curs 1 teorie si aplicatii in geomorfologia environmentala
TRANSCRIPT
Teorie si Aplicatii in Geomorfologia Aplicata
Maria Rădoane
Definiţii Geomorfologia dinamicã - domeniu al geomorfologiei care se ocupã de
studiul proceselor, sub raportul aspectelor generale privind iniţierea lor, dezvoltarea şi constrângerea lor pânã la concretizarea în morfologie şi tip de depozite.
Geomorfologia aplicată - o aplicare a cunoştinţelor de geomorfologie la soluţionarea problemelor privind folosirea terenurilor, exploatarea resurselor, planificarea şi amenajarea mediului.
Geomorfologia environmentală – ştiinţa care examinează relaţia între Om şi Mediu
Jean Tricart (1920 – 2003) Este o ramurã consacratã de şcoala de la
Strasbourg (creată de Jean Tricart). In mai toate ţãrile lumii în care
geomorfologia a cunoscut o emancipare dupã al II-lea rãzboi mondial, o asemenea ramurã s-a impus prin natura lucrurilor.
In România Din secolul al XIX-lea apar şi lucrări despre
eroziunea şi degradarea terenurilor şi aparţin agronomilor şi silvicultorilor (de exemplu, Ion Ionescu de la Brad).
Sprijinul sistematizării urbane şi rurale Ameliorarea terenurilor degradate Cunoaşterea zonelor umede Importanţa hărţilor geomorfologice în
amenajarea teritoriului
Geomorfologie environmentală- termenul a fost introdus de Coates în 1971. El a definit Geomorfologia
environmentală drept utilizarea practică a geomorfologiei pentru soluţionarea problemelor acolo unde omul doreşte să transforme, să schimbe sau să folosească procesele geomorfologice;
Această disciplină implică următoarele teme:
- Studierea proceselor geomorfologice şi a formelor de relief care afectează omul, inclusiv fenomenele de hazard cum ar fi inundaţiile, alunecările de teren, ravenaţia, eroziunea laterală etc.
- Analiza problemelor în zonele unde omul planifică să perturbe sau deja a alterat ecosistemul apă-uscat.
- Utilizarea de către om a agenţilor sau produselor geomorfologice ca resurse, cum ar fi apa, nisipul, pietrişul, roca sau peisajul.
- Utilizarea geomorfologiei în planificarea şi managementul mediului
Panizza (1992) Geomorfologia Environmentală examinează relaţiile
între om şi mediu Mediul = “o serie de componente fizice şi biologice
care au un efect asupra vieţii şi asupra dezvoltării şi activităţilor organismelor vii »
Componentele geomorfologice ale mediului pot fi schematic subdivizate în :
-resurse geomorfologice şi -hazarde geomorfologice.
Resursele geomorfologice
Materialele brute (asupra cărora acţionează procesele geomorfologice), cât şi formele de relief – ambele sunt folositoare omului, depinzând de circumstanţele economice, sociale şi tehnologice.
De exemplu, depozitele fluviale sau litorale pot deveni valoroase din punct de vedere economic şi sunt considerate ca resurse geomorfologice când sunt folosite pentru exploatarea pietrisului si nisipului. În mod similar, o plajă poate avea valoare şi este considerată ca resursă geomorfologică când este utilizată în scop turistic.
Hazardele geomorfologice posibilitatea ca un anumit fenomen al
instabilităţii geomorfologice de o magnitudine dată ar putea avea loc într-un anumit teritoriu şi într-un anume timp şi să afecteze sistemele umane”.
De exemplu, într-o anumită zonă, poate fi evaluată posibilitatea ca o alunecare să se producă peste 50 de ani si sa afecteze proprietati, cai de comunicatii si chiar vieti omenesti.
28 iulie 2004 valea Trotusului
Omul În contextul relaţiilor cu mediul,
omul se regăseşte în sintagmele :
activitatea umană vulnerabilitatea teritoriului.
Activitatea omuluireprezintă acţiunea specifică a omului care
poate fi rezumată în termenii vânătoare, păşunat, agricultură, despădurire, utilizarea resurselor naturale şi lucrările inginereşti
Vulnerabilitatea teritoriului
reprezintă complexul tuturor lucrurilor care există ca rezultat al intervenţiilor umane într-o regiune dată şi care pot fi direct sau indirect senzitive la pagubele materiale.
Incluse în acest complex sunt populaţia, clădirile şi structurile, infrastructurile, activitatea economică, organizarea socială şi orice programe de dezvoltare şi expansiune planificate pentru un teritoriu dat.
Relaţiile între Mediul Geomorfologic şi Om
Prima posibilitate:Mediul Geomorfologic este privit ca pasiv în relaţie cu Omul (activ). Cu alte
cuvinte, o resursă poate fi alterată sau distrusă de activitatea umană (de exemplu, un peisaj montan care a fost modificat de un buldozer).
A doua posibilitate Hazardele Geomorfologice în relaţie cu Vulnerabilitatea Teritoriului, unde
Mediul Geomorfologic este privit ca activ în relaţie cu Omul (pasiv). Cu alte cuvinte, un hazard poate altera sau distruge câteva clădiri sau
infrastructuri (de ex., o alunecare sau eroziune fluvială, costiera cauzează colapsul unei sosele, pod, cladire etc).
Concluzii IMPACT - consecinţele Activităţii
Umane asupra unei Resurse Geomorfologice
RISC - consecinţele Hazardelor Geomorfologice asupra unei localizări a Vulnerabilităţii Teritoriului
1. Dacă noi considerăm acest pod natural ca un hazard şi omul cu bivoli si car ca vulnerabilitate, colapsul eventual al podului reprezintă un risc.
2. Dacă, din contră, noi considerăm podul natural ca o resursă geomorfologică (prin singularitatea şi raritatea lui) şi trecerea omului pe el cu bivolii lui ca o activitate care poate cauza colapsul podului, astfel avem de-a face cu un impact
Podul Diablo, Spania
Exercitiul 1
Eroziunea laterala = Hazard Geomorfologic Terasa fluviala de 7 m = Resursa Geomorfologica Biserica Bociulesti = Structura Vulnerabila Concluzia: exista Riscul ca biserica sa fie distrusa, ceea ce s-a si intamplat
Exercitiul 2
Amenajarea lacului Izvoru Muntelui – Activitate Antropica in valea BistriteiValea Bistritei (versanti, terase etc) - Resursa GeomorfologicaActiunea dinamicii apei lacului Izvoru Muntelui – Impact asupra mediului geomorfologic
Exercitiul 3
Resursa geomorfologica = versantii
Activitate umana = actiunea turmelor de animale
Vulnerabilitatea teritoriului = interesul omului pentru stabilitatea versantilor
Terasetele de tipul cararilor de oi =
raspunsul la impactul activitatilor umane
Exercitiul 4
Resursa Geomorfologica = versantul, solul fertil
Activitatea Umana = despadurirea, destelenirea, aratura in lungul versantului
Hazard Geomorfologic = actiunea precipitatiilor asupra terenului afanat
Vulnerabilitatea zonei = terenul fertil
RISC = aparitia de fagase, ogase, ravene
Obiectivele geomorfologiei aplicate identifică descrie formele de relief, explică originea lor predictează comportarea sau
desfăşurarea ulterioară
IdentificareaReprezintă o simplă evaluare cantitativă
şi calitativă care ne pune în cunoştinţă cu elementele generale ale locului geomorfologic
Identificarea unei ravene
Identificarea unui sector de albie
Identificarea unui profil de tarm
Identificarea unei alunecari de teren
DescriereaDescrierea se face în termeni cantitativi,
privind variabilele geomorfometrice sau ale parametrilor ce definesc un proces (de eroziune, transport de aluviuni, deplasări de teren, eroziuni de maluri etc).
Sectiunea de albie, r. Barlad
ExplicareaEvaluarea raporturilor cauză – efect
în apariţia şi dinamica formelor şi a proceselor de relief.
Producţia de aluviuni în relaţie cu suprafaţa bazinului hidrografic pentru 49 de bazine hidrografice din Carpaţii Orientali situate pe roci de fliş în comparaţie cu situaţia a 5 bazine mici din valea Trotuşului, monitorizate după viitura din 28 iulie 2004
1
10
100
1000
10000
100000
0.1 1 10 100 1000 10000
Suprafata bazinului, Sb, kmp
Prod
uctia
de
aluv
iuni
, Pa,
t/k
mp/
an
Evaluarea Pa pe baza de masuratori pe timp lungPa = 655.48 Sb (exp -0.1654)
r = 0.662
Evaluarea Pa dupa viitura din 28 iulie 2004
Matricea de corelaţie a variabilelor morfometrice si sedimentologice a albiei râului Bârlad
Variabila morfo-sedimentologica
L(km)
Sb(kmp)
Ia (m/km)
B (m)
Hmax (m)
SS (mp)
Hmed (m) Rh AS AD M A+Pp A+P
m D50p
L(km) 1
Sb(kmp) 0.993 1
Ia (m/km) -0.612 -0.613 1
B (m) 0.209 0.193 -0.466 1
Hmax (m) -0.510 -0.528 0.086 0.42
1 1
SS (mp) 0.001 -0.019 -0.264 0.856 0.697 1
Hmed (m) -0.384 -0.416 0.282 0.13
6 0.799 0.474 1
Rh -0.312 -0.344 0.181 0.23
5 0.821 0.571 0.987 1
AS -0.146 -0.165 -0.161 0.73
4 0.664 0.861 0.387 0.459 1
AD 0.056 0.039 -0.280 0.684 0.572 0.838 0.460 0.549 0.494 1
M -0.407 -0.416 0.169
-0.05
20.221 0.033 0.314 0.278 0.153 -
0.038 1
A+Pp 0.004 -0.045 0.180-
0.325
-0.059 -0.110 0.267 0.227 -
0.120-
0.033 0.256 1
A+Pm -0.458 -0.457 0.065 0.02
2 0.279 0.055 0.250 0.230 0.157 0.015 0.896 0.016 1
D50p 0.145 0.173 -0.213 0.510 0.083 0.273 -0.169 -
0.111 0.222 0.206 -0.396
-0.755
-0.215 1
Postdictia Reprezintă evaluarea condiţiilor dinamice sau
caracteristicilor anterioare situaţiei actuale, respectiv, istoria reliefului în ultima parte a timpului geologic (Holocenul), aspect care este în relaţie cu identificarea tendinţei în timp lung a fenomenului geomorfologic studiat.
Faze de evolutie a pozitiei albiei r. Suceava la confl. Siret
R. Suceava la Iţcani