curs 7 sisteme prelucrare distribuita 2007

8/14/2019 CURS 7 Sisteme prelucrare distribuita 2007

http://slidepdf.com/reader/full/curs-7-sisteme-prelucrare-distribuita-2007 1/14

CURS 7ARHITECTURI ITS ŞI STUDII DE CAZ ALE ACESTORA

1.1 Introducere

Arhitectura ITS specifică schimbul de informaţii şi managementul controlului pediferite niveluri, aşa cum este prezentat în modelul multinivel din figura 1. Există mai multemodalităţi de definire a acestor niveluri. Managerii din domeniul transporturilor au nevoie demai multe informaţii privind arhitectura sistemului referitoare la nivelurile superioare(nivelurile 2 şi 3), care sunt orientate spre organizarea sistemului. Nivelurile inferioare suntorientate spre proiectarea şi ingineria detaliată a sistemului.

Nivelul 3 al arhitecturii trebuie să reflecte constrângerile din lumea reală care opereazăasupra organizaţiilor de transport şi cerinţele privind proprietăţile sistemului, precuminteroperabilitatea dintre organizaţia implicată şi mediu totodată şi controlul informaţieifurnizate de organizaţia respectivă. Aceasta mai poate evidenţia locul şi momentul când trebuiemodificate sau schimbate structurile organizaţionale existente în scopul furnizării de serviciiITS. Nivelul 3 al arhitecturii stabileşte cadrul de lucru pentru nivelul 2 al arhitecturii ITS.

Nivelul 2 al arhitecturii ITS prezintă proprietăţile sistemelor care operează într-osingură organizaţie şi ia în considerare caracteristicile existente şi viitoare ale sistemului.Structurile existente privind responsabilităţile în cadrul organizaţiei şi sistemele ITS care

funcţionează pe baza acestora pot fi obiectul unor modificări considerabile în timp. Nivelul 1 al arhitecturii ITS este orientat, în primul rând, spre proiectarea sistemului. La

acest nivel, este definită structura sistemului, funcţiile ITS sunt grupate pentru implementare şisistemul informaţional este descompus logic în subsisteme în scopul de a fi proiectate lanivelul 0. Sunt alese tehnologii specifice care vor fi indicate doar la nivelul 0. Nivelurile 1-3ale arhitecturii ITS sunt independente de tehnologie fiind relativ stabile în raport cumodificările tehnologice.

1

Reţea de organizaţii(Proprietăţi de

O organizaţie(Proprietăţile sistemului)

Structura sistemului(Subsistemele sistemului)

Structura sistemului(Componentele subsistemului)

Nivelul 3

Nivelul 2

Nivelul 1

Nivelul 0

Figura 1 Model multinivel al arhitecturii ITS



1.2 Cerinţe utilizator

Primul pas în elaborarea arhitecturii ITS este selectarea şi acordarea de priorităţiserviciilor utilizator. În procesul de dezvoltare a arhitecturii trebuie să fie implicaţi, pe bază deconsens, toţi utilizatorii, furnizorii de servicii, utilizatorii de servicii şi alte grupuri de agenţieconomici ţintă, ceea ce este foarte important pentru dezvoltarea şi operarea cu succes pe

termen lung a sistemelor de tip ITS.Consensul este orientat spre determinarea cerinţelor funcţionale şi specificarea unui

concept de operare, care descrie cine furnizează şi cine primeşte un anumit serviciu/anumiteservicii ITS, precum şi relaţiile sau interacţiunile dintre furnizori, în scopul sprijinirii livrăriiserviciului.

Fiecare grup de interese are propriile sale obiective politice, care sunt legate deobiectivele mai generale de îmbunătăţire a siguranţei, eficienţei, calităţii mediului şi altele.Urmărind principiul prezentat în figura 2, fiecare grup de interese analizează propriile obiective politice şi defineşte serviciul/ serviciile ITS care sprijină obiectivele politice definite.

Conducerile executive ale diferitelor organizaţii implicate în dezvoltarea şi utilizareaITS trebuie să conştientizeze activităţile care vor avea loc în sistem, ce roluri se aşteaptă să joace şi ce interacţiuni trebuie să aibă loc pentru a fi livrate serviciile ITS. O soluţie de operare poate conţine relaţii de acest gen. Figura 3 prezintă grafic interacţiunile la nivel înalt dintre treicentre de management şi poliţie, pentru oferirea unui management al transportului multimodal

şi a serviciilor de urgenţă. Figura reliefează necesitatea de a se avea în vedere atât sistemeleorganizaţiilor de sine stătătoare (nivelul 2), cât şi interoperabilitatea multiorganizaţională(nivelul 3). Aceste tipuri de diagrame pot fi utilizate pentru a se descrie scopul şi natura fiecăreiinterfeţe indicate.

2

Scopurile politice(Siguranţă, eficienţă, mediu etc.)

Figura 2 Politica de selectare a serviciilor ITS

Serviciile care susţin politica

Serviciile din cadrul domeniului propriu

Servicii utilizator(furnizate total sau parţial în cadrul domeniului propriu)

Servicii utilizator comune selectate



Din momentul în care au fost alese serviciile ITS, soluţia de operare poate fi specificată până la cel mai mic detaliu, luând în considerare responsabilităţile privind furnizarea acestor servicii.

Figura 4 prezintă legăturile dintre entităţile aflate în interacţiune. Sunt evidenţiate douăsisteme avansate de management al traficului, unul pentru autostrăzi, iar celălalt pentru traficulurban. Această diagramă specifică existenţa unor centre de informare în transport care sătransmită informaţii privind transportul multimodal către utilizatorii finali prin intermediul adoi furnizori de servicii de informare (ISP 1 şi ISP2). Aceşti furnizori de servicii de informareaparţin probabil sectorului privat şi pot furniza utilizatorilor finali informaţii pentru călători,informaţii meteorologice, rezervări de bilete şi alte servicii.

3

Centru demanagemental traficului

Centru demanagemental urgenţelor

Centru demanagemental tranzitului

Poliţie

AutobuzeTransbordare întretrenuri

Gară

Semnale

Detectare

CCTV HAR VMS

Vehicule de urgen ă

Figura 3. Schiţa unei arhitecturi ITS

Legendă CCTV Televiziune cu circuit închis (Closed Circuit Television)HAR Informaţii radio pentru autostrăzi (Highway Advisory Radio)VMS Panou cu mesaje variabile (Variable Message Sign)



1.3 Tipuri de arhitecturi ITS

Arhitectura ITS reuneşte elementele izolate şi discrete de cunoştinţe astfel încât săcreeze un model şi să identifice relaţiile şi diferenţele reprezentând o bază pentru acţiunileurmătoare de realizare a ITS.1

1 http://www.iteris.com/itsarch/html/menu/hypertext.htm

4

Figura 5. Arhitectura ITS – din perspectiva serviciilor şi legăturilor dintre componente

ATMS

ATIS

APTS

CVO

EMS

TIC

ISP 1

ISP 2

Legendă ATMS Sistem avansat de management al traficului (Advanced Traffic Management System)APTS Sistem avansat pentru transportul public (Advanced Public Transport System)CVO Sistem pentru operarea vehiculelor comerciale (Commercial Vehicle Operation)EMS Sistem de management al urgenţelor (Emergecy Management System)ISP Furnizor de servicii de informare (Information Service Provider)TIC Centru de informare în transport (Transport Information Centre)

Figura 4. Relaţii conceptuale pentru furnizarea de servicii de către ITS

http://www.iteris.com/itsarch/html/menu/hypertext.htm





1.3.1 Arhitectura funcţionalăLa cel mai înalt nivel de prezentare al unei arhitecturi funcţionale aceasta este formată

dintr-un număr de domenii funcţionale. Fiecare domeniu este identificat printr-un nume şi unnumăr. Funcţionalitatea fiecărui domeniu este prezentată prin funcţii. Există două tipuri defuncţii şi anume:

•

Funcţii de nivel înalt Pentru o înţelegere mai uşoară a funcţionalităţii acestor funcţii, acestea sunt divizate însub-funcţii. Unele dintre acestea pot fi la rândul lor funcţii de nivel înalt având un oarecaregrad de complexitate sau funcţii de nivel inferior propriu-zise, aşa cum se prezintă încontinuare. Funcţiile de nivel înalt rareori satisfac direct necesităţile utilizatorilor prin eleînsele, dar întotdeauna satisfac aceste necesităţi prin intermediul funcţiilor de nivel inferior cele compun.

• Funcţii de nivel inferior

La fel ca şi domeniile funcţionale, fiecare funcţie are propriul nume. Acest nume este oexpresie a ceea ce face şi conţine un verb în denumire. Astfel, o funcţie cu numele„administrează vehiculele de urgenţă” va oferi acea funcţionalitate ce permite managementul

operării vehiculelor de urgenţă.Domeniile funcţionale sau funcţiile de nivel înalt pot include depozite de date (baze dedate). Ele sunt folosite pentru a păstra datele utilizate de mai multe funcţii de nivel înalt dintr-un domeniu sau de funcţiile de nivel inferior dintr-o funcţie de nivel înalt.

Fiecare depozit de date va avea facilităţile de management corespunzătoare ca deexemplu controlul citirii/scrierii, crearea jurnalelor, salvarea de siguranţă etc. Aceste facilităţitrebuie totodată să acopere toate necesităţile de comunicaţie, mai ales dacă baza de date estefolosită de funcţii pe care arhitectura fizică le-a plasat în alt loc. În multe cazuri, fluxurile dedate care cer ca datele să fie furnizate de depozitele de date sau care confirmă că datele au fostscrise în baza de date, nu sunt vizibile, deşi se presupune că aceste fluxuri există şi suntfolosite.

Înlănţuirea funcţiilor se face prin intermediul fluxurilor de date. Acestea permittransmiterea datelor de la o funcţie la alta, la sau de la depozitele de date, la sau de laterminale. Terminalul reprezintă interfaţa dintre arhitectură şi mediul exterior asigurând fluxulde date de la mediul exterior spre arhitectura sistemului şi de la aceasta către mediul exterior.Un terminal poate fi o entitate umană, un sistem sau o entitate fizică de la care pot fi obţinutedate, cum ar fi starea vremii sau starea drumului.

1.3.2 Arhitectura logicăArhitectura logică face parte din domeniul nivelului 1 reprezentat în figura „Model

multinivel al arhitecturii ITS”. Arhitectura logică prezintă procesele şi fluxul informaţionaldintre procese. În dezvoltarea arhitecturii logice sunt examinate aspectele comune din cerinţele

funcţionale ale diferitelor servicii utilizator, astfel încât cerinţele comune pot fi grupate înacelaşi set de procese.În figura 6 este prezentat ca exemplu o arhitectură logică de nivel înalt. Săgeţile indică

direcţiile fluxului de date care sunt necesare pentru a efectua serviciile selectate. Cercurilereprezintă grupuri de procese care sunt prezentate mult mai detaliat pe nivelurile inferioare alearhitecturii logice. Pe nivelurile cele mai de jos, cercurile descriu prelucrarea de date şialgoritmul necesare pentru detectarea automată a incidentelor.

5



În arhitectura logică grupurile de procese prezentate prin cercuri nu implică nici oalocare a responsabilităţilor organizaţionale, dar ele indică faptul că funcţia specificată trebuiesă fie efectuată şi să interacţioneze cu alte funcţii. Rolul important al arhitecturii logice este sădescrie modul în care sistemul tratează anomaliile.

1.3.3 Arhitectura fizicăArhitectura fizică, orientată pe proiectarea sistemului, distribuie procesele definite dearhitectura logică a subsistemelor fizice, pe baza specificaţiilor proceselor funcţionale şi alocului unde trebuie efectuate funcţiile. Arhitectura fizică distribuie procesele în subsistemefizice, luând în considerare responsabilităţile instituţionale. O schemă de nivel înalt a uneiarhitecturi fizice naţionale este prezentată în figura 6.

Interfeţele dintre cele patru subsisteme ale arhitecturii fizice sunt indicate în figură.Fluxul de date dintre subsisteme se efectuează prin intermediul celor trei tipuri de mijloace decomunicare.

Fiecare ţară sau regiune trebuie să stabilească propriile sale necesităţi şi cerinţeutilizator în momentul începerii elaborării unei arhitecturi ITS naţionale sau regionale.

Anumite cerinţe locale pot diferi de la o ţară la alta.O arhitectură fizică defineşte şi descrie modul în care componentele arhitecturiifuncţionale pot fi grupate, pentru a forma entităţi fizice. Principalele caracteristici ale acestor entităţi sunt, în primul rând, faptul că ele furnizează unul sau mai multe dintre serviciile ce suntcerute de către necesităţile utilizatorilor iar, în al doilea rând, faptul că ele pot fi create. Acest proces de creare poate implica entităţi fizice, cum ar fi structuri amplasate pe drum şi diferiteforme de echipamente, entităţi care nu sunt fizice, cum ar fi software-ul, sau combinaţii alecelor două. În arhitectura fizică ITS aceste entităţi fizice sunt numite „sisteme etalon”.

Toate „sistemele etalon” pot fi compuse din două sau mai multe subsisteme. Unsubsistem execută una sau mai multe sarcini definite şi poate fi oferit ca un produs comercial.Fiecare subsistem poate fi compus din una sau mai multe părţi ale arhitecturii funcţionale

(funcţii şi depozite de date) şi poate comunica cu alte subsisteme şi cu unul sau mai multeterminale. Aceste comunicaţii pot fi furnizate prin folosirea fluxurilor fizice de date.

6



Platăelectronică

Managementul vehiculelor

comerciale

Monitorizarea şi controlulvehiculului

Asistenţăpentru

conducătoriivehiculelor şi

Managementulurgenţelor

Planificarea,dezvoltarea şi

implementareasistemului de

lanificare

Managementul tranzitului

Managementul traficului

Instituţiifinanciare

Vehiculcomercial

Vehicul

Conducători devehicule şi călători

Planuri de transport

Tranzit

Trafic

Telecomunicaţii de urgenţăPlată

Cerere de rutăInformaţii de rută

Cereri de plată

Planificareatranzitului

Cereri detranzit Informaţii

despre rută

Răspuns la urgenţe

Anunţarea urgenţelor

Informaţiireferitoare la

incidente

Informaţii de planificare

Informaţiide urgenţă

Informaţiide trafic


Anunţareaincidentului

Stareavehiculului

Informaţii decontrol altraficului

Cereri de prioritate

Informaţiide trafic


Cereriinformaţii de planificare

Figura 6. O arhitectură logică naţională ITS

7



Acces la informaţii personale

Suport pentruinformarea de la

distanţă acălătorilor

Comunicaţii fără fir

C o m u n i c a

ţ i i d e l a

v e h i c u l l a

v e h i c u l

C o m u n i c a ţ

i i f ă r ă f i r

P e a r i e r e d u s ă

Comunicaţii prin Internet

P l a n i f i c a r e

M a n a g e m

e n t u l t r a f i c u l u i

M a n a g e m

e n t u l t r a n z i t u l u i

M a n

a g e m e n t u l m ă r f i i ş i a f l o t e i

A d m i n i s t r a r e a t a x e l o r A

d m i n i s t r a r e a v e h i c u l e l o r c o m e r c i a l e

M a n a g e m

e n t u l e m i s i i l o r

M a n

a g e m e n t u l u r g e n ţ e l o r

F u

r n i z o r d e s e r v i c i i d e i n f o r m a ţ i i

Vehicul

Tranzit

Comercial

Urgenţă

Autostradă

Colectarea taxelor

Managementul parcărilor

Controlul vehiculelor comerciale

Subsistemele cu acces de la distanţă Subsistemele centrului de management

8



1.3.4 Arhitectura organizaţionalăResponsabilitatea pentru implementarea sistemelor ITS trebuie să fie împărţită între

diferite organizaţii şi între diferite departamente de management din cadrul acestor organizaţii,în funcţie de scopuri şi cerinţe. Arhitecturile logice şi fizice trebuie să fie transpuse într-oarhitectură organizaţională care este relevantă pentru nivelul local. Arhitectura organizaţională

este utilizată pentru dezvoltarea şi explicarea responsabilităţilor şi a interacţiunilor funcţionaledintre organizaţii publice, private sau parteneriate public/privat. Arhitectura organizaţionalăeste dezvoltată prin asigurarea entităţilor locale din arhitectura logică a unui modelorganizaţional.

Modelul de referinţă european GERDIEN (date generale referitoare la drumurileeuropene şi reţeaua de schimb a informaţiilor) este un model organizaţional care subliniazădimensiunea grafică, arătând unde este furnizat efectiv un serviciu ITS. Impactul dintrecomponentele organizaţionale este prezentat prin legături.

Figura 8, care conţine modelul de referinţă GERDIEN, reprezintă nivelurile domeniilor geografice. Intenţia este de a se indica cu claritate zona de acţiune pentru fiecare funcţie sauserviciu ITS, din punct de vedere al nivelului geografic. Din momentul în care acest lucru este

clar trebuie să reiasă limpede cum este necesar să interacţioneze două sisteme de management.În exemplul dat în figura 8, două sisteme vecine de management al autostrăzii au conexiuni lanivelul superior pentru dirijarea traficului pe distanţe mari; la nivelul inferior următor, douăregiuni învecinate colaborează pentru dirijarea traficului vizitatorilor dintr-o regiune care participă la evenimente care au loc în cealaltă regiune. Din momentul în care au fost luatedecizii la acest nivel, aceste decizii pot fi transformate în comenzi în interiorul fiecărei regiuni,influenţând nivelurile lor inferioare corespunzătoare, ceea ce nu necesită comunicaţii directeîntre ele.

Modelul organizaţional prezentat în figura de mai jos poate fi extins pentru a includerelaţii conceptuale, sistemul de management al traficului urban (UTMS – Urban TrafficManagement System) şi sistemul de management al urgenţelor.

În figura

2

9, sunt reprezentate patru sisteme de management sub formă de stive, cuinteracţiunile asociate. Modelul organizaţional orientat geografic prezintă localizarea, mărimeaimpactului şi interacţiunile dintre organizaţii pe nivelurile geografice specifice.

2 sursa: Rijkswaterstaat – Departamentul transporturilor din Olanda

Figura 7. O arhitectură fizică naţională ITS

9



1.3.5 Arhitectura de referinţăArhitectura de referinţă a sistemului de control şi informare în transporturi este o

arhitectură orientată pe obiect pentru sistemele de tip ITS, dezvoltată de Organizaţia

Ţară / Stat

Regiune

District

Magistrală

Legătură

Secţiune

Punct

Ţară / Stat

Regiune

District

Magistrală

Legătură

Secţiune

Punct

Trafic pedistanţe lungi

Trafic in caz de

evenimentespeciale

ATMS pentru autostradă ATMS pentru autostradă

Figura 8. Un model geografic ierarhic

REGIUNE

REŢEA

SECŢIUNE

PUNCT

REGIUNE

REŢEA

SECŢIUNE

PUNCT

NAŢIUNE REGIUNE

REŢEA

SECŢIUNE

PUNCT

NAŢIUNE

REGIUNE

REŢEA

SECŢIUNE

PUNCT

NAŢIUNE

OraşUTMS

Stratul BAutostradă

ATMS

Stratul AAutostradă

ATMS

EMS

Modelul de referinţăGERDIEN

Legendă UTMS Sistem de management al traficului urban (Urban Traffic Management System)ATMS Sistem avansat de management al traficului (Advanced Traffic Management System)EMS Sistem de management al urgenţelor (Emergecy Management System)

Figura 9. Un model organizaţional pentru ITS

10



Internaţională de Standardizare – Comitetul tehnic 204 (ISO TC 204) pentru utilizare la nivelinternaţional. În momentul în care grupul de lucru a iniţiat acest proiect, mai multe ţăridezvoltaseră deja arhitecturi ITS, ceea ce poate conduce la standarde şi implementăriincompatibile.

Arhitectura de referinţă TICS (Transport Information and Control System – Sistem de

control şi informare în transporturi) a ISO se bazează pe intrări de la toate arhitecturileregionale, în special arhitectura naţională a Statelor Unite (US National Architecture), marele proiect japonez (Japanese Grand Design) şi arhitecturi elaborate în cadrul proiectelor CEN(Comitee Europeen de Normalisation – Comitetul European de Standardizare) şi DRIVE înEuropa.

Obiectivul este facilitarea dezvoltării armonioase şi interoperabile, la nivelinternaţional, a ITS prin intermediul unei arhitecturi de referinţă comune. Deoarece aceastăarhitectură este o arhitectură de referinţă de bază ea nu poate fi utilizată la nivel de detaliuatunci când se face referire la documentele de intrare, cum poate fi utilizată arhitecturanaţională a Statelor Unite. Ea nu intenţionează să înlocuiască arhitecturile regionale, ci maicurând să promoveze, la nivel internaţional armonizarea eforturilor care se depun privind

arhitectura şi standardizarea. Arhitectura de referinţă este compatibilă cu arhitecturile regionaleexistente dezvoltate cu metodologii alternative.Arhitectura de referinţă TICS este un model al sistemului informatic şi al relaţiilor sale

care sprijină managementul şi executarea resurselor de transport rutier într-un mediu integrat. Afost aleasă o abordare orientată pe obiect bazată pe tendinţele actuale ale tehnologieiinformaţiei. Arhitectura de referinţă TICS este concepută pe baza modelării vizuale asistemelor orientate pe obiect şi bazată pe componentele specificate în limbajul unificat demodelare (UML – Unified Modelling Language).

11



Vehicul

Financiar

Organizaţiede

conformitate

Operareavehiculului

Siguranţă

Platăelectronică

Marfă şiflotă

Managementultraficului

Informareacălătorilor

Transport public

Urgenţe

Utilizator

Operator

Furnizor deservicii

Furnizor deinformaţii

Sursa datelor de localizare

Infrastructura

Figura 10. Caz de utilizare la nivel înalt a arhitecturii de referinţă TICS

12



1.4. Arhitecturi ITS la nivel naţional

Scopul central al realizării cu succes a unui ITS la nivel naţional este stabilirea unei arhitecturi ITunificate. Dacă arhitectura este proiectată cu minuţiozitate, ea va asigura dezvoltarea unui sistem compatibla nivel naţional, care să conecteze toate modurile de transport. Arhitectura încurajează realizarea dstandarde naţionale, pentru a promova călătoriile între oraşe şi mişcarea mărfurilor la nivel naţionaîmpiedicând în acelaşi timp zonele locale sau regionale să dezvolte implementări ITS incompatibilArhitectura naţională ITS permite agenţilor economici ţintă să adopte elemente ITS într-o manieră şi într-ucadru de timp ales de ei, permiţând ca aceste elemente să fie livrate de mai mulţi furnizori şi servind ca baz

pentru standarde care pot reduce eforturile depuse de grupurile de agenţi economici ţintă ce pot acceler procesul de introducere a produselor şi serviciilor ITS şi pot reduce riscurile întâmpinate de sectorul privat dezvoltarea acestor produse şi servicii.

Baza arhitecturii ITS o reprezintă setul de 32 servicii utilizator, definit de ISO3. Serviciile utilizatreprezintă un spectru larg de servicii, incluzând sisteme avansate pentru vehicule, managementtransportului şi servicii de plată electronică. Obiectivul programului naţional pentru dezvoltarea unarhitecturi ITS este unificarea şi organizarea serviciilor utilizator şi promovarea standardelor care asiguaceeaşi funcţionare a sistemului în întreaga ţară.

Arhitectura ITS naţională furnizează o structură comună pentru proiectarea sistemelor de tip ITS. Edefineşte cadrul în care se pot dezvolta diferitele moduri de abordare ale proiectării sistemelor ITS, fiecadintre acestea fiind realizat pentru rezolvarea necesităţilor regionale specifice, menţinând în acelaşi tim

beneficiile unei arhitecturi comune în cadrul sistemelor actuale cât şi a celor planificate.Arhitectura ITS naţională defineşte funcţiile (de exemplu, controlul semnalelor de trafimanagementul autostrăzilor sau managementul incidentelor) ce trebuie să fie îndeplinite de către componensau subsisteme, locul în care se găsesc aceste funcţii (de exemplu, la marginea drumului, în centrul dmanagement al traficului sau în vehicul), interfeţele şi fluxurile de informaţii dintre subsisteme, precum cerinţele de comunicaţii pentru fluxurile de informaţii (de exemplu, comunicaţii prin cablu sau radio).

Arhitectura ITS naţională poate aduce beneficii pe termen scurt – economisirea de timp şi bani dezvoltarea unui proiect, de la faza de concepere până la implementarea acestuia, deoarece:

• furnizează un punct de pornire pentru dezvoltarea cerinţelor funcţionale şi a specificaţiilsistemului;

• realizează corelaţia între necesităţi şi probleme pentru serviciile ce trebuie să fie efectuate, pr

aceasta asigurând, pentru un proiect, posibilitatea de urmărire a necesităţilor generale de transpor• furnizează o perspectivă pentru identificarea serviciilor şi funcţionalităţilor care nu au fost luate î

considerare iniţial, necesare în mod curent şi care sunt posibile. Astfel, se furnizează o listă capacităţilor viitoare, ce pot fi planificate de acum, ca o anticipare a necesităţilor viitoare (dexemplu, se poate planifica, pentru un furnizor de informaţii, distribuirea informaţiilor de trafsau de alt tip de diverşi abonaţi);

• ilustrează eficienţa ce poate fi câştigată prin eliminarea implementărilor redundante de funcsimilare;

• oferă o listă extinsă a organizaţiilor de transport (prin realizarea corelaţiei dintre funcţiile pe cale execută acestea, cu numele subsistemelor corespunzătoare din arhitectura ITS naţională) ccare ar trebui să discute o organizaţie, în timpul planificării iniţiale a unei implementări;

• defineşte tipul de informaţii ce trebuie partajate de aceste organizaţii. Organizaţia poate foloaceste informaţii ca o listă de verificare în planificarea proiectului şi în discuţiile cu celelalgrupuri ţintă, pentru a arăta cum pot participa acestea la partajarea informaţiilor;

• reprezintă un bun punct de plecare sau model pentru dezvoltarea arhitecturii care va direcţionstrategia de desfăşurare a unui anumit proiect. Pornind de la arhitectura ITS naţională se pînlătura funcţiile şi fluxurile de informaţii ce nu sunt potrivite şi apoi se pot include modificări sasuplimentări, pentru satisfacerea cerinţelor şi consideraţiilor specifice locale;

3 ISO – International Organization for Standardization (www.iso.org)13

http://www.iso.org/

http://www.iso.org/



• identifică interfeţele şi schimburile de date ce trebuie să fie incluse (de exemplu schimburi de daîntre subsistemele de management al traficului şi cele amplasate de-a lungul drumului);

• ajută la reducerea necesităţii unor schimburi costisitoare într-o fază târzie a procesului d proiectare şi implementare;

• furnizează estimări aproximative ale costurilor pentru un spectru larg de echipamente şi servicITS, ce pot fi folosite la calcularea costurilor iniţiale ale proiectului;

• furnizează o verificare a produsului de către contractorul proiectării (dacă contractorului i se cesă demonstreze folosirea arhitecturii ITS şi relaţia dintre aceasta şi proiectarea oferită).

Utilizarea arhitecturii ITS naţionale şi standardelor ITS va furniza, de asemenea, mari beneficii ptermen lung. Acestea vor aduce un câştig atât la nivel naţional, cât şi regional şi anume:

InteroperabilitateArhitectura ITS naţională specifică standardele care sunt necesare pentru asigurarea interoperabilită

şi componentele cărora li se adresează; de regulă aceste componente sunt de tip interfaţă între componente dtipul prelucrare, memorare date, comunicare, mediu extern.

Soluţiile inovatoare utilizate în definirea arhitecturii pot contribui la dezvoltarea standardelexistente suport pentru asigurarea interoperabilităţii între componentele sau între sisteme. Utilizarinterfeţelor standard va asigura, la nivel naţional şi regional, interoperabilitatea şi interschimbabilitatesistemelor şi dispozitivelor utilizate în managementul călătorilor prin intermediul sistemelor ITS.

Competiţie mai bună

Prin solicitarea utilizării de standarde deschise, se va putea răspunde cerinţelor arhitecturii de cătmai mulţi vânzători/furnizori care respectă standardele. Totodată, pot fi obţinute sprijin şi actualizări din mmulte surse, evitându-se problema blocării la o singură sursă, implicând creşterea competiţiei.

Posibilitatea de extindere viitoarePrin proiectarea într-un cadru comun şi utilizarea unor standarde deschise, se poate crea un med

care integrează sistemele ITS vechi cu sistemele ITS noi şi se permite adăugarea unor funcţii noi, atunci cânacest lucru este dorit sau este necesar.

Costuri mai miciCosturile de termen lung ale dezvoltării se vor diminua prin economiile făcute datori

echipamentului şi produselor ITS gata fabricate şi a competiţiei dintre mai mulţi furnizori. Integrare mai bună într-un sistem de transport

Natura deschisă şi structura arhitecturii naţionale ITS şi utilizarea unor componente care să respecstandardele vor facilita integrarea componentelor complexe ale managementului traficului cu componentealtor sisteme de tip ITS. O integrare mai bună a sistemelor proprii diverselor organizaţii va permite partajare efectivă a informaţiei şi o utilizare mai eficientă a resurselor.

14

curs 7 sisteme prelucrare distribuita 2007

Documents