7/26/2019 Curs cc !!!!

1/11

CURS 1Defnirea termenilor

Culturae un enomen social oarte complex aproape imposibil de prins intr-o

defnitie; asa se explica aptul ca toate incercarile de a defni cultura dupa

schema logica clasica s-au dovedit daca nu imposibile, cu siguranta unilaterale.

Conceptele de CC sunt plurisemsantice. Dieriti analisti ai enomenului culturii

olosesc in sensuri variate atat termenul de cultura cat si pe cel de civilizatie. S-a

stabilit astel un inventar al sensurilor termenilor de CC olosite in dierite lucrari

si s-au gasit aproximativ 2 de sensuri dierite pt acesti termeni.

!ceasta situatie poate conduce la o serie de conuzii. "n cuida acestei multitudini

de sensuri, cercetatorii fenomenului cultural folosesc de obicei termenul

deculturapentru a desemna creatiile suetesti, spirituale, sistemele de

idei si valori, iar termenul de civilizatiept a desemna creatiile materiale,

mijloace cu care omul isi adapteaza mediul inconjurator.

De exemplu Simion #ehedinti in $Civilizatie si cultura% defneste cultura drept

suma tuturor creatiilor su&etesti, intelectuale, etice si estetice, iar civilizatia drept

suma tuturor creatiilor tehnice care a'uta la adaptarea omului la mediul

geografc.

(vidiu Dramba in $"storia culturii si civilizatiei% delimiteaza cultura ca reerindu-

se la ansamblul aptitudinilor, actelor si operelor limitate la domeniul spiritului si

intelectului, iar civilizatia ca totalitatea mi'loacelor cu a'utorul carora omul se

adapteaza mediului fzic si social.

De apt pluralitatea de sensuri pentru cei doi termeni ca si conuziile care se nasc

adesea in olosirea lor provin in cea mai mare parte din provenienta celor 2

concepte.

De exemplu germanii intrebuinteaza pt aptele de civilizatie termenul )ultur, iar

rancezii pt aptele de cultura termenul civilisation.

*ermenul cultura provine din latinescul $culturae%, numai ca in antichitate

oamenii oloseau acest termen cel mai adesea in intelesul original de cultivare a

pamantului ca actiune de transormare a naturii, sens care in multe limbi

romanice s-a perpetuat pana azi. Celalalt inteles al culturii, $cultura animi% si

opusul lui $cultura agri% ca educatie a spiritului provine din mediile intelectualeale +omei antice.

Etimologic, civilizatie deriva din latina clasica unde adjectivul civilis si

substantivul civilitas desemneaza calitatile generale ale cetateanului in relatiile

cu ceilalti cetateni, anume politetea si amabilitatea.

Conceptele de CC nu trebuie depasite, nu trebuie gandite dual, temeiul lor

trebuind a f cautat in unitatea lor doarece fecare termen isi are sensul in

celalalt.

Cultura este nesemnifcativa daca nu se regaseste in calitatea relatiilor din

societate, din civilizatie, iar civilizatia este lipsita de importanta daca nu

potenteaza cultura.

7/26/2019 Curs cc !!!!

2/11

Deci cele 2 concepte se supun in procesul lor de defnire si principiului

incompletitudinii in sensul ca nici unul nu-si a'unge siesi, fecare ace trimitere la

celalalt pentru a se defni.

"ntre cultura si civilizatie, spun unii autori, nu poate f un raport de atala

succesiune sau evolutie paralela absoluta, nici de subordonare sau incluziune, ci

mai degraba o relatie de interactiunedoar mintea noastra le separa in plan real,constituind enomene ingemanate.

CURS 2Schimbarile din epoca moderna au imbogatit sensul notiunii de cultura. n rol

important l-a avut miscarea romantica prin orientarea catre cercetarea valorii

culturilor, a traditiilor si obiceiurile dieritelor popoare. Din sec /0, cultura a

devenit obiect de studiu datorita explorarilor etnografce a culturilor primitive si

populare. 1rin largirea si sistematizarea creatiilor umane, asa cum au evoluat ele

de-a lungul timpului, s-au dezvoltat alaturi de flozofa culturii ca disciplina

autonoma, noi discipline particularede sine statatoare precum etnografa si

antropologia culturala, psihologia si sociologia culturii care legitimeaza stiintifc,

culturologia, o teorie generala despre cultura si aporturile acestora cu civilizatia.

"n epoca contemporana exista 2 tendinte in defnirea culturii

a +estrangerea conceptului la unele din cele mai elaborate valori din sera

artisticului si stiintifcului

b 3xtrapolarea ara discernamant a acestui concept la intreaga viata sociala#arele sociolog roman Dimitrie 4usti oera 5 acceptii ideii de cultura

a Cultura obiectiva prin care intelegea un sistem de bunuri culturale ce

ormeaza stilul unei epocidate de creatiile literar-artistice, descoperirile

stiintifce de aparitia unui cult religiosb Cultura institutionala prin care includea statul, biserica, scoala, armata,

organizatii economice, stiintifce, artisticec Cultura personala ce semnfcia atitudinea personala ara de opera de

cultura, raportul viu dintre persoane si valoarea culturala

1roblema hotaratoare in analiza culturii e relatia natura-societate-cultura."ntr-un

anumit sens am putea defni cultura ca o sinteza intre natura si societate . Deexemplu !ndre #arlaux defnea cultura ca find acel moment in care umanul se

desprinde de biologic.

Cultura in genere se defneste ca find totalitatea valorilor spirituale creata de

omenire in parcursul practicii sale social-istorice si care reprezinta progresele

realizate in cunoasterea naturii, societatii si a defnirii insasi a fintei umane. "n

sera ei, cultura include atitudinile, actele, operele limitate la domeniul spiritului

si intelectului care deservesc satisacerea memoriilor spirituale si intelectuale. "n

acest sens, dpdv istoric, culturii ii apartin operele de stiinta, flosofe, istorie,

literatura, muzica, arhitectura, sculptura, pictura, arte decoratice, etc. *otodata

ea include datinile si obiceiurile, credintele si practicile religioase asa cum auevoluat ele de-a lungul mileniilor.

7/26/2019 Curs cc !!!!

3/11

6iecare cultura reprezinta expresia unei anumite societati, iar studierea

atitudinilor si comportamentelor individului se ace pe undalul unei culturi

specifce. Dpdv al propriei dinamici, cultura include in mod fresc urmatoarele

elemente esentiale constitutive

a Cunoasterea; cultura find un act de cunoastere, receptare si selectare a

unui imens &ux inormational, cu un rezultat cognitiv al activitatii practice.!cest moment al culturii e deosebit de important intrucat nimeni nu se

poate realiza ca personalitate ara a asimila un bogat si selectat volum de

cunosctinte ara a cunoaste o anumita mostenire culturala.b 7aloarea semnifca raportarea rezultatelor cunoasteruii la nevoile,

trebuintele si aspiratiile omului, aprecierea lor critica in unctie de

interesele social-umanec Creatia este momentul de salt calitativ de la un apt natural la unul

cultural. Creatia este insasi principiul de geneza al valoriid Comunicarea care inseamna generalizarea sociala si asimilarea critica a

valorilor culturale, realizarea unctiei sociale a culturiiDpdv al unctionalitatii, cultura se clasifcaelement cultural, complex cultural, tip

de cultura, aria culturala, modelul cultural.

3lementul cultural este unitatea de baza, cea mai simpla a unei culturi, el

desemnand orice produs cultural care incorporeaza o valoare.

Complexul cultural e alcatuit dintr-un ansamblu de elemente culturale, corelate

unctional si stilistic intre ele. 3l determina un anumit sistem cultural care

genereaza un anumit tip de cultura.

*ipurile de cultura se clasifca unctie de anumite criterii

a Criteriul temporal-istoric cultura antica, medievala, renascentista,

moderna, contemporanab Criteriul spatial-geografc zona de afrmare a unei culturi greaca,

egipteana, etc.c Criteriul tipologic 8 culturi primitive, arhaice, evoluate

9. :laga imparte cultura in cultura minoracopilaria unei culturisi cultura

ma'oramaturitatea ei.

*. 7ianu oloseste notiunile de cultura partiala si totala.

!ria culturala desemneaza regiuni si zone etnoculturale in care se gasesc culturi

inedite ca esenta si asemanatoare ca ormaaria culturii europene.

#odelul cultural indeplineste o unctie normativa ara de celelalte culturi pe care

le in&uenteaza. "n fecare epoca istorica exista culturi si civilizatii reprezentative

care le in&uenteaza pe celelalte.6inalitatea oricarui act de cultura o reprezinta creatia de valori, lumea valorilor

find deosebit de bogata si complexa. 7alorile reprezinta un raport intre un

obiectbun material, creatie spirituala, un principiu, o idee, un comportament si

un subiect care apreciaza obiectul respectiv. (biectul devine obiect al valorizarii

in virtutea calitatilor pe care le are, iar subiectul apreciaza aceste calitati, in

masura in care ele satisac anumite trebuinte de ordin material sau spiritual.

7alorile se pot calsifca dupa natura obiectului in

- 7alori economice avutie, proprietate- 7alori politice democratie, dreptate, pluritate

- 7alori stiintifce adevar, certitudine, obiectivitate- 7alori religioase viu, sacru, proan

7/26/2019 Curs cc !!!!

4/11

- 7alori sportive air-pla

7alorile undamentale ale umanitatii sunt

- !devarul ca valoare de cunoastere- :inele ca valoare morala- 6rumosul ca valoare estetica

- 9ibertatea ca valoare olosofc-politicaDupa criteriul stabilitatii sunt valori perene si valori cu o arie restransa de

cunoastere, iar dupa gradul de impact cu societatea, valori sociale si valori

individuale

CURS 3Comunicare si cultura. Caracteristici

$Cultura inseamna comunicare, iar comunicarea inseamna cultura% afrma

3d

7/26/2019 Curs cc !!!!

5/11

se invata si din arta, din obiectele si operele de arta plastica pe care le-a produs o

anumita civilizatie.

b Cultura este transmisa din generatie in generatie

1entru ca o cultura sa existe este necesar ca ea sa transmita %mesa'ele% si

elementele esentiale. De aceea cultura este un continuu proces de comunicare,

de transmitere a ceea ce se numeste mostenirea culturala. *otodata, noileobiceiuri, valori, principii, comporamente, si altele, trebuie de asemenea sa fe

comunicate fecarui individ din acea cultura, ceea ce se realizeaza prin

interactiunile sociale.

c Cultura se bazeaza pe simboluri

!bilitatea unei culturi de a crea simboluri a'uta la invatarea culturala de la

individ la individ, de la grup la grup. Dupa cum se stie, orice poate deveni un

simbol o imagine, un gest, un cuvant, o piesa de imbracaminte, etc. din

momentul in care prin acord tacit, social si cultural i se acorda o anumita

semnifcatie. Comunicarea simbolica, ca o parte componenta a comunicarii

sociale si culturiale, ii a'uta pe oameni sa isi organizeze experientele in ormaunor categorii abstracte si sa se exprime prin verbalizare si comunicare

nonverbala dar si prin alte mi'loace sau suporturi carti, flme, etc. Comunicand

simboluri, o cultura se pastreaza si totodata se transmite de la o generatie la

alta.

d Cultura este suspusa schimbarii

Culturile sunt siteme dinamice supuse schimbarii prin conruntarea permanenta

cu inormatia din surse exterioare, contacte interculturale ce determina schimbari

in orice cultura. Culturile sunt oarte usor ortate sa se altereze din cauza unor

razboaie de ocupatie, dezastre naturale, etc. Desi orice cultura e supusa

schimbarii, structura ei primara rezista la modifcari ma'ore. Spre exempluschimbarile in moda vestimentara, in obisnuinta de hrana, calatorie, locuire,

apartin unui set de valori ce se schimba de la o epoca la alta intr-o cultura. "n

schimb, valori ca cele asociate eticii, muncii, timpului liber, practicile religioase,

atitudinea ata de cele doua sexe, sunt atat de adanc inradacinate incat presista

de la o generatie la alta sau de-a lungul mai multor generatii.

e Cultura este etnocentrica

3tnocentrismul desemneaza conditia celor care considera ca elul lor de a f, de a

actiona sau de a gandi trebuie sa fe preerat celorlalti, find insotit de

sentimentul apartenentei organice a individului la un grup si de constiinta

superioritatii valorii acestuia in raport cu celelalte. 3tnocentrismul este asociat cuintoleranta si xenoobia, rasismul si cu stigmatizarea.

"n toate defntiile date etnocentrismului, este prezenta ideea ca propria cultura

reprezinta masura tuturor lucrurilor. !ceasta este insotita totodata de o apreciere

exagerata a propriilor valori si de tendinta de subapreciere a valorilor care stau la

baza culturii straine considerata inerioara.

3tnocentrismul se maniesta in orme active si pasive.

6ormele pasive sunt expresii simplifcate si elemente ale reprezentarilor sociale

care se maniesta mai ales ca pre'udecati si stereotipuri. 1re'udecatile inuelteaza

procesele de comunicare prin aptul ca anga'eaza o atitudine negativa ata de un

grup sau membrii unui grup, atitudine bazata pe o generalizare eroanta si rigida.Sunt modalitati de evaluare preluate mecanic si care oera un sistem de explicatii

7/26/2019 Curs cc !!!!

6/11

impartasite in cadrul unui grup social, etnic, national sau religios. 1re'udecatile

apar in dierite grupuri culturale, mentin o situatie de apt si actioneaza ca

bariere psihologice.

Stereotipurile sunt generalizari invatate de obicei negative in legatura cu un grup

si care raman fxate in minte si sunt vehiculate de indivizi. >umite si $substitute

ale observatiei%, ele apar spontan din dorinta de a schematiza si rationaliza, inprincipiu find necesare deoarece raspun unor necesitati de acilitare a

cunoasteriii. Stereotipurile descriu anumite situatii generalizandu-le si netinand

cont de obiectul caruia i se aplica. Discriminarile care deriva din pre'udecati sunt

modul de comunicare si relationare sociala prin care membrii unui grup isi

atribuie o imagine de superioritate ata de alti membrii si alte grupuri. 1entru a-si

'ustifca pre'udecatile si atitudini discriminatorii, oamenii, mai ales cei din

grupurile dominante olosesc stereotipurile. 6ormele active ale etnocentrismului,

precum rasimul sau xenoobia, tin de comportament, iar stereotipurile si

pre'udecatile servesc la 'ustifcarea unor actiuni si raporturi existente intre

dierite grupuri rasiale, etnice, religioase sau culturale.! vorbi despre comunicarea interculturala in ziua de azi cand oamenii f in

contact cu semenii lor din celalalt capat al lumii, printr-un clic) cu a'utorul

teleoanelor mobile sau mass-media inseamna a dori sa ii cunoastem mai bine pe

semenii nostri, sa-i intelegem si sa-i acceptam si comunicarea dintre noi sa fe

mai efcace.

4lobalzarea a acut din comunicarea interculturala un apt inevitabil. 9umea de

azi este supusa unor schimbari rapide, interactiunea dintre oameni capata noi

dimensiuni. Contactul si comunicarea cu alte culturi sunt caracteristici dominante

ale vietii moderne. Comunicarea intreculturala inseamna interactiunea directa

dintre oamenii din dierite culturi. ( defnitie atotcuprinzatoare asuprainterculturalitatii ne oera #icheline +a $Cine spune intercultural, spune in mod

necesar pornind de la sensul plenar al prefxului inter interactiune, schimb,

deschidere, reciprocitate, solidaritate obiectiva%.

"mportanta prefxelor din notiunile de multiculturalism, comunicare interculturala

si raporturi transnationale este analizara de Christian 4hiordano care observa ca

prefxele multi, inter si trans poseda intre ele evidente afnitati dar si subtile

dierente de conotatie.

CURS 4Contactul dintre culturi

Contactul dintre culturi poate f indirectprin tiparituri, media, prin exportul sau

importul de produse culturale sau directprin intalnirile dintre indivizi proveniti

din culturi dierite. 9a contactul cu o alta cultura, individul traieste experiente

emotionale noi provenite din eorturile lui de adaptare la noul sistem de semne.

!ceasta experienta imbraca 2 orme ciocnirea culturala si socul cultural.

7/26/2019 Curs cc !!!!

7/11

Ciocnirea culturala are loc in timpul contactelor de scurta durata cu o noua

cultura cand individul are timp doar sa constate dierentele intre cultura sa si

cultura gazda, maniesta un interes moderat ata de aceste dierente care il

amuza sau il surprind. Socul cultural se reera la acea experiena emotionala si

intelectuala ce apare la cel care plasat accidental sau datorita unor activitati

specifce in aara contextului socio-cultural initial resimte o puternica stare dediscomort si de stres existential. 3xperienta vietuirii intr-un nou mediu socio-

cultural poate declansa dierite reactii de rustrare sau de respingere, de

destramare a identitatii, de revolta, de anxietate, de mirare sau chiar de

ascinatie in ata experimentarii noului context. Socurile culturale au mai multe

componente find determinate de dierite aspecte

- Socuri legate de perceptia dierita a spatiului si timpului- Socuri datorate dierentelor de rol si relationale din cadrul grupului

amiliarrolurile sotilor, tipurile de amilie, stilurle de atasament etc.- Socuri legate de tipurile dierite de sociabilitateospitalitatea,

caracteristicile schimbmurilor reciproce- Socuri datorate intalnirii cu ritualuri si credinte religioase dierite etc.

Socul poate determina fe o mai buna cunoastere si insertie in cultura proprie, fe

o stare de disolutie interioara ce conduce la o adaptare convenabila la cultura

straina.

*ermenul de soc cultural a ost introdus de antropologul american de origine

fnlandeza ?alvero (berg. Socul cultural cunoaste mai multe aze

- $luna de miere% cand individul maniesta ascinatie si optimism ata de

noua culturasavureaza mancarea, se bucura de calmul care domina

societatea, i se par interesante obiceiurile oamenilor, e ascinat de

arhitectura locala- Dezorientarea cu care individul este bombardat de stimuli noi, dieriti de

cei care ii primea in cultura sa; este dezorientat, ii lipsesc reperele de

interpretare si integrarea acestor stimuli in sistem- (stilitatea, enervarea; sterotipurile sunt activate emotional iar dierentele

ata de cultura originala incep sa fe percepute ca incovenientedorul dupa

mancarea de acasa, plictiseala intr-o comunitate considerata

neinteresanta, cu obiceiuri caraghioase si obositoare, melancolie la

amintirea locurilor de acasa- "nsanatosire si acceptare pe masura ce individul capata abilitatea de a se

descurca in noua societate, dierentele sunt luate ca atare, trecute in

undalul cotidian al existentei, acceptarea noului sistem de viata,integrarea in societate prin adoptarea unor evenimente din noul mod de

viata- :iculturalitatea 8 individul poate trai comortabil in ambele culturi ara a f

stresat de schimbarea stimulilor dieriti pe care ii primeste din fecare

cultura- "ntoarcerea acasa 8 revenirea la cultura de origine poate produce socul

cultural inversat caracterizat prin aceleasi aze

7/26/2019 Curs cc !!!!

8/11

!culturarea si alienarea

Conruntati cu socul cultural, cu inevitabile sentimente negative de nemultumire,

rustrare, conuzie, indivizii pot a'unge la 2 tipuri de rezultat aculturarea sau

alienarea. Cele 2 rezultate depind atat de atitudinea initala pe care indivizii le au

in momentul contactului cu noua cultura si de strategiile de gestionare a socului

cultural.

!culturarea se produce cand atitudinile initiale ale individului sunt toleranta,acceptarea, increderea de sine. "n gestionarea sentimentelor negative produse de

7/26/2019 Curs cc !!!!

9/11

socul cultural, individul alege strategii integrativeobserva, asculta, intreaba, se

conormeaza, ace compromisuri. "n elul acesta el va a'unge sa inteleaga noua

cultura si sa se integreze sistemului ei in diverse moduri si grade. !culturarea

este procesul prin care indivizii sau grupurile care intra in contact direct sunt

atrasi treptat de sistemul de valori si practici ale unuia sau altuia dintre indivizi

sau grupuri.1rocesul de aculturare depinde de locul, scopul si durata contactelor dintre

indivizii cu medii culturale dierite si cunoaste diverse grade de maniestare.

!stel se obtin mai multe tipuri de aculturare

a Colonizarea si invazia 8 in situatiile de colonizare, populatia colonizatoare

impune populatiei colonizate propria cultura; in situatiile de invazii,

membrii culturii invadate adopta unele elemente din cultura invadatoareb !culturarea unilaterala 8 se produce in situatii de contact intre grupuri de

participanti la un evenimentc !culturarea bilaterala 8 se produce in cadrul contactelor stabilite intre

grupuri nationale inegale sau egale demografc; membrii culturilor sein&uenteaza reciproc in cadre dierite

d !culturarea multilaterala 8 are loc in cadrul contactelor stabilite intre

numeroase grupuri etnice inrudite din acelasi stat sau intre grupuri etnice

diverse care locuiesc pe teritoriul aceluiasi stat.e Contactul intre grupui nationale si grupuri extranationaleemigranti pe

scurta durata 8 grupurile minoritare observa dierentele ata de cultura lor

de provenienta si elemente din cultura gazda

!lienarea culturala se produce atunci cand individul are atitudini initiale de

suspiciune, teama, neincredere, intoleranta. "n gestionarea socului cultural,

individul alege strategii reactivea se retrage. Cand indivizii nu sunt capabili sa

se adapteze la noua cultura ei suera un proces de alienare culturala ce se

maniesta ca proces de devalorizare a culturii gazda si dorinta de intoarcere la

cultura de origine, individul avand sentimente de marginalizare sociala, urie.

Sentimentul $dezradacinarii% e parte a alienarii culturale.

7/26/2019 Curs cc !!!!

10/11

CURS

3xista /2 surse concrete si imediate de neintelegeri si gae in comunicarea

interculturala tabuurile si simbolurile, conditia sociala a emeii in raport cu

barbatul, maniera de a arata respectul, perceptia timpului si a spatiului, eticheta

in aaceri, mesa'ele nonverbale, limba si translatorul, imbracamintea,

argumentatia si puterea de convingere, mediul politic si religios, pre'udecatile si

importanta acordata cuvantului scris.

*abuuri si simboluri

Cuvantul tabu este de origine polineziana si se reera la dierite interdictii cu

caracter sacru a caror incalcare atrage automat sanctiuni divine sau sociale

severe. *abuurile pot f locuri sacre, persoane,gesturi si cuvinte, sau expresii a

caror discutare este interzisa. 1rin extensie de la tabuul de ordin religios, se

admite si existenta unor tabuuri morale si sociale ce privesc obiecte, culori,

numere, cuvinte, expresii verbale, gesturi, daruri si comportamente incredibil de

variate de la o cultura la alta.

Conditia emeii

Statutul social al emeilor si relatiile barbat-emeie comporta abordari specifce in

culturi si religii dierite. "n !sia si in lumea islamului, statutul emeilor este

categoric altul decat in lumea crestina occidentala. "n multe tari islamice, emeile

se supun aproape neconditionat vointei barbatilor si sunt lipsite de putere de

negociere in relatiile dintre sexe. 3le nu stau cu barbatii la aceeasi masa si este

exclus ca barbatul sa serveasca o emeie la masa sau sa ii aduca apa cu atat mai

putin sa negocieze cu ea de la egal la egal.#aniera de a indica respectul

1roblema care se ridica este aceea de a cunoaste modurile in care se maniesta

respectul ata de partener in aria sa culturala. +espectul poate f indicat prin

varsta, sex, statut social, rang ierarhic, titluri, daruri si onoruri, punctualitate,

imbracaminte, pastrarea distantei, atentia acordata zilelor de sarbatoare, orelor

de rugaciune sau de siesta, prin gesturi specifce de plecaciune, contact vizual

moderat, postura trupului in picioare, etc.

1erceptia timpului si spatiului

*impul e un indicator important al sentimentelor, atitudinilor si opiniilor

partenerilor de negocieri. n minut, o ora sau o zi nu au aceeasi semnifciatie intoate culturile. 1roblema timpului priveste in special punctualitatea, amanarea,

graba sau rabdarea si ordinea sosirii la intalnirile de aaceri. Conduita

negociatorilor in raport cu timpul tradeaza aria socio-culturala de origine. !rabii si

latinii nu ac mare caz din punctualitate, pe cand balcanicii au obiceiuri bizantine

si pot f chiar agasati de punctualitate si precizie.

3ticheta aacerilor

3ticheta si ritualul intalnirilor de aaceri prezinta numeroase @ciudatenii@ culturale

care pot da nastere la conuzii si gae.

4estica

4estul de a da din cap poate avea seminifcatii contradictorii in tari si culturidierite. "n :ulgaria sau !lbania de pilda, a da din cap sus-'os inseamna nu, iar a

7/26/2019 Curs cc !!!!

11/11

clatina din cap inseamna da. 4estul de a ace cu ochiul are semnifcatii

contradictorii in tari dierite.

9imba si translatorul

Dierenta cea mai evidenta dintre doua culturi este data de limba. "ndierent de

cultura, oamenii olosesc un amestec de limba' verbal, limba' al vocii si limba' al

trupului cat si o sumedenie de alte simboluri vizuale si semnale acustice."mbracaminte

Ca regula generala tinuta conservatoare si protocolara in stil occidental nu ridica

probleme aproape nicaieri in lume. *inuta de aaceri standard este practic

obligatorie in mediile de aaceri din 3uropa occidentala si Statele nite.

3tica si puterea de negociere

1robleme care se ridica din acest punct de vedere privesc gradul de importanta

pe care il au actorii subiectivi in presiunea si argumentatia specifca comunicarii

interculturale.

Contextul religios si politic

!semanator cu situatia de mai sus.1re'udecatile

1roblemele care se ridica din acest punct de vedere se reera la aptul ca adesea

la inceputul negocierilor poate f necesar si oportun sa se luptam pentru a

demonta sau corecta parerile pe care alte popoare si culturi si le-au ormat in

mod mai mult sau mai putin eronat ata de noi.

3ticheta cuvantului scris