se foloseşte în atac şi este forma superioară a
schemei tactice. cu ajutorul ei se realizează faza de pregătire a
atacului în cadrul sistemului de joc adoptat.
la circulaţia tactică participă un număr mai marede jucători, uneori chiar întregul colectiv alechipei.
scopul circulaţiei tactice este de a crea situaţii
favorabile realizării punctelor; constă din combinaţii tactice şi acţiuni
individuale, simultane şi succesive şi se
desfăşoară după un anumit plan de organizare
O bună circulaţie tactică trebuie să secaracterizeze prin:
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 78/184
caracterizeze prin: agresivitate – demarcaje succesive ale
jucătorilor, iar circulaţia mingii să fie orientatăspre poarta adversă, să constituie înpermanenţă o ameninţare pentru apărare şi săpună în situaţie de a înscrie pe toţi jucătorii sau
majoritatea jucătorilor; reversibilitate – să se poată executa atât pe
partea dreaptă, cât şi pe partea stângă a
terenului; accesibilitate – să poată fi învăţată relativ uşor
şi să corespundă pregătirii tehnice a jucătorilor.
A ţi i t h i t ti
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 79/184
Acţiuni tehnico-tactice
În derularea jocului de handbal deosebim: acţiuni tehnico-tactice individuale de apărare; acţiuni tehnico-tactice individuale de atac; acţiuni tehnico-tactice colective de apărare;
acţiuni tehnico-tactice colective de atac.
Acţiuni tehnico-tactice individuale
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 80/184
Acţiuni tehnico-tactice individuale de apărare
Oprirea contraatacului – când echipaadversă a intrat în posesia mingii, ca urmare aunei aruncări la poartă, nereuşită, blocată de
apărători, prinsă sau respinsă de portar, jucătorul cel mai apropiat de minge îl atacă prompt pe posesorul acesteia, uneori chiar şi pe portar, încercând să întârzie cât mai mult
declanşarea contraatacului, astfel încâtcoechipierii să aibă timpul necesar replierii şi organizării apărării.
Retragerea spre propria poartă – prinl d it ă f ţ t l
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 81/184
alergarea de viteză cu faţa, cu spatele,urmărind în permanenţă acţiunile adversarului
pentru a putea interveni prompt în stopareaacestuia de a continua acţiunile şi de a înscriegol.
Marcajul în fazele I şi a – II – a a apărării sepoate realiza: marcaj strâns – „om la om” apărătorul se va
apropia mult de atacant, va executa asupra luio presiune prin împingere cu umărul, încercândsă-l scoată din ritm şi direcţia de alergare;
marcaj la intercepţie – când vârfurile decontraatac se desprind de pe poziţia lor cu
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 82/184
contraatac se desprind de pe poziţia lor cuanticipare, reuşind să se lanseze în viteză,
apărătorul va folosi marcajul la intercepţie.Sesizând direcţia de alergare a vârfului decontraatac şi poziţia lansatorului mingii, vacăuta să alerge în viteza cea mai mare pe linia
care-l uneşte pe posesorul mingii cu vârful decontraatac, interpunându-se între cei doiadversari.
Atacarea hotărâtă a posesorului mingii – apărătorul se va apropia mult de adversar,determinându-l să se oprească, sau să pasezemingea altui coechipier.
Scoaterea mingii din dribling se poate realiza prin: atac din faţă - dacă atacantul driblează în faţa
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 83/184
atac din faţă dacă atacantul driblează în faţaapărătorului, acesta are şansa să-l deposedezeinterpunând repede braţul cu palma deschisă între
mingea care revine de pe sol şi mâinile adversarului; atac din lateral - apărătorul se apropie marcând
strâns adversarul direct şi alergând umăr la umăr cuacesta va încerca interpunerea palmei între minge şibraţele atacantului, să-l deposedeze de minge;
atac din spate - se realizează atunci când adversarulcu mingea este întors cu spatele spre apărător, acestaurmăreşte să lovească mingea care revine de pe sol şis-o orienteze în direcţia unui coechipier care să o
poată culege, din ţinere echilibrată - deposedarea adversarului de
minge se realizează cu o mână, cu palma deschisă,când acesta se pregăteşte să arunce la poartă;
atacarea adversarului aflat în posesia mingii t t l d â i t
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 84/184
- atacantul care conduce sau mânuieştemingea în zona de trecere din faţa porţii, în
locuri din care se poate înscrie un punct, prinaruncare la poartă, acesta trebuie imediatatacat şi stânjenit în mişcările sale. Apărătorul
va ieşi prompt din dispozitivul de apărare şi vaacţiona cu o mână pe braţul de aruncare şicealaltă pe şoldul opus;
acoperirea braţului de aruncare - apărătorulplasat pe partea braţului de aruncare al
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 85/184
plasat pe partea braţului de aruncare aladversarului, va putea bloca mai uşor mingea,
colaborând astfel şi cu portarul; închiderea culoarelor de pătrundere -
pătrunderea spre poartă a unui atacant poate fi închisă de către un apărător care va face pas
lateral spre direcţia în care atacantul areintenţia de a acţiona;
blocarea aruncărilor la poartă - în momentul
în care este declanşată acţiunea de aruncare lapoartă de către atacant, apărătorul se vainterpune între minge şi poartă pentru a blocaaruncarea.
Acţiuni tehnico-tactice colective
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 86/184
Acţiuni tehnico tactice colective de apărare
Acţiunile tehnico-tactice colective de apăraresunt:
împărţirea adversarilor – se face începând cu
apărătorii laterali, continuându-se cu ceiintermediari şi centrali în funcţie de sistem;
mişcarea de translaţie – este efectuată de
apărători în funcţie de circulaţia mingii, deplasamentul şi de deplasarea în teren aadversarului direct şi a coechipierilor săi;
preluarea – predarea – schimbul de oameni - în momentul când extrema pătrunde în
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 87/184
- în momentul când extrema pătrunde încirculaţie la semicerc, apărătorul lateral o
marchează strâns şi o conduce până în dreptulapărătorului intermediar căruia i-o predă,orientându-se după regula împărţiriiadversarilor; dacă constată că, primul adversar
liber este interul, îl preia, marcându-l lasupraveghere. Schimbul de oameni este tot opredare şi preluare efectuată de doi apărători,care marchează doi atacanţi aflaţi în acelaşi
timp în circulaţie; alunecarea – se realizează în scopul evitării
blocajelor şi se aplică mai ales în apărarea „om
la om”;
zidul de apărare la aruncările libere de la 9m – aruncările libere care se execută din
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 88/184
m . – aruncările libere care se execută dinapropierea semicercului de la 9 m. obligă
apărătorii să constituie un „zid” de apărare aporţii, după care se orientează portarul înplasamentul său şi este format din 2 sau 3
jucători dintre cei mai înalţi;
aşezarea apărătorilor la aruncările de pedeapsă – destul de frecvent aruncarea de la7 m. este respinsă de portar sau de una dinbarele porţii. Pentru a recupera mingea revenită
în teren, patru apărători stau în apropiereasemicercului de 9 m. pentru a putea lupta cuadversarii în vedera recuperării mingii.
aşezarea apărătorilor la aruncările de la margine şi colţ - aruncarea de la colţ, din care se poate înscrie
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 89/184
ţ ţ, pdirect un punct în poarta adversă impune măsuri deasigurare a semicercului de 6 m.,
prin retragerea la semicerc, marcând cu stricteţe pivoţii şi închizând pătrunderile
atacanţilor care ar sări deasupra semicercului pentru aprimi mingea aruncată de la colţ;
aşezarea apărătorilor la mingea de arbitru – apărătorii trebuie să aplice principiul asigurăriiechilibrului defensiv şi aşezarea pe teren pentrupreîntâmpinarea contraatacului.
trei dintre cei mai înalţi apărători vor ocupa locuri în jurul arbitrului, ca la momentul oportun să sară şi săintre în posesia mingii.
Acţiuni tehnico-tactice colective
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 90/184
de atac
Încrucişarea simplă şi dublă se realizează înscopul de a pune în situaţie favorabilă dearuncare la poartă un jucător din linia de 9 m.(fig.1, fig.2);
Paravanul urmăreşte favorizarea aruncărilor lapoartă din săritură de la distanţă peste apărători
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 91/184
poartă din săritură, de la distanţă peste apărătoripentru protejarea aruncărilor libere de la 9 m.
numit „paravan fix” de pe loc precum şi în uneleacţiuni din deplasare de către extreme şi pivotaflate în circulaţie
Învăluirea se realizează între interul şiextrema de aceeaşi parte:
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 92/184
extrema de aceeaşi parte:
interioară când finalizează extrema (fig.12);
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 93/184
exterioară când finalizează interul de pe post deextremă, prin pasa dată de centru.
Blocajele se folosesc în mai multe scopuri:t f i lib ă ii i hi i
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 94/184
pentru favorizarea eliberării unui coechipier,marcat „om la om”;
pentru formarea unui culoar de pătrundere aunui atacant spre poartă – blocaj interior, dublublocaj ( fig.5, fig.6);
pentru formarea unui culoar de aruncare lapoartă blocaj exterior (fig 7);
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 95/184
poartă – blocaj exterior (fig.7);
blocaj - plecare din blocaj se realizează întrecele două linii de atac (fig 8 9 10 11);
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 96/184
cele două linii de atac (fig. 8, 9, 10,11);
Acţiuni tehnico-tactice individuale
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 97/184
ţde atac
Din punct de vedere tactic, jocul individual în atacstă la baza acţiunilor colective. Pentru un joc colectiveficient este nevoie să se acţioneze cât maipericulos.
Acţiunile tehnico-tactice individuale de atacpresupun:
prinderea şi pasarea mingii în pătrundere – prin
„hărţuirea” necontenită a apărătorilor, prin paserapide în pătrundere pot crea breşe în dispozitivulde apărarea advers, pe unde jucătorul pătrunde,aruncă la poartă sau angajează pivotul;
driblingul simplu şi multiplu – reprezintăpentru jucători modalitatea de a se deplasa cu
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 98/184
pentru jucători modalitatea de a se deplasa cumingea în teren fără ajutorul unui coechipier;
demarcajul direct – (eu mă demarc)vizează acţiuni de derutare a adversarului, prinporniri, opriri, întoarceri, fente simple şi duble
executate cu şi fără minge şi indirect (eu suntdemarcat) prin folosirea raţională a schimburilor de locuri, pătrunderi succesive, blocaje;
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 99/184
a runcarea la poartă – aruncări specifice
postului ocupat în echipă; angajarea pivotului – prin pase speciale sau
pase de angajare a pivotului, din ce în ce mai
variate; acestea fac parte integrantă dinbagajul motric al fiecărui jucător deperformanţă.
Atacul în jocul de handbal
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 100/184
jFaze, forme şi sisteme de joc
Având în vedere caracterul şi viteza cu care sedesfăşoară fazele jocului, succesiuneaacţiunilor individuale şi colective întreprinse de
atacanţi şi timpul scurs până la finalizare seconsideră că atacul are patru faze.
Faza I-a - contaatacul;
Faza a II – a - contraatacul susţinut; Faza a III – a - organizarea; Faza a IV – a - jocul în sistem;
Faza I-a a atacului - contaatacul
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 101/184
Faza I-a a atacului –contraatacul are o aplicaretemporară 2-4 secunde şi este condiţionată de:
Se poate declanşa după ce portarul a prins mingeaaruncată la poartă, după interceptarea unei pase, uneori după scoaterea mingii de la adversar, dribling,
aruncare după recuperarea mingii ridicată din blocarea aruncării
la poartă. Contraatacul începe prin pornirea rapidă spre poarta
adversă a unuia sau doi jucători, când echipa proprie a intrat în posesia mingii,continuă cu alergare în viteză maximă, prindereamingii pasată de portar sau de un coechipier şi setermină printr -o aruncare la poartă.
Formele de manifestare a contraatacului:
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 102/184
contraatacului :
contraatac direct cu un vârf; contraatac cu două vârfuri sau mai
multe; contraatac cu intermediar cu un vârf; contraatac cu intermediar cu două
vârfuri; contraatac cu două vârfuri încheiat cu
încruci are
Contraatacul direct L t t l di t di ti ăt l lt ti
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 103/184
La contraatacul direct se disting următoarele alternative:
cea mai simplă formă de contraatac este aceea când portarulprinde mingea aruncată la poarta sa, o aruncă direct în golpeste portarul echipei adverse (mingea aflându-se în joc);
în contraatacul direct sefoloseşte o singură pasă şi în generalpasa o dă portarul;
contraatacul direct poate fi lansat şi de jucătorul care a intratsusprinzător în posesia mingii fie intercepţie sau recuperare;
pentru dublarea şanselor, la contraatac participă două vârfuri,portarul fiind cel care decide cui lansează mingea;
tot contraatac direct este şi atunci când un apărător intermediar sau zburător efectuează o intercepţie în afara liniei de 9m,
îndreptţndu-se în cea mai mare viteză spre poarta adversăpentru a finaliza;
Modul de realizare a contaatacului
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 104/184
diect cu un vârf
Contraatacul cu două vârfuri
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 105/184
Contraatacul cu două vârfuri
Contraatacul cu două vârfuri
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 106/184
încheiat cu o încrucişare
Contraatacul cu intermadiar cu un
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 107/184
vârf
Contraatacul cu intermadiar cu
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 108/184
două vârfuri
Conţinutul tehnico – tactic al
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 109/184
contraatacului direct cu un vârf intrarea în posesia mingii sau recuperarea
rapidă a mingii de către portar; startul rapid; alergarea de viteză; degajarea sau pasarea mingii de către portar; prinderea mingii venită din urmă;
driblingul; aruncarea la poartă;
Greşeli care apar în contraatac
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 110/184
Greşeli care apar în contraatac neanticiparea momentului de plecare pe
contraatac; viteză de deplasare necorespunzătoare; deplasarea vârfurilor pe trasee neutile; nerealizarea desprinderii de apărători; lansarea greşită a contraatacului; nesincronizarea vârfului cu pasa; judecarea limitată a situaţiilor tactice existente; nafinalizarea în procentaj total de 100%; nesusţinerea vârfului de contraatac
Faza a II - a a atacului – Contraatacul susţinut
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 111/184
susţinut Contraatacul susţinut, numit şi faza a II-a a
atacului, se desfăşoară atunci când apărătorii în repliere marchează vârfurile de contraatacsau când portarul nu poate lansa mingea pentru
contraatacul direct. Contraatacul susţinut surprinde apărarea
adversă în curs de aşezare şi organizare,
micşorează atenţia şi forţele apărătorilor, înlesnind aruncările la poartă.
În funcţie de modul cum se realizează
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 112/184
În funcţie de modul cum se realizeazăfinalizarea, contraatacul susţinut poate fi
sistematizat astfel: contraatacul susţinut finalizat prin aruncări de la
distanţă, efectuate de jucătorii din linia de 9m;
contraatacul susţinut efectuat prin aruncări dela semicercul de 6m în urma unor angajăriefectuate de jucătorii din linia de 9m;
Contraatacul susţinut poate fi desfăşurat îndouă variante:
Varianta I
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 113/184
Varianta I plecarea vârfurilor de contraatac, primul val; recuperarea mingii şi plecarea celui de-al II- lea
val, jucătorii de 9m; trecerea mingii din propria jumătate de teren în
terenul advers de jucătorii din cel de-al doileaval;
finalizare prin aruncare la poartă de la distanţă
executată de un jucător din cel de-al doilea val,( jucător de 9m);
Varianta a II-a
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 114/184
Varianta a II a plecarea vârfurilor de contraatac, primul val; recuperarea mingii şi plecarea celui de-al II- lea val,
jucătorii de 9m; trecerea mingii din propria jumătate de teren în terenul
advers de jucătorii din cel de-al doilea val; infiltrarea jucătorilor din primul val pe semicerc şi
demarcarea unuia dintre ei; angajarea jucătorului de semicerc demarcat faţă de
jucătorul cu mingea; aruncarea la poartă prin unul din procedeele tehnice
specifice situaţiei concrete de joc;
Conţinutul tehnico – tactic al contraatacului susţinut
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 115/184
contraatacului susţinut startul rapid; alergarea de viteză; recuperarea şi pasarea rapidă a mingii unui jucător
demarcat; aruncarea la poartă de la distanţă; pasele de angajare a jucătorilor de semicerc; aruncarea la poartă din apropierea semicercului de
6m; Pentru sporirea eficienţei acestei faze se apelează la
acţiuni tehnico-tactice, ca: demarcajul direct, paravanul, pentru favorizarea aruncărilor de la
distanţă şi blocajele pentru a înlesni pătrunderile
jucătorilor de la 9m
Greşeli frecvente în timpul fazei a II -a a atacului
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 116/184
a atacului lipsa de sincronizare între intrarea în posesia mingii
şi plecarea jucătorilor din primul val; întârzieri în pasarea mingii, la declanşare sau peparcursul desfăşurării contraatacului susţinut;
gândirea lentă scoate jucătorii din fază;
deplasări limitate ale jucătorilor, nesiguranţ a şi lipsade precizie în transmiterea mingii; folosirea inoportună a driblingului; nasincronizări în deplasări şi în gândire a cuplurilor
de atacanţi; nesusţinerea jucătorului cu mingea; eficacitate scăzută în aruncările la poartă; urmărirea insuficientă a mingii şi lipsa preocupărilor
de recuperare a ei;
Faza a III - a a atacului – Organizarea
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 117/184
Contraatacul şi contraatacul susţinut sunt cele
mai eficace faze ale atacului, însă apar situaţiicând nu pot fi realizate datorită următoarelor cauze:
jucătorii echipei adverse se repliază la timp; plasamentul special al portarului advers; unul,doi sau chiar trei apărători fac presing
temporar; posesorul mingii apreciază că nu mai este cazul
continuării atacului rapid şi încetineşte ritmul de
joc;
În timpul fazei a III- a atacului, jucătoriisurprinşi de fază în locuri neprevăzute se vor
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 118/184
p ş pdeplasa cât mai repede spre posturile lor din
dispozitivul de atac, căutând cel mai bunplasament integrându-se în disciplina tactică de joc stabilită de antrenor;
.Echipa este preocupată de păstrarea mingii înposesia sa; atunci când un apărător a comis o greşală,
atacantul cu mingea în funcţie de situaţiaconcretă va angaja pivotul;
va pătrunde spre poartă sau va arunca la
poartă
În faza a III- a atacului, jucătorilor li se oferăposibilitatea de a avea momente de „respiro”
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 119/184
p ptimp în care antrenorul poate face schimbările
de jucători necesare. Această fază nu poate fi prea mult prelungită,
deoarece poate fi sancţionată cu aruncare
liberă pentru joc pasiv. Cel care coordonează jocul este centrul
(coordonatorul de joc), care dă semnalul pentru
începerea atacului în sistem.
Faza a IV- a a atacului –Jocul în sistem
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 120/184
sistem
Faza a IV-a a atacului este numită şi atacul însistem
reprezintă forma de organizare şi coordonarea acţiunilor tuturor jucătorilor care participă laatac
folosirea acţiunilor tactice individuale dar şicolective sunt cu scopul de a învingerezistenţa opusă de apărare
să-şi creeze o situaţie favorabilă de aruncarela poartă.
În derularea acestei faze distingem treimomente importante şi anume:
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 121/184
faza de pregătire – se realizează prin circulaţii
active de minge şi de jucători; faza de construirea a acţiunii de finalizare –
se realizează prin acţiuni tactice colective,
folosite pe fondul circulaţiilor de minge şi de jucători;
faza de finalizare - reprezintă ultima acţiune a
atacului în sistem şi poate fi o acţiune tacticăindividuală sau colectivă prin care jucătorulurmăreşte să ajungă într -o poziţie favorabilă de
aruncare la poartă şi să înscrie
Elementele tehnice întâlnite în faza a IV-a a atacului sunt:
poziţia fundamentală specifică jocului de atac; ţinerea prinderea şi pasarea mingii;
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 122/184
ţinerea, prinderea şi pasarea mingii; driblingul;
fentele; aruncarea la poartă; Acţiuni tactice individuale demarcajul;
pătrunderea; angajarea pivotului; Acţiuni tactice colective pasele în pătrundere succesivă;
încrucişarea simplă şi dublă; paravanul; învăluirea; blocaj, blocaj –plecare din blocaj;plasamentul jucătorilor la
momente fixe aruncare liberă d la 9m aruncarea de pedeapsă
Forme de joc în atac
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 123/184
În cadrul fazei a IV-a a atacului, sistemele deatac pot fi aplicate în forma:
poziţional cu un pivot; poziţional cu doi pivoţi; în circulaţie cu un pivot;
în circulaţie cu doi pivoţi:
Atacul poziţional
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 124/184
p ţ Prin atacul poziţional se urmăreşte crearea unor
faze de gol pentru fiecare jucător în dreptul zoneicorespunzătoare postului respectiv.
Jucătorii acţionează pe baza unor combinaţii bineprecizate, alese în funcţie de sistemul de apărareadvers.
Atacul poziţional nu trebuie înţeles ca u joc static. Prin acţiunile rapide pe care jucătorii le fac în zonele
lor de atac, prin pasarea rapidă a mingii de la o extremă la alta,
prin pătrunderile succesive şi pasele laterale, prin fentele de aruncare la poartă urmate de
angajări ale pivoţilor, prin încrucişări, paravane şi blocaje, atacul
poziţional capătă un caracter dinamic
Atacul în circulaţie
Atacul în circulaţie este o formă superioară de
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 125/184
Atacul în circulaţie este o formă superioară de joc;
se bazează pe pasarea rapidă a mingii în timpulunei circulaţii intense a tuturor atacanţilor;
Pentru a fi aplicată cu succes;
pretinde din partea jucătorilor o tehnicăavansată; o bună pregătire fizică şi cunoştinţe de tactică.
Jucătorii trebuie să fie capabili să acţioneze cueficacitate pe diferite posturi, pe care din cauzacirculaţiei în teren sunt nevoiţi în mod temporar să le ocupe.
Sisteme de joc în atac
Sistemele de joc în atac sunt determinate de o
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 126/184
Sistemele de joc în atac sunt determinate de oanumită aşezare a jucătorilor în teren,considerată ca fiind aşezare de bază,
fiecare jucător având de îndeplinit anumitesarcini în timpul jocului.
Sistemele de joc în atac se diferenţiază prinnumărul jucătorilor care acţionează înapropierea semicercului, deci în interiorulapărării, şi a celor care joacăîn afară, adică înfaţa apărării.
Doar în atacul poziţional se poate recunoaştecu uşurinţă sisrtemul de joc adoptat de echipă
Sistemul de atac cu un pivot
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 127/184
Sistemul de atac cu un pivot În sistemul de atac cu un pivot ( fig.19), cinci jucători
sunt dispuşi sub formă de evantai, la diferite distanţefaţă de poartă, 8-14m, iar unul este plasat înapropierea semicercului spaţiului de poartă.
În acest sistem, pe lângă pivot mai acţionează două
extreme, doi interi şi un centru (coordonator de joc). Plasamentul lor urmăreşte să asigure o repartizare
echilibrată a câmpului de joc. Convenţional apar şasezone din care una este paralelă cu poarta, iar celelalte
cinci sunt radiale faţă de ea. Precizarea postului şi a spaţiului în care acţionează
fiecare atacant urmăreşte în principal evitareaaglomerării în faţa porţii.
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 128/184
Sistemul de atac cu doi pivoţi
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 129/184
Sistemul de atac cu doi pivoţi a apărut dinconsiderente de ordin tactic, pentru a crea raporturi supranumerice pe părţile
laterale ale atacului, pentru a valorifica calităţile pivoţilor.
Centrul din cadrul atacului cu un pivot se
transformă în al doilea pivot, întărind linia de la6m.
Sistemul dă randament dacă echipa posedă doi interi buni aruncători de la
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 130/184
p pdistanţă.
Plasamentul pivoţilor pe semicerc,demarcarea lor sincronizate cu activitateainterilor şi extremelor, ridică mari probleme
apărătorilor. Interii urmăresc prin deplasarea lor spre
marginile terenului să desfacă apărarea,
pentru a crea spaţii în dispozitivul defensiv peunde să arunce la poartă de la distanţă
sau în care să fie angajaţi pivoţii.
Sistemul poate fi aplicat atât sub forma ataculuipoziţional, cât şi sub forma atacului în circulaţie.
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 131/184
Atacul în circulaţie îl realizează interii şi
extremele, care se deplasează prin faţaapărării.(fig.20)
Rolul şi sarcinile jucătorilor peposturi
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 132/184
p Pentru a presta un joc eficace este necesar ca fiecare atacant să-şi cunoască sarcinile pe care
trebuie să le rezolve pe postul respectiv, să respecte regulile de tactică individuală şi disciplina
de joc, să folosească tactic procedeele tehnice, să efectueze acţiuni, angajându-se în luptă cu unul
sau doi apărători, etalându-şi calităţile, pregătirea şi
personalitatea sa. Fiecare atacant trebuie să dezvolte un joc complet pe
postul pe care joacă.
Extrema Extremele sunt jucători care îşi desfăşoară acţiunile în
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 133/184
Extremele sunt jucători care îşi desfăşoară acţiunile înzonele de la colţurile terenului, pentru a asigura
lărgime frontului de atac. Sunt dinamici, cu acţiuni explozive, cu pătrunderi
hotărâte şi în forţă, folosesc acţiuni tehnico – tacticepentru depăşirea apărătorilor laterali.
Efectuează aruncări speciale din săritură şi din plonjonsărit,
înscriu goluri din unghiuri laterale, colaborează mai ales cu interii pentru care fac
paravane, blocaje, circulă prin faţă sau printreapărătorii din zonă, aruncă surprinzător la poartă
printre apărători
participă în fazele I-a şi a II-a ca vârfuri decontraatac,t b i ă fi bili ă f t t t i id
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 134/184
trebuie să fie capabili să efectueze starturi rapide,
să posede o foarte bună viteză de deplasare,precum şi prinderea sigură a mingilor din alergare , în viteză maximă.
trebuie să fie foarte îndemânatecă, să poată executa cu siguranţă şi în condiţii de
viteză, conducerea mingii în dribling, cu şi fărăschimbări de direcţie.
acţiunile extremelor în atacul organizat măresc multrandamentul echipei, în momentul declanşării pasei.
Pivotul
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 135/184
Trebuie să fie un jucător înalt, robust pentru a-şi păstra
mai uşor controlul asupra corpului şi pentru a creadificultăţi advarsarilor care îl marchează.De regulă este plasat între apărătorul lateral şi
intermadiar.
Are sarcina de a dezorganiza şi destrăma apărarea, de a crea breşe în care să acţioneze jucătorii de la 9m,de a da adâncime atacului prin aruncări din plonjonTrebuie să fie un jucător puternic, cu forţă, cu o bună viteză de reacţie şi de execuţie, cu o tărie fizică,
dârzenie şi tenacitate necesare confruntării permanebte cu adversarii.
Principalele acţiuni ale pivotului în timpul jocului şicare pot contribui la îmbunătăţirea rezultatului sunt: fixarea apărătorului printr-un plasament corect sau
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 136/184
fixarea apărătorului printr un plasament corect sauderutarea acestuia;
să se demarce continuu folosind paşii pivotului, eitrebuie executaţi în momentul declanşării pasei încâtprinderea mingii de către pivot să se efectueze în plinelan spre poartă;
prin plasamentul lui între apărător şi un coechipier,favorizează paravanele pentru a finaliza interii;
efectuarea blocajelor la semicerc înlesnescpătrunderea unui coechipier sau aruncarea la poartă;
pivotul ia parte la circulaţia jucătorilor de semicerc,participă la primele faze ale atacului în mod direct atâtpentru dezvoltarea lor, cât şi ca finalizator.
Interul I t ii t j ăt i ţi ă l 13 14
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 137/184
Interii sunt jucători care acţionează la 13–14m
de poartă şi sunt consideraţi temelia oricăreiechipe deoarece înscriu goluri de la distanţă, angajează în joc
extremele şi pivotul, în jurul lor se structurează
jocul echipei. sub aspectul dezvoltării fizice, sunt jucători înalţi sau foarte înalţi, puternici, supli şi îndemânatici, cu o forţă deosebită de aruncare şi o eficacitate corespunzătoare.
Principalele lor atribuţii sunt: să posede o bună tehnică în prinderea şi pasarea
rapidă a mingii în vederea colaborării cu coechipierii;
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 138/184
rapidă a mingii, în vederea colaborării cu coechipierii;
să primească şi să paseze mingea în pătrundere sprepoartă; să fie siguri în folosirea fentelor de pasare şi aruncare
la poartă; să cunoască bine procedeele necesare angajării
pivotului; să ştie să arunce la poartă din săritură peste unul sau
doi apărători, cu sprijin pe sol precedat de elan de pas adăugat,
încrucişat,
prin evitare, pe lângă apărător.
Centrul Jucătorul centru acţionează în zona mediană a
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 139/184
Jucătorul centru acţionează în zona mediană aterenului, mai aproape sau mai departe de poartă, înfuncţie de sistemul de apărare advers.
dirijează, iniţiază şi participă activ la circulaţia mingii,
la acţiunile tactice colective de atac,
încrucişări, paravane, blocaje şi circulaţia jucătorilor aceste acţiuni cer din partea centrului o gândire
tactică avansată,
cunoştinţe tehnico-tactice deosebite implicate înmanevrarea şi transmiterea mingii,
experienţă de joc şi fantezie creatoare.
Centrul atacant va ameninţa permanent poarta prin;
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 140/184
plasament, fente, pătrunderi,
va folosi tactic procedeele tehnice de pasare, va executa rapid şi surprinzător aruncările la
poartă, pătrunderile şi depăşirile adversarilor. acţiunile interprinse de centru contribuie la ; demarcajul indirect al interilor sau pivotului,
la executarea unor îmbinări ale acţiunilor specifice jucătorilor interi, extreme şi pivot.
Apărarea în jocul de handbal Faze, forme şi sisteme de joc
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 141/184
Apărarea porţii este o sarcină permanentă a tuturor
jucătorilor, sarcină care se manifestă pe parcursul întregului meci. Ea solicită organizarea corespunzătoare a tuturor
acţiunilor echipei şi eforturi colective deosebite. Prin analogie cu fazele atacului şi în jocul apărării
deosebim patru faze: faza I-a - replierea; faza a II-a - apărarea temporară; faza a III-a - organizarea; faza a IV-a - jocul de apărare în sistem;
Faza a I- a a apărării - Replierea replierea (faza I a apărării), sau retragerea în
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 142/184
p ( p ), gapărare se face pe drumul cel mai scurt,
alergând în viteză spre propria poartă. Viteza de alergare pentru repliere este în
funcţie de modul în care au intrat advarsarii în
posesia mingii. Dacă mingea a fost interceptată de un
adversar sau prinsă de portar, atunci replierease va face în viteză maximă.
Jucătorii vor alerga cu faţa spre propria poartă,urmărind să ajungă cât mai repede pe poziţiilelor în apărare
În timpul replierii în apărare se va urmări : deplasarea adversarilor, direcţia lor de alergare,
modul în care transportă mingea în atac pentru ca
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 143/184
modul în care transportă mingea în atac, pentru caapărătorii să fie orientaţi din timp asupra locului undese va încerca pătrunderea decisivă spra poartă.
Rămânerea unor jucători în apropierea semicerculuiadvers încercând să intercepteze mingea nu se
justifică, deoarece echipele bune posedă suficiente mijloace
tehnico-tactice pentru a surprinde echipa îninferioritate numerică.
Retragerea în apărare este determinată şicondiţionată de formele sub care se desfăşoară ataculchipei adverse.
Conţinitul tehnico- tactic al fazei I a a apărării replierea
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 144/184
a a apărării – replierea
deplasarea în teren; scoaterea mingii din dribling; marcajul;
Greşeli frecvente în faza I a a apărării
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 145/184
jucătorii nu anticipează momentul replierii; jucătorii nu participă la repliere cu întreaga lor
capacitate; nu-şi sincronizează deplasarea cu caracterul
acţiunilor atacului advers; regulile de tactică pentru desfăşurarea
acţiunilor individuale sunt aplicate parţial; în timpul replierii, jucătorii nu nsunt preocupaţi
şi de obţinerea mingii;
Recomandări metodice pentru repliere
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 146/184
p trecerea de la jocul în atac în apărare se va face în
mod cursiv, fără pauze în acţiunile jucătorilor; în procesul de instruire se va insista asupra însuşirii şi
aplicării regulilor de tactică individuală, specificeretragerii în apărare;
vârful de atac aflat în posesia mingii, trebuie urmăritchiar dacă a reuşit să se desprindă de apărătorideoarece viteza lui de deplasare cu mingea este maimică decât cea a apărătorului;
presat psihic de adversarul din spate i se poatedistrage atenţia şi slăbi concentrarea, ceea ce duce lacomiterea unor greşeli de tactică sau de joc;
prezenţa apărătorului poate să stânjeneascăaruncarea la poartă, scăzându-i eficacitatea:
Faza a II- a a apărării –Apărareatemporară
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 147/184
temporară Apărarea temporară este acţiunea efectuată împotriva
atacului rapid al adversarilor, se face cu efectiv redusşi durează câteva secunde.
Împotriva unui atac rapid efectuat de un vârf de
contraatac în dribling, primii apărători repliaţi fac oaglomerare pe direcţia atacantului cu mingea. Când jucătorii au timp să se retragă până la
semicercul de 9m, portarul sau primul apărător sosit
dirijează – prin „vorbire”- pe următorii apărători veniţi în zona unde atacă advarsarul, organizează pentrucâteva clipe o apărare temporară „om la om”.
fiecare apărător marchează şi răspunde de unatacant, încât acela să nu primească mingea şiprin aceasta să determine eşuarea atacului
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 148/184
prin aceasta să determine eşuarea ataculuirapid.
Replierea făcută spre axul median al terenuluişi apoi ocuparea în ordine a zonelor succesivede acţiune, în dispozitivul de la linia de 7m, în
lateral spre dreapta şi stânga, aduce apărătoriipe alte posturi decât cele în care suntspecializaţi şi în care joacă în mod obişnuit.
Apărătorii vor acţiona în concordanţă cuscopurile zonei temporare şi anume:
acoperirea semicercului, oprirea atacului rapidşi întârzierea aruncării la poartă.
Conţinutul tehnico- tactic al apărării temporare
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 149/184
deplasarea în teren; poziţia fundamentală de apărare; blocarea aruncărilor la poartă;
scoaterea mingii din dribling; marcajul; închiderea culoarelor de pătrundere;
predarea, preluarea, schimbul de oameni;
u apărarea temporară t ă t ă ă tă li
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 150/184
pentru ca apărarea temporară să se poată realiza cu
succes este necesar ca fiecare jucător să înţeleagătoate situaţiile tactice de bază; prezentarea şi explicarea lor de către profesor -
antrenor facilitează înţelegerea şi implicit la rezolvarea
situaţiilor create; profesorul desprinde concluziile practice, rămânând
ca jucătorul să vrea să se mobilizeze pentru a le pune în practică;
Greşeli frecvente în faza II - a a apărării Cele mai mari greşeli se datoresc lipsei de atenţie şi
de concentrare în joc, nerespectarea şi neaplicarearegulilor de tactică individuală a fiecăruiu jucător.
Faza a III- a a apărării – Organizarea
O i ă ă ii fi
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 151/184
Organizarea apărării presupune ca fiecare
jucător, după ce s-a repliat, să-şi ocupe loculprestabilit în dispozitivul de apărare. Deşi este considerată a treia fază a apărării, în
mod practic, organizarea începe încă din timpul replierii
jucătorilor, continuă în timpul apărării temporare, devenind de sine stătătoare în intervalul de timp
în care jucătorii aflaţi în alte zone ale terenuluise încadrează în sistemul de apărare.
Jucătorii care datorită unor sarcini de joc nu au reuşitsă se încadreze de la început în dispozitivul deapărare vor acţiona astfel:
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 152/184
p ţ
îşi coordonează temporar propriile acţiuni într -o altăzonă a apărării, cu cele ale coechipierilor învecinaţi;
acordă ajutor oportun; acţionează hotărât pentru a ataca adversarul care
primeşte mingea sau este în posesia mingii, împiedicându-l să arunce la poartă;
se angajează fizc şi psihic în acţiunile pe care leintreprinde;
îşi ocupă la momentul potrivit postul în echipă şi cautăsă se integreze în ritmul d joc, prin efectuareaacţiunilor în timp util;
Conţinutul tehnico-tactic al fazei a III- a a apărării
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 153/184
p
deplasarea în teren;
poziţia fundamentală de apărare; marcajul; repartizarea adversarilor; predarea, preluarea, schimbul de oameni;
Recomandări metodice pentru fazaa III-a a apărării
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 154/184
a III a a apărării
Instruirea fazei de organizare a apărării nuridică probleme dificile din punct de vederemetodic.
se va insista asupra pregătirii teoretice a jucătorilor;
sistemele de acţionare speciale pentruconsolidarea fazelor de apărare, vor fi speciale,
în care replierea în apărare să se facă peposturi diferite şi apoi să se încerce rezolvareaorganizării apărării în timpul fazelor de joc saual întreruperilor jocului de către arbitru.
Greşeli frecvente în faza III - a a apărării
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 155/184
apărării
repliere directă spre postul din apărare, maiales dacă acesta este pe diagonală; grabă şi inoportunitate în achimbarea locului, în
cadrul dispozitivului de apărare; neangajare fermă a apărătorului, din punct de
vadere tactic, fizic, psihic, şi tehnic în acţiunileintreprinse pe postul temporar;
neangrenare în tempoul de joc al coechipierilorapropiaţi postului pe care s-au specializat;
Faza a IV- a apărării - Jocul de apărare în sistem
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 156/184
p Faza a IV- a apărării mai este denumită şi apărarea în
sistem, deoarece are la bază aşezarea jucătorilor într -un dispozitiv şi se desfăşoară în mod organizat.
Apărarea în sistem constă din: desfăşurarea în mod organizat a numeroase acţiuni
tehnico-tactice, evidenţiind în egală măsură atât activitatea individuală
a apărătorilor cât şi interrelaţiile şi colaborările dintreei, bazate pe principii şi reguli de joc
are ca scop principal împiedicarea adversarului de a înscrie gol şi în secundar de a folosi orice prilej de aintra în posesia mingii.
Conţinutul tehnico-tactic al fazei a IV- a a apărării
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 157/184
p
poziţia fundamentală; deplasarea în teren; atacarea advaersarului cu corpul; scoaterea mingii de la adversar – din dribling din ţinere echilibrată,
prin intercepţie;
blocarea aruncărilor la poartă;
Tactica individuală a apărătorului în faza aIV-a ,
fiecare apărător este răspunztor de acţiunile
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 158/184
fiecare apărător este răspunztor de acţiunile
ofensive ale adversarului repartizat prin acţiuneatactică „de impărţire a oamenilor”,
dar şi de ajutorul pe care trebuie să-l dea
coechipierilor învecinaţi. Tactică individuală de apărare cuprinde
totalitatea principiilor şi regulilor după care se
ghidează apărătorul în lupta sa cu adversaruldirect şi în relaţiile de colaborare cu coechipierii învecinaţi.
Acţiuni tactice individuale
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 159/184
atacarea adversarului cu mingea; retragerea pe semicerc; mişcarea de translaţie;
închiderea pătrunderii; marcajul adversarului – strâns, de supraveghere,
la intercepţie; acoperirea braţului de aruncare; colaborarea cu portarul;
î
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 160/184
Tactica colectivă în apărare, reprezintă principiile şi regulile după care se
desfăşoară acţiunile de colaborare între doisau mai mulţi apărători
având scopul de a opri acţiunile individualeşi colective ale adversarilor.
Acţiuni tactice colective preluarea şi predarea adversarului;
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 161/184
p ş p
schimbul de oameni în apărare; alunecarea; zidul de apărare la aruncările de la 9m; plasamentul apărătorilor la aruncările de la 7m; acţiuni ale apărătorilor aflaţi în raporturi numeric egale
cu adversarii ( 2 la 2; 3 la 3 etc); acţiuni ale apărătorilor aflaţi în inferioritate numerică (
4 cu 5; 3 cu 4; 2 cu 3; 1 cu 2); aşezarea apărătorilor la aruncările de la colţ şi de la
margine;
ă ăt il l i d bit
Forme şi sisteme de joc în apărare
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 162/184
În funcţie de mecanismul de funcţionare alapărării, de aşezarea lor în teren şi deresponsabilităţile pe care le au, distingem mai
multe forme de joc în apărare şi anume: apărarea pe zonă; apărarea „om la om”;
apărarea combinată;
Apărarea pe zonă În apărarea pe zonă apărătorul urmăreşte în special
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 163/184
În apărarea pe zonă, apărătorul urmăreşte în special
mingea care circulă şi apoi adversarul de carerăspunde.
Pentru a urmări mingea, apărătorii se deplaseazălateral spre stânga sau spre dreapta.
Aceste deplasări poartă denumirea de mişcări detranslaţie şi au ca scop aglomerarea apărătorilor pedirecţia mingii.
Apărătorul răspunde de atacantul care acţionează înzona sa
Repartizarea atacanţilor este continuată cusupravegherea şi marcarea atacantului. În cadrul apărărilor pe zonă se aplică cele trei forme
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 164/184
p p pde marcaj:
de supraveghere, la jucătorii fără minge,
strâns la jucătorul care primeşte mingea
şi de intercepţie la pivot.
Apărătorul execută marcajul sau atacareaadversarului cu mingea atâta timp cât acesta se află înzona sa de teren.
Când pătrunde intr -o zonă învecinată este „predat şipreluat” de alt apărător. Practic, se realizează unschimb de oameni, în care „predarea şi preluarea” au
în vedere atacantul cel mai periculos,
apărarea pe zonă are un pronunţat caracter colectiv, fiecare jucător are sarcini de mare răspundere, iar pentru rezolvarealor trebuie să se ţină seama de următoarele reguli:
respecterea postului în apărare;
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 165/184
p p p ; atenţie mărită asupra mingii şi asupra adversarului de care
răspunde; căutarea permanentă a celui mai bun plasament; iniţiativă şi efectuarea acţiunilor în timp util; angajament fizic în acţiune; marcaj hotărât asupra jucătorului care primeşte sau are
mingea; acordarea ajutorului reciproc; anticiparea acţiunilor de apărare;
demarcaj oportun , când echipa intră în posesia mingii; În apărarea pe zonă întâlnim următoarele sisteme: 6:0; 5:1; 4:2;
3:3; 3:2:1;
Sistemul de apărare pe zonă 6:0
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 166/184
Posturile în cadrul acestei apărări este dată de
poziţia pe care o ocupă în cadrul sistemului şi
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 167/184
poziţia pe care o ocupă în cadrul sistemului şi
anume: doi apărători laterali - stânga ( ALS) şi dreapta
(ALD);
doi apărători intermediari – stânga (AIS) şidreapta ( AID); doi apărători centrali –stânga (ACS) şi dreapta (
ACD);
Apărarea pe semicerc prezintă avantaje, dacă efolosită în faţa unor echipe care nu posedă aruncătoripericuloşi de la distanţă şi care îşi axează jocul în
i l bi ţii i t l
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 168/184
special pe combinaţii cu pivotul.
De asemenea dă rezultate bune şi în faţa echipelor care acţionează pe un front larg şi au extremepericuloase.
Dezavantajele acestei apărări sunt destul de mari,dacă echipa adversă posedă 2-3 aruncători buni de ladistanţă şi acţionează rapid şi colectiv
este foarte greu ca apărătorii să atace la timp jucătorii
din linia de 9m, care pot executa aruncări uneori de ladistanţe de 10-11m depărtare de poartă, cu şanse dereuşită.
Sistemul de apărare pe zonă 5:1
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 169/184
Posturile din cadrul acestui sistem sunt: doi apărători laterali - stânga ( ALS) şi dreapta (ALD); doi apărători intermediari – stânga (AIS) şi dreapta (
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 170/184
p g ( ) ş p (AID);
un apărător central (AC); zburător (Z); În cadrul acestui sistem apărătorul central trebuie să
fie cel mai bun apărător. În jurul său gravitează întreg sistemul defensiv al
echipei.
El trebuie să aibă o bună experienţă de joc, să poatădirija activitatea coechipierilor săi şi să marcheze binepivotul advers.
Apărătorii intermediari stânga – dreapta au cea maigrea sarcină în cadrul sistemului. În faţa lor acţionează interii şi în acelaşi timp, în zona
lor de apărare se plasează pivoţii adverşi
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 171/184
lor de apărare se plasează pivoţii adverşi.
Sarcina lor este de a ataca interii, când aceştia sepregătesc să arunce la poartă, predând în prealabilpivoţii altor apărători.
Ei acţionează în apărare ca două pistoane, când unul
iese în afară, celălalt se retrage pe semicerc. Acest sistem devine vulnerabil în situaţia când în
dreptul apărătorilor intermediari se infiltrează doipivoţi.
În această situaţie, ieşirea la jucătorul cu mingeatrebuie făcută cu multă prudenţă, pentru ca pivotul sănu poată fi angajat cu uşurinţă.
Sistemul de apărare pe zonă 4:2
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 172/184
Jucătorii avansaţi, ”zburătorii”, trebuie să fiemobili, cu o bună deplasare în teren în poziţie
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 173/184
fundamentală, buni cunoscători ai procedeelor tehnice de
blocare a adversarului cu corpul şi de blocare a mingii cu braţele. Sarcina lor este de a împiedica atacanţii să arunce la poartă de la
distanţă sau să pătrundă în zona centrală
aterenului. Ei execută mişcarea de translaţie pe semicercul
de la 9m, până în zona interilor.
apărători de pe semicercul de 6m au de supravegheatşi acoperit pătrunderile printre ei şi pentru a anihila jocul pivoţilor
şi extremelor
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 174/184
şi extremelor,
ei vor trebui să se deplaseze cu uşurinţă pe semicerc, să execute rapid mişcarea de translaţie pentru
acoperirea zonei în care acţionează adversarii şi să-şiacorde ajutor reciproc.
Apărătorii centrali stânga – dreapta, trebuie să fie jucători înalţi, apărători buni şi foarte buni cunoscătoriai marcajului pivotului.
sistemul de apărare pe zonă 4:2 este vulnarabil peextreme, care au un spaţiu destul de mare de acţiune,şi prin jocul inteligent al pivoţilpr, care nu poate fisuficient de bine anihilat de apărători.
Aşezarea apărătorilor se prezintă astfel:
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 175/184
Aşezarea apărătorilor se prezintă astfel:
doi apărători laterali - stânga ( ALS) şi dreapta(ALD);
doi apărători centrali –stânga (ACS) şi dreapta (
ACD); doi apărători „zburători”- stânga (ZS) şi
dreapta(ZD);
Sistemul de apărare pe zonă 3:3
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 176/184
Sistemul de apărare pe zonă 3:2:1
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 177/184
Apărarea „om la om”
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 178/184
istemul de apărare „om la om”, este sistemul în carefiecare apărător răspunde în principal de un adversar şi în secundar se concentrează asupra mingii.
Pe teren apar cupluri de jucători cu obiective opuse. Prin aplicarea sistemului de apărare „om la om”, adversarii sunt stingheriţi în pasarea mingii şi în
aruncările la portă.
În cadrul acestui sistem fiecare apărător răspunde deun anumit atacant.
În succesiunea acţiunilor sale apărătorul cautăsă aplice oportun numeroase reguli de tacticăindividuală:
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 179/184
efectuarea unui marcaj strâns asupraadversarului său care urmează să primeascăsau primeşte mingea;
se va angaja fizic în acţiunile sale cuadversarul; atacarea adversarului aflat în posesia mingii pe
partea mâinii îndemânatice a acestuia; prin tot ce face va încerca oprirea acţiunilor
adversarului, comiterea unor greşeli care săducă la pierderea posesiei mingii;
Apărarea „om la om” are următoarele variante: apărarea „om la om” agresivă sau pe tot
terenul, cunoscută şi sub numele de
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 180/184
, ş
„pressing”; apărarea „om la om” în propria jumătate de
teren;
apărarea „om la om” cu aglomerare, sau apărare retrasă în faţa semicercului de 9m Pentru a aplica cu succes apărarea „om la om”
se cere din partea apărătorilor o bunăcunoaştere a mercajului strâns, a alunecărilor şischimbul de oameni.
Apărarea combinată
E t bi ă ă ii ă ă
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 181/184
Este o combinare a apărării pe zonă cu apărarea „om
la om”. În practică se întâlnesc următoarele forme de apărare
combinată:
cinci apărători în zonă şi unul om la om, 5+1; patru apărători în zonă şi doi om la om, 4+2; Trecerea la apărarea combinată se face după ce toţi
jucătorii echipei au ajuns în zona temporară. În cadrul acestei apărări, colaborarea între jucători se
realizează prin schimb de oameni şi aglomerări pedirecţiile principale de acţiune ale atacanţilor.
Este o apărare deosebit de activă şi dinamică în care
marcajul, plasamentul, atacarea şi lansarea cu
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 182/184
j , p , ş
adversarul precum şi alunecările sauschimbarea atacanţilor au tente calitative. Ea durează până în momentul când pivoţii sau
extremele echipei adverse se infiltrează pesemicerc. Jucătorii din zona cu marcaj individual activ se
retrag în apropierea spaţiului de poartă, urmânda reconstitui în zonă un marcaj individual cândapar situaţiile favorabile.
Greşeli frecvente în cadrul jocului de apărare în sistem
numărătoarea şi repartizarea atacanţilor nu se face în mod
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 183/184
numărătoarea şi repartizarea atacanţilor nu se face în mod
repetat; apărătorul manifestă prea puţină exigenţă faţă de marcarea
adversarului de care răspunde, pe durata unei secvenţe saufaze de joc;
apărătorii nu se angajează total în acţiuni – fizic, psihic,tehnico-tactic;
ieşirea şi atacarea adversarului periculos se face cu întârziere; se comit prea multe neregularităţi tehnice sau de comportare
faţă de adversar; apărătorii nu îmbină răspunderea individuală faţă de un atacant
cu ajutorarea coechipierului angajat direct în faza de joc. Verificarea cunoştinţelor
5/17/2018 Curs 1 mds - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-mds 184/184