curs 7 boli infectioase digestive
TRANSCRIPT
Boli infectioase digestiveDr. Enăchescu Diana
Boala diareică acută infecţioasă
Definitie: • Diareea – reprezinta o tulburare temporara a
mecanismelor de secretie si/sau absorbtie intestinala a apei si electrolitilor manifestata clinic prin evacuarea accelerata a continutului intestinal cu aparitia de scaune frecvente, abundente, pastoase.
Boala diareică acută infecţioasă
• expresia clinică a unei infecţii intestinale, rezultanta interacţiunii dintre :
- mecanismele de apărare ale gazdei- proprietăţile de virulenţă şi patogenitate ale
agenţilor etiologici
Boala diareică acută infecţioasă
• Cresterea brusca a numarului de scaune• Consistenta scazuta a scaunelor pana la lichid• Modificare brusca in interval de 1-2 zile• Greata, varsaturi, inapetenta, meteorism
abdominal• Semne de deshidratare variabile pana la
severe – acidoza, coma, colaps
MECANISME DE APĂRARE NATURALĂ ALE TRACTULUI
GASTRO-INTESTINAL
Etape:
1. Ingestia
2. Traversare bariere naturale
aciditate gastricămotilitatea intestinalămucus gastricfloră saprofităapărare umorală (IgA, IgM, IgG)apărare celulară (macrofage)
3. Aderenţă factori de agresivitate microbiană
4. Multiplicare În lumenul intestinalmecanism secretor (toxic)
În celula intestinalămecanism citotoxic (inflamator)
În membrana bazalămecanism invaziv
5. +/- Toxigeneză/ Invazivitate + mecanism mixt
Patogenia
Mecanismul secretorGermene toxină
AC
cAMPNa, apă
Cl
Scaun apos, voluminosVărsăturiFără febră
deshidratare
VibrioTiA – stafilococ Salmonella E coli etc.Tratament: rehidratare, dietă, AINS?
I. Diaree de tip enterotoxinic, neinflamatorie şi neinvazivăProducţia de enterotoxine => afectează intestinul subţire proximal => diaree « secretorie »Etiologie :
- E.coli enterotoxigen (ETEC)- V. cholerae- Clostridium perfringens- Bacillus cereus- S.aureus ! (enterotoxine preformate în alimente)- Rotavirusuri -> 6 luni -> 3 luni- V. Norwalk, entero-, corono-,astrovirusuri, calicivirusuri- Giardia lamblia- Criptosporidium
Mecanism citotoxic
multiplicare distrugere celulă
Diaree cu mucus şi sângeVolum micFebrăDureri abdominale
Risc sepsis
Shigella,
alte enterobacterii
Tratament antibiotic, fără antidiareice, dietă
II. Producere de citotoxine (fără invazie)↓↓ lezarea mucoasei intestinale: eroziuni, necroze
Clostridium difficile => - forme pseudomembranoase
- forme necrotice
Mecanism invaziv
MultiplicareScaun volum micFebrăSemne de impregnareVirusuri
Salmonella typhi/paratyphi
Tratament: în funcţie de etiologie
III. Diaree inflamatorie şi invazivă↓↓ Diaree de tip invaziv local (enteroinvazivă) => ileon
distal şi colon => pătrund în celulele epiteliale şi lamina propria şi se multiplică, cu eliberare de citotoxine => leziuni ulcerative la nivelul mucoasei şi lamina propria
Etiologie: - Shigella spp- Enteroinvaziv E.Coli- Salmonella spp- Campylobacter jejuni- Yersinia enterocolitica- E. histolytica- virusuri
Etiologie
1. Infectioasa2. Indusa de medicamente3. Alergii alimentare – IPLV4. Tulburari ale procesului de digestie si
absorbtie - intoleranta la sucroza-isomaltaza, lactoza
5. Ingestie de metale grele
ETIOLOGIE
Virusuri
RotavirusuriEnterovirusuriParvovirusuriCoronavirusuriReovirusuriAdenovirusuri
Bacterii
EnterobacteriiStafilococBacillusClostridiiAeromonasvibrio
Fungi
CandidaCriptosporidium
Protozoare
Izospora Giardia Entamoeba
Metazoare
TrichinellaStrongiloides
Patogenia diareilor
MANIFESTARI CLINICE ALE GASTROENTERITELOR
INFECTIOASE
Manifestari clinice
Localizarea infecţiei
Intestin subţire Intestin gros
Agenţi patogeni Vibrionul holeric E. coli (ETEC, EPEC)Rotavirus, Virus Norwalk, Giardia
Shigella, E. coli (EIEC, EHLC) Entamoeba histolytica
Localizarea durerii Zona mijlocie a abdomenului Abdomenul inferior, rect
Volumul scaunului Mare Mic
Tipul scaunului Apos Mucos
Sânge în scaun Rar Obişnuit
Leucocite în scaun Rar Obişnuit (cu exceptia amoebiazei)
Rectocolonoscopia Normal Mucoasa friabila cu aspect hemoragic
Diaree, greţuri sau vărsături2-15 episoade/persoană/an
Terapie simptomaticăRehidratare orală
Evaluare:- Durată (>1 zi)
- Severitate
Se cercetează prezenţa: Ex coprocitologic-febrei, - călătorii (pentru prezenţa leucocitelor )-tenesme, - focare-sânge - expunere sexuală PLUS-consum de fructe - dureri abdominalede mare, - imunosupresie şi, dacă > 10 zile, -AB, Ex. coproparazitologic -scădere ponderală
continuă
Ne-inflamatorii Inflamatorii Diaree cu sânge
(fără Leucocitoza ) (cu Leucocitoza) evident macroscopic
Ex. Vibrio (cholerae şi al) Ex. Shigella E.coli (EHEC) E.Coli (ETEC) Salmonella Shigella Cl. perfringens C. jejuni C. jejuni S. aureus E.coli (EIEC) E. histolytica B. cereus C. difficile citotoxic Rotavirusuri E. histolytica V. Norwalk V. parahaemolyticus MAC Yersinia enterocolitica Aeromonas Listeria monocytogenes Plesiomonas CMV Adenovirusuri Calicivirus CMVContinuă terapia
simptomatică
Culturi , toxină
AB- terapia empirică
DeshidratareaFORMA USOARA
< 5%FORMA MEDIE
5-10%FORMA GRAVA
>10%
-↓ in greutate - fara semne clinice de deshidratare-Stare generala buna (agitat,iritabil)- ochii normal umectati, lacrimi prezente- gura, limba umede- bea normal/ fara sete-Elasticitate normal
-Cu semne clinice insa fara colaps- stare generala influentata- ochi infundati in orbite, lacrimi absente- gura, limba uscate- sete vie, bea cu aviditate- pliu cutanat abdominal lenes
-Cu colaps cardiovascular : extremitati reci, timp de recolorare capilara >2 sec-Status neurologic alteral-Letargic, incostient, moale- ochii infundati in oribite, absenta lacrimilor- gura, limba foarte uscate-Bea cu dificultate, nu poate- elasticitate – PCA foarte lenes
Deficit de 50ml/kg Deficit 50-100 ml/kgRespiratie acidotica
Deficit > 100ml/kgcRespiratie acidotica
DIZENTERIA
Dizenteria bacterianăEtiologie:
Shigella spp – 4 grupe A – Disenteriae B – Flexneri C – Boydii D - Sonnei
În funcţie de fermentarea manitei şi a lactozei
NUMLM/L
Epidemiologie:-transmitere fecal – orală -receptivitate generală-fără imunitate
- germene ubicuitar, rezistent în mediu
• Rezistenţa în mediu extern este foarte mare, mai ales la temperaturi scăzute, întuneric şi relativă umiditate (2-17 zile la temperatura camerei). Sunt sensibili la căldură: 550- 1 oră şi la clorinarea apei.
• Răspândită pe tot globul sub formă endemo-epidemică; se descrie un ciclu epidemic la 20-25 ani.
• Incidenţa reală a bolii nu este cunoscută din cauza numeroaselor forme uşoare sau atipice.
• Boala apare mai frecvent în sezonul cald (vara-toamna).
• Rezervorul este omul bolnav, purtătorul asimptomatic.
• Calea de transmitere: fecal-orală, realizându-se fie direct, fie indirect (obiecte şi alimente contaminate).
• Rol important în transmitere revine muştelor.• Apa potabilă contaminată epidemii hidrice. • Aglomeraţiile umane, inundaţiile, calamităţile
favorizează apariţia bolii.• Receptivitatea este generală.
Perioada de stare:• Scaune tipice: afecaloide (prin spasm, cu
întârzierea tranzitului), conţine produse inflamatorii locale (mucus, sânge, puroi)- spută rectală, au miros fad-acrişor, sunt în cantitate redusă (10-40 ml), sunt frecvente şi însoţite de tenesme rectale.
• Numărul scaunelor variază de la 5-50/24 ore. • Colicile abdominale, febră (38-390C), alterarea
stării generale, cefalee, astenie fizică. • Apar grade variate de deshidratare.• În fosa iliacă stângă se palpează coarda colică-
sigmoid contractat şi intolerant.
Patogenie:*mecanism citotoxic (vezi patogenia)*mecanism mixt: citotoxic + toxină (Sh disenteriae, toxina Shiga, neuro şi enterotoxică sindrom hemolitic- uremic
Leziuni în special în sigmoid şi rect: - inflamaţia mucoasei - necroze şi ulceraţii de acoperire - scădere sinteză de mucus
Clinic:Incubaţie: 2-5 zile Febră, frison
Dureri abdominaleGreaţă, vărsături
Scaune afecaloide – iniţialScaune tipice – mucus, sange, puroi Stagnează în cec coardă colonică toxinele paralizeaza plexul mienteric Excitarea terminaţiilor nn ruşinoşi senzaţie de defecaţietenesme/colici
Diagnostic: *epidemiologic*clinic*paraclinic: - coprocitogramă cu leucocite coprocultură – pe mediu Istrati Meitert sau Albastru de brom timol sindrom inflamator eventual semne de deshidratare (retenţie azotată, creştere hematocrit)
Diagnostic diferenţial:1. Alte boli diareice2. Alte colite hemoragice3. Tuberculoză intestinală4. Neoplasm de colon5. Hemoroizi, rectite, corpi străini6. Infarct mezenteric7. La copii – invaginaţia intestinală
colonoscopie
irigografie în dublu strat
Complicaţii:1. Risc de portaj cronic2. Deshidratare3. Carenţe la copii4. Colite cronice5. Sindrom Reiter
Tratament:1. Etiologic: Negram – 2-3g/zi FQ Colimicină – 3MU/zi la adult, 50 000u/kg/zi la copii CTX2. Suportiv: simptomatice, rehidratare3. Dietă
Profilaxie:nespecifică există vaccin (bacterie vie – atenuată ) previne doar boala nu şi starea de purtător
TRATAMENT:• Dietă: hidrică în primele 24 ore, apoi orez, brânză
de vaci, telemea, supă de zarzavat pasată, mere rase, pâine prăjită.
• AB:- CTX,- Tetra, - Furazolidona,- Ampi,- negram, cipro, norfloxacina, - cef gen. 2-3
• T. patogenic: reechilibrare hidro-electrolitică• T. simptomatic• Nu se recomandă preparate care scad
motilitatea.PROFILAXIE• Externarea după 3 coproculturi negative• Contacţii supravegheaţi+coprocultură• Purtătorii: trataţi• Măsuri generale.
Toxiinfecţii alimentareEpidemiologie:
*sezonalitate*forme sporadice/epidemice*sursa: - omul excretor fecal excretor din focare cutanate/orofaringiene - animalul – ouă, carne* Vehicul – alimentul (pasiv sau activ)* Receptivitate – aparent generală
Etiologie:1. Salmonella (typhimurium, eneteritidis) – 60-70%2. Stafilococ – tipuri fagice I, III, IV – 28-30% infecţii cutanate3. E coli – ET, EA – mecanism toxic pur EH – mecanism mixt – (secretor şi citotoxic)4. Alte etiologii: Bacillus, Campylobacter, Yersinia, Clostridium
Alimente incriminate şi agenţi contaminaţi:• Carne (pasăre, porc, bovine, ovine) şi preparate din
carne (carne tocată, pateuri, cârnaţi, tobă): salmonele, stafilococ, Cl. perfringens,
• Lapte şi derivate: stafilococ, Salmonella, streptococi;
• Peşte, produse din peşte, crustacee: stafilococ, Salmonella, V. parahaemolyticus;
• Produse de cofetărie: stafilococ, Salmonella• Preparate din vegetale (orez, fasole, cartofi): B.
cereus, Salmonella, Cl. botulimun.
Contaminarea alimentelor se poate produce pe tot circuitul, de la organismul sursă până la consum.
• Pot fi infectate de la origine carnea, ouăle, laptele, peştele, produsele vegetale.
• În continuare, sursele de infecţie pot fi: personalul (care pregăteşte, manipulează sau serveşte); echipamentul de protecţie; ustensile; ingrediente şi apa; ambalaje, vesela; vectori (muşte, gîndaci, rozătoare etc.).
Patogenie:
Toxină preformată Toxină eliberată în organism
-stafilococ-Bacillus cereus forma emetizantă-Cl botulinum
Salmonella Cl perfringensBacillus cereus forma diareicăE coli ET, EAVibrio Yersinia Campylobacter
Loc de eliberare toxină
* Mecanism secretor (vezi patogenia)
* Mecanism mixt – citotoxic şi secretorSalmonellaE coliYersiniaSh disenteriae
Clinic:* semne digestive – greaţă, vărsături diaree apoasă, voluminoasă
* semne generale: +/- febră - deshidratare – uşoară < 5% medie – 5-10% severă > 10%
* semne neurolgice: datorate toxinei, deshidratării sau hiperhidratării
puls carotidianpuls perifericturgorochimuşchifaciesdiurezăhematocrit
ANALIZĂM
Particularităţi etiologice:
1. Toxiinfecţia cu Salmonella: - mecanism mixt - incubaţie 12-36h - forme hipertoxice, severe - metastaze septice (osteoarticulare, în părţi moi) - tratament antibiotic la : ID, purtător de proteză (vascular, valvular, osos
2. Toxiinfecţia cu stafilococ: - mecanism secretor - incubaţie 1-6h - deshidratare importantă - tratament: fără antibiotic, rehidratare şi reechilibrare electrolitică
3. Toxiinfecţia cu E coli: - mecanism mixt – EH tablou de colită hemoragică - mecanism secretor – ET, EA tablou de TiA - tratament antibiotic în infecţia cu EH
4. Toxiinfecţia alimentară cu Bacillus cereus: * forma emetizantă: - direct toxina incubaţie scurtă – 1-4h tablou clinic dominat de vărsături * forma diareică: - ingestie bacil incubaţie mai lungă – 10-12h tablou clinic dominat de diareeTratament: rehidratare, simptomatice, fără antibiotic
5. Toxiinfecţia alimentară cu Campylobacter: - mecanism mixt - diaree apoasă +/- sânge - complicaţii: Guillain Barre Reiter
6. Toxiinfecţia alimentară cu Yersinia: - mecanism mixt - diaree apoasă +/- sânge - complicaţii: eritem nodos Reiter