curs 1 organizationala

8/16/2019 Curs 1 Organizationala

1/22

Psihologie organiza ionalăț

Conf Dr Georgeta Panisoara


2/22


3/22

)rganizaţia

* +n general, organizaţia este definită ca unsistem de activitaţi structurate in urul unorfinalităţi "scopuri, oiective( eplicitformulate, care antreneaza un numarmare de indivizi ce deţin statute si roluri

ine delimitate in cadrul unei structuridiferenţiate, cu functii de conducere şicoordonare a activitatilor'


4/22

Din aceasta definitie decurg principalele caracteristici ale uneiorganizaţii

* - existenta unor scopuri sufficient de clar formulate şidelimitate pentru a putea angaja şi motiva indivizii ce participăla desfaşurarea activitatilor respective. Orice organizaţiereprezintă o combinatie relativ stabilă de resurse umane şimateriale pentru atingerea unor obiective. Nu există organizaţiiin sine, ci doar in raport cu anumite obiective

* - scopurile organizaţionale sunt transindividuale. !le exprima

organizatia in ansamblul ei, orientarea si politica ei generală."u toate acestea, ele nu trebuie sa ignore scopurile #iaspiratiile indivizilor cc compun organizatia sau să fiedivergente cu acestea. $ntre ele trebuie sa existe o minimacompatibilitate, care nu se realizeaza prin eliminarea saudesconsiderarea celor individuate, ci mai degrab% prinincorporarea şi integrarea acestora in scopurileorganizaţionale. &e această cale, scopurile organizaţionale vorfi acceptate de cstre indivizi şi vor genera interactiuni, practiciparticipative şi actiuni comune in directia realizării lor.

* - un numar mare de indivizi ce interacţioneaza in desfaşurareaactivitatilor.


5/22


6/22

* )rganizaţia.* - „o construcţie socială compleă, ne-naturală şi

modulailă care regrupează un oarecare numarde persoane interdependente care muncescimpreună pentru atingerea unui scop comun!"Petit, Duois, /001, p' 0('

* Peter 2' #lau şi 3ichard 4' 5cott "/067(referindu-se la organizaţiile formale' 8cestea,arată ei, „sunt stailite in intentia eplicită aatingerii unor oiective! "p' /(, avand regulinecesare prevederii şi modelăriicomportamentelor in sensul realizării oiectivelorformulate9 totodată, ele dispun de „o structuraformală de statute cu canale de comunicare şilinii ierarhice clar definite! "p' /&('


7/22

* Gar: ;ohns "/001( Comportamentulorganizaţional - arată el - se referă la

atitudinile şi comportamentele indivizilor şigrupurilor in organizaţie' Ca disciplină, elstudiază sistematic aceste atitudini şi

comportamente şi asigură capacitatea dea inţelege cum si le conducem eficace şicum si le schimi ";ohns, /001, p' 6(' Cele

două accepţiuni sunt reunite uneori intr-una singură' < )mul organizaţional poarta amprenta modului de structurare şi

funcţionare a organizatiei, naturii şi scopului ei specific'


8/22

* Cum +şi pune amprenta organizaţia +ncare lucrăm asupra comportamentuluiindividual= >e schimăm pentru călucrăm +ntr-o organizaţie=


9/22

Teorii organizaţionale de-alungul timpului

* ?a:lor şi @a:ol, +ncercând să ofere o azăştiinţifică prolemelor de organizare şiconducere, au formulat o serie de principii,care +n prezent au mai mult valoareistorică'

* Adeea de ază a teoriilor clasice esteorganizarea, raţionalizarea şi eficienţa

muncii'


10/22

* 'rederic+ inslo a/lor este autorul cel maireprezentativ, considerat a fi fondatorul studiilorasupra muncii iniţiate 0n anii 1234. &rezumţia implicit5

este aceea c5 motivaţia oamenilor este 0nexclusivitate de natur5 economic5 şi c5 aceştia suntraţionali 0n ceea ce priveşte modul 0n care abordeaz5problema satisfacerii nevoilor financiare. 67niieconomişti moderni 0nc5 mai lucreaz5 pe baza unorprezumţii relativ similare despre comportament.8

9ezultatul acestor convingeri a fost aşa-numitul*%N%:!*!N ($$N$'$", ce const5 0n proiectareaşi planificarea atent5 a muncii, 0n modul cel maieficient., dup5 care se ofer5 sume adecvate ca plat5pentru o bun5 performanţ5.

* %cest lucru se aseam5n5 mult cu prezumţiile eoriei;, deoarece munca este precizat5 cu atenţie, iarperformanţa e m5surat5 şi recompensat5 adecvat.(ubordonatul nu are alt5 opţiune dec


11/22

* *anagementul ştiinţific al lui 'rederic+ inslo a/lor * a/lor a publicat )e &rinciples of (cientific

*anagement 0n 1211, carte 0n care şi-a prezentatabordarea 0n ceea ce priveşte managementul eficient.%ceasta se baza pe o serie

* de studii ale diferenţelor dintre lucr5torii eficienţi şi ceiineficienţi. De exemplu, 0ntr-un studiu, a reuşit s5demonstreze c5, prin selectarea lucr5torilor cu oconstituţie fizic5 potrivit5

* şi folosirea modelului adecvat de lopat5 şi a anumitorstimulente financiare, a putut m5ri simţitor cantitatea defont5 mutat5 0ntr-o zi. &e baza acestor studii, a/lor adefinit principiile

* managementului adecvat de personal ca fiind

reprezentate de selectarea angajaţilor cu aptitudinirelevante, oferirea unor unelte corect proiectate, 0ntr-unmediu de lucru potrivit

* şi apoi de oferirea stimulentelor financiare pentrurezultate bune.


12/22

Principii ale managementului* Principiul dezvoltării ştiintei < sintetizarea

a ceea ce stiu muncitorii in reguli, principii* Principiul selectiei muncitorilor * Principiul apropierii dintre stiinta si

muncitor < motivarea muncitorilor spre

dezvoltare şi instruire* Temă de reflecţieMai sunt valabile în

prezent pricipiile şi concluziile lui Taylor?


13/22

* ) contriutie importanta a teoriilor clasice o constituiedelimitarea şi separarea funcţiilor şi activitaţilor deconducere de cele de eecutie "@a:ol(' Diviziunea munciiimplică şi delimitarea a doua tipuri de activităţi . unelecare cad in responsailitatea conducerii şi altele care seafla in responsailitatea lucratorilor' @a:ol considera caaceasta separare este in firea lucrurilor, intrucat eista

oameni care prin „natura! lor sunt dotaţi sa devinăconducatori, iar altii doar eecutanti'* 8stfel, preocuparile privind raţionalizarea şi eficientizarea

muncii lucratorilor se etind şi asupra raţionalizariiactivitaţilor de conducere, in incercarea de intemeiere

ştiinţifica a lor, aceasta facandu-se prin eliminareadiferitilor factori perturatori, indeosei a acelora denatura suiectiva'


14/22

* Doua proleme apar deci . pe de o parte, rationalizareaactivitaţilor de conducere, iar pe de alta parte, realizarea

unei corelari sau cooperari a conducerii cu domeniulactivitalilor de eecutie' 3alionalizarea activitaţii deconducere presupune specificarea metodelor de lucru,definirea standardelor pentru diferite activitali,introducerea unui sistem de control si de supraveghere a

activitatii lucratorilor * Principii ale Badministrăriimanagementului* Diviziunea muncii - specializare* Disciplină

* Aerarhia- eistenţa unităţii de conducere* Etilizarea adecvată a resuraselor * 5timularea iniţiativelor etc' "/& principii(


15/22

* Ffectuate la sfârşitul anilor '$% şi +nceputul anilor '7% la farica aHthorne acompaniei 4estern Flectric a dat naştere concepţiei conform cIreiamotivaţia la locul de

* muncI ar fi, +n principal, de naturI socialI ' cu alte cuvinte, ceea ce-imotiveazI pe oameni este faptul cI fac parte dintr-o echipI şi cI au unsentiment de +mplinire datorat

* interacţiunii la nivel de grup' 8ceasta a dus la accentuarea +n managementa importanţei formIrii şi recompensIrii echipelor de lucru eficiente' 8ceste

* eperimente au dat naştere şi unor fenomene cunoscute su numele deefectul aHthorne' 8cesta se referI la faptul cI orice schimare a condiţiilor

va da naştere de* multe ori "cel puţin temporar( unor progrese la nivelul performanţei, chiar şiatunci când nu pare sI eiste nici un motiv logic pentru schimare' Jntr-adevIr, se +ntâmplI adesea ca performanţa sI se +munItIţeascI pânI şiatunci când condiţiile fizice se +nrIutIţesc, aşa cum s-a +ntâmplat +n cazuleperimentelor de la aHthorne'

* 8cest lucru este important de ştiut pentru orice persoanI implicatI +ntr-un

proces de schimare a comportamentului, din moment ce este periculos sIse presupunI cI* orice schimare este produsI de natura intervenţiei pe care o realizIm'

8ceasta poate fi datoratI pur şi simplu intervenţiei +n sine'


16/22

5tudiile aHthorne* Ffectul aHthorne' +şi are originea +n studiile realizate +n 5E8

+n anii '$% şi '7% la farica aHthorne a companiei 4esternFlectric "3oethliserger şi DicKinson, /070(' >umele asociatcel mai des cu studiile de la aHthorne este cel al lui Flton2a:o' Deşi a folosit multe dintre informaţii pentru

* a-şi susţine propriile teorii, 2a:o nu a fost niciodatI implicat +n mod direct "/0LM('

* Aniţial, cercetItorii au +ncercat sI afle care este relaţia dintre

diferite condiţii fizice, cum ar fi temperatura şi gradul deiluminare, şi efectele acestora asupra productivitIţii'3ezultatele

* studiului au revelat cI nu eistI astfel de relaţii logice'* Productivitatea a crescut şi +n cadrul grupului eperimental, şi

+n cazul unui grup de control' >ivelul de iluminare a rImasconstant la grupul de control, dar a variat pentru grupuleperimental' Na un moment dat, lumina de care dispunea aldoilea grup era la fel de intensI ca lumina lunii' Jn ciudaacestei schimIri, productivitatea nu a scIzut'


17/22

4eer < teorie sociologică < instituţiile irocraticePrincipii.

* - al diviziunii eprese a activităţii intre memrii organizaţiei "centralizareadeciziilor


18/22

?eoria tehnologică < ;oan 4oodHard "/0/6-/0L/(* "v' si Olate 2', ?ratatul de psihologie organizaţional-managerială,

vol'/, Polirom, $%%&(* Fa a introdus cursul de management al personalului la Eniversitatea

din )ford' Antre /0M7 şi /0ML a condus un grup de cercetareasupra a /%% de firme industriale dintr-o zonă industrializată din

8nglia "5outh-Fast-Fsse(, pentru a vedea in ce masură uneleparticularitati ale intreprinderilor formulate de ?a:lor "organizareprecisă, ierarhie riguroasă, control organizational sever etc'(corelează cu succesul organizational'

* >u a gasit nici o corelalie semnificativa intre toate particularitalestudiate si succesul organizaţional' De indata insa ce intreprinderileau fost grupate in funcţie de specificul tehnologic al producţiei lor"producţie de unicate, producţie de masa, producţie in flucontinuu(, au fost remarcate o serie de corelatii importante' 8stfel, s-a evidenţiat faptul că sistemele productive similare au structuri

organizaţionale similare in ciuda varietăţii produselor finite 9 numarulnivelurilor ierarhice de autoritate create pe masura ce trecem de laproducţia unicat "7 niveluri( la producţia de masă "& niveluri( şi lacea in flu continuu "6 niveluri( 9 numărul persoanelor dinsuordinea unui conducator este mai mic şi producţia unicat şi influ şi mult mai mare la producţia de masa'


19/22

* Cercet8toarea evidenţiază doua functii ale organizaţiilorindustriale "funcţia tehnică şi funcţia socială( care variazădupă tipul de tehnologie' De eemplu, la producţia in flu,

implicaţia sociala trece pe primul plan intrucat cea tehnicaeste oarecum inerentă sistemului 9 producţia de unicateamele funcţii sunt importante, in timp ce la productia demasă +ntre cele doua functii apare un conflict' % altaconcluzie importanta a investigaţiilor intreprinse de4oodHard a fost si următoarea . schimarea categoriei detehnologie determin8 schimari in cadrul organizaţiei,cum ar fi apariţia unor comportamente ineficiente,multiplicarea contactelor dintre manageri, instalareastresului, suprapunerea anamitor functii, alterareaserviciilor functionale etc' "vezi 4oodHard, /0M1, /06M('

* Concluzia - este aceea că nu exista principii universalvalabile ale organizarii, acestea fiind strict dependente detehnologie, context, mediu -8celeaşi principii pot producerezultate diferite in diferite situatii'


20/22

* 2c Gregor - /06% < teoria si teoria Q* 2cGregor "/06%( a intuit, poate, cel mai ine necesitatea

considerarii dimensiunii umane in activitaţile organizational-manageriale'

* ?eorie "cu postulate centrate aproape eclusiv pe direcţionarea şicontrolul organizaţiei şi al memrilor ei, promovând de teoriileclasice( şi ?eoria Q "care pune principiul integrării şi participării inlocul diriarii şi controlului(' 8cceptarea şi transpunerea in practică apostulatelor ?eoriei Q are efecte pozitive atat asupra randamentului,cat şi a satisfacţiei memrilor organizatiei' 2ai mult, postulatele

?eoriei Q modifica unele acte esenţiale ale managementului' 8stfel,conducerea prin oiective propusă de ?eoria Q presupune eplicit ca. suordonatii participa activ la fiarea şi controlarea oiectivelorlor 9 aprecierea periodică a performanţelor snordonaţilor de catresuperiorii lor este un procedeu foarte prost deoarece, cu cat estemai critica aceasta apreciere, cu atat are şanse mai mici de a fiacceptată şi de a-i motiva pe suordonaţi'


21/22

* eorie ; 6cu postulate centrate aproape exclusiv pedirecţionarea şi controlul organizaţiei şi al membrilorei, promov subordonatii participa activla fixarea şi controlarea obiectivelor lor apreciereaperiodică a performanţelor subordonaţilor de catre

superiorii lor este un procedeu foarte prostdeoarece, cu cat este mai critica aceasta apreciere,cu atat are şanse mai mici de a fi acceptată şi de a-imotiva pe subordonaţi.


22/22

* ;a: Nev: 2oreno < teoria sociometrică* Rurt NeHin < teoria dinamistă* Fric ?rist < sisteme sociotehnice* 5chein < sisteme sociotehnice deschise

* 3ensis NiKert - 3E* Chris 8rg:ris* ;ames 2arch

* 4' #ennis* 3' #lacK si ;' 2outon

curs 1 organizationala

Documents