curs 14 vegetatia 1

8/15/2019 Curs 14 Vegetatia 1

http://slidepdf.com/reader/full/curs-14-vegetatia-1 1/17

Vegetatia

-componenta esentiala a amenajarilor peisagistice

-material viu predominant verde

-imbraca: solul, formele de relief, rocile, apele, elementele construite-suprafete si volume vegetale

-spatii vegetale

-viata si dinamica proprie – evolutie in timp-elemente manevrabile: - diferenta taliilor

- diferenta formelor - culori

- texturi

- adaptabilitati diferite la mediu

Aspen Grove, Okonagan Mountains, Wasington !ncompagre "ational #orest, $olorado

Vegetatia lemnoasa:

-arbori-arbusti

Caracteristicile vegetatiei lemnoase:

-marime %talie&

-abitus-frun'is

(alie %marime& – inaltimea plantelor la maturitate

Arbori

) categorii:



-talia * – peste + m inaltime

-talia ** – intre -+ m-talia *** – intre .- m %ve'i tabel anexat – *liescu pag/ 0&

Amenajari vaste – arbori cu talie mare –potentea'a dimensiunile spatiului:

-fag - tei-stejar - molid

-paltin - brad

-ulm - pin-frasin

Oak (rees Oak (rees

*n gradini mici – talie mica:-artar globulos

-magnolii

-cires japone'-meri ornamentali

-tui columnare

-ciparos californian

Arbusti %ve'i tabel pag/ 0+ *liescu&Arbusti de talie mare:



-liliac

-sanger -soc

-salcam galben

-scumpie

participa la volumetria ansamblului, ecilibrea'a volumele vegetale date de arbori

Arbusti mici si subarbusti – detalii de compo'itie -in combinatie cu florile

1ot fi si arbusti semitaratori

2abitusul – forma coroanei – silueta, arborii au cea mai mare energie vi'uala

3iluetele arborilor – re'ultat al modului de crestere a- tulpinii principale - trunci unic

- trunci multiplu- formei de ansamblu a coroanei

- caracteristicile ramificarii - dispunere etajata

- dispunere alterna - ungiul de insertie

- densitatea ramificarii - formele si directiile de crestere a lastarilor

Aritectura siluetei

#orme dinamice, predomina verticala-siluete columnare % varietati de foioase si conifere&



-siluete piramidale

-siluete ovoidale #orme statice – calm, relaxare

-siluete globuloase – mai late decat inalte

-siluete tabulare – turtite-siluete pletoase

-siluete cu crestere divergenta: arcuite, semipendule

-siluete neregulate, taratoare, contorsionate-absenta frun'elor iarna accentuea'a aritectura arborilor

Alcatuirea plantatiilor:

-grupuri

-aliniamente-exemplare solitare

-asociate cu volume construite

2abitusul arborilor sufera modificari in timp:

-conditii de cultura

-incidenta luminii-presiunea vantului

#run'isul arborilor si arbustilor:-coloritul frun'isului – dominanta verde 4 nuante de alte culori: rosu, galben, albastru, argintiu

-colorit: de ba'a5 culori tran'itorii – de primavara, de toamna, de iarna %la conifere&-compo'itia spatial volumetrica a plantatiilor de talie mare completata de vegetatia arbustilor trebuie

conceputa si sub aspect coloristic

-colorit verde – dominant, frun'is colorat – accente cromatice-nuantele frun'elor – adancimea perspectivelor

sen'atii de distanta prim plan – verde incis plan secund – verde mijlociu

ultim plan – verde descis

-gruparea speciilor: functie de colorit, asociere vegetatie lemnoasa cu elemente aritecturale

-marimea frun'elor: caracter ornamental, crearea de efecte vi'uale

creste distanta, adanceste perspectiva, ex/: in prim plan arbori puternici cu frun'e mari verde incis, infundal specii cu colorit palid si frun'e mici

-forma, luciul, miscarea frun'elor



#lorile-caracteristica ornamentala importanta

-efectul de masa al florilor

-culoare temporar dominanta-se caracteri'ea'a prin: marime, forma, mod de grupare in inflorescente, dispunerea pe ramuri

-exista arbori decorativi prin flori, arbusti floriferi si se utili'ea'a pentru: - inviorarea compo'itiei vegetale

- efecte cromatice

- crearea de efecte de gingasie - atractivitate prin parfum

#ructele si conurile:

-caracter decorativ suplimentar

-abundenta, coloritul, marimea, forma, epoca de aparitie se iau in considerare la reali'area planurilor de plantare

3coarta:

-valori ornamentale, ex/: mesteceni, platani, plopi, fagi – colorit albicios

-luciul scoartei-desenele scoartei

-pre'enta si aspectul spinilor

Caracterele biologice ale speciilor lemnoase

6itmul de crestere:-depinde de specie



-influentat de conditiile de mediu

-specii repede crescatoare: plopi, s7lcii, ar8ari, mesteacan, pin de 2imala9a, forsitie, snger, c7tina ro;ie-ritm mediu

-ritm lent de crestere: stejar, tei, fag, brad, tisa, buxus

<ongevitate-arbori foarte longevivi, peste )== ani: stejar, gorun, plop alb, castan, brad, molid

-arbori cu longevitate mica, =-== ani: mesteacan, anin, ar8ar, plop tremurator, salcm, magnolia, cire;

japone'-arbu;tii – durata de viata mai mica decat arborii

$apacitatea de drajonare %formarea de lastari crescuti de pe radacini&-poate fi stanjenitoare

-utila la fixarea terenurilor erodate

$aracterul invadant, ex/ proliferarea lianelor: iedera, vite ornamentale(oxicitatea unor specii, ex/ tisa – frun'ele, salcamul galben – scoarta, frun'ele

Comportament ecologic al arborilor si arbustilor

-re'istenta la : boli, daunatori, poluare

-cerintele fata de clima si sol

Gruparea arborilor si arbustilor in amenajari peisagistice

Masivele – plantatiile cele mai mari: intindere, capacitate, mod de alcatuire

1adure – arboret cu caracter natural cu suprafata mare1erdea- plantatie:

-deasa in banda continua-delimitata geometric

-organi'ata: pe randuri, neregulat

Masive:-de arbori

-de arbori si arbusti-de arbusti

Marimea masivelor

-functie de categoriile de spatii ver'i-cele mai mari au functie de protectie – masiv de centura

-scuaruri si gradini mici – masive mici-gradini foarte mici – masivele lipsesc

#orma in plan

-geometrica: simetrica, asimetrica-neregulata – cu contur sinuos

-live'ile neregulate – succesiuni de 'one luminate si umbrite



$onfiguratia aritectonica-cu un singur nivel – masive dintr-o singura specie

-etajat – asocierea speciilor cu talii diferite

-structuri variate – masivele mari eterogene

-in general plantatii pe ) etaje %) talii&$omponenta masivelor -omogene – dintr-o singura specie

-eterogene – din mai multe specii

-configuratia aritectonica-culoare si textura

>ensitatea masivelor- depinde de distanta de plantare-arbori de talia * – ?-@ m

-arbori de talia **-*** – +- m

-arbusti =,.-, m

Aliniamente de arbori si arbusti

-functie de : importanta aleilor, largimea culoarului vi'ual creat, proportia intre planuri ori'ontale si

-verticale, efectul de umbrire scontat

-pot fi: simple5 duble – simetric, distributie intercalata5 multiple-speciile pentru aliniament, cerinte: estetice-aritecturale, bio-ecologice,functionale

Garduri vii-plantatii de mare densitate--) randuri de arbori sau arbusti

-crestere: libera, modelata prin tundere

(ipologii



-urmaresc o imprejmuire

-delimitare de 'one cu functii diferite-mascare

-separare vi'uala

-reali'area unor partere decorative – desen, modelareGarduri vii din

-borduri: max/ =,? m inaltime, -+ randuri plantate la cm

-garduri vii propriu-'ise: =,- + m, – ) randuri, =,) m intre randuri la arbusti, =, m la arbori-'iduri ver'i: )- 0 m, =,@- , m distanta intre randuri

Alegerea speciilor pentru garduri vii-functie de rolul lor: decorare, imprejmuire, aparare

-functie de aspect: inaltime, forma, culoare, pre'enta flori, persistenta frun'is

-functie de capacitatea de a pastra forma data-comportament ecologic

Bxemplare solitare

-se aleg functie de: po'itie, efecte vi'uale urmarite, silueta, colorit, caracterul decorativArbusti urcatori

-alcatuirea decorurilor verticale

-au nevoie de sustinere: arbori, suporti speciali- pergole, 'iduri, garduri, umbrare, cioscuri-clematitele, glicina, caprifoiul, trandafiri cataratori, iedera, vita ornamentala

3pecii pomicole

-pomi fructiferi: piese i'olate, grupuri

-pot fi condusi in forme artistice- livada peisagera



Cita de vie

-pe pergole si bolti-ecrane de mascare

Vegetatia erbacee

1lantele floricole – element vi'ual atractiv, variat

$alitati peisagistice(alia plantelor floricole:

-de la scunde lipite de sol, pana la

-cele inalte -+ m %nalba de gradina&-pentru arabescuri- desene pe fond de ga'on- se pretea'a specii de talie mica si uniforma: begonii, craite

pitice-compo'itii florale mixte

$uloarea-cea mai importanta calitate peisagistica-gama cromatica: culori fundamentale, culori compuse, tonalitati, nuante

Asocierea florilor in functie de culoare-combinatii in contrast

-combinatii in armonie

-combinatii policrome#run'isul plantelor floricole – decorea'a prin forma si mod de dispunere

Mirosul plantelor floricole – atractivitate, reverie2abitusul

-specii repente – acoperitoare de sol, pot crea covoare de flori, frun'e

-specii erecte-specii urcatoare – 'orele

3uccesiunea se'onala a plantelor floricole



$riterii de alegere

-epoca de inflorire-durata de inflorire

-aranjamente florale cu continuitatea infloririi prin succesiunea diferitelor specii ca ciclu biologic

3pecii cu inflorire de primavara: giocei, narcise, lalele, 'ambile

Giocei "arcise

Dambile <alele

3pecii cu inflorire de vara

-plante perene: margarete, nemtisor

Margarete Margarete

-plante perene anuale: dalii-plante bienale: nalba, degetei

-plante anuale: begonii, ///////////, petunii, regina noptii



>alii >alii

1etunii 1etunii

Eegonii Eegonii

3pecii cu inflorire de toamna-perene: tufanele



-anuale cu inflorire prelungita din vara: salvie, begonii, verbine, cri'anteme

6egina "optii 6egina "optii

$ri'anteme $ri'anteme

Tipuri de decoratiuni florale pentru amenajarile peisagistice

6abatele-aranjamente florale in pelu'e pe fond de ga'on

-forme geometrice %regulate sau neregulate&-platbanda florale – rabat ingust si lung

-rond floral – rabat rotund

-din una sau mai multe specii-pot fi conturate cu borduri din gard viu

Mo'aicurile-aranjamente cu forme regulate din specii tipice de mo'aic: decorative prin frun'e, asociate cu soiuri de

talie mica si uniforma- begonia

-forme geometrice-covor

Arabescuri-decoratiuni florale in combinatii de linii curbe pe fond de ga'on

1etele florale

-marimi variabile

-forme diferite-reali'ate dintr-o singura specie sau mai multe cu o specie dominanta$ovoarele florale

-suprafete mari – peste ) m



-pot fi covoare pe se'oane, ex/ covoare de primavara – lalele si 'ambile

Masiv floral – suprafete foarte mariEorduri florale

-marginesc alei, constructii: ba'ine, socluri de statui

-flori: anuale, bienale, perene-borduri: omogene, mixte – neomogene, combinate

Grupurile de flori – pentru specii ca bujori, nalbe

FardiniereCase

*mbracarea suportilor verticali – specii urcatoare

#lori $ataratoare #lori $ataratoare

Alte plante erbacee

Graminee ornamentale

Graminee perene de talie mare %ex/ iarba de pampas&, pot fi utili'ate ca:-plante solitare

-combinatii cu alte talii miciGraminee de talie mica

#erigile

-decorative prin frun'is-in grupuri

-la umbra copacilor -pe vaile paraielor

-pe malurile lacurilor

Plante aromatice, medicinale, legumicole decorative

Aromatice si medicinale

-utili'ari farmaceutice

-utili'ari condimentare-salvie, pelin, coada soricelului, menta, coriandru, busuioc

1lante legumicole cu caracter ornamental: anginarea, ceapa, var'a ornamentala, patrunjel cret, tomatelesi ardeii ornamentali



Menta Menta

Eusuioc Eusuioc

Car'a Ornamentala Car'a Ornamentala



Ardei Ardei

Plante acvatice

-mase de stuf si trestie

-insule de frun'e plutitoare cu flori – nuferi

-ierburi si flori ce imbraca terenul umed-lacurile si ia'urile pot fi decorate cu - nuferi

- stanjenei de balta

- menta de apa - racitan

- nu-ma-uita - primula

-ba'ine compartimentate pentru plante de apa

-ba'ine etajate cu mici caderi de apa-ba'ine amenajate pentru plante de apa

"uferi "uferi

Gazonul

-pelu'ele inierbate – covoare ver'i

-in parcuri si gradini spatiile descise inierbate: plane, inclinate, concave, convexe-covoarele de iarba – valente picturale

Ga'on

dupa functii-decorativ – partere, pelu'e

-pentru agrement: jocuri, odina, plaja-pentru terenuri de sport



-pajisti – in 'onele de agrement

-utilitar – consolidare soldupa compo'itie % din specii de ierburi perene&

-ga'on de agrement pentru soluri cu textura mijlocie

-ga'on de agrement pentru soluri grele-ga'on de agrement pentru umbra

Ga'on Ga'on

Distributia spatiala a vegetatiei in construirea peisajelor

-vegetatia – componenta a peisajului global-in asociere cu celelalte elemente: relief, roci, ape, circulatii, constructii etc/

Aranjamentul spatial al plantatiilor de arbori si arbusti-construirea peisajului se ba'ea'a pe volumele vegetale de diverse proportii si inaltimi care generea'a si

modelea'a spatiul

-terenul- spatiul total:-se compartimentea'a prin plantatii in spatii si forme diferite

-se creea'a sectoare de peisaj percepute: succesiv, gradat, dinamic1lantatiile

-separa functiunile in spatii organi'ate

-protejea'a fonic dotarile-mascea'a: aspecte fara valente peisagistice, vederi inde'irabile

-separarea 'onelor – 'onificare teritoriu-directionarea axelor vi'uale

-plantatiile creea'a peisajul

Tipuri de spatii definite de vegetatia lemnoasa

-spatii incise-spatii semiincise

-spatii statice

-spatii dinamice-spatii alungite - directionate

-spatii descise – oelu'e-spatii cu vi'ibilitate limitata

Ordonarea spatiilor

-dispunere in progresie liniara-organi'are spatiala grupata : fiecare spatiu e corelat cu cel din apropiere, conexarea prin retea de alei ceasigura acces

-ierari'are spatiala – includerea unor spatii in altele mai mari



istematizarea plantatiilor in construirea peisajului

1lantatiile-legatura sau separare fata de peisajul exterior

-ierari'area si 'onarea spatiilor

-incadrarea vederilor

Alegerea modul de tratare a compo'itiei

Modelarea plantatiilor legata de tratarea fiecarui element de construire a>ispunerea peisajului

-tratarea aritecturala-tratarea libera

Microrelieful-determina aspecte ale amplasarii si

-sistemati'arii verticale a vegetatiei

!nitatea si armonia peisajului

-decurge din ecilibrarea volumelor vegetale intre ele si

-ecilibrarea acestora cu spatiile pe care le definescMasive vegetaleGrupuri si exemplare i'olate

-punct focal % in centrul pietei&

-punct terminus – capat de perspectiva-asocierea cu volume construite

-dispunere: in contrast, in concordanta1lantatii de mica inaltime

Mase de plante acoperitoare de sol

Aranjamentul in plan al decoratiunilor florale

curs 14 vegetatia 1

Documents