curs 2-2009

13
CURS 2 INFORMAŢIE ŞI DATĂ Orice activitate umană se constituie din 3 etape: observaţie, raţionament, acţiune. - cercetarea ştiinţifică: măsurători – teorie – experiment; - medicină: colectare date de la pacienţi – diagnosticare – elaborare terapie; - informatică: introducere de date – procesare – generare rezultate. 1) Observaţia /Colectarea datelor de la pacienţi: În etapa de observaţie are loc procesul de achiziţie a datelor; de preferinţă vor trebui colectate numai datele care furnizează informaţii relevante despre pacienţi, şi care diminuează gradul de incertitudine relativ la boala pacientului; surse: - istoricul pacientului (anamneză); - date fiziologice sau biochimice (examen fizic, analize de sânge); - înregistrarea semnalelor biologice (electrocardiograme, etc.). Dificultăţi: - răspunsuri incomplete sau incorecte de la pacienţi; - erori în analizele biochimice; zgomote în înregistrarea biosemnalelor; - imposibilitatea de a obţine datele necesare prin folosirea unor proceduri neinvazive – medicul trebuie să decidă doar în circumstanţe speciale iniţierea unor examinări de tip invaziv (folosirea unui cateter, 1

Upload: theo

Post on 11-Nov-2015

214 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

Informatica medicala

TRANSCRIPT

CURS 3

60 INFORMATIC MEDICAL TEORIE I APLICAII 1

CURS 2

INFORMAIE I DAT

Orice activitate uman se constituie din 3 etape: observaie, raionament, aciune. cercetarea tiinific: msurtori teorie experiment; medicin: colectare date de la pacieni diagnosticare elaborare terapie; informatic: introducere de date procesare generare rezultate.

1) Observaia /Colectarea datelor de la pacieni:n etapa de observaie are loc procesul de achiziie a datelor; de preferin vor trebui colectate numai datele care furnizeaz informaii relevante despre pacieni, i care diminueaz gradul de incertitudine relativ la boala pacientului; surse: istoricul pacientului (anamnez); date fiziologice sau biochimice (examen fizic, analize de snge); nregistrarea semnalelor biologice (electrocardiograme, etc.).Dificulti: rspunsuri incomplete sau incorecte de la pacieni; erori n analizele biochimice; zgomote n nregistrarea biosemnalelor; imposibilitatea de a obine datele necesare prin folosirea unor proceduri neinvazive medicul trebuie s decid doar n circumstane speciale iniierea unor examinri de tip invaziv (folosirea unui cateter, endoscop, laparoscop sau recoltarea unui specimen prin biopsie); procesele analizate sunt instabile sau n evoluie, deoarece boala este n etapa dinamic, de dezvoltare ceea ce nseamn c parametrii sunt n continu modificare (pacieni n stare de oc, n criz epileptic sau extrasistole).

n ideea de a se obine un diagnostic ct mai precis, n etapa de observaie un rol important l are colectarea datelor despre pacieni din ct mai multe surse posibile, eventual diferite ntre ele.Reversul situaiei l constituie cazul n care cantitatea de date aflat la dispoziie este foarte mare, iar datele colectate sunt similare, ajungndu-se astfel la situaii de redundan.

Etapizarea procesului de colectare a datelor:1) nregistrarea istoricului pacientului;2) iniierea procedurilor mai ieftine i mai simple (examinare fizic, teste de laborator);3) desfurarea procedurilor mai costisitoare i invazive (RMN, cateterizare cardiac).Rolul I.M.: de a-l asista pe clinician n obinerea datelor necesare i de a furniza metode de decizie care s eficientizeze procesul, meninnd calitatea actului medical dar micornd inconvenientele pentru pacient ct mai mult posibil.

2) Raionament / Diagnostic:n procesul de stabilire a diagnosticului corect, computerul este util pe dou planuri: n stabilirea acelei pri din diagnostic care poate fi structurat i generalizat fiind bazat pe metode tiinifice, precise; n furnizarea informaiilor din literatur relativ la situaii similare sau apropiate i a unor liste de sugestii posibile.Cu toate acestea, medicului clinician i revine responsabilitatea deplin pentru diagnosticul pe care l stabilete, computerul neputnd avea niciodat funciile suficiente care s i permit de a nlocui factorii de decizie umani. Argumentul hotrtor n acest sens este acela c o pondere nsemnat n stabilirea unui diagnostic corect o reprezint particularitile specifice pacientului care este supus investigaiei, i care au grad ridicat de subiectivism uneori generalizrile neputnd fi aplicate n medicin dect rareori, i n contexte foarte limitate.

3) Aciune / Terapie:Natura cunotinelor i a experienei necesare n etapa terapeutic sunt complet diferite fa de cele specifice fazei de diagnosticare. Computerul este util doar n domenii relativ restrnse, cum ar fi: monitorizarea terapiei: controlul administrrii medicamentelor (cantiti, costuri, interaciuni posibile ntre medicamente i contraindicaii de administrare), monitorizarea pacienilor din seciile de terapie intensiv / reanimare, administrarea radioterapiei etc.Computerul trebuie folosit la analiza cantitilor mari de date provenite de la pacienii tratai, cu scopul de a se obine date prin inducie (Data mining): epidemiologie, asistarea deciziei i cercetare medical.

INFORMAIE I COMUNICAREEmitor, canal, receptorOrice proces de transmitere a datelor n medicin presupune existena unei surse / emitor (de obicei pacientul), a unui receptor (de obicei medicul) i a unui canal de transmisie ntre acestea. Exemple de procese de comunicaie:1) Ultrasunetele;2) Imagistica medical;3) Transmisia wireless;4) Transmisia prin limbaj natural;5) Biosemnalele, etc.

Noiunea de InformaieO definiie exact a noiunii de informaie nu a fost stabilit deoarece datele care sunt preluate de simuri nu conin de fapt informaie. Informaia apare numai dac mesajul recepionat poate fi interpretat de receptor, adic receptorul este adaptat la parametrii emitorului pentru a permite comunicarea cu acesta, i are suficiente cunotine pentru a realiza interpretarea.Studiul noiunii de informaie presupune abordarea a 3 aspecte:a) Aspectul sintactic:Se refer la gramatica i sintaxa necesare pentru descrierea, stocarea i transmiterea mesajelor. Sintaxa stabilete un set de coduri / simboluri, echivalente cu literele unui alfabet, i descrie regulile de transport al mesajelor, constituite pe baza unor definiii i convenii stabilite de specialiti sau care decurg n mod implicit din natura procesului studiat.Aspectul sintactic al informaiei este strns legat de purttorul informaiei respectiv limbajul specific, imaginea sau biosemnalul respectiv. Aspectul pur sintactic al informaiei poate fi numit dat. Datele nu trebuie n mod obligatoriu s fie interpretate de receptor.

b) Aspectul semantic:Se refer la nelesul mesajului, care nu depinde de modul n care informaia a fost recepionat sau de sintaxa folosit. Semnificaia mesajului este folosit n interpretarea sa i eventual n adoptarea unei decizii adecvate; pentru a o interpreta corect trebuie cunoscut n mod obligatoriu contextul mesajului.

c) Aspectul pragmatic:Se refer la aciunile care urmeaz procesului de interpretare a informaiei, respectiv la scopul n care a fost realizat aceast interpretare care, n medicin, nseamn de obicei efectul informaiei asupra terapiei prescrise.

Definiia matematic a informaiei a fost formulat de Claude E. Shannon (1916) printele teoriei comunicaiei:Coninutul n informaie al unui mesaj care afirm c un eveniment a aprut cu probabilitatea de apariie p este I = -log2p, unde 0