Notiuni de vocabular.Probleme de lexicologieLexicologia este disciplina lingvistica care are ca obiect de studiu lexicul. Lexicul sau vocabularul-totalitatea cuvintelor dintr-o limba. Lexicologia este in stransa legatura cu FONETICA, FONOLOGiA, GRAMATICA precum si cu STILISTICA. Se cunosc 3 ramuri ale LEXICOLOGIEI: a. etimologia (originea cuvintelor) b.semantica (sensul) c.lexicologia (glosare, enciclopedia) Cuvantul: -unitatea cea mai importanta a limbii. -reprez. asocierea unuia sau mai multor sensuri cu o forma Sonora. -are o forma, adica un complex sonor, ce reprez. latura materiala a cuvantului, respectiv sensul, intelesul cuvantului. -isi schimba forma ( ex.frunza,frunzelor, frunzele) fara sa isi schimbe intelesul, poate sa isi schimbe si forma si intelesul sau poate avea o singura forma, un invelis sonor si un singur continut sau un singur invelis sonor si mai multe continuturi. ex.prieten= amic, pod=punte de trecere/podul palmei/pod de flori, sol=pamant/trimis Uneori sensul poate sa fie arhaic. a.Cuvantul poate sa aiba o forma corecta .Este forma pe care o gasim in dictionare.Poate sa aiba variante de forme (arhaice, regionale, populare etc) b.dublete lexicale -corecte -neadmise in lb.literara sol-ambasador In prezent nu este admis pt a-l inlocui pe ambasador. Structura vocabularului.Componenta etmologica Vocabularul este format din fondul principal lexical de cuvinte care cuprinde aproximativ 1500-2000 de cuv. ale lb. romane. Fondul principal de cuvinte-cuvinte intelese de toti membrii societatii cu o frecventa mare in uz. Dimitrie Macrea a propus o statistica prin abordarea la comp.etimologi: peste 60% din fondul principal de cuv., sunt de origine latina.Lingvistul D.Macrea a impartit cuvintele din f.lexical in 76 de clase, dar numai 14 dintre ele depasesc 1%.

Cuvinte mostenite din : latina 20% latina literara 2, 39% franceza 38, 42 %(peste 38%) italiana 2% slava veche8% turcesti 4% maghiare 2% origine nesigura 2,73% origine autohtona 185 cuvinte ex:brad, barza,varza , burta, doina, mos , prunc, Olt, Cris etc. Cuvinte din fondul principal de cuv. sunt cele care formeaza derivate, cuv.compuse, locutiuni. Fondul principal lexical pt. cuvinte/ expresii /locutiuni: A I se urca la cap , a-si lua lumea in cap, a deschide capul cuiva, a-si face de cap, a te bate la cap, a-si pierde capul, a se da peste cap, la asa cap, asa caciula, a fi cu capul pe umeri, a umbla cu capul in nori, a avea scaun la cap, cu noaptea in cap, nici in ruptul capului, a sta pe capul cuiva. Masa vocabularului Cuprinde toate cuv. limbii cu exceptia celor din FONDUL LEXICAL DE CUVINTE- 90% cuvinte. 1.ARHAISME: cuv. care au disparut din uz, dar pot fi utilizate pt. a da culoare epocii. ARHAISME : a. FONETICE-forme vechi ale unor cuvinte, dar invechita este doar pronuntia ex .imbla-umbla, rumpe-rupe, parete-perete b.LEXICALE- cuvinte care au disparut din uz pentru ca au disparut si obiectele sau institutiile respective ex. Vornic(prim-ministru), paharnic, vistiernic, armas, razes. c.MOFOLOGICE-limbe-limbi, palaturi-palate, s-au fost dus-s-au dus d.SINTACTICE: El a fost vornic Lapusneanului. -A fost vornic in timpul lui Lapusneanul. e.SEMANTICE:-limba- cu sensul de popor a tabara-a aseza tabara Unele arhaisme se pastreaza in anumite expresii. -a veni de hac -a scoate la mezat

2.REGIONALISMELE: cuvinte specifice unei regiuni, ele sunt fonetice ex. bine, cane, pane a.LEXICALE: cucuruz, chefe, tenchi b.MORFOLOGICE: o fost, o trecut c.SINTACTICE: E toti acasa/El zice d.SEMANTICE:carte/scrisoare 3.ELEMENTE DE JARGON: elemente folosite de anumiti membrii ai societatii cu scopul de a parea altfel decat sunt in realitate, din dorinta de a epata. ex fortuit(intamplator), Bonjour, Arivederci! 4.Termeni argotici:cuvinte folosite de anumite categorii sociale( raufacatori, membrii unei gasti) cu scopul de a se intelege intre ei si de a nu fi intelesi de altii. Ex. A da o gaura, sticlete, curcan, a sta de sase, misto, a da in gat etc. -in operele literare contribuie la caracterizarea personajelor 5.NEOLOGISMELE- Sunt cuvinte intrate recent in limba si aflate in curs de adaptare fonetica.Multe sunt preluate din engleza si sunt specifice unor domenii de activitate:sport, arta,stiinta, comert etc. -imprumuturile neologice contribuie la imbogatirea vocabularului lb. romane prin formarea dubletelor sinonimice. ex.amanuntit=detaliat ceresc=celest a.Latina savanta: colocviu, fabula, pictura literara etc. b.franceza:poezie, recamier, monument c.italiana:opera, capodopera, spaghete, pizza d.rusa:streang, activist, sputnic e.germana:tact, stacheta , sortiment f.engleza:stop, star, derby, corner 6.LIMBAJ STIINTIFIC-contine cuvinte si expresii specifice ce definesc ramuri ale stiintelor:lingvistica, biologie, chimie, matematica, medicina etc. LIMBAJ TEHNIC-cuv. si expresii care sunt folosite in diferite domenii ale tehnicii, ex manivela, suspensie, burghiu, biela. Termenii stiintifici si tehnici au trasaturi comune: a. Sunt de obicei neologisme b. Se caracterizeaza prin monosemantism

c. Au de obicei caracter international d. Cunosc o dezvoltare deosebita ca urmare a dezvoltarii stiintifice si culturale e. Apartin de foarte multe ori vocabularului fundamental fiind foarte des folosite in vorbire: computer, living, acut, cronic 7.EXPRESII IDIOMATICE: cuvinte imbinate care au insa un sens unitar (imbinari fixe) de cuv., ex. A drege, a bate campii, a face. Distingem : VOCABULARUL ACTIV (cuv pe care le folosim ft. frecvent)- a bea, a manca VOCABULARUL PASIV ( nu )- sluga, truism Limita dintre Va si Vp difera de la un vorbitor la altul in functie de gradul de cultura, de instruire, de profesie, uneori si de varsta.Distingem un vocabular literar- respecta normele literare si un vocabular neliterar care cuprinde vocabularul popular si cel familiar.

STRUCTURA MORFEMATICA A CUVINTELOR

CUVANTUL DE BAZA + CUVANTUL DERIVAT

FAMILIA DE CUVINTE

Cuvantul care serveste ca element de baza pentru formarea altor cuvinte sau a unei familii de cuvinte se numeste cuvant de baza. Cuvantul format cu sufixe si prefixe se numeste cuvant derivat. SUFIXELE:sunt sunetele sau grupurile de sunete care se ataseaza la sf. cuv. sau a unui radical cu scopul de a forma cuv.noi. PREFIXELE:-------II-----------la inceputul unui cuvant sau a radicalului. !ATENTIE: Uneori desinenta este zero, ex.alb

Dinamica vocabularului Semantica- este ramura lexicologiei care studiaza sensurile cuvintelor si cauzele schimbarii acestora. Sensul lexical este intelesul pe care vorbitorii il atribuie unui cuvant. Evolutia semantica- in ceea ce priveste sensul cuvantului, se observa tendinte privind evolutia semantica.

1.Expansiunea sensului- largirea sferei de la un sens particular la unul general, ex. lat-passer= vrabierom=pasare 2.Restrangerea sensului- reducerea sferei de la un sens general la unul particular, ex. dihanie= totalitatea fiintelor vii, azi=animal salbatic 3.Degradarea sensului-inlocuirea unui sens vechi cu altul nou inferior celui initial, ex.mitocan= intocmitorul unui mitoc, azi=om lipsit de bune maniere 4.Innobilarea sensului- inlocuirea unui sens vechi cu unul nou superior celui initial, ex. razboinic=hot, talhar, azi=viteaz, luptator, curajos 5.Evolutia sensului- de la concret la abstract si de la abstract la concret e x. lat. presume= greutate cantarita rom.pas= necaz, suferinta, durere. ex. intrare-pila(sens general) si usa 6.Invechirea- unuia din sensurile cuv., in sensul ca au iesit din uz, au trecut de la vocabularul fundamental la masa vocabularului., ex. limba - popor 7.Transferul de la sensul propriu la sensul figurat Ex. a sosit primavara- am trecut de primavara vietii Sens propriu CLASIFICAREA CUVINTELOR Cuvinte-MONOSEMANTICE(termini stiintifici si tehnici) ex. atom, antibiotic -POLISEMANTICE (au doua sau mai multe sensuri)ex. masa, stea, baie, gara -in comunicare vorbitorul poate folosi unul sau mai multe sensuri ale cuv., dar precizarea este facuta de context. -dintre sensurile cuv. polisemnatice unul este sensul primar sau etimologic (sensul initial) iar celelalte sunt sensuri derivate care sunt insa inrudite prin inteles. Ex.carte- scrisoare -tiparitura -carte de munca -carte alba(publicatie oficiala) -carte de joc -carnet de membru sens figurat

-carte veche Sensurile lexical ale cuvintelor sunt: a.sensurile de baza - sensul propriu sau principal al cuv. care trezeste in mintea vorbitorului imaginea obisnuita a unui obiect, actiuni, insusiri. ex.gura-a avea gura/a face gura b.sensul secudar -apare in planul al doilea in constiinta vorbitorului si este obligatoriu sa apelam la context. ex.pod-pod de flori (rol de prietenie) c.sensul figurat-sensul altul decat cel obisnuit ex.gura-a face gura (scandal) -tropii si figurile de stil au la baza sensul figurat al cuvintelor -transferul de la sensul propriu la cel figurat se poate obtine si printr-o comparatie prealabila ex. fruct dulce dulce amintire regina regina noptii

-sensul lexical este sensul explicit denumind obiecte, evenimente, fenomene etc. d.sensul gramatical- il gasim in contextul gramatical ex. de-prepozitie( de fotbal) -conjunctie (de-decat/daca/ incat) si- conjunctie copulativa -adverb-inca e.sensuri relationale- sensuri care se redau de regula prin sunete gramaticale 1.asocierea. ex. mergeau cu totii in tabara 2.posesia . ex. vipera cu corni 3.instrumentul. ex. scrie cu pixul 4.modalitatea. ex.el asteapta cu sufletul la gura -cuvintele cu sensuri derivate pastreaza in mare sensul initial ex. masa: mobila/ greutate/multime/mancare/ora mesei a face:a construi/a rezolva/a face fata/a face mofturi/ a costa cap: parte a corpului/lider/ capul familiei/ a avea cap/notiune geografica

baie: incapere/a se scalda/ de multime/cada/imbaiere -in cazul cuv. cu sens secundar, unele sunt inrudite, iar altele au sens mai indepartat. ex.picior : parte a corpului/piciorul podului umar:lparte a corpului/umar de deal coasta:parte a corpului/coasta de deal creier:organ/creierii muntilor inima:organ/inima padurii PRINCIPALELE CATEGORII SEMANTICE 1.SINONIME 2.ANTONIME 3.OMONIME 4.PARONIME

1.SINONIMELE sunt cuv. sau unitati lexical cu forma diferita, dar inteles identic sau foarte asemanator. ex. zapada-omat, nea a cuteza-a indrazni nadejde-speranta Clasificarea sinonimelor 1.Sinonime totale(lexical totale)- in general sunt intre un cuv. vechi sau popular si unul literar ex. curechi-varza ai-usturoi 2.Sinonime lexical partiale -intre un cuvant vechi mostenit sau imprumutat si cuv.intrate ulterior in lb. ex.casa-cladire, invoiala, intelegere -majoritatea sinonimelor sunt partiale 3.Sinonime frazeologice ex. a fugi- a spala putina/ a-si lua talpasita/ a o lua la sanatoasa/a pune picioarele in spinare a impinge-a-I face vant/a-I da branci

regret-parere de rau/a-I parea rau/a da apa la soareci 4.Sinonime lexico-frazeologice Ex.epitaf-inscriptie funerara 5.Sinonime aproximative(partiale) se intalnesc in operele literare, unde cuvintele sunt folosite cu sens figurat ex. iubire-amor/flacara/arsita/lava -distingem serii sinonimice, sunt asocieri de cuv. pe baza a cel putin un sens comun -seriile sinonimice=perechi sinonimice/dublete sinonimice/lant sinonimic ex.a zdrobi-a frange,a sparge,a sfarma a accentua- a puncta, a marca, a intari, a sublinia, a evidentia, a relief a se veseli- a se bucura, a se distra, a se amuza, a se petrece -limbajul artistic dobandeste o mare expresivitate datorita sinonimiei -in opera lui M.Sadoveanu, sinonimele dobandesc o adevarata valoare stilistica ex.a muri -a calatori pe lumea cealalta -a dormi de-a pururi -a adormi pe vecie -a I se apropia funia de par -a calatori in lumea umbrelor Ion Creanga- belea- a da de necaz -suparare -incurcatura -pacoste -pozna -pocinog (pozna)

ANTONIMELE -cuv. cu forma diferita si inteles opus ex. bun-rau, mare-mic -pt. a putea fi incluse in categoria antonimica aceste cuv. trebuie sa desemneze doua realitati care apartin aceleasi sfere tematice la extremitatile ei. -antonimia este mai raspandita in randurile cuvintelor care exprima calitati, insusiri, caracteristici gradabile(adj. , adv.) Clasificarea antonimelor: -dupa structural or moroogica distingem: a.cu radical diferit urca/coboara intra/iese pleaca/vine dur/moale cald/rece b.cu acelasi radical(privative) logic-/illogic leaga/dezleaga clar/neclar serios/neserios cinstit/necinstit tipic/atipic Aceste prefixe antonimicepot exista la unul dintre termenii cuplului precum in explicatia de mai sus sau la ambii termeni: Infrastructura/ prefata/ postfata In cazul cuv.antonimice cu trimitere la cuv.polisemantice, atonimia se stabileste pt fiecare din sensurile cuv. ex.drept= 3 antonime diferite, cate unui pt. fiecare din sensurile lui importante: nedrept(om), stang(picior), stramb(linie).

c.antonimia lexico-frazeologica ex.a interesa-a nu baga in seama tradare-declaratie de dragoste a ascunde-a da pe fata a uita-a-si aduce aminte d.antonimie frazeologica ex.om de isprava-om de nimic a o lua la sanatoasa-a ramane pe loc -sunt situatii cand unul si acelasi cuv.intra in mai multe perechi antonimice: aici-dincolo aici-aiurea

ATENTIE Nu sunt antonime unele perechi de cuvinte care pe langa dosebire de sens au si note comune. barbat-femeie baiat-fata cal-iapa De asemenea nu orice cuvant format cu prefixul ne de la radical este antonimul acestuia bun-nebun tot-netot In textul literar antonimele isi realizeaza functiile lor expressive in cadrul antitezei. Ex.fereste-ma deopotriva de prietenia dusmanului si de dusmania prietenului

OMONIMIA -cuv. cu aceasi forma, dar cu inteles total diferit -acelasi corp fonetic trimitand la 2 referenti diferiti -trebuie sa fie: a.omofone- sa se pronunte la fel(alcatuite din acele sunete sis a nu difere prin accent) b.omografe-sa se scrie la fel -se deosebesc de cuvintele polisemantice prin aceea ca omonimele nu au trasaturi semantice comune !!!ATENTIE Omonimele au si etimoane diferite bar -unitate de masura a presiunii atmosferice -locul unde se servesc bauturi alcoolice -compartiment a unui dulap cu bauturi casa- locuinta -casa de vacanta -a avea casa Clasificare: 1.Lexicale-omonime totale( propriu-zise) -apartin aceleiasi parti de vb. si au de obicei etimologii diferite galerie-in pamant(in mina) -sala de expozitie -incurajare -de pus perdele -sala de spectacol -partiale(false omonime)-ele coincid numai in anumite forme ale cuv. si se diferentiaza la altele elan-animal din fam.cerbilor -elanuri=entuziasm, avant masa-mese

-mase corn-coarne -cornuri(panificatie) -corn(arbust) 2.Lexico-gramaticale -cuv. care au forme identice, dar sunt parti de vb.diferite care nu-si modifica forma la trecerea dintr-o parte de vb. in alta ex.muncitor-subst./adj. 3.Morfologice -forme identice ale unor cuv.apartinand unor parti de vb.diferite ex.cer: subst./adj. fluier:subst./vb. sare:subst./vb. poarta:subst./vb. drept:adj-om drept, subst-merge cu dreptul,adv.-merge drept

!!!ATENTIE Omonimele trebuie sa aiba acelasi accent. Nu sunt omonime: ochi-a ochi vesela-vesela copii-copii desi(conjuctie)-desi(adj) episcop-episcop(apasat la proiectia unor fotografii) lame-lame (tesatura lucioasa) Pentru a deosebi omonimele de sensurile diferite ale unui cuvant polisemantic trebuie sa tinem seama de anumite criterii: a.criteriul semantic -sunt foarte indepartate ca sens, iar cuv.polisemantice sunt cuv. derivate dintr-un sens primar. ex.baie, pod-cuv. polisemantic broasca } sunt omografe, dar nu omonime

b.criteriul etimologic -omonimele provin din cuv. diferite ex.arie-batatura( lat.avea) -compozitie vocala (lb.it. asia) pacurar-cioban (lat. pecorarius) -muncitor care extrage pacura anticar-persoana care se ocupa cu vanzarea cartilor vechi (fr.antickuari) -anti+car -carul de la caruta !!!ATENTIE Distingem criteriul morfologic-omonimele lexico-gramaticale care pot fi si parti de vb. diferite. ex.:aducere aminte a-si aduce aminte greu de cap=loc.adj.=prostanac= a parea greu de cap a fi cu capul in nori = a fi cu picioarele pe pamant a-si da cu parerea= a avea o opinie/dare cu parerea=forma regionala

PARONIMELE

-sunt cuvinte foarte asemanatoare d.p.d.v. formal, insa deosebite in ceea ce priveste sensul sau continutul lor semantic. *In privinta formei insa deosebite sunt paronimele uneori prin sunet (compliment-complement) sunetul insa difera prin modul lor de combinare (plus-puls, cauzal-cazual, a scruta-a scurta) *Unele paronime au un sunet in plus la unul dintre membrii pereche (avers-aversa, estival-festival, monah-monarh, rondo-rondou) Exista cuvinte care sunt in acelasi timp si antonime si paronime: ex. emigra-imigra legal-ilegal moral-imoral Pentru intelesul sensurilor trebuie sa apelam la context, Paronimele pot fi: substantivale, adjectivale, verbale. 1.Paronimele pot apartine aceleasi clase morfologice substantive: companie-camoanie, penar-penal, casa-casca adjective:eminent-iminent, familiar-familial verbe: a apropia-a apropria, a regresa-a degresa,a contacta- a contracta 2.Paronimele pot apartine unei categorii morfologice diferite: subst.-adj.:orar-oral / eminent-iminent subst.-adv.:anuar-anual !Subst. cand stau pe langa verbe, devin adverbe. Paronimele pot sa difere intre ele: 1.printr-un sunet sau un fonem a evolua-a evalua 2.prin doua sunete sau doua foneme Invederat-nvederat 3.prin modul de combinare a sunetelor desi ele sunt aceleasi cazual-cauzal

4.prin prefixe emigra-imigra moral-imoral 5.prin sufixe original-originar familial-familiar 6.prin sufixe si prin radacina oral-orar gura-lat. cris ora cu prefixul r 7.prin numarul de foneme a.aceleasi ca in ex. de mai sus b.cu un fonem in plus apostrof-apostrofa rondo-rondou abac-abaca Atractia paronmica (sau confuzia paronimica) -fenomenul lingvistic care consta in faptul ca un paronim este mai frecvent in limba il atrage pe cel care este mai putin cunoscut si se substituie acestuia. ex.pronume-prenume expresie-impresie -atractia paronimica este utilizata mai ales in dramaturgie.In opera lui Caragiale atractiile paronimice constituie una din principalele surse ale comicului si ramane unul din mijloacele originale prin care marele dramaturg I.L.Caragiale a insufletit personajele sale. ex. ,,Jupan Dumitrache...pardon de impresie, eu gandesc ca numa... ,,Fata frumoasa modista si invatata ,,Poftiti coane sa fim scrufulosi la datorie. *Observam ca: impresie, modista si scrufulosi trebuiau sa fie: expresie, modesta si scrupulosi. ex. Acest cuvant imi suna familial.(familiar) Am facut o iluzie.(aluzie)

Casa are multe dependente.(dependinte-incaperi) pledat/predate, florar/floral,literar/literal literal=litera cu litera/literar=care apartine literaturii romane

CAMPURI LEXICALE Campul lexical cuprinde pe langa cuvinte care apartin aceluiasi domeniu si au trasaturi de sens comune si sinonimele lor, derivatele si expresiile care le cuprind. Campul lexical nu trebuie confundat cu familia lexicala, care desemneaza cuvinte care pornesc de la o radacina comuna. Familia semantica-desemneaza cuv. care au trasaturi de sens comune: ex.casa- casuta/casoi/cascioara casa-palat/vila/bordei } fam.semantica Imperfectiuni de exprimare 1.Pleonasmul- consta in asocierea a doua cuvinte, dintre care unul implica sensul celuilalt -dintre cauzele pleonasmului amintim: neatentia, graba in exprimare, dorinta de a fi cat mai expliciti, preocuparea de a da o intensitate si mai mare cuvintelor, care au o incarcatura afectiva sporita, semn de incultura. ex.continua mai departe/intra inauntru bebe mic/baba batrana urc sus/coboara jos Clasificarea pleonasmului A.Dupa apartenenta la diferite compartimente ale limbii a.Pleonasmul lexical b.Pleonasmul morfologic(parti de vorbire) c.Pleonasmul sintactic (parti de propozitie) a.sensul cuvintelor ex.proprie si personala protagonistul principal b.un pleonasm care se refera la parti de vorbire ex.-adj. care denumesc insusiri sau obiecte ce nu au grade de comparative

mai putin mort/foarte mort din ce in ce tot mai multe -superlativele din latina optimus-optim maxim/minim c.se refera la un pleonasm ca parte de preopozitie sau ca propozitie ex.Picatura cea noua a fost suprapusa peste cea veche. -d.p.d.v. al cultivarii limbii, pleonasmul poate fi clasificat in doua categorii: 1.Pleonasme intolerabile-care trebuie ocolite chiar si de nespecialisti ex.hemoragie de sange alegeri electorale 2.Pleonasme tolerabile- care apar ca mijloc de insistent, de clasificarea unei idei sau pentru a marca diferite grade ale unei insusiri din motive de prozodie. ex. ,,Cobori in jos luceafar bland. ,,Vom visa un vis ferice. ( M. Eminescu)

,, Un batran suferea de batranete. ,,O baba garbovita de batranete. (basme) ,,A revenit din nou. ,,Ajuta-te singur. -in mass-media si in vorbirea curenta se intalnesc numeroase cazuri de pleonasm dovedind rudimente de cultura. ex. panaceu (remediu) universal TAUTOLOGIA Consta in repetarea aceluiasi cuv. sau constructii lexicale izvorata din saracia de limbaj.Este o constructive in care un termen este definit prin el insusi. ex.intotdeauna sa-ti aduci aminte si sa nu uiti -a nu se confunda tautologia cu repetitia -tautologia este admisa dintr-o necesitate afectiva de subliniere a unui anumit component al mesajului vb. pe care vorbitorul doreste sa il transmita.

ex.vorbesti ca sa vorbesti prostul nu e prost destul daca nu e si fudul -cuvinte si expresii la moda ex.areal geopolitic areal=suprafata de raspandire pe pamant a unei specii de plante sau animale. geopolitic atasat la expresia areal este eronat a implementa= a pune in practica vid de putere -asemenea cuv.si expresiile desi sunt pe cale sa se impuna in lb.rom. ,trebuie sa le folosim cu prudenta. CALAMBURUL SEMANTIC -consta in nerespectarea topicii cuv. intr-un enunt, fapt ce genereaza o intelegere echivoca a textului. ex.confectionam paltoane din piele de dama vindem palarii pentru barbati din paie CACOFONIA -asocierea de sunete identice sau aproape identice -sugereaza cuvinte inestetice ! trebuie ocolita CONTRADICTIA IN ADAOS

-lat. contradiction in aducto- o greseala care consta in contrazicrea prin adaugare de cuvinte, locutiuni, expresii, constructii sintactice libere-este adaugarea la ce a spus inainte vorbitorul. ex.si-a aniversat luna de miere convietuiau separat intra-ajutorarea nu a fost reciproca diurna depe luna

OXIMORONUL Figura de stil care consta in alaturarea a doi termeni care sunt incompatibili d.p.d.v. al continutului -primul termen il exclude pe al doilea prin continutul notional (ca notiune) - se utilizeaza in lit. pt. expresivitate si sugestie ft. puternice ex.dureros de dulce farmec dureros dulce minune curat murder inceputul sfarsitului -oximoronul este si epitet Etimologia populara -este schimbarea rezultata din incercarea vorbitorilor in general mai putin instruiti de a gasi o legatura de inteles sau sonora cu cuvinte care exista in lb. romana. ex.renumeratie-remuneratie furnicular-funicular repercursiune-repercusiune CLISEUL VERBAL Limbajul de lemn-sunt cuvinte sau grupuride cuvinte stereotipea caror repetare in vorbirea cotidiana deranjeaza simtul estetic. ex. dupa parerea mea personala ia sa vedem ma intelegi omul de tip nou Licenta poetica O greseala gramaticala voita folosita de un scriitor pentru a conferi expresivitate textului si pentru versificatie. ex. ,, fulgii zbor, plutesc in aer. IMBOGATIREA VOCABULARULUI Vocabularul unei limbi este un organism viu intr-o continua dezvoltare si transformare.

Factorii care contribuie la imbogatirea vocabularului sunt: 1.Dezvoltarea stiintei, tehnicii si culturii 2.Noi descoperiri, dezvoltarea vietii sociale si poitice 3.Contactele cu alte popoare

IMBOGATIREA VOCABULARULUI: -MIJLOACE INTERNE: -derivare -compunere -schimbarea valorii gramaticale -MIJLOACE EXTERNE: -imprumuturi -calcul lingvistic I.Mijloace interne 1.Derivarea este procedeul de formare a cuvintelor noi prin adaugarea sufixelor sau a prefixelor la cuvantul de baza sau la radical. -distingem derivare-progresiva (proprie) -regresiva(improprie) a.Derivarea progresiva- se realizeaza prin adaugarea unor afixe (sufixe/prefixe) la cuv. de baza. b.Derivarea regresiva- consta in obtinerea unui cuvant nou prin suprimarea unui sufix; ex.muntean c.Derivarea parasintetica- consta in atasarea simultana si sucesiva a unui sufix si a unui prefix. ex.dezarmare; reincepere Derivarea cu sufixe Sufixele sunt sunete sau grupuri de sunete care se adauga la sfarsitul radicalului cand acesta este identic cu cuv. de baza sau la sf. unei teme lexical cand baza este un derivat. ex.bun+ic=bunic florar+ie=florarie -peste 600 de sufixe *d.p.d.v. semantic distingem urmatoarele clase de sufixe: a.sufixe diminutivale (care micsoreaza obiectele si insusirile) uta-casuta

as-copilas ut-calut, patut ic-tatic ita-fetita ioara-caprioara,vrabioara us-catelus,piciorus uc-nasuc isor-puisor

b.sufixe augmentative (maresc obiectele si insusirile)-valoare depreciative an-lungan oi-casoi andru-copilandru iscana-fetiscana oaie-casoaie au-mancau, lingau

c.sufixe motionale- cu care se formeaza subst aratand sexul opus, sexului exprimat de cuv. de baza. an-curcan (curca) oi-ratoi (rata) d.sufixe pentru denumirea agentului (cel care savarseste actiunea) ar-fierar, ceasornicar as-cosas, caritas easa-croitoreasa, carciumareasa agiu-bragagiu tor-croitor, vanator, agricultor, invatator or-furnizor, debitor

ist-fochist, tractorist ita-doctorita, frizerita e.sufixe pentru indicarea instrumentului ator-storcator, uscator, tocator itoare-ascutitoare f.sufixe care arata originea ez-olandez, francez ean-bucurestean, aradean g.sufixe pt. denumiri abstracte anta-cutezanta, tolerant eala-plictiseala ie-fratie inta-dorinta ete-tinerete h.denumirea unei colectivitati arie-lemnarie, fierarie et-bradet, faget is-frunzis, tufis iste-pajiste ime-muncitorime, taranime ! d.p.d.v. morpfologic sufixele sunt: a.substantivale: ar-zidar an-muntean atura-invatatura b.adjectivale: atic-antipatic al-saptamanal esc-romanesc

c.verbale: a-imprumuta i- a slabi an/ani a clantani Dubla sufixare-supra sufixarea sau cumul de sufixe, consta in adaugarea succesiva la cuv. de baza sau la tema acestuia a doua sufixe. ex.bute-butoi-butoaie albina-albinarit-albinarie ! sufixele nu trebuie confundate cu falsele sufixe (sufixoide) care sunt adaptari ale partilor finale din diversele cuv. de circulatie internationala. ex. fil-germanofil fob-claustrofob gama-monogama grafie-caligrafie log-dermatolg *Derivarea parasintetica se realizeaza concomitent cu suf.si prefix. dulce-a indulci patura-a impaturi *Derivarea regresiva consta in inlaturarea unui sunet sau grup de sunete asimilate de vorbitor ca fiind sufixe pentru a forma cuvinte noi. ex.alint-a alinta auz-a auzi zbucium- a se zbuciuma Derivarea cu prefixe Prefixul este un sunet sau ungrup de sunete care se adauga inaintea unei teme cu scopul de a forma cuvinte noi. ex.stramos-stramosesc-nestramosesc Clasificarea din punct de vedere semantic: a.prefixe privative-dez, des, de ex.dezavantaj;desfacut;delasator;denaturat;dezinhibat.

b.prefixe negative: ne, in , i ex.incorect, irelevant, neajuns c.prefixe iterative:ras, raz, re ex.rascoace, refacut, rascumparat, reaminti d.prefixe cu sens de superlative-ultra, extra, supra, arhi, super ex.arhiplin, ultrafin, supermarket -alte prefixe au intrat in lb.rom. odata cu neologismele, fiind asa numitele prefixe neologice cu care se realizeaza derivarea. -ante:antebrat -anti:antirazboinic -bi:bilunar -com:complacea -ex:a expropria -extra:extrafin -hipo:hipoalergenic -hipe:hiperactiv -inter:intercostal -intra:intravenos -post:postmeridian -prefixoidele sunt elemente de compunere savanta, deci cuv.realizate cu ajutorul unor anumite cuv.compuse. -aero: aerodinamica -agro: agroturism -foto: fotosinteza -hidro: hidrocentrala -macro:macroeconomie -micro:microunivers -pseudo:pseudoprofesor

Clasificarea prefixelor din punct de vedere morfologic (dupa partea de vb. pe care o formeaza) a.substantivale:prescolar, hipertensiunee b.adjectivale:neatent c.verbale: a contrazice, a circumscribe -derivarea parasintetica ( cu sufi.si prefi.) concomitant ex.padure:a impaduri, reimpadurit dulce-indulcit, reindulcit Derivarea regresiva consta in obtinerea unui cuv. nou prin suprimarea unui sufix ex.aluna-alun Derivarea regresiva consta in obtinerea unui cuv. nou prin suprimarea unui prefix ex. neindulcit-indulcit

COMPUNERE Este procedeul de formare a unui cuv. nou prin combinarea a doua sau mai multor cuvinte existente in lb. ex. floarea-soarelui, pierde-vara, binefacere, incurca-lume Cuvintele compuse denumesc un obiect diferit fata de cel denumit de cuvantul de baza. -au o structura fixa si se comporta ca o unitate distincta morfo-sintactica Procedeele de realizare a compunerii 1.Contopire, unire sau sudura 2.Alaturare 3.Abreviere sau prescurtare 1.Contopire- se realizeaza cuv. noi prin cuv. intregi existente si independente in limba si care se scriu si se comporta ca o singura unitate lexicala. ex.clarvazator, bineinteles 2.-se realizeaza intre cuv. intregi existente si independente in vorbire,dar trebuie sa fim atenti la ortografie. !se scriu in cuvinte diferite sau cu cratima

ex.Valea Calugareasca -in flexiune isi schimba forma numai primul termen bloc-turn blocul-turn blocuri-turn 3.se realizeaza prin: a.alaturarea literelor initiale ale cuv. care intra in denumirea unor institutii ex.ONU, NATO, UNESCO,BCR b.reunirea unor fragmente de cuvant si a unor litere initiale ex.Tarom, Navrom c.reunirea unor fragmente de cuvinte si unor cuv. intregi ex.pronosport !cuv.formate din initiale se pot articula ex.CFR-ul OZN-ul -in urma compunerii se ot forma urmatoarele parti de vb. *subst.-bunavointa, gura-casca *adj.-binevoitor, drept-credincios *pronume-altcineva *verbe-a binemerita *adv.-harcea-parcea,talmes-balmes *prepozitii-de la, pe la *conjunctii:fiindca *interjectii:tic-tac ! se scriu cu cratima adj+subst ex.prim-ministru buna-credinta

numeral cardinal+subst ex.cinci frati subst+prep+subst ex.vita-de-vie nume de personaje cu structura complexa ex.Pasari-Lati-Lungila Statu-palma-barba-cot adverbe compuse ex.azi-noapte maine-dimineata interjectii compuse analizabile ex.hopa-topa hopa-hopa