curs ap maxim
TRANSCRIPT
![Page 1: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/1.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 1/211
![Page 2: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/2.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 2/211
CUPRINS
Capitolul 1Pro1! +nr)! $rivind 1iodivr'i%)%)
Capitolul 2E2%in*(i ,i *onoi2.1. Modele de extincţie2.2. Economia ecologică
Capitolul 3V)!o)r) 1iodivr'i%3(ii3.1. Valori economice directe
3.1.1. Valorile utilizate pentru consum3.1.2. Valoarea de utilizare a produselor
3.2. Valori economice indirecte3.2.1. Valori economice neconsumabile3.2.2. Valori opţionale3.2.3. Valoarea existenţială
Capitolul 4E!n%! '%ru*%ur)! ,i f)*%orii d inf!un(3 )i 1iodivr'i%3(ii4.1. Elementele structurale ale biodiversităţii4.2. Factorii de inluenţă ai biodiversităţii
Capitolul 5Ti$uri! d divr'i%)%!.1. "iversitate genetică #intraspeciică$
!.1.1. %onsideraţii generale!.1.2. Metode de evidenţiere a biodiversităţii intraspeciice
!.2. "iversitate speciică!.2.1. %onsideraţii generale!.2.2. &umărul total de specii' extincţia (i descrierea de noi taxoni!.2.3. )ogăţia speciică (i indicii de biodiversitate
!.3. "iversitate ecosistemică #sau ecologică$!.4. "iversitate culturală
!.4.1. *(ezările umane!.4.2. +ospodăriile!.4.3. *gricultura (i cre(terea animalelor !.4.4. ,ilvicultura (i exploatările orestiere!.4.!. -eligie' ritualuri' obiceiuri!.4.. /imbă 0 limba 0 tradiţie
Capitolul 6 Anin(3ri $n%ru divr'i%)%) 1io!o+i*3.1. %onsideraţii generale.2. -atele de extincţie
2
![Page 3: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/3.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 3/211
.3. Modelul biogeograic al insulelor (i ratele de extincţie moderne.4. %auzele extincţiilor
.4.1. "istrugerea abitatelor .4.1.1. *meninţări pentru pădurea tropicală umedă .4.2.2. *lte abitate ameninţate
.4.1.3. "e(ertiicarea Fragmentarea abitatelor .4.2. Fragmentarea abitatelor .4.3. "egradarea abitatelor (i poluarea.4.4. ,upraexploatarea.4.!. ,pecii invadatoare.4.. )olile
.!. Vulnerabilitatea la extincţie
Capitolul 7 Con'rv)r) 1iodivr'i%3(ii !) niv! d $o$u!)(i ,i '$*i.1. roblemele populaţiilor mici
.1.1. ierderea variabilităţii genetice
.1.2. Mărimea eectivă a populaţiei.1.3. Variaţii demograice.1.4. Variaţiile actorilor de mediu (i catastroele
.2. Monitorizarea populaţiilor .3. %onstituirea de populaţii noi7.4. ,trategi de conservare ex situ
.4.1. +rădinile zoologice.4.2. *cvariile.4.3. +rădinile botanice.4.4. )ăncile de seminţe
.!. %ategorii de conservare a speciilor
.. rotecţia legală a speciilor ..1. /egislaţii naţionale..2. *corduri internaţionale
Capitolul 8Con'rv)r) 1iodivr'i%3(ii !) niv! d *ouni%)% 1io!o+i*3 ,i r*on'%ru*(i)*o!o+i*35.1. *riile proteate
5.1.1. %lasiicarea ariilor proteate5.1.2. ,ituaţia actuală a ariilor proteate existente5.1.3. ,tabilirea priorităţilor pentru protecţie
5.1.4. %onvenţii internaţionale privind ariile proteate5.1.!. roiectarea ariilor proteate5.1.!.1. Mărimea ariilor proteate5.1.!.2. Minimizarea eectelor de margine (i de ragmentare5.1.!.3. 6abitatele coridor 5.1.!.4. Ecologia peisaelor (i aritectura ariilor proteate
5.1.. *dministrarea ariilor proteate5.1..1. *specte generale privind administrarea ariilor proteate
3
![Page 4: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/4.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 4/211
![Page 5: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/5.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 5/211
C)$i%o!u! 6
PRO#LEME GENERALE PRIVIND #IODIVERSITATEA
%omunităţile biologice' dezvoltate 7n milioane de ani' au 7nceput să iedistruse de activităţile oamenilor. <n număr mare de '$*ii 'ufr3 un d*!in
rapid' unele iind aproape de punctul de unde 7ncepe extincţia lor' ca rezultat
al v=nării excesive' distrugerii abitatelor' atacului sălbatic al prădătorilor
sau competitorilor introdu(i de către om. Ci*!uri! 7idro!o+i* ,i
1io+o*7ii* naturale au ost perturbate d)%ori%3 dfri,3rii $3duri!or'
activitate ce a cauzat erodarea anuală a miliarde de tone de orizont biologic
activ' spălarea (i transportul acestuia 7n r=uri' lacuri (i oceane.
%limatul speciic al planetei noastre a ost perturbat prin combinarea
$o!u3rii )%o'fri* *u dfri,)r). &iciodată 7n istoria vie ii pe ăm=nt nuț
au ost at=tea specii 7n pericol 7ntr;un timp at=t de scurt. *ceste pericole sunt
exacerbate o dată cu *r,%r) r)$id3 ) $o$u!)(ii u)n' a nevoilor sale
de consum (i a sărăcirii celor mai multe din ţările tropicale' care deţin o
abundenţă oarte mare de specii. rincipalul inamic al biodiversităţii este'3r3*i) iar protecţia acesteia trece' 7n mod obligatoriu' prin )!ior)r)
bunăstării umanităţii (i lupta 7mpotriva subdezvoltării .
Con'rv)r) divr'i%3(ii 1io!o+i* a apărut ca o nouă disciplină de
sinteză din dorinţa de a corela ameninţările pentru speciile (i abitatele
studiate cu activităţile umane (i este un domeniu multidisciplinar. >n multe
privinţe această disciplină academică este o di'*i$!in3 d *ri&3.%onservarea diversităţii biologice nu '%udi)&3 do)r '$*ii ,i 7)1i%)%' ci (i
fi*)*i%)%) unor 3'uri )*%iv d $ro%*(i . %onservaţioni(tii includ 7n
studiile lor (i )'$*% 'o*i)!8 *onoi*8 $o!i%i* ,i %i*. %onservaţioni(tii
nu lucrează numai 7n plan (tiinţiic' ci (i in plan politic (i educational'
!
![Page 6: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/6.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 6/211
implic=nd oicialităţile locale' guvernamentale (i comunităţile locale 7n
planurile de protecţie.
%onvenţia de la )erna #199$ $ a ucat un rol maor 7n domeniul
conservarii lorei (i aunei salbatice' a abitatelor naturale.Este tot mai evident aptul că perioada interglaciară 7n care ne alăm
sueră modificări climatice importante' in mare parte iind datorate
diverselor activităţi umane. >ncep=nd cu %onerinta &atiunilor <nite asupra
Mediului ?nconurător de la ,toc@olm din iunie 192 se recunoa te' oicialș
(i la nivel international' in%rd$ndn ) din%r $ro1!! 'o*i)!8ț
%7no!o+i*8 *onoi* ,i *! *o!o+i*. ornind de la acest adevăr' s;a
dezvoltat conceptul' apoi strategia' dezoltării dura!ile' 7n cadrul căreia
ecolo"ia #oacă rolul unei adeărate plăci turnante. -ecunoasterea
importan ei acestei discipline' pătrunderea ideilor (i principiilor ecologiceț
7n con(tiinţa unei mari părţi a populaţiei' inserarea problemelor de mediu 7n
programele partidelor (i guvernelor etc. sunt realizări incontestabile. /or li
se datorează dezvoltarea de programe internaţionale' elaborarea unor acte
normative coerente (i constituirea unor organisme naţionale (i internationale
specializate pe problemele mediului 7nconurător.
%onerintele la nivel inalt de la -io de Aaneiro #1992$' de la
Aoanesburg #2BB2$ (.a. nu au ăcut decat să 7ntărească vointa de acţiune a
maorităţii ţărilor 7n domeniul mediului inconurător (i a dezvoltării durabile.
Cermenul de +!o1)!i%)% olosit pentru prima data 7n ,<*' la primul
orum american $ational %orum on &io'iersit( #195$' termenul #atribuitlui E.:.Dilson' cunoscut entomolog (i sociobiolog$. Cranspunerea 7n
tiparele politice (i de drept international s;a realizat in 1992' la Confrin()
N)(iuni!or Uni% $n%ru Mdiu ,i D&vo!%)r #%&<E$ care va )do$%)
Convn%i) )'u$r) Divr'i%)%ii #io!o+i* #%):$' semnată de 15 de state.
![Page 7: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/7.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 7/211
Divr'i%)%) 1io!o+i*3 este deinită ca iind abundenţa de entităţi vii
pe ăm=nt' reprezentată de milioane de plante' animale (i microorganisme'
genele pe care acestea le conţin' complexitatea ecosistemelor pe care le
ormează 7n mediul biologic.%oncluzion=nd' se poate airma ca biodiversitatea reprezintă o
problemă globală a zilelor noastre' iar conservarea ei constituie o sarcină
maoră (i cu caracter permanent a tuturor celor care' 7ntr;un el sau altul' se
simt ata(ati ori sunt răspunzători de destinele generaţiilor viitoare' de 7nsă(i
perenitatea vieţii pe Cerra.
![Page 8: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/8.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 8/211
C)$i%o!u!
E"TINCŢIE ŞI ECONOMIE
%omunităţile umane de pe tot globul trebuie să con(tientizeze aptul
că (i diversitatea biologică este importantă' ciar esentială pentru existenţa
umană. *cest lucru va i o reu(ită numai dacă oamenii vor sim i 7nsă căț
scăderea diversitătii biologice produce pierderea unor valori.
.6. Mod! d 2%in*(i
"iversitatea speciilor de pe Cerra a crescut continuu de la aparitia
vie ii. *ceastă cre(tere nu a ost constantă' existț =nd perioade cu o rată mare
a speciaţiei urmate de altele cu scimbări minime. ?n timp geologic s;au produs cinci extincţii 7n masă. C) )i )r 2%in*%i a avut loc la s=r(itul
ermianului' acum 2!B milioane ani' cand se pare că au di'$3ru% 9n%r :: ;
0<= din %o%)!u! '$*ii!or )rin. Este oarte probabil ca extinctiile să ie
*)u&)% de $r%ur1)%ii )>or #eruptii vulcanice pe mari supraete sau
coliziunea cu un asteroid$' care au determinat aparitia unor scimbări ale
mediului cărora multe specii nu le;au ăcut aţă.* trebuit să treacă ?/ d i!io)n d )ni pentru ca numărul mare de
amilii pierdute in ermian să se rf)*3. Extincţia speciilor apare ciar (i 7n
absenta unui enomen violent. : specie poate i concurată puternic de alta
sau condusă spre di'$)ri(i prin enomenul de $r3d3%ori'. : specie de
succes poate evolua spre o alta nouă ca răspuns la scimbările de mediu'
prin ocul genelor din ondul de gene. Factorii care determină supravieţuirea
sau disparitia unei specii nu sunt clariicaţi' 7nsă 2%in*%ii! ca (i '$*i)(ii!
ac parte mai mult ca sigur din *i*!u! n)%ur)!.
%iar dacă extinc iile sunt un enomen natural pierderea speciilor esteț
$ri*u!o)'3 atunci c=nd rata de 2%in*(i este )i )r dec=t rata
5
![Page 9: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/9.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 9/211
'$*i)(ii. *tunci c=nd rata speciaţiei este egală sau mai mare dec=t rata
extinctiei' biodiversitatea va răm=ne constantă sau ciar va cre(te. ?n
perioadele geologice trecute' pierderea speciilor a ost ecilibrată de aparitia
celor noi.-ata actuală de extinc ie este de 1BB p=nă la 1 BBB de ori mai ridicatăț
dec=t ratele din trecutul geologic. *cest episod nou al extinc iilor este numitț
) ,)') 2%in*(i (i este datorat exclusiv activităţii umane #tabelul 1$.
ierderea de specii este ără precedent (i ireversibilă.
Cabelul 1
Prio)d! din i'%ori) P3@n%u!ui
Er) Prio)d) i!io)n)ni
Evnin%8*)r)*%ri&)r
E2%in*(ii
PRECAM#RIANĂ#răsăritul vieţii$
Pr*)1ri)n3 4.BB 0 !4! ; *pariţia organismelorunicelulare' apoi
pluricelulare' organismecu corp moale) *rimele or"anismemonocelulare au apărutacum cca 3500 milioanede ani
PALEOOICĂ#viaţa vece$
C)1ri)n3 !4! 0 49! ; rimele animale cu7nveli( tare. *cest 7nveli(le;a ăcut mai rezistentecresc=ndu;le (ansele desupravieţuire (i
reproducereOrdovi*i)n3 49! 0 44! rimele plante terestre' primii pe(ti
Pri) 2%in*(i !B din toateamiliile de animale' mulţitrilobiţi #clasă de artropodemarine din era primară' cu 7nveli(tare$
Si!uri)n3 44! 0 41! rimele animale terestreDvoni)n3 41! 0 3!! rimii amibieni #capabili
să respire (i 7n apă (i peuscat$
A dou) 2%in*(i 3B din toateamiliile de animale' incluz=nd
pe(tii ără ălci (i mulţi trilobiţiC)r1onifr3 3!! ;29B ; ?nsecte mari' primele
reptile' primele păduri.; multe zone ale "lo!uluidein fier!in+i ,i umedeceea ce a condus lacre,terea nr. 'e plante ,ila formarea unor uria,emla,tini a!urinde. -ceste
zone au deenit a!itatulmultor tipuri de insecte ,ide amfi!ieni
9
![Page 10: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/10.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 10/211
Pri)n34$o*) r$%i!!or5
29B 0 2!B ; rimele reptile acvatice; -mfi!ienii au eoluat /nreptile ,i s)au răspndit pe/ntre"ul "lo! deoaracecontinetele s)au unit /ntr)un sin"ur continent uria,.n număr mare deanimale marine au murit
pt că apele mai pu+inadnci din #urulcontinentelor au dispărut
A %ri) 2%in*(iB !B din toateamiliile de animale incluz=nd
peste 9! din speciile marineGmulţi arbori' amibieni etc.
MEOOICĂ#viaţa de miloc$
Tri)'i*3 2!B 0 2B! rimii dinozauri' pe(tioso(i
A $)%r) 2%in*(i 3! din toateamiliile de animale' incluz=ndmulte specii de reptile (i molu(temarine
Jur)'i*3 2B! ;14B "inozauri mari' primelemamiere (i păsări
Cr%)*i*3 14B 0 ! lante cu lori A *in*) 2%in*(i reptile#dinozauri$ (i multe alte speciiincluz=nd oraminierele#protozoare marinece au corpulacoperit cu o cocilie calcaroasă$(i molu(tele. "inozaurii au ostvertebrate dominante p=nă acum! milioane de ani' c=nd audispărut brusc' probabil din cauzaunei scimbări maore a climei
CENOOICĂ#viaţa recentă$Epoca mamierelor ; a 7nceput o dată cudispariţiadinozaurilor
Tr(i)r3 ! 0 1'5 ; Mamiere moderne'nevertebrate' păsări; amiferele au putut
supraie+ui scim!ărilorclimatice deoarece puteau
sa),i scim!e temperaturacorpului iar dinozaurii
pro!a!il nu putea faceasta
Cu)%rn)r3 1'5 0 prezent *pariţia omului A ,)') 2%in*(i 42%in*(i)odrn35B provocată de poluare'distrugerea abitatului #cauzat decre(terea populaţiei umane (i anevoilor$
.. E*onoi) *o!o+i*3
,tudiile eectuate arată că' 7n inal' d+r)d)r) diu!ui este produsă
din r)%iuni *onoi* pădurile sunt exploatate pentru v=nzarea lemnului'
animalele sunt v=nate pentru carne' blană sau alte produse. 6abitatele
naturale sunt transormate 7n %rnuri *u!%iv)% deoarece oamenii au nevoie
de rană. ,pecii noi sunt introduse 7n spaţiile continentale ori insulare' 7n
care nu existau' ără a se evalua consecintele sau a g=ndi măsuri de protecţie.
"acă d+r)d)r) diu!ui are cauze economice' 'o!u(ii! $n%ru
'%o$)r) acestui enomen trebuie să cuprindă neapărat $rin*i$ii *onoi*.
Cr*%3ri! d diu au 7nceput să in*!ud3 !n% *onoi*'
1B
![Page 11: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/11.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 11/211
recomandările ormulate de experţi cuprinz=nd acum (i astel de argumente.
<na dintre cele mai acceptate doctrine economice moderne airmă că o
%r)n&)*%i vo!un%)r3 are loc doar atunci c=nd aduce 1nfi*ii )1!or
$3r(i implicate. : tranzactie va putea i posibilă doar atunci cand v=nzătorul(i cumpărătorul vor aunge la un preţ agreat de ambele părti. Coate părţile
implicate 7ntr;un scimb a(teaptă să;(i 7mbunătăţească propria situatie.
Este general acceptat aptul că beneiciile (i costurile liberului scimb
sunt consim ite de to i participan ii la tranzac ie.ț ț ț ț Co'%uri! indir*% sau
beneiciile indirecte sunt cunoscute sub numele de 2%rn)!i%3(i. oate cea
maino%)1i!3 ,i fr*vn%3 2%rn)!i%)%
ested+r)d)r) diu!ui
care
apare ca o consecintă a ac iunii oamenilor.ț
,cimbarea undamentală pe care o imprimă introducerea conceptelor
conservării diversităţii biologice este să se asigure aptul că toate costurile
rezultate din asemenea tranzacţii sunt 7nţelese. %ompaniile sau persoanele
particulare implicate 7n activităţi ce conduc la degradarea mediului nu
suportă toate costurile pentru reabilitarea ecosistemelor degradate' deseori
neplătind nimic. Co'%uri! d diu sunt adesea 'u$or%)% de *ouni%3(i!
u)n care trăiesc 7n vecinătatea acestor areale (i ob in un beneiciu micț
sau nul de pe urma acestor activităţi.
"e exemplu' o rainărie care emite gaze toxice (i de(euri licide
c=(tigă din v=nzarea combustibililor către consumatori. %osturile de mediu
produse de aceste tranzacţii ; degradarea calitaţii mediului' ape poluate'
cre(terea incidenţei aecţiunilor respiratorii ; sunt repartizate 7ntregiisocietăţi' adesea populaţia din arealul 7nvecinat av=nd oarte mult de suerit.
%a răspuns la această nouă metodă de a cuantiica toate costurile
rezultate 7ntr;o tranzacţie economică' incluz=nd (i costurile de mediu' s;a
dezvoltat o nouă disciplină cunoscută sub numele de *onoi *o!o+i*3
11
![Page 12: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/12.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 12/211
care studiază v)!o)r) *onoi*3 ) divr'i%3(ii 1io!o+i* (i integreaza
(tiintele economice' (tiinţele mediului' ecologia' asigurările publice.
+uvernele' bancerii' liderii corporaţiilor etc. pot i mai repede
convin(i de n*'i%)%) $ro%>3rii diversităţii biologice dacă se aduc ,i >u'%ifi*3ri *onoi* in spriinul acestei activităţi.%osturile de mediu ale
unor proiecte mari precum baraele' drumurile' sistemele de irigaţii'
plantaţiile agricole sunt 7n cre(tere datorită necesităţii evaluării impactului
lor asupra mediului. Mediul este adesea deinit 7n mod larg ca incluz=nd nu
numai resursele naturale ci (i calitatea aerului' apei' speciile in pericol etc.
?ntr;o ormă mai cuprinzătoare')n)!i&! *o'%-1nfi*iu
compară
valorile c=(tigate printr;un proiect cu valorile pierdute. E*onoi) *o!o+i*3
contribuie la aceste analize prin in*!udr) 9n *)!*u! ) %u%uror *o'%uri!or ,i
1nfi*ii!or *)r i$!i*3 diu!.
,e ac eorturi pentru a in*!ud 9n *)!*u!u! Produ'u!ui In%rn #ru%
4PI#5 (i a unor indici care relevă dezvoltarea (i pierderile resurselor
naturale' deoarece activităţile economice neproductive (i nedurabile duc la
cre(terea ?);ului dar acestea sunt distructive pe termen lung #ex. pescuitul
in apele litorale' mineritul etc.$.
Multe resurse naturale precum aerul' apele' solul' speciile rare'
peisaele deosebite sunt considerate a i r'ur' *oun care sunt bunul
7ntregii societăţi. *ceste resurse nu sunt 7ntotdeauna asociate *u o v)!o)r
on%)r3. :amenii' industriile' utilizează (i degradează aceste resurse ără
a plăti dec=t simbolic sau deseori ără a plăti nimic' situatie descrisă *)%r)+di) 1unu!ui *oun. ?n sistemele ecologiste de evaluare utilizarea
acestor resurse comune este inclusă ca parte internă a aacerii in loc să ie
tratata ca externalitate.
12
![Page 13: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/13.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 13/211
*tunci c=nd oamenii (i organizaţiile vor plăti pentru acţiunile lor se
va diminua (i degradarea mediului. <nele sugestii pentru a pune 7n practică
aceste airmatii se reeră la *r,%r) %)2!or $ *o1u'%i1i!ii fo'i!i'
impunerea de $n)!i&3ri $n%ru $o!u)r' olosirea ineicientă a energiei'apei' solului' la obligativitatea realizării programelor de reciclare etc. "e
asemenea' 'u1vn(ii! )*ord)% indu'%rii!or ,i )*%ivi%)(i!or $o!u)%o)r
trebuie !iin)%. %a rezultat' noile investitii trebuie redirectionate spre
activităţi care imbunătăţesc calitatea mediului' sunt oarte putin poluatoare'
produc beneicii pentru un număr mare de oameni' 7n special pentru cei
care trăiesc 7n vecinătatea acestora. ?n inal'$n)!i&3ri! $n%ru
d+r)d)r) divr'i%3(ii 1io!o+i* pot i )>or)%' astel că industriile vor
avea politici de supravegere mai severe (i vor i mai precaute cu mediul.
"emonstrarea valorii diversităţii biologice (i a resurselor naturale este o
problemă oarte complexă' ea iind determinată de o varietate de actori
economici (i etici. <n o1i*%iv )>or )! *onoii *o!o+i* este
dezvoltarea metodelor de v)!u)r ) *o$onn%!or divr'i%3(ii
1io!o+i*. *u ost elaborate metode pentru atribuirea de valoare economică
variabilitaţii genetice' speciilor' comunităţilor biologice (i ecosistemelor.
13
![Page 14: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/14.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 14/211
C)$i%o!u!
VALOAREA #IODIVERSITĂŢII
.6. V)!ori *onoi* dir*%
.6.6. V)!ori u%i!i&)% $n%ru *on'u
Valorile utilizate pentru consum pot i atribuite bunurilor care sunt
*on'u)% !o*)! (i care nu )$)r $ $i(! naţionale (i internationale.
:amenii care trăiesc aproape de terenurile productive utilizează adesea o
parte considerabilă a bunurilor produse $n%ru *on'uu! $ro$riu. *ceste
bunuri in mod normal nu sunt relectate 7n ?);ul tării' ele neiind v=ndute
dec=t cel mult pe pieţele locale. ?n cazul 7n care $o$u!)(i) din mediul ruralnu este capabilă să o1(in3 )*'% $rodu'' ca urmare a eectelor degradării
mediului' supraexploatarii resurselor naturale sau datorită instituirii ariilor
proteate' standardul de viată va i 7n scădere' apt ce poate merge p=nă la
punctul 7n care devine imposibilă supravietuirea (i este necesară u%)r) 9n
)!% !o*.
<na din cerinţele vitale pentru populatia rurală este consumul de proteine' care adesea sunt obţinute prin v=narea animalelor sălbatice din
care o parte importantă sunt consumate local.
V)!o)r) producţiei utilizată 7n consum poate i calculată pentru
unele produse evalu=nd c=t de mult trebuie să plătească populaţia d)*3 )r
*u$3r) $rodu' *7iv)!n% d $ $i)(3 (i sursele locale nu ar i
disponibile. ?n cazul epuizării resurselor locale populaţia va sărăci sau va
migra spre centrele urbane.
%u toate că dependenţa de produsele naturale locale este asociată cu
tările 7n curs de dezvoltare există zone rurale (i 7n ţări dezvoltate ca ,.<.*.
14
![Page 15: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/15.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 15/211
sau %anada' unde sute sau mii de oameni sunt dependenti de combustibilul
lemnos pentru 7ncălzire (i de v=nat pentru rană.
.6.. V)!o)r) d u%i!i&)r ) $rodu'!or
Valoarea de utilizare a produselor este valoarea directă atribuită produselor care sunt recoltate din mediul sălbatic (i v@ndu% pe pieţele
comerciale naţionale sau internaţionale. *ceste produse sunt in mod
obi(nuit evaluate prin' prin preţul plătit la $riu! $un*% d v@n&)r
scăz=nd costurile apărute 7nainte de acest punct.
?n prezent' !nu! este cel mai important produs obţinut din mediul
natural' cu o valoare circulantă 7n comertul international de peste 12B
miliarde <," an. roducţia de lemn este exportată 7n proporţie tot mai
mare din multe ţări tropicale' care obţin astel valută pentru industrializare
sau plata datoriilor. Produ'! n!no)' din pădure' in*!u&@nd v@n)%u!8
fru*%!8 !)%2-u!8 r3,ini!8 $!)n%! di*in)! au de asemenea o v)!o)r
$rodu*%iv3 fo)r% )r. *ceste produse sunt numite deseori impropriu
$rodu' for'%ir inor' 7n realitate ele iind extrem de importante
din punct de vedere economic put=nd avea o v)!o)r )i )r 9n %i$
d*@% dfri,)r) $3durii. "e exemplu' produsele nelemnoase exportate de
?ndia reprezinta 3 din totalul exporturilor orestiere Valoarea produselor
nelemnoase impreună cu valoarea lemnului aduce o puternică >u'%ifi*)r
*onoi*3 pentru n(inr) ecosistemelor orestiere 7n bune conditii.
%ea mai importanta valoare de utilizare pentru multe specii
constă 7n capacitatea lor de a produce noi materii prime pentru industrie (i
de a 7mbunătăţi genetic culturile agricole.
opulaţiile sălbatice produc sursa de material genetic care le poate
redresa genetic pe cele domestice. ?n cazul plantelor cultivate' speciile
1!
![Page 16: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/16.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 16/211
sălbatice pot produce gene care coneră r&i'%n() !) 1o!i sau determină
cre(terea producţiei. %ontinua )!ior)r +n%i*3 a plantelor cultivate
este necesară nu numai pentru cre(terea producţiei dar (i *) $ro%*%i
9$o%riv) in'*%!or rezistente la pesticide' virulenţei unor ungi' bacteriisau viru(i necunoscuţi. ierderea plantelor cultivate poate i adeseori legată
direct de variabilitatea genetică redusă. *stel 7n anul 154 cartoii au ost
distru(i 7n ?rlanda' iar 7n anul 1922 aproape decimaţi 7n osta <-,,. ?n anul
1954 aparitia mălurii citricelor 7n Florida a ost relaţionată cu slaba
variabilitate genetică a plantelor cultivate.
,peciile sălbatice pot i adesea utilizate ca)+n(i 1io!o+i*i d
*on%ro!. Exemplu vir! )!1 )! )nio*u!ui *enacossus maniotis a
ost introdus accidental 7n *rica unde a produs pagube de circa 2 miliarde
de <,"Han reduc=nd substanţial rana a peste 2BB de milioane de aricani.
"upă cercetări intense' entomologii au descoperit o viespe din araguai'
necunoscută initial ca parazit al viermelui alb al maniocului. <n program
de cre(tere (i introducere a 2!B BBB de viespi in *rica a condus la
controlul dezvoltării viermelui (i reducerea a 9! din pierderile de manioc
# aniot esculenta$.
/umea naturală este (i o i$or%)n%3 'ur'3 d )%rii $ri 9n
indu'%ri) f)r)*u%i*3. Mai mult de ! din primele 1!B de
medicamente prescrise curent in ,.<.*. sunt derivate din plante' animale'
ungi' bacterii. "ouă medicamente pentru disunctii sexuale derivate dintr;
un melc de mare din Madagascar s;au dovedit a i eiciente in tratarealeucemiilor (i a altor boli de s=nge. *ceste tratamente au crescut rata de
supravieţuire a copiilor cu !u*i de la 1B la 9B.
%omunităţile biologice ale lumii sunt 7n continuare cercetate pentru a se
1
![Page 17: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/17.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 17/211
descoperi noi plante' animale' ungi (i microorganisme care pot i utilizate
in lupta oamenilor cu boli precum cancerul sau ,?"*.
.. V)!ori *onoi* indir*%
..6. V)!ori *onoi* n*on'u)1i!
%omunităţile biologice produc o mare varietate de servicii de mediu
care nu 'un% *on'u)% $rin u%i!i&)r. Ele $rvin inund)(ii! (i
ro&iun) solurilor' puriică apele (i creează locuri pentru recreere (i
studierea naturii. Economi(tii sunt doar la 7nceput 7n domeniul calculului
valorii serviciilor ecosistemelor la nivel regional (i global. %iar dacă sunt
7ncă la un nivel incipient' ele sugerează că valoarea serviciilor produse de
ecosisteme este enormă #ex. <,* valoarea utilizării directe a biodiversităţii
I 15 trilioane <,"Han$ (i că societatea umană este dependentă 7n totalitate
de resursele naturale.
).5 Produ*%ivi%)%) *o'i'%!or. %apacitatea otosintetică a plantelor (i
algelor constă 7n *)$%)r) nr+ii 'o!)r de către ţesuturile vii. *cestea
reprezintă '%)r%u! celor mai importante r!)(ii %rofi* care implică aproape
toate speciile pe care omul le exploatează. *proximativ 4B din
productivitatea mediului terestru este utilizată direct sau indirect de om.
Di'%ru+r) v+%)%ii dintr;un areal conduce la $irdr) $rodu*(ii d
1io)'3 (i d%rior)r) *ouni%3(i!or d )ni)! care trăiesc 7n acel
areal.
%iar dacă ecosistemele degradate sunt reăcute ; adesea cuceltuieli oarte mari ; nu ' )i $o)% r'%)1i!i fun*%ion)!i%)%) ini(i)!3
a ecosistemelor' acestea nemaiav=nd aceea(i bogăţie 7n specii.
Multe studii asupra $)>i,%i!or n)%ur)! ,i )r%ifi*i)! conirmă aptul
că $irdr) unor '$*ii determină declinul productivităţii' comunitatea
1
![Page 18: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/18.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 18/211
![Page 19: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/19.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 19/211
elementelor care 7n mod natural ii asigură calitatea este de prioritate
maximă.
*.5 A!ior)r) *!i)%u!ui.
L) niv! !o*)! arborii modiică temperatura prin rdu*r) in'o!)%iidir*% (i procesul de evapotranspiratie. Eectul răcoritor diminuează
utilizarea ventilatoarelor (i aparatelor de aer condiţionat' spore(te
*onfor%u! (i imbunătăţe(te productivitatea muncii.
L) niv! r+ion)!8 evapotranspiratia asigură secvente ale *ir*ui%u!ui )$i
in n)%ur3. ierderea vegetatiei din unele regiuni de pe glob a condus la
reducerea' la nivel regional' a cantităţii anuale a precipitatiilor.
L) niv! +!o1)!' cre(terea plantelor este corelată cu *i*!u! *)r1onu!ui.
"iminuarea supraetei ocupate de covorul vegetal are ca eect reducerea
capacitatii de absorbtie a %:2' contribuind la cre(terea concentraţiei acestui
gaz in atmoseră (i mai departe la eectul de 7ncălzire globală.
d.5 D$o&i%)r) d,uri!or ,i r%n(i) nu%rin(i!or. %omunităţile
biologice sunt capabile să reducă (i să io1i!i&& $o!u)n(i ca metale
grele' pesticide' ape uzate' care au ost introdu(i 7n mediu prin activităţi
umane. E2*'u! d nu%rin(i realizat 7n procesul de reducere poate i
asimilat de alge (i plante constituind 7nceputul unui nou lanţ troic.
.5 R!)%ii! din%r '$*ii. Existenta multora dintre speciile v=nate de
oameni pentru valoarea lor economică depinde de alte specii sălbatice.
*stel' d*!inu! uni '$*ii '3!1)%i* cu importanta mică pentru oameni
poate determina diinu)r) nu3ru!ui *!or v@n)%. : parte dinanimalele sălbatice v=nate sunt dependente de insectele (i plantele necesare
ranei. "eclinul populatiilor de insecte (i al comunităţilor de plante va
conduce la scăderea eectivului de animale v=nate de om. &umeroase
'$*ii *u!%iv)% 'un% n%oofi!' depinz=nd de insecte pentru polenizare.
19
![Page 20: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/20.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 20/211
Di'in)r) multor specii sălbatice este dependentă de animalele care le
consumă ructele.
<nele din r!)(ii! cele mai semniicative din comunităţile biologice
sunt acelea dintre speciile de $!)n% ,i i*roor+)ni'! din 'o! care produc nutrienţii esenţiali prin descompunerea plantelor (i animalelor
moarte. %re(terea lentă (i moartea arborilor din pădurile Europei poate i
atribuită' 7n parte' eectului ploilor acide (i poluării aerului asupra ungilor
din sol.
f.5 R*rr) ,i *o%uri'u!. <n scop important al )*%ivi%3(i!or
r*r)(ion)! este acela de
r!)2)r 9n n)%ur3 prin intermediul unor
activităţi precum drumeţia' otograiatul' tabere ornitologice' observarea
balenelor etc. Valoarea monetară a acestor activităţi' numită uneori
v)!o)r) f)r*u!ui poate i considerabilă. ,istemul complet al
celtuielilor' care include taxe' transport' cazare' masă (i ecipament
sugerează că valoarea recreaţională a ecosistemelor lumii a ost estimată la
circa de 5BB miliarde <,"Han.
E*o%uri'u! este o industrie in rapidă dezvoltare' implic=nd peste 2BB
milioane de persoane pe an (i rul=nd miliarde de <,"Han in lume. Vizitarea
unor ţări de către această categorie de turi(ti (i celtuielile ăcute sunt
realizate cu scopul de admira comunităţile biologice (i specii rare. -olul
ecoturismului este 7n particular important in multe ţări tropicale.
E*o%uri'u! poate urniza o >u'%ifi*)r idi)%3' pragmatică pentru
$ro%>)r) divr'i%3(ii 1io!o+i*' 7n mod particular atunci c=nd activităţile pe care le presupune sunt integrate 7ntr;un plan general de management.
+.5V)!o)r) du*)(ion)!3 ,i ,%iin(ifi*3. Multe cărti' reviste' programe de
televiziune' materiale multimedia' ilme produse 7n scopuri educationale (i
2B
![Page 21: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/21.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 21/211
![Page 22: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/22.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 22/211
agent anticancer in tisa paciică #axus !reifolia un arbore speciic
pădurilor seculare nord;americane' este unul din rezultatele recente ale
acestor căutări. : altă specie cu valoare 7n producerea unor medicamente
este arborele in"o !ilo!a care mai vegetează spontan doar 7n c=tevalocalităţi izolate din %ina. ?n decursul ultimilor 2B de ani' o industrie de
!BB milioane de <,"Han a ost dezvoltată in urul plantatiilor de gin@go. "e
asemenea s;au dezvoltat linii tenologice 7n abricile de medicamente din
Europa (i *sia' care extrag din runze un complex extrem de util 7n tratarea
problemele de circulatie' accidente cerebrale' pierderea memoriei.
<nele specii sunt evaluate aparent ca neav=nd valoare economică
considerabilă. "acă doar una din aceste specii devine extinctă 7nainte de
descoperirea ei va i o pierdere iremediabilă pentru economia globală'
ciar (i 7n cazul 7n care maoritatea celorlalte specii vor i prezervate.
"iversitatea speciilor poate i comparată cu un manual care ne explică
cum ar i posibilă menţinerea ăm=ntului 7n viaţă. ierderea unor specii
este ecivalentul ruperii anumitor pagini din acest manualG dacă
inormaţiile din paginile pierdute vor i necesare pentru a ne salva pe noi
sau o altă specie vom constata prea t=rziu ca inormaţiile dispărute sunt de
ne7nlocuit. &iciodată nu vom ace prea mult pentru a salva specii sau
ecosisteme' niciodată nu putem spune că o specie este importantă sau nu.
ractic nu avem cum să n d3 ')) de dimensiunea d&)'%ru!ui pe
care 7l poate declan(a $irdr) uni '$*ii.
... V)!o)r) 2i'%n(i)!3Foarte multi oameni din lumea intreagă au griă de animalele
salbatice (i sunt preocupati protecţia lor. *cest lucru poate i asociat cu
dorinţa că 7ntr;o zi putem vizita abitatul unei specii (i ciar să o
observăm 7n sălbăticie. %=teva specii' denumite +)f)un)
22
![Page 23: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/23.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 23/211
*7)ri')%i*3 , ca panda' leii' eleantii' bizonii (i numeroase păsări
evidenţiază r3'$un'uri o(ion)! din partea oamenilor. *ce(tia valoriică
emoţiile trăite 7n mod direct bucur=ndu;se (i contribuind cu bani 7n
susţinerea organizaţiilor de mediu' care la r=ndul lor participă la protecţiaacestor specii (i abitatelor lor.
opulatia (i organizaţiile guvernamentale (i neguvernamentale
contribuie anual cu sume de ordinul a miliardelor de dolari la protearea
diversităţii biologice' 7ndeosebi 7n tările dezvoltate. *ceste sume se regăsesc
7n valoarea existenţială a speciilor sălbatice (i comunităţilor biologice'
reprezent=nd de apt ondurile pe care oamenii sunt dispu(i să le plătească
pentru a preveni extincţia speciilor (i distrugerea abitatelor.
?n concluzie' economia ecologică aută la punerea in evidenţă a unei
game largi de bunuri (i servicii produse de diversitatea biologică. *cest lucru
a permis cercetătorilor sa evalueze mai corect proiectele' cuantiic=nd (i
impactele asupra mediului' variabile care 7nainte erau scoase din ecuaţie.
<nele proiecte care initial păreau a i un succes merg acum pierdere
economică. "e exemplu' evaluarea indicatorilor de succes ai unui proiect de
dezvoltare precum irigaţiile care utilizează apa deviată din r=urile ce străbat
zone umede tropicale evidentiază un beneiciu pe termen scurt
#imbunătăţirea capacităţii de cultură$ 7nsă costurile de mediu devin din ce in
ce mai mari' aung=nd sa aniileze proiturile.
23
![Page 24: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/24.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 24/211
C)$i%o!u!
ELEMENTELE STRUCTURALE ŞI HACTORII DE
INHLUENŢĂ AI #IODIVERSITĂŢII
6.6. E!n%! '%ru*%ur)! )! 1iodivr'i%3(ii
e ăm=nt' diversitatea biologică este reprezentată prin c=teva
milioane de orme organice care trăiesc 7n cele mai dierite medii. =nă 7n
prezent sunt descrise aproximativ 1'5 milioane de specii.
?n iecare an sunt descoperite mii de noi specii' cele mai multe dintre
ele iind insecte (i animale mai puţin 7nsemnateG păsări (i mamiere circa 1;!
speciiHan.
T)2onoi) este disciplina care se ocupă cu teoria (i practica
d'*ririi (i *!)'ifi*3rii organismelor. :rganismele sunt clasiicate 7ntr;o
anumită ierarie' bine stabilită #ig. 1$. T)2onu! este un +ru$ d or+)ni'
recunoscut ca uni%)% ormală 7n cadrul oricarei trepte a clasiicării ierarice.
rincipalele ranguri de taxoni admi(i' 7n ordine descendentă sunt
; R+nu!- !n*rn+3%ur)
- C!)')
- Ordinu!
- H)i!i)
- Gnu!
- S$*i))iologii moderni recunosc 7n lumea vie trei domenii cu (ase regnuri
- primul domeniu (i regn este &acteria (i include speciile
unicelulare ără nucleu propriu;zisG
24
![Page 25: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/25.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 25/211
- al doilea domeniu (i regn este -rcaea' considerat ca iind
evoluţionar distinct' reune(te specii asemănătoare bacteriilor
care trăiesc adesea 7n condiţii de mediu extremeG
- al treilea domeniu este ucar(a' specii cu nucleu propriu;zis'domeniu care include 4 regnuri *rotista %un"i -nimalia (i
*lantae. -egnul -nimalia are cele mai mare număr de specii
iar domeniile &acteria (i -rcaea sunt cele mai puţin
cunoscute.
S$*i) constituie uni%)%) %)2onoi*3 d 1)&3 ) !uii vii.
>n cazul plantelor (i animalelor domesticite'oiu!
sau*u!%iv)ru!
pentru plante (i r)') pentru animale. ,oiul' respectiv rasa' reprezintă un
+ru$ d indivi&i' cu o '%ru*%ur3 +n%i*3 $ro$ri' ce se %r)n'i% d !) o
+nr)(i !) )!%). Ei ' *)r)*%ri&)&3 $rin )'3n)r fno%i$i*3
'$*ifi*3 a indivizilor componenti' cu adaptare la anumite condiţii ecologice
(i care corespunde cerinţelor economice ale omului. *t=t soiul' c=t (i rasa
sunt rezultatul acţiunii de )!ior)r +n%i*3 desă(urată 7n mod con(tient
de către om.
S$*i) este taxonul biologic undamental cu care se lucrează 7n
sistematică (i reprezintă un +ru$ d indivi&i *o$)%i1i!i '2u)!' care nu se
7ncruci(ează 7n mod normal cu indivizii altei specii (i au oarte mare
asemănare moroiziologică. ?n natura' specia este reprezentată de indivi&i
r3'$@ndi(i nunifor' pe o anumită supraaţă denumită )r)!. *realul unor
specii este oarte 7ntins (i 7ntrerupt de spaţii neavorabile' care pot izolaindivizii sau grupurile de indivizi aparţin=nd acelea(i specii' orm=nd a(a
numitele $o$u!)(ii !o*)!.
2!
![Page 26: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/26.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 26/211
![Page 27: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/27.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 27/211
Caxonii inraspeciici utilizaţi la plante sunt numai parţial comuni'
pentru speciile cultivate (i cele spontane' după urmează
L) $!)n%! '$on%)nB L) $!)n%! *u!%iv)%B
subspecia #subsp.$ subspecia #subsp.$varietatea #var.$ convarietatea #convar.$
orma #.$ varietatea #vac$
conculta #conc.$
cultivarul
.. H)*%orii $ri)ri d inf!un(3 )i 1iodivr'i%3(ii
rocesul de *r,%r ,i d&vo!%)r ) unui or+)ni'' cuprinz=nd toatestadiile (i perioadele de la 9n*$u%u! p=nă la 'f@r,i%u! 2i'%n%i ')! ca
individualitate' poarta numele de onto"enie. "aca ontogenia este proprie
tuturor organismelor vii' cuprinz=nd 7ntreaga lor existenţă' adică istoria
dezvoltării unui individ' prin filo"enie se inţelege i'%ori) d&vo!%3rii
'$*ii!or ')u r)'!or.
?n timp ce fi!o+ni) impune un )nui% 'n' directiei d&vo!%3rii'
on%o+ni) creează for ,i fun*(ii noi datorită inf!un(i masive a
f)*%ori!or in%@$!3%ori' variabili' care tind să abată sistemul de la linia
evolutiei sau ciar să;1 distrugă.
/a baza ampliicării biodiversităţii stă procesul de specia+ie 7n care se
ormează specii noi
,peciaţia poate i ; )!o$)%ri*3 c=nd aparitia unei specii noi poate avea loc
prin i&o!)r) +o+r)fi*3 a unui grup de indivizi din populatia ancestrală (i
modiic=nd recvenţa genelor' respectiv a caracterelor 7n unctie de conditiile
de mediuG
- 'i$)%ri*3 c=nd aparitia unei specii noi se poate realiza
(i prin i&o!)r r$rodu*%iv3 a unei micropopulatii de populaţia ancestrală'
2
![Page 28: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/28.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 28/211
ără izolarea geograica a indivizilor. *ici se incadrează poliploizii apăruti
spontan la plante (i animale' care de regulă nu se pot incruci(a cu ormele
diploide din care provin.
"iversitatea biologică este consecinţa actorilor primari ai evoluţieicare sunt următorii
).5 Mu%)%i) poate i deinită ca '*7i1)r 9n '%ru*%ur) ,i *7ii'u! uni
+n' sau o scimbare bruscă a bazei ereditare a unui individ. Mutaţia
reprezintă o sursă inepuizabilă de variaţii ereditare.
Mutaţiile pot i naturale sau artiiciale. >n decursul evoluţiei' au apărut
u%)(ii 9n in%rioru! '$*ii!or care au
9$idi*)% 9n*ru*i,)r) indivizilor
mutanţi cu cei aparţin=nd ormei iniţiale. *stel de Jbariere de 7ncruci(areK
au permis apariţia unor populaţii 7n cadrul speciilor' cu modiicări genetice'
unele transorm=ndu;se 7n specii. *supra acestora a acţionat cu multă
severitate '!*(i) n)%ur)!3' 7n urma acestui proces' supravieţuind numai
acele orme care prezentau o superioritate evolutivă' 7n special o mai bună
adaptabilitate la noile condiţii de mediu.
1.5 Mi+r)(i)' sau *on%)in)r) *u +n '%r3in se produce prin transerul
de gene de la o populaţie la alta' prin deplasarea indivizilor sau a grupelor de
indivizi 7n arealul altor populaţii 7n care recvenţa genelor comune este
dierită' sau' la plante' prin participarea gameţilor #polenului$ dintr;o
populaţie la polenizarea lorilor dintr;o altă populaţie datorită ecundării
străine #incruci(ate$' prin intermediul insectelor' v=ntului etc.
"e regulă' transerul de gene are loc 7ntre populaţiile aceleia(i specii(i oarte rar 7ntre populaţii aparţin=nd la specii dierite.
*.5 R*o1in)r) '2u)%3
-ecombinarea este o sursă importantă de variaţii ereditare (i constă 7n
procesul de unire sexuată #7mperecere$ a doua orme parentale cu
25
![Page 29: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/29.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 29/211
constitutie genetică dierită' proces 7n urma căruia rezultă descendenţi cu o
1)&3 +n%i*3 nou3' dierită de cea a părinţilor.
"upa gradul de 7nrudire a părinţilor care participă la 7ncruci(are'
recombinările sexuale pot i de natură intraspeciică' interspeciică (iintergenerică. <ltimele două sunt mai diicile de realizat datorită
neomologiei genoamelor (i dierenţelor date de numărul dierit de
cromozomi.
d.5 S!*(i) n)%ur)!3
,electia naturală este o lege caracteristică sistemelor populaţionale sau
speciei' prin care suntf)vori&)%
acelev)ri)(ii individu)!
care suntu%i!
'
7n primul r=nd' supravietuirii speciei.
?n esenţă' '!*%i) n)%ur)!3 este un proces continuu' ne7ntrerupt' prin
care are loc *r,%r) +r)du!ui d )d)$%)r a populaţiilor la condiţiile de
mediu.
<n merit deosebit pentru elaborarea teoriei (tiintiice a evolutiei
speciilor revine naturalistului %arles "arLin' care a publicat in anul 15!9
lucrarea sa undamentală Ori+in) '$*ii!or 'u1 inf!un%) '!*%ii
n)%ur)!. ,elecţia naturală acţionează la dierite niveluri de organizare
individual #selecţia gametică$' populaţional #7n interiorul unei populaţii' sau
7ntre populatii conspeciice$' 7n ecosistem #7ntre speciile biocenozei sau
selectia de biotop$.
.5 Drif%u! +n%i* ; scimbare' directionată sau nedirecţionată' 7n recvenţa'
alelelor unei gene #existente la un anumit locus$ 7n populaţiile mici sauexperimentale datorită ocului 7nt=mplării. Fluctuaţiile 7n recventa genei
poate determina pierderea completă a unei alele si extinderea altei alele ără
vreo legătură cu valoarea adaptivă.
29
![Page 30: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/30.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 30/211
%apitolul !
TIPURI DE DIVERSITATE
"e 7ndată ce s;a lansat acest termen de biodiversitate' consemnăm'ca un apt pozitiv' demararea unor $ro+r) *ouni%)r
#"?VE-,?C*,' /?FE' &*C<-*;2BBB etc.$ menite să invn%)ri& (i să
propună măsuri de identiicare (i conservare a biodiversităţii locale (i
regionale.
&ivelurile la care este (i trebuie abordată diversitatea sunt
următoareleE
diersitatea "enetică #intraspeciică$ reprezintă variabilitatea
genotipurilor (i genoondului din in%rioru! $o$u!)(ii!or uni
'$*ii' pe 7ntregul său areal de răsp=ndireG
diersitatea specifică #interspecil7că$ cuprinde %o%)!i%)%)
'$*ii!or alate 7ntr;un anumit 1io%o$' o anumită r+iun8 ()r3
(.a.m.d' privite (i prin prisma i-$or%)n(i biogeograice' a
f*%iv!or populaţiilor (i a 'u$r)f(!or ocupate de acesteaG
diersitatea ecolo"ică #a ecosistemelor$ prive(te -o&)i*u!
realizat de divr'! *o-uni%3(i d or+)ni'-' integrate 7ntr;
un anumit biotop' dar (i complexul de relaţii uncţionale care
guvernează ecosistemele prezente. >n uncţie de particularităţile
ecotopului 7n cadrul unui ecosistem se poate identiica' o
biodiversitate de tip a #ce sugerează un ecotop uniorm$' biodiversitate de tip ; #indic=nd un ecotop cu mare eterogenitate$ (i de
tip < #c=nd aprecierea se ace la scară regională$G
diersitatea culturală considerăm că reune(te toate $r)*%i*i!8
%r)di(ii! ,i *r)(ii! u)n' care au ca obiect ori ca bază de
3B
![Page 31: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/31.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 31/211
inspiraţie componente ale viului' 7n toată complexitatea sa. rin aceste
practici (i tradiţii' omul a reu(it să creeze biodiversitate #specii ibride'
varietăţi' soiuri (i rase$ ori să conserve anumite ragmente din
ecosistemele apropiate suletului unei anumite comunităţi umane (i7ntr;o anumită perioadă a dezvoltării societăţii.
?.6. Divr'i%)%) +n%i*3 4in%r)'$*ifi*35
?.6.6. Con'idr)(ii +nr)!
*cest tip de biodiversitate prive(te v)ri)1i!i%)%) 2i'%n%3 7n interiorul
populaţiilor unei specii' evaluare realizată prin olosirea unor %od '$*ifi*'
ie ale taxonomiei ori ale geneticii clasice' ie ale geneticii moleculare' ie ale biocimiei. "e la utilizarea rezultatelor geneticii 7n biotaxonomie (i ameliorare'
7n prezent' ele au evoluat spre scopul practic' al identiicării (i utilizării lor 7n
conservare' 7n biotenologii (i 7n diverse alte sectoare ale vieţii socio;
economice.
entru a 7nţelege importanţa cunoa(terii biodiversităţii genetice 7n
acţiunile de conservare' vom apela la următoarele 2$!B
; este cunoscut aptul că i&o!)r) $o$u!)(ii!or reprezintă un actor
i$or%)n% 7n procesul de '$*i)(i' ie că este vorba despre o izolare
geograică sau de una etologică #de comportament$. P 1)& fno%i$i*'
taxonomi(tii au descris o 'ri d 'u1'$*ii' v)ri%3(i sau orme 7n
cadrul uneia (i acelea(i specii' inrataxoni care' 7n ond' vidn(i)&3
odifi*3ri ale )%ri)!u!ui +n%i* din genoondul uneia sau alteia
dintre populaţii.
*stel' studiindu;se distanţa genetică #pe baza secvenţelor de
nucleotide din *"& mitocondrial$ a $o$u!)(ii!or d ur' 1run rsus
arctos din Europa' s;au identiicat trei grupe 7n dendrograma realizată
populaţiile din ,pania (i din irinei' populaţiile din ,lovenia' %roaţia'
31
![Page 32: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/32.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 32/211
nordul (i centrul ?taliei' precum (i cele din /aponia' -usia (i -om=nia. ?n
strategia de conservare' cunosc=ndu;se acest apt (i presupun=nd că există
o '%r@n'3 *or'$ondn(3 9n%r +r)du! d 7%ro&i+o(i ,i 'u**'u!
r$rodu*%iv' se vor fo!o'i doar indivizi din $o$u!)(ii! )$ro$i)%+n%i*' ciar dacă morologic ur(ii sunt asemănători. *ltel' di'%)n()
+n%i*3 )r va 9$idi*) succesul r*o!oni&3ri!or.
,t ud i i le de bi od iv er si ta te nu privesc doar populaţiile de
plante spontane ori de animale sălbat ice' ci ele abordează (i soiuri le
(i rasele' =mul fiind de fapt ,i un creator de !iodiersitate nu
numai un actor de erodare a acesteia. "e;a lungul timpului' cel mai
adesea prin metode empirice' comunităţile umane au obţinut un
număr impresionant de 'oiuri %r)di(ion)! ')u !o*)! #circa 4.BBB
soiuri de carto' circa 3.BBB soiuri de măr' circa 2.BBB soiuri de
orez etc$' precum (i de r)' #circa 1. 4B rase de bovine' BB rase
de caprine' 1.49B rase de ovine' !B rase de porcine' 3B rase de
găini' 5BB rase de porumbei' 5BB ra se de c=ini etc . Este adevărat'
7nsă' (i aptul că un )r nu3r d in acesle soiuri ( i rase au
di'$3ru% aproximativ 2!B rase de bovine' 15B rase de ovine' 1!1
rase de porcine etc. Prin*i$)!) *)u&3 a reprezentat;o (i o reprezintă
*on*urn()K 'oiuri!or ,i r)'!or noi ' cuplată cu NNuitareaOO celor
)i $u(in $rodu*%iv ' dar oarte bine adaptate condiţiilor locale
7n care au ost ormate' deseori (i cu anumite interese de grup.
Cot prin studiile privitoare la variabilitatea intraspeciică s;austabilit (i centrele "enetice ale speciilor cultivate ori domesticite'
aspect cunoscut (i important pentru cercetările de ameliorare.
+eneticianul Vavilov a constat că sunt conturate 6/ )ri r+iuni d i n
c a r e provin principalele plante de cultură' regiuni care adăpostesc
32
![Page 33: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/33.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 33/211
*) )i )r v)ri)1i!i%)% +n%i*3 #intraspeciică$ a speciilor
spontane parentale. *ceasta impune o atenţie sporită pentru
conservarea rezervelor de germoplasmă păstrate de aceste zone
#ig.2$.?.6.. M%od d vidn(ir ) 1iodivr'i%3(ii in%r)'$*ifi*
*(a cum s;a subliniat anterior' la 9n*$u% v)ri)1i!i%)%)
in%r)'$*ifi*3 s;a evidenţiat prin estimarea unor *)r)*%r orfo-
)n)%oi* ale indivizilor diverselor populaţii (i descrierea unor unităţi
taxonomice inraspeciice #subspecii' varietăţi' orme' rase ecograice$'
multe dintre acestea dovedindu;se ulterior a i doar ecotipuri. *stel de
studii ne pot totu(i sugera existenţa unor variaţii 7n structura genetică a
populaţiilor unei specii date ' iar de aici se pot declan(a investigaţii mult mai
prounde.
"intre metodele genetice utilizate' reţinem că '%udii! *!)'i* au
urmărit evidenţierea numărului de cromozomi din populaţiile diverselor
specii' constat=ndu;se
; existenţa unor serii poliploide complete. *stel' genul %estuca
#păiu(ul$ are specii diploide #cu 2n I 14 cromozomi ; %. pratensis
tetraploide #cu 4n I 25 cromozomi ; %. paratensis exa; (i
octoploide #cu n I 42' respectiv 5n I ! cromozomi ; %. ru!ra sau
decaploide #cu lB n I B cromozomi ; %. oina>
; maniestarea aneuploidiei etc.
Cr*%3ri! odrn olosesc o serie de %od dir*%' prin care seelucidează structura genetică la nivel molecular #secvenţa nucleotidelor$'
olosind diverse tenici moleculare.
e l=ngă studiile moro;anatomice' conţinutul în enzime #identiicat
mai ales prin metoda cromatograiei pe gel de poliacrilamidă$ poate oeri
33
![Page 34: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/34.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 34/211
infor)(ii utile asupra '%ru*%urii +no%i$uri!or dintr;o populaţie' iar de aici se
pot realiza modele teoretice privind distanţa genetică dintre populaţii' posibilele
linii ale speciaţiei' restructurări taxonomice' dar (i aprecieri privitoare la
modalităţile de conservare #ig. 2$.
%i". 2. ?peciile cultiate au o mare arietate "enetică /n arealele de ori"ine
?.. Divr'i%)%) '$*ifi*3 4in%r'$*ifi*35?..6. Con'idr)(ii +nr)!
-eprezintă cea mai recvent studiată dintre categoriile de diversitate
biologică (i evidenţiază nu3ru! d '$*ii dintr;o regiune' dintr;o
biocenoză sau dintr;un anume biotop ori tip de ecosistem' număr *or!)%
cu 'u$r)f)() acestora' cu numărul de indivizi per specie' cu importanţa
biogeograică a iecărei specii' cu particularităţile ecotopului. *(adar'
acest tip nu se suprapune cu cercetările loristice (i aunistice' ci avem de;
a ace cu o )1ord)r *)!i%)%iv38 *)n%i%)%iv3 ,i *o!o+i*3 a '%ru*%urii
'i'%!or 1io!o+i*. %alcularea ulterioară a indicilor de diversitate oeră
34
![Page 35: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/35.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 35/211
posibilitatea evaluărilor (i comparaţiilor 7ntre diversele regiuni ori dieritele
ecosisteme studiate' iar' 7n inal' (i o ierarizare a acestora.
?nventarierea numărului de specii din diversele regiuni ale
+lobului a dus la a(a;numita carto"rafiere a punctelor fier!in+i ale!iodiesită+ii specifice 7n cadrul căreia se vorbe(te despre
; ţări sau r+iuni *u +)divr'i%)%* 411 ţări' dintre care pe
primele locuri sunt Mexic' %olumbia' Ecuador' 8airul (i %ina' iar pe
ultimele două locuri sunt ocupate ?ndonezia (i *ustralia$G
; ţări sau r+iuni *u )r 1o+3(i d '$*ii ndi* pentru
un anumit grup taxonomic. *stel' cele mai multe )ifrndi* #21B specii$ se 7nt=lnesc 7n Au'%r)!i)' unde mai
supravieţuiesc (i cele mai multe r$%i! endemice #B! specii$.
"esigur' procesul de inventariere nu este 7nceiat' el iind dublat de
dou3 fnon *on%r)'%)n%B dispariţia unor specii #cunoscute dea sau
7ncă neidentiicate$ (i descrierea de taxoni noi.
-eeritor la numărul total de specii existente 7n )ioseră' trebuie
precizat că datorită )**$(iunii difri% ) no(iunii d '$*i ' estimările
oscilează de la un autor la altul. *stel' mulţi autori apreciază că noi
cunoa(tem doar aproximativ 1B din biodiversitatea speciică a CerreiG
multe organisme dispar 7nainte de a i identiicate (i denumite de către
speciali(ti.
&umărul de specilor descrise de pe +lob este de 1.5BB.BBB #13$ iar
numărul probabil de 13.BB.BBB.Di'$)ri(i) sau extincţia speciilor (i grupelor de organisme este
un proces mult discutat 7n ultima umătate de secol. Mulţi speciali(ti
vorbesc despre un proces normal' iresc' baz=ndu;se pe istoria planetei
noastre. %ei mai mulţi' 7nsă' subliniază caracterul alarmant al acestui
3!
![Page 36: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/36.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 36/211
proces care' de la o rată naturală a extincţiilor #de o specieH 4 ani$ a auns
una;două speciiH zi. rincipalele cauze constau 7n esenţă 7n
supraexploatarea speciilor' supraexploatarea (i deteriorarea abitatelor
(i 7n explozia procesului de poluare artiicială' cu toate eectele saleasupra organismelor (i asupra climatului general. *lături de acestea
trebuie menţionat $ro*'u! +o!o+i* )! )*'%or )ri!or 2%in*(ii care au
coincis cu o serie de evenimente drastice #impactul Cerre cu meteoriţi
uria(i' scimbări climatice severe' uneori generate iind (i de scimbareG
7nclinaţiei axei planetei noastre etc.$.
?... #o+3(i) '$*ifi*3 'i indi*ii d 1iodivr'i%)%>n studiile de biodiversitate speciică sunt necesare' pe l=ngă
identiicarea taxonilor (i raportarea lor la tipul de ecosistem (i la supraaţă'
precizări reeritoare la următoarele *)%+orii d '$*iiB
) specii ceie #producători ceie' prădători ceie' prăzi ceie' modiicatori ceie'
mutuali(ti ceie$' cele care au un ro! indi*)%or 9n fun*(ion)r) nor)!3 a
tipului de *o'i'% (i care devin astel' 7n acela(i timp' (i '$*ii d oni%ori&)%.
Ele pot' sau sau nu să aparţină la categoria '$*ii!or dominante' recvent ăc=nd
parte dintre cele indi*)%o)r
) specii +intă care prezintă un +r)d ridi*)% d vu!nr)1i!i%)% (i care
trebuie să acă obiectul unor acţiuni de gestionare (i protecţieG
) specii redundante incluz=nd acei taxoni care sunt capabili de a
substitui anumite specii aectate de unele perturbaţii' ără a
modiica maor uncţionarea ecosistemului dat. Coate aceste consideraţii nu pot i realizate dec=t 7n condiţiile
cunoa(terii prounde a biologiei speciilor #vegetale (i animale$ (i a
7nţelegerii mecanismelor de uncţionare ale ecosistemului studiat. ?ar
asemenea cercetări nu pot i eectuate dec=t de ecipe de speciali(ti din
3
![Page 37: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/37.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 37/211
domeniul 1io!o+ii ,i *o!o+ii.
rin noţiunea de bogăţie specifică se 7nţelege %o%)!i%)%) '$*ii!or
2i'%n% 7ntr;o anumită regiune geograică' 7ntr;un anumit tip de ecosistem
sau 7ntr;o anumită biocenoză' număr de specii corelat cu supraaţa' cuabundenţa iecărei specii (i cu valoarea ei biogeograică. Cratarea
biodiversităţii trebuie ăcută ţin=nd cont de ro!u! ei 9n fun*(ion)r)
*o'i'%!or.
Maoritatea speciali(tilor consideră că pot i acceptate
*r*%3ri! axate pe un )nui% +ru$ d or+)ni' #ex. biodiversitatea
speciică a cormoitelor' a brioitelor' a păsărilor$ dintr;o anumită regiune
sau dintr;un anumit tip de ecosistem. "esigur' 'in%&! ce vor i r)!i&)%
u!%rior vor reuni (i interpreta valorile obţinute pentru spaţiul sau
ecosistemul dat.
%iar dacă maoritatea studiilor privitoare la bogăţia speciică
privesc aproape exclusiv nu3ru! d '$*ii' dorim să subliniem 7ncă o
dată aptul că acest număr nu poate constitui 'in+uru! *ri%riu d
)$r*ir ) *)!i%3(ii 1iodivr'i%3(ii unei unităţi studiate.
,pre 2$!u' să presupunem că avem dou3 1io*no& * (i )'
aparţin=nd aceluia(i ecosistem (i aceleia(i regiuni geograice. )iocenoza *
cu 451 specii per @mp' iar biocenoza ) cu 42 specii per @mp. "acă
absolutizăm criteriul ''număr de speciiP' biocenoza * pare să aibă o
biodiversitate speciică mai mare dec=t biocenoza ''#P. : asemenea
apreciere pare a i ustă' cu at=t mai mult cu c=t ''#P deţine cu !! specii mai puţin dec=t QAP. "acă biocenoza ) 7nsă are 22 specii din categoria
endemismelor' relictelor glaciare (i a speciilor proteate iar biocenoza QAP
doar ! specii din aceste categorii' apare evidentă structura mai complexă a
biocenozei Q#P. /a evaluarea biodiversităţii se vor lua 7n considerare
3
![Page 38: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/38.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 38/211
vi+o)r) $o$u!)(ii!or la mai multe specii din această biocenoză' gradul
de diversiicare a reţelei troice etc.
"e(i ipotetic' acest exemplu sugerează necesitatea !u3rii 9n *on'idr)r )
)i u!%or !n%' atunci c=nd evaluăm biodiversitatea speciică a unuiobiectiv studiat.
>n interpretarea bogăţiei speciice' mai trebuie să ţinem cont (i de
aptul că aceasta este supusă unor +r)din(i8 cum ar i
; pozi+ia latitudinală ,i altitudinală a suprafe+elor studiate . *ce(ti
gradienţi sunt bine cunoscuţi (i constau 7ntr;o rdu*r ) nu3ru!ui d
'$*ii de la *u)%or '$r $o!i (i din %)>u! *o!in)r-on%)n spre *! nivo-+!)*i)rG
) mărimea suprafe+elor ocupate de o biocenoză (i diersitatea
microa!itatelor din interiorul ei. ?n aceea(i regiune geograică'
biodiversitatea *r,% $)r)!! cu *r,%r) 'u$r)f(i (i cu divr'i%)%)
i*ro7)1i%)%!or din interiorul unui anumit ecosistem. ,pre exemplu' un ăget
carpatin' dezvoltat pe 1BB a (i 7n interiorul căruia se găsesc mici lumini(uri'
grooti(uri' izvoare (i trunciuri căzute (i cu grade dierite de putrezire' va
avea o bogăţie speciică mult mai mare dec=t un altul care ocupă doar 1B a (i
nu dispune de o diversitate de microabitateG
) stadiul eoluti al ecosistemului dat. "in stadiile de %inr(8 spre cel de
*!i)2' ecosistemele devin mai complex structurate (i cantitatea de
inormaţie cre(te' implicit (i diversitatea speciică generalăG
) troficitatea mediului 7n care se dezvoltă comunităţile studiate. "inamica bogăţiei speciice urmează o curbă de t ip gaussian' pornind de la mediile
extrem de sărace' cu un )2i 7n cazul celor &o1)&i* (i cu o scădere
spre cele megabaziceG
35
![Page 39: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/39.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 39/211
) intensitatea presiunii antropo)zoo"ene. %u c=t această $r'iun este mai
in%n'3 (i de dur)%3 )i )r' cu at=t vor i !iin)% )i u!% '$*ii
vegetale (i animale din supraaţa aectată' cu at=t mai mult va dura
procesul de restaurare a ecosistemului respectiv. "eseori' reacerea esteimposibilă ori ea durează milenii' rareori secole' 7n uncţie (i de capacitatea
regenerativă a speciilor componente' de posibilităţile de autoepurare oerite
de biotopul respectiv.
>n interpretarea acestor gradienţi' vom avea 7n vedere (i !+i!
*o+r)din(i!orB
; le"ea lui &er"mann #cu c=t climatul este mai rece' cu at=t talia
animalelor cu s=nge cald este mai mare$G
; le"ea lui -llen #diver(ii apendici (i extremităţile se scurtează odată
cu răcirea climatului$G
- le"ea lui altus #7n lipsa concurenţei indivizii se 7nmulţesc
exponenţial$.
?.. Divr'i%)%) *o'i'%i*3 4')u *o!o+i*35
*cest tip de biodiversitate este' 7n mod cert' cel mai puţin studiat'
7ntruc=t el nu prive(te numai tipul de ecosistem (i structura sa speciică' ci
mai ales 1o+3(i) ,i !un+i) !)n(uri!or ,i r(!!or %rofi*' modul 7n care
se realizează *ir*u!)(i) )%rii (i nr+ii' precum (i evaluarea
*)$)*i%3(ii d $rodu*(i (i de suport a iecărui tip de ecosistem 7n parte.
%auza acestei situaţii este reprezentată de *o$!2i%)%) unor astel de
cercetări' de lipsa ecipelor de speciali(ti' de costurile ridicate' precum (i
de timpul necesar elucidării 7nluror aspectelor menţionate mai sus.
/iteratura de specialitate vorbe(te' 7n ultimul timp' despre
@diersitate ecolo"icăA care ar include clasiicările realizate la diverse
39
![Page 40: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/40.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 40/211
scări (i cuprinz=nd biomurile' bioregiunile' peisaul' ecosistemele'
abitatele' populaţiile (i comunităţile.
Frecvent' biodiversitatea ecosistemică se apreciază 7n uncţie de
%i$uri! d )!i)n( d v+%)(i dintr;un '$)(iu dat #numărul lor' numărulde asociaţii subordonate' supraaţa ocupată' stadiul de evoluţie' relaţia cu
actorii orograici$' modalitate care a dus la o clasiicare a tipurilor de
abitate' ierarizate apoi 7n uncţie de biodiversitatea speciică' 7n interiorul
aceleia(i categorii.
/a nivel naţional (i continental' diversitatea ecologică este
evaluată pe baza %i$uri!or de 7)1i%)%8 stabilite prin convenţiiinternaţionale #%onvenţia de la )erna' "irecţia 6abitate' E<&?,$ ori
p r i n acte normative naţionale # l a no i 7 n ţ a r ă pr in /egea nr.
42H2BB1$' desigur' iecare dintre acestea iind rezultatul muncii
ecipelor de speciali(ti #naturali(ti (i u r i( ti $. >n Ro@ni) sunt
descr i se 19 ca tegor i i de abi ta te .
entru a avea o imagine de ansamblu asupra principalelor tipuri de
1iouri descrise pe Trr)' enumerăm mai os clasiicarea acestora
)iomurile terestre se recunosc mai ales datorită plantelor' corespunz=nd
zonărilor geograice.
)iomurile descrise pe Cerra sunt următoarele
?.$ &iomurile acatice continentale
1. 1iou! !o%i* #sau reoil$ al izvoarelor (i apelor curgătoare
2. 1iou! !)*u'%ru #sau lentic$ ; al lacurilor 3. 1iou! $)!u'%ru ; al bălţilor
4. 1iou! !),%ini!or
!. 1iou! d!%)i*' inclusiv mangrovele #vegetaţie tropicală de arbori' (i
arbu(ti cu rădăcini adventive' caracteristică ţărmurilor marine mlă(tinoase$
4B
![Page 41: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/41.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 41/211
??.$ &iomurile marine ,i oceanice
1. 1iou! )rin
2. 1iou! o*)ni*
???.$ &iomurile terestre 1. 1iou! d,r%uri!or
a. tropicale (i subtropicaleG
b. temperateG
c. nivo;glaciareG
2. 1iou! ')v)n!or. ,avana este o asociaţie vegetală speciică zonelor
subtropicale (i este ormată din ierburi 7nalte (i tui(uri rare de arbu(ti spino(i (iarbori. %uprind zone ale *mericii de ,ud' *ricii' *ustraliei (i ?ndiei. ,avana este
creaţia celor două anotimpuri cel ploios #vara$ (i cel secetos #iarna$. >n timpul
sezonului ploios vegetaţia este luxuriantă' iar 7n perioada secetoasă aceasta moare'
terenul devenind arid.
3. 1iou! '%$!or Rstepă 0 7ntindere de păm=nt arid #tipică *siei (i Europei
orientale$ cu vegetaţie compusă din graminee' tui(uri' plante spinoase etc.S
4. 1iou! for)(iuni!or !no)' din &on! %ro$i*)! ,i 'u1%ro$i*)!
a. păduri tropicale umede sempervirescente #păduri ecuatoriale'
caracterizate prin precipitaţii abundente 7n tot timpul anuluiG vegetaţie luxuriantă'
cu multe straturi' bogate 7n liane (i specii epiiteG răsp=ndite 7n zone din *merica de
,ud' *rica' *sia$
b. păduri tropicale cu runze căzătoare
c. păduri subtropicale umede #reprezentate de păduri subtropicaleumede 7ntinse care populează zone din *merica de &ord 0 Florida 0 *rica de ,ud'
insulele %anare' Madagascar' Estul %inei' sudul Aaponiei' &oua +uinee' sud;estul
*ustraliei' Casmania' &oua 8eelandă$
41
![Page 42: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/42.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 42/211
d. păduri (i tuări(uri subtropicale xeroile' cu runze dure (i
mate
!. 1iou! for)(iuni!or !no)' din &on) %$r)%3
a. păduri (i tuări(uri cu runze căzătoare b. păduri de coniere
. 1iou! $3duri!or d *onifr 1or)! #taigaua$ 0 regiune 7mpădurită'
orm=nd o centură boreală de coniere (i mesteceni' situată 7ntre zonele arctice
acoperite de tundră (i zonele acoperite de stepă. Este o zona lată care se 7ntinde
peste toată ,iberia' peninsula navă' ,coţia (i continuă 7n *merica de &ord.
recipitaţiile anuale variază 7ntre 2!B (i 1BBB mmHan. *cestea' combinate cu
temperaturi oase' creează condiţii bune de umiditateG
. 1iou! %undr!or )r*%i* peisa climatic extrem' din regiunea arctică.
Este caracterizat ca zonă de graniţă a copacilor' cu perioadă scurtă de vegetaţie'
secondaţi de tui(uri (i arboret pitic cu sol care se tope(te pe timp de vară' pe c=ţiva
centimetri ' 7n timp ce stratul dedesubt răm=ne 7ngeţat. *ici există temperaturi
scăzute (i vara (i precipitaţii de 2! mmHan. ,unt zone bogate 7n petrol (i minereuri$
(i alpine #eta bioclimatic situat la limita superioară a etaului alpin' la altitudini de
peste 22BB m' cu condiţii oarte grele pentru vegetaţie' temperatura medie anuală
iind de ;2o%' precipitaţiile peste 12BB mmHan' iar perioada de vegetaţie de B
zileHan.$.
?V.$ &iomul su!teran' cu viaţa din pe(teri' grote (i din reţeaua interstiţială aună
care se dezvoltă 7n golurile nisipoaseG microaună a sistemului nisipos al
litoralurilor marine (i al apelor dulci.
42
![Page 43: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/43.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 43/211
%i". 3. Barta e"eta+iei lo!ului. #)roc@mann (i colab.' 195$. 1. Mangrove' 2. ăduri tropicale umede sempervirescente' 3. ăduri tropicale cu runze căzătoare (i păduritropicale xeroile' 4. ăduri subtropicale umede' !. ,avana cu arbori' . ,avana cu ierburi' . ăduri (i tuări(uri sempervirescente cu runze dure mediteraneene' 5. "eserturi'9. ,emide(ertuiri' 1B. ,tepele din zona temperată' 11. ,ilvostepe' 12. ăduri de oioase caducioliate din zona temperată' 13. ăduri mixte de oioase si de coniere boreale' 14.ăduri de coniere boreale' 1!. ,ilvotundra' 1. Cundra' 1. Cundra montană' 15. Vegetaţie alpină seminivală' 19. Vegetaţia ierboasă xeroilă montană din zona caldă' 2B."eserturi reci nivoglaciare
![Page 44: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/44.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 44/211
?.. Divr'i%)%) *u!%ur)!3
?n toate regiunile +lobului' de;a lungul secolelor' populaţia
umană (i;a construit ),&3ri (i (i;a dezvoltat un anumit sistem agro;
silvo;pastoral care a auns la un anumit *7i!i1ru *u )1i)n()
*o!o+i*3 7n care se practică. >n acela(i timp' s;a consolidat o serie de
%r)di(ii $o$u!)r' de ri%u)!uri păg=ne sau cre(tine' multe av=nd ca
QactoriP !n% din diu! 9n*on>ur3%or. "e la aceste practici s;au
dezvoltat (i )%i%udini #protective ori distructive$ f)(3 d )1i)n()
*o!o+i*3. Eliminarea acestor practici (i tradiţii a dus (i duce' implicit'
la dispariţia f)*%ori!or care au n(inu% o )nui%3 '$*i' un anumittip de abitat 7n spaţiul comunităţii respective.
entru cei avizaţi' )n)!i&@nd 7ntr;o !o*)!i%)% tipul de case (i de
organizare a gospodăriei' limbaul' arta culinară' arta decorativă a
costumelor (i ţesăturilor' ritualurile ori modul de practicare a
agriculturii' zooteniei (i si lv i cu lt ur ii ' se descide o interesantă
carte' din care putem ala care au ost intererenţele culturale'
generate de migraţiile populaţiilor' ce )%i%udin are $o$u!)(i)
r'$*%iv3 aţă de )nui% !n% )! n) %ur ii ' din ce regiune
geograică a provenit acea populaţie' dar (i c=t de conservativă este
comunitatea umană analizată.
Multe 'o*i%3(i %r)di(ion)! au $rin*i$ii d *on'rv)r $u%rni*'
mai subtile (i mai clar evidenţiate dec=t obiectivele de conservare din ţările
dezvoltate. <n exemplu bine documentat este acela al indini!or TuF)no
din nord;vestul )raziliei' a căror 7r)n3 zilnică este ormată din r3d3*ini d
$!)n% ,i $,%. Ei au r'%ri*(ii *u!%ur)! ,i r!i+io)' puternice aţă de
2$!o)%)r) $3durii de;a lungul cursului superior al -io &egro' pe care o
consideră drept importantă 7n menţinerea populaţiilor de pe(ti. ?ndienii
![Page 45: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/45.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 45/211
Cu@ano consideră că aceste păduri aparţin pe(tilor (i nu pot i tăiate de către
oameni. Ei au creat de asemenea rfu+ii 9n%in' $n%ru $,%i (i permit
pescuitul de;a lungul a mai puţin de 4B din malurile luviului. %redinţe
precum acestea sugerează aptul că unori $o$u!)(i) !o*)!3 i) ini(i)%iv)7n $ro%>)r) divr'i%3(ii biologice 7mpotriva distrugerii prin inluenţe
externe. "istrugerea pădurilor comunale prin deri(ări aprobate de guvern a
ost o ţintă recventă a protestelor populaţiilor tradiţionale 7n 7ntreaga lume.
Multe dintre ,*uri! *o!o+i* au la bază tocmai '*7i1)r)
unor %r)di(ii '*u!)r cu tenologii importate' străine populaţiei bă(tina(e
#)+ri*u!%ur) in%n'iv3
7n regiunile%ro$i*)!
este unul din exemplele tipice
7n acest sens$.
Divr'i%)%) 1io!o+i*3 este 7n str=nsă !+3%ur3 cu divr'i%)%)
*u!%ur)!3. on! %ro$i*)!' unde se 7nregistrează *) )i )r
*on*n%r)r d '$*ii' sunt (i zonele 7n care se găsesc colectivităţile umane
cu *) )i )r divr'i%)% *u!%ur)!3 ,i !in+vi'%i*3.
?zolarea geograică' creată de barierele montane (i sistemele
idrologice complexe' avorizează diversitatea biologică (i dierenţierea
culturilor umane. rotecţia acestor culturi tradiţionale 7n mediile lor naturale
oeră oportunitatea de a 7ndeplini obiectivele de proteare a biodiversităţii
(i prezervare a diversităţii culturale.
>ntr;o ţară caracterizată de o mare diversitate culturală a locuitorilor
din zonele rurale este diicilă trasarea unei $o!i%i*i d *on'rv)r ără a
(in *on% d din'iun) *u!%ur)!3 (i de relaţia proundă ce a existat dinvremuri imemoriale 7ntre natură (i cultură
Fiecare specie de plante' grup de animale' tip de sol (i peisa are
aproape 7ntotdeauna o 2$r'i !in+vi'%i*3 *or'$ondn%3' o categorie de
cuno(tinţe' o utilizare practică' un 7nţeles religios' un rol 7n ritualuri' o
4!
![Page 46: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/46.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 46/211
vitalitate individuală sau colectivă. Pro%>)r) n)%urii f3r3 *on'rv)r)
*u!%uri!or ce le;au ăcut simţite 9n')n3 rdu*r) n)%urii !) *v)
'%)%i*' distant' aproape mort.
"iversitatea culturală este str=ns corelată cu diversitatea genetică a plantelor cultivate. ?n special 7n &on! on%)n' culturile izolate din
punct de vedere geograic dezvoltă v)ri%3(i !o*)! d $!)n%. *ceste
culturi agricole sunt )d)$%)% climatului local' solurilor (i
dăunătorilor (i satisac gusturile populaţiei locale. V)ri)(i) +n%i*3 )
)*'%or '$*ii are o i$or%)n(3 globală pentru )+ri*u!%ur) odrn3
datorită potenţialului de 7mbunătăţire a speciilor cultivate.
?..6. A,&3ri! u)n
Mai 7nt=i' comunităţile umane au 7niinţat ceea ce noi numim astăzi
Qspaţiu ruralP săla(e' cătune' sate' comune' 7mpreună cu terenurile
aerente. Pri! !o*uin( au osi $,%ri! ,i +ro%!' pentru ca apoi să
evolueze spre 1ord' *)' din !u% ,i 1@rn' case din cărămidă' piatră
sau lemn. >ntotdeauna 7nsă aceste a(ezări nu s;au plasat pe !un*)
inund)1i!3 a apelor curgătoare #a(a cum se 7nt=mplă astăzi' iar eectele
s;au văzut 7n timpul inundaţiilor$' iar )r7i%*%ur) !o*uin(!or era
in%+r)%3 9n $i')>u! n)%ur)! (i ţinea cont de o serie de f)*%ori
precipitaţii #licide (i solide$' pierderea minimă de căldură (i ciar
mascarea lor #mai ales 7n timpul marilor migraţii$.
,paţiul urban s;a dezvoltat ulterior de obicei 7n urul unor
ortiicaţii ori a unor drumu ri comerciale. Q?nimaP ora(elor erareprezentată de $i)() *n%r)!3 #de obicei un simbol pentru iecare ora($'
unde casele reprezentau deopotrivă locuinţa' atelierul de producţie (i
spaţiul comercial. Modernizările (i sistematizările s;a declan(at puternic 7n
secolele 15 (i 19' iar metropolele s;au născut doar 7n veacul trecut.
4
![Page 47: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/47.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 47/211
%e se contruie(te astăzi' unde (i cum vedem la tot pasul' dar nu
dorim să comentăm' ci doar să precizăm aptul că' 7n orice ţară dezvoltată'
construcţiile se realizează pe baza unui $!)n d ur1)ni' #<+$' g=ndit
de' speciali(ti (i aprobat de administraţia locală' uneori iind discutat ciar 7n comunitate.
)iodiversitatea acestor ),&3ri prezintă structuri (i dinamici
particulare' o serie de '$*ii 7(i odifi*3 r)di*)! *o$or%)n%u!'
dispariţiile sunt masive' dar sunt avorizate speciile antropoile' iar
abitatele semi;naturale sunt 7nlocuite de cele artiiciale.
?... Go'$od3rii! :dată consolidată (i nemaiiind ameninţată de năvălirile popoarelor
migratoare' a(ezarea rurală 7ncepe să se organizeze după reguli pe care
noi astăzi le;am putea denumi principii
; construirea anexelor gospodăre(ti să ie 7n apropierea locuinţeiG
; %rnuri! d *u!%ur3 sunt e(alonate la di'%)n( difri% d *)'3
ori de vatra satului' 7n uncţie de volumul de muncă necesar (i de
consumul energetic presupus de transportul produselorG
; reciclarea de(eurilorG
; diversiicarea culturilor 7n spaţiul din apropierea casei' mai ales a
celor care se olosesc zi lnic #legume' ructe$.
"acă la 7nceputul constituirii ora(elor se mai putea vorbi de
gospodării' treptat spaţiul este ocupat de locuinţe' cu aritecturi (i
conorturi variabile. ?n acela(i timp' or3,)nu! devine doar *on'u)%or ,i$o!u)%orP' pe c=nd (3r)nu! mai 7ndepline(te 7ncă uncţia de $rodu*3%or8
*on'u)%or ,i 2$or%)%or #iar 7n ul tima umătate de veac tinde spre
păguboasa uncţie de poluator$.
4
![Page 48: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/48.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 48/211
?... A+ri*u!%ur) ,i *r,%r) )ni)!!or
reocupări de bază ale societăţilor umane' cultivarea plantelor (i
cre(terea animalelor s;au dezvoltat 7n *on*ord)n(3 cu $)r%i*u!)ri%3(i!
fi&i*o-+o+r)fi* !o*)! (i cu '%)diu! d&vo!%3rii *ouni%3(i!or umanerespective. "ar' pe l=ngă aceste aspecte' 7n sistemul tradiţional existau %ri
!n% 7n plus' care ni se par esenţiale (i care aproape au dispărut astăzi
; @ndri) $rodu*3%oru!ui de a avea soiuri (i rase care să;1 reprezinteG
; '*7i1u! r*i$ro* de material reproductivG
; *on%ro!u! *ouni%3(ii rur)! asupra acţiunii iecăruia dintre locuitori.
Indu'%ri)!i&)r)' cu toate implicaţiile sale' a produs o adevărată
rvo!u(i ,i 9n 'i'%u! )+ro-'i!vo-$)'%or)! (i' implicit' modiicări prounde
ale peisaului natural.
,e spune că' @= societate umană care o!li"ă +ăranii săi să
părăsească pămntul este o societate care se sinucideA
Modiicările radicale' socio;politice' din 1959 au aectat puternic
economiile ostelor ţări socialiste (i' implicit' viaţa cetăţenilor. ?n 600<'
spre exemplu populaţia din cele 6/ (3ri *)ndid)% celtuia pentru
7r)n3' 7n medie' 8?= din vni%u! !un)r #recordul deţin=ndu;i
rom=nii' cu !5' comparativ cu slovenii$' 7n timp ce populaţia din
ţăr i le UE aloca doar 6=. Evident că' dintre cele două categorii de
cetăţeni se va interesa de conservare' de biodiversitate' de :+M;uri T
Cre,terea animalelor a evoluat de la tipul nomad spre cel
tradi+ional (i astăzi sistemul de tip industrial. ?n 'i'%u! %r)di(ion)!'această activitate s;a 9$!%i% *u )+ri*u!%ur)' deoarece' pe l=ngă
produsele animaliere obţinute #lapte' carne' ouă' pu' l=nă' piele'
miere' ceară etc$' o serie de )ni)! erau olosite ca fo r( 3 d un*3
#cabalinele (i bovinele$' iar d>*(ii! lor #bine ermentate$ asigurau
45
![Page 49: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/49.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 49/211
r*i*!)r) r'ur'!or provenite din terenurile cultivate #această
reciclare trec=nd prin tubul digestiv al animalelor domestice$. ?n plus'
acest sistem a generat' (i apariţia unor adevărate meserii #prisăcar'
văcar' porcar' cioban$' persoanele respective iind nu doar ni(te paznici'ci buni cunoscători ai biologiei speciilor (i a alimentelor adecvate
variatelor maladii.
Si'%u! d %i$ indu'%ri)! necesită un mare *on'u nr+%i*'
regăsit apoi 7n preţul produselor. ?n acest sistem sunt necesare *on'%ru*(ii
'$*i)! #graduri' staule' complexe modernizate$G rana trebuie
transportată #aproape zilnic$ ie de pe terenurile special destinate 7n
acest scop' ie importată de la mari distanţeG pentru stimularea cre(terii (i
pentru tratamente sunt utilizate 'u1'%)n( )n)1o!i&)n% (i di*)n%G
marile acumulări de deecţii pun probleme extrem de complexeG animalele
sunt supuse unui $u%rni* '%r''' relectat (i 7n calitatea produselor etc.
/a ora(e' odată cu diinu)r) *onvivi)!i%3(ii' un număr tot mai
mare de oameni cresc a(a;numitele #mai nou$ animale de companie
#c=ini' pisici' păsări exotice (i ciar maimuţe ori reptile$' cu 7ntregul
cortegiu de probleme pe care le pun acestea #rană' alimente' Qoteluri
pentru animaleP 7n perioada concediilor' aectarea spaţiilor verzi etc.
Este 7mbucurător aptul că actualele principii (i strategii naţionale'
cuprind (i aspecte protecţioniste. "ocumentul intitulat Cartea erde
stabile(te cele r+iuni d d&vo!%)r' cu structuri organizatorice
responsabile (i programe de dezvoltare susţinute de inanţări interne (iexterne. %um vor i gestionate acestea este o 7ntrebare care va primi
răspunsul 7n anii ce urmează.
49
![Page 50: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/50.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 50/211
![Page 51: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/51.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 51/211
?nternaţional' precum (i imposibilitatea controlării marilor corporaţii
transnaţionale.
P3dur) %r1ui să ie proteată (i gestionată. ?ar această activitate nu
are la bază doar considerente sentimentale' ci solide argumente privindrolul său productiv (i protectiv. "ar pentru ca pădurea să proteeze' ea
7nsă(i are nevoie de protecţie.
,ub aspect legislativ' +'%ion)r) $3duri!or 9n ()r) no)'%r3 este
reglementată 7n primul r=nd prin Codul silic #199$. *cesta precizează
aptul că' indiferent de natura dreptului de proprietate fondul forestier...
este un !un de interes na+ional...A statu=nd norme privitoare la regimul
silvic #art. 9$' la amenaamentul silvic #art. 1$' la zonarea uncţională a
pădurilor #art. 2B$' la regulile de protecţie #art. 4;$' la controlul acestor
activităţi ctc.
?..?. R!i+i8 ri%u)!uri8 o1i*iuri
%unoa(terea aspectelor religioase' a ritualurilor (i obiceiurilor
diverselor comunităţi umane reprezintă o !)%ur3 i$or%)n%3 ) )*(iuni!or
d *on'rv)r a biodiversităţii 7n ansamblul ei. >n primul r=nd' prin aceasta
vo 9n(!+ mai u(or r)!i%)%) ,i vo!u(i) o1i*%iv!or d $ro%>)% '
apoi vom putea găsi miloacele optime pentru gestionare (i' 7n ine' vom
putea antrena populaţia locală 7n acţiunile noastre.
R!i+i)8 ca ormă particulară a ilozoiei' a ucat (i va uca un rol
important 7n ceea ce se dore(te a i Qetica biologicăP
>n ilozoiile (i religiile tao sinto indu (i !udistă' zonele naturalesunt preţuite (i proteate pentru capacitatea lor de a produce experienţe
spirituale intense. *ceste ilozoii acceptă o relaţie directă 7ntre lumea
naturală (i spirituală' o conexiune care dispare atunci c=nd lumea naturală
este alterată sau distrusă de activitatea umană. "escrierea azardelor de
!1
![Page 52: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/52.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 52/211
![Page 53: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/53.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 53/211
Ri%u)!uri!8 ie ele păg=ne sau cre(tine' *u$rind !n% din
n)%ur3 care' cel puţin pentru acest scop erau conservate. %iar (i atunci
c=nd se recolta o plantă necesară desc=ntecelor (i tratamentului' această
ocupaţie era 7nsoţită de un ritual bine respectat' spre a nu supăra spiritulacesteia. ?n $o*) odrn3' multe din aceste ritualuri s;au %r)n'for)%
9n '3r13%ori (i ciar 7n serbări deseori lipsite de sensurile (i mesaele
iniţiale.
/ăs=nd deoparte ritualurile care marcează etapele principale ale
vieţii omului #na(terea' căsătoria' moartea$' ne vom opri doar la ritualurile
curăţeniei.*cestea urmau' 7n apt' ciclurile biologice ale dăunătorilor din
locuinţe (i din urul acestora
de ,. Mucenici #9 martie$ se aprindeau ocuri 7n aţa casei (i se
presăra cenu(ă 7n urul acesteia #pentru a o apăra de (erpi$G
de ,. *lexa #1 5 martie$ se ăcea curăţenie generală 7n case (i livezi
#legenda spun=nd că *lexa ar i scăpat racla 7n care "umnezeu
a str=ns toate Qg=ngăniile (i ivineleP spre a;i scăpa pe oameni de aceste
QnecazuriP$G
la ,. +eorge #23 aprilie$' o nouă curăţenie era menită să 7ndepărteze
ielele #olosindu;se leu(tean' cu care se recau tocurile de la erestre (i
u(i$G
la ,=nziene #sau "răgaica' 24 iunie$ se puneau 7ntre aine (i la
icoane s=nziene (i sulinăG
la ,. Mărie #1! august$ se punea pelin 7n casăG
de 8iua %rucii #1 4 septembrie$ se ăcea o nouă curăţenie' pentru ca de
,. *ndrei #3B noiembrie$' după o nouă curăţenie' să se olosească
usturoiul #pe ramele casei (i pe mobilier$ etc.
"acă mai adăugăm (i curăţeniile care se ăceau 7n preama marilor
!3
![Page 54: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/54.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 54/211
![Page 55: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/55.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 55/211
)ni)!' multe dintre speciile vizate devenind apoi embleme pentru
comunitatea umană respectivă. *stel' mai multe popoare din Europa
au ost impresionate de )*vi!) i$ri)!3 imortaliz=nd;o pe stemele
naţionaleG dacii aveau cunoscutul steag cu *)$ d !u$' iar descendenţiilor din secolele ?; au declan(at campania de distrugere a lupilorG
v@'*u! iscum al!um considerat de greci (i romani ca iind o plantă
magică' de egipteni ca aducător de nemurire (i regenerare' era olosit de
gali ca plantă s=ntă la sărbătorirea solstiţiului de iarnă' iar 7n ultimul
secol a auns (i 7n tradiţia rom=neascăGlaleaua ulipa sp$ este un simbol al
purităţii (i ecundităţii iar la populaţia magiară' o 7nt=lnim recvent ca
motiv decorativ.
Este oarte greu să explicăm de ce o serie 7ntreagă din aceste e lemente
adorate ori emblematice au dispărut sau populaţiile lor s;au redus drastic.
<nii speciali(ti spune că @asacrul etnodiersită+ii care caracterizează
timpurile moderne a produs ceea ce se poate numi acultura+ia
popoarelor autotone adică o pierdere de culturăA.
?..<. Li13-!i1)>-%r)di(ii
Crebuie să recunoa(tem aptul că una din cele mai mari
QinvenţiiP a comunităţii umane este lim!a căci ea a descis porţile
comunicării' a dat posibilitatea oamenilor să se numească (i să
denumească elementele care;i 7nconurau. ?n cultura iecărei populaţii'
!i1) este una dintre primele caracteristici care;i dau ori+in)!i%)%' motiv
pentru care politica mondială a d&vo!%3rii dur)1i! cuprinde (i strategii de*on'rv)r ) !i1i!or )%rn' indierent de limba declarată ca oicială
#care' 7nsă' 7n orice stat' trebuie cunoscută$.
/a ora actuală' 7n baza de date a <&E,%: sunt 7nregistrate .!25
de limbi vorbite pe +lob' dar care di'$)r 7ntr;un ritm de aproximativ
!!
![Page 56: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/56.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 56/211
una la două săptăm=ni. %a (i 7n cazul organismelor' s;a elaborat o *)r%
ro,i ) !i1i!or )f!)% 9n $ri*o! d di'$)ri(i8 din care rezultă că cele
mai ameninţate sunt cele de pe continentul asiatic #31'2$' arican
#3B'$ (i din insulele aciicului #2B'!$' iar 7n cel european doar 3'2.e l=ngă diminuarea populaţiilor care vorbesc o limbă' să;i spunem
QexoticăP' *)u&) $rin*i$)!3 este i$unr) alteia' considerată mai
puternică. "in păcate' puterea unei limbi este dată de orţa economică'
politică (i militară de care dispun cei ce o vorbesc (i o răsp=ndesc in lume.
%a adepţi ai menţinerii biodiversităţii' susţinem acţiunile de
*on'rv)r ) !i1i!or ,i di)!*%!or' consider=nd acest proces ca un
)*%d *u!%ur3 a umanităţii (i iind convin(i că generalizarea #impunerea$ uneia
nu va i de natură a r&o!v) r*on*i!ir) ondi)!3' a duce la dispariţia
naţionalismului 7ngust' a terorismului ori a ambiţiilor regionale.
/imba (i lim!a#ul au evoluat (i evoluează paralel cu dezvoltarea
iecărei societăţi' apăr=nd cuvinte noi #neologisme$' gesturi noi' expresii
noi (i di'$3r@nd' treptat' cele care $riv)u $r)*%i*i sau %r)di(ii
di'$3ru%. "ar' conserv=nd 7n anumite regiuni sau localităţi o serie de
tradiţii' implicit vom conserva (i cuvintele legate de acestea
Ar%) *u!in)r3 %r)di(ion)!3 riscă să se 7năbu(e de presiunea
concurenţei meniurilor de tip QMc"onaldWsP' QFast;oodP etc. (i să
răm=nă doar 7n cărţile de bucate unele m=ncăruri tradiţionale..
Cu!%ur) ,i $r!u*r)r) unor $!)n% au d&vo!%)% (i !i1)>u!
*or'$un&3%or )*'%or )*% ivi%3(i .Mulţi străini sunt dispu(i să plătească pentru a vedea snopi (i
stoguri de gr=u' căpiţe (i clăi de =n' urzeală sau ţesătură d i n c=nepă'
să măn=nce preparate tipice #dar servite 7n condiţii de igienă (i 7n
veselă tradiţională$' să doarmă 7ntr;o casă tipic ţărănească #dar nu pe
!
![Page 57: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/57.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 57/211
dormeze moderne (i cu carpete Q-ăpirea din ,eraiP pe pereţi$. ?ar o
parte din populaţia locală va c=(tiga ăc=nd ceea ce (tiu să acă oarte
bine (i din generaţie 7n generaţie.
,perăm că viitorul civilizaţiei mondiale nu a putea fi altceadect coali+ia la scară planetară de culturi care),i păstrează fiecare
ori"inalitatea saA (i că oamenii vor continua să ie 7nsetaţi de cultură. "in
păctate pentru mulţi' cultura este o aspira+ie permanentă ce /l
/nso+e,te pnă la capătul ie+ii dar nu are un capăt ce poate fi atins.
C)$i%o!u! <
AMENINŢĂRI PENTRU DIVERSITATEA #IOLOGICĂ<.6. Con'idr)(ii +nr)!
Cermenul extinct are multe nuanţe (i explică multe enomene' 7n uncţie
de context.
: specie poate i considerată extinctă atunci c=nd nici un reprezentant al
speciei respective nu mai poate i 7nt=lnit 7ntr;un alt loc pe glob. "acă indivizii
speciei au rămas 7n viaţă doar 7n captivitate sau 7n alte locuri controlate deoameni atunci specia se nume(te extinctă /n săl!ăticie.
?n ambele situatii avem de a ace cu specii extincte "lo!al . : specie este
considerată extinctă local atunci c=nd nu mai apare 7n sălbăticie 7ntr;un areal pe
care;1 ocupa 7n trecut. <nii cercetători vorbesc (i despre specii devenite
extincte ecolo"ic' adică acele '$*ii care mai au doar *@(iv) indivi&i' dar
care (i;au pierdut rolul 7n comunitate.
%=nd populatia aunge la un nu3r ini *ri%i* d indivi&i' aceasta
va dvni 2%in*%3. ?n unele populaţii' indivizii pot supravieţui ani sau zeci
de ani' se pot reproduce' dar 7n ultimă instanţă populaţia va deveni extinctă.
?n această situaţie se i$un 3'uri erme de *on'rv)r ,i r$o$u!)r )
!
![Page 58: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/58.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 58/211
v*7i!or )r)!. Ar1orii i&o!)(i aparţin=nd diverselor specii' dar care nu
sunt ertili pot supravieţui zeci de ani. *ceste specii numite fo'i! vii nu
sunt tenic vorbind extincte p=nă c=nd nu dispare (i ultimul exemplar. :
asemenea populaţie nu mai este viabilă din punct de vedere reproductiv'deci este limitată ca durată de viaţă la perioada 7n care mai supravieţuiesc
indivizii răma(i. entru ca programele de conservare să aibă succes'
cercetătorii trebuie să idn%ifi* acele )*%ivi%3(i u)n care )f*%)&3
'%)1i!i%)%) $o$u!)(ii (i determină extincţia speciilor. ,e impune de
asemenea să ie identiicaţi ,i )!(i f)*%ori care conduc populaţiile spre
extincţie.
<.. R)%! d 2%in*(i $n%ru *o'i'%! *on%inn%)!8
A*v)%i* ,i $ in'u!
)iodiversitatea globală cre(te odată cu timpul' ating=nd valorile
cele mai mari 7n perioada geologică actuală. %ele mai avansate grupuri de
organisme ; insectele' vertebratele (i plantele cu lori ; au devenit
dominante acum circa 3B BBB de ani. Cotodată' 7n zilele noastre bogăţia 7n
specii a scăzut odată cu cre(terea numărului locuitorilor planetei. ?n prezent'
peste /= din $rodu*(i) 1io!o+i*3 $ri)r3 a ecosistemelor terestre este
u%i!i&)%3 ')u %r)n'for)%3 9n d,uri 7n dierite moduri de către o)ni.
*cest procent reprezintă circa ?= din 1io)') Trri.
Ou! oacă un ro! tot mai dominant (i 7n d%rin)r) '%)1i!i%3(ii
altor componente ale *o'i'%!or' precum *ir*ui%u! carbonului sau circuitul
azotului. E!iin)r) )ifr!or )ri din *ustralia' *merica de &ord (i de
,ud 7n timpul colonizării poate i considerat primul eect notabil al activităţii
oamenilor 7n ratele extincţiilor. ?n scurt timp după ce europenii au auns 7n aceste
continente' 4 p=nă la 5 din mamierele mari #animale mai grele de 44 @g$
!5
![Page 59: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/59.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 59/211
au devenit extincte. Extincţiile sunt legate direct de v@n3%o)r dar pot i
explicate (i ca un eect secundar al in*ndirii ,i dfri,3rii pădurilor sau al
introducerii de 1o!i necunoscute sistemelor imunitare ale acestor specii. ?n toate
continentele (i 7n numeroase insule există dovezi de alterare sau distrugere aabitatelor de către oamenii preistorici. "ovezile oerite de izvoarele istorice
conduc la concluzia că există o '%r@n'3 !+3%ur3 7ntre r)%! )ri d 2%in*(i a
speciilor ,i )*%ivi%3(i! di'%ru*%iv )! o)ni!or.
-atele de extincţie sunt mai bine cunoscute 7n cazul păsărilor (i
mamierelor deoarece aceste specii sunt relativ mari (i au ost mai intens
studiate. -atele de extincţie pentru celelalte specii sunt 7n prezent puţincunoscute. >n ultimii 1!B de ani' rata extincţiei pentru păsări (i mamiere a
putut i evaluată la o specie pe decadă 7n perioada 1BB ;1BB (i o specie pe an
7ntre 15!B (i 19!B. *ceastă cre(tere a ratei de extincţie indică aptul că există o
tendinţă al cărui ritm poate i accentuat' ceea ce reclamă identiicarea pericolelor
ce ameninţă diversitatea biologică.
Există semne că ratele de extincţie pentru păsări (i mamiere s;au mai
moderat 7n u!%i! d*)d. Fenomenul poate i atribuit procedurilor
adoptate de or+)ni&)(ii! *on'rv)(ioni'% de a lista o specie ca extinctă
numai dacă nu a ost observată 7n ultimii !B de ani sau c=nd o cercetare
exaustivă nu a identiicat indivizi supravieţuitori. Multe specii au ost decimate
de activităţile antropice (i supravieţuiesc doar prin c=teva exemplare. *ceste
specii sunt extincte ecolo"ic deoarece nu mai au nici un rol 7n organizarea
ecosistemelor din care ac parte.*proximativ 66= din speciile $3'3ri!or lumii sunt ameninţate cu
2%in*(i)' un procent similar iind 7nt=lnit (i 7n cazul )ifr!or ')u
)r1ori!or. *meninţările pentru speciile de pe(ti (i molu(te pot i la el de
serioase. ,peciile de plante sunt (i ele ameninţate' +ino'$r! (i palmele
!9
![Page 60: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/60.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 60/211
iind grupurile cele mai vulnerabile. %iar dacă 2%in*(i) este un $ro*'
n)%ur)!' mai mult de 00= din speciile 2%in*% 7n zilele noastre au di'$3ru%
'u1 $r'iun) )*%ivi%3(i!or u)n.
"intre toate speciile care au devenit extincte din 1BB p=nă 7n prezent'!B au ost specii care au arealul 7n insule' ciar dacă in'u!! reprezintă doar o
mică racţiune din supraaţa emersă a Cerrei. >n diu! o*)ni* extincţiile nu
pot i estimate' de(i se pare că enomenul este la el de grav ca pe continente.
,ituaţia este cu at=t mai 7ngriorătoare cu c=t unele genuri' amilii sau ciar
ordine sunt reprezentate printr;o singură specie.
Maoritatea speciilor extincte de$!)n% *u f!ori ,i ) $,%i!or
din)$!
*ur+3%o)r sunt localizate la niv!u! *on%inn%!or dat i aptul că la nivelul
acestora numărul de specii cunoscute este mai mare. ?n urma cercetărilor
eectuate asupra speciilor de pe(ti din eninsula Malacca rezultă că doar 121 din
cele 2 de specii cunoscute au mai ost găsite. ?n ceea ce prive(te
nvr%1r)%! )*v)%i* #cazul molu(telor de exemplu$ pericolul de extincţie
este (i mai mare' 7n special datorită i$)*%u!ui 1)r)>!or' speciilor noi
introduse (i distrugerii abitatelor iniţiale.
C! )i )ri r)% d 2%in*(i care au apărut 7n zilele noastre sunt
caracteristice in'u!!or. Mai mult de 5B din speciile de plante endemice
din insulele oceanice sunt extincte sau 7n pericol de extincţie. S$*ii! din
in'u! sunt vu!nr)1i! !) 2%in*(i deoarece multe dintre ele sunt
ndi* pentru una sau mai multe insule' au c=teva populaţii sau doar o
populaţie. Cotu(i ratele mari de extincţie 7nt=lnite 7n insule apar (i datorităaptului că aceste teritorii sunt )i 1in '%udi)%.
: '$*i $o)% fi ndi*3 pentru o )ri +o+r)fi*3 )r'
cum este cazul speciei *runus serotina' găsită 7n *merica de &ord'
*merica %entrală (i *merica de ,udG sau poate i endemică pentru o
B
![Page 61: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/61.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 61/211
)ri +o+r)fi*3 i*3' cum este cazul dr)+onu!ui d oodo
#aranus omodensis$ care este găsit doar 7n c=teva insule mici din
aripelagul indonezian. Exemplu de endemicitate pentru un areal oarte
mic este specia 'iantus callizonus care trăie(te numai 7n Pi)%r)Cr)iu!ui.
<n exemplu notabil de )ri +o+r)fi*3 i&o!)%3 c u o r)%3
9n)!%3 d ndi*i%)% este insula Madagascar. *ici' pădurea
tropicală umedă este oarte bogată 7n specii endemice 9! din cele
25 de specii de primate' 99 din cele 144 de specii de batracieni (i
mai mult de B din speciile de plante. rin comparaţie 7nIn'u!!
#ri%)ni* puternic antropizate' doar 1 din speciile de plante sunt
endemice. "acă comunităţile din Madagascar sau alte insule sunt
distruse sau degradate' ori dacă populaţiile lor sunt exploatate intensiv'
aceste specii endemice vor devenit extincte. rin contrast' speciile
comune' ubicviste' nu vor i aectate oarte mult dacă pierd o
populaţie.
Este important de precizat aptul că dacă extincţiile trecute au
avut loc mai ales 7n insule' 7n viitor vor apărea 7ndeosebi pe
continente' pădurea tropicală 7n acest caz iind cea mai ameninţată.
<.. Mod!u! 1io+o+r)fi* )! in'u!!or ,i r)%! d
2%in*(i odrn
,tudierea comunităţilor insulare a condus la elaborarea unor
r+u!i d di'%ri1u(i ) divr'i%3(ii 1io!o+i*' sintetizate 7n modelul
biogeograic al insulei. Elementul central pe care acest model 7ncearcă
să;l explice este relaţia specie;areal. ?nsulele cu 'u$r)f)(3 )r au un
nu3r )i )r de '$*ii dec=t insulele cu supraaţă mică. *ceastă
1
![Page 62: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/62.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 62/211
relaţie este realizată 7n sens intuitiv' deoarece in'u!! )ri au
%ndin() de a avea mai u!% %i$uri d 7)1i%)% (i deci comunităţile
biologice sunt mai diversiicate. "e asemenea' in'u!! )ri au un
nu3r mai )r d $o$u!)(ii per specie' cresc=nd posibilitatea dea apărea '$*i)(i) (i reduc=ndu;se probabilitatea ca speciile nou
apărute sau nou introduse să dispară.
Modelul biogeograic al insulei a ost utilizat pentru a $ro+no&)
numărul (i procentul '$*ii!or care vor deveni 2%in*% 7n cazul di'%ru+rii
7)1i%)%!or. Este acceptat aptul că dacă o insulă 7(i reduce arealul'
abitatele rămase vor suporta un număr mai mic de specii' corespunzător
supraeţei viabile rămase. A*'% od! a ost extins (i aplicat pentru
$)r*uri! n)(ion)! (i r&rv)(ii! n)%ur)! 7nconurate de abitate
destructurate. *ceste arii proteate au devenit cu timpul abitate insulare
7ntr;o QmareP inospitalieră ormată din abitate degradate. Modelul a permis
ormularea aserţiunii că dacă ?/= din in'u!3 #sau abitat insular$ este
di'%ru' vor dispărea 6/= din '$*ii. "acă 0/= din 7)1i%)% vor i
degradate atunci se vor pierde ?/= din '$*ii' procentul urc=nd la !
7n cazul distrugerii a 99 din abitate. <tiliz=nd acest model s;a estimat că
3B din primatele ce trăiesc 7n pădurile aricane vor deveni extincte din
cauza pierderii abitatelor #ig. 4$.
2
![Page 63: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/63.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 63/211
Fig. 4. Dn conformitate cu modelul !io"eo"rafic al insulei numărul de specii prezente/ntr)un areal cre,te asimptotic spre o aloare maximă. En cazul in care arealul a!itatuluieste redus cu 50F numărul de specii scade cu 10FG - ) dacă a!itatul este redus cu90F atunci numărul de specii scade cu 50F> : ) %orma cur!ei diferă de la o re"iunela alta ,i de la un "rup de specii la altul modelul oferind)ne o ima"ine "enerală asupraefectului distru"erii a!itatelor.
P3dur) %ro$i*)!3 adăposte(te cea mai mare parte a speciilor
lumii' estimarea ratei prezente (i viitoare a extincţiei speciilor de aici
ne oeră inormaţii asupra ratelor globale de extincţie. "acă
despăduririle vor continua (i pădurea tropicală se va menţine doar 7n
parcurile naţionale (i 7n alte arii proteate' aproape două treimi din
speciile de plante (i animale vor deveni extincte.
<tiliz=nd o rată d di'$)ri(i ) $3durii %ro$i*)! d 6= $ )n ' se
estimează că 7ntre B'2 (i B'3 din specii #adică 7ntre 2BB BBB (i 3BB
BBB de specii dacă considerăm că există 1B milioane specii$ vor dispărea
anual. Mai exact' vor dispărea < d '$*ii 9n fi*)r &i' altel spus %ri'$*ii $ or3. ?ntre anii 2BBB (i 2B1B vor deveni extincte circa 2!B BBB de
specii. ,tudiile asupra unor grupuri de vertebrate terestre arată că 7n
u3%o)r! d*)d trebuie să ne a(teptăm la r)% )!)r)n% d 2%in*(i.
R)%! d 2%in*(i pot i i*i dacă un areal bogat 7n specii este subiectul
3
![Page 64: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/64.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 64/211
unor $ro+r) d *on'rv)r (i pot i )ri dacă 7n arealul 7n care se
găsesc multe specii se practică pe scară largă dfri,)r). Este clar că sute
de mii de specii vor deveni extincte 7n viitorii !B de ani.
"e aceea se impun acţiuni imediate pentru a preveni extincţiile localece pot i devastatoare pentru comunităţile 7n care apar.
<.. C)u&! 2%in*(ii!or
*meninţările maore pentru comunităţile biologice rezultă din
activităţi umane precum di'%ru+r)8 fr)+n%)r) ,i d+r)d)r)
7)1i%)%!or 4in*!u'iv $o!u)r)58 '*7i13ri! *!i)%i* +!o1)!8
'u$r)2$!o)%)r) d *3%r o ) '$*ii!or8 inv)&i) '$*ii!or 2o%i* ,ir3'$@ndir) 1o!i!or. Multe specii ameninţate se ală sub presiunea mai
multor probleme de mediu' care grăbesc extincţia (i 7ngreunează eorturile
de conservare.
%ele (apte ameninţări pentru diversitatea biologică sunt cauzate
de accelerarea u%i!i&3rii r'ur'!or n)%ur)! (i *r,%r) 2$onn(i)!3 )
nu3ru!ui $o$u!)(ii u)n. "acă p=nă acum c=teva sute de ani' rata de
cre(tere a populaţiei umane era relativ mică' cu o natalitate puţin peste
rata mortalităţii' 7n ultimii 1!B de ani s;a 7nregistrat o explozie a cre(terii
populaţiei umane' numărul locuitorilor planetei iind de circa 1 miliard 7n
15!B' 2 miliarde 7n 193B (i miliarde pe 12 octombrie 1995. ,e estimează că
7n 2B!B se va aunge la 1B miliarde locuitori. R)%) n)%)!i%3(ii este extrem de
crescută' suprapun=ndu;se pe o rată a mortalităţii 7n declin. Cr,%r)
nu3ru!ui $o$u!)(ii u)n este redusă 7n ţările industrializate' dar se menţine
la *o% )ri 7n ţările tropicale din Afri*)8 Ari*) L)%in38 A'i)8 adică acolo
und ,i divr'i%)%) 1io!o+i*3 '% )r.
%re(terea numărului populaţiei este răspunzătoare de pierderea diversităţii
biologice. O)nii u%i!i&)&3 r'ur' n)%ur)! precum masa lemnoasă'
4
![Page 65: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/65.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 65/211
![Page 66: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/66.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 66/211
<..6. Di'%ru+r) 7)1i%)%!or
%el mai mare pericol pentru diversitatea biologică este $irdr)
7)1i%)%!or' prin urmare cea mai importantă acţiune pentru $ro%>)r)
diversităţii biologice este $r&rv)r) 7)1i%)%!or. ierderea abitatuluiunei specii se poate ace prin di'%ru+r) 7)1i%)%u!ui' degradarea lui iind
asociată cu $o!u)r) ,i fr)+n%)r). ierderea abitatului este
)nin()r) *) )i i$or%)n%3 pentru maoritatea speciilor de plante (i
animale vulnerabile' eectele negative cumul=ndu;se cu )!(i f)*%ori' 7n
principal cu invaziile de specii străine (i supraexploatarea. ?n multe părţi ale
lumii' 7n particular 7n insule (i acolo unde densitatea populaţiei umane este
oarte mare' numeroase abitate originale au ost distruse. *stel mai mult de
!B din abitatele orestiere din ţările *ricii' precum XenYa (i Madagascar'
ori *siei' ?ndia' Filipine (i Cailanda' au ost distruse.
%a rezultat al ragmentării abitatelor' agriculturii' exploatării
orestiere (i a altor activităţi antropice' 7ntre zonele QculturaleP (i pădurea
virgină a rămas intactă o oarte mică parte din pădure. Cotu(i' 7n multe ţări
tropicale #Ari*) L)%in3 0 )razilia' Venezuela$ se 7nt=lnesc 7ncă trupuri
intacte de pădure de tranziţie' suicient de mari pentru a cuprinde toate
aspectele biodiversităţii. >n regiunea di%r)n)n3 care a ost dens
populată 7n ultimele sute de ani' se mai păstrează doar 1B din pădurea
iniţială.
<..6.6. Anin(3ri $n%ru $3dur) %ro$i*)!3 ud3.
"istrugerea pădurii tropicale umede a devenit sinonimă cu pierdereaspeciilor. ădurea tropicală umedă ocupă din supraaţa Cerrei' dar se
estimează că adăposte(te peste !B din specii lumii. *realul original al
pădurii tropicale umede a ost estimat' pe baza modelului de distribuţie a
ploilor torenţiale (i temperaturii' la 1 milioane @m2. %ompararea datelor
![Page 67: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/67.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 67/211
obţinute prin cercetări a arătat că 7n anul 60 mai existau doar 9'2 milioane
@m2' adică un areal aproape egal ca mărime cu supraaţa continentală a
,.<.*. (i ceva mai mic dec=t Europa. : altă investigaţie din anul 6006 a
arătat că s;au pierdut alte 2'5 milioane @m2 de pădure 7n anii W9B. >n $r&n%se pierd anual mai mult de 14B BBB @m2 de pădure tropical umedă ; un areal
de circa B din supraaţa -om=niei. Ju3%)% din )*'% )r)! '%
$irdu% *o$!%' cealaltă >u3%)% iind distrusă p=nă la punctul 7n care
*o$o&i(i) 9n '$*ii (i $ro*'! din *o'i'% sunt $u%rni* )!%r)%.
"in păcate $3dur) %ro$i*)!3 ud3 '% u,or d d+r)d)% deoarece
solurile sunt sărace 7n nutrienţi (i repede!vi+)%
de ploile puternice.
reviziunile arată că la rata actuală de pierdere a pădurii' du$3 )nu!
// va răm=ne intactă o oarte mică regiune cu pădure tropicală umedă'
except=nd micile arii proteate. ,ituaţia este (i mai 7ngriorătoare dacă se ia
7n calcul *r,%r) $o$u!)(ii u)n care conduce la mărirea presiunii
antropice asupra pădurii tropicale.
/a scară globală' circa <6= din pădurea tropicală umedă pierdută a
ost di'%ru'3 ca urmare a )+ri*u!%urii $r)*%i*)% d fririi '3r)*i.
<nele din terenurile olosite de ace(tia sunt %r)n'for)% 9n %rnuri
)+ri*o! permanente sau sunt $3,un)%' dar există areale mari care sunt
utilizate pentru )+ri*u!%ur) i%inr)n%3. *cest tip de agricultură se practică
deri(=nd #prin tăiere (iHsau incendiere$ (i cultiv=nd pentru *@%v) '&o)n'
p=nă c=nd ertilitatea solului nu mai poate susţine culturile agricole.
Trnu! este astel )1)ndon)%' iind ocupat treptat de ormaţii vegetalesecundare. >n această categorie pot i incluse (i pădurile deri(ate pentru
extragerea !nu!ui d fo*' utilizat 7n special de către locuitorii din
proximităţile lor. Mai mult de dou3 i!i)rd d o)ni 7(i +3%'*
![Page 68: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/68.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 68/211
![Page 69: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/69.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 69/211
*merica %entrală populaţia umană are o densitate de cinci ori mai mare dec=t
7n cel al pădurii tropicale umede.
).$ Honele umede ,i a!itatele acatice. 8onele umede sunt abitate vitale
pentru pe(ti' nevertebrate acvatice (i păsări. Ele sunt de asemenea
importante 7n *on%ro!u! inund)(ii!or' )u%o$ur)r) )$i (i $rodu*(i) d
nr+i. 8onele umede sunt adesea inundate' drenate prin amenaări sau
alterate prin r+u!)ri&)r) *ur'uri!or d )$3' *r)r) d 1)r)> ,i $o!u)r)
*7ii*3. retutindeni pe +lob' populaţiile de ')!onid sunt 7n declin
datorită construcţiei baraelor' care 9$idi*3 i+r)(ii! 7n lungul r=urilor (i
luviilor.>n ultimele decenii' o ameninţare oarte importantă s;au dovedit a i
proiectele de dezvoltare care prevedeau drenarea' irigarea sau 7ndiguirea unor
zone umede. on! ud sunt oarecum contradictorii conţin u!% '$*ii
*oun dar au (i un $ro*n% )r d ndi*i%)%. "e exemplu' L)*u!
Vi*%ori) din '%u! Afri*ii are un coeicient de endemicitate oarte ridicat'
mai ales 7n ceea ce prive(te speciile de pe(ti. *proape 2!B de specii de pe(ti de
aici sunt 7n pericol de extincţie din cauza $o!u3rii )$!or (i introducerii unor
'$*ii 2o%i* care au relaţii de $r3d3%ori' cu speciile endemice 7n pericol.
%.$ an"roele. rintre cele mai importante *ouni%3(i din ariile tropicale
sunt pădurile de mangrove. ,peciile de mangrove sunt printre puţinele specii
lemnoase care %o!r)&3 )$) '3r)%3. ădurile de mangrove ocupă areale
costiere cu apă puţin ad=ncă sărată sau salmastră. *ceste abitate sunt
similare cu cele ocupate de mla(tinile sărate din zonele tropicale. ădurile de
mangrove sunt extrem de importante deoarece sunt &on d *ui13ri% $n%ru
$3'3ri sau de d$unr ) i*r!or $n%ru $,%i. >n *ustralia' două treimi din
speciile capturate de pescari sunt dependente 7ntr;un grad sau altul de
9
![Page 70: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/70.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 70/211
ecosistemele de mangrove. "incolo de marea valoare economică' $3dur)
d )n+rov '% dfri,)%3' 7n mod special 7n sud;estul *siei' pentru a ace
loc culturii orezului' crescătoriilor de languste (i creveţi. Mangrovele sunt de
asemenea sursă pentru producerea obiectelor din lemn sau a mangalului'obţinerea acestora pe scară industrială conduc=nd la 'u$r)2$!o)%)r ,i
d+r)d)r) 7)1i%)%u!ui.
".$ *a#i,tile. P)>i,%i! %$r)% sunt un alt tip de abitat care a ost aproape
7n totalitate distrus prin activităţi umane.
E.$ :ecifii de corali. -eciii de corali tropicali )d3$o'%'* circa o %ri din
speciile de pe(ti din oceane' ciar dacă ocupă doar B'2 din supraaţa acestora."ea 1B din corali au ost distru(i' mai mult de !B put=nd dispărea 7n
deceniile următoare. %ea mai severă degradare apare 7n Filipine' unde 9B din
corali de recii au murit sau sunt aproape distru(i. %ea mai importantă cauză
este $o!u)r)' care )*(ion)&3 dir*% $rovo*@nd o)r%) *or)!i!or sau
indir*% $rin d&vo!%)r) 2*'iv3 ) )!+!or. /a aceasta se adaugă
'din%)r) produsă ca urmare a deri(ării terenurilor orestiere' $'*ui%u!
in%n'iv' d&vo!%)r) o!u,%!or (i a altor specii ce concurează pe ni(ele
ecologice ale coralilor.
<..6.. D,r%ifi*)r)
Multe comunităţi biologice din climatele cu sezoane uscate au ost
degradate (i transormate antropic 7n de(erturi artiiciale printr;un proces numit
de,ertificare. *ceste comunităţi biologice includ $)>i,%i %ro$i*)!8 %uf3ri,uri ,i
$3duri *u frun& *3&3%o)r' la care se adaugă %uf3ri,uri! ,i $)>i,%i!
temperate din regiunea mediteraneană' sud vestul *ustraliei' sudul *ricii' %ile
(i sudul %aliorniei #ig. ! (i $. %iar dacă aceste zone erau ini(i)! )$%
$n%ru
B
![Page 71: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/71.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 71/211
%i". 5. 'e,erturile cele mai mari din lume
%i". 6. Honele de risc pentru extinderea de,erturilor
1
![Page 72: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/72.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 72/211
![Page 73: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/73.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 73/211
6abitatele ragmentate sunt dierite de abitatele originale prin două
7nsu(iri
; ragmentele conţin 7)1i%)% d !i&ir3 mai mari dec=t cele normale #abitate
7n contact direct cu activităţile umane$G; centrul ragmentului de abitat este )i )$ro)$ d !i&ir3 dec=t 7n
abitatele originale.
entru a ilustra aceste caracteristici poate i luat ca exemplu abitatul unor
păsări.
%onsiderăm o rezervaţie 7n ormă de pătrat cu o supraaţă de 1 @m 2
complet 7nconurată de terenuri 7n care se desă(oară activitate antropică.*realul total va i deci de 1 @m2 #1BB a$G perimetrul #sau liziera$ va avea
4BBB m' iar centrul rezervaţiei va i situat la !BB m de oricare punct de pe
lizieră. "acă $i'i*i! do'%i* care trăiesc 7n abitatele locuite de oameni
pătrund doar 1BB m 7n interiorul pădurii ele vor 7rnpiedica păsările să;(i crească
aici puii' a(adar de 4 a din rezervaţie mai sunt la dispoziţia păsărilor pentru
cuibărit. %a atare 7)1i%)%u! d !i&ir3' in)$% $n%ru *ui13ri%' ocupă 3 a. >n
acest moment rezervaţia este divizată 7n 4 arii egale de un drum de 1B m care o
străbate de la nord la sud (i de o cale erată lată tot de 1B m' care străbate
rezervaţii de la est la vest. *ceste căi de transport au transormat 2 x 1BBB x 1B
m din arealul rezervaţiei #2 a$. "eoarece doar 2 din rezervaţie este
transormată de către drum (i cale erată oicialităţile guvernamentale
consideră că impactul acestor inserţii asupra rezervaţiei este negliabil.
Cotodată' rezervaţia a ost divizată 7n 4 ragmente' iecare din ele av=nd 49! x49! m' di'%)n() d !) !i&ir3 !) *n%ru! fi*3rui 7)1i%)% reduc=ndu;se la 24
m' mai puţin de umătate din distanţa iniţială. Pi'i*i! do'%i* pot pătrunde
acum mai ad=nc 7n pădure pe drum (i calea erată' astel că păsările 7(i vor
cre(te puii doar 7n interiorul celor 4 noi ragmente. Fiecare areal pe care 7l pot
3
![Page 74: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/74.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 74/211
utiliza păsările are 5' a deci abitatul viabil este acum doar de 34'5 a.
%iar dacă drumul (i calea erată au transormat doar 2 din rezervaţie
abitatul păsărilor s;a redus cu aproximativ !B #ig. $.
%i". 7. -cest exemplu ipotetic arată cum este redus arealul unuia!itat prin fra"mentare datorită efectului de limităG a ) aria prote#ată de 1m2 100 a ini+ial nu este fra"mentată. Considernd că efectul de limitămanifestat /n arealul "ri se simte pnă la 100 m adncime /n interiorul ariei prote#ate rezultă că rămn 64 a de a!itat corespunzător
pentru păsări le clocitoare> ! ) traersarea ariei prote#ate de două căi decomunica+ie ,osea ,i cale ferată ciar dacă aparent nu de"radează dect omică suprafa+ă din rezera+ie extinde aria aflată su! influen+a efectuluide limită /n#umătă+ind a!itatul corespunzător pentru păsările clocitoare.
Fragmentarea abitatelor pune 7n pericol existenţa speciilor pe căi (i mai
subtile. rimul aspect se reeră la aptul că ragmentarea poate limita potenţialul
de dispersie (i colonizare al speciilor. Mu!% '$*ii de păsări' mamiere (i
insecte din interiorul pădurii nu %r)vr')&3 &on! d'*7i' din *)u&)$r3d3%ori!or. %a rezultat' u!% '$*ii nu vor r*o!oni&) ragmentele de
pădure după ce populaţia originală va dispărea. Mai mult' dacă răsp=ndirea
animalelor estel redusă prin ragmentarea abitatelor' $!)n%! &oo*7or vor i
aectate la el de mult. *stel' abitatele izolate nu vor i colonizate de speciile
4
![Page 75: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/75.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 75/211
native. *ceste specii vor deveni extincte 7n abitatele naturale' iar alte specii noi
nu vor putea străbate barierele' ragmentele de abitat urm=nd a intra in declin.
<n al doilea aspect negativ al ragmentării abitatelor este că acest
proces poate reduce *)$)*i%)%) )ni)!!or n)%iv d ) +3'i 7r)n3. Multespecii de animale care trăiesc 7n grup sau solitar' 7n uncţie de v)ri)1i!i%)%)
'&onir3 ) r'ur'!or d 7r)n3 au nevoie de mi(care pentru a le găsi. : resursă
poate i necesară doar c=teva săptăm=ni pe an sau ciar ani 7n (ir. "acă specia
este i&o!)%3 7ntr;un abitat ragmentat' aceasta poate să nu fi *)$)1i!3 '3
i+r& pentru a;(i găsi rana. "e exemplu' 7ngrădirea unor terenuri
7mpiedică migraţia naturală a r1ivor!or )ri #cerbi' elani$' determin=nd'u$r)$3,un)r) %rnu!ui' eectul iind d+r)d)r) 7)1i%)%u!ui.
6abitatele ragmentate pot grăbi declinul populaţiei' pot determina ciar
extincţia lor' mecanismul iind divizarea unei populaţii 7n două sau mai multe
subpopulatii' iecare dintre acestea av=nd un areal restr=ns sub necesităţile
minime #-ocelle (i alţii' 1999$. *ceste subpopulaţii sunt mai vu!nr)1i! !)
*on')n+vini&)r' drif% +n%i* sau alte probleme asociate populaţiilor mici.
Ef*% d )r+in. Fragmentarea abitatelor determină cre(terea
dramatică a supraeţei de margine 7n comparaţie cu interiorul abitatelor' a(a
cum s;a demonstrat mai sus. Micromediul supraeţei de limită este dierit de
cel al pădurii din interior. <nul din cele mai importante eecte de margine este
f!u*%u)(i) )r ) niv!u!ui d !uin38 ) %$r)%urii8 uidi%3(ii ,i vi%&i
v@n%u!ui. *ceste eecte de margine sunt evidente p=nă la ?/ 9n in%rioru!
$3durii. "eoarece plantele sunt adaptate la anumite condiţii de temperatură'umiditate sau nivel de lumină' aceste scimbări vor !iin) un! '$*ii din
$3dur) fr)+n%)%3. Coleranţa la umbră a plantelor cu lori din pădurea
temperată' succesiunile orestiere t=rzii din pădurea tropicală (i sensibilitatea la
umiditate a unor animale precum amibienii pot determina di'$)ri(i) '$*ii!or
!
![Page 76: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/76.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 76/211
'n'i1i! din%r-o $3dur fr)+n%)%3. *tunci c=nd o pădure este ragmentată
cre(te intensitatea v=ntului' scade umiditatea (i cre(te temperatura' astel că
pădurea de limită este 2$u'3 !) in*ndii mai mult dec=t abitatul original.
Fragmentarea abitatelor cre(te vu!nr)1i!i%)%) !) inv)&i) '$*ii!or2o%i* (i $)r)&i%. P3dur) d !ii%3 '% o $3dur vu!nr)1i!3 7n
care speciile parazite se pot 7nmulţi repede (i apoi dispersa 7n interiorul
pădurii. <nele omnivore #exemplu c=inele enot$ se 7nmulţesc rapid 7n
pădurea de limită (i obţin rană din ambele teritorii. rădătorii pot m=nca
ouăle păsărilor' astel că reproducerea este 7mpiedicată' speciile trebuind să
se depărteze mult aţă de această zonă.P)r)&i(ii d *ui1uri %r3i'* 9n
*@$uri d'*7i' (i pătrund spre interiorul pădurii unde distrug ouăle (i
cuiburile păsărilor c=ntătoare. %ombinaţia dintre ragmentarea abitatului'
cre(terea prădătorilor cuiburilor (i distrugerea abitatelor de ibernare este
probabil responsabilă pentru declinul unor păsări c=ntătoare migratoare din
*merica de &ord.
Hr)+n%)r) 7)1i%)%!or d *3%r %rnuri! *u!%iv)% pune 7n
contact $o$u!)(ii! '3!1)%i* *u $!)n% ,i )ni)! do'%i*. #o!i!
speciilor do'%i* se pot r3'$@ndi rapid la speciile sălbatice' care au o
imunitate scăzută. Există de asemenea (i posibilitatea ca pe măsură ce
contactul cre(te 1o!i! )ni)!!or '3!1)%i* '3 ' r3'$@nd)'*3 !) *!
do'%i*' la plantele cultivate sau ciar la oameni.
<... D+r)d)r) 7)1i%)%!or ,i $o!u)r)
%ea mai subtilă (i mai răsp=ndită ormă de degradare a mediului este$o!u)r)' cauzele recvente ale acesteia iind pesticidele' substanţele cimice'
apele uzate deversate de industrii (i a(ezări umane' emisiile de noxe de la
abrici (i autoturisme. *ceste tipuri de poluare nu sunt 7ntotdeauna percepute
vizual' ciar dacă ne conruntăm cu ele zi de zi 7n orice parte a globului. Ef*%u!
![Page 77: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/77.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 77/211
+nr)! )! $o!u3rii este o ameninţare nu numai a calităţii apelor' aerului'
climatului global ci ,i a divr'i%3(ii 1io!o+i* (i a a(ezărilor umane.
A.5 Po!u)r) *u $'%i*id.
ericolul poluării cu pesticide a ost adus 7n atenţia lumii 7n anul 192 descriitoarea -acel %arson 7n inluenta carte Si!n% S$rin+ -acel %arson a
descris procesul cunoscut sub numele de !ioacumulare' proces prin care DDT-
u! (i alte 'u1'%)n( or+)no*!orur)% se concentrează (i migrează pe nivelurile
inerioare sau superioare ale lanţurilor troice. *ceste pesticide' utilizate 7n
cultura plantelor pentru a elimina insectele sau 7mpră(tiate peste ape pentru a
distruge larvele de ţ=nţari au aectat un număr mare insecte' păsări sau alteanimale expuse la ""C sau produse organoclorurate. P3'3ri!' 7n special cele d
$r)d3 precum (oimii (i vulturii' )*uu!)&3 7n ţesuturi cantităţi mari de
pesticide. ăsările aectate au 7nceput să depună ouă anormale' cu coaă subţire'
care se sparg u(or 7n timpul clocirii. %iar dacă ponta este normală' embrionul nu
se dezvoltă 7ntotdeauna normal. %a urmare $o$u!)(ii! d $3'3ri d $r)d3 'un%
9n d*!in $'% %o% in !u. >n lacuri (i estuare' ""C;ul (i pesticidele s;au
concentrat 7n $,%ii r3$i%ori (i unele mamiere marine cum ar i delinii. >n
arealele agricole' insectele au ost distruse ca urmare a acestor practici. >n
acela(i timp' ţ=nţarii (i alte insecte vizate iniţial' au prezentat r&i'%n(3 !) DDT.
-ecunoa(terea e(ecului a condus treptat la renunţarea producerii (i utilizării ""C;
ului 7n multe ţări industrializate. ?n prezent se ac for%uri pentru a rf)*
$o$u!)(ii! unor '$*ii 9n $ri*o! aectate de aceste practici precum vulturul
peregrin # %alco pere"rinus$' vulturul de mare # *andion aliaetus$ (i vulturul ple(uv # Baliaetus leucocepalus$.
U%i!i&)r) 7n continuare a $'%i*id!or 9n (3ri! '3r)* determină nu
numai dispariţia unor specii ci pune 7n pericol (i '3n3%)%) o)ni!or care
manipulează aceste substanţe.
![Page 78: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/78.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 78/211
>n diu! )*v)%i* pesticidele sunt remanente zeci de ani după ce au ost
utilizate (i continuă să )f*%& 'i'%u! r$rodu*%iv )! u!%or vr%1r)%
)*v)%i*.
#.5 Po!u)r) )$!or"istrugerea resurselor de rană precum pe(tii sau molu(tele (i
contaminarea apelor potabile prin poluare are eecte negative asupra
comunităţilor umane. e de altă parte poluarea apelor are f*% n+)%iv ,i
$n%ru *ouni%3(i! 1io!o+i*. oluarea apelor ameninţă 9B din speciile de
pe(ti 7n pericol (i molu(tele de r=u din ,.<.*. R@uri!8 !)*uri! ,i o*)n! sunt
utilizate adeseori ca !o* d dvr')r ) )$!or u&)% industriale (i menaere.P'%i*id!8 r1i*id!8 d,uri! $%ro!ir8 %)!! +r! #mercurul' plumbul'
cadmiul' zincul etc$' detergenţii (i de(eurile industriale u*id or+)ni'! vii din
mediul acvatic.
"acă depozitarea de de(euri 7n mediul terestru are eecte locale'
d,uri! din mediul acvatic sunt %r)n'$or%)% d *urn(i ,i di'$r')% 7ntr;
un areal oarte mare. ,ubstanţele cimice toxice $o% fi !%)!' ciar (i 7n
*)n%i%3(i i*i' pentru organismele acvatice care iltrează volume mari de apă.
ăsările (i speciile de mamiere care consumă ace(ti indivizi contaminaţi sunt (i
ele aectate de substanţele respective.
Minr)!! 'n(i)! sunt beneice speciilor de plante (i animale dar 7n
*)n%i%3(i )ri devin $o!u)n(i $u%rni*i. >n prezent prin activitatea umană se
introduc cantităţi mari de minerale esenţiale 7n comunităţile biologice' acestea
n$u%@nd fi $r!u)% ,i $r!u*r)% $ f!u2uri! nr+%i* )!*o'i'%!or. *pele uzate menaere' produsele industriale' ertilizatorii (i
detergenţii produc o cantitate oarte mare de azot (i osor care aunge 7n mediul
acvatic determin=nd apariţia procesului cunoscut sub numele de u%rofi&)r
*u!%ur)!3. "oar o mică parte din cantităţile de azot (i osor intrate 7n acest mod
5
![Page 79: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/79.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 79/211
7n ecosisteme stimulează cre(terea plantelor (i animalelor' concentrarea mare
determin=nd d&vo!%)r) 2*'iv3 ) )!+!or. QExploziaP algelor poate i at=t
de puternică 7nc=t acoperă toată supraaţa apei prin producerea enomenului de
9nf!orir' determin=nd diinu)r) *)n%i%3(ii d !uin3 din mediul acvatic.<rmare a acestui proces aproape că di'$)r celelalte specii de $!)n% 'u$rio)r
la care se adaugă *ord)%! ,i nvr%1r)%! din r+nu! )ni)!.
#)*%rii! ,i fun+ii care descompun algele moarte se dezvoltă excesiv (i
)1'or1 o2i+nu! din )$3. Fără oxigen organismele rămase nu pot supravieţui'
astel că la acest stadiu se observă pe supraaţa apei nenumărate o!u,% ,i
$,%i or(i. %omunitatea biologică se simpliică'
'u$r)vi(uind doar
'$*ii!care %o!r)&3 poluarea (i un niv! '*3&u% al concentraţiei de o2i+n. rocesul
de eutroizare poate aecta supraeţe marine 7ntinse' zone litorale sau mări
7ntregi' cum ar i +olul Mexic' Marea &ordului' Marea )altică' mările din
urul Aaponiei.
Eroziunea (i transportul sedimentelor din mediul acvatic determină
cre(terea turbidităţii (i diminuarea cantităţii de lumină' elemente ce 7mpiedică
dezvoltarea speciilor oxiile sau a celor care depind de un anumit nivel de lumină
ca de exemplu coralii.
C.5 Po!u)r) )ru!ui
>n trecut se credea că atmosera este extrem de vastă' substanţele emise
put=nd i diuzate rapid' eectul lor iind minim. ?ată că azi poluarea aerului a
devenit o problemă oarte importantă care aectează toate ecosistemele' neţin=nd
seamă de nici o rontieră.a. *loaia acidă. ?ndustria metalurgică' termocentralele ce uncţionează
pe bază de cărbuni sau păcură emit 7n aer o cantitate oarte mare de o2i&i d
)&o% ,i o2i&i d 'u!f ' substanţe care se combină cu apa (i produc acid azotic (i
acid suluric. "ioxidul de sul este principalul compus cu sul emis
9
![Page 80: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/80.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 80/211
antropogen. &umai 7n ,<* se produc anual peste 4B milioane m3 de oxizi de
azot (i oxizi de sul. *cizii sunt 7ncorporaţi 7n sistemul de nori (i determină
'*3dr) dr))%i*3 ) v)!orii $-u!ui precipitaţiilor. loaia acidă scimbă $-
u! 'o!u!ui ,i )$!or '%3%3%o)r cum sunt lacurile (i bălţile. *ciditatea areinluenţe negative asupra plantelor (i animalelor. "acă aciditatea apelor cre(te'
mulţi $,%i vor i in*)$)1i!i să se r$rodu*3 sau ciar vor muri.
?ntroducerea de prădători noi 7n ecosisteme' scimbarea climatului' cre(terea
nivelului de raze ultraviolete' răsp=ndirea bolilor exotice' *r,%r) )*idi%3(ii (i
poluarea apelor determină declinul dramatic al populaţilor de )fi1ini. Multe
specii de amibieni depind de apă cel puţin 7ntr;o perioadă a ciclului
ontogenetic. ,căderea calităţii apei are corespondenţă directă 7n cre(terea
or%)!i%3(ii ou3!or ,i !)rv!or sau indirect determin=nd )$)ri(i) unor 1o!i
la care organismele nu mai pot prezenta un răspuns imun. Multe 13!(i ,i !)*uri
din arealele industrializate si;au $irdu% comunităţile de )ni)! ca r&u!%)% )!
$!oi!or )*id. Multe cursuri de apă situate la sute de @ilometri de zonele
industrializate poluate sunt degradateG de exemplu' acidiierea este dea evidentă
7n 39 din lacurile ,uediei (i 34 din lacurile &orvegiei. "e(i aciditatea apei de
ploaie este i scădere datorită măsurilor de reducere a poluării totu(i suntem
departe de nivelul normal #Xerr' 1995$.
Eectele $o!u3rii )ru!ui asupra *ouni%3(i!or for'%ir au ost
intens studiate deoarece pădurea are o mare valoare economică 7n
termeni de producţie lemnoasă' protecţie a resurselor de apă
#managementul bazinelor idrograice$ (i recreere. Este larg acceptatăideea că $!o)i) )*id3 di'%ru+ mulţi )r1ori (i 7i ace vu!nr)1i!i !)
)%)*u! insectelor' ungilor sau neimuni la boli virale. QMoartea pădurilorP
7n Europa (i *merica de &ord a ost pusă pe seama ploilor acide (i a
altor poluanţi precum oxizii de azot sau ozonul. *tunci c=nd )r1orii
5B
![Page 81: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/81.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 81/211
or' celelalte '$*ii din $3dur devin 2%in*% !) '*)r3 !o*)!3. %iar
dacă comunităţile biologice nu sunt distruse de aerul poluat' unele specii
pot i aectate (i eliminate.
Li*7nii #organisme simbionte compuse din ungi (i alge caretrăiesc 7n medii naturale$ sunt extrem de sensibili la poluanţii
atmoserici' ei iind utilizaţi ca 1ioindi*)%ori )i $o!u3rii #biomar@eri$.
&ivelul poluării aerului este 7n declin 7n unele areale precum *merica
de &ord sau Europa' 7nsă continuă să crească 7n multe alte zone din
lume. %re(terea nivelului de poluare a aerului va i extrem de
puternică 7n multe ţări asiatice cu o densitate a populaţiei ridicată (i
cu o rată mare de industrializare. Ardr) *3r1uni!or *u un
*on(inu% ridi*)% d 'u!f 7n industria grea a %inei (i cre(terea
numărului de automobile din *sia de ,ud sunt exemple de potenţiale
ameninţări pentru diversitatea biologică. ,peranţele 7n privinţa
controlului poluării aerului 7n viitor depind de reducerea emisiilor la
automobile' dezvoltarea unor sisteme de transport controlat al
mărurilor' eicientizarea iltrelor care să reducă emisiile industriale'
reducerea consumului de energie.
Multe din aceste măsuri sunt dea implementate 7n ţări din <niunea
Europeană (i 7n Aaponia.
!. *roduc+ia de ozon ,i depunerile de azot . *utomobilele'
termocentralele (i alte activităţi industriale olosesc 7idro*)r1uri
pentru a uncţiona (i !iin3 o2i&i d )&o% ca de(euri de producţie. >n prezenţa luminii' aceste substanţe reacţionează 7n atmoseră rezult=nd
o&on' iar ca $rodu,i '*und)ri d r)*(i alte substanţe ; 7ntreaga reacţie
are ca rezultat producerea 'o+u!ui fo%o*7ii*.
51
![Page 82: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/82.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 82/211
O&onu! din )%o'fr) 9n)!%3 este (i un important fi!%ru 9n *)!)
r)di)(ii ultraviolete' dăunătoare plantelor (i animalelor. >n cantităţi mai
mari ozonul )f*%)&3 ('u%uri! $!)n%!or cultivate (i reduce
productivitatea agricolă. %omunităţile biologice de pe tot globul potsueri alterări sau degradări dacă compu(ii cu oxizi de azot se depun prin
intermediul praului sau ploii' conduc=nd la *r,%r) *on*n%r)(ii d
nu%rin(i din 'o! p=nă la un potenţial nivel %o2i*. :zonul (i smogul sunt
substanţe oarte periculoase pentru oamenii (i animalele care le;ar inala'
a(adar controlul poluării ar aduce beneicii directe oamenilor (i diversităţii
biologice.
c. etalele toxice. Q1o+3(ir) *u $!u1 ) $rodu'!or
$%ro!ir' mineritul' metalurgia (i alte activităţi industriale produc o
cantitate mare de plumb' zinc sau alte metale toxice care sunt eliminate
7n atmoseră. Eectele acestor metale grele sunt evidente mai ales 7n urul
platormelor metalurgice' aici viaţa put=nd i aectată pe zeci de @ilometri.
"upă cum se (tie' viaţa nu ar i putut evolua ără intervenţia ionilor
metalici' dar care 7n concentraţii mari pot deveni toxici. %obaltul este un
component al vitaminei )l2' dar care adăugat 7n exces ca stabilizator al
spumei de bere #1 ppm$ a produs decesul a 2B oameni.
"in punctul de vedere al concentraţiei (i rolului 7n organism' ionii
metalici se clasiică 7n mai multe grupe care cuprind
-. acroelemente cum s7nt &a' X' %a (i Mg' ce se găsesc 7n
concentraţii mari' esenţiale (i pe care omul 7n mod normal le poatemenţine la nivele iziologice prin utilizarea sistemelor omeostazice.
&. icroelcmente esen+iale ce se găsesc 7n organisme 7n concentraţii
sub B'B1 #ţesut uscat$ cuprinz7nd Fe' 8n' %u' %o' &i' %r' Mo' Mn' V'
,e'?' ,i' F' *l' ,n' /i.
52
![Page 83: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/83.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 83/211
C. icroelemente posibil esenţiale' cum s7nt )a' )r' -b' ,r' *s'
+e'
Ci.
'. lemente toxice cum s7nt b' 6g' %d' < (.a.>n primul r=nd' ionii metalici contribuie oarte mult la stabilizarea
sau destabilizarea macromoleculelor acizilor nucleici' a(a cum a ost (i 7n
cazul unor proteine. >n cazul reacţiilor enzimatice la care participă acizii
nucleici' prezenţa ionilor metalici' 7n special al Mg asigură realizarea
complexului enzimă;substrat' c7t (i speciicitatea procesului. "atorită
vo!uu!ui )%oi* )$ro$i)% (i a
$ro$ri%3(i!or r)*%iv rdo2 9nrudi%'
ionii de Mg' care par a i cei iziologici pot i 7nlocuiţi cu alţii' ca 8n' sau
Mn sau 7n cel mai neericit caz cu cei de b sau %d.
>nlocuirea unor microelemente cu altele' apropiate avorizează
producerea unor rori 9n %r)n'i%r) infor)(ii +n%i* (i creează
condiţii pentru apariţia unor u%)(ii sau a unei )!i+ni&3ri. *ceastă
capacitate a microelementelor de a se 7nlocui 7n unele reacţii din
organisme 7ncepe de apt odată cu absorbţia lor. ,ursele obi(nuite
#alimente' apă$ conţin un dezecilibru natural 7n aportul necesar 7n
microelemente. >n consecinţă vor apare intererenţe 7n absorbţiile sau 7n
distribuţia 7n organism.
"acă mai amintim că )1'or1(i) !n%!or depinde 7n mare
măsură de for) 'u1 *)r ' +3',% 9n )!in% #săruri minerale'
combinaţii organice$ reiese evident c7t de imprevizibilă este asigurarea unuiaport adecvat sau a asimilării unor microelemente toxice. %ombinaţii
organice (i anorganice #citraţi' oxalaţi' osaţi' sulaţi$ pot mări sau
mic(ora absorbţia elementelor prin ormarea unor complexe solubile sau
insolubile.
53
![Page 84: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/84.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 84/211
D.5 S*7i13ri *!i)%i* +!o1)!.
Dio2idu! d *)r1on8 %)nu! ,i )!% +)& din atmoseră sunt
%r)n'$)rn% lăs=nd să treacă !uin) 'o!)r3 (i să 9n*3!&)'*3 'u$r)f)()%r'%r3. Cotodată +)&! ,i v)$orii d )$3 #sub ormă de nori$
9$idi*3 %r)n'fr)r) r)di)(ii %r'%r #eliminate de supraaţa
globului sub ormă de căldură$ spre atmosera 7naltă. *ceste gaze sunt
numite +)& d 'r3 deoarece uncţionează ca sticla unei sere'
transparente pentru energia solară' dar care păstrează 7n interior căldura.
Con*n%r)r) )*'%or +)& 9n )%o'fr3 determină 9n*3!&ir)'u$r)f(i %r'%r' rezult=nd efectul de seră.
Eectul de seră a ost extrem de important pentru apariţia (i
dezvoltarea vieţii pe ăm=nt ; ără el temperatura Cerrei era scăzută (i
nu ar i ost posibile transormările moleculare care se presupune că ar
i stat la baza apariţiei vieţii. roblema care există azi este acutizarea
acestui proces at=t de mult 7nc=t el aectează climatul Cerrei. Cermenul de
9n*3!&ir +!o1)!3 este utilizat pentru a deini )$!ifi*)r) f*%u!ui d
'r3 ca rezultat al activităţilor umane.
>n ultimii 6// d )ni a *r'*u% considerabil nivelul global de
dio2id d *)r1on8 %)n ,i )!% +)& 7n urme din atmoseră' 7n
principal ca rezultat al )rdri!or *o1u'%i1i!i!or fo'i!i precum
cărbuni' petrol (i gaze naturale. T3ir) ,i )rdr) $3durii pentru
crearea de terenuri agricole' arderea combustibilului lemnos pentru7ncălzit sau pregătirea ranei contribuie la cre(terea nivelului de %:2.
&ivelul de CO din )%o'fr3 a *r'*u% de la 0/ $$ !) </ $$
7n ultimii 1BB de ani (i se preconizează că se va dubla p=nă 7n 2B!B. %iar
dacă imediat' prin eorturi deosebite s;ar reduce producţia de %:2 eectul
54
![Page 85: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/85.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 85/211
ar i insigniiant' deoarece moleculele de CO 'un% '%)1i! 9n )%o'fr3'
d'*o$un@ndu-' 9n *ir*) 6// d )ni sub acţiunea plantelor (i a
proceselor geocimice naturale. *(adar nivelul de %:2 va i 7n continuare
ridicat. Mulţi sunt convin(i că nivelul de gaze de seră a aectat dea
climatul Cerrei' acest lucru urm=nd a i (i mai evident 7n viitor. <n studiu
extrem de amplu a evidenţiat 9n*3!&ir) *!ii *u /8 - /8<C 9n u!%iu!
'*o!.
"ovezi recente au indicat aptul că (i %$r)%ur) )$!or
O*)nu!ui P!)n%)r este 7n scimbare 7n
u!%iii ?/ d )ni' astel că
temperatura apelor din :ceanul *tlantic' :ceanul aciic (i :ceanul
?ndian a crescut cu o medie de /8/<C.
"e asemenea există un consens 7n r=ndul meteorologilor atunci
c=nd se airmă că 7n ur3%oru! '*o! *!i)%u! va i )i *3!duro' cu 6
$@n3 !) 8?C datorită cre(terii nivelului de %:2 (i a altor gaze. *sociind
scimbarea regimului precipitaţiilor (i cre(terea incidenţei actorilor de
risc precum uraganele' valurile de căldură' ploile puternice (i secetele' este
evident că multe specii nu vor putea să se adapteze destul de repede pentru
a supravieţui acestor modiicări antropogenice care apar mai rapid dec=t
modiicările naturale.
%iar dacă detaliile sunt 7ncă subiectul unor discuţii 7ntre oamenii
de (tiinţă' nu există nici un dubiu că f*%u! *r,%rii %$r)%urii va i
extrem de +ru d 'u$or%)% de *ouni%3(i! 1io!o+i*. "e exemplu'r+iuni! *!i)%i* %$r)% din emisera nordică (i sudică vor )v)n')
'$r $o!i. ,peciile adaptate la condiţiile oerite de $3duri! nor)!
#vegetaţie zonală care se caracterizează prin perioade scurte de 7ngeţ$
5!
![Page 86: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/86.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 86/211
din estul *mericii de &ord vor i+r) cu !BB ; 1 BBB @m '$r nord 7n
secolul al ?;lea.
*ceste extincţii vor i accelerate (i de fr)+n%)r) 7)1i%)%!or'
care se vor constitui 7n 1)rir d di'in)r. ,peciile care trăiescacum doar pe v=ruri izolate ale munţilor sau speciile de pe(ti găsite doar
7ntr;un lac ori bazin idrograic sunt extrem de vulnerabile. ,istemul
actual de parcuri naţionale (i rezervaţii naturale nu va i capabil să oere
protecţie pentru speciile (i ecosistemele pentru care au ost create.
%re(terea temperaturii se pare că a aectat dea +7()rii on%)ni ,i
*)!o%! $o!)r. %a rezultat (i următorii !B ;1BB de ani
niv!u! 3rii va
cre(te 7n zonele de coastă cu B'2 ; 1'! m. *ceastă ridicare a nivelului va
determina inund)r) &on!or *o'%ir' actualele zone umede (i
numeroase localităţi. Foarte expuse sunt *3i! d *ouni*)(i8 ),&3ri!
u)n ,i di+uri! construite 7n spaţiul actualele zone umede. *ceste
probleme se pare că au determinat distrugerea sau alterarea a aproximativ
5B din zonele umede costiere din ,.<.*. >n (3ri! 2$u' !) inund)(ii
precum )anglades' oarte multe supraeţe terestre vor i acoperite de ape
7n viitorii 1BB de ani.
%re(terea nivelului mării va aecta (i multe specii de *or)!i care au
cerinţe speciale de ad=ncime' lumină (i curenţi marini. <nii recii nu se
vor putea dezvolta suicient de repede pentru a ace aţă cre(terii
nivelului mării (i vor i treptat Q7necaţiP. agubele vor i mai mari dacă
luăm 7n considerare (i temperatura apelor. *normalitatea temperaturiiapelor :ceanelor ?ndian (i aciic a condus 7n 1995 la o)r%) )!+!or
'i1ion% care trăiesc 7n interiorul coralilor. Cor)!ii *ur3()(i or
r)$id' rata de mortalitate iind estimată la circa B 7n reciii :ceanul
?ndian.
5
![Page 87: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/87.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 87/211
,cimbările climatice globale (i cre(terea concentraţiei de %: 2
din atmoseră determină r'%ru*%ur3ri radicale 7n *ouni%3(i!
1io!o+i*' avoriz=nd acele specii care pot să se adapteze la noile condiţii.
rocesul este dea este evident prin d$!)')r) )r)!u!ui $3'3ri!or ,if!u%uri!or (i debutul timpuriu al fnof)&!or d 9nfrun&ir. "eoarece
implicaţiile 7ncălzirii globale sunt 7ncă destul de greu de prevăzut este
necesară o monitorizare atentă 7n viitor. entru a auta speciile (i
comunităţile biologice să supravieţuiască trebuie să se 7niinţeze arii
$ro%>)% noi pe liniile de migraţie nord;sud. : altă strategie ar i
transerarea populaţiilor izolate de specii rare (i 7n pericol 7n areale noi'
situate la 7nălţimi mai mari sau spre poli' acolo unde pot supravieţui.
,cimbările climatice globale nu trebuie să abată atenţia de la
$rin*i$)!) *)u&3 ) 2%in*(ii '$*ii!or - di'%ru+r) 7)1i%)%!or.
P3'%r)r) *ouni%3(i!or 1io!o+i* in%)*% ,i r*on'%ruir)
*ouni%3(i!or d+r)d)% sunt o1i*%iv $rin*i$)! imediate ale conservării
diversităţii biologice.
Este important să atragem atenţia că 7ncălzirea globală va avea un
impact negativ (i 7n *onoi) ondi)!3 arealele agricole vor i
redistribuiteG va cre(te numărul fur%uni!or' v)!uri!or d *3!dur3 (i
fr*vn() '*%!orG vor i necesare di+uri *o$!2 pentru a protea
or),! d *o)'%3. robabil că ţările 7n curs de dezvoltare vor i cele mai
aectate deoarece depind de culturile agricole' au a(ezări umane puţin
dezvoltate ca inrastructură iar copiii sunt vulnerabili la boli. %omunităţile biologice (i umane vor plăti pentru indecizia autorităţilor 7n rezolvarea
acestei probleme.
<... Su$r)2$!o)%)r)
5
![Page 88: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/88.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 88/211
:amenii 7ntotdeauna (i;au v=nat sau cules rana (i alte resurse
necesare supravieţuirii. %=tă vreme au v=nat pe scară mică sau au olosit
metode rudimentare se poate aprecia că trăiau 7n armonie cu plantele (i
animalele utilizate' ără a le conduce spre extincţie. *tunci c=nd $o$u!)(i)u)n3 ) *r'*u% numeric' utilizarea mediului a ost mai intensă'
%od! d v@n3%o)r (i de *u!+r iind )i fi*in%' ceea ce a
condus la di'$)ri(i) )ri!or )ifr. *(a au rezultat acele stranii
abitate 'antomăP din Europa de Vest.
Creptat' armele perecţionate au 7nlocuit arcurile cu săgeţi sau alte
arme tradiţionale.A1)r*)(iuni! o%ori&)%
ac ca pescuitul să ie extrem
de eicient' motorizarea extinz=ndu;se at=t de mult 7nc=t (i pescarii care nu
pescuiesc industrial (i;au dotat canoele sau bărcile cu motoare puternice'
permiţ=ndu;le deplasarea 7n zone 7n care anterior nu puteau aunge.
%iar (i 7n 'o*i%3(i! $rindu'%ri)! exploatarea intensă a dus la
2%in*(i) !o*)!3 ) unor '$*ii. "e exemplu' pentru ceremonia Q7mbrăcatului
pelerineiP de către regii aLaieni' era realizată o pelerină din penele păsării
mamo # 'repanis sp.$G o singură pelerină iind conecţionată din penele a B
BBB de păsări' specia iind azi extinctă. <nele specii prădătoare pot intra 7n
declin atunci c=nd prada lor este v=nată de oameni' apăr=nd o *on*urn(3
dir*%38 n!oi)!38 *u ou!. ,upraexploatarea de către oameni este o
ameninţare pentru circa ?= din vr%1r)%! 9n $ri*o! din S.U.A. (i
pentru aproape ?/= din '$*ii! d )ifr 7n pericol.
>n 'o*i%3(i! %r)di(ion)!' r'%ri*(ii! $rvin 'u$r)2$!o)%)r)resurselor naturale. "e exemplu dreptul de a v=na 7n teritorii delimitate este
oarte bine controlatG v=nătoarea 7n unele areale este restricţionatăG există perioade
de proibiţie c=nd nu se v=nează emele' uvenili sau indivizi care nu au o
anumită talieG există perioade de timp c=nd nu se v=nează delocG unele metode
55
![Page 89: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/89.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 89/211
de v=nătoare nu sunt acceptate. *ceste tipuri de restricţii permit existenţa
societăţii tradiţionale pe baze durabile (i sunt similare multor restricţii din statele
industrializate' mai ales 7n domeniul pescuitului .
?n multe zone din lumea de azi' resursele sunt exploatate c=t de rapid este posibil. "acă există $i)(3 d d'f)*r pentru produsul respectiv $o$u!)(i)
!o*)!3 7l va căuta' 2$!o)%) ,i vind. ?ndierent dacă sunt săraci sau bogaţi
oamenii vor utiliza orice metodă disponibilă pentru a avea acel produs. <nele
societăţi tradiţionale 7(i v@nd dr$%uri! d $ro$ri%)% )'u$r) r'ur'!or
#exemplu resurse minerale' de idrocarburi etc.$ pentru a ace rost de bani' 7n
vederea cumpărării bunurilor dorite sau necesare.
?n comunităţile rurale extracţia masivă a resurselor naturale este
practicată 7n special de noii vni(i' care nu r'$*%3 r+u!i! *on%ro!u!ui
%r)di(ion)!. >n ţări aectate de conlicte civile precum ,omalia' osta ?ugoslavie'
-.". %ongo (i -Landa armele de oc s;au răsp=ndit oarte mult' iar conlictele
au distrus reţelele de distribuţie a ranei. ?n aceste situaţii oamenii au 7nceput
să 2$!o)%& ără limită diu!' olosind tenici extrem de brutale. /a scară
locală (i regională' v=nătorii din ţările 7n curs de dezvoltare s;au mutat spre
ondurile de v=nătoare' parcurile naţionale (i spre alte zone apropiate de drumuri'
au )%)*)% )ifr! )ri' u(or de r$r)% ,i u*i'. ?n acest mod au apărut
Qpădurile antomăP terenuri cu comunităţi de plante intacte' dar ără animale.
,upraexploatarea resurselor a ost rapidă atunci c=nd s;au dezvoltat pieţe
dedicate unor anumite specii' a(a cum este (i *or(u! in%rn)(ion)! *u
1!3nuri. %omerţul legal sau ilegal din spaţiile sălbatice este responsabil dedeclinul a numeroase specii.
?n cele mai multe cazuri od!u! 'u$r)2$!o)%3rii '% *oun. :
r'ur'3 este idn%ifi*)%3' se dezvoltă o $i)() *or*i)!3 pentru ea' $o$u!)(i)
!o*)!3 se mobilizează să o 2%r)+3 ,i '3 o v@nd3. R'ur') este extrasă 7n
59
![Page 90: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/90.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 90/211
![Page 91: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/91.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 91/211
sunt recoltate se vor reace. *irmatia nu este universal valabilă. Po$u!)(ii!
u!%or '$*ii precum rinocerii' unele eline sălbatice (i;au rdu' f*%iv!
at=t de mult 7nc=t nu ' )i $o% rf)*' 7n aceste cazuri r)ri%)%) d%rin)
*o!*%)r) !or atunci c=nd rinocerii au devenit oarte rari' preţul pieilor a crescut pe $i)() n)+r3. ?n zonele rurale din ţările 7n curs de dezvoltare' populaţia săracă
(i 7nometată caută asiduu specii de plante (i animale pentru a le vinde. %u banii
obţinuţi 7(i pot răni amilia mult timp după aceea. +ăsirea unor metode de
protecţie (i management a indivizilor care au mai rămas este o prioritate (i
trebuie să aibă o puternică susţinere pentru dezvoltarea economică a zonelor
respective.
<..?. S$*ii inv)d)%o)r
R$)r%i(i) +o+r)fi*3 ) unor '$*ii este restricţionată de marile 1)rir
climatice' orograice (i idrograice' de condiţiile de mediu 7n general'
7)1i%)%! i&o!)% av=nd tendinţa de a permite apariţia de '$*ii ndi*.
Ou! ) in%rvni% in aceste modele de evoluţie prin %r)n'$or%)r) unor
'$*ii $ %o% +!o1u!.
?n %i$uri! $rindu'%ri)!' oamenii au transportat seminţele unor
plante spre a le cultiva (i animale domestice cu care au colonizat noi teritorii.
*nimale precum caprele (i porcii au ost transerate de către europeni 7n insule
pentru a;(i putea asigura rana.
>n vruri! odrn speciile sunt transportate 7n număr (i mai mare'
deliberat sau accidental' popul=nd locuri care nu erau 7n arealul de origine al
acestora. %ele mai importante căi de introducere a unor specii noi au ost
) Colonizarea europeană. %olonizatorii europeni au introdus 7n regiunile nou
descoperite #&oua 8eelandă' *ustralia' *rica' *mericile etc.$ sute de specii de
păsări (i mamiere' pentru a;(i ace locurile mai amiliare (i a;(i procura
elementele aunistice de v=natG
91
![Page 92: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/92.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 92/211
) Borticultura ,i a"ricultura. <n număr impresionant de specii au ost
introduse (i cultivate 7n noile regiuni' ca $!)n% orn)n%)! sau *u!%uri
)+ri*o!. Multe din aceste specii au scăpat din cultură (i s;au adaptat la
comunităţile locale.
) ransportul accidental . ,peciile sunt adesea transportate neintenţionat de
oameni. "e exemplu seminţele $!)n%!or rudr)! ,i '+%)! pot i
transportate accidental odată cu cele ale plantelor cultivate sau cu diverse
categorii de de(euri. Cot accidental se pot răsp=ndi ,o1o!)nii ,i in'*%!
#vectorii iind diverse miloace de transport$' bacteriile (i alte specii parazite
#odată cu specia gazdă$. V)$o)r! transportă recvent specii exotice 7n balastul navei.
Marea maoritate a '$*ii!or 2o%i* care apar 7n aara arealului natural
sunt )du' d o)ni' de obicei mediul neiind avorabil dezvoltării lor.
Există (i '$*ii care QcucerescP areale noi ără intermediul omului' acestea
iind denumite '$*ii inv)d)%o)r. *ceste specii exotice #alien species$
9nd$3r%)&3 '$*ii! n)%iv prin *o$%i(i) in%r'$*ifi*3.
S$*ii! inv)d)%o)r pot i $r3d3%o)r pentru un! '$*ii n)%iv'
astel că acestea din urmă' lipsite de adaptări (i comportament de apărare pot i
conduse spre 2%in*(i. ,peciile exotice invadatoare reprezintă o ameninţare
pentru 49 din speciile 7n pericol din ,.<.*.' 7n mod deosebit pentru păsări (i
plante.
S$*ii inv)d)%o)r )! in'u!!or. ?zolarea unor abitate insulare
7ncuraează dezvoltarea de comunităţi cu numeroase '$*ii ndi*' care
pot i u,or *on*ur)% d '$*ii! inv)d)%o)r. Ani)!! in%rodu' 9n
in'u! au devenit $r3d3%ori fi*in(i )i '$*ii!or n)%iv (i au determinat
2%in*(i) acestora din urmă. %omunităţile native de mamiere mici nu ac
92
![Page 93: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/93.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 93/211
aţă unor prădători precum pisicile (i (obolanii. Cotodată speciile native nu au
imunitate la bolile exotice (i uneori contactul cu animale purtătoare de boli
necunoscute poate i atal 7ntregii populaţii.
D 2$!u8 9 n insulele paciice a ost introdus accidental (arpele
&oi"a irre"ulanis care a devastat populaţiile de păsări. *cest (arpe se răne(te
cu ouă' uvenili (i specii adulte' astel că numai 7n insula +uam a provocat
dispariţia a 1B specii de pasări endemice' vizitatorii remarc=nd prezenţa
Qabitatelor tăcuteP dată iind lipsa păsărilor c=ntătoare.
S$*ii inv)d)%o)r )! 7)1i%)%!or )*v)%i*. ,peciile exotice pot
aecta grav comunităţile lacurilor' cursurilor de apă sau ciar ecosistemelemarine. %omunităţile acvatice din r=uri (i luvii sunt similare cu cele din
insulele oceanice' iind izolate de un mediu neprielnic #mediul terestru$ (i
vulnerabile la impactul produs de speciile exotice. In%rodu*r) 9n
*o'i'%! )rin' 7n estuare sau lacuri a unor specii de pe(ti' pentru a le
Q7mbogăţiP sub raportul valorii comerciale sau sportive constituie un pericol
pentru speciile native. : mare parte din specii au ost introduse neintenţionat
prin canalele antropice sau balastul licid al vaselor. *desea '$*ii! 2o%i*
le agresează pe cele native (i intră 7n competiţie de tip pradă;prădător.
A1i!i%)%) '$*ii!or 2o%i* d ) inv)d) noi )r)!. ,e pune
7ntrebarea de ce sunt at=t de eiciente speciile exotice atunci c=nd invadează
noi abitate (i se substituie speciilor nativeT <n o%iv ar i )1'n()
$r3d3%ori!or8 1o!i!or ,i $)r)&i(i!or naturali 7n noul abitat. "e exemplu
speciile introduse 7n *ustralia s;au dezvoltat dincolo de limitele de
suportabilitate ale abitatelor (i au concurat speciile de plante native p=nă
c=nd acestea au dispărut' deoarece nu exista un sistem natural de control al
comunităţilor. Eorturile de control a eectivelor de iepuri din *ustralia s;au
93
![Page 94: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/94.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 94/211
concentrat pe găsirea unor actori limitativi care să determine reglarea
populaţiei p=nă la capacitatea normală de suport a mediului.
A*%ivi%)%) u)n3 a creat dii noi pentru unele '$*ii n)%iv
#distrugerea orizontului de solG cre(terea incidenţei incendiilor' cre(tereanivelului de lumină$' iar uneori a )>u%)% indir*% '$*ii! 2o%i* să se
)d)$%& mai repede. %oncentrarea mare de specii invadatoare 7n anumite
areale se datorează (i degradării mediului prin activităţi antropice. ?n sud;estul
*siei de exemplu' degradarea progresivă a pădurilor a determinat mic(orarea
populaţiilor native care trăiau 7n aceste abitate.
,peciile invadatoare sunt considerate a i cea mai importantă
ameninţare pentru sistemul de parcuri naţionale a S.U.A. "acă degradarea
abitatelor' ragmentarea (i poluarea pot i teoretic corectate sau reparate 7n ani
sau 7n decenii' inv)&i) '$*ii!or 2o%i* nu $o)% fi *on%r)*)r)%3. ,peciile
invadatoare alcătuiesc rapid populaţii viguroase (i se răsp=ndesc' eliminarea lor
iind oarte diicilă (i costisitoare. ,peciile de arbori nativi din ,.<.*. sunt atacaţi
(i ciar distru(i de insectele (i ungii care au pătruns aici' cauz=nd pagube oarte
importante pentru economia nord;americană.
<..<. #o!i!
?necţiile cu organisme patogene sunt comune at=t populaţiilor 7n
libertate c=t (i celor din captivitate. ?necţiile pot i produse de i*ro$)r)&i(i
#viru(i' bacterii' ungi' protozoare$ sau )*ro$)r)&i(i #elminţi' artropode
parazite$. *ceste boli constituie un $ri*o! oarte mare pentru '$*ii! r)r'
put=nd i elementul care le elimină.entru )n)+n%u! *n%r!or d *r,%r se aplică %ri
$rin*i$ii $idio!o+i* d 1)&3.
Ani)!! din '3!13%i*i (i din *)$%ivi%)% care au o dn'i%)%
)r sunt mai 2$u' !) 1o!i.
94
![Page 95: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/95.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 95/211
>n )rii! d *on'rv)r fr)+n%)% populaţiile 7(i pot 3ri mult
f*%iv!' astel că r)%) de transmitere a 1o!i!or este mai )r. ?n
'i%u)(ii din n)%ur3' rata de %r)n'i%r '% diinu)%3 atunci c=nd
animalele i+r)&3 departe de locurile 7n care au eliminat excremente' ausalivat sau (i;au scimbat pielea. *ceste locuri sunt ocare importante de
inecţie. ?n +r3dini! &oo!o+i*' coloniile de animale sunt ţinute 7n aceea(i
cu(că' astel bolile sau paraziţii se transmit rapid.
*l doilea principiu este acela că di'%ru+r) 7)1i%)%!or *r,%
indirect $rdi'$o&i(i) speciilor la 91o!n3vir. %=nd o populaţie este
obligată să trăiască 7ntr;un areal restr=ns datorită degradării abitatului'
ea acţionează negativ asupra acestuia' i*,or@ndu-i *)$)*i%)%) d )
$rodu* 7r)n3' astel că indirect $o$u!)(i) este 2$u'3 !) 1o!i.
%oncentrarea populaţiei 7ntr;un areal restr=ns duce (i la stresul social al
populaţiei' 7n acest caz răspunsul imun iind mai mic. Po!u)r) rdu* de
asemenea *)$)*i%)%) d )$3r)r aţă de agenţii patogeni' 7n special 7n
mediul acvatic.
*l treilea principiu airmă că 7n multe )rii d *on'rv)r' grădini
zoologice' parcuri naţionale sau zone agricole' speciile noi vin 7n *on%)*%
cu specii necunoscute' inclusiv cu ou! ')u )ni)!! do'%i*' astel
că 1o!i! ' $o% r3'$@ndi r)$id de la o specie la alta. Od)%3 inf'%)%
)ni)!! *)$%iv nu trebuie !i1r)% 9n n)%ur3 deoarece pot contamina
7ntreaga populaţie sălbatică.
<.?. Vu!nr)1i!i%)%) !) 2%in*(i*tunci c=nd mediul este degradat prin activităţi umane' mărimea
populaţiilor multor specii se va reduce' unele dintre acestea devenind extincte.
Ecologii au observat că nu toate speciile au aceea(i probabilitate de a deveni
9!
![Page 96: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/96.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 96/211
extincte' exist=nd categorii de specii oarte vulnerabile' care au nevoie de
monitorizare (i administrare atentă.
; ?pecii cu areale "eo"rafice restrnse. <nele specii trăiesc doar 7n areale oarte
restrictive' uneori ciar 7ntr;un singur loc. "acă arealul este aectat de
activitatea umană aceste specii pot deveni extincte. ,pecii de păsări din
insulele oceanice constituie o dovadă a aptului că 7n cazul degradării
accentuate a abitatului disparG multe specii de pe(ti sunt 7n aceea(i situaţie.
; ?peciile care au doar una sau ctea popula+ii. : populaţie poate deveni
extinctă local ca urmare a unor d&)'%r naturale #cutremure' incendii$ sau
antropice #boli' poluare$. ,peciile cu mai multe populaţii sunt mai puţinvulnerabile la extincţie dec=t speciile cu populaţii puţine.
; ?peciile cu popula+ii mici ) @paradi"ma popula+iilor miciA. opulaţiile
mici devin mai repede extincte local dec=t populaţiile mari' 7n special
datorită vulnerabilităţii la luctuaţiile demograice' ale condiţiilor de mediu
(i pierderii variabilităţii genetice. ,peciile care au populaţii mici sunt )i )!'
$r3d3%orii (i *! fo)r% '$*i)!i&)%' ele devenind mult mai repede extinctedec=t consumatorii sau omnivorele.
; ?peciile cu o densitate mică a popula+iei. : specie cu populaţii caracterizate de
o densitate mică este )f*%)%3 mai puternic 7n *)&u! fr)+n%3rii )r)!u!ui
dec=t speciile cu populaţii cu densităţi mari. ?n cazul ragmentării arealului unei
populaţii cu densitate mică iecare ragment conţine o populaţie (i mai mică ce
poate i u(or eliminată.
; ?peciile care au neoie de un a!itat extins. ,peciile ai căror indivizi sau
grupuri sociale a nvoi d o 'u$r)f)(3 )r sunt extrem de vulnerabile
d)*3 7)1i%)%u! '% d+r)d)% sau ragmentat.
9
![Page 97: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/97.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 97/211
; ?peciile de animale de talie mare. *nimalele de talie mare au nevoie de un
abitat individual extins' necesită resurse de rană mai mari' sunt mai u(or
de v=nat' 7n consecinţă sunt (i vulnerabile la extincţie. %arnivorele mari sunt
deseori ucise deoarece sunt preerate ca atacă animalele domestice (i oameniisau intră in competiţie cu v=nătorii. "in aceste motive' in ,ri /an@a de
exemplu' leoparzii' vulturii (i speciile mari de erbivore #eleanţii' cerbii$ sunt
7n pericol de extincţie.
; ?peciile care nu au un mecanism de dispersie eficient . ?n lumea naturală
scimbările de mediu obligă speciile să se adapteze comportamental (iHsau
iziologic la noile condiţii oerite de abitat. S$*ii! care nu ' $o% )d)$%)i+r)&3 spre locuri mai $ri!ni* ')u dvin 2%in*%. Modiicările aduse
mediului de către om pot 7mpiedica adaptarea astel că i+r)(i) '%
'in+ur) *)! d 'u$r)vi(uir.
,peciile care nu sunt capabile să traverseze drumuri' terenuri agricole
sau alte abitate antropizate dispar datorită poluării' speciilor invadatoare sau
scimbărilor climatice. &evertebratele din *merica de &ord' care nu se pot
deplasa oarte departe nu se adaptează condiţiilor mediului antropizat.
S*7i1)r) *ondi(ii!or d diu se produce 7ntr;un timp mai scurt 7n
comparaţie cu *)$)*i%)%) d )d)$%)r ) '$*ii' proces care nu se poate
realiza 9n %i$u! *i*!u!ui on%o+ni* *i ) *!ui fi!o+n%i*. *(a se explică de ce
5 din speciile de ,r$i din S.U.A. au devenit extincte sau sunt 7n pericol de
2%in*(i 9n *o$)r)(i *u !i1!u!! care au supravieţuit datorită posibilităţilor
de deplasare 7n alte abitate 7n stadiile de larvă.
; ?peciile cu mi"ra+ii sezoniere. Migranţii sezonieri depind de două sau mai
multe abitate. "acă un abitat este degradat atunci specia nu va supravieţui.
<n trilion de păsări c=ntătoare aparţin=nd la circa 12B specii migrează anual
9
![Page 98: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/98.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 98/211
7ntre C)n)d) ,i r+iuni! %ro$i*)! (i d$ind d )1! 7)1i%)% pentru a
supravieţui (i a cuibări. <n alt exemplu 7l constituie migraţia salmonidelor care
nu se poate produce datorită baraelor construite pe r=uri.
; ?peciile cu o aria!ilitate "enetică mică. Variabilitatea genetică a populaţiilor
constituie un atu 7n lupta cu scimbările de mediu. ,peciile cu o variabilitate
genetică mică sau absentă au tendinţa să devină extincte datorită bolilor'
noilor prădători sau scimbărilor de mediu.
; ?peciile cu ni,e ecolo"ice specializate. <nele specii trăiesc 7ntr;un 'in+ur %i$
d 7)1i%)%' de obicei oarte rar #de exemplu pe(teri' grote$. "acă abitatul este
degradat atunci aceste specii nu vor putea supravieţui. S$*ii! cu o di%3r'%ri*%iv3 sunt de asemenea expuse acestui risc. Există seminţe de arbori care
7ncolţesc doar dacă sunt ingurgitate (i apoi excretate de o singură specie de
pasăre. Exterminarea păsării 7nseamnă extincţia arborelui.
; ?peciile care au neoie de condi+ii de mediu foarte sta!ile . Multe specii s;au
adaptat la medii 7n care inf!un() )n%ro$i*3 '% ini3 #de exemplu
$3dur) %ro$i*)!3 ud3$. *ceste specii au adesea o cre(tere lentă' (i o ratăde reproducţie mică. %=nd pădurile sunt tăiate' pă(unate' incendiate sau
aectate 7n alt mod de activitatea umană aceste specii nu se mai pot adapta la
noile condiţii de mediu #mai multă lumină' mai puţină umezeală o amplitudine
termică mai mare$ (i nu pot ace aţă competiţiei cu speciile succesiunii tinere
(i cu cele invadatoare.
; ?peciile care formează colonii permanente sau temporare. ,peciile care
trăiesc 7n grup sunt mult mai expuse la extincţie dec=t cele distribuite uniorm
pe supraeţe mai mari. "e exemplu !i!i*ii stau 7mpreună 7n grote sau pe(teri
7n cursul zilei iar no)$%) 'un% 'o!i%)ri. V=nătorii pot ataca populaţiile 7n
cursul zilei' prinz=ndu;i mai rapid (i mai eicient dec=t ar ace;o pe timp de
95
![Page 99: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/99.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 99/211
noapte. )izonii' porumbeii călători sau pe(tii tineri stau 7n *o!onii iind o
pradă u(oară pentru prădători.
; ?peciile care sunt nate sau recoltate. U%i!i%)%) unor '$*ii constituie
deseori $r!udiu! 2%in*(ii. ,upraexploatarea poate să ducă rapid la
reducerea mărimii populaţiei care prezintă interes economic pentru oameni.
"acă v=nătorii (i cei care recoltează specii sălbatice nu au o limită' alta dec=t
mecanismele pieţii' atunci speciile vizate vor deveni extincte.
C)r)*%ri'%i*i! care duc la extincţia speciilor nu sunt independente ci
in%rd$ndn%' tendinţa de a le grupa 7n anumite categorii iind binevenită.
"e exemplu' speciile de talie mare au de obicei populaţii cu densitate mică'ocupă un teritoriu mare' sunt concurente omului (i u(or de v=nat. Coate
caracteristicile la un loc pot conduce spre extincţie dar identiic=nd
problemele (i trat=ndu;le separat va i mai u(or să concepem (i să punem 7n
aplicare un plan de conservare eicient.
99
![Page 100: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/100.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 100/211
%apitolul
CONSERVAREA #IODIVERSITĂŢII LA NIVEL DE
POPULAŢIE ŞI SPECIE
<n plan de conservare a unei specii necesită existenţa unui nu3r
)r d indivi&i (i posibilitatea de a institui arii proteate. *ceastă regulă
oeră doar linii directoare care să ie luate 7n calcul de amenai(ti'
administratori de terenuri' politicieni (i cercetători' care 7mpreună 7ncearcă
să proteeze speciile 7n pericol de extincţie.
:bţinerea unei '%i3ri $r*i' ) 3riii ini ) $o$u!)(ii
pentru o specie necesită studii detaliate (i mai ales analiza actorilor de
mediu din abitat' studii extrem de costisitoare care necesită luni sau ani de
cercetări. <nii cercetători au sugerat că ar i suicient să proteăm 7ntre ?//
,i ? /// indivi&i dacă avem de;a ace cu vr%1r)%' această mărime
asigur=nd prezervarea ondului genetic.
rote=nd 7ntre !BB (i ! BBB exemplare putem asigura un minim de
indivizi care pot supravieţui anilor excepţionali (i care pot reace populaţia.entru speciile cu populaţii variabile ca număr #de exemplu
nvr%1r)%!8 $!)n%! )nu)!$ protearea a circa 6/./// indivi&i se pare
că este suicientă.
:dată ixată mărimea minimă a populaţiei trebuie să stabilim
'u$r)f)() )r)!u!ui ini acestei populaţii #minimum d(namic area$'
care este tocmai abitatul necesar pentru a menţine mărimea minimă a
populaţiei.
Ar)!u! ini din)i* poate i estimat '%udiind 3ri)
%ri%oriu!ui de care are nvoi un individ sau grupul social al speciei
respective.
1BB
![Page 101: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/101.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 101/211
,e airmă că o arie proteată cu supraaţa 7ntre 1B.BBB (i 1BB.BBB a
ar i suicientă pentru a protea )ifr! i*i. rezervarea populaţiilor
de ur,i +ri&&! din C)n)d) necesită 7nsă supraeţe oarte mari 49 BBB
@m2 pentru !B indivizi (i 2.42B.BBB @m 2 pentru 1 BBB indivizi. opulaţiilemici sunt ameninţate 7n mod deosebit.
:.6. Pro1!! $o$u!)(ii!or i*i
*proape ără excepţie' speciile cu populaţii mici sunt 7n pericol real de
extincţie. opulaţiile mici intră 7n declin demograic (i pot deveni extincte local
din trei motive principale #1$ probleme genetice rezultate din pierderea
variabilităţii genetice' neertilităţii (i dritului geneticG #2$ luctuaţii demograiceapărute datorită variaţiei 7nt=mplătoare a ratelor de. &a(tere (i de mortalitateG
#3$ luctuaţiile parametrilor mediului datorită prădătorilor' competiţiei'
incidenţei bolilor' resurselor de rană' catastroelor naturale #incendii'
inundaţii' secete etc$.
:.6.6. Pirdr) v)ri)1i!i%3(ii +n%i*
Variabilitatea genetică este importantă pentru asigurarea adaptării
populaţiilor la scimbările de mediu. ?ndivizii pot avea caracteristici care să;
i aute să supravieţuiască (i să se reproducă 7n condiţii noi' uncţie de )!!!
2$ri)%. >n cadrul unei populaţii' alelele particulare pot varia ca
recvenţă de la comune la oarte rare. >n populaţiile mici' recvenţa alelelor
se poate scimba de la o generaţie la alta doar prin ocul statistic' al (ansei'
de el depinz=nd indivizii care supravieţuiesc' acest proces este denumit
drif% +n%i*. *tunci c=nd )!!! uni $o$u!)(ii i*i au o fr*vn(3
rdu'3 există o (ansă mare ca ele să se $i)rd3 din generaţie 7n generaţie
prin ocul sorţii.
otrivit teoriei lui Drigt' o populaţie cu ?/ indivi&i va mai avea
doar 99 din eterozigoţi după o generaţie' (i 9B după zece generaţii. :
1B1
![Page 102: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/102.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 102/211
populaţie cu 6/ indivi&i va mai avea doar 9! din eterozigoţi după
prima generaţie (i B după zece generaţii.
Pirdri! d v)ri)1i!i%)% +n%i*3 pot apărea cu precădere la
$o$u!)(ii! i&o!)%' 7n mod special la cele din insule (i abitate separte de bariere. Cotodată' i+r)r) indivizilor 7ntre abitatele populaţiilor (i
mutaţiile genetice regulate *r'* v)!o)r) v)ri)1i!i%3(ii +n%i* (i
)%nu)&3 f*%u! drif%u!ui +n%i*. %iar (i o recvenţă redusă a
migrărilor 7ntre populaţiile mici determină minimizarea eectului de pierdere
a variabilităţii genetice a acestora.
*stel' speciile de *onifr din Nou) !)nd3' cu $o$u!)(ii )ii*i d 6 /// indivi&i' se conruntă cu o pierdere mare a variabilităţii
genetice' mult mai mare dec=t o populaţie de 1B BBB indivizi.
A.5 Cri&) ndo+)i*3.
: mare varietate de mecanisme $rvin ndo+)i) la cele mai
multe populaţii naturale. >n $o$u!)(ii! )ri ale speciilor de animale'
indivi&ii nu ' 9$r*7)&3 *u 2$!)r )$ro$i)%. Ei se deplasează
departe de locul na(terii (i au anumiţi senzori' mai ales olactivi' care le
in7i13 %ndin(! r$rodu*%iv atunci c=nd sunt 7n )$ro$ir) rud!or.
/a multe $!)n%' mecanismele morologice (i iziologice
7ncuraează $o!ni&)r) 9n*ru*i,)%3 (i previne autopolenizarea.
?n unele cazuri' atunci c=nd $o$u!)(ii! 'un% i*i' aceste mecanisme
dau gre( (i este posibilă )$)ri(i) ndo+)ii. Q$r*7r) *u indivi&i
)$ro$i)(i #părinţi' raţi' veri$ (i )u%ofr%i!i&)r) la speciile ermarodite
poate genera o criză endo"amică' care se caracterizează prin apariţia a mai
puţini pui sau sterilitatea noilor născuţi. %riza endogamică poate pune
1B2
![Page 103: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/103.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 103/211
serioase probleme populaţiilor mici din captivitate ; din grădini zoologice
sau centre de cre(tere.
#.5 Cri&) 2o+)i*3.
Indivi&ii '$)r)(i prin bariere geograice' din populaţii distincte
genetic' ' $o% 9$r*7) fo)r% r)r' nu numai datorită separării izice
ci (i datorită neconcordanţelor dintre mecanismele etologice' iziologice
(i morologice' mecanisme care asigură doar 7mperecerea indivizilor
similari genetic (i din aceea(i specie.
: '$*i r)r3' cu 7)1i%)%u! d+r)d)%' se poate 9$r*7) 7nultimă instanţă cu indivi&i )i )!%i $o$u!)(ii. ?ndivizii incapabili să;(i
găsească perece 7n populaţia lor se vor 7mperecea cu indivizi din altă
populaţie. R&u!%)%u! poate i apariţia de d'*ndn(i '%ri!i' datorită
incompatibilităţii cromozomiale (i a substratului enzimatic al părinţilor'
acest proces numindu;se *ri&3 2o+)i*3
6ibrizii astel rezultaţi pot să aibă o combinaţie genetică care să nu permită 'u$r)vi(uir) 9n *ondi(ii! !o*)!. /a cealaltă extremă' *ri&)
2o+)i*3 poate rezulta ,i $rin 9$r*7r) unor indivi&i din '$*ii
)$ro$i)%. entru a protea specia de exogamie' programele de reproducere
trebuie să aibă 7n vedere aceste probleme.
Exogamia poate avea un eect important (i la $!)n%' unde
7mperecerea depinde oarte mult de posibilităţile de transerare a
polenului. : $!)n%3 r)r3 care %r3i,% 9n *oun *u '$*ii )$ro$i)% din
punct de vedere genetic' $o)% '*7i1) $o!n cu acestea' mecanismele de
apărare put=nd i 7n(elate. >n acest mod se aunge la apariţia de $!)n%
'%ri! sau 7n cazul ericit la o nouă specie.
1B3
![Page 104: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/104.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 104/211
C.5 Pirdr) f!2i1i!i%3(ii vo!u%iv.
A!!! r)r (i combinaţiile neobi(nuite de alele nu coneră un avanta
imediat' dar $o% fi i$or%)n% 9n vii%or. ierderea variabilitătii genetice 7n
populaţiile mici poate limita abilitatea populaţiei de a răspunde pe termen
lung la scimbările de mediu precum poluarea' bolile noi' scimbările
climatice globale. Fără o variabilitate genetică care să asigure trecerea peste
asemenea perioade speciile pot deveni extincte.
:.6.. M3ri) f*%iv3 ) $o$u!)(ii
Fran@lin #195B$ a argumentat că ?/ indivi&i pot constitui un minimnecesar pentru a menţine variabilitatea genetică. *cest număr a ost apreciat
după multe experienţe cu animale domestice' care indică raptul că populaţia
poate i menţinută cu o pierdere a variabilitătii genetice de 2;3 pe
generaţie. <tiliz=nd datele despre ratele de mutaţie la musculiţa de ructe'
Fran@lin #195B$ a sugerat că 7n populaţiile cu ?// indivi&i r)%) v)ri)1i!i%3(ii
+n%i* *r,% prin intermediul u%)(ii!or' ceea ce duce la *o$n')r)
$irdri!or din populaţiile mici.
-egula ?/?// este difi*i! d )$!i*)% %) $r)*%i*3 deoarece se bazează pe
ipoteza că toată populaţia are (anse egale de a se 7mperecea (i de a avea
descendenţi. Mu!(i indivi&i dintr;o populaţie nu $o% )v) ur),i datorită unor
actori precum v=rsta' starea de sănătate' sterilitatea' malnutriţia' dimensiunea
mică sau structura socială. %a rezultat al acestor restricţii s;a deinit mărimea
eectivă a populaţiei' adică indivizii )$(i '3 ' r$rodu*3.
: populaţie eectivă mică poate apărea 7n una din următoarele
circumstanţe
1B4
![Page 105: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/105.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 105/211
).5 Un '2 r)%io n*7i!i1r)%. : populaţie poate avea un număr inegal de
masculi (i emele' număr ce determină (ansele de 7mperecere. ?ntr;o populaţie
de g=(te monogame care are 2B de masculi (i 1 emele' doar 1 indivizi se vor
7mperecea' astel că 7n acest caz mărimea eectivă a populaţiei este de 12 (i nu3. /a alte specii de animale' sistemul social poate ace ca unii indivizi să nu se
7mpereceze' ciar dacă iziologic vorbind sunt apţi să o acă.
1.5 V)ri)(i) nu3ru!ui d ur),i. /a multe specii' numărul de urma(i
poate varia substanţial de la individ la individ. *cest lucru este valabil 7n mod
deosebit la plante' unde urma(ii unui individ pot produce *@%v) 'in( pe
c=nd alţii pot produce'u% d 'in(
.
*.5 H!u*%u)(ii! $o$u!)(ii. /a unele specii' mărimea populaţiei poate
varia dramatic de la o generaţie la alta. <n exemplu al acestor luctuaţii sunt
unele insecte' plantele anuale (i amibienii. >n populaţiile cu asemenea
luctuaţii' mărimea eectivă este undeva 7ntre oarte scăzută (i oarte ridicată.
:.6.. V)ri)(ii do+r)fi*
?ntr;un mediu stabil ideal' $o$u!)(i) v) *r,% p=nă c=nd va atinge
*)$)*i%)%) d 'u$or% ) diu!ui. /a punctul 7n care media de na(teri
este egală cu media deceselor se poate aprecia că nu există nici o
scimbare a mărimii populaţiei. >n realitate' indivizii nu produc neapărat
un număr mediu de urma(i' ci se poate 7nt=mpla să nu aibă urma(i' să aibă
mai mulţi sau ciar mai puţini. *ceste valori trebuie studiate pe $o$u!)(ii 9n%r+iG dacă de exemplu media deceselor este studiată pe o $o$u!)(i
)r se va obţine un rezultat mult mai corect dec=t dacă se studiază un
'+n% d $o$u!)(i.
1B!
![Page 106: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/106.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 106/211
![Page 107: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/107.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 107/211
:.6.. V)ri)(i) f)*%ori!or d diu ,i *)%)'%rof!
Variaţia 7nt=mplătoare a actorilor biologici' izici (i cimici de
mediu este cunoscută ca stochasticitatea mediului ' (i poate cauza variaţia
mărimii populaţiilor."e exemplu' populaţia unei specii de i$uri 9n $ri*o! poate i
aectată de luctuaţia populaţiei unei specii de *3$rio)r care măn=ncă
acelea(i tipuri de plante ca (i iepurii. H!u*%u)(ii! diu!ui fi&i* pot avea
de asemenea o inluenţă puternică 7n populaţiile de iepuri aversele de
ploaie pot determina o abundenţă de rană pe c=nd seceta poate determina
lipsa ei.
C)%)'%rof! n)%ur)! produse la intervale nepredictibile' precum
cutremurele' urtunile' inundaţiile' erupţiile vulcanice (i incendiile' pot
cauza luctuaţii mari 7n populaţia respectivă. %atastroele naturale pot
distruge o parte a populaţiei sau o pot elimina 7n 7ntregime. %iar dacă
probabilitatea ca aceste catastroe naturale să se producă este mică
#c=teodată la intervale de secole$' ele au eecte oarte importante.
>n general introducerea unor variabile 7n modelele de predicţie a
evidenţiat că unele $o$u!)(ii *u r)% i*i d *r,%r (i 3ri i*3 au o
probabilitate mare de 2%in*(i.
?n modelarea evoluţiei speciilor de $)!iri d !) %ro$i*' mărimea
minimă viabilă a populaţiei #7n acest caz numărul de indivizi care să
determine o (ansă de supravieţuire a populaţiei de 9! 7n 1BB de ani$ este
de 45 indivizi maturi. %=nd este luată 7n calcul o v)ri)(i i*3 ) f)*%ori!ord diu populaţia minimă viabilă cre(te la 6/ indivi&i. *tunci c=nd
introducem o v)ri)(i )r ) f)*%ori!or d diu populaţia minimă viabilă
aunge la / indivi&i. *ceste rezultate demonstrează că ,i $o$u!)(ii! )ri
%r1ui să ie $ro%>)% pentru a )'i+ur) 'u$r)vi(uir) '$*ii!or.
1B
![Page 108: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/108.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 108/211
:.. Moni%ori&)r) $o$u!)(ii!or
%eia succesului proteării unei specii rare sau ameninţate este
7nţelegerea relaţiilor pe care le are aceasta cu mediul 7nconurător (i
statutul populaţiei sale.
?normaţiile de bază necesare pentru a iniţia un plan de conservare a
unei specii sau a determina statutul ei se pot obţine din trei surse maore
) Iiteratura pu!licată. *ceastă literatură poate conţine date istorice
despre mărimea (i distribuţia populaţiilor' ce pot i comparate cu cele
colectate de cercetător. ?nternetul asigură accesul la o literatură tot mai
bogată precum baze de date' buletine electronice' liste de discuţii de
specialitate' sau acilitează abonarea la baze de date.
) Iiteratura nepu!licată. : cantitate considerabilă de inormaţii
7n domeniul conservării biodiversităţii este găsită 7n rapoartele
nepublicate de către cercetători' agenţii guvernamentale sau organizaţii
neguvernamentale. *ceastă a(a;zisă !i%r)%ur3 +ri este citată uneori 7n
publicaţii sau menţionată 7n conversaţii (i discursuri. *cest tip deliteratură este 7n cre(tere datorită aptului că poate i u(or găsită (i pe
?nternet. *desea rapoartele pot i consultate contact=nd direct autorii sau
organizaţiile neguvernamentale. *cest tip de literatură trebuie olosit cu
griă' deoarece rareori poate i vrifi*)%3 vridi*i%)%) d)%!or.
) Cercetarea pe teren. ?storia naturală a speciilor este 7n mod recvent
cercetată prin observaţii atente 7n teren. %ercetarea pe teren este necesară datiind aptul că doar o mică parte a speciilor au ost studiate (i oricum ecologia
multor specii se scimbă de la un loc la altul. "oar pe teren poate i corelat
statutul speciei (i relaţiile 7n mediul izic (i biologic. %ercetarea pe teren
necesită o bună pregătire' o stăp=nire de tenici rapide (i este bine ca studiile să
1B5
![Page 109: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/109.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 109/211
ie supervizate de un cercetător cu experienţă sau să urmărim 7ntocmai saturile
unui manual.
entru a cunoa(te statutul unei specii rare este necesar să inventariem
specia pe teren (i să oni%ori&3 un %i$ $o$u!)(ii! sale. rin inventarieri
repetate menţin=nd aceea(i metodă putem determina scimbările 7ntr;un anumit
timp. Invn%)rir) $ o $rio)d3 )i !un+3 d %i$ ne aută să decelăm
tendinţele posibile de cre(tere sau descre(tere datorită cauzelor antropice de
luctuaţiile datorate variaţiilor climatice sau evenimentelor naturale
nepredictibile.
Monitorizarea pe %rn !un+ arată r3'$un'u! $o$u!)(ii!or !)'*7i13ri! d diu. "e exemplu prin monitorizarea atentă a unui
ecosistem s;a observat că d*!inu! '$*ii!or d or7id este legat de speciile
r1ivor )ri care trăiesc 7n abitatul lor.
,tudiile care implică monitorizările au crescut 7n ultimul deceniu' de
c=nd agenţiile guvernamentale (i organizaţiile neguvernamentale au devenit mai
preocupate de protearea speciilor rare (i ameninţate.
Inventarierea reprezintă doar o simplă nu3r)r ) indivi&i!or
prezenţi 7ntr;o populaţie. rin r$%)r) 9n %i$ a inventarierii la anumite
intervale' putem determina dacă populaţia este stabilă numeric' 7n cre(tere
sau 7n descre(tere. ?nventarierea este o %od3 n2$r'iv3 ,i !ii%)%3' care
7nsă răspunde la unele 7ntrebări ; c=ţi indivizi există 7n populaţie la un
moment datG a ost populaţia stabilă 7n raport cu datele istorice.
?nventarierile pe un areal 7ntins pot auta la determinarea arealului
speciilor (i a ariilor cu abundenţă locală.
Investigarea populaţiei implică utilizarea unor metode de
$r!v)r repetabile' prin care se estimează dn'i%)%) '$*ii 7ntr;o
1B9
![Page 110: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/110.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 110/211
comunitate. <n areal poate i 7mpărţit 7n '+n% d $r!v)r'
număr=ndu;se indivizii din aceste segmente. -ezultatele obţinute pot i
mediate (i apoi olosite pentru a estima mărimea populaţiei. Metodele de
calcul statistice sunt utilizate atunci c=nd populaţia sau arealul sunt oartemari. Metodele de calcul statistice sunt bune atunci c=nd ciclul de viaţă al
speciei este necunoscut sau oarte redus ca durată stadiul de săm=nţă'
plantulă la speciile de plante' stadiu larvar' pupă sau imago la insecte.
Studiile demografice iau 7n considerare indivizi (iHsau populaţii
cunoscute pentru a determina r)%! d *r,%r8 r$rodu*r ')u
'u$r)vi(uir. >n studiu se pot include
indivi&i d %o)% v@r'%! ,i3rii!' populaţia poate i studiată 7n ansamblu sau pe segmente. "acă
se studiază populaţia 7n ansamblu trebuie număraţi toţi indivizii' de toate
v=rstele #urmărindu;se mărimea' sexul$. Este obligatorie )r*)r) pentru
identiicări viitoareG este notată $o&i(i) 9n )r)! (i se pot colecta probe de
ţesut pentru analize genetice. T7ni*i! utilizate pentru a '%udi) o $o$u!)(i
depind de scopul studiului (i caracteristicile speciei. Fiecare disciplină 7(i are
propriile tenici. entru a putea identiica indivizii mai t=rziu ornitologii
in!)&3 $3'3ri!' mamalogii pot %i*7%) '$*ii!' botani(tii ata(ează
$!3*u( d )!uiniu pentru a marca arborii.
?normaţiile studiilor demograice pot i utilizate la calculul ratei de
scimbare a populaţiei (i identiicarea stadiilor vulnerabile din ciclul de
viaţă .,tudiile demograice oeră deci inormaţii despre '%ru*%ur)
$o$u!)(ii. : populaţie stabilă are 7n mod obi(nuit o anumită $ro$or(i d >uvni!i8 )du!(i %inri ,i )du!(i 13%r@ni. *bsenţa sau numărul mai mic al
unei clase de v=rstă' 7n mod deosebit a uvenililor' indică aptul că $o$u!)(i)
'% 9n d*!in. ,imilar' un număr mare de uvenili sau adulţi tineri indică
aptul că $o$u!)(i) '% '%)1i!3 sau ciar 7n 2$)n'iun. *naliza atentă a
11B
![Page 111: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/111.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 111/211
datelor pe termen lung (i a scimbărilor ce se produc 7n timp poate oeri
inormaţii suiciente pentru a decela luctuaţiile pe termen scurt de
tendinţele pe termen lung.
Moni%ori&)r) $ %rn !un+ ) '$*ii!or ,i *o'i'%!or .Monitorizarea pe termen lung a enomenelor dintr;un ecosistem
#temperatura' precipitaţiile' umiditatea' aciditatea solului' calitatea apei'
eroziunea solurilor etc.$' comunităţilor #speciile de plante' tipul de 7nveli(
vegetal' biomasa pe iecare nivel troic etc.$ (i populaţiilor #numărul de
indivizi dintr;o specie$ este necesară deoarece ar i diicil să d*!3 7ntre
f!u*%u)(ii! nor)! (i
%ndin(! $ %rn !un+.
"e exemplu' multe din populaţiile de )fi1ini8 in'*%8 $!)n% sunt
v)ri)1i! d !) )n !) )n' deci sunt necesare date din mai mulţi ani pentru a
putea stabili dacă specia este 7n declin' abundentă sau se ală la parametrii
normali.
:bservaţiile asupra populaţilor a două specii de lamingo din
*rica de ,ud' eectuate pe parcursul a 4B de ani' au arătat că 7n anii cu
$!oi 1o+)% populaţia are un nu3r )i )r d $ui. &umărul de pui
7nt=lniţi 7ntr;un )n nor)! este mult mai mic dec=t 7n trecut' element ce ar
putea indica aptul că speciile de lamingo pot dispărea 7n c=ţiva ani.
Moni%ori&)r) $ %rn !un+ este oarte i$or%)n%3 atunci c=nd
se abordează $roi*% d *on'rv)r in%+r)%3 (i dezvoltare' 7n care
protecţia diversităţii biologice pe termen lung este un obiectiv important.
"atele acestea pot i olosite de manageri pentru a evalua dacăobiectivele proiectelor au ost atinse' sau dacă trebuie ăcute modiicări
7n planurile de management iniţiale.
Eectele 7n mediu ale unor probleme pot apărea la distanţă de mai
u!(i )ni după ce cauza iniţială a 7nceput să acţioneze' deci '*7i13ri!
111
![Page 112: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/112.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 112/211
9n *o'i'% trebuie 7nţelese (i 7n această direcţie. "e exemplu' $!o)i)
)*id3 sau alte eecte ale poluării aerului pot apare după decenii de la
tăierea arborilor. %re(terea ro&iunii 'o!u!ui (i %r)n'$or%u! $)r%i*u!!or
rod)% 7n mediul )*v)%i* pot avea' peste ani' eecte negative' spreexemplu pierderea abitatului larvelor unor specii rare de insecte. >n acest
caz' cauza #$o!u)r) )ru!ui$ se maniestă cu d*nii 9n)in% ca eectul
#d*!inu! in'*%!or$ să ie detectabil.
P!o)i) )*id38 '*7i13ri! *!i)%i* +!o1)!8 'u**'iun) v+%)(ii8
2*'u! d )&o% ,i inv)&ii! d '$*ii 2o%i* sunt toate exemple ale
proceselor care determină'*7i13ri $ %rn !un+ 9n *ouni%3(i!
1io!o+i*. <nele infor)(ii pe termen lung sunt disponibile de la '%)(ii!
%o' r*n'3in%! )nu)! )! '$*ii!or' $)r*!! d oni%ori&)r
for'%ir3' autoritatea de +o'$od3rir ) )$!or' fo%o+r)fii v*7i )!
*ovoru!ui v+%)!' 7nsă datele care sunt necesare pentru conservarea
diversităţii biologice sunt inadecvate. entru a remedia lipsa acestor date a
7nceput implementarea unor $ro+r) d oni%ori&)r ) '*7i13ri!or 9n
diu. *ceste staţii vor ace 7n viitor parte dintr;un sistem de avertizare 7n
cazul apariţiei unor disuncţii sau a declinului ecosistemelor.
:.. Con'%i%uir) d $o$u!)(ii noi
:bservarea pasivă a speciilor nu rezolvă problemele care determină
extincţia (i nici nu oeră soluţii concrete. "e aceea au ost dezvoltate
proiecte ce au urmărit constituirea de $o$u!)(ii noi d '$*ii '3!1)%i* (i
'i'3!1)%i* r)r (i ameninţate (i cre(terea mărimii populaţiilor existente.
*ceste experimente ne dau speranţa că '$*ii! care acum trăiesc doar 7n
*)$%ivi%)% pot să;(i r*@,%i+ ro!u! ecologic (i evolutiv din *ouni%)%)
1io!o+i*3. Po$u!)(ii! n)%ur)! au ,)n' mai i*i '3 fi di'%ru' de
catastroe #precum epidemii sau războaie$ d*@% $o$u!)(ii! *)$%iv. Mai
112
![Page 113: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/113.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 113/211
mult' simpla cre(tere a numărului (i mărimii populaţiei unei specii scade' 7n
general' probabilitatea de extincţie.
/a nivel mondial' rupul de ?peciali,ti pentru Entroducerea
?peciilor #+,-$ din cadrul ?<%&' 9n*ur)>)&3 rin%rodu*ri!responsabile. >niinţat 7n 1955' +,- are peste 2B membri din toată lumea
(i este suţinut de o bază de date constituită din peste 4BB de $roi*% d
rin%rodu*r realizate 7n peste 5B de ţări.
*ceste tipuri de programe nu pot i un 'u**' p=nă c=nd f)*%orii
care au condus la d*!inu! $o$u!)(ii ini(i)! sunt 1in 9n(!,i ,i
!iin)(i sau cel puţin controlaţi. "e exemplu' o specie de pasăre
endemică a ost v=nată intens de localnici' arealul de cuibărit este
degradat prin lucrări antropice' iar ouăle sale sunt m=ncate de o specie
exotică ; toate aceste probleme trebuie să;(i găsească rezolvarea pentru ca
specia să ie salvată de la extincţie. ,impla realizare a unui centru de
cre(tere 7n sălbăticie' ără o di'*u(i *u $o$u!)(i) !o*)!3' ără a )d)$%)
ulterior $ro*dur) d !u*ru (i ără controlul speciilor exotice' va i un
e(ec.
?n practică sunt utilizate %ri %i$uri d $ro+r) pentru constituirea
de populaţii noi de animale (i plante. <n program de reintroducere implică
realizarea unui *n%ru d *r,%r sau )du*r) d '$*ii 7ntr;un areal
istoric pe care specia nu;l mai ocupă. Crebuie să remarcăm că există o
mare conuzie 7ntre termenii ce redau reintroducerea populaţiilor' uneori
aceste programe iind denumite de QrestabilireP QrestaurareP sauQtranslocareP. rincipalul o1i*%iv al unui program de reintroducere este de a
avea o nou3 $o$u!)(i 9n diu! $ *)r '$*i) 9! o*u$) ini(i)!.
"e exemplu' un program de reintroducere a !u$i!or' iniţiat 7n 199! 7n
!!o'%on N)%ion)! P)rF urmărea să readucă ecilibrul 7ntre prădători (i
113
![Page 114: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/114.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 114/211
erbivore care exista 7nainte de intervenţia omului 7n regiune. ?ndivizii sunt
Qprodu(iP 7n vecinătatea sau 7n arealul din care au ost colectaţi strămo(ii
lor. >n oarte puţine cazuri indivizii noi sunt Qprodu(iP ciar 7n arealul 7n care
vKr i reintrodu(i. <n exemplu 7n acest sens este cel al *)$ri n+r# :upicapra rupicapra$ din Mun(ii Rodni. "ispariţia acestei specii 7n masiv
a ost determinată de numărul mare de st=ne' de bracona (i de staţionarea
unor unităţi militare 7n zonă 7n timpul celui de;al doilea război mondial. "e(i 7n
anul 194 au ost promovaţi acţiuni de repopulare care au avut un real succes'
reinstalarea unor actori pertubatori #pă(unatul' turismul neorganizat' braconaul
etc$ pun sub semnul 7ntrebării viitorul acestei specii 7n Munţii -odnei.
<n program de cre(tere a eectivului populaţiei implică *r)r) d noi
indivi&i 7ntr;o populaţie existentă pentru ai cre(te mărimea (i fondu! d +n.
%re(terea numărului de indivizi se ace prin )du*r) unor 2$!)r colectate
din alt areal sau obţinuţi 7n *)$%ivi%)%. <n exemplu de astel de program este cel
care implică procedura 7)d'%)r%in+' 7n care puii oarte mici de ţestoase marine'
obţinuţi 7n captivitate sunt (inu(i 'u1 o1'rv)(i 9n %i$u! '%)+iu!ui !or
vu!nr)1i!' iind mutaţi 7n sălbăticie doar după o perioadă de timp. <n program
asemănător este derulat 7n -om=nia 7ncep=nd cu anul 2BB1' 7n arcul &atural
orţile de Fier. *stel 7n centrul de cre(tere al ţestoaselor lui 6ermann de la
E(elniţa #ud. Meedinţi$ sunt incubate ouă de ţestoase. "upă incubare puii
sunt ţinuţi 7n captivitate pentru observaţii' apoi urmărind o procedură de tip
QeadstartingP sunt transeraţi 7n zonele cu densitate mică din udeţele %aras
,everin (i Meedinţi.<n $!)n d in%rodu*r de noi specii necesită o )%n(i extrem de mare
pentru a nu d+r)d) nou! *o'i'% sau a pune cumva 7n pericol $o$u!)(ii!
indi+n. Crebuie luate măsuri pentru a ne asigura că indivi&ii in%rodu,i nu vor
contacta 1o!i 9n *)$%ivi%)%' boli care se pot răsp=ndi (i pot dăuna populaţiilor
114
![Page 115: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/115.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 115/211
sălbatice. Este tipul de program care trebuie monitorizat atent' oarte mult timp
după ce speciile au ost aduse 7n noul areal' iind necesară existenţa unor
proceduri rapide de !iin)r ) '$*ii!or pe care 7ncercăm să le introducem'
atunci c=nd )$)r $ro1! ce pot pune 7n pericol alte specii #procedura deimplozie$. "e asemenea' este necesară *uno),%r) %o!o+ii speciilor
introduse pentru a adapta 7n mod corespunzător planurile de reintroducere.
:.. S%r)%+ii d *on'rv)r e situ
C) )i 1un3 '%r)%+i pentru protearea diversităţii biologice pe termen
lung este prezervarea comunităţilor naturale (i a populaţiilor 7n sălbăticie'
cunoscută sub numele de prezervare in situ sau on)site. "oar 7n '3!13%i*ispeciile sunt capabile să *on%inu procesele )d)$%3rii vo!u(ioni'% ciar dacă
mediul este 7n scimbare. "acă $r'iun) u)n3 este 7n *r,%r' pentru
multe specii rare prezervarea ex situ nu mai este o o$(iun vi)1i!3. "acă o
populaţie este prea mică ca să reziste sau dacă toţi indivizii răma(i sunt găsiţi 7n
aara ariei proteate' prezervarea in situ nu poate i eectuată' 7n aceste
circumstanţe este clar că singura cale de a preveni extincţia speciilor este
aceea de a menţine indivizii 7n condiţii artiiciale' sub controlul oamenilor.
*ceastă strategie este cunoscută sub numele de strategie de prezervare
ex situ sau off)site. "ea un număr mare de specii de animale sunt extincte 7n
libertate dar supravieţuiesc 7n captivitate. S*o$u! pe termen lung al multor
programe de conservare ex situ este for)r) d $o$u!)(ii noi 9n '3!13%i*i'
cu un număr suicient de indivizi (i un abitat propice.
Facilităţile oerite de tenicile de prezervare ex situ includ grădinile
zoologice' ondurile de v=nătoare' acvariile (i centrele de cre(tere 7n captivitate.
P!)n%! sunt menţinute 7n grădini botanice' parcuri dendrologice (i bănci de
seminţe. : strategie imediată care combină elementele strategiei ex situ cu cele ale
strategiei in situ este monitorizarea (i managementul populaţiilor de specii rare (i
11!
![Page 116: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/116.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 116/211
7n pericol 7n mici arii proteateG aceste populaţii sunt 7ncă 7nt=lnite 7n sălbăticie' dar
in%rvn(i) o)ni!or $o)% fi )**$%)%3 o*)&ion)! pentru a o$ri d*!inu!
populaţiei. Eorturile de conservare ex situ sunt o parte importantă din strategia
de conservare integrată de proteare a speciilor 7n pericol.,trategiile ex situ (i in situ sunt )%ri)!i&)% prin $ro+r)
*o$!n%)r. ?ndivizii din populaţiile 2 'i%u pot i $riodi* $u,i 9n
'3!13%i*i pentru a cre(te succesul programelor de conservare in situ.
Po$u!)(ii! *)$%iv pot oeri infor)(ii utile despre 1io!o+i) '$*ii!or (i pot
sugera noi strategii de conservare in situ.
opulaţiile ex situ care se automenţin pot să rdu*3 nvoi) de a *o!*%)indivi&i din '3!13%i*i' pentru ai expune sau 7n scopuri (tiinţiice. Expunerea
indivizilor din specii 7n pericol poate i ăcută 7n grădini zoologice' (i poate
auta la crearea unei educaţii pozitive.
rezervarea in 'i%u a speciilor este o alternativă pentru '$*ii! care se
)u%on(in *u +ru 9n *)$%ivi%)%' ca rinocerii. %onservarea ex situ se ace cu
for%uri fin)n*i)r fo)r% )riG costul menţinerii unui eleant arican sau
rinocer 7ntr;o grădină zoologică este de !B de ori mai mare dec=t protearea
aceluia(i individ 7n parcurile naţionale din *rica de estG *o'%u! menţinerii
grădinilor zoologice din S.U.A. este de aproape un i!i)rd d do!)ri pe an.
:..6. Gr3dini! &oo!o+i*
S%r)%+i) +r3dini!or &oo!o+i* este de a expune '$*ii!
*7)ri')%i* ca ur(ii panda' giraele (i eleanţii' i+nor@ndu-! pe cele ce
aparţin in'*%!or' nevertebratelor etc. ameninţate (i ele cu dispariţia.<nul din '*o$uri! )*%u)! al celor mai multe +r3dini &oo!o+i* este
acela de a realiza 9nu!(ir) 9n *)$%ivi%)% a speciilor rare (i ameninţate cu
dispariţia. "oar un procent mic din speciile rare de mamiere crescute 7n
grădinile zoologice 7(i autosusţin populaţia la o mărime care să asigure
11
![Page 117: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/117.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 117/211
menţinerea divr'i%3(ii +n%i*. entru a remedia această situaţie'
grădinile zoologice (i organizaţiile conservaţioniste ailiate au 7nceput' cu
eorturi mari' să construiască acilităţi (i să dezvolte tenologii necesare
pentru a 7niinţa colonii de animale rare sau ameninţate' să elaboreze noi%od ,i $ro+r) d rin%rodu*r ) '$*ii!or 9n )r)!! 9n *)r )u
di'$3ru%. *stel de iniţiative au avut succes 7n cazul urangutanului # *on"o
p("meus$.
Un! '$*ii sunt pur (i simplu oarte difi*i! d 9nu!(i%' 7n ciuda
eorturilor oamenilor de (tiinţă. <n exemplu este ursul panda' animal care au 7n
libertate o rată de reproducere redusă' 7n captivitate iind aproape imposibilă
7nmulţirea' 7n ciuda eorturilor considerabile (i costisitoare. &a(terea unui pui de
panda 7ntr;o grădină zoologică este un eveniment de importanţă mondială.
:... A*v)rii!
entru a se putea ocupa de speciile acvatice ameninţate' itiologii' biologii
marini (i experţii 7n recii care lucrează pentru acvariile publice' *o!)1or)&3
din ce 7n ce mai mult cu cercetătorii din institutele de cercetări marine'
departamente de pescuit (i organizaţii conservaţioniste' pentru a putea d&vo!%)
$ro+r) eiciente de *on'rv)r a comunităţilor acvatice.
,e ac for%uri maore pentru a putea realiza %7ni*i d r$rodu*r 9n
)*v)rii 7n scopul menţinerii speciilor rare (i a rin%rodu*rii unele specii 7n
n)%ur3. Multe dintre tenicile olosite 7n reproducerea pe(tilor au ost realizate
iniţial de către *r*%3%orii din 9n%r$rindri! $i'*i*o! pentru )$rovi&ion)r
*u '$*ii v)!oro)' *onoi* #păstrăv' somon$. *lte tenici au ost olosite 7nacvariile comercianţilor de pe(ti care 7ncercau să 7nmulţească pe(tii tropicali
pentru a;i vinde.
rogramele de reproducere a pe(tilor marini ameninţaţi (i a speciilor de
corali sunt 7ncă 7ntr;o ază incipientă' 7nsă acesta este un domeniu de cercetare
11
![Page 118: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/118.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 118/211
activă 7n momentul de aţă. A*v)*u!%ur) are o $ondr tot mai importantă 7n
asigurarea )!in%)(ii ou!ui' iind dezvoltate numeroase $ro+r) d
91un3%3(ir +n%i*3.
*cvariile au un rol deosebit de important 7n conservarea cetaceelor ameninţate cu dispariţia' răspunz=nd adesea dorinţei oamenilor de a salva
balenele e(uate pe plae sau dezorientate 7n ape puţin ad=nci. %omunitatea
acvariilor poate utiliza 2$rin() *@,%i+)%3 9n )*%ivi%)%) *u '$*ii! *)$%iv'
pentru a dezvolta programe care să aute speciile ameninţate.
:... Gr3dini! 1o%)ni*
este6<// +r3dini 1o%)ni* din !u
găzduiesc colecţii importante de
plante ce reprezintă o resursă crucială pentru eorturile de conservare. ?n prezent' 7n
grădinile botanice ale lumii vegeteaz= 3 circa 4 milioane de plante' reprezent=nd
/./// '$*ii' aproximativ 3B din lora cunoscută a lumii. ,pecii adiţionale sunt
cultivate 7n sere' grădini de legume' grădini de lori (i alte asemenea amenaate
#aceste specii au deseori doar c=ţiva indivizi per specie$. %ea mai mare grădină
botanică din lume -oYal )otanic +ardens XeL' din *nglia' cultivă circa 2!.BBB
de specii de plante #1B din totalul speciilor cunoscute$' din care 2.BB sunt 7n
pericol sau ameninţate cu dispariţia.
+rădinile botanice trebuie să 3r)'*3 nu3ru! d indivi&i cultivaţi
din iecare specie pentru a le $ro%>) divr'i%)%) fondu!ui +n%i*.
+rădinile botanice se *on*n%r)&3 din ce 7n ce mai mult pe cultivarea
plantelor aparţin=nd '$*ii!or r)r ,i )nin()%' multe specializ=ndu;se 7n
cultivarea anumitor categorii de plante.+rădinile botanice reprezintă adesea )u%ori%3(i r*uno'*u% 7n
idn%ifi*)r) $!)n%!or (i a statutului lor de conservare. E2$di(ii!
organizate de grădinile botanice descoperă '$*ii noi (i ac observaţii
asupra speciilor cunoscute' 7n timp ce peste 2!B de grădini botanice 9n%r(in
115
![Page 119: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/119.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 119/211
r&rv)(ii n)%ur)! care reprezintă areale importante de conservare. rin
programele lor grădinile botanice au ro!u! d ) du*) $u1!i*u! 7n legătură
cu problemele conservării' estim=ndu;se că sunt vizitate de 1!B milioane
persoane pe an.?n cazul +r3dini!or 1o%)ni* din Ro@ni) situaţia este destul de
diicilă' ele iind prea mici (i av=nd onduri oarte reduse pentru a putea
ţine pasul cu cele din lume. *stel' de(i cele trei mari grădini botanice din
-om=nia #%lu;&apoca' ?a(i (i )ucure(ti$ aparţin universităţilor ele nu au
r'ur' de spaţiu $n%ru a derula $ro+r) d *on'rv)r ex situ' av=nd
do)r un ro! du*)(ion)!' de(i se ac eorturi remarcabile' de a se alăturaeorturilor de conservare.
-olul grădinilor botanice din -om=nia a ost 7n trecut mult mai
mare' astel 7n $rio)d) in%r1!i*3' ele aveau 7n *u'%odi i$or%)n%
r&rv)(ii naturale. "e exemplu' oiana ,tampei' ,uatul de %=mpie' Valea
)=lii (i o parte din arcul &aţional -etezat aparţineau +rădinii )otanice
din %lu &apoca.
/a niv! in%rn)(ion)!' &otanical ardens Conseration
?ecretariat #)+%,$ din cadrul International !nion for the
"onservation of #ature organizează (i coordonează for%uri! de
*on'rv)r ăcute de +r3dini! 1o%)ni* din 9n%r)+) !u. riorităţile
acestui program includ dezvoltarea unui 'i'% ondi)! d 1)& d d)%
pentru a *oordon) activităţile de *o!*%)r ,i idn%ifi*)r a speciilor
importante care sunt puţin reprezentate sau lipsesc din colecţiile vii.: problemă legată de di'%ri1u(i) +r3dini!or 1o%)ni* este aceea că
se ală mai ales 7n &on) %$r)%3 7n timp ce )>ori%)%) '$*ii!or de
plante din lume se găsesc 7n &on) %ro$i*)!3. "e(i există o serie de mari
grădini botanice 7n ,ingapore' ,ri /an@a' Aava (i %olumbia' 7ntre
119
![Page 120: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/120.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 120/211
priorităţile comunităţii internaţionale ar trebui să ie 9nfiin()r) d
)ri +r3dini 1o%)ni* !) %ro$i* (i in taxonomi(tilor locali pentru a
completa personalul acestora.
:... #3n*i! d 'in(*lături de grădinile botanice (i institutele de cercetare (i;au realizat
colectii de seminţe' numite uneori bănci de seminţe' *o!*%)% de la
$!)n%! '3!1)%i* ,i d !) *! *u!%iv)%. *ctivitatea demonstrează
eorturile ce se ac pentru a mări diversitatea ondului genetic al speciilor
de plante. *ceastă activitate se realizează prin *o!*%)r) 'in(!or d
!) )i u!% '$*ii' prin prelevarea de seminţe de la populaţiile ce se
dezvoltă 7n condiţii de mediu dierite (i de !) )i u!%i indivi&i din
fi*)r $o$u!)(i.
,eminţele celor mai multe specii de plante pot i d$o&i%)% 7n
băncile de seminţe pentru $rio)d !un+i d %i$' 7n condiţii de
temperatură (i umiditate redusă. Este important 7nsă ca' după un timp'
acestea să ie lăsate să germineze.
C)$)*i%)%) 'in(!or de a răm=ne 7n '%)r) !)%n%3 este
deosebit de i$or%)n%3 pentru conservarea 7n aara abitatului'
deoarece permite ca seminţele a numeroase specii rare să ie 7ngeţate
(i depozitate 7n spaţii mici' cu supravegere minimă (i costuri reduse.
?n lume există peste ?/ d )ri 13n*i d 'in(' multe dintre ele 7n
ţări dezvoltate' activitatea iind coordonată de %onsultative +roup on
?nternational *gricultural -esearc #%+?*-$.%iar dacă băncile de seminţe au un mare potenţial pentru
conservarea speciilor rare si ameninţate' ele au (i $ro1! importante.
*stel' dacă se 9n%rru$ furni&)r) nr+ii !*%ri* sau dacă
ecipamentele nu mai uncţionează poate i )f*%)%3 9n%r)+) *o!*(i d
12B
![Page 121: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/121.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 121/211
'in( *on+!)%. "e asemenea' ciar (i 7n cazul depozitării la rece'
'in(! 7(i $ird %r$%)% *)$)*i%)%) d ) +rin) datorită epuizării
rezervelor energetice (i acumulării de u%)(ii d3un3%o)r. entru a depă(i
această deteriorare a calităţii seminţelor' la in%rv)! difri% d %i$'acestea sunt $u' !) +rin)%' plantele sunt cultivate p=nă la maturitate (i
apoi sunt $r!v)% noi 'in( pentru depozitare. ?n cazul băncilor de
seminţe cu colecţii mari' această testare (i re7ntinerire a mostrelor de
seminţe' este o ')r*in3 fo)r% +r).
*proximativ 1! din plantele lumii au 'in( r*)!*i%r)n%8
care ie au nevoie de stare vegetativă' ie nu tolerează temperaturile scăzute
ale depozitării (i' 7n consecinţă' nu $o% fi $3'%r)% 7n astel de bănci.
,eminţele acestor specii trebuie să germineze imediat sau mor. ,peciile cu
seminţe recalcitrante sunt mult mai r3'$@ndi% 9n $3duri! %ro$i*)! dec=t
7n zona temperatăG seminţele multor arbori tropicali de importanţă
economică' cum ar i arborii de cacao #eo!roma cacao$ ori cel de
cauciuc # Beea !rasiliensis$' nu pot i depozitate. <nele din aceste specii de
plante $o% fi n(inu% 7n *u!%uri d ('u%uri 7n condiţii controlate sau
transerate prin tăieri din planta;mamă. *ceste procedee sunt la ora
actuală mai *o'%i'i%o)r dec=t cultivarea plantelor din seminţe.
)ăncile de seminţe sunt considerate de comunitatea (tiinţiică ca un
mod eicient de a *on'rv) divr'i%)%) +n%i*3 ) *u!%uri!or )+ri*o!.
*desea' genele de rezistenţă 7mpotriva unei anumitor boli sau dăunători sunt
descoperite 7ntr;o singură varietate de cultură' cunoscută ca r)'3 !o*)!3'care se dezvoltă doar 7ntr;un )r)! r'%r@n' al lumii. *ceastă diversitate
genetică este crucială pentru agricultură (i se ac eorturi 7n a menţine' a
cre(te productivitatea culturilor moderne sau de a răspunde scimbărilor de
mediu' datorate ploilor acide' secetei (i salinizării solului.
121
![Page 122: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/122.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 122/211
%ercetătorii se ală 7ntr;o cursă contra cronometru 7n 7ncercarea de a
conserva diversitatea genetică a plantelor' deoarece )+ri*u!%orii din toată
lumea 7(i )1)ndon)&3 v)ri%3(i! !o*)! d $!)n% d *u!%ur3 7n avoarea
celor standard' oarte plastice din punct de vedere ecologic.Multe dintre plantele importante de cultură' precum +r@u!8
$oru1u!8 ov3&u! ,i *)r%ofii' sunt 1in r$r&n%)% 7n 13n*i! d
'in(' iar altele ca or&u!8 iu! ,i 'or+u! sunt *o!*%)% in%n'iv.
:ricum' $!)n%! d *u!%ur3 d i$or%)n(3 r+ion)!38 $!)n%!
di*in)!8 $!)n%! %2%i! (i alte plante utile nu sunt r$r&n%)%
*or'$un&3%or 7n băncile de seminţe.
Ni*i $!)n%! '3!1)%i* 9nrudi% cu
cele de cultură nu sunt reprezentate adecvat 7n băncile de seminţe' d,i
aceste specii sunt extrem de fo!o'i%o)r 7n programele de )!ior)r a
culturilor.
,e ac eorturi speciale pentru a protea resursele genetice ale
speciilor de arbori de importanţă comercială. D$o&i%)r) 'in(!or este
difi*i!3 pentru multe genuri de )r1ori' ca stearii #Juercus sp.$ (i plopii
# *opulus sp.$. %iar (i seminţele de pin nu pot i stocate la ininit (i
eventual' trebuie plantate pentru a germina. >n multe cazuri' 'in( d
)r1orii '!*(ion)(i sunt olosite pentru a realiza $$inir 7n scopul
producerii de seminţe comerciale.
Pro%>)r) '$)(ii!or n)%ur)! 7n care apar speciile cu valoare
comercială este considerată din ce 7n ce mai mult un mod d $r&rv)r )
divr'i%3(ii +n%i* necesare 'i!vi*u!%urii. >n cercetările silvice estenecesară *oo$r)r) in%rn)(ion)!3 deoarece' adesea' speciile cu valoare
comercială sunt cultivate departe de ţările de origine.
: controversă importantă asupra băncilor de seminţe este legată de cine
deţine (i controlează resursele genetice ale plantelor de cultură. Gn!
122
![Page 123: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/123.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 123/211
r)'!or !o*)! cultivate urnizează 1)&) n*')r3 r)!i&3rii unor v)ri%3(i
d !i%3 pentru )+ri*u!%ur) odrn3K extrem de adaptabile.
*proximativ 0<= din divr'i%)%) +n%i*3 n*')r3 )+ri*u!%urii od
provine din (3ri 9n *ur' d d&vo!%)r ca ?ndia' Etiopia' eru' Mexic'?ndonezia (i Egipt' cu toate că programele de r)!i&)r ) )*'%or 7i1ri&i
de elită se desă(oară 7n (3ri! indu'%ri)!i&)% din *merica de &ord (i
Europa.
>n %r*u%' 13n*i! in%rn)(ion)! d 'in( *o!*%)u liber seminţe
(i ţesuturi vegetale din (3ri! 9n *ur' d d&vo!%)r (i le livrau institutelor
de cercetare (i companiilor. Cotu(i' după ce aceste companii selectaunoi
7i1ri&i de elită prin programe soisticate de 7ncruci(are (i c=mpuri
experimentale' vind)u 'in(! !) $r(uri ridi*)% pentru a obţine proit
maxim. [ările 7n curs de dezvoltare 7(i pun acum problema de ce trebuie
să;(i 7mpartă gratis resursele lor genetice (i după aceea trebuie să plătească
pentru seminţe superioare selectate pe baza resurselor genetice din ţara lor. :
'o!u(i a acestei dileme implică )*orduri negociate 7n contextul
Conen+iei asupra 'iersită+ii &iolo"ice 7n care statele acceptă să;(i
7mpartă resursele lor genetice 7n scimbul primirii de produse noi (i a unei
părţi din proituri. *stel de acorduri includ (i crearea de rezerve strategice
pentru protearea diversităţii biologice.
:.?. C)%+orii d *on'rv)r ) '$*ii!or
Multă vreme' naturali(tii au luat 7n considerare acele specii care erau
rare' ori prezentau o valoare biogeograică deosebită' ciar (i una
sentimentală. *(a s;au declarat Qmonumente ale naturiiP' a(a s;au constituit
rezervaţiile (tiinţiice (i naturale (i' tot a(a' s;au elaborat primele Qliste ro(ii K
123
![Page 124: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/124.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 124/211
sau Qcărţi ro(iiK (i s;a născut 'o&o!o+i) - ,%iin(3 ) *on'rv3rii
1iodivr'i%3(ii.
entru a evidenţia' 7n scopul conservării' statutul speciilor rare' ?<%&
a stabilit 6/ *)%+orii d *on'rv)r.1.$ E2%in*%3. : specie #sau alt taxon' ca subspecie (i varietate$ despre
care se (tie că nu mai există. rin cercetări repetate (i minuţioase eectuate 7n
areale 7n care specia a ost găsită anterior (i 7n alte situri posibile nu s;a reu(it
regăsirea ei
.5 Di'$3ru%3 din '3!13%i*i. ,pecia există doar cultivată' 7n
captivitate sau ca populatii naturalizate 7n aara abitatului natural. %ercetările 7n
(irurile cunoscute nu au reu(it să regăseasca specia.
.5 In $ri*o! iinn%. ,pecii care prezintă un risc extrem de ridicat de a
dispărea din sălbăticie 7n viitorul imediat. <n interes aparte prezintă speciile al
căror număr de indivizi s;a redus p=nă la la punctul 7n care supravieţuirea lor este
improbabilă dacă tendinţa de descre(tere continuă.
.5 In $ri*o!. ,pecii care prezintă riscul de a dispărea 7n viitor' iar pe
termen mediu pot i incluse 7n categoria 3.
?.5 Vu!nr)1i!3. ,pecii cu riscul de a dispărea 7n viitor. e termen mediu
specia poate deveni 7n pericol.
<.5 D$ndn%3 d *on'rv)r. &u este ameninţată 7n prezent' dar este
dependentă de un program de conservare' ără de care ar deveni ameninţată cu
dispariţia
:.5 A$ro)$ )nin()%3. ,pecia este aproape de a i consideratăvulnerabilă' dar nu este 7ncă considerată ameninţată.
.5 In'ufi*in% *uno'*u%3. ,pecia nu este considerată aproape
ameninţată sau ameninţată deoarece nu sunt date suiciente pentru a putea ace
o evaluare.
124
![Page 125: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/125.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 125/211
0.5 Dfi*in(3 d d)%. "atele existente sunt inexacte sau insuiciente pentru
a determina riscul de a dispărea al speciei. ?n multe cazuri' speciile nu au ost
văzute de ani sau zeci de ani deoarece nici un biolog nu a 7ncercat să le caute.
,unt necesare mai multe inormaţii 7nainte ca specia să ie 7ncadrată 7ntr;ocategorie ameninţată.
6/. Nv)!u)%3. ,pecia nu a ost 7ncă evaluată pentru a i 7ncadrată 7ntr;o
categorie ?<%&.
?n scopul impunerii restricţiilor legale care 7nsoţesc aceste categorii (i a
implicaţiilor inanciare ce rezultă pentru proprietarii de terenuri' corporaţii'
guverne etc' a trebuit să ie lămurită deiniţia iecărei categorii. ?n6008 IUCN
a realizat un nou 'i'% d *!)'ifi*)r ) '$*ii!or pe trei niveluri' bazat pe
posibilitatea extincţiei' elabor=nd deiniţii (i 7ndrumări 7mbunătăţite cu evaluări
cantitative.
1. S$*ii )nin()% 9n f)&3 *ri%i*3 au o probabilitate de !B sau mai
mare de a dispărea 7n 1B ani sau 3 generaţii dacă au o durată de viaţă mai mare.
.5 S$*ii )nin()% au o probabilitate de cca 2B de a dispărea 7n 2B
de ani sau ! generaţii.
.5 S$*ii vu!nr)1i! au o probabilitate de cca 1B de a dispărea 7n 1BB
ani.
entru 9n*)dr)r) uni '$*ii 9n un) din )*'% *)%+orii este necesară
existenţa uneia dintre următoarele inormaţii
1. declin observabil 7n numărul de indiviziG
2. mărimea arealului geograic ocupat de specii (i numărul populaţiilorG3. numărul total de indivizi vii (i numărul de indivizi ertiliG
4. declinul prognozat a(teptat 7n numărul indivizilor' dacă continuă
tendinţele demograice curente sau distrugerea abitatuluiG
12!
![Page 126: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/126.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 126/211
!. probabilitatea ca specia să dispară 7ntr;un anumit număr de ani sau
generaţii.
*ceste criterii cantitative de stabilire a gradului de ameninţare se bazează
pe )n)!i&) vi)1i!i%3(ii $o$u!)(ii!or (i se concentrează 7n special pe tendinţeledemograice ale speciei (i condiţiile de abitat
"e exemplu' o '$*i *ri%i*3 prezintă cel putin una din următoarele
caracteristici 3ri) $o$u!)(ii este mai mică de 2!B de indivizi sau are
mai puţin de !B de indivizi reproductivi.
"e asemenea' speciile pot atinge un stadiu critic prin r'%r@n+r)
)r)!u!ui #de exemplu pentru speciile de talie mare mai putin de 1BB @m 2
7ntr;o singură locatie$ pierderea abitatului observată sau prognozată' un
dezecilibru ecologic sau exploatarea comercială. Ev)!u)r)
vu!nr)1i!i%3(ii $ 1)&) $irdrii 7)1i%)%u!ui se poate realiza mai ales 7n
cazul '$*ii!or ) *3ror 1io!o+i '% $u(in *uno'*u%3. ?n această categorie
pot i 7ncadrate multe specii de in'*% %ro$i*)!' care pot i declarate ca
ameninţate dacă abitatul lor este distrus.
Nou! 'i'% d *!)'ifi*)r este )v)n%)>o' pentru că oeră o metodă
standard' cantitativă' pe baza careia deciziile pot i revăzute (i evaluate de
alţi cercetători 7n uncţie de *ri%rii! *)n%i%)%iv (i orice inormaţie
disponibilă. In*)dr)r) unei specii poate i realizată (i )r1i%r)r' 7n cazul
7n care decizia luată cu d)% in'ufi*in%G *o!*%)r) d)%!or necesare
pentru această abordare implică *o'%uri $r) )ri (i timp 7ndelungat'
neiind viabilă 7n special 7n ţările 7n curs de dezvoltare sau 7n situaţii de tete.?n ciuda acestor limitări' noul sistem de clasiicare a speciilor prezintă o
7mbunătăţire evidentă (i va auta 7n 7ncercările de a protea speciile. Cotu(i'
cea mai discutată categorie este cea a speciilor extincte deoarece
12
![Page 127: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/127.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 127/211
recomandarea ca aici să se includă speciile despre care nu avem nici un
dubiu rezonabil că au dispărut' este imposibil de aplicat.
Folosind categoriile ?<%&' a evaluat (i descris ca amenintate aproape
B.BBB specii vegetale (i !.BBB specii animale 7n seria /istelor -o(ii #?<%&'199B' 199$. Marea maoritate a speciilor de pe aceste liste sunt plante'
relect=nd tendinţa de a declara ca ameninţate '$*ii! d $!)n% *u
7)1i%)%u! d'%ru*%ur)%.
,istemul ?<%& a ost aplicat unor )r)! +o+r)fi* (i unor
grupuri de specii' ca mod de a evidenţia priorităţile de conservare.
M)ifr! prezintă un
+r)d )i )r d )nin()r d*@% $3'3ri!.
%entrele regionale de culegere a datelor sunt 7ntreţinute de sute de
persoane (i sunt consultate de 2BB.BBB ori pe an pentru inormaţii care să
aute 7n eorturile de proteare a speciilor 7n pericol' evaluărilor impactului
asupra mediului' cercetării (tiinţiice (i luării deciziilor cu privire la
utilizarea terenurilor. Or+)ni&)r) uni v)'% *)n%i%3(i d infor)(ii
u%i! *on'rv3rii este o activitate *o'%i'i%o)r (i intensivă' dar este o
componentă 'n(i)!3 7n eorturile de conservare. Crebuie să (tim ce specii
(i comunităţi biologice sunt 7n pericol (i unde apar pentru a le putea protea.
?n -om=nia' de(i au ost realizate Li'%) ro,i ) $!)n%!or 'u$rio)r
#1994$ (i C)r%) ro,i ) vr%r1r)%!or #2BBB$' nu există măsuri legislative
care să le acă aplicabile.
"in totalul de 3.BB de specii' 7n Li'%) ro,i ) $!)n%!or 'u$rio)r
din Ro@ni) sunt incluse $!)n% d*!)r)% onun% )! n)%urii' 4extincte' 39 periclitate' 11 vulnerabile (i 12!3 rare. "e asemenea au ost
identiicaţi 66/ %)2oni ndi*i #9 specii (i 41 subspecii$ pentru
-om=nia #ex. garoiţa ietrei %raiului ; 'iantus callizonus ; endemică
12
![Page 128: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/128.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 128/211
pentru Munţii iatra %raiului' -ndr(ala leitomentosa' endemism pentru
Munţii -odnei etc$.
%entre de aună endemică au ost identiicate 7n munţii -arău' Făgăra('
ar=ng (i )ior. ?n anul 2BBB Ministerul *pelor' ădurilor (i rotecţieiMediului a inanţat realizarea C3r(ii ro,ii ) vr%1r)%!or din Ro@ni). *u
ost identiicate B vertebrate din care !! periclitate' 9 vulnerabile (i 24
rare' cea mai mare pondere av=nd;o păsările (i mamierele.
:.<. Pro%*(i) !+)!3 ) '$*ii!or
"upă identiicarea speciilor care au nevoie de protecţie' pot i adoptate
legi sau convenţii care să implementeze măsurile de conservare. /egile
naţionale proteează speciile 7n interiorul statelor' 7n timp ce acordurile
internaţionale legierează 7n special comerţul 7ntre state cu aceste specii.
:.<.6. L+i'!)(ii n)(ion)!
?n cea mai mare parte a lumii moderne' guvernele (i organizaţiile
conservaţioniste naţionale oacă un rol primordial 7n protecţia biodiversităţii
la toate nivelurile.
L+i n)(ion)! sunt adoptate pentru a declara )rii $ro%>)%' pentru a
legiera activităţi ca $'*ui%u!8 dfri,)r) $3duri!or (i $3,un)%u! (i
pentru a !ii%) $o!u)r) aerului (i apei. Tr)%)%! in%rn)(ion)! care se
reeră la *or(u! *u '$*ii! 9n $ri*o! sunt i$!n%)% !) niv!
n)(ion)! (i aplicate la rontiere. Multe legi naţionale sunt concentrate pe
conservarea speciilor. Eicienţa cu care sunt aplicate aceste legi
demonstrează otăr=rea naţiunilor de a;(i protea resursele naturale (icetăţenii. >n multe state este recunoscut aptul că menţinerea sănătăţii
mediului (i protearea speciilor sunt 7n legătură directă cu sănătatea
oamenilor.
125
![Page 129: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/129.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 129/211
Modul de abordare a problemei diversităţii biologice dieră de la o ţară
la alta. *stel' cele 1! state membre mai veci ale <niunii Europene' au la
baza programelor de protecţie a speciilor convenţiile internaţionale cum
sunt "onvenţia asupra comerţului internaţional cu specii aflate în pericol ;%?CE, (i "onvenţia asupra diversităţii biologice. >n plus' aceste state au
promulgat reglementări (i directive pentru protecţia diversităţii biologice'
precum $irectiva %ăsărilor ' care prevede ca ţările membre trebuie să
$ro%>& ,i '3 *on'rv 7)1i%)%! $3'3ri!or' 7n special a celor
migratoare (i a celor care cuibăresc 7n Europa sau Dir*%iv) )1i%)% care
are 7n vedere'%)1i!ir) uni r(! uro$n d )rii $ro%>)%
#&'!(&
)***.
Qn S.U.A.' principalele acte normative care proteează speciile sunt
+egea speciilor în pericol din 193 (i +egea protecţiei mamiferelor
marine. %onorm deiniţiei din lege' speciile pe cale de dispariţie sunt cele
ameninţate cu extincţia' ca rezultat al )*%ivi%3(ii )n%ro$i* sau din cauze
naturale' 7n totalitate sau doar o parte a populaţiei lorG speciile ameninţate
sunt cele care este posibil ca 7n viitorul apropiat să devină specii pe cale de
dispariţie. e l=ngă declarare este necesar un $!)n d rf)*r $n%ru
fi*)r '$*i din !i'%3' incluz=nd conservarea' reacerea abitatului (i un
management activ al speciilor. Mai mult de 1.1BB de specii din ,.<.*. (i
peste !!B de specii din 7ntreaga lume sunt incluse pe această listă. /a ora
actuală' circa 4 BBB de specii sunt canditate la un loc pe listă' 7nsă probabil
că unele vor dispărea 7nainte de a i introduse. "e asemenea legea7mpiedică persoanele private' oamenii de aaceri (i guvernele locale să
preudicieze speciile de pe listă (i in%r&i* ori* f! d *or( cu ele.
129
![Page 130: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/130.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 130/211
"eoarece legea proteează ecosistemele 7n care vieţuiesc speciile pe
cale de dispariţie' )u fo'% $ro%>)% 7n acela(i timp *ouni%3(i 1io!o+i*
9n%r+i (i mii de alte specii.
%u toate că rezultatul a ost protectia a mii de specii' o analiză atentăaduce 7n prim plan o serie de dfi*in(. /ista speciilor proteate nu este
at=t de cuprinzătoare c=t ar trebui să ie (i nu )*o$r3 neapărat acele
'$*ii sau grupuri caracterizate printr;un +r)d )r d ri'* d 2%in*(i .
%ea mai mare parte a speciilor listate 7n lege sunt $!)n% ,i vr%1r)%' 7n
ciuda aptului că cele )i nuro)' sunt speciile de nvr%1r)%.
Evident' sunt necesarefor%uri
mari pentru a studia numeroasele grupe de
nevertebrate (i pentru a extinde lista cu specii 7n pericol.
rotecţia oerită speciilor incluse pe lista este at=t de puternică 7nc=t deseori
o)nii d )f)*ri interesaţi militează 9$o%riv) in%rodu*rii $ !i'%3 )
'$*ii!or din zona lor de activitate. <nul din motivele pentru care există acest
curent este acela că rf)*r) '$*ii!or p=nă la un punct 7n care se pot '*o)% d
$ !i'%3 este extrem de difi*i!3.
Difi*u!%3(i! legate de implementarea planurilor de reacere a speciilor
sunt deseori nu de n)%ur3 biologică' ci $o!i%i*38 )dini'%r)%iv3 (i nu 7n ultimul
r=nd fin)n*i)r3.
?nteresele legate de implicaţiile /egii speciilor 7n pericol au determinat
adesea organizaţiile oamenilor de aaceri' grupurile de cercetători (i guvernul
,.<.*. să dezvolte o ormă de comprompromis respectiv %lanul de "onservare a
abitatelor ' care 7mpacă conservarea cu interesele de aaceri. <n astel de planinclude comunităţile de %ufi,uri !i%or)! 2rofi! din 'udu! C)!ifornii' care
cuprind 1BB de specii rare' ameninţate sau 7n pericol. "upă dispute care au durat
mai mulţi ani asupra acestei specii valoroase' ermierii' organizaţiile de mediu (i
agenţiile guvernamentale au ăcut un compromis prin care sunt $ro%>)% *!
13B
![Page 131: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/131.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 131/211
)i i$or%)n% *ouni%3(i n)%ur)!' dar sunt $ri' 7n continuare
)*%ivi%3(i *onoi* 9n 'i%uri! )i $u(in i$or%)n%. lanul de conservare
negociat acoperă 1B.BBB a de abitat' incluz=nd !B de ora(e' ! districte (i
c=teva baze militare. %iar dacă nu este perect acest plan constituie cel puţin o7ncercare care va sta la 1)&) noii +nr)%ii d $!)nuri d *on'rv)r' axate pe
conservarea unor specii' ecosisteme sau comunităţi extinse peste o regiune
geograică' care include multe utilităţi' proprietăţi (i urisdicţii. ?n acest caz'
ca (i 7n altele' rezultatul este un *o$roi' prin care )*%ivi%3(i! *onoi*
*on%inu3' dar plătesc un $r( )i )r pentru a 'u$or%) ,i )*%ivi%3(i! d
*on'rv)r.
:.<.. A*orduri in%rn)(ion)!
%onvenţiile internaţionale sunt olosite pentru a protea speciile (i
abitatele cele mai importante. %ooperarea internaţională este o cerinţă absolut
necesară' cel puţin din c=teva motive.
>n primul r=nd' '$*ii! nu (in ')) d +r)ni(! '%)%)!' i+r@nd
regulat dintr;o regiune 7n alta.
>n al doilea r=nd' *or(u! in%rn)(ion)! cu produse biologice poate
conduce la 'u$r)2$!o)%)r) '$*ii!or pentru a acoperi cererea. Con%ro!u! (i
managementul *or(u!ui trebuie realizat 7n cele două puncte ; de 2$or% (i de
i$or%.
>n al treilea r=nd' 1nfi*ii! divr'i%3(ii 1io!o+i* sunt de i$or%)n(3
in%rn)(ion)!3. [ările dezvoltate din zona temperată care beneiciază de pe urma
diversităţii biologice din zona tropicală ar trebui să ie dispuse să aute ţările mai puţin dezvoltate pentru a putea conserva această biodiversitate.
Multe din problemele care ameninţă speciile (i ecosistemele au
din'iun in%rn)(ion)!3 (i necesită pentru rezolvare cooperare 7ntre state.
*semenea ameninţări se reeră la $'*ui%u! ,i v@n)%u! 2*'iv' $o!u)r)
131
![Page 132: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/132.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 132/211
)%o'fri8 $!oi! )*id8 $o!u)r) !)*uri!or8 r@uri!or ,i o*)n!or8
odifi*)r) *!i)%u!ui8 r)rfir) '%r)%u!ui d o&on.
,ingurul tratat mai important pentru protecţia speciilor la nivel internaţional
este "onvenţia cu privire la comerţul internaţional cu specii în pericol
#%?CE,$' lansată 7n anul 60: sub auspiciile rogramului &aţiunilor <nite pentru
Mediu #<&E$. *cest tratat a ost 'n)% de mai mult de 6/ d '%)% (i
stabile(te !i'% *u '$*ii! a căror *or*i)!i&)r necesita un *on%ro! '%ri*%' ţările
membre consimţind să;(i reducă importul (i exploatarea distructivă a speciilor
menţionate 7n tratat.
An2) I
cuprinde<:? d '$*ii )ni)! ,i v+%)!
a căror
*or*i)!i&)r este in%r&i'3' iar An2) II include circa :// d )ni)! ,i
6 /// d $!)n% a căror *or*i)!i&)r in%rn)(ion)!3 este oni%ori&)%3 7n
mod curent.
"intre $!)n%' *nexele ? (i ?? cuprind specii importante cum ar i
or7id!8 *i*)d)%!8 *)*%u,ii8 $!)n%! *)rnivor ,i fri+i! )r1or'*n%.
"intre )ni)! putem menţiona $)$)+)!ii8 f!in! )ri8 1)!n!8 ('%o)'!
)rin8 ('%o)'! %r'%r8 rino*rii8 ur,ii8 $ri)%!' 7n general speciile
colectate pentru a deveni animale de companie' pentru grădini zoologice' acvarii'
pentru blănuri' piele (i alte produse comercializabile.
Tr)%)%! in%rn)(ion)!' cum ar i %?CE, in%r3 9n vi+o)r atunci
c=nd o ţară r)%ifi*3 %r)%)%u! (i adoptă prevederile lui' 7ncălcarea
reprezent=nd un act supus legilor internaţionale. : dată ce prevederile
%?CE, sunt adoptate de o ţară' poliţia' inspectorii vamali' agenţiiguvernamentali pot aresta (i acuza persoanele care posedă sau
comercializează specii de pe lista %?CE,. *sistenţa tenică cu privire la
implementarea prevederilor tratatului este acordată (i ţărilor care nu au
aderat' de organizaţii neguvernamentale. %el mai notabil succes al acestui
132
![Page 133: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/133.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 133/211
tratat a ost 7nregistrat 7n 1959 7n cazul comerţului cu ilde( care era cauza
declinului sever 7nregistrat de populaţiile eleantului arican.
<n alt tratat internaţional este "onvenţia pentru conservarea
speciilor migratoare #%onvenţia de la )erna$' semnată 7n 60:0' careare ca obiectiv principal speciile de păsări. *ceastă convenţie este un
instrument *o$!n%)r *onvn(ii CITES' (i 7ncuraează eorturile
internaţionale de a conserva speciile de păsări care migrează peste
graniţele statale (i avorizează contactele regionale 7n domenii precum
cercetarea' managementul speciilor etc. %u toate acestea există c=teva
probleme legate de această convenţie deoarecedo)r ? d '%)% )u
r)%ifi*)%-o' iar 1u+%u! '3u este oarte !ii%)%. "e asemenea această
convenţie nu $ro%>)&3 ,i )!% '$*ii i+r)%o)r cum sunt
)ifr! )rin ,i $,%ii.
*lte tratate internaţionale pentru protecţia speciilor sunt
"onvenţia pentru conservarea resurselor marine din &ntarctica
"onvenţia internaţională pentru reglementarea pescuitului
balenelor "onvenţia internaţională pentru protecţia păsărilor i
"onvenţia /enelu pentru v0natul i protecţia păsărilor "onvenţia
internaţională cu privire la tonul din &tlantic.
*cestora li se adaugă diverse )*orduri r+ion)! care
proteează grupe de animale precum creveţi' raci' crabi' somoni'
lilieci etc. : !)%ur3 n+)%iv3 a acestor tratate este aceea că ratiicarea
lor este un act voluntar' (3ri! av=nd !i1r%)%) de a se r%r)+ din*onvn(i c=nd realizează că 7ndeplinirea condiţiilor din acest tratat
este prea diicilă (i nu răspunde propriilor interese. *cest deect a ost
evident atunci c=nd un număr de ţări au decis să nu ţină seama de
interdicţiile impuse de Coi'i) $n%ru $'*ui%u! 1)!n!or. entru
133
![Page 134: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/134.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 134/211
aplicarea prevederilor tratatelor (i acuzarea celor vinovaţi de
nerespectarea lor este nevoie de o campanie puternică pentru
convingerea (i atragerea opiniei publice.
%apitolul 5
CONSERVAREA #IODIVERSITĂŢII LA NIVEL DE
COMUNITATE #IOLOGICĂ ŞI RECONSTRUCŢIA
ECOLOGICĂ
rotearea abitatelor unor comunităţi biologice sănătoase' intacte'
este cel mai fi*in% od d ) $r&rv) per ansamblu divr'i%)%)
1io!o+i*3. <nii cercetători ar putea argumenta ciar că este ultima soluţie de
conservare a speciilor' deoarece nu deţinem resursele (i cuno(tinţele
necesare pentru a menţine 7n captivitate dec=t o mică parte a acestora. >n
general sunt recunoscute ca iind $)%ru i>!o)* d $r&rv)r a
comunităţilor biologice; crearea ariilor proteateG
; managementul eectiv al acestor zoneG
; implementarea măsurilor de conservare 7n aara ariilor proteateG
; restaurarea comunităţilor biologice din abitatele degradate.
Există *)%+orii difri% de comunităţi biologice' d !) n)f*%)% de activităţi
umane' cum ar i cele de pe fundu! o*)n!or sau din *! )i i&o!)% &on )$3durii %ro$i*)! ud' p=nă la $u%rni* odifi*)% de activitatea uman
#terenurile agricole' ora(ele' lacurile artiiciale' zonele industriale$. ?n cele mai izola
regiuni ale Cerrei' inf!un() u)n3 este resimţită prin *r,%r) niv!u!ui CO' poluare
134
![Page 135: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/135.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 135/211
![Page 136: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/136.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 136/211
+lobal Environmental FacilitY #+EF$' creat de )anca Mondială (i de agenţ
:rganizaţiei &aţiunilor <nite.
.6.6. C!)'ifi*)r) )rii!or $ro%>)%
P $!)n ondi)! există 1B categorii de arii proteate #conormclasiicării ăcute de <niunea ?nternaţională pentru %onservarea &aturii ;
?<%&$ rezervaţii (tiintiice sau rezervaţii integrate' parcuri naţionale'
monumente ale naturii' rezervaţii de conservare a naturii' peisae marine sau
terestre proteate' rezervaţii de resurse naturale' regiuni biologice naturale (i
rezervaţii antropologice' regiuni naturale amenaate petru utilizari multiple'
rezervaţii ale bioserei. /a aceste zece categorii ?<%& a mai admis o
categorie specială numită -*M,*- sau zone umede de importanţă
internaţională #mla(tini' păduri de mangrove' delte etc.$. "e la noi din ţară'
7n această categorie este inclusă doar "elta "unării.
E. :ezera+ii ,tiin+ifice sau rezervaţii inte"rale cele destinate exclusiv
cercetării (i 7n care accesul este permis doar cu aprobarea orului (tiinţiic
tutelar #7n cazul nostru' *cademia -om=nă' prin %M&' respectiv consiliile
(tiinţiice ale parcurilor naţionale$G
EE. *arcuri na+ionale care includ supraeţe mari de uscat sauH (i de
ape' 7n cadrul cărora ecosistemele se ală 7ntr;un stadiu natural sau
cvasinatural (i care cuprind una sau mai multe arii cu statut de
rezervaţie integrală. E le sunt destinate cercetării (tiinţiice' instruirii
(i educaţiei populaţiei' iar structura lor trebuie să cuprindă minim trei
zonede protecţie integralăG
tamponG
prepare.
13
![Page 137: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/137.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 137/211
Fiecare parc naţional trebuie să aibă un consiliu de administraţie (i un
consiliu (t iinţ i ic ' organisme care gestionează complexitatea problemelor
administrativ;inanciare. educaţionale' promoţionale' restaurative (i
(tiinţiiceG EEE. onumente ale naturii 7n care sunt incluse supraeţe mai mici de 1H4
a' enomene geomorologice deosebite (.a.G
E. :ezera+ii de conserare a naturii sunt' 7n apt' ostele rezervaţii
naturale de tip botanic' zoologic' geologic (i geomorologic' paleontologic'
speologic' limnologic etcG
. *eisa#e marine sau terestre proteate' 7n care se includ (i ostele
parcuri naturaleG
E.. :ezera+ii ele resurse naturale desemn=nd zone 7ntinse' puţin sau
deloc locuite' puţin studiate (i ale căror resurse pot i' parţial' exploatate
numai după terminarea studiului integralG
EE. :e"iuni !iolo"ice naturale ,i rezera+ii antropolo"ice 7n care se
includ regiuni de 7ntinderi variabile' izolate (i 7n care se urmăre(te (i
conservarea diversităţii culturaleG
EEE.:e"iuni naturale amena#ate pentru utilizări multiple o categorie
care 7ncă nu există 7n realitate (i 7n care se are 7n vedere posibilitatea
armonizării protecţiei cu dezvoltareaG
EK. :ezera+ii ale !iosferei parte componentă a patrimoniului natural
mondial' se pot constitui pornind de la categoriile ?' ?? sau ?V' dar
autenticitatea (i originalitatea trebuie să primeze' iar zonele structuraletrebuie să aibă 7n plus aţă de 11 (i o zonă de restaurareG
K. &unuri ale patrimoniului mondial pot i considerate obiectivele cu
valoare de unicat (i cu un număr important de specii d in categoriile
sozologice C: (i $.
13
![Page 138: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/138.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 138/211
Qn ()r) no)'%r3 mi(carea de ocrotire a mediului are dea o tradiţie de
circa un secol. >n continuare vor i punctate siturile conservate la noi.
6.5 R&rv)(ii! ,%iin(ifi* ')u r&rv)(ii! n)%ur)! in%+r)% 7n care nu
se intervine 7n nici un el 7n desă(urarea proceselor naturale' scopul urmăritiind de conservare (i studiere a speciilor. Ele aparţin statului (i sunt supuse
controlului (i protecţiei acestuia. ,unt arii J total 7ncise K. /a noi 7n ţară'
ariile proteate din această categorie sunt reprezentate de arcul &aţional
-etezat' "elta "unării (i arcul -odna.
.5 P)r*uri! n)(ion)! includ supraeţe mari de uscat sauH(i ape' 7n
cadrul cărora ecosistemele se ală 7ntr;un stadiu natural (i cvasinatural (i
care cuprind una sau mai multe arii cu statut rezervaţie integrală. >n aceste
arii sunt excluse exploatările economice' iar vizitarea lor este autorizată 7n
scopuri educative' de recreere sau culturale. <neori' pe aceste supraeţe sunt
admise mici a(ezări. >n -om=nia există 13 parcuri naţionale #"elta "unării
care 7ndepline(te condiţiile unui parc naţional' "omogled;Valea %ernei'
-etezat' Munţii -odnei' %ealău' %ălimani' iatra %raiului etc.
.5 Monun% )! n)%urii sunt incluse elemente naturale unice
#pe(teri' situri areologice' supraeţe cu o anumită loră (i aună$' de o
valoare excepţională' care sunt proteate. *cestea sunt reprezentate de
pe(teri' vulcani' dune' zone sălbatice 7mpădurite etc. Ele sunt accesibile
publicului dar trebuie atent gestionate.
.5 R&rv)(ii d *on'rv)r ) n)%urii. 4r&rv)(ii n)%ur)! diri>)%5
sunt anumite supraeţe de teren' care permit menţinerea 7n stare bună a
aunei sedentare sau migratorii (i a lorei. >n aceste areale se poate interveni
pentru asigurarea condiţiilor de trai pentru speciile proteate. Exemple
oiana &arciselor de la Făgăra(' rezervaţia ,căriţa;)elioara etc.
135
![Page 139: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/139.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 139/211
?.5 P)r*uri! n)%ur)! 7n sunt 7n număr de dintre care amintim
orţile de Fier' *puseni' )ucegi.
<. R&rv)(ii )! 1io'fri constituie areale proteate pe plan
internaţional' prin intermediul lor iind demonstrată valoarea principiilor deconservare a a umanităţii. *ici se realizează cercetări undamentale (i are loc
monitorizarea 7ntregii activităţi din bioseră. >n rezervaţiile bioserei' pe
l=ngă cercetare (i supravegere' se desă(oară acţiuni complexe de educaţie'
ormare (i demonstraţie. -ezervaţiile bioserei au luat na(tere prin
programul <&E,%: 7ncă din 1954 #cuprinde peste 3BB de teritorii$. ,tatutul
acesta a ost acordat (i "eltei "unării' din anul 1992.
:. #unuri d $)%rioniu in%rn)(ion)! au ost desemnate o serie de
obiective naturale' istorice' culturale etc. din toată lumea. /a noi 7n ţară
amintim mănăstirile din )ucovina' Mănăstirea 6urezi' "elta "unării etc.
.6.. Si%u)(i) )*%u)!3 ) )rii!or $ro%>)% 2i'%n%
=nă 7n anul 1995 au ost declarate 7n 7ntreaga lume circa ?// d )rii '%ri
$ro%>)% #categoriile ?<%& ? ; ???$' acoperind !BB milioane de ectare' ? 00 d )r$)r(i)! $ro%>)% #categoriile ?<%& ?V ; V?$ 7nsum=nd 345 milioane de ectare. "e
valorile par impresionante' ponderea lor reprezintă doar 7n ur de <= din 'u$r)f)(
*on%inn%!or Trri. C)%+orii! '%ri*% $ro%>)% ale rezervaţiilor (tiinţiic
parcurilor naţionale (i monumentelor naturii deţin doar = din 'u$r)f)() %r'%r3.
,upraaţa ariilor proteate v)ri)&3 considerabil ca mărime d !) o ()r3 !) )!%
av=nd ponderi importante 7n state ca +ermania #2!$' *ustria #2!$' Marea )ritan
#19$' (i surprinzător de mici 7n altele' cum ar i +recia #B'5$' Curcia #B'3$' etc. /
nivel mondial' *) )i )r )ri $ro%>)%3 se găse(te 7n Gron!)nd) av=nd
supraaţă de circa 9 milioane de ectare.
139
![Page 140: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/140.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 140/211
?n Ro@ni) supraaţa ocupată de arii proteate este de circa 1' milioan
ectare reprezent=nd : = din 'u$r)f)() (3ri. %ea mai mare parte din supraa
proteată #0=$ revine $)r*uri!or n)(ion)!' $)r*uri!or n)%ur)! ,i r&rv)(i
1io'fri D!%) Dun3rii. ?n aara acestor supraeţe sunt inclu(i 7n categoria ariil proteate (i 6 F din r@uri! in%rio)r' importante pentru protecţia unor specii d
pe(ti ameninţate sau rare #de exemplu' lostriţa' aspretele' păstrăvul indigen$.
onderea cea mai ridicată din totalul ariilor proteate din -om=nia
7nregistrează 7n '$)(iu! on%)n *)r$)%i*' unde se 7nt=lnesc (i cele mai 7ntins
supraeţe alate sub regim de protecţie.
%irele prezentate sunt aproximative deoarece uneori legile din domeniul ariil
proteate nu sunt aplicate. >n practică sunt proteate doar sectoare din aceste spaţii' o ma
parte iind olosite ca arii cu utilizări multiple. -egula se aplică (i 7n cazul ţăr
noastre' unde de(i nu3ru! d )rii $ro%>)% '% fo)r% ridi*)% #544 arii proteate' d
care 6 $)r*uri n)(ion)! ,i n)%ur)!$ supraeţele care 1nfi*i)&3 f*%iv d $ro%*(
sunt deosebit de rdu'.
?n vii%or' ariile proteate vor acoperi doar un i* $ro*n% din 'u$r)f)() %r'%r
#;1B sau u(or mai mare$ datorită *rri!or *r'*@nd d r'ur' ale societă
umane. %rearea de noi )rii $ro%>)% a ost in%n'3 7n perioada 60:/-60:?' declin
7nregistrat ulterior iind probabil datorat lipsei de spaţii disponibile pentru aceas
utilizare.
: mare parte din abitatele proteate sunt gestionate pentru producerea d
resurse. *stel' 7n -om=nia' o mare supraaţă din ariile proteate este gestionată d
R+i) N)(ion)!3 ) P3duri!or 7n regim de )ri $ro%>)%3 9n fond for'%ir.Eorturile de *on'rv)r ) diu!ui )rin au rămas 7n urmă aţă de conservare
mediului terestru. 7n prezent' doar 6 = din mediul marin este inclus 7n arii proteate' de
/= din ! n*'i%3 $ro%*(i cu scopul de a controla declinul producţiei de pe(
exploatat 7n scopuri comerciale.
14B
![Page 141: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/141.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 141/211
![Page 142: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/142.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 142/211
.6.. S%)1i!ir) $riori%3(i!or $n%ru $ro%*(i
?ntr;o lume aglomerată (i cu surse de inanţare limitate' trebuie
stabilite clar priorităţile pentru conservarea diversităţii biologice (i' cel
mai important' speciile care trebuie conservate. "e(i conservaţioni(tii promovează importanţa actuală sau potenţială a iecărei specii' zilnic se
pierd iremediabil plante (i animale. 7ntrebarea pe care trebuie să (i;o pună
orice om de (tiinţă este cum poate i limitată această pierdere de specii date
iind resursele umane (i inanciare disponibileT ?ntrebările corelate ce ar
trebui adresate de cei care se ocupa de planiicarea conservării sunt %e
trebuie proteatT <nde trebuie proteatT (i %um trebuie proteatT.
"in cercetări rezultă că trei criterii pot i olosite 7n stabilirea
priorităţilor de conservare a speciilor (i comunităţilor.
1. Uni*i%)%). : comunitate biologică reprezintă o prioritate pentru
conservare dacă este alcătuită 7n special din specii ndi* r)r' mai
mult dec=t dacă cuprinde preponderent specii comune' larg răsp=ndite. :
specie este )i v)!oro)'3 pentru conservare dacă este taxonomic unică'
dacă este uni*) '$*i din +nu! ')u f)i!i) sa dec=t dacă este membrul
unui gen cu specii multiple.
2. Pri*o!u! d 2%in*(i. ,peciile pe cale de dispariţie prezintă o
preocupare mai urgentă dec=t speciile ce nu sunt ameninţate cu dispariţiaG
%omunităţile biologice ameninţate cu distrugerea iminentă sunt de
asemenea o prioritate.
3. U%i!i%)%). ,peciile cu v)!o)r )*%u)!3 ')u $o%n(i)!3 pentru oameni
reprezintă o $riori%)% d *on'rv)r )i )r dec=t speciile ără un
interes economic evident. "e exemplu' speciile sălbatice de +r@u' cu
posibilităţi de utilizare 7n dezvoltarea unor varietăţi cultivate' reprezintă o
142
![Page 143: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/143.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 143/211
prioritate de conservare mai mare dec=t speciile erbacee a căror importanţă
economică nu a ost determinată. Couni%3(i! 1io!o+i* *u v)!o)r
*onoi*3 )r' cum ar i zonele umede costiere' pot prezenta o prioritate
mai mare conservare dec=t comunităţile mai puţin valoroase' cum ar ituări(urile xeroite.
Cuno),%r) '$*ii!or. *riile proteate pot i create pentru a conserva
doar unele specii. &umeroase arii proteate au ost create pentru a protea
+)f)un) *7)ri')%i*) speciile vedetă' cum ar i tigrii' care captează
atenţia publicului' au valoare simbolică (i sunt importante pentru
*o%uri'. *lte arii proteate au ost create pentru '$*ii indi*)%o)ralate 7n pericol' a căror prezenţă don'%r)&3 '%)r) d ')no+n&3
a ecosistemelorG protearea acestora avorizeaz=nd *on'rv)r) unor
*ouni%3(i 9n%r+i' care pot i constituite din mii de alte specii ce stau la
baza proceselor din ecosisteme. "e exemplu' 7n ?ndia' roiectul QCigerP a
ost demarat 7n 193 după un recensăm=nt care a evidenţiat că tigrul
bengal este 7n pericol iminent de disparitie. roiectul QCigerP a autat la
con(tientizarea publicului' obţinerea de onduri (i elaborarea unor principii
pentru managementul ariilor proteate 7n ?ndia. %rearea a 15 arii proteate
7n cadrul roiectului QCigerP' coroborată cu 7năsprirea măsurilor de
protecţie' au 7ncetinit declinul rapid al numărului de tigrii (i degradarea
comunităţii biologice 7n care trăiau.
?dentiicarea arealelor geograice prioritare pentru conservare este
primul pas 7n dezvoltarea planurilor de supravieţuire pentru specii
individuale.
143
![Page 144: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/144.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 144/211
%unoa(terea comunităţii (i a ecosistemelor. &umero(i speciali(ti
susţin că \sistemele (i comunităţile ar trebui să ie ţinta eorturilor de
conservare (i nu speciile.
%onservarea comunităţilor biologice poate avoriza prezervarea mai
multor specii prin intermedierea autoreglării' 7n timp ce salvarea speciilor;
ţintă este mult mai diicilă' costisitoare (i ineicientă. %eltuirea unei
anumite sume de bani pentru protecţia (i managementul abitatelor poate
conduce la prezervarea mai multor specii pe termen lung dec=t celtuirea
acelea(i sume pentru eorturile intensive de salvare a unei specii
remarcabile. "e asemenea' rolul ecosistemului 7n prezervarea abitatuluioeră adesea (i un puternic argument economic pentru acţiune.
*riile proteate sunt adesea localizate astel 7nc=t să ie areale
reprezentative pentru mai multe tipuri de comunităţi biologice. <n sit
reprezentativ include speciile (i condiţiile de mediu caracteristice unor
comunităţi biologice. "eterminarea regiunilor' ţărilor (i comunităţilor
biologice ce beneiciază de o conservare adecvată sau au o nevoie urgentă
de protecţie suplimentară este critică pentru conservarea diversităţii
biologice. -esursele' cercetarea (i campaniile de inormare trebuie
direcţionate către acele zone geograice care necesită protecţie suplimentară.
*stel' regiunile geograice sunt evaluate pentru cunoa(terea procentului de
arii proteate' a ameninţărilor la adresa diversităţii biologice (i a necesităţii
unor acţiuni de conservare. *nalizele realizate p=nă acum indică aptul că
protearea sistemelor lacustre (i pai(tilor temperate se numară printre cele
mai importante activităţi de conservare.
%entre de concentrare a biodiversităţii. >n scopul stabilirii priorităţilor
pentru conservare' Dorld %onservation Monitoring %entre' )irdlie
?nternational' %onservation ?nternational (i alte organizaţii au 7ncercat să
144
![Page 145: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/145.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 145/211
identiice arealele ceie din diversitate biologică' cu niveluri ridicate de
endemicitate sau sub imediata ameninţare a dispariţiei speciilor (i distrugerii
abitatului a(a;numitele Qpuncte ierbinţiP ale prezervarii #ig. 2$.
<tiliz=nd aceste criterii' s;au identiicat 2! de puncte ierbinti pe+lob care 7mpreună cuprind 44 din speciile de plante ale lumii' 25
din speciile de pasari 3B din speciile de mamiere' 35 din speciile de
reptile (i !4 din cele de amibieni pe doar 1'4 din supraaţa totală a
ăm=ntului.
"eoarece aceste puncte ierbinti includ si specii ubicviste' rezultă
că 7n spaţiul lor sunt reprezentate două treimi din vertebratele planetei#cu excepţia pe(tilor$. Multe dintre aceste puncte ierbinţi sunt 7n arealele
pădurii tropicale umede' cum ar i %oasta *tlantică a )raziliei' Ecuadorul
de vest' *merica %entrală' pădurea din +uineea ;*rica de Vest etc.
*realele unor insule se găsesc de asemenea printre aceste puncte
ierbinţi' incluz=nd aici regiunea %araibelor' Madagascar' ,ri /an@a'
unele regiuni din Malaezia (i ?ndonezia' Filipinele' &oua %aledonie'
&oua 8eelandă etc.
uncte ierbinţi se găsesc (i 7n arealele sezonier secetoase din zona
temperată' cum ar i )azinul Mării Mediterane' regiunea %aliorniei'
regiunea %aucazului' sud;vestul *ustraliei etc.
14!
![Page 146: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/146.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 146/211
Fig.2.a. a ; cincisprezece puncte fier!in+ i din pădurea tropicală umedă' cu o rată 7naltă rată deendemicitate (i cu specii ce sunt ameninţate cu dispariţia. *realele circulare includ zone insulare %araibe'Madagascar (i insulele din :ceanul ?ndian etc. -egiunea olineziaHMicronezia cuprinde (i un număr marede insule paciice' inclusiv aripelagul 6aLaii' insulele Fui' ,amoa' olinezia Franceză (i Marianele./iterele indică regiunile tropicale neaectate de intervenţia umană , ;*merica de ,ud' % ; bazinul %ongo(i &oua +uinee ! zece puncte fier!in+i din alte tipuri de ecosisteme. *realul circular include)azinul Mediteranean
"e asemenea au ost incluse 7n categoria punctelor ierbinţi
$3duri! %ro$i*)! u'*)% (i ')v)n! din unele zone ale )raziliei'
munţii din estul XenYei (i Canzaniei' *nzii tropicali (i munţii din centrul(i sudul %inei. /ista acestor puncte ierbinţi poate continua.
?n Ro@ni)' astel de puncte ierbinţi pentru speciile ameninţate
pot i considerate Lun*) ,i D!%) Dun3rii.
14
![Page 147: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/147.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 147/211
: altă abordare a ost identiicarea dintr;un total de peste 23B
de ţări' a 6: (3ri *u 1iodivr'i%)% ridi*)%3' care 7mpreună 9n+!o1)&3
</-:/= din divr'i%)%) 1io!o+i*3 ) !uii ,.<.*.' Mexic' %olumbia'
)razilia' eru' Ecuador' Venezuela' -.". %ongo' *rica de ,ud'Madagascar' ?ndonezia' Malaezia' Filipine' ?ndia' %ina' apua;&oua
+uinee (i *ustralia. *ceste ţări sunt posibile ţinte pentru
7mbunătăţirea conservării diversităţii biologice (i pentru desciderea
unor noi linii de inanţare
.6.. Convn(ii in%rn)(ion)! $rivind )rii! $ro%>)%
%onvenţiile internaţionale asupra abitatelor sunt complementare cu
cele asupra speciilor' cum este cazul convenţiei %?CE,' evidenţiind
*o'i'% uni* *)r n*'i%3 $ro%*(i. >n aceste abitate pot i proteate
o multitudine de specii individuale. Crei dintre cele mai importante astel de
convenţii sunt
"onvenţia (amsar asupra zonelor umede
"onvenţia privind protecţia patrimoniului cultural i natural al
lumii
%rogramul !#1S"O 2an and the /iosphere.
Ţ3ri! care declară arii proteate 7n conormitate cu aceste convenţii se
obligă să le )dini'%r& 7n termenii prevăzuţi' dar nu %r)n'fr3 către
or+)ni'! in%rn)(ion)! 'uvr)ni%)%) asupra acestor areale' ci deţin
controlul total asupra lor' aplic=nd norme unanim acceptate.
"onvenţia de la (amsar asupra zonelor umede a ost adoptată 7n
60:6 pentru a opri distrugerea lor continuă #7n special a acelora care sunt
14
![Page 148: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/148.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 148/211
importante pentru migraţia păsărilor$ (i recunoa(terea valorii lor ecologice'
(tiinţiice' economice' culturale (i recreative.
%onvenţia de la -amsar se reeră la )$ *ur+3%o)r8 &on
!3,%ino)'8 '%u)r8 ,i &on *o'%ir' incluz=nd peste 59! de areale cu osupraaţă totală de peste milioane de ectare. Fiecare din cele 94 de ţări
semnatare au ost de acord să conserve (i să proteeze zonele umede (i să
propună pentru conservare cel puţin o zonă umedă de interes internaţional.
"onvenţia privind protecţia patrimoniului cultural i natural al lumii a
ost realizată prin colaborarea UNESCO8 IUCN ,i In%rn)%ion)! Coun*i! on
Monun%' )nd Si%'. *ceastă convenţie a primit un spriin neobi(nuit de
larg' iind semnată de 1B9 ţări. :biectivul convenţiei este de a $ro%>) &on!
n)%ur)! ,i *u!%ur)! de importanţă internaţională. %onvenţia introduce un
element de noutate deoarece subliniază 'nifi*)(i) *u!%ur)!3 ,i 1io!o+i*3
a arealelor naturale (i recunoa(te aptul că '%)%! )u o1!i+)(i) '3 '$ri>in
fin)n*i)r )*'% o1i*%iv. <nele din cele mai importante areale de
conservare din lume sunt incluse 7n lista celor 12 de locaţii. ?ntre aceste
areale naturale amintim ,erengeti &ational ar@ #Canzania$ (i "elta "unării
#-om=nia$.
rogramul M)n )nd #io'$7r al <&E,%: #M*)$ a creat
7ncep=nd din 60:6 o reţea internaţională de r&rv)(ii )! 1io'fri.
-ezervaţiile bioserei sunt declarate pentru a fun*(ion) *) od! ce
demonstrează *o$)%i1i!i%)%) dintre eorturile de *on'rv)r (i
d&vo!%)r) dur)1i!3 7n beneiciul populaţiei locale. &umărul rezervaţiilor bioserei a crescut semniicativ aung=nd 7n anul 2BBB la 3B' 7nglob=nd
peste 3BB milioane de ectare răsp=ndite 7n 91 de ţări cu condiţii ecologice'
sociale' politice (i culturale variate.
145
![Page 149: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/149.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 149/211
%ele trei convenţii au permis realizarea unui consens general privind
conservarea dieritelor tipurilor de abitate. *u ost ăcute eorturi
importante pentru a organiza aceste arii proteate 7n reţele internaţionale ce
pot i olosite 7n soluţionarea problemele reeritoare la conservareaecosistemelor (i biodiversităţii la nivel regional (i global.
%onvenţii *u 'fr3 )i rdu'3 d )$!i*)1i!i%)% promovează
conservarea unor ecosisteme si abitate unicat 7n regiuni particulare
#%onvenţia privind protecţia liliecilor' %arta europeană a regiunilor
montane$.
A!% *onvn(ii in%rn)(ion)! au ost semnate pentru a preveni sau!ii%) $o!u)r) ce constituie o ameninţare regională sau internaţională asupra
mediului. Convn(i) )'u$r) $o!u3rii )%o'fri* %r)nfron%)!ir din
regiunile europene recunoa(te rolul pe care transportul pe distanţe mari a
poluanţilor atmoserici 7l oacă 7n ormarea $!oii )*id' *r,%r) )*idi%3(ii
!)*uri!or ,i o)r%) $3duri!or. Convn(i) $rivind $ro%*(i) '%r)%u!ui d
o&on' semnată 7n 195!' a determinat scoaterea din uz a reonilor 7n ţările
semnatare' ace(tia iind corelaţi cu distrugerea stratului de ozon (i cre(terea
nivelului radiaţiilor ultraviolete. Convn(i) *)dru ) N)(iuni!or Uni%
$rivind '*7i13ri! *!i)%i*' adoptată 7n 1992' prevede stabilizarea (i
eventual reducerea emisiilor de gaze de seră' 7n principal a %:2. %onvenţia a
ost adoptată de peste 6</ d (3ri (i este revizuită la conerinţe anuale.
?n domeniul prevenirii (i combaterii poluării marine cele mai
importante tratate internaţionale sunt Convn(i) $rivind $rvnir)$o!u3rii )rin $rin dvr')r) d,uri!or ,i ) )!%or )%ri)! (i
Convn(i) 3ri!or din Pro+r)u! d Mdiu )! N)(iuni!or Uni% etc.
oluarea marină este o problemă de interes datorită ariilor extinse de
ape internaţionale' a u(urinţei cu care poluanţii deversaţi 7ntr;o zonă
149
![Page 150: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/150.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 150/211
migrează către o alta' a biodiversităţii oarte ridicate' vulnerabilităţii (i
diicultăţii de aplicare a unor planuri de conservare.
.6.?. Proi*%)r) )rii!or $ro%>)%
Mărimea (i poziţia ariilor proteate 7n lume sunt recventdeterminate de distribuţia populaţiei' potenţialul biologic al teritoriului'
eorturile politice (i actorii istorici. ?n multe cazuri' terenul este subiectul
unor măsuri de conservare deoarece nu are o valoare comercială imediatăG
ariile proteate sunt recvent situate pe terenuri greu accesibile' puţin ertile'
slab dotate cu resurse (i puţin locuite ; numite %rnuri ndori%.
"e(i maoritatea ariilor proteate (i arealelor de conservare au ostrealizate ără logică' 7n uncţie de ondurile (i terenul disponibil' totu(i a
ost creată o importantă 1)&3 d d)% ,%iin(ifi* *u %n%3 *o!o+i'%3' ce
ofr3 9ndru3ri despre cele mai eiciente căi de proiectare a arealelor de
conservare pentru protearea diversităţii biologice.
R*o)nd3ri! $n%ru $roi*%)r) )rii!or $ro%>)% nu reprezintă
neapărat 'o!u(ii univr')!.
.6.?.6. M3ri) r&rv)(ii
: d&1)%r interesantă pe probleme de conservare a apărut pe
marginea 7ntrebării dacă bogăţia 7n specii este maximizată 7ntr;o arie
proteată naturală 2%in'3 sau 7n mai multe arii proteate mai i*i cu o arie
totală egală cu cea mare.
Su'(in3%orii $rii v)ri)n% argumentează că numai ariile
proteate extinse $o% *on(in un nu3r 'ufi*in% d '$*ii d %)!i )r(i cu densitate scăzută #cum ar i carnivorele mari$ pentru n(inr) $
%rn !un+ ) $o$u!)(ii!or. "e asemenea' o arie proteată mare
i*,or)&3 f*%u! d )r+in' in*!ud )i u!% '$*ii (i are o
divr'i%)% d 7)1i%)% )i )r dec=t o arie proteată mică.
1!B
![Page 151: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/151.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 151/211
*cest punct de vedere are trei implicaţii practice #1$ c=nd este creată o
nouă arie proteată' ar trebui realizată pe o 'u$r)f)(3 *@% )i 2%in'3 cu
scopul de a $r&rv) *@% )i u!% '$*ii cu putinţăG #2$ c=nd este posibil'
%rnuri! )di)*n% ariilor proteate naturale ar trebui )*7i&i(ion)% cuscopul de a spori supraaţa acestoraG #3$ dacă trebuie ales 7ntre a crea o arie
proteată mică sau una mare 7ntr;un tip de abitat similar' este recomandată
cea de;a doua variantă.
*lţi cercetători preocupaţi de conservare susţin că )rii! $ro%>)%
i*i' bine poziţionate' sunt *)$)1i! să includă o mai )r v)ri%)% d
%i$uri d 7)1i%)% (i mai multe populaţii de specii rare dec=t ar ace;o aria
bloc cu aceea(i supraaţă. "e asemenea' crearea mai multor arii proteate'
ciar dacă mai mici' $rvin posibilitatea in%rvn(ii uni for(
*)%)'%rof)! uni*' cum ar i o specie exotică' o epidemie sau un incendiu'
* )r di'%ru+ 9n%r)+) $o$u!)(i localizată 7ntr;o arie proteată unică.
>n plus' ariile proteate mici localizate 7n vecinătatea unor zone populate
pot avoriza crearea unor *n%r d du*)(i privind conservarea (i studiul
naturii' 9n!'nind o1i*%iv! $ %rn !un+ )! $ro%*(ii diu!ui prin
con(tientizarea publicului.
Con'n'u! pare să ie asupra ideii că 3ri) unei arii proteate
d$ind de grupul de specii considerat' de %rnu! di'$oni1i! (i de
*ir*u'%)n(! $)r%i*u!)r. Este unanim acceptat aptul că )rii!
$ro%>)% )ri sunt mai bune dec=t cele mici deoarece sunt capabile să
susţină )i u!% '$*ii' prin mărimea superioară a populaţiilor (i printr]o diversitate mai mare a abitatelor.
>n orice caz' )rii! $ro%>)% i*i 1in )dini'%r)% sunt de
asemenea v)!oro)'' 7n special pentru protecţia speciilor de plante'
nvr%1r)% ,i vr%1r)% i*i.
1!1
![Page 152: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/152.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 152/211
D'ori nu există o $o'i1i!i%)% d ) )!+ deoarece nu sunt
disponibile terenuri suplimentare pentru scopuri de conservare. *cest
lucru este parţial adevărat 7n zone ce au ost in%n' *u!%iv)% (i locuite
de secole' cum ar i Europa' %ina' nordul *ricii (i ?nsula AaLa.>n cazul r&rv)(ii!or *u 'u$r)f)(3 )r din Ro@ni) #peste
1BBB a$ se pune problema difi*u!%3(ii d )dini'%r)r ) '$)(iu!ui'
instrumentele legale neiind 7ncă clar deinite.
.6.?.. Minii&)r) f*%!or d )r+in ,i d fr)+n%)r
Este general acceptat aptul că ariile proteate trebuie proiectate
pentru ainii&) f*%! d )r+in
.
Ar)!! d *on'rv)r d for3 ro%und3 minimizează
raportul limită;areal iar *n%ru! unei astel de arii proteate este )i
d$3r%)% d !ii%3 dec=t 7n ariile proteate care au o altă ormă.
Arii! $ro%>)% d for3 !ini)r3' lungi' au o +r)ni(3 mai )r (i
%o)% $un*%! sunt aproape de limită.
*ceste idei au ost rar' dacă nu ciar niciodată' implementate.
M)>ori%)%) )rii!or $ro%>)% au for3 nr+u!)%3 deoarece
aciziţionarea terenului s;a ăcut mai degrabă 7n uncţie de oportunitate
dec=t de realizarea unui model geometric.
Hr)+n%)r) )rii!or $ro%>)% de către (osele' garduri' terenuri
agricole (i de alte proiecţii 7n mediu ale activităţilor umane %r1ui
vi%)%3 pe c=t posibil datorită eectelor negative multiple care pot aecta
speciile (i populaţiile.Există *)&uri 7n care '$)r)r) d &on! 9n*on>ur3%o)r a ariilor
proteate cu supraaţă redusă a avut f*% 1nfi*. *stel' R&rv)(i)
1o%)ni*3 Tinovu! Lu*in)' cu o supraaţă de 1 a' alată 7n lungul p=r=ului
/uncavei' 7n :bcina Mestecăni(' a ost delimitată cu gard pentru a i păzită
1!2
![Page 153: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/153.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 153/211
de caii ergeliei /ucina (i de cirezile de bovine ce pă(unează 7n zonă.
"eclararea mla(tinii ca arie proteată (i 7ngrădirea ei a determinat
extinderea arealului speciei relieare mesteacănul pitic # &etula nana$' iar 7n
ultimile decenii nu au dispărut nici una dintre speciile semnalate anterior (i nu s;a observat pătrunderea unor specii noi.
Co!)1or)r) 9n%r $ro$ri%)rii $u1!i*i ,i $riv)(i de terenuri are o
importanţă specială 7n dezvoltarea ariilor metropolitane' unde se găsesc
recvent mici arii proteate izolate' alate sub controlul agenţiilor
guvernamentale (i organizaţiilor private.
:ri de c=te ori este posibil' ariile proteate ar trebui să in*!ud3 un*o'i'% 9n%r+ #cum ar i un curs de apă' un lac sau o unitate montană$'
deoarece *o'i'%u! '% uni%)%) o$%i3 d )dini'%r)r. "aunele
provocate unei părţi neproteate a ecosistemului pot ameninţa starea de
sănătate a 7ntregului ecosistem.
.6.?.. )1i%)%! *oridor
: soluţie de administrare a unei reţele de arii proteate naturale a ost
aceea de a le lega 7ntr;un sistem prin intermediul unor abitate coridor'
care nu sunt altceva dec=t f@,ii d %rnuri $ro%>)% d'f3,ur)% 9n%r
)rii $ro%>)%. *stel de abitate coridor' numite (i *orido)r d
*on'rv)r ')u d d$!)')r' pot permite plantelor (i animalelor să
%r)*3 din%r-o )ri $ro%>)%3 9n )!%)' acilit=nd f!u2u! +n%i* (i
*o!oni&)r) altor terenuri avorabil.
%oridoarele de conservare pot auta (i la $r&rv)r) )ni)!!or
* i+r)&3 '&onir de;a lungul unei serii de abitate dierite pentru
a;(i $ro*ur) 7r)n)G dacă aceste animale ar i incluse 7ntr;o singură
arie proteată' ar putea muri din lipsă de rană.
1!3
![Page 154: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/154.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 154/211
%oridoarele sunt mult mai necesare d-) !un+u! !inii!or d
i+r)(i cunoscute ale speciilor de animale. *cestea au o importanţă
specială pentru $3'3ri! i+r)%o)r' care au nevoie de odi7n3 ,i 7r)n3.
*colo unde coridoarele există dea ele trebuie prezervate. Multe dincoridoarele dea existente sunt situate de;a lungul cursurilor de apă (i
pot i ele 7nsele abitate de importanţă biologică.
"e(i coridoarele reprezintă o strategie de conservare promiţătoare'
ele pot avea (i anumite d&)v)n%)>. %oridoarele pot acilita i+r)(i) unor
%i$uri d 1o!i ,i $idii. *stel o inestare singulară s;ar putea extinde
rapid către toate ariile proteate naturale conectate' devenind cauza
distrugerii unor populaţii de specii rare. "e asemenea' animalele ce se
deplasează de;a lungul abitatelor coridor pot i 2$u' unui ri'* d
v@n3%o)r )r' deoarece v=nătorii' ca (i animalele de pradă' tind să se
concentreze pe traseele utilizate de animalele sălbatice. >n ciuda acestor
preocupări' cercetările (tiinţiice par să susţină valoarea coridoarelor de
conservare' de(i iecare caz trebuie analizat separat.
To)% )*'% %orii asupra designului ariilor proteate au ost create 7n
principal pentru vr%1r)%! %r'%r8 $!)n%! 'u$rio)r ,i
nvr%1r)%! )ri.
*plicabilitatea acestor principii la )rii! $ro%>)% n)%ur)! )*v)%i*'
unde mecanismele de dispersie sunt 7n mare parte necunoscute' n*'i%3
inv'%i+)(ii 'u$!in%)r. romovarea )rii!or $ro%>)% )rin se impune
ca o $riori%)% pentru conservarea diversităţii biologice (i controlul poluării.
1!4
![Page 155: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/155.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 155/211
.6.?.. E*o!o+i) $i')>!or ,i )r7i%*%ur) )rii!or $ro%>)%
E*o!o+i) $i')>!or este i$or%)n%3 pentru protearea diversităţii
biologice deoarece u!% '$*ii nu sunt limitate la un 'in+ur 7)1i%)%' ci se
deplasează 7ntre abitate sau locuiesc la graniţa dintre două abitate.entru cre(terea numărului (i diversităţii animalelor' cei ce
administrează viaţa sălbatică 7ncearcă adesea să realizeze o v)ri)(i *@%
)i )r ) $i')>!or 7n cadrul unităţii administrate de ei. ,unt create (i
7ntreţinute c=mpuri' pai(ti' tuări(uri pitice' sădiţi pomi ructieri' semănate
plante de cultură' tăiate periodic supraeţe reduse de pădure' construite mici
iazuri (i barae. "e asemenea numeroase poteci (i drumuri de păm=nt
(erpuiesc de;a lungul (i de;a latul tuturor sectoarelor delimitate 7n cadrul
ariilor proteate. -ezultatul este o )ri $ro%>)%3 %r)n'for)%3 9n%r-un
o&)i* d fr)+n%8 und &on! d %r)n&i(i )1und3G viaţa sălbatică este
r&u!%)%u! !o*uri!or und dou3 7)1i%)% ' 9n%@!n'*.
S*o$u! *on'rv)(ioni,%i!or este nu doar acela de a in*!ud *@% )i
u!% '$*ii cu putinţă 7n arii proteate' *i (i de a $ro%>) acele '$*ii
care sunt 7n $ri*o! d di'$)ri(i ca rezultat al activităţii umane. Micile
arii proteate divizate 7n multiple unităţi de abitat' conţin=nd un $i')>
*o$ri)%' $o% in*!ud un nu3r )r d '$*ii' dar este $ro1)1i!
ca acestea să ie cu precădere specii cu u%i!i%)% *onoi*3 rdu'3
specii care depind de perturbarea umană (i specii străine zonei.
entru a '*7i1) o$%i*) )*'%i )1ord3ri fo*)!i&)%' diversitatea
biologică trebuie să ie )dini'%r)%3 !) niv! d $i')> r+ion)!' undemărimea unităţilor de peisa ; cum ar i dealuri sau cursuri de apă ;
permite reconstituirea unităţilor naturale 7nainte de a i modiicate
antropic.
1!!
![Page 156: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/156.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 156/211
: alternativă la crearea unui peisa miniatural de abitate relativ
omogene la scară mică este de a !+) %o)% )rii! $ro%>)% dintr;o
&on3 7ntr;o r() r+ion)!3 astel 7nc=t să poată i create unităţi extinse
de abitat. <nele dintre aceste unităţi de abitat ar putea i suicient demari ca să proteeze speciile rare care nu sunt capabile să tolereze
presiunea umană.
.6.<. Adini'%r)r) )rii!or $ro%>)%
:dată declarată prin lege' o arie proteată trebuie' să ie eectiv
administrată pentru a menţine diversitatea biologică. %redinţa că
natura (tie mai bine (i că există o balanţă a naturii i;a condus pe mulţicercetători la concluzia că situaţia optimă pentru conservarea
biodiversităţii este aceea lipsită de intervenţia umană. -ealitatea este
adesea oarte dierită' 7n multe cazuri' oamenii au modiicat dea
mediul at=t de puternic 7nc=t speciile (i comunităţile care mai există au
nevoie de intervenţia urgentă a omului pentru a supravieţui.
5.1..1. *specte generale privind administrarea ariilor proteate
/umea este plină de Qarii proteate pe =rtieP #sindromul paper
protected areas$ care au ost create prin acte legislative guvernamentale'
dar care nu sunt administrate eectiv 7n teren. "in păcate -om=nia pare să
ie o campioană a declarării ariilor proteate prin acte guvernamentale.
*ceste acte legislative ac reerire doar la supraaţa ariilor proteate'
neexist=nd o delimitare concretă 7n teren (i' 7n consecinţă' o administraţie
care să le gestioneze."in 199B (i p=nă 7n anul 2BBB nu a existat dec=t o arie proteată cu
administraţie proprie -ezervaţia )ioserei "elta "unării. *ceastă situaţie a
condus la degradarea graduală sau rapidă a calităţii abitatelor (i la
pierderea unui număr apreciabil de specii valoroase. *stel' arcul &aţional
1!
![Page 157: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/157.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 157/211
)ucegi' zonă care atrage importante luxuri turistice estivale (i ivernale' a
ost victima propriilor sale rumuseţi' cunosc=nd o degradare accentuată
care se relectă 7n calitatea abitatelor (i diversităţii biologice.
?n unele ţări' oamenii nu ezită să practice agricultura' să deri(eze (i sădezvolte activităţi miniere 7n ariile proteate deoarece cred că terenurile
guvernamentale sunt Qproprietatea tuturorPG oricine poate lua orice dore(te
(i QnimeniP nu se oeră să intervină. ,ituaţia poate deveni critică (i din
această cauză ariile proteate trebuie activ administrate pentru a preveni
deteriorarea lor. <n exemplu semniicativ 7n acest sens este cel din arcul
&aţional %ălimani' 7n care pe versantul nordic al V=rului &egoiu
rom=nesc se exploatează' 7n carieră' de circa trei decenii sul. ?mpactul
activităţilor miniere se relectă 7n dinamica comunităţilor vegetale (i a
distribuţiei unor specii.
%el mai eicient management al unei arii proteate se aplică atunci
c=nd managerii beneiciază de avantaul inormaţiilor dintr;un program de
cercetare (i deţin onduri pentru implementarea planurilor de management.
Managerii de arii proteate entuziasmaţi că au eliminat copacii căzuţi
pentru a Q7mbunătăţiP imaginea ariei proteate ar putea 7ndepărta cu bună
(tiinţă resurse vitale necesare anumitor specii de animale pentru cuibărit (i
ibernare.
<n aspect important al )n)+n%u!ui )rii!or $ro%>)%
implică dezvoltarea unui $ro+r) d oni%orin+ ) *o$onn%!or
*7i (i a altor parametri' cum ar i nivelul apei 7n lacuri' numărulspeciilor rare (i ameninţate' densitatea plantelor ierboase' a arborilor (i
a arbu(tilor' perioadele de sosire (i plecare ale animalelor migratoare #7n
special păsări$ etc. Cipul inormaţiilor colectate depinde de obiectivele
de management ale ariei proteate.
1!
![Page 158: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/158.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 158/211
Moni%ori&)r) $ri% managerilor ariilor proteate să
d%rin nu numai '%)r) d ')no+n&3 a unor componente ale
ariei proteate' ci (i tenicile de management care sunt utile sau nu.
*v=nd la 7ndem=nă inormaţii corecte' managerii pot i capabili să)>u'%& $r)*%i*i! d )n)+n% pentru cre(terea eicienţei actului
de administrare.
%ele mai serioase probleme de management 7n Au'%r)!i)8 Nou)
!)nd3 ,i in'u!! $)*ifi* au ost d%rin)% d '$*ii! d $!)n%
in%rodu'' pe c=nd 7n Ari*) d Sud ,i Afri*) principalele ameninţări au
ost2$!o)%)r) i!+)!3 ) vi(ii '3!1)%i*
'in*ndii!8 $3,un)%u! ,i
*u!%iv)r) $!)n%!or.
>n (3ri! indu'%ri)!i&)%' $ro1!! cele mai importante legate de
administrarea ariilor proteate au ost cele determinate de )*%ivi%3(i!
*onoi* cum ar i mineritul' exploatările orestiere' agricultura (i
amenaările idrotenice.
"e(i aceste modele generale oeră o imagine de ansamblu' ori*
)ri $ro%>)%3 )r $ro1!! i '$*ifi*' cum ar i dfri,3ri! i!+)!
sau 1r)*on)>u! 7n multe din ariile proteate ale Ari*ii Cn%r)! ori
nu3ru! )r d %uri,%i ce invadează parcurile naţionale din S.U.A. ,i
Euro$) 7n timpul verii.
.6.<.. M)n)+n%u! 7)1i%)%!or
Unori se impune ca o arie proteată să ie )dini'%r)%3 )+r'iv
pentru a asigura protecţia tuturor speciilor (i abitatelor.Mu!% '$*ii ocupă do)r un 7)1i%)% '$*ifi* sau un '%)diu 'u**'iv
speciic al unui abitat.
>n ariile proteate mici' pot lipsi stadii succesionale' iar din acest
motiv multe specii nu sunt reprezentateG de 2$!u' 7ntr;o arie proteată
1!5
![Page 159: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/159.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 159/211
izolată' dominată de )r1ori '*u!)ri' speciile caracteristice stadiului
incipient al ir1uri!or ,i )r1u,%i!or $o% !i$'i. "in c=nd 7n c=nd' managerii
ariilor proteate trebuie să administreze activ aceste zone' 7n vederea
)'i+ur3rii %u%uror '%)dii!or 'u**'ion)!. : cale recvent olosită pentrua realiza acest lucru este $rovo*)r) $riodi*3 ) in*ndii!or controlate pe
terenuri cu ierburi' arbu(ti (i 7n păduri' 7n scopul re7nceperii procesului
succesional. Cipul (i perioada de desă(urare a acestor acţiuni pot auta de
asemenea la !iin)r) '$*ii!or 2o%i* care invadează arealul 7n
detrimentul speciilor native.
Gr)du! d u%i!i&)r )n%ro$i*3 a resurselor naturale este o realitate
ce trebuie !u)%3 9n *on'idr)r 7ncă de la proiectarea ariilor proteate.
O)nii au ost $)r% in%+r)n%3 ) %u%uror *o'i'%!or !uii %i$ d
ii d )ni' iar excluderea omului din ariile proteate poate avea consecinţe
neprevăzute. "e 2$!u' o ')v)n3 $ro%>)%3 d in*ndii! declan(ate de
o se poate %r)n'for) 9n%r-o $3dur' determin=nd pierderea speciilor.
E2*!udr) *ouni%3(i!or u)n din ariile proteate poate i singura
opţiune 7n *)&u! 7n care resursele sunt 'u$r)2$!o)%)% p=nă la un punct la
care in%+ri%)%) *ouni%3(i!or 1io!o+i* este )nin()%3. : astel de
situaţie poate lua na(tere datorită 'u$r)$3,un)%u!ui' dfri,3ri!or in%n'
pentru obţinerea de masă lemnoasă sau a v@n)%u!ui 2*'iv.
-ecomandabil ar i să se aungă la un *o$roi' 9n%r
*on'rv)(ioni,%i ,i )+n(ii *onoi*i 7nainte de a aunge la stadiul de
ameninţare a integrităţii comunităţilor biologice.U%i!i&)r) )rii!or $ro%>)% de către $o$u!)(i) !o*)!3 ,i vi&i%)%ori
trebuie să ie un 'u1i*% *n%r)! al oricărui plan de management' at=t 7n
ţările dezvoltate c=t (i 7n cele 7n curs de dezvoltare. Po$u!)(i) care a
utilizat resursele din interiorul unor arii proteate' iar acum nu mai are
1!9
![Page 160: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/160.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 160/211
acces la acestea' va avea de suerit' iind greu să 'u$r)vi(ui)'*3.
*titudinea ei 7n acest caz este de 7nţeles' iar oamenii alaţi 7n această poziţie
nu vor susţine măsurile de conservare.
rogramul an and te &iospere #M*)$ al <&E,%: a creat sutede rezervaţii ale bioserei 7n lumea 7ntreagă 7ntr;o 7ncercare de a in%+r)
)*%ivi%3(i! u)n8 *r*%)r) ,%iin(ifi*38 $ro%*(i) diu!ui n)%ur)! ,i
%uri'u! 9n%r-o 'in+ur3 !o*)(i.
%onceptul de r&rv)(i ) 1io'fri implică existenţa unei structuri
care cuprinde una sau mai multe zone centrale 7n care ecosistemele (i
comunităţile biologice sunt'%ri*% $ro%>)%
' 7nconurate de zone tampon
7n care )*%ivi%3(i! u)n %r)di(ion)! ; cum ar i colectarea stuului' a
plantelor medicinale sau a lemnului de oc ; sunt monitorizate (i este
dezvoltată o cercetare (tiinţiică nedistructivă. 8ona tampon este la r=ndul ei
7nconurată de o zonă de tranziţie 7n care sunt permise )nui% )*%ivi%3(i
*onoi* #cum ar i agricultura tradiţională' deri(ările selective$ (i
cercetarea (tiinţiică experimentală. *ceastă strategie generală de delimitare
a zonelor centrale cu zone tampon (i de tranziţie poate avea mai multe
eecte. >n primul r=nd' această structură $o)% 9n*ur)>) !o*ui%orii să
susţină obiectivele ariei proteate. ?n al doilea r=nd' anumite caracteristici
ale peisaului' create de u%i!i&)r) *o'i'%!or d *3%r *ouni%)%)
u)n3' pot i menţinute. ?n al treilea r=nd' zonele tampon $o% f)vori&)
di'$r'i) )ni)!!or (i f!u2u! +n%i* 7ntre zonele centrale strict proteate (i
zonele de tranziţie populate (i zonele neproteate.M)n)+rii )rii!or $ro%>)% )rin 7ncearcă să găsească
ecilibrul 7ntre nevoia de conservare (i cea de dezvoltare. >n multe arii
proteate marine' 7n anumite areale este in%r&i' $'*ui%u!' pentru a permite
populaţiilor de pe(ti (i altor organisme să se reproducă. ,peranţa este că
1B
![Page 161: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/161.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 161/211
exemplarele din aceste arii proteate se vor di'$r') '$r )r)!!
2$!o)%)% (i vor contribui la rf)*r) $o$u!)(ii!or )f*%)% sau distruse.
Multe )rii $ro%>)% sunt di'%ru' datorită n'$ri>inirii 3'uri!or
d conservare' neglienţei' ostilităţii sau supraexploatării lor de către$o$u!)(i) !o*)!3. "acă scopul unei arii proteate este 2$!i*)% $o$u!)(ii
(i dacă maoritatea locuitorilor sunt de acord cu obiectivele (i respecta
regulile' atunci zona poate menţine mai bine comunităţile naturale proprii. >n
cel mai pozitiv scenariu' $o$u!)(i) !o*)!3 este i$!i*)%3 9n
)n)+n%u! ariilor proteate' oamenii sunt $r+3%i(i ,i )n+)>)(i de
către administraţiile ariilor proteate (i1nfi*i)&3
de pe urma proteării
biodiversităţii (i reglementării activităţilor din interiorul acestor spaţii.
/a cealaltă' extremă' dacă există o istorie a unor r!)(ii $ro)'% (i de
ne7ncredere 7ntre $o$u!)(i) !o*)!3 ,i +uvrn sau dacă scopul ariei
proteate nu este explicat suicient de clar' $o$u!)(i) !o*)!3 se poate o$un
activităţilor din aria proteată (i va ignora regulile impuse de această ormă
de gestiune a spaţiului. >n acest caz' populaţia va intra 7n conlict cu
personalul ariei proteate.
Con'rv)r) $n%ru ,i *3%r $o$u!)(i' cu supravegerea
guvernului' poate dezvolta o relaţie de colaborare intensă 7ntre guvern (i
populaţia dependentă de resurse. *ceasta poate reduce costurile de aplicare a
legii (i spori veniturile disponibile altor aspecte ale managementului vieţii
sălbatice' care pot )>u%) la 'u'(inr) )*(iuni!or d *on'rv)r ca (i pe
acelea ale comunităţii. : astel de abordare va avea avantaul suplimentar de a reda populaţiei locale un 'n%in% mai ad=nc al $ro$ri%3(ii
%r)di(ion)! (i al r'$on')1i!i%3(ii aţă de resursele din aria proteată.
"ovada convingătoare că un astel de parteneriat este posibil nu a ost 7ncă
demonstrată' iind mai mult teoretică dec=t practică.
11
![Page 162: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/162.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 162/211
entru ca )n)+n%u! de arie proteată să ie f*%iv' trebuie să
existe un personal suicient de nuro'8 1in *7i$)%8 )n%rn)% ,i o%iv)%'
gata să aplice politica ariei proteate.
Este o ironie că 'u )ri sunt *7!%ui% pentru r$rodu*r) 9n*)$%ivi%)% (i pentru programe de conservare aplicate de către grădinile
zoologice (i organizaţiile de conservare' 9n %i$ * divr'i%)%) biologică a
)rii!or $ro%>)% bogate din punct de vedere biologic alate 7n ţări 7n curs de
dezvoltare ' $ird datorită lipsei ondurilor necesare administrării. >n
multe cazuri' costurile anuale de management pentru specii (i abitate
ameninţate sunt negliabile comparativ cu costurile uria(e ale eorturilor de
conservare pentru a salva specii pe cale de dispariţie sau ecosisteme 7n
pragul colapsului.
.6.<.. M)n)+n%u! *o'i'%!or
Adini'%r)%orii de resurse sunt 7ncuraaţi să 7(i extindă atenţia spre
)*%ivi%3(i! %r)di(ion)! d $rodu*r d 1unuri #prelucrarea lemnului'
industria ceramică$ (i servicii #ecoturism$ (i să ia 7n calcul problemele
legate de conservarea diversităţii biologice.
Cemele maore ale managementului ecosistemelor includ
1. *r*%)r) r!)(ii!or !) %o)% niv!uri! ir)r7ii *o'i'%!or (i la toate
scărileG de exemplu' de la indivizi la specie (i de aici mai departe la
comunitate (i ecosistemG
. )'i+ur)r) unor $o$u!)(ii vi)1i! $n%ru %o)% '$*ii!' păstrarea
exemplarelor reprezentative din toate comunităţile biologice (i stadiilesuccesionale' precum (i a uncţiilor ecosistemuluiG
3. oni%ori&)r) *o$onn%!or *7i )! *o'i'%u!ui #date reeritoare
la indivizii speciilor semniicative' acoperirea cu vegetaţie' calitatea apei
etc$' '%r@n+r) d)%!or n*')r (i utilizarea lor pentru adaptarea
12
![Page 163: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/163.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 163/211
practicilor de management 7ntr;o manieră potrivită #uneori numită
)n)+n% )d)$%iv$G
. '*7i1)r) %r$%)%3 ) $o!i%i*i!or ,i $r)*%i*i!or rigide ale
gestionarilor de terenuri' 7ncuraarea cooperării 7ntre departamente (iintegrarea la nivel local' regional' naţional (i internaţional' precum (i
cooperarea (i comunicarea dintre agenţiile publice (i organizaţiile privateG
?. inii&)r) )nin(3ri!or 2%rn ,i )2ii&)r) 1nfi*ii!or
derivate prin adoptarea unor practici de management durabileG
<. r*uno),%r) idii *3 o)nii 'un% $)r% ) *o'i'%!or (i că
valorile (i nevoile umane inluenţează obiectivele de management... Con'rv)r) )+ri*o!3 in situ
?n multe zone ale lumii' ermierii care cultivă varietăţi de plante
adaptate la mediul local pot prezerva variabilitatea genetică a speciilor. "e
2$!u' mii de varietăţi distincte de *)r%ofi sunt crescute de ermierii din
(3ri! )ndin. *desea' ace(ti ermieri olosesc mai multe varietăţi 7n acela(i
c=mp pentru a inii&) ri'*u! d ,* )! *u!%uri!or (i pentru utilizări
dierite. *ceste v)ri%3(i !o*)! au recvent +n uni* pentru a r&i'%) la
dăunători' boli' deicienţe de nutrienţi' secete (i alte variaţii de mediu. *ceste
varietăţi locale continuă să dezvolte noi *o1in)(ii +n%i*' din care unele
pot i eiciente 7n a opri apariţia unor ameninţări globale.
>n orice caz fririi din 7ntreaga lume )1)ndon)&3 for! d
)+ri*u!%ur3 %r)di(ion)!3' ce olosesc varietăţi locale' cu scopul de a cre(te
productivitatea' promov=nd metode intensive. >n ţări precum ?ndonezia' ,ri
/an@a (i Filipine' peste 5B dintre ermieri au adoptat varietăţi moderne
pentru a le utiliza 7n cultivarea c=mpurilor.
13
![Page 164: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/164.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 164/211
>n timp ce r*o!%! 'u$rio)r pot i 1nfi* $ %rn '*ur%
pentru amiliile de agricultori (i implicit pentru ţările lor' dur)1i!i%)%)
agriculturii moderne d$ind de $r&rv)r) v)ri)1i!i%3(ii +n%i*
reprezentată de varietăţile locale.: sugestie inovatoare a ost aceea ca un or+)ni' )+ri*o!
in%rn)(ion)! să 'u1vn(ion& ')%! pentru a *u!%iv) v)ri%3(i !o*)!.
/ocuitorii acestor zone ar i plătiţi pentru a dezvolta culturile lor 7ntr;o
manieră tradiţională' oerind o sursă importantă de gene pentru programele
de 7mbunătăţire a celor moderne.
rograme 7ncorpor=nd practici de conservare in situ au ost deainiţiate 7n anumite locuri. >n M2i*' un număr de programe de
dezvoltare 7ncearcă să in%+r& )+ri*u!%ur) %r)di(ion)!3' *on'rv)r)
,i *r*%)r).
*stel' 7n vestul Mexicului' cu o supraaţă de 14B BBB a' ce a ost
creată pentru a prezerva singurele populaţii cunoscute de Hea
diploperennis' o specie perenă de porumbG rezervaţia bioserei
proteează (i o pădure subtropicală oarte bogată' cu numeroase specii
noi pentru (tiinţă. *ceastă plantă )$)r do)r 9n i!$)'-uri )1)ndon)%
#milpas I c=mp cultivat utiliz=nd culturi alternative' tradiţionale$ (i are un
mare potenţial de prezervare a genelor. /a un moment dat specia poate
să ie olosită pentru protecţia producţiei de porumb' evaluată la !!
milioane de dolari anual. ?maginaţi;vă o specie de porumb perenă
rezistentă la dăunători (i boli ce nu trebuie plantată 7n iecare an. >n acestcaz' protecţia pe termen lung a speciei Hea diploperennis 7n sălbăticie
depinde de 9n*ur)>)r) friri!or !o*)!i să răm=nă (i să lucreze terenul
conorm $r)*%i*i!or )+ri*o! %r)di(ion)!.
14
![Page 165: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/165.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 165/211
: abordare u(or dierită utilizată 7n regiunile aride din sud;vestul
,tatelor <nite ale *mericii implică *or!)r) )+ri*u!%urii %r)di(ion)! *u
+n%i*) *on'rv)(ioni'%3. : organizaţie privată numită &ative
?eedsL?-:CB *o!*%)&3 'in(! '$*ii!or *u!%iv)% %r)di(ion)! pentru a le prezerva pe termen lung. :rganizaţia 9n*ur)>)&3 de
asemenea fririi '3 *u!%iv $!)n% d *u!%ur3 %r)di(ion)!'
urniz=ndu;le seminţe (i cumpăr=ndu;le producţia nev=ndută. <nele ţări
au creat rezervaţii speciale pentru a conserva zone conţin=nd rude
sălbatice ale plantelor de cultură. *semenea rezervaţii de specii proteează
varietăţi sălbatice de gr=u' ovăz (i orz 7n ?srael (i lăm=i 7n ?ndia.
.. R*on'%ru*(i) *o!o+i*3
..6. A1ord3ri 9n r*on'%ru*(i) *ouni%3(i!or *o!o+i* ,i )
*o'i'%!or
: ocazie specială pentru cercetători este aceea de a participa la
reconstrucţia ecosistemelor degradate. S*o$u! acestui proces este de a
rf)* '%ru*%ur)8 fun*(ii!8 divr'i%)%) ,i din)i*) speciice
ecosistemului.
/egislaţia de mediu o1!i+3 )+n(ii *onoi*i să r)1i!i%&
7)1i%)%! pe care le;au d+r)d)%. >n realitate' mai ales 7n (3ri! 7n curs de
dezvoltare (i '3r)*' prevederile acestor acte legislative nu 'un% )$!i*)%
dec=t 7n puţine cazuri.
E*o'i'%! pot sueri $)+u1 (i datorită unor fnon n)%ur)!
cum ar i incendiile cauzate de ulgere' erupţii vulcanice sau urtuni. D
o1i*i' prin procesul de 'u**'iun se recuperează biomasa originală' se
reace structura comunităţii (i pot r)$)r '$*ii! ini(i)!.
1!
![Page 166: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/166.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 166/211
*numite *o'i'% d%rior)% $rin )*%ivi%3(i u)n sunt at=t de
degradate 7nc=t *)$)*i%)%) lor de rf)*r este puternic !ii%)%3.
-eacerea este puţin probabilă atunci c=nd )+n%u! $r%ur1)%or '% 7ncă
prezent 7n *o'i'%. "e exemplu' r*on'%ru*(i) ')v)ni *u )r1ori nu este posibilă at=ta timp c=t %rnu! *on%inu3 să ie intensiv $3,un)% de
animalele domestice. Rdu*r) $r'iunii datorate pă(unatului este
evident $un*%u! d $!*)r 7n 7ncercările de reabilitare.
-eacerea este de asemenea puţin probabilă atunci c=nd maoritatea
speciilor originale au ost eliminate de pe o supraaţă extinsă' astel că nu
există nici o sursă de specii pentru repopulare. -eacerea este improbabilă(i atunci c=nd mediul izic a ost at=t de alterat 7nc=t speciile originale nu
mai pot supravieţui 7n acel areal. Exemple de astel de situaţii includ
zonele miniere' unde reabilitarea comunităţilor naturale poate i 7nt=rziată
decenii sau ciar secole datorită toxicităţii metalelor grele acumulate 7n
orizontul biologic activ (i nivelului redus al nutrienţilor din sol.
-estructurarea ecologică oeră teoria (i tenicile de lucru pentru
tipuri variate de ecosisteme degradate. ,unt promovate patru abordări
principale 7n reconstrucţia comunităţilor biologice (i ecosistemelor
1. /ipsa oricărei acţiuni' deoarece reconstrucţia este costisitoare'
7ncercările anterioare au e(uat sau pentru că experienţa a arătat că
ecosistemul se va reace singur. <ltimul caz este tipic terenurilor
abandonate din estul *mericii de &ord' care au revenit la stadiul de pădure
7n c=ţiva zeci de ani după abandonarea terenurilor agricoleG2. >nlocuirea unui ecosistem degradat cu un alt tip de ecosistem productivG
de exemplu' 7nlocuirea unei zone orestiere puternic degradate cu o pă(une
productivă. >nlocuirea creează o comunitate biologică speciică (i
1
![Page 167: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/167.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 167/211
reabilitează unele din uncţiile ecosistemului cum ar i capacitatea de
retenţie a solului (i controlul inundaţiilorG
3. -econstrucţia parţială cu scopul de a reace cel puţin c=teva din uncţiile
ecosistemului (i din populaţiile speciilor originale dominanteG de exemplu'7nlocuirea unei păduri degradate cu o plantaţie de arboriG
4. -estaurarea zonei pentru a se aunge la compoziţia (i structura de specii
originale' printr;un program activ de reintroducere #plantarea (i sădirea
speciilor vegetale originale$. *genţii responsabili de degradarea abitatului
trebuie identiicaţi (i eliminaţi sau redu(i. rocesele ecologice naturale
trebuie reăcute pentru a se asigura uncţiile iniţiale ale sistemului.%ercetătorii implicaţi 7n proiectele de dezvoltare se conruntă cu
problema reconstrucţiei abitatelor degradate 7ntr;o manieră practică (i
tenică. :biectivele lor sunt găsirea unor modalităţi economice de
stabilizare permanentă a terenurilor' prevenirea eroziunii solurilor'
7mbunătăţirea imaginii zonei pentru vecini (i publicul larg (i' dacă este
posibil' reabilitarea valorii productive a terenului. Ecologii contribuie la
eorturile de reabilitare prin dezvoltarea unor căi de reconstrucţie a
comunităţilor originale 7n termenii diversităţii (i compoziţiei speciilor' a
structurii vegetaţiei (i a uncţiilor ecosistemelor. %ei ce aplică metodele de
reconstrucţie ecologică trebuie să aibă o idee clară asupra uncţionării
sistemelor naturale (i ezabilităţii metodelor de reabilitare.
%oncret' restaurarea ecologică trebuie să ţină seamă de viteza
reabilitării' de costuri' de eicienţa rezultatelor potenţiale (i de abilitateacomunităţii biologice inale de a se menţine cu spriin minor sau inexistent.
%ostul (i disponibilitatea seminţelor' perioada de irigare a plantelor'
cantitatea de 7ngră(ăminte ce trebuie adăugată (i tenicile de gestionare a
solului pot deveni esenţiale pentru succesul unui proiect.
1
![Page 168: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/168.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 168/211
![Page 169: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/169.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 169/211
... Ar)! $riori%)r $n%ru r*on'%ru*(i *o!o+i*3
Eorturile de reconstrucţie a comunităţilor biologice s;au axat pe
zone umede' lacuri' areale urbane' pai(ti (i păduri. *ceste medii au suerit
degradări severe datorită activităţilor umane (i sunt considerate areale prioritare pentru reabilitare.
...6. on ud
<nele din cele mai mari eorturi de reconstrucţie au ost depuse
pentru zone umede' incluz=nd !),%ini8 !un*i8 $@r)i8 i*i i)&uri8 r@uri8
d!% #porţiune de păm=nt de ormă triungiulară' cuprinsă 7ntre braţele unui
luviu (i rezultată din depunerile de m=l (i de nisip la vărsarea acestuia 7nmare$ (i '%u)r #estuar M "ură lar"ă /n formă de plnie la ărsarea unor
fluii$.
on! ud sunt adesea d%rior)%' deoarece i$or%)n() !or 7n
controlul inundaţiilor' menţinerea calităţii apei (i conservarea comunităţilor
biologice ie nu '% *uno'*u%3' ie nu este apreciată.
"elta "unării' una din cele mai mari zone umede din Europa' se
constituie 7ntr;un complex unic de 7)1i%)% ,i *ouni%3(i' situat pe )ri!
*3i d i+r)(i ) $3'3ri!or. "elta "unării #circa 4 1!B @m2' din care 3 44
@m2 pe teritoriul -om=niei$ este inclusă integral 7n R&rv)(i) #io'fri
Q"elta "unăriiP #! 5BB @m2$' care mai cuprinde o parte din /unca "unării
si apele marine adiacente rontului deltaic si lagunar # la"ună M lac cu apă
sărată format pe malul unei mări sau al unui ocean de care se separă
printr)o f,ie de uscat sau printr)o !arieră de corali$.?mportanţa ecologică (i (tiinţiică deosebită a "eltei "unării este dată
de divr'i%)%) 1io!o+i*3 fo)r% ridi*)%3' 7n special la nivelul orni%of)uni
,i i*7%iof)uni' (i de dinamica speciică a parametrilor morometrici (i
19
![Page 170: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/170.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 170/211
idrologici' care ac ca "elta "unării să ie un adevărat !)1or)%or d
oni%ori&)r ,i *r*%)r ) diu!ui n)%ur)!.
?n "elta "unării cuibăresc' 7i1rn)&3 sau sunt 7n pasa #migraţie
periodică$ circa ? d '$*ii d $3'3ri' multe dintre ele declarate ca speciide interes european (i mondial #de exemplu' pelicanul comun ; *elicanus
onocrotalus' egreta mare ; "retta al!a' egreta mică ] "retta "arzetta etc$.
*cest paradis natural a 7nceput să ie odifi*)% )n%ro$i* mai ales du$3 60</
c=nd s;a pus 7n practică un $ro+r) d )n)>)r agricolă' piscicolă (i
stuicolă' 7n urma căruia reţeaua de g=rle (i canale a ost puternic modiicată.
7n 199B s;a auns la o supraaţă 7ndiguită de 9 4B5 a' din care 39 94 a
pentru scopuri agricole. "e asemenea' *r,%r) $r'iunii u)n )'u$r)
fondu!ui $i'*i*o! a determinat diinu)r) semniicativă a rezervelor de
$,% din "elta "unării' cu inf!un(3 directă asupra *ouni%3(i!or d
$3'3ri acvatice (i a populaţiei umane. *stel' diicultatea de promovare a
activităţilor turistice' datorită !i$'i infr)'%ru*%urii n*')r pentru
susţinerea acestor activităţi' gradul ridicat de i&o!)r #acces redus la servicile
sanitare (i educaţionale' !+3%ur) difi*i!3 *u or),! din apropiere' mai ales
7n timpul iernii etc$' precum (i gama redusă de resurse naturale' au
determinat existenţa unui indi* d *)!i%)% ) vi(ii fo)r% '*3&u% 9n '$)(iu!
D!%i Dun3rii.
"eclararea 7n anul 600/ a "eltei "unării ca R&rv)(i ) #io'fri (i
includerea u!%rio)r3 7n Li'%) on!or Ud #%onvenţia -amsar$ au
constituit $),i importanţi pentru r*on'%ru*(i) *o!o+i*3 a acestei zone.>n anul 1993 7n cadrul programului internaţional Q"unărea VerdeP al
DDF a ost demarat proiectul de reconstrucţie ecologică a multor incinte
-econectarea incintelor la regimul idrologic al "eltei "unării a permis
reconstrucţia principalelor fun*(ii *o!o+i* )! o'%ro)v!or #ostro ) insulă
1B
![Page 171: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/171.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 171/211
/n mare sau /ntr)o apă cur"ătoare adesea plutitoare acoperită de o!icei cu
e"eta+ie$
; abitat pentru păsări (i animale speciice zonei aluvialeG
; abitat (i zonă de reproducere pentru păsări acvaticeG; rezervor pentru biodiversitate (i asigurarea resurselor geneticeG
; biocoridorG
; producţia biologicăG
; rol 7n circuitele biogeocimice ale elementelorG
; reţinerea sedimentelor (i ixarea de substanţe toxiceG
; bioiltru pentru Marea &eagră.A$ro)$ %o)% fun*(ii! o'%ro)v!or )u fo'% rf3*u%' iar 7n
privinţa aviaunei iind 7nregistrate cele mai evidente progrese. *stel s;a
reăcut populaţia de specii cuibăritoare acvatice #de exemplu 35 7n
ostrovul )abina$ dispărută complet 7n trecut (i a crescut numărul de
specii acvatice necuibăritoare.
?n -om=nia' 7ncă de la 9n*$u%u! '*o!u!ui )! ""-!) s;a
maniestat o $ro*u$)r (tiinţiică susţinută pentru studierea acestor
spaţii (i pentru sublinierea importanţei lor ecologice' (tiinţiice (i
economice. *stel' 7n 1912' Gr. An%i$) considera 13!(i! Dun3rii
supape de siguranţă ale luviului contra inundaţiilor (i supra7nălţării
nivelului săuG din punctul de vedere biologic ele sunt pe de;o parte
rfu+iu! multor specii de )ni)! din luviu 7n timpul c=nd apa e prea
7ncărcată cu nămol' iar pe de alta ele sunt !o*uri! d r$rodu*r acelor mai multe animale (i 7n special a maorităţii pe(tilor din luviu.
,tudiile realizate de oamenii de (tiinţă rom=ni 7n aceste zone umede 7n
scopul surprinderii importanţei acestor spaţii (i a pericolului pe care 7l
reprezintă degradarea lor nu au ost suiciente.
11
![Page 172: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/172.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 172/211
?n -om=nia numai 7n u!%iii ?/ d )ni au ost d+r)d)% sau
distruse peste //./// 7) &on ud' cea mai aectată zonă iind
Lun*) Dun3rii. entru r*on'%ru*(i) &on!or ud din Lun*)
Dun3rii' 7n anul 2BBB' -om=nia a iniţiat 7mpreună cu )ulgaria'-epublica Moldova si <craina proiectul Coridoru! Vrd )! Dun3rii'
care se dore(te a i o reţea ecologică la nivel regional cu o supraaţă de
5B.BBB a.
>n orice caz' &on! ud r)1i!i%)% conţin recvent o parte din
speciile de plante ale zonei umede iniţiale' (i adesea au anumite uncţii de
i$or%)n(3 ecologică' socială (i economică' cum ar i
7)1i%)% $n%ruvi)() '3!1)%i*3' *on%ro!u! inund)(ii!or ori rdu*r) $o!u3rii. ,tudiile
realizate (i cercetarea metodelor de reabilitare vor reprezenta o bază de date
solidă pentru viitoarele acţiuni' care vor avea drept rezultat
91un3%3(ir) %7ni*i!or d r)1i!i%)r ) &on!or ud.
.... L)*uri
<nul din cele mai dramatice (i costisitoare exemple de reabilitare a
lacurilor este acela al !)*u!ui Eri. /acul Erie a ost cel mai poluat dintre
Marile /acuri 7ntre anii 19!B ; 19B' apt ce a determinat d%rior)r)
*)!i%3(ii )$i' d&vo!%)r) 2*'iv3 ) )!+!or' d*!inu! $o$u!)(ii!or
indi+n d $,%i' colapsul crescătoriilor piscicole (i dispariţia o2i+nu!ui
dizolvat la )d@n*ii mari. /egat de această problemă' 7ncep=nd cu
192' guvernele ,tatelor <nite ale *mericii (i %anadei au investit peste '!
miliarde de dolari 7n '%)(ii! d %r)%)r ) )$!or r&idu)!' rdu*@nd*)n%i%)%) d fo'for deversată 7n lac de la 1!.2B de tone 7n 192 la 2.449
de tone 7n 195!.
:dată ce *)!i%)%) )$i ) 9n*$u% '3 ' 91un3%3()'*3' 7ntre 19!
; 195!' numărul $,%i!or $r3d3%ori a 7nceput să crească ără intervenţie
12
![Page 173: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/173.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 173/211
antropică. %ercetătorii nu s;au oprit aici' introduc=nd pe(ti prădători
pentru a controla dinamica speciilor de ictioaună cu indivizi de
dimensiuni mici care se rănesc cu zooplanctonG păstrarea unei populaţii
optime de pe(ti care se rănesc cu zooplancton a permis cre(tereavolumului de zooplancton' eectul resimţindu;se 7n '*3dr) vo!uu!ui
d )!+ (i 7n 7mbunătăţirea calităţii apei. >n ultimii ani' calitatea apei a
crescut substanţial 7n partea vestică a lacului' probabil datorită inv)&ii
idii!or #scoici de mare$ care *on'u3 )!+! din )$3. ,e constată (i o
cre(tere la ad=ncimi mari a cantităţii de oxigen dizolvat. %iar dacă lacul
nu va reveni niciodată la condiţiile iniţiale datorită numărului mare de
specii exotice prezente (i alterării compoziţiei cimice a apei' controlul
calităţii apei (i investiţiile de miliarde de dolari au avut drept rezultat
reabilitarea acestui ecosistem lacustru' intens exploatat.
.... on ur1)n
Eorturi vizibile de reconstrucţie sunt depuse 7n multe zone urbane'
urmărindu;se rdu*r) i$)*%u!ui )n%ro$i* asupra ecosistemelor (i
cre(terea calităţii vieţii pentru locuitori. +rupuri de cetăţeni primesc
adesea cu bucurie propunerile de a lucra cu agenţiile guvernamentale (i
organizaţiile neguvernamentale ce se ocupă de reabilitarea zonelor
urbane.
Trnuri! vir)n ,i !o%uri! )1)ndon)% permanent sau temporar
pot i r$!)n%)% cu arbu(ti' arbori (i lori sălbatice. C)rir! d 1)!)'%
pot i r)1!)% ')u %r)n'for)% 9n !)*uri . *ceste eorturi au adus beneicii suplimentare a(ezărilor umane (i au avorizat cre(terea
m=ndriei locale' cre=nd un sentiment de comunitate (i sporind valoarea
proprietăţii locale.
13
![Page 174: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/174.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 174/211
-eacerea comunităţilor biologice native de pe uria(ele r)$ d
d,uri ur1)n reprezintă una din cele mai neobi(nuite provocări. >n
,.<.*.' 1!B de milioane de tone de de(euri sunt depozitate 7n iecare an 7n
peste ! BBB de rampe active. %=nd acestea au atins *)$)*i%)%) )2i3 dedepozitare' sunt de obicei )*o$ri% *u fo!ii d $!)'%i* (i '%r)%uri d )r+i!3
pentru prevenirea scurgerilor de substanţe toxice. <nele dintre ele sunt
acum ţinta eorturilor de conservare. I+nor)r) )*'%or '$)(ii datorită valorii
lor economice reduse poate determina *o!oni&)r) lor de către '$*ii
2o%i*. P!)n%)r) d %ufi,uri ,i )r1ori n)%ivi pe zonele acoperite poate
)%r)+ $3'3ri ,i )ifr care introduc (i 7mpră(tie seminţele unui spectru
larg de specii native.
<n exemplu de reconstrucţie a terenurilor ocupate de alde este cel
promovat 7n regiunea ora(ului Mo!dov) Nou3 din in%rioru! P)r*u!ui
N)%ur)! Por(i! d Hir. Hi2)r) 7)!d!or d '%ri! s;a realizat cu autorul
v+%)(ii for'%ir pe terenuri care au ost anterior acoperite cu păm=nt
vegetal. ,peciile care s;au adaptat cel mai bine la condiţiile de abitat nou
create au ost sălcioara # laea"nus an"ustifolia$' salc=mul # :o!inia
pseudacaccia$' cătina albă # Bippopae ramnoides$ (i plopul euramerican
# *opulus x canadensis$.
.... P)>i,%i
Multe loturi mici utilizate 7n trecut 7n agricultură 7n *merica de &ord
au ost restaurate la stadiul de pai(te. ai(tile reprezintă '$)(ii id)!
$n%ru munca de r)1i!i%)r deoarece sunt 1o+)% 9n '$*ii' sunt gazda anumeroase plante sălbatice (i $o% fi r)1i!i%)% 9n *@(iv) )ni. "e
asemenea' tenicile utilizate pentru reabilitarea lor sunt similare celor din
grădinărit (i agricultură (i ' $o% r)!i&) $rin )*%ivi%3(i vo!un%)r.
14
![Page 175: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/175.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 175/211
%ea mai simplă metodă este r*o!%)r) f@nu!ui de pe o $)>i,%
n)%iv3 (i utilizarea lui pentru 9n'3@n()r 7ntr;o zonă destinată
reabilitării.
<na din cele mai ambiţioase (i mai controversate sceme dereconstrucţie propuse implică reacerea ecosistemelor de $rri' pe circa
35B BBB @m2' 7n statele Q%=mpiilor *mericaneP' din "a@ota 7n Cexas. *ceste
terenuri sunt utilizate 7n prezent pentru activităţi care nu aduc proituri (i
sunt dăunătoare mediului. Po$u!)(i) r+iunii '% 9n d*!in datorită
dezvoltării reduse a sectorului agricol' a ratei ridicate a (omaului (i migrării
tinerilor. "in perspectivă ecologică' sociologică dar (i economică' cea mai
bună destinaţie pe termen lung a acestei regiuni ar i un ecosistem de
preerie reabilitat. Po$u!)(i) u)n3 ' $o)% '%)1i!i&) prin promovarea
unor )*%ivi%3(i *onoi* )i $u(in )+r'iv cum ar i %uri'u!8
)dini'%r)r) vi(ii '3!1)%i* ,i $3,un)%u! 2%n'iv' lăs=nd doar cele mai
bune terenuri pentru agricultură.
...?. P3duri %ro$i*)! u'*)%
e tot +lobul' pădurile tropicale uscate au ost degradate prin
deri(ări' pă(unat' incendieri' cultivare (i extragerea de lemn utilizat drept
combustibil. *ceste păduri sunt degradate adesea p=nă 7n momentul 7n care
răm=n doar c=ţiva copaci ce au valoare redusă pentru populaţia locală.
entru a scimba aceste tendinţe' guvernele (i comunităţile locale
proteează acum pădurile rămase (i le administrează 7n vederea reacerii lor.
ădurile tropicale din Ari*) Cn%r)!3 au suerit 7ndelung de peurma transormărilor la scară largă datorită fr!or d )ni)! ,i
dfri,3ri!or. Fragmentele reduse de pădure rămase sunt ameninţate 7n
continuare de deri(ări (i v@n3%o)r. "istrugerea pădurii tropicale uscate a
1!
![Page 176: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/176.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 176/211
trecut neobservată' atenţia publicului (i a oamenilor de (tiinţă iind ocalizată
pe mult mai atractiva pădure tropicală umedă.
"e exemplu' 7n Co'%) Ri*) s;a pornit o acţiune de reabilitare a unei
supraeţe de 66/ /// 7*%)r d $3dur tropicală uscată (i păduretropicală umedă. -econstrucţia a inclus $!)n%)r) d *o$)*i n)%ivi ,i
2o%i*i pentru a umbri speciile ierboase introduse' !iin)r) in*ndii!or
provocate de oameni' in%r&i*r) dfri,3ri!or ,i v@n3%orii. P3,un)%u! a
ost ini(i)! utilizat pentru diinu)r) )1undn(i ir1uri!or' )$oi a ost
!iin)% pe măsură ce pădurea s;a extins prin dispersie anemocoră (i
zoocoră. >n doar 6? )ni' acest proces a dus la transormarea a circa</./// d 7*%)r d $3,un 9n $3dur %@n3r3 ' deasă (i bogată 7n specii.
*cest proces reace ecosistemul pădurii tropicale uscate (i aduce beneicii
(i pădurii tropicale umede adiacente #animalele din pădurea tropicală umedă
migrează sezonier 7n cea tropicală uscată$' dar vor trece 2BB ; !BB de ani
p=nă se va reveni la structura ecosistemului orestier iniţial.
<n element ceie 7n acest plan de reabilitare este r*on'%ru*(i)
1io*u!%ur)!3' ceea ce 7nseamnă că angaaţii ariilor proteate predau
biologia 7n teren tuturor elevilor din (colile din vecinătatea ariei proteate.
-econstrucţia bioculturală a permis for)r) uni *ouni%3(i
f)i!i)ri&)% cu problemele de conservare (i a unui punct de vedere local (i
nu un parc naţional QexclusivistP.
.. A1ord3ri in%rn)(ion)! )! *on'rv3rii ,i
d&vo!%)r) dur)1i!3
"iversitatea biologică este concentrată 7n cea mai mare parte 7n ţările
tropicale' care 7n marea lor maoritate sunt sărace sau relativ sărace (i au
rate accelerate de cre(tere a populaţiei. [ările 7n curs de dezvoltare doresc
1
![Page 177: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/177.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 177/211
adesea să proteeze diversitatea biologică dar se 7nt=mplă recvent să nu
poată plăti prezervarea abitatelor' cercetarea (i managementul necesare
realizării acestui deziderat. [ările dezvoltate #incluz=nd ,.<.*.' %anada'
Aaponia' *ustralia' Marea )ritanie' Franţa' ,uedia' +ermania' etc.$ solicităca diversitatea biologică de la tropice să susţină materialul genetic (i
produsele naturale pentru agricultură' medicină (i industrie. : 7ntrebare se
na(te cum pot colabora ţările pentru prezervarea diversităţii biologiceT
E)r%7 Sui%8 Rio d J)niro
<n eveniment semniicativ care evidenţiază progresul internaţional
7n protearea diversităţii biologice a ost art ?ummit ' conerinţă ce s;adesă(urat timp de 12 zile' 7n iunie 1992' la :io de Naneiro' )razilia'
cunoscută oicial drept Confrin() N)(iuni!or Uni% $n%ru Mdiu ,i
D&vo!%)r. /a această maniestare au participat reprezentanţi din 6: (3ri'
peste 1BB (ei de state' lideri ai &aţiunilor <nite' organizaţii
neguvernamentale (i de conservare. S*o$u! *onfrin(i principale (i al
celor asociate ce au urmat a ost de a discuta căile de *o1in)r )
$ro%*(ii sporite a mediului *u d&vo!%)r) *onoi*3 eicientă 7n ţări mai
puţin bogate.
%onerinţa a ost 7ncununată de succes 7n domeniu cre(terii
*on,%in%i&3rii )'u$r) *ri&!or diu!ui (i 7n plasarea acestor probleme 7n
centrul atenţiei mondiale. : trăsătură remarcabilă a conerinţei a ost că
participanţii au perceput !+3%ur) *!)r3 7ntre $ro%*(i) diu!ui (i nevoia
de a diinu) '3r3*i) (3ri!or 9n *ur' d d&vo!%)r prin acordarea de)'i'%n(3 fin)n*i)r3 din $)r%) (3ri!or 1o+)%. articipanţii la
conerinţă au semnat următoarele documente
).5 D*!)r)(i) d !) Rio. Dr$%u! n)(iuni!or de a;(i fo!o'i
r'ur'! pentru dezvoltare economică (i socială este recunoscut' at=t
1
![Page 178: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/178.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 178/211
timp c=t diu! din aceste ţări nu '% )f*%)%. "eclaraţia airmă (i
principiul $o!u)%oru! $!3%,%8 prin care companiile (i guvernele
trebuie să 7(i asume r'$on')1i!i%)%) fin)n*i)r3 pentru daunele cauzate
mediului.
1.5 Convn(i) )'u$r) '*7i13ri!or *!i)%i*. *ceastă 7nţelegere (i
convenţiile ulterioare solicită ţărilor industrializate să;(i rdu*3
i'ii! d dio2id d *)r1on (i )!% +)& generatoare ale eectului de
seră la niv!u! )nu!ui 600/ (i să prezinte r)$o)r% r+u!)% asupra
evoluţiei emisiilor. [ările 7n curs de dezvoltare trebuie să raporteze
corect nivelurile emisiilor.*.5 Convn(i) )'u$r) 1iodivr'i%3(ii. %onvenţia asupra
diversităţii biologice are %ri o1i*%iv importante
; $ro%*(i) divr'i%3(ii 1io!o+i*
; u%i!i&)r) dur)1i!3 a acesteia
; 9$3r(ir) *7i%)1i!3 ) 1nfi*ii!or $rodu' d '$*ii! '3!1)%i* ,i
do'%i*.
>n timp ce $ri! dou3 o1i*%iv 'un% r)!i&)1i!' cel de;al
treilea se reeră la o problemă mai delicată deoarece presupune
recunoa(terea aptului că ţările 7n curs de dezvoltare ar trebui să
primească o compensaţie pentru utilizarea speciilor din interiorul
graniţelor lor.
*cest tratat a ost r)%ifi*)% p=nă acum de aproape 6:/ d (3ri'%ongresul ,.<.*. am=n=nd aprobarea convenţiei datorită perceperii ca
o restricţie impusă industriei biotenologice americane. ,emnarea
unor 7nţelegeri separate 7ntre ţări (i companiile biotenologice
privind 7mpărţirea proiturilor rezultate din noi produse s;a dovedit a i
15
![Page 179: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/179.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 179/211
un lucru diicil (i complex. >n multe cazuri' (3ri! %ro$i*)! 7n curs de
dezvoltare au r'%ri*(ion)% sever sau ciar au oprit 2$!o)%)r)
oricărui )%ri)! 1io!o+i* din ţările lor. Faptul a avut un eect
nea(teptat 9$idi*@nd *r*%)r) ,%iin(ifi*3 in%rn)(ion)!3 care nueste 7n legătură cu prospectarea biologică.
; A+nd) 6. "ocumentul' 7nsum=nd aproape 5BB de pagini' este
o 7ncercare inovatoare de a descrie 7ntr;o manieră explicită politicile
necesare pentru o dezvoltare armonioasă. *genda 21 descrie r!)(ii!
din%r diu (i )!% $ro1! care adesea sunt considerate separate'
cum ar i 7ngriirea copiilor' sărăcia' discriminarea emeilor'transerul tenologic (i distribuţia inegală a bogăţiei.
,unt descrise $!)nuri d )*(iun pentru a veni 7n 7nt=mpinarea
problemelor generate de poluarea atmoserei' agricultură' dezvoltare
durabilă' despădurire' medii acvatice' medii montane.
"ocumentul descrie de asemenea *)ni'! fin)n*i)r8
in'%i%u(ion)!8 %7no!o+i* ,i !+)! pentru a implementa planurilede acţiune. roblema cea mai importantă dezbătută 7n cadrul acestei
reuniuni la v=r a ost +3'ir) unor 'ur' d fin)n()r )
$ro+r)!or lansate la Eart ,ummit' 7n special pentru *genda 21.
%osturile acestor programe au ost estimate la circa <// i!i)rd d
do!)ri $ )n' din care 12! miliarde ar urma să vină din partea ţărilor
dezvoltate' ca asistenţă pentru dezvoltare transnaţională. [ările
puternic dezvoltate' cunoscute (i sub numele de Gru$u! *!or : au
)**$%)% 7n principiu să *r)'*3 niv!u! )'i'%n(i externe la /8:=
din rodusul ?ntern )rut p=nă 7n anul 2BBB. "oar c=teva ţări
dezvoltate din nordul Europei' ca &orvegia' "anemarca' Finlanda'
19
![Page 180: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/180.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 180/211
,uedia (i :landa au atins acest obiectiv' 7n timp ce ţările dezvoltate
mai mari' inclusiv ,.<.*. (i;au redus considerabil nivelurile de
inanţare.
: nou3 'ur'3 i$or%)n%3 d fin)n()r pentru protecţia mediului(i conservarea diversităţii biologice 7n ţările 7n curs de dezvoltare a ost
creată 7n timpul conerinţei. Pro+r)u! 3lobal 1nvironment Facilit4
#+EF$ a ost promovat de #)n*) Mondi)!3 ,i (3ri! d&vo!%)%' 7mpreună
cu <nited &ations "evelopment rogramme #<&"$ (i <nited &ations
Environmental rogramme #<&E$. +EF a ost creat ca un program pilot
cu inanţare curentă de 2'! miliarde de dolari' pentru a i olosiţi la
'u'(inr) d $roi*% ce vizează probleme precum 9n*3!&ir) +!o1)!38
1iodivr'i%)%)8 $o!u)r) )$!or in%rn)(ion)! ,i di'%ru+r) '%r)%u!ui d
o&on.
<nul din cele mai importante rezultate ale ?ummitului de la :io de
Naneiro a ost seria de 7nt=lniri programate a i organizate pentru
7ndeplinirea recomandărilor. %el mai notabil succes a ost 7nţelegerea
internaţională la care s;a auns la o%o 9n d*1ri 600:' de reducere 7n
ţările industrializate a emisiilor de gaze de seră sub nivelul anului 199B.
*cordul de la XYoto a ost semnat de maoritatea statelor' inclusiv
Aaponia' singurul stat care s;a pronunţat 7mpotrivă iind ,.<.*. care a
propus totu(i recent un plan alternativ.
15B
![Page 181: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/181.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 181/211
C)$i%o!u! 0
ORGANISMELE MODIHICATE GENETIC 4OGM5 ŞI
IMPACTUL LOR ASUPRA MEDIULUI
0.6. Dfini(i) OGM-uri!or ,i %)$! d o1(inr ) !or
:dată cu 7nceputul anilor 19B' o serie de tenici ale "eniului "enetic
#adică manipularea directă a genelor de către om$ permit extragerea unei
gene din genomul unui organism (i reimplantarea ei 7n genomul unui alt
organism' aparţin=nd unei alte specii sau ciar altui regn. ,pre exemplu' o
genă umană transerată 7n genomul unei bacterii' al unei unei plante sau al
unui animalG o genă bacteriană transerată 7n genomul unei plante sau al unui
animal (.a.m.d.
*cest transer de gene este numit trans"eneză pentru că el
presupune traversarea #transgresia$ barierelor care' p=nă nu demult'
7mpiedicau scimburile de gene 7ntre specii dierite' mai ales 7ntre cele
aparţin=nd unor regnuri dierite.
+ena care codiică un caracter pe care dorim să;1 transerăm unui altorganism se nume(te "enă de interes devenită 7n momentul transerului
eectiv trans"enă iar organismul receptor va i denumit or"anism
trans"enic.
:bţinerea unui :+M implică următoarele %)$ $rin*i$)!B
1. idn%ifi*)r) ,i $r+3%ir) #multiplicarea$ genei de interesG
2. in%rodu*r) ei #prin diver(i vectori$ 9n *!u!) +)&d3' pentru că singură
nu este capabilă să străbată membranele celulareG
3. '!*%)r) celulelor gazdă care au integrat transgena 7n genomul lorG
4. o1(inr)' 7n cazul organismelor pluricelulare' a unui nou or+)ni'
pornind de la o singură celulă transgenizatăG
151
![Page 182: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/182.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 182/211
!. vrifi*)r) %r)n'i%rii ereditare a caracterului codat de transgenă' la
descendenţii organismului transgenic.
entru selectarea celulelor care au integrat 7n genomul lor gena de
interes #deci care conţin transgena$ se introduce (i o "enă marer a căreiexpresie enotipică este mai u(or de veriicat comparativ cu cea a genei de
interes. %ele mai utilizate 7n acest sens sunt genele care codiică rezistenţa la
un anumit antibiotic' la un anumit erbicid.
"ar' pentru ca transgena să se poată exprima 7n genomul celulei
gazdă' ea trebuie să deţină re"latori de expresie #promotor (i terminator$
adaptaţi noului mediu genomic. >n apt' ciar dacă codul genetic este
universal' expresia unei gene la un organism dat depinde de promotorul la
care se asociază. "acă dorim să introducem o genă bacteriană 7ntr;o plantă'
trebuie să;i asociem acestei gene un promotor vegetal.
O %r)n'+n3 '% a(adar' mult mai mult dec=t o simplă genă de
interes' ea este o vri%)1i!3 *on'%ru*(i +n%i*3.
0.. Snifi*)(i)8 $ri*o!! ,i vo!u(i) %r)n'+n&i
=nă la apariţia geniului genetic' ameliorarea plantelor (i
animalelor s;a realizat prin selecţia indivizilor care prezentau caracteristici
morologice sau iziologice interesante #apărute prin mutaţii spontane$
(i prin 'i'%u! 9n*ru*i,)r - '!*(i a ibrizilor dintre soiurile sau
rasele aceleia(i specii.
rin 'u$ri)r) 1)rir!or n)%ur)! ce 7mpiedicau scimburile de
gene 7ntre specii (i regnuri dierite' geniul genetic permite crearea de
or+)ni' %r)n'+ni*' dotate cu proprietăţi noi' total necunoscute 7nainte
(i 7ntr;un timp scurt #de ordinul unui deceniu$' f3r3 ni*i o r!)(i *u
ri%u! u!%ii!n)r )! vo!u(ii fiin(!or vii.
152
![Page 183: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/183.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 183/211
Cenicile transgenezei coneră astel omului puterea de a modiica
patrimoniul ereditar al tuturor iinţelor care;1 7nconoară' inclusiv al propriei
sale specii. E'% vor1)8 ),)d)r8 d o vri%)1i!3 rvo!u(i 1io!o+i*3 W
?n 193' odată cu anunţarea de către doi cercetători americani a posibilităţii transerării la scericia coli a genelor unui virus
cancerigen #prezent la maimuţe$' asistăm (i la *on,%in%i&)r) $ri*o!!or
$o%n(i)! ale geniului genetic.
Du$3 un )n de la această descoperire au urmat o serie de runiuni ale
oamenilor de (tiinţă de pe 7ntregul mapamond (i s;au elaborat reglementări
legale ale cercetărilor din domeniul genetic.
Enormele potenţialităţi ale tenicii transgenice au interesat (i
interesează industriile pentru agricultură' pentru medicină (i armacie
(.a. *u 7nceput să se dezvolte mici 9n%r$rindri $)r%i*u!)r
specializate 7n transgeneză. %ercetările eectuate 7n aceste mici #dar
rentabile$ societăţi au contribuit din plin la cre(terea cuno(tinţelor 7n
genetica moleculară' dar *o'%u! fo)r% )r al acestor studii a antrenat (i
$ro%*(i) r&u!%)%!or' prin brevete' pentru a asigura (i
Qcompensaţia investiţieiP.
>n cursa pentru brevete asistăm la o cumpărare progresivă a acestor
mici irme de către marile 'o*i%3(i $rodu*3%o)r d 'in( ' oarte
interesate 7n plante transgenice. <nele dintre ele vor i' la r=ndul lor'
cumpărate de către 'o*i%3(i u!%in)(ion)! din domeniul )+ro*7iii
(i f)r)*ii."e aici au rezultat c=teva multinaţionale gigantice' cum ar i =$?-$= 7n ,<* (i $=-:E? 7n Europa' iecare dezvolt=ndu;(i
puternice ecipe de cercetare.
=nă 7n prezent' aplicaţiile comerciale ale :+M;urilor privesc 7n
principal microorganismele (i plantele din cultura mare.
153
![Page 184: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/184.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 184/211
0.. Mi*roor+)ni' ,i )ni)! %r)n'+ni*
<nul dintre primele microorganisme transgenice obţinute a ost o
bacterie capabilă de a QabsorbiP petrolul din mareele negre' realizare a unui
cercetător indian #%a@rabartY' 191$' care lucra 7n acea perioadă pentru
societatea @eneral lectric A. El a devenit celebru' nu at=t pentru realizarea
sa' c=t pentru că a solicitat un brevet pentru aceasta' iar Qaacerea
%a@rabartYP a stat la originea acordării $riu!ui 1rv% $n%ru un
or+)ni' viu.
>ncep=nd cu inele anilor 19B' interesul industriilor s;a 7ndreptatmai cu seamă spre i*roor+)ni'! utilizate 7n sectoarele alimentare (i
armaceutice.
Exemple ; o serie 7ntreagă de tulpini de drodie #aparţin=nd speciei
?accarom(ces cereisiae ameliorate pentru abricarea diverselor
tipuri de p=ine' bere (i vinG bacterii #7n special . coli sintetizatoare de
proteine umane' olosite 7n scop terapeutic insulina' ormon de cre(tere'
intereron.
Priu! )ni)! %r)n'+ni* a ost obţinut #7n 1952$ de către un grup de
cercetători americani. Este vorba de un (oarece gigant' de două;trei ori mai
mare dec=t cel normal' caracter generat prin transerarea 7n genomul său
a genei ce codiică ormonul de cre(tere la (obolan. *cest Qsuper;(oareceP a
inspirat pe speciali(tii din zootenie' care au văzut 7n astel de transgeneză
un miloc de a spori perormanţele productive ale (eptelului (i pe(tilor.
Av)n%)> +nr)% d %r)n'+n&) )ni)!3B
; mari progrese 7n descirarea mecanismelor de dezvoltare a bolilor la om (i
7n obţinerea de noi medicamente (i vaccinuri' toate prin olosirea
animalelor transgenice experimentaleG
154
![Page 185: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/185.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 185/211
; producerea de organe pentru transplanturi de către animalele QumanizateP
va contribui la umplerea enormului deicit 7n organe de transplant #inclusiv
la eliminarea teribilei pieţe negre cu organe umane$ (i va permite
salvarea unui număr mult mai mare de vieţi omene(tiG; cre(terea productivităţii animalelor domestice.
Qn%r13ri ,i ri'*uri +nr)% d %r)n'+n&) )ni)!3B
; riscul transmiterii de boli pacienţilor care au suerit o xenogreăG
; o serie de virusuri sau agenţi patogeni inactivi care' 7n mod normal' se
găsesc 7n organele animalelor donatoare ar putea deveni patogeni pentru
om.
0.. P!)n% %r)n'+ni*
0..6. P!)n%! %r)n'+ni* ,i noi! !or $ro$ri%3(i
Entuziasmul suscitat de aplicaţiile potenţiale ale transgenezei vegetale
era extraordinar printre pionierii noii biotenologii. >n ,<*' entuziasmul a
ost cel mai mare (i' prin urmare' giganţi ai agrocimiei' ai cimiei (i
armaciei doreau să investească masiv 7n producerea de seminţe
transgenice.
roprietăţile plantelor transgenice cultivate dea pe scară mare sunt
următoarele
)5 R&i'%n() !) r1i*id B
lantele modiicate genetic au capacitatea de a continua să trăiască (i
să se dezvolte 7n ciuda mai multor pulverizări cu o substanţă toxic;mortală'
iată o perormanţă extraordinară a plantelor transgenice rezistente la un
erbicid total U *cest caracter nou #dat de transerul genei &ar (i' sub aspect
biologic' cu totul surprinzător este dat de diversele tipuri de acţiuni
enzimatice #enzime codiicate de transgene de origine bacteriană (i' 7n
c=teva cazuri' de origine vegetală$ transormarea erbicidului 7ntr;un compus
15!
![Page 186: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/186.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 186/211
netoxic #detoxiicarea lui$' u(oara modiicare a enzimei vizate sau
supraexprimarea sintezei sale' 7ntr;o astel de manieră 7nc=t planta tratată să
dispună 7n orice moment de cantităţi suiciente de enzime pentru a se
dezvolta normal."ar trebuie să ăcută următoarea remarcă importantă rezistenţa unei
plante de tip :+M este unispeciică' adică ea nu se maniestă dec=t aţă de
erbicidul produs de 7ntreprinderea producătoare de seminţe transgenice.
15 R&i'%n() !) in'*% d3un3%o)r
lantele care posedă această proprietate sintetizează 7n permanenţă' 7n
ţesutul lor' o proteină insecticidă care duce la moartea unor insecte itoage
dăunătoare. +ena care codiică rezistenţa la insecte provine de la o bacterie
din sol &acillus turin"iensis> pe care o vom nota 7n continuare &t.
cunoscută de mult timp pentru proprietăţile insecticide (i olosită 7n lupta
biologică #integrată$ din agricultura convenţională' precum (i 7n silvicultură
#7mpotriva omizilor deoliatoare$.
reparatele obţinute din su(ele naturale de &t. conţin proteina
insecticidă' a(a cum se prezintă ea 7n bacterie' adică inactivă. &umai după
ingestia sa (i contactul cu sucurile digestive ale dăunătorului' ea este
activată (i provoacă moartea 7ntr;un timp mai lung sau mai scurt. *stel
respectiva genă a ost modiicată' astel ca să codiice proteina activă' situaţie
care ace ca :+M;ul să conţină o toxină mult mai rapidă (i eicace' ciar
7naintea aungerii ei 7n tubul digestiv al insectei.
*5 R&i'%n() !) 1o!irin transerul genei care codiică proteina capsidei virale #gena cp. )
coat protein s;au obţinut plante care rezistă la bolile generate de anumite
virusuri' deoarece ea blocează propagarea virusurilor 7n planta
transgenică. ,e (tie că sinteza de către plantă a unor mici cantităţi din
15
![Page 187: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/187.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 187/211
această proteină 7mpiedică dezvoltarea virusurilor (i' astel' declan(area
bolilor virale #virozelor$.
: serie de alte realizări privesc rezistenţa la atacul ciupercilor
itopatogene' 7n esenţă' prin inserţia 7n plante a genelor care codiică enzimecapabile să distrugă pereţii ciupercilor.
d5 R&i'%n() !) 9n+7(
:+M;urile rezistente la 7ngeţ nu se cultivă pe scară largă. ,trategiile
utilizate pentru a le coneri această proprietate sunt
; %r)%)n%u! culturilor de soiuri convenţionale' prin pulverizarea cu
bacterii transgenice QantigelP' pentru protearea acestor culturi de
7ngeţurile t=rzii.
; in'r(i) unor gene provenind de la pe(tii din apele reci' cum ar i spre
exemplu o genă de Bippo"lossus ippo"lossus #pe(te din Marea &ordului$
transerată la căp(uni.
.5 M)%ur)r) 9n%@r&i)%3
: astel de 7nsu(ire a ost conerită' pentru prima dată' unei legume
de importanţă economică mondială tomatele. Zi 7n acest caz sunt utilizate
două metode principale
; in'r(i) unei gene care blocează "alacturonaza enzimă responsabilă de
7nmuierea ructelorG
- 1!o*)r) 'in%&i 7oronu!ui d )%ur)r' acest ultim proces #cel de
maturare$ iind apoi declan(at prin tratamentul cu etilenă' 7naintea punerii pe
piaţă a tomatelor transgenice. %ele mai recente cercetări vizează obţinereade soiuri bogate 7n elemente nutritive' cu un spectru nutriţional mai
ecilibrat.
15
![Page 188: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/188.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 188/211
0... Av)n%)>! $!)n%!or %r)n'+ni*8 $r&n%)% d $rodu*3%orii
,i )$3r3%orii !or
).5 Pn%ru )!ior)%ori
%re(terea eicacităţii 7n ameliorarea plantelor. Cenicile transgenezeisunt mult mai precise (i mult mai rapide' 7ntruc=t ele privesc doar gena #sau
genele$ de interes' pe c=nd tenicile clasice de ibridare olosesc genomurile
parentale 7n totalitatea lor' iind deseori necesare retro;7ncruci(ări pentru a
se accentua maniestarea unei gene parentale ori pentru eliminarea
eectelor secundare nedorite.
1.5 Pn%ru )+ri*u!%ori>n primul r=nd' se simpliică procesul de *o1)%r ) 1uruini!or'
prin eliminarea utilizării erbicidelor administrate 7n perioada pre;
emergentă (i 7n perioada de vegetaţie' olosindu;se doar un singur erbicid
total. *poi' graţie organismelor nou obţinute (i rezistente la boli (i dăunători'
sunt !iin)% in'*%i*id! ,i fun+i*id! olosite curent 7n sistemul
convenţional.
>n ciuda preţurilor mari ale :+M;urilor' cresc r)nd)n%u! ,i
1nfi*iu! realizate de culturile transgenice' pe de o parte prin eliminarea
concurenţei buruienilor' a agenţilor patogeni (i a insectelor' iar pe de altă
parte prin renunţarea la consumul energetic necesar administrării pesticidelor.
*.5 Pn%ru indu'%ri),i
rin noile calităţi deţinute de plantele transgenice' se )!ior)&3 ,i
$ro*'! d $r!u*r)r indu'%ri)!3 amidon modiicat' lemn sărăcit 7nlignină #abricarea pastei pentru =rtie devine mai puţin poluantă$'
bioplasticele' obţinerea mai u(oară a proteinelor umane cu scop terapeutic
etc.
d..5 Pn%ru *on'u)%ori
155
![Page 189: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/189.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 189/211
D$o&i%)r) ,i $3'%r)r) ructelor cu maturizare tardivă se realizează
mai u(or (i cu pierderi minime.
.5 Pn%ru diu! 9n*on>ur3%or ,i $n%ru vii%oru! u)ni%3(ii
,e apreciază o reducere a poluării ecosistemelor prin pesticide. >n plus' are loc o cre(tere a producţiei agricole' iar' 7ntr;un viitor apropiat' se
speră că va i eliminată oametea 7n lume #prin extinderea supraeţelor
cultivate cu :+M;uri rezistente la salinitate' la secetă' la aciditatea crescută a
solului' la temperaturi mai scăzute etc$.
0... Ri'*uri! !+)% d *u!%ur) $!)n%!or %r)n'+ni*
*numiţi oameni de (tiinţă pun la 7ndoială superioritatea tenicilor
de transgeneză actuală aţă de tenicile de ibridare ; selecţie olosite p=nă
7n prezent' amintind *)r)*%ru! )!)%oriu )! !o*)!i&3rii %r)n'+n!or 9n
+nou! celulelor gazdă. Cransmiterea (i 7mperecierile naturale ale
cromozomilor se ac după legi mult mai precise dec=t inserţia unei
transgene.
:pozanţii :+M;urilor consideră că principalii beneiciari ai acestor
organisme sunt producătorii de seminţe. >n primul r=nd' prin brevetarea
iecărui soi transgenic se asigură o revenire a unei bune părţi din
investiţie' apoi' prin interzicerea agricultorului de a olosi o parte a recoltei
sale drept săm=nţă' se garantează producătorului de seminţe;:+M o
v=nzare anuală sigură #o piaţă de desacere asigurată$.
>n ceea ce prive(te ideea dezvoltării unei agriculturi transgenice
mondiale pentru a răni omenirea se (tie că oametea 7n lume este' 7nainte detoate' o problemă de acces la rană lucru generat de conlictele locale (iH
sau internaţionale' de sistemele politice' de epuizarea solurilor sau' de
accesul la păm=nt. ,uperproducţiile agricole realizate 7n sistemul
159
![Page 190: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/190.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 190/211
convenţional nu se datorează :+M;urilor' doar repartizarea globală a
acestor producţii obţinute este deicitarăU
).5 Ri'*uri !+)% d %7ni*i! )*%u)! )! %r)n'+n&i v+%)!
- Ef*% '*und)r ndori%. rima QversiuneP a tomatei cumaturare 7nt=rziată era ăinoasă' cu gust metalic (i suportă greu transportul'
căci pieliţa sa era ragilă' motive pentru care consumatorii americani
au reuzat;o.
- S!31i*iuni 9n 2$r'i) %r)n'+n!or. >n ,<*' 7n 199'
culturile comerciale de bumbac;:+M au ost devastate 7n proporţie de
B de către insectele la care aceste plante erau socotite ca iind rezistente.
<nii au atribuit acest e(ec verii calde din acel an care' pe de o parte a
avorizat ecunditatea insectelor' iar pe de altă parte a diminuat
capacitatea bumbacului;:+M să sintetizeze proteina;insecticid.
1.5 Ri'*uri )1in%)!
- Lii%! v)!u3rii ri'*uri!or $rin *u!%uri 2$rin%)! .
%ulturile experimentale eectuate 7n 1! ţări' 7naintea primelor culturi
comerciale de :+M;uri' nu au urmărit (i nu au urnizat niciodată inormaţii
privind eventualul impact asupra mediului 7nconurător. "e apt' scopul
principal al acestor culturi experimentale era de a se asigura mai bine
Qsecuritatea biologicăP a plantelor testate' adică optimizarea condiţiilor
de expresie (i conservare a transgenelor.
&ici un studiu serios de impact ambiental nu s;a ăcut 7naintea trecerii
7n cultura la scară mare a primelor :+M;uri dacă se 7ncruci(ează specii7nrudite' dacă au inluenţă asupra insectelor polenizatoare' dacă inluenţează
microorganismele din sol etc.
19B
![Page 191: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/191.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 191/211
*.5 Ri'*uri $rivind di'in)r) d $o!n %r)n'+ni*
- Qn*ru*i,3ri 9n%r $!)n% %r)n'+ni* ,i $!)n% '$on%)n 9nrudi%.
A$)ri(i) unor 1uruini r&i'%n% !) r1i*id! %o%)!.
"e exemplu' practic=nd o monocultură de rapiţă transgenică'rezistentă la un erbicid determinat' se riscă' accelerarea '!*(ii d
1uruini ibride' r&i'%n% la acela(i erbicid. >n caz de ro%)(i )
*u!%uri!or *u '$*ii non-%r)n'+ni*' practica obi(nuită de erbicidare
7naintea semănării va i ineicace dacă erbicidul total utilizat va i acela(i la
care rapiţa transgenică era rezistentă' deoarece plantele de rapiţă;:+M vor
rezista (i vor deveni buruieni 7n noua cultură. ?ar pentru a le distruge va
trebui olosit un alt erbicid total' deci investiţii suplimentare.
osibila apariţie a unor buruieni rezistente la erbicide nu este negată
de producătorii de :+M;uri' care au 7n vedere remedierea prin producerea
de noi erbicide (i de noi :+M;uri rezistente la acestea. *(adar' din nou'
alte investiţii (i alte riscuri.
- Qn*ru*i,3ri 9n%r v)ri%3(i %r)n'+ni* ,i *onvn(ion)! )! )*!i),i
'$*ii.
"e exemplu' polenul de r)$i(3 poate aunge p=nă la c=ţiva @m' cel de
$oru1 #specie anemoilă$ ar putea aunge la zeci de @m etc. ericolul
ibridărilor cu porumb;)t. #la care s;a transerat o genă modiicată de
&accilus turin"iensis$ a ost puternic denunţat 9n Hr)n()' ciar de la
7nceputul autorizării primelor culturi. >n ceea ce;i prive(te pe agricultorii care
$r)*%i*3 )+ri*u!%ur) 1io!o+i*3' apare pericolul imposibilităţii de a garantacă porumbul lor este lipsit de :+M;uri' exist=nd riscul ibridizărilor cu
porumbul transgenic. *stel' 7n anul 2BBB au ost descoperite seminţe de
rapiţă transgenică rezistentă la un erbicid total. *ceea(i situaţie s;a găsit (i la
'oi)' de(i au ost respectate reglementările privind distanţa dintre culturile
191
![Page 192: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/192.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 192/211
convenţionale (i cele transgenice. *ceea(i situaţie a ost descoperită (i la
porumb' 7n vara anului 2BBB' 7n Franţa' pe 4!BB a.
<rmare a acestor accidente (i după lungi discuţii (i dezbateri'
guvernul rancez a decis distrugerea culturilor de rapiţă (i soia poluate cuorganisme transgenice' dar s;au menţinut culturile de porumb datorită
proporţiei oarte reduse #2H1.BBB$ a seminţelor transgenice.
>n iulie 2BB1' A+n(i) Hr)n*&3 d S*uri%)% S)ni%)r3 4AHSS5
sublinia că 41 din e(antioanele de porumb prelevate din culturile
convenţionale conţineau secvenţe de :+M;uri.
,unt oarte posibile%ri $i'%
polenizarea provenită din culturile
experimentale 7nvecinate #7n Franţa au ost autorizate 12 soiuri
transgenice$' polenizarea din culturile transgenice comerciale #lucru puţin
probabil' deoarece astel de culturi nu sunt autorizate 7n Franţa$ sau poluare
cu seminţe care provin din ţări unde culturile transgenice comerciale sunt
dea oarte extinse #,<* (i %anada' 7n special$.
*ceasta se poate numi $o!u)r +n%i*3. Zi in Mexic s;a detectat
o poluare genetică a porumbului comercial' iind poluate 3! dintre
e(antioane. ,e cunoa(te aptul că' 7n 1995' Mexicul #patria de origine a
porumbului (i' 7ncă' rezervorul biodiversităţii acestuia' prin cele circa !B
varietăţi identiicate 7n stare spontană$ a instaurat un moratoriu care
interzicea cultura de porumb;:+M.
-aportul din primăvara anului 2BB2 #European Enviroment *gencY$
conirmă caracterul cvasi;inevitabil al poluării genetice a culturilor convenţionale (i a speciilor sălbatice 7nrudite' pornind de la culturile;:+M.
- Con%)in)r) $oru1u!ui %r)n'+ni* d un )!%u!8 %o% d %i$ OGM.
"e exemplu la inele lui septembrie 2BBB' puternica societate X-*FC
F::" <,* retrage din circulaţie 2'! milioane de cutii de plăcinte din
192
![Page 193: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/193.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 193/211
porumb' 7ntruc=t laboratorul Q+enetic ?"P #solicitat de asociaţia ecologistă
QFriends o te EartP$ descoperise 7n aceste plăcinte' 1 porumb ,tarlin@'
rezervat numai 7n scop uraer. *cest porumb s;a dovedit a i alergizant
pentru om.d. Ri'*uri !+)% d $!)n%! r&i'%n% !) )%)*u! in'*%!or
- A$)ri(i) d d3un3%ori r&i'%n(i !) $ro%in)-in'*%i*id ) $oru1u!ui-
#%.
*pariţia insectelor rezistente la insecticide este cunoscută de mai
bine de !B de ani (i ea nu a 7ncetat să crească rapid' pe măsură ce se
intensiica olosirea pesticidelor 7n agricultura de tip industrial.
>n cazul plantelor transgenice' problema se va pune 7ntr;o manieră (i
mai accentuată' căci $r&n() *on'%)n%3 ) fori )*%iv ) %o2ini
in'*%i*id 7n toate ţesuturile plantei v) in%n'ifi*) $r'iun) '!*(ii (i va
accelera )$)ri(i) u%)n%!or r&i'%n%.roducătorii de :+M;uri sunt
totu(i optimi(ti' estim=nd că acest lucru nu va apărea mai repede de 5 ani (i
că' p=nă atunci' vor produce noi organisme transgenice' rezistente la un alt
insecticid.
- In%o2i*)r) )!%or in'*% d *3%r $!)n%! in'*%i*id8 7n aara celor
ţintă. *ceastă intoxicare a ost demonstrată experimental la <niversitatea
din &eL ^or@. ,unt 7n curs de desă(urare (i alte experiemente' privind
studiul albinelor care vizitează lorile unei rapiţe transgenice.
- To2i*i%)%) $!)n%!or in'*%i*id $n%ru $r3d3%orii
in'*%!or d3un3%o)r. : ecipă de cercetători elveţieni a constatat o puternică cre(tere #peste 2H3$ a mortalităţii indivizilor speciei Cr(sopa
carnea' răniţi cu omizi #de =strinia nu!ilaris (i de Ieucania
unipunctata$ care au consumat porumb;)t.
193
![Page 194: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/194.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 194/211
>n ,coţia' o serie de cercetări au arătat că 1u1uru&! care au
consumat purici crescuţi pe cartoi transgenici depuneau cu 35 )i
$u(in ou3' !B %r3i)u )i $u(in (i maniestau o fr%i!i%)% masculă mai
'*3&u%3' comparativ cu cele rănite cu purici de pe cartoii normali.. Druu! %o2in!or in'*%i*id 9n !)n(uri! %rofi* ,i 9n 'o!uri
- Ri'*uri !+)% d *u!%ur) $!)n%!or r&i'%n% !) viru'uri.
%unoa(tem astăzi că principalul mecanism de vo!u(i n)%ur)!3 )
viru'uri!or 7l constituie r*o1in3ri! '*vn(!or +n%i*. "e aceea'
anumiţi cercetători au lansat ideea unei posibile recombinări 7ntre gena
virală cp' prezentă 7ntr;o anumită plantă' cu gene ale unui virus 7nrudit
care a inectat o plantă rezistentă sau care se ală 7n mod natural 7n
aceasta. *stel de recombinări au ost dea observate experimental 7n
laborator' ără a se i putut determina dacă noul virus ar i mai mult sau
mai puţin patogen dec=t virusul parental. Marele n*uno'*u% este
reprezentat' desigur' de fr*vn() *u *)r )*'% r*o1in3ri s;ar
produce 7n natură' mai ales 7n vastele *u!%uri %r)n'+ni*' unde sunt
prezente numeroase gene virale.
>ngriorările sunt generate de apariţia posibilă a unor noi virusuri
dăunătoare plantelor.
f. Ev)!u)r) ri'*uri!or $n%ru '3n3%)%) o)ni!or in )*'% doniu
>n acest domeniu răspunsurile nu sunt unanime (i incertitudinile sunt
numeroase.
*părătorii :+M;urilor consideră că plantele modiicate genetic nu prezintă nici un pericol pentru sănătatea omului consider=nd că transgenele
vor dispărea ie 7n timpul digestiei' ie 7n timpul proceselor de transormare
industrială.
194
![Page 195: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/195.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 195/211
:pozanţii consideră că testele de nutriţie sunt incomplete (i nu s;au
ăcut 7ntr;un timp suicient' 7naintea lansării pe piaţă a alimentelor provenind
din :+M;uri. Ei cer continuarea (i dezvoltarea cercetărilor privind evaluarea
riscurilor.- A$)ri(i) unor noi )!r+ii. "e exemplu' o soia 7mbogăţită 7n metionină'
pentru mărirea valorii uraere' s;a dovedit a nu i alergizantă pentru
animale' dar periculoasă pentru consumul uman.
:pozanţii plantelor transgenice cer ca aceste plante' conţin=nd
transgene provenite de la microorganisme (i virusuri' să nu acă parte
niciodată din alimentaţia oamenilor' mai ales că puterea alergică a noilor
proteine este necunoscută.
- Cr,%r) r&i'%n(i !) )n%i1io%i*. *ceastă problemă se pune pentru
că porumbul;)t comercializat conţine gene ale rezistenţei la un
anumit antibiotic' gene olosite ca mar@eri (i pe care producătorii nu le;
au eliminat' consider=ndu;le ără pericol pentru om. Motivaţia adusă de
ei este aceea că ele ie nu se exprimă 7n plantă' ie că ele codiică
rezistenţa la un antibiotic care nu mai este utilizat 7n medicina umană.
>n plus' ei consideră ca oarte puţin probabil %r)n'fru! )*'%or +n
din )!in% 9n 1)*%rii! $r&n% 9n %u1u! di+'%iv )! ou!ui .
Experienţele eectuate timp de trei la <niversitatea din Aena au
arătat că r&i'%n() !) un r1i*id %o%)! a unei rapiţe;:+M se poate
%r)n'i% !) 1)*%rii ,i dro>dii *r'*u% pe dii 7n care s;a introdus
*on(inu%u! in%'%in)! )! )!1in!or care au *on'u)% $o!nu! unei astelde rapiţe.
- Af)*r) Pu'&%)i. >n ediţia sa din 29 mai 1999' cunoscutul
săptăm=nal medical britanic e Iancet estima că Q...plantele
transgenice pun probleme pentru sănătatea oamenilor...P (i denunţa
19!
![Page 196: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/196.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 196/211
Q. .. iresponsabilitatea autorităţilor publice (i a urnizorilor de plante
transgeniceP. >n acela(i timp' se atrăgea atenţia asupra aptului că un
reputat cercetător' *. Pu'&%)i #de la -oLett ?nstitut' ,coţia locul de
na(tere al cunoscutei "ollY' eutanasiată 7n ebruarie 2BB3$' (i;a pierdutsluba 7n urma unei emisiuni televizate' 7n care prezenta cercetările
sale personale ce $un)u !) 9ndoi)!3 *on'u)1i!i%)%) unui *)r%of
%r)n'+ni*8 *)r 'in%%i&) o $ro%in3 in'*%i*id3 #caracter transerat de
la un giocel$. Experienţele eectuate de el asupra (obolanilor arătau că
cei răniţi exclusiv cu acest carto transgenic prezentau atroieri ale unor
organe #mai ales ale icatului$ (i o deicienţă a sistemului imunitar' 7n
timp ce lotul rănit cu cartoi QnormaliP' dar la care s;a adăugat 7n mod
artiicial aceea(i proteină insecticidă' erau normali.
Q%azul usztaiP a divi&)% !u) ,%iin(ifi*3 in%rn)(ion)!3.
Experienţele lui usztai ilustrau o serie de $r%ur1)(ii %)1o!i* provocate
de in'r(i) %r)n'+ni eecte ale poziţiei acesteia #am precizat dea că
tenicile actuale nu permit localizarea punctului său de inserţie$' reamintim
2$r'i) ndori%3 ) )!%or +n d*@% *) d in%r' etc.
%ontrar concluziilor lui usztai' o serie de cercetători cinezi nu
au constatat dierenţe semniicative de greutate (i stare generală 7ntre
(obolanii răniţi cu tomate (i ardei transgenici (i cei care trăiau 7n stare
sălbatică.
0... D&vo!%)r) *u!%uri!or %r)n'+ni* 9n !u
).5 Pri! *u!%uri *or*i)! d $!)n% %r)n'+ni* datează de pela milocul anilor 199B' ele debut=nd 7n ,<*' apoi 7n *rgentina' %anada'
%ina' *rica de ,ud' *ustralia' Mexic' ortugalia' <craina' -om=nia. /a
numai (apte ani de la debutul lor oicial' aceste culturi comerciale de
19
![Page 197: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/197.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 197/211
plante transgenice au atins o supraaţă totală de circa B milioane a' la
care s;ar mai putea adăuga culturile ilegale.
: situaţie particulară se 7nt=lne(te 7n ţările Europei :ccidentale'
unde asemenea culturi 7nt=rzie să ia amploare. Explicaţia constă 7n aptul cămai multe '%)% 1r )! UE au solicitat instaurarea unui or)%oriu
care să interzică autorizarea importurilor (i culturilor de plante;:+M 7n ţările
<niunii #solicitare aprobată 7n iunie 1999$ pentru că se iau 7n considerare'
din ce 7n ce mai mult' rezervele exprimate de unii oameni de (tiinţă'
opoziţia agricultorilor (i a ecologi(tilor' iar' de puţin timp' (i solicitările
cetăţenilor;consumatori.
1. Pi)() ondi)!3 d $!)n%-OGM este asigurată aproape 7n totalitate de
doar 4 specii soia' bumbac' porumb (i rapiţă' restul de plante transgenice
#carto' papaia' tutun' dovleac (.a.$ ocup=nd supraeţe reduse (i
necuantiicabile la nivel mondial.
*. Rfri%or !) *)r)*%ru! %r)n'fr)% )*'%or $!)n%' se constată aptul că
7n primul an de culturi;:+M la scară mare #600<$' aproximativ o
reprezentau v)ri%3(i! r&i'%n% !) o in'*%3 dăunătoare #mai ales
bumbacul; &t (i porumbul; &t $ (i doar 6 dispuneau de r&i'%n() !) un
r1i*id total. "in // 7ncoace' 'i%u)(i) ' invr')&3 circa ! o
reprezintă varietăţile rezistente la un erbicid total aproximativ 1 cele
rezistente la atacul unor insecte.
d. O )n)!i&) ) 'i%u)%ii din // scoate 7n evidenţă aptul că producţia
mondială de plante;:+M este asigurată cvasitotal de 4 ţări #,<*' *rgentina'%anada si %ina$.
0..?. #rv%)r) fiin(!or vii
=nă la venirea Qla putereP a geniului genetic' dreptul de brevetare nu
privea dec=t invenţiile (i inovaţiile de aparate sau procedee de tip industrial.
19
![Page 198: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/198.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 198/211
,e (tie că acordarea unui brevet de invenţie #ca expresie uridică legală$
trebuie să răspundă următoarelor criterii noutate' utilizare' aplicabilitate
practică (i o descriere detaliată a sa' pentru a permite reproducerea de către
orice specialist din domeniul respectiv. )revetul garantează deţinătoruluimonopolul exploatării invenţiei sale pentru o perioadă limitată de timp #7n
general 2B de ani$.
>n ,<*' ca (i 7n Europa' brevetabilitatea iinţelor vii era total exclusă.
"ar apariţia de :+M;uri a modiicat pround c=mpul de aplicaţie (i
condiţiile acordării de brevete de invenţie' treptat acestea iind adaptate (i
pentru iinţele vii.
*(a cum s;a precizat anterior' dreptul de a breveta o iinţă vie s;a
născut 7n ,<* ca urmare a celebrei Qaaceri %a@rabartYP' după numele
microbiologului indian care a obţinut o bacterie capabilă să degradeze
idrocarburile din petrol. >n 195B' acest cercetător a solicitat acordarea unui
brevet pe care a obţinut;o.
*ceastă premieră' 7n materie de brevetare a viului a ost urmată rapid
de acordarea a numeroase brevete privind microorganismele genetic
modiicate' utilizate 7n industria armaceutică (i agro;alimentară at=t 7n
,<* c=t (i 7n <E.
entru a armoniza legislaţia ,<*;<E' 7n 1995' %onsiliul de Mini(tri
al <E (i arlamentul European au adoptat o otăr=re avorabilă brevetaului
:+M;urilor # 'irectia 98L44$. *ceste prevederi au generat' declan(area a
numeroase critici 7n ?talia' :landa' &orvegia (i alte ţări europene.#rv%)r) plantelor transgenice $riv)&3 )+ri*u!%oru! de cel puţin
unul dintre drepturile sale undamentale acela de a olosi o parte din propria;
i recoltă ca material pentru semănat 7n anul următor.
195
![Page 199: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/199.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 199/211
*tunci c=nd un agricultor cumpără seminţe transgenice' ! %r1ui '3
'n& un *on%r)*% prin care se angaează să nu păstreze nimic din
recoltă pentru a i olosită 7n scopul unor '3n3%uri vii%o)r. %u alte
cuvinte' el se obligă să cumpere 7n iecare an seminţe transgenice de la producător' 7(i anulează astel dreptul legitim de a reproduce propria;i
cultură' 7n caz contrar iind prevăzute sancţiuni contravenţionale (i penale.
Firmele producătoare nu pot i 7n(elate' căci ele 7(i trimit inspectori care
controlează pe teren respectarea contractelor. *stel de *on%ro)! sunt u,or
d r)!i&)% 9n SUA' unde ermele au 'u$r)f( fo)r% )ri' dar el este mai
diicil atunci c=nd dimensiunea parcelelor este mică (i numărul
agricultorilor este oarte mare #a(a cum este cazul celor mai multe ţări din
Europa$. &u se mai pune la socoteală situaţia din (3ri! 9nd$3r%)%' 7n curs
de dezvoltare' unde )+ri*u!%orii nu pot 7nţelege aceste aspecte (i continuă
să acă '*7i1uri d 'in( pentru micile lor supraeţe cultivate.
*cestea sunt raţiunile pentru care producătorii de seminţe transgenice
7ncearcă să 7nlocuiască 7ngrădirile uridice impuse agricultorilor (i
costisitoarele controale prin 9n+r3diri d ordin 1io!o+i*G '%ri!i&)r)' prin
geniul genetic' a seminţelor produse de plantele transgenice. Este vorba de
procedeul numit @ecnolo"( *rotection ?(stemA ' sugestiv denumit
@erminatorA 7ntruc=t el QterminăP viaţa plantei' 7mpiedic=nd;o să se
reproducă. *ceastă Qperormanţă biologicăP se realizează printr;o tenică
transgenică oarte soisticată' ciar QdiabolicăP. roducătorii de :+M;uri (i
unii oameni de (tiinţă salută procedeul pentru că el va permite suprimarealuxului de transgene 7n mediul 7nconurător. *gricultorii văd 7n el o consacrare
a interzicerii de a utiliza propriile seminţe. *lţi oameni de (tiinţă (i asociaţiile
ecologiste 7l consideră inacceptabil sub aspect etic. rocedeul a ost criticat de
199
![Page 200: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/200.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 200/211
![Page 201: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/201.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 201/211
aecta (i &on! )r+in)! )! *u!%uri!or' acoperite de itocenoze ierboase
perene ori de tuări(uri' din care' treptat' vor dispărea (i speciile pereneG
; '3r3*i) 1)&i %rofi* ) fi%of)+i!or ,i ) +r)nivor!or din aceste
locuri' care' 7n inal' va determina dispariţia lor progresivă din biocenozelerespectiveG
; in%o2i*)r) ,i o)r%)8 $rin ri*o,u8 ) )ni)!!or u%i! (i a
celor care nu erau vizate. :+M;urile rezistente la anumiţi dăunători pot i
consumate direct sau indirect #de;a lungul lanţului troic$ (i de alte
organisme' iar toxina insecticidă din aceste plante ar putea să provoace
moartea (i dispariţia unui (ir nes=r(it de animale neţintăG
un alt pericol generat de :+M;uri vizează %r)n'fru! d +n prin
polenul acestora unor '$*ii '3!1)%i* 9nrudi%. *părătorii :+M;urilor ar
putea saluta acest lucru ca iind un proces de cre(tere a biodiversităţii. "ar'
mai mult ca sigur' o generalizare a culturilor transgenice va determina o
masivă diuzare a transgenelor care prezintă caractere selective avantaoase
(i pot induce o r)di*)r ) $o$u!)(ii!or non-%r)n'+ni* #cu un genoond
mai bogat (i mai diversiicat dec=t cele puternic QameliorateP' aspect
cunoscut (i demonstrat dea$.
0..:. Con%'%)r) OGM-uri!or
=nă la $3%rundr) 9n Euro$) o**idn%)!3 a primelor alimente
provenite din plante transgenice' :+M;urile rămăseseră ignorate de marele
public. "ar situaţia s;a scimbat brusc' 7ncep=nd cu 600<' c=nd' descărcarea
7n mai multe porturi europene de soia (i porumb american #conţin=nd7n proporţie necunoscută material transgenic$' a Q7nuriatP organizaţia
ecologistă :$*-C care' adesea violent' s;a opus debarcării
containerelor. Minoritatea (tiinţiică angaată' ără a pune 7n discuţie
interesul pentru tenicile transgenezei' estima că sunt 7ncă insuicient
2B1
![Page 202: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/202.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 202/211
cunoscute riscurile diseminării 7n mediul 7nconurător a :+M;urilor
(i' ca urmare' (i;a multiplicat acţiunile de inormare a marelui public.
>n ,<*' nu se cere agricultorilor să recolteze' 7n mod separat' cele
două tipuri de plante' transgenice (i convenţionale.: serie de asociaţii ale consumatorilor (i;au maniestat 7ngriorarea
pentru Qinvadarea aruriilor lorP cu alimente provenind din :+M;uri.
*numite ţări #*ustria' ?talia' "anemarca$ au reuzat intrările de :+M;uri pe
teritoriul lor.
entru a calma spiritele' <E #cea care a autorizat aceste importuri$ a
emis o directivă care impune%i*7%)r)
alimentelor provenite din plante
transgenice.
uternic aectaţi de relativ recenta catastroă alimentară #cea a v)*ii
n1un (i a variantei sale la om$' *on'u)%orii uro$ni nu )i )u
9n*rdr 7n d*!)r)(ii! oiciale ale 2$r(i!or sau ale *r*%3%ori!or care
apără :+M;urile. Ei se tem tot mai mult de artiicializarea cresc=ndă a
agriculturii industriale (i' 7n mod special' de ultima sa 7nlorire ; :+M;urile.
olemica dintre partizanii (i opozanţii :+M;urilor s;a intensiicat 7n
cursul anului următor 1995.
<n nou scandal alimentar a zguduit Europa 7n 1999 $uii *u
dio2in38 produ(i 7n crescătorii uria(e din )elgia' livraţi pe piaţă at=t 7n
)elgia' c=t (i 7n alte ţări din Europa sau din alte continente. :riginea dioxinei
a ost atribuită u!iu!ui indu'%ri)! olosit 7n abricarea 7r)ni pentru păsări.
*ceastă QaacereP ilustrează' 7ncă o dată 7n plus' pericolul agriculturii (izooteniei industriale pentru sănătatea oamenilor (i a animalelor domestice.
*stel de evenimente '$or'* %)) *on'u)%ori!or aţă de orice aliment
de origine transgenică.
2B2
![Page 203: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/203.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 203/211
robabil' 7n cur=nd' datorită strategiei stabilite de +-EE&E*%E'
alimentele care conţin :+M;uri vor dispărea progresiv din magazinele
alimentare ale <E. Mai răm=ne' ca excepţie' carnea provenită de la
crescătoriile industriale' unde animalele sunt uraate cu soia;:+Mimportată din ,<*. *ceastă problemă igurează ca următorul obiectiv pe
agenda organizaţiilor anti;:+M.
"acă primele autorizări de culturi transgenice au sedus pe
responsabilii marilor 7ntreprinderi agricole de tip industrial din ,<*' care
doreau să le dezvolte la scară mare' ele au generat o puternică opoziţie din
parteafriri!or
care practicau o)+ri*u!%ur3 d %i$ f)i!i)!
.
>n lumea agricolă a <E' aceste culturi au ost primite 7n moduri
dierite. *stel' 7n +ermania' agricultorii cu fr 1io!o+i* au intentat
acţiune udiciară 7mpotriva proprietarilor de culturi;:+M experimentale
din vecinătatea lor' tem=ndu;se de o poluare genetică a culturilor proprii
care trebuiau să ie Qgarantate ără :+MP.
>n ,pania' singura ţară din <E 7n care s;a reu(it dezvoltarea de culturi;
:+M comerciale' doar o treime din sindicatele agricole este 7ncă avorabilă
acestor culturi.
>n Franţa' cea mai mare ţară agricolă din <E' asistăm (i la cea mai
puternică opoziţie (i contestaţie a culturilor :+M. :pozanţi se tem de o
$o!u)r +n%i*3 ) *u!%uri!or !or *onvn(ion)! prin *u!%uri!
%r)n'+ni* 2$rin%)!' a căror localizare (i natură sunt ţinute secret 7n
ciuda obligaţiilor legale de a le declara. Ei au distrus mai multe culturiexperimentale 7n c=mp (i au cerut o dezbatere publică asupra :+M;urilor.
>n iunie 1999' aceia(i opozanţi au distrus plantele de orez;:+M'
obţinute de un laborator aparţin=nd unei instituţii publice. >n cursul verii
2B3
![Page 204: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/204.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 204/211
2BB1' poluarea genetică a culturilor convenţionale a ost recunoscută'
oicial' 7n Franţa.
Cot 7n Franţa' contestarea :+M;urilor i;a cuprins (i pe producătorii de
vinuri. >n urma unei ancete desă(urate de cercetători' s;a descoperitexistenţa unor culturi experimentale de viţă;de;vie transgenică.
*proximativ 2B de mari producători de vinuri din Franţa' +ermania (i
*ustralia cer un moratoriu asupra cercetărilor ăcute (i asupra drodiilor;
:+M' care accelerează ermentaţiile (i care dau vinurilor arome noi.
N9n*rdr) 9n )!in%! d ori+in %r)n'+ni*3 se maniestă dea
(i 9n )!% r+iuni ,i (3ri indu'%ri)!i&)%
' situate 7n aara <E. >n 1999
#Aaponia' *ustralia' &oua 8eelandă' %oreea de ,ud' ?ndia' Filipine'
Cailanda etc.$
*nul 1999 7nseamnă o victorie pentru contestarea :+M;urilor (i 7n
SUA. "upă ce au acceptat alimentele;:+M' consumatorii din această parte a
lumii au 7nceput să;(i pună 7ntrebări privitoare la pericolul pentru
sănătatea lor (i la monopolul instaurat de multinaţionale. Gi+)n(ii din
'*%oru! )+ro-)!in%)r urmăresc toate aceste evenimente (i *r '$)r)r)
$rodu'!or OGMnon-OGM.
0... A*)$)r)r) )+ri*u!%urii d *3%r u!%in)(ion)!
). Con%ro!u! )'u$r) $i(i ondi)! ) 'in(!or
*stăzi' 6/ +i+)n(i ai agrocimiei (i armaciei controlează o
%ri din piaţa mondială a seminţelor (i 9H1B din piaţa mondială a
7ngră(ămintelor minerale' pesticidelor (i a altor produ(i cimici solicitaţide agricultura de tip industrial. "intre cele 1B multinaţionale' umătate
controlează' 7n totalitate' piaţa mondială a seminţelor;:+M.
*pariţia :+M;urilor a avorizat (i mai mult dominarea pieţei
mondiale a seminţelor de către multinaţionalele amintite. rima care s;
2B4
![Page 205: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/205.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 205/211
a lansat 7n Qaventura :+MP a ost =$?-$= care' 7n 1954' a
inaugurat la ,aint /uis #,<*$ un enorm centru de cercetare.
Firma =$?-$= asigură v=nzarea a circa 5B din seminţele;
:+M din ,<*' trec=nd apoi la QcucerireaP *mericii de ,ud' a Europei (ia altor continente. )eneiciind de 'u'(inr d in $)r%)
*ondu*3%ori!or $o!i%i*i din ţara sa de origine' puternica
multinaţională a stabilit Qrelaţii privilegiateP cu autorităţile oiciale din
numeroase ţări' 7n special cu cele alate 7n curs de dezvoltare. *proape
peste tot 7n lume au ost experimentate culturile;:+M provenind din
seminţe ale acestei irme.
*u urmat apoi irma elveţiană $=-:E? al doilea gigant
mondial 7n cimie (i armacie irma anglo;suedeză -?:- H$C- etc.
1. Con%ro!u! *ir*u!)(ii ondi)! ) OGM-uri!or
=nă acum au avut loc dea %ri )ri runiuni in%rn)(ion)! pentru
stabilirea unui protocol care să statueze regulile internaţionale ale *ir*u!)(ii
OGM;urilor 7n lume' protocol cerut de către semnatarii Conen+iei
asupra 'iersită+ii &iolo"ice #%")$ de la -io de Aaneiro #1992$.
1. Co!u1i) 4f1ru)ri 60005 unde 132 de ţări din cele 135 prezente au
ost de acord să se aducă restricţii circulaţiei :+M;urilor' dar nu au reu(it
să;(i impună voinţa 7n aţa celor ţări' dintre care primele trei controlează
94 din producţia mondială de :+M;uri #,<*' *rgentina' %ile'
<ruguaY' %anada (i *ustralia$.
. Mon%r)! 46 i)nu)ri ///5 unde s;a reu(it să obţinerea semnăturilor a13B de ţări pe o @Conen+ie asupra !iosecurită+iiA. Zi de această dată ,<* a
reuzat să semneze.
. N)iro1i 4)i ///5 a debutat prin @*rotocolul de !iosecuritateA care
autoriza statele să reglementeze importul de :+M;uri (i prevedea
2B!
![Page 206: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/206.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 206/211
identiicarea acestora după o metodologie ce urma să se stabilească ulterior.
rotocolul a ost semnat de 4 de ţări. *ustralia (i %anada au reuzat' iar
,<* nu a dorit să se pronunţe' deoarece ea nu a semnat Qconvenţia asupra
biosecurităţiiP' care pregătise de apt acest protocol.*stel' p=nă acum' u!%in)(ion)!! care controlează piaţa :+M;
urilor au reu(it să;(i i$un3 $un*%u! !or d vdr ele consideră că orice
reglementări privind :+M;urile Qconstituie o piedică 7n calea liberului
comerţP (i că circulaţia acestora este o Qsimplă problemă comercialăP'
care prive(te doar :M% =r"aniza+ia ondială a Comer+ului.
>n martie 2BBB' guvernul bolivian a 7ncercat să aplice protocolul
de biosecuritate Montreal;&airobi 2BBB 7nsă' Ar+n%in) ) fo'% )*)
*)r ) )nin()%' astel că )olivia a ost obligată să renunţe la
proiectul său. /a el s;a 7nt=mplat (i 7n ,ri /an@a (i 7n %roaţia' unde
presiunile ,<* au avut acela(i rezultat.
>n inal' după 4 ani de negocieri' *rotocolul pentru
&iosecuritate a ost ratiicat de !B de ţări' intr=nd 7n vigoare la 11
septembrie 2BB3. *cest protocol prevede' printre altele' o procedură care
obligă exportatorii de :+M;uri să urnizeze o listă detaliată a compoziţiei
produselor lor' iar statele vor avea astel posibilitatea să accepte sau să
reuze importul acestora.
*. Nou) r+!n%)r uro$)n3
%onruntată pe de o parte cu opinia publică' din ce 7n ce mai ostilă
:+M;urilor' pe de altă parte cu lobbY;ul industria(ilor dornici de a dezvolta piaţa plantelor transgenice' %omisia Europeană a elaborat o nouă directivă
'irectia 2001L18 mult mai preocupată de aplicarea principiului
precauţiilor (i' totu(i' ără penalizări importante pentru industriile
biotenologice.
2B
![Page 207: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/207.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 207/211
&oua reglementare prevede o1!i+)%ivi%)%) %i*7%)>u!ui pentru orice
aliment care conţine peste B'9 ingrediente provenite din :+M;uri
autorizate 7n <E' at=t pentru alimentaţia umană' c=t (i pentru cea animală.
"in păcate' reglementarea nu include necesitatea menţionării aptului căanimalele au ost rănite cu produse;:+M.
e l=ngă eticeta' reglementarea prevede asigurarea urmăririi (i
localizării :+M;urilor 7ncep=nd de la seminţe p=nă la produsul init' astel
ca ele să poată i retrase rapid 7n caz de necesitate #a(a cum s;a 7nt=mplat 7n
cazul scandalurilor cu Qvaca nebunăP (i cu puii cu dioxină$.
:bţinerea oricărei autorizaţii noi este supusă unei metodologii de control
omologat prealabil.
7n ansamblul ei.
Cotu(i' "irectiva <E constituie un progres remarcabil' căci ea va da
posibilitatea unei mai bune inormări a cetăţenilor (i le va permite să aleagă
7ntre o alimentaţie cu sau ără :+M;uri.
"e la publicarea acestei reglementări europene' ,<* s;a opus
puternic eticetaului obligatoriu (i procedurilor de evaluare care sunt
costisitoare pentru producători. >n august 2BB3' ,<* depune o pl=ngere la
:M% 7mpotriva moratoriului european' consider=ndu;1 ca o 7ngrădire a
liberei circulaţii a mărurilor' ca responsabil pentru pierderea mai multor
sute de milioane de dolari' rezultaţi din exportul de porumb american 7n <E.
Zi ameninţările cu alte pl=ngeri continuă.
d.5 D*!inu! OGM-uri!or 9n Euro$)/a 7nceputul anului 2BBB au intervenit scimbări importante 7n
strategia multinaţionalelor europene producătoare de :+M;uri. *stel' sub
presiunea unei opinii publice (i a agricultorilor' ostile :+M;urilor (i tot
mai exigente' aceste societăţi se reorientează spre sectorul armaceutic' mult
2B
![Page 208: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/208.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 208/211
mai QlucrativP #beneicii de 3B' aţă de doar 1! 7n agrocimie;:+M;
uri$.
>ncep=nd cu anul 2BB2 cirele de aaceri a unor irme producătoare de
:+M;uri au 7nceput să scadă.
C)$i%o!u! 6/
ROLUL CONSERVAŢIONIŞTILOR
%onservarea diversităţii biologice dieră de u!% alte di'*i$!in
,%iin(ifi* prin aceea că oacă un ro! activ 7n $r&rv)r) 1iodivr'i%3(ii 7ntoate ormele sale specii' variabilitate genetică' comunităţi biologice'
uncţii ale ecosistemelor. Experţii diverselor discipline (tiinţiice ce
contribuie la conservarea diversităţii biologice 7mpărtă(esc scopul protecţiei
biodiversităţii.
?deile (i teoriile conservării diversităţii biologice sunt incluse din ce 7n
ce mai mult 7n d&1)%ri! $o!i%i*8 *u!%ur)! ,i $u1!i*' iar prezervarea
biodiversităţii a ost declarată ca iind o prioritate pentru noile programe
guvernamentale de conservare. O1i*%ivu! *r*%3%ori!or implicaţi 7n
conservare nu este do)r acela de a d&vo!%) *uno,%in( ,%iin(ifi*' *i de a le
utiliza pentru $ro%>)r) divr'i%3(ii biologice.
: perspectivă generală' proundă' este necesară pentru a crea (i
continua cele mai eiciente $ro+r) d *on'rv)r. >n multe cazuri'
speciile sunt aduse 7n pragul dispariţiei de agenţii care acţionează simultan
sau secvenţial.
?ncriminarea unui grup de locuitori săraci din mediul rural pentru
distrugerea diversităţii biologice este o strategie simplistă (i de obicei
2B5
![Page 209: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/209.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 209/211
ineicientă. Provo*)r) lansată de conservarea diversităţii biologice este
de a 9n(!+ !+3%uri! n)(ion)! ,i in%rn)(ion)! care promovează
di'%ru+r) speciilor (i abitatelor (i găsirea unor )!%rn)%iv vi)1i!.
*ceste alternative trebuie să implice stabilizarea mărimii populaţieiumane' găsirea unor surse de existenţă pentru populaţia rurală at=t din
ţările dezvoltate' c=t (i 7n curs de dezvoltare. Ele nu trebuie să aecteze
negativ mediul 7n mod deosebit' ci să '%)1i!)'*3 '%iu!n% ,i $n)!i%3(i
care vor determina uni%3(i! *onoi* să preţuiască mediul (i să
r'%ri*(ion& *or(u! in%rn)(ion)! cu produse ce se obţin prin
deteriorarea acestuia.
"e asemenea este deosebit de importantă di'$oni1i!i%)%)
o)ni!or din (3ri! d&vo!%)% de a;(i rdu* *on'uu! d r'ur' (i
de a $!3%i $r(u! *or*% pentru produse obţinute 7ntr;o manieră
durabilă' nedestructivă. "acă aceste provocări sunt 7ndeplinite'
cercetătorii preocupaţi de conservare trebuie să preia mai multe roluri
active.
?n primul r=nd' conservaţioni(tii (i organizaţiile implicate 7n
conservarea diversităţii bilogice trebuie să devină mai eicienţi ca
du*)%ori8 acţion=nd 7n instituţii publice sau 7n (coli. Ei trebuie să du* un
$u1!i* *@% )i !)r+ (i mai divers ca nivel cultural 7n domeniul problemelor
ce rezultă din pierderea diversităţii biologice.
Eorturile organizaţiilor Mr!in Tu%%! (i #)% Con'rv)%ion
In%rn)%ion)! ilustrează cel mai bine *u $o% fi '*7i1)% )%i%udini!*ouni%3(i!or u)n' ale indivizilor 7n direcţia *on'rv3rii divr'i%3(ii
biologice. *tunci c=nd guvernul de la *ustin' Cexas plănuia să extermine
sute de mii de !i!i*i 2i*)ni ără coadă #adarida !rasiliensis$ ce trăiau
sub un pod din ora(' Cuttle (i colegii săi au coordonat o *)$)ni
2B9
![Page 210: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/210.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 210/211
$u1!i*i%)r3 d 'u**' pentru a convinge oamenii că liliecii sunt amuzant de
urmărit' dar (i vitali 7n controlarea populaţiilor de insecte dăunătoare pe un
areal extins. ,ituaţia s;a scimbat at=t de radical 7nc=t acum guvernul
tratează liliecii ca pe o problemă de m=ndrie civică' iar cetăţenii (i turi(tii seadună 7n iecare noapte pentru a privi zborul acestora.
>n al doilea r=nd' cercetătorii implicaţi 7n conservare trebuie să
devină )*%ivi din $un*% d vdr $o!i%i*. ?mplicarea 7n procesul politic
le permite să inf!un(& '%r)%+ii! +uvrn)n%)! (i să propună o
!+i'!)(i care să se dovedească beneică speciilor' ecosistemelor sau
abitatelor.
-ecentele diicultăţile 7n *onvin+r) Con+r'u!ui S.U.A. să
ratiice Convn(i) )'u$r) Divr'i%3(ii #io!o+i* ilustrează necesitatea ca
oamenii de (tiinţă să petreacă mai mult timp 7n compania politicienilor'
explic=ndu;le necesitatea conservării.
?n al treilea r=nd' cercetătorii implicaţi 7n conservare se impune a i
stimulatori' apt ce presupune $roov)r) *)$)nii!or d *onvin+r )
unui '$*%ru !)r+ d o)ni care să susţină eorturile de conservare. /a
nivel local' programele de conservare trebuie realizate (i prezentate astel
7nc=t să capteze interesul populaţiei locale. Couni%)%) !o*)!3 trebuie
*on,%in%i&)%3 asupra i$or%)n(i $ro%*(ii diu!ui pentru salvarea
speciilor (i comunităţilor biologice (i mai ales pentru 7mbunătăţirea calităţii
vieţii prin oerirea unei noi perspective economice
D&1)%ri! $u1!i*8 du*)(i) ,i $u1!i*i%)%) trebuie să ie parteintegrantă a oricărui program de protecţie a diversităţii biologice. : atenţie
deosebită se impune a i acordată 7n special *onvin+rii o)ni!or d
)f)*ri ,i $o!i%i*ini!or să susţină eorturile de *on'rv)r. Mulţi dintre
ace(tia vor spriini eorturile de conservare dacă vor 9n(!+ i$or%)n() !or.
21B
![Page 211: Curs AP Maxim](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022051205/577c7c151a28abe054993be0/html5/thumbnails/211.jpg)
8/16/2019 Curs AP Maxim
http://slidepdf.com/reader/full/curs-ap-maxim 211/211
<neori conservarea este percepută ca av=nd o valoare publicitară bună' iar
susţinerea ei ca iind alegerea optimă' mult mai eicientă dec=t opoziţia.
?n s=r(it' cel mai important aspect se reeră la aptul că
*r*%3%orii preocupaţi de conservare trebuie să dvin3 )n)+ri ,i$r)*%i*ini fi*in(i )i $roi*%!or d *on'rv)r. Crebuie să ie dispu(i
să meargă pe teren sau să navigeze pe ape pentru a ala ce se 7nt=mplă
cu adevărat' să vorbească (i să muncească cu populaţia locală' să bată la u(i
(i să 7(i asume riscuri.
%ercetătorii preocupaţi de conservare trebuie să 9nv( %o%u! d'$r