Psiholog. Dr. MARIN DRMNESCU

PROIECTUL FEMINIS S progresm mpreun ! -(Contract nr. POSDRU/144/6.3/S/130725)

Furnizorul de formare profesional,Fundaia Lumina Instituii de nvmntUniversitatea Europei de Sud-Est Lumina, Bucureti

HardwareSoftware Sistem de operarePerifericeSistem nervos Procese psihiceMetaprogrameComportamente, gestic, posturDE CE SUNTEM ASA CUM SUNTEM?

*ORGANIZAREA SISTEMULUI NERVOS

*

*Sistemul nervos central (SNC):integreaz i controleaz ntregul sistem nervosprimete informaii (aferente)interpreteaz informaiile din mediufurnizeaz semnale (aferente) pentru efectuarea activitii

*I. Sistemul nervos este format din:sistemul nervos central creierul i mduva spinrii sistemul nervos periferic nervii cranieni, spinali, nervii autonomi i ganglionii spinalisistemul nervos vegetativ (simpatic i parasimpatic)II. Sistemul nervos periferic (SNP) conecteaz sistemul nervos central cu organele si esuturile corpului. Este format din nervi senzoriali (afereni) si motori (efereni).III. Sistemul Nervos Vegetativ (SNV)Controleaz ansamblul funciilor autonome (activitatea organelor interne) ale organismului). Este format din:Sistemul nervos simpaticSistemul nervos parasimpatic

IV. Sistemul nervos simpaticPregtete organismul pentru fuga sau luptaCreeaz condiiile optime pentru adaptarea la stresV. Sistemul nervos parasimpaticCreeaz condiiile pentru relaxarea organismului dup efort

*DE CE SUNTEM ASA CUM SUNTEM? Diferenele dintre inclinaiile i talentele noastre sunt determinate de conexiunile nervoase din creier.Dup o anumit vrst nu mai putem genera sau dezvolta un model sau un talent nou. Cel fixat n primii ani de via este durabil.

CREIERUL UMANCreierul sau encefalul (lat. cerebrum, grec. , encephalon) reprezint partea sistemului nervos central aflat n interiorul craniului. El controleaz numeroase funcii ale organismului ca btile inimii, mersul i alergarea, generarea de gnduri i emoii. Creierul la animalele vertebrate este protejat de cutia cranian, fiind cptuit cu o membran (meninge).

Creierul funcioneaz ca un sistem centralizat complex la un nivel superior, ce coordoneaz comportarea organismului n funcie de informaiile primite.

Nu toate informaiile de la nervii periferici ajung pn la scoara cerebral, ci sunt reinute prin mpletiturile nervilor (plexuri) la unii centri nervoi externi, precum mduva spinrii sau bulbul rahidian. Deci, la unele informaii reacionm incontient prin reflexe.

La animalele cu un sistem nervos superior, ca i la om, exist un sistem nervos autonom, care funcioneaz independent de sistemul nervos central (din creier).

Substana reticulat

Acest sistem nervos autonom coordoneaz mai rapid, uureaz activitatea cerebral, care ar fi suprancrcat de informaii, putnd ajunge la blocarea activitii cerebrale (inhibiia cortical). Printre astfel de reflexe ale sistemului nervos vegetativ se pot aminti: respiraia, activitatea cardiac, digestia, excreia, setea, ca i reproducerea.

Funciunea creierului se realizeaz printr-o reea dens de neuroni - aceast activitate a creierului se msoar prin EEG (electroencefalogram) - care stabilesc intensitatea biocurenilor produi la acest nivel.

*Formaiunea reticulata a trunchiului cerebral se ntinde in partea superioara pana la diencefal (talamus, hipotalamus si cortex) si in partea inferioara pana la nivelul mduvei spinrii.A fost descrisa, iniial, de un medic roman, Cajal, in 1911.este in legtura cu toi centrii si nucleii reticulai de la toate nivelele cerebrale ; formeaz, astfel, un sistem funcional foarte important, care a primit numele de sistemul reticulat activator ascendent (SRAA). Aceasta structura este bine sistematizata, cu rol in meninerea tonusului cerebral sau a strii vigile, care este acea stare de pregtire a ntregului sistem nervos, pentru orice tip de activitate cerebrala. Pe fondul acestei stri vigile, formaiunea reticulata contribuie la realizarea unor reflexe si la reglarea unor mecanisme de integrare legate de emoii, percepii, motivaii, somn.este foarte importanta pentru funcii precum : atenia accentuata, lipsa de reacie, repulsia la un anumit stimul. Absenta aciunii sale corticale duce la somn, iar stimularea sa produce trezireaLezarea acesteia produce sindromul de logoree si hiperchinezie, caracterizata prin agitaie motorie si vorbire fr sfrit.Realizeaz extrem de multe funcii, care contribuie la funcionarea psihicului : vigilenta corticala, percepia, discriminarea temporo-spatiala, memorizarea, expresia emoional, recompensa, ritmurile biologice, somnul, reglarea fina a micrilor muchilor scheletici, poziia si locomoia, ndemnarea, gestica, expresia faciala, masticaia, deglutiia, respiraia, circulaia, precum si controlul sistemului somato-senzorial si neuroendocrin.

*NEURONULNeuronul este unitatea de baza a sistemului nervos.Este format din:- corp celular (somatic)- procese protoplasmatice (dendrite i axoni).Neuron unipolar (ex neuron senzorial, ganglion spinal);Neuron bipolar (ex neuron bipolar retinian)Neuron multipolar (ex motoneuron).

NEURONULDendriteleDendritele sunt scurte i transporta impulsurile ctre corpul celular.Axonii:variaz in lungime de la nanometri la 1 metrutransporta impulsurile nervoase de la corp celular ctre periferiein interiorul lor exista doua fluxuri axoplasmice:transportul axonal anterograd de la corpul celular ctre terminaiile axonului)transportul axonal retrograd (de la terminaia distala a axonului ctre corpul neuronal), avnd funcia de returnare a materialelor utilizate sau depreciate pentru a fi refcute. Atenie! Este calea prin care toxinele i vitaminele sunt transportate spre SNC dinspre periferie.

NEURONULNeuronii sunt o clas de celule specifice pentru sistemul nervos. Neuronul este o celul adaptat la recepionarea i transmiterea informaiei, unitatea elementar (celular), embriologic, anatomic, funcional, trofic i metabolic a sistemului nervos. Conceptul de neuroni, ca unitate principal a sistemului nervos a fost introdus de anatomistul spaniol Santiago Ramn y Cajal. El a artat ca neuronii sunt celule individuale care comunic ntre ele. Neuronii au mrimi cuprinse ntre 100-200 m i 4-8 m. Au un corp celular (soma) i un numr mare de prelungiri.

Neuronii comunic ntre ei prin sinapse. Axonul terminal al unei celule nervoase intr n contact cu terminaia dendritic a unui alt neuron. Neuronii pot avea peste 1000 de ramificaii dendritice, fcnd conexiuni cu alte zeci de mii de celule.

Axonii prezint axolema, care este nvelit de trei teci: teaca de mielin (izolare electric), teaca celulelor Schwann (secretoare de mielin) i teaca Henle (nutriie, protecie).

n creierul uman exist un numr imens de sinapse. Fiecare neuron din cele 1011 (o sut de miliarde) are n medie 7 000 de conexiuni sinaptice cu ceilali neuroni. La un copil de trei ani avem 1015 sinapse, Acest numr scade cu vrsta, ajungnd ntre 1014 i 51014 la un adult.Conductibilitatea este proprietatea de a conduce impulsurile. Aceast conducere se realizeaz diferit n fibrele mielinice i amielinice, cele mielinice fiind mai rapide (60-120m/s n cele mai groase, 3-14m/s n cele mai subiri; iar n cele amielinice 0.5-2 m/s).

*I. Sinapselereprezint jonciunea dintre terminaia axonal i neuron, celula musculara sau glandularintre terminaia axonului i cealalt parte exista un spaiu numit fanta sinaptica; principala ei caracteristica este polarizarea (impulsul nervos este ntotdeauna dirijat de la axon la urmtorul neuron din circuit)in fanta sinaptica sunt eliberai neurotransmitorii, sintetizai i eliberai de neuron pentru a produce un rspuns la nivel postsinaptic.

*Actiunea alcoolului asupra sistemului nervos central se desfasoara progresiv in stransa legatura cu cantitatea de alcool din singe.

I. Mai intai sunt afectate emisferele cerebrale care prin scoarta cerebrala cenusie constituie centrul constiintei, a ratiunii, precum si locul central de receptionare a diferitelor senzatii. La o concentratie de 0,30,5 alcool in sange acesta produce usoare ameteli, relaxare si eliberarea inhibitiilor, starea de euforie usoara. Oamenii spun lucruri pe care in mod obisnuit nu le-ar spune, tind sa devina mai sociabili si mai expansivi, se reduce autocritica pe masura ce creste asa-zisa buna dispozitie. Increderea de sine poate sa sporeasca, in timp ce reactiile motorii incep sa incetineasca. Se diminueaza randamentul intelectual si de alt gen, propriul randament fiind in acelasi timp supraestimat, iar de dificultatile si pericolele din anturaj nu se tine cont, lucru ce mareste inclinatia pentru luarea unor decizii pline de riscuri.

II. In faza a doua a bautului la un nivel al concenratiei alcoolului in sange de 12 este paralizat creierul mic, functiile senzoriale si motorii fiind serios afectate. Unele persoane au tendinta de a fi suparacioase si agresive, altele sunt tacute si morocanoase. Limbajul devine greoi, iar oamenii au dificultati in coordonarea miscarilor afectandu-se astfel capacitatea de mentinere a echilibrului. Musculatura se incordeaza diferit de tare, coordonarea miscarilor este afectata, ceea ce se poate observa de departe la indivizii care se clatina, care nu mai gasesc gaura cheii de la usa, merg impleticindu-se.

*III. La un grad de mbibaie alcoolica si mai mare de 23 este anesteziata mai nti mduva spinrii, de la care sunt declanate reflexele pentru micrile incontiente precum si controlul asupra organelor interne cum ar fi vezica si rectul. Alcoolul genereaz o ncetinire crescnda a declanrii reflexelor pna cnd ele nu mai pot fi declanate, controlul sfincterelor intestinal si vezical se anuleaz.

V. La un grad de mbibaie alcoolica mai mare de 34 este paralizat trunchiul cerebral cu risc vital, respiraia se ncetinete si poate fi urmata de stop cardiac si chiar de deces. Pariuri prosteti, unde golirea unei sticle pline de trie este considerata o fapta de brbie, duce la concentraii mari de alcool n snge nct se poate instala o intoxicaie alcoolica cu risc vital.

Acestor repercusiuni ale consumului cu urmri grave, alcoolicul le acorda la nceput prea putina atenie. De fapt el cuta numai sa-si descarce sufletul si sa se relaxeze, el i dorete o schimbare a strii lui de spirit, adic atingerea unei bune dispoziii i nepsri. Din pcate acest lucru l pltete nsa scump cu paralizarea funciilor sale cerebrale, transpunndu-se fr sa vrea in situaia unui debil mintal. Cu timpul problemele l vor depi, nu le va mai putea rezolva. Cu mintea nceoat de aburii alcoolului, el nu a scpat de problemele sale, ci de fapt, de capacitile de care ar fi avut mai mare nevoie pentru gsirea unor soluii potrivite.

CUM NCEPE TOTUL?Ziua 42 de la concepia ftului: apare primul neuronZiua 120 de la concepia ftului: exista deja 100 miliarde de neuroni(ceea ce nseamn 9500 neuroni / secund)Cu 60 zile nainte de natere neuronii ncep s comunice ntre ei.Pn la 3 ani procesul de formare sinaptic este continuu. Fiecare dintre cei 100 de miliarde de neuroni stabilete 15.000 conexiuni cu ali neuroni. ntre 3 i 15 ani de via din reeaua neuronal construit deja este abandonat i este pierdut prin destructurare.Reeaua destructurat nu se mai poate reface.

ANALOGIE

ANALOGIE

CUM FUNCIONEAZ?1000 / zi = randamentul / zi1000 x 5 = 5000 randamentul /sptmn1000 x 240 z.l. = 240.000 randamentul / an

SISTEMULPSIHIC UMAN

I. PROCESE PSIHICECOGNITIVE(de cunoatere)Senzoriale(primare) Senzaii, Percepii, Reprezentri Logice(superioare) Gndire, Memorie, Imaginaie AFECTIVEDispoziiiAfecte, Emoii, Sentimente, PasiuniVOLITIVEVoinaII. ACTIVITI PSIHICELimbaj, Comunicare, Joc nvare, Munc, CreaieCONDIII DE STIMULARE I FACILITARE A ACTIVITIIMotivaie, Atenie, Deprinderi III. NSUIRI PSIHICE (STRUCTURA PERSONALITII) Temperament, Aptitudini Inteligen, Atitudini, Creativitate Caracter

*ILUZII

*ILUZII

*

TIPARE DE GNDIRE

HardwareSoftware Sistem de operarePerifericeSistem nervos Procese psihiceMetaprogrameComportamente, gestic, posturTIPARE DE GNDIRE

Sisteme senzoriale

VizualAuditivKinestezicVizualAuditivKinestezicVizualAuditivKinestezicTipare de gndireVizualKinestezicAuditivTest

Gndirea vizual - caracteristici -Comportament vizual

capul este ndreptat n sus, privirea la fel, gestica minilor este la nivelul superior al corpului, vocea naltvorbirea rapid i cu un ton ridicatva respira superficial, cu partea superioar a toracelui respiraie rapid, scurtva gesticula prin aer, n sus, ncercnd adesea s contureze imaginile pe care le vede n minteva dovedi adesea o anume tensiune corporal

Da, mi-am fcut o imagineTotul este mai clarVd ce vrei s spuneiSeturi verbale - vizualiExercitiu

CUVINTE CHEIE:EXPRESII CHEIEa vedeaa se concentraclara luminaimaginetulbureculoarepeisajntunecatprivireLucrurile sunt un pic tulburimi este neclar situaiaViitorul pare luminosPerspectivele sunt sumbreA vedea totul n rozE cam ntunecat la fa aziSuntem n formAbia atept s ne revedemLucrurile ncep s arate mai bineA avea cale btutO expresie plin de culoareSituatia e albastrL-am citit dintr-o privire

Comportament auditiv

capul este ndreptat ntr-o parte, ochii la fel ndreptai la nivelul median al feei, gestica minilor la nivelul urechilor, respiraie la nivelul diafragmei vocea cu inflexiuni, vorbire cntat, ritmat, poate chiar acompaniat: lovind cu pixul sau cu degetulva vorbi ritmic, aproape melodios, pe o tonalitate medieva gesticula prin aer undeva mai jos dect cineva care gndete vizuali va nclina adesea capul n lateral, ca pentru a accentua volumul pe care l nregistreaz prin urechii va atinge adesea urechea i gura i i va lipi mna de fa, ca i cnd ar vorbi la telefon Gndirea auditiv- caracteristici -

Sun binemi spune ceva chestia astaneleg ce vrei s spuneiSeturi verbale - auditivi

CUVINTE CHEIE:EXPRESII CHEIEA sunaA auziA spuneA vorbiDeclicRsunetDiscuieVolumTareA plesnimi tot spun s fiu atentM bucur s aud astaSpune-mi cum esteTrncnesc despre astaLucrurile s-au potrivit la ancS v explicA se armonizaDac te-ai asculta ce spuiSuntem pe aceeai lungime de undmi sun bineM ncnt ce-mi spui

Comportament kinestezic

Va vorbi cu rezonan, pe o voce joas i cu multe pauze tcuteVa respira cu partea inferioar a pieptului - o respiraii adnc, nceat, precum oftatul. Va gesticula jos i spre dreapta. Va aborda o poziie nclinat spre spate, relaxat, cu micri libere.

Gndirea kinestezic - caracteristici -

Simt c e bineSunt micat de ceea ce ai spusMi-a lsat un gust amarSeturi verbale - auditivi

CUVINTE CHEIE:EXPRESII CHEIEImpactGustSimAtingereMirosTensiuneAspruAmarRelaxatA adulmecaMcinat de durereGustul dulce al succesuluiA lua contact cu realitateaMirosul friciiAm priceput la ce te referiClduroase felicitriO in sub controlM-a micat lucrul acestaA fost o lovitur dat mndriei meleS ne inem tariAm savurat momentuline-te bine!

*STILURI DE NVARESintagma stil de nvare se refer la preferina fiecruia dintre noi pentru a folosi anumite tehnici si strategii de nvare. Cnd ii cunoti stilul tu, propriu de nvare te poi adapta mult mai bine scolii si sarcinilor profesionale, fapt care te va ajuta sa-ti ridici nivelul de performane.

*1. COMPONENTA GENETIC

STILUL DE NVARECARACTERISTICI ALE COMPORTAMENTULUI DE NVAREStilul auditivnva din explicaiile profesorului;verbalizeaz aciunea ntreprins pentru a nva;este eficient n discuiile de grup.Stilul vizualeste important s vad textul scris;nva pe baz de ilustraii, hri, imagini, diagrame;recitirea/rescrierea materialului sunt metodele de fixare.Stilul kinestezicare nevoie s se implice fizic n activitatea de nvare;se exprim folosind micarea minilor i comunicarea nonverbal. nva din situaiile n care poate s experimenteze;lipsa de activitate determin agitaie, fiind etichetat drept copil cu tulburri de comportament.

*2. EMISFERA CEREBRAL ACTIVAT PREDOMINANT

STILUL COGNITIVSTRATEGIA DE NVARE UTILIZATSTILUL GLOBALviziune de ansamblu asupra textului;identificarea ideilor principale, a cuvintelor-cheie i a rezumatului care ofer perspectiva de ansamblu.STILUL ANALITICmprirea textului n pri componente, prezentate pas cu pas i n ordine logic;utilizarea sublinierii i a fragmentrii textului;fixarea unor idei pe msura citirii textului i refacerea la urm a ntregii structuri.

EMISFERA STNGEMISFERA DREAPTDigital, amnunte, analizAnalog, vedere de ansamblu, sintezInformaiile sunt gndite n cuvinte, pronunate, scrise, citite, calculate, evaluate.responsabil cu logica, raiunea,judecata, rece (obiectiv);demersul linear, detaliat, secvenial, algoritmicInformaiile sunt gndite n imagini, comparaii, asocieri.vedere global, identific, forme i structuri;recunoate persoane i obiecte pe baza reprezentrilor (spaiale, temporale, de micare)Elaboreaz reguli, legiti, clasificri; planific, prefer certitudinile.Face analogii, compune modele abstracte; creativ, euristic, intuitiv, permisiv, holistic.

*STILUL VIZUAL

CARACTERISTICISTRATEGII DE NVAREvorbete repede

sublinierea ideilor principale, a cuvintelor, a formulelor matematice cu diferite culoriofer un timp suficient pentru vizualizarea graficelor, tabelelor si imaginilorutilizarea unor instrumente de studio : hri, tabele, , graficetranscrierea informaieivizualizarea informaiei scrise.

bun organizatorobserva in special detaliile mediuluiretine mai repede ceea ce a vzut dect ceea ce a auzitnu l distrage zgomotuluita instruciunile verbaleeste cititor bun si rapidprefer s citeasc, nu s i se citeascuneori nu-i pot gsi cuvintele potrivite

*STILUL AUDITIV

CARACTERISTICISTRATEGII DE NVAREnva ascultnd conversaii sau prezentri

explicarea noilor informaiiexprimarea verbala a ideilorcitirea cu voce tarenvarea cu tutori sau ntr-un grup n care pot s adreseze ntrebri, s ofere rspunsuri, s exprime modul de nelegere a informaiei oralevorbete ritmatvorbete cu sine (n gnd)este uor distras de zgomoti mica buzele i spune cuvintele cnd citetei place s nvee cu voce tareeste mai bun povestitor dect scriitoreste vorbre, i plac discuiile

*STILUL KINESTEZICCel care are acest stil de nvare nva implicndu-se n activiti i lucrnd n grup. Construiete modele sau manipuleaz obiecte pentru a-i explica o serie de concepte abstracte

CARACTERISTICISTRATEGII DE NVAREnva prin manevrarea obiectelormnuirea obiectelor care trebuie nvatearanjarea tabelelor si a diagramelor intr-o ordine corectutilizarea unor micri, dans, dramatizri, pantomime sau jocuri de rol pentru dezvoltarea memoriei de lung duratvorbitul i plimbatul n timpul repetrii cunotinelornvarea prin aplicarea n practic a cunotinelor nvate.vrea s ncerce obiectele si mecanismelevorbete rarsta aproape de persoana cu care vorbeteeste atent la gesturi i gesticuleazmemoreaz mergndretine mai bine locaii geografice dac a fost acoloutilizeaz verbe de aciuneutilizeaz aciuni ale corpului pentru a demonstra ceea ce a nvatare un scris uratii place sa se implice in jocuri

*

Nr.INTREBAREDANU1Cnd descriei o vacan sau o petrecere a unui prieten, vorbii n detaliu despre muzic, sunetele i zgomotele pe care le-ai ascultat acolo?2V folosii de gestica minilor cnd vorbii?3n locul ziarelor, preferai radioul pentru aflarea noutilor?4La utilizarea calculatorului, considerai c imaginile vizuale sunt utile ?5Cnd notai anumite informaii, preferai s nu luai notie, ci s desenai diagrame, imagini reprezentative?6Cnd jucai X sau O v imaginai aceste semne n diferite poziii?7V place s desfacei n pri componente anumite lucruri i s reparai obiecte?8Cnd ncercai s v imaginai ortografia unui cuvnt, avei tendina de a scrie cuvntul respectiv de cteva ori pe hrtie pn gsii o ortografie care arat corect?9Cnd nvai ceva nou, v plac instruciunile citite cu voce tare, discuiile?10V place s asamblai diferite lucruri?11La utilizarea calculatorului, considerai c este necesar ca sunetele emise s avertizeze utilizatorul asupra unei erori fcute sau asupra terminrii unei moment de lucru?12Cnd recapitulai sau nvai ceva, v place s utilizai diagrame sau imagini?13Cnd explicai ceva avei tendina de a v ajuta de gesturi pentru a desena ceea ce vrei s spunei?14Dac vi se spune ceva, v amintii ce vi s-a spus, fr necesitatea repetrii acelei informaii?15V place s efectuai activiti practice n timpul liber? (sport, grdinrit, plimbri, etc.)16V place s ascultai muzic n timpul liber?17Cnd v uitai n vitrinele magazinelor, v place s facei lucrul acesta singur, n linite?18Gsii c este mai uor s v amintii numele oamenilor dect feele lor?19Cnd ortografiai un cuvnt, scriei cuvntul nainte pe hrtie?

*

20V place s v micai n voie cnd lucrai?21nvai s ortografiai un cuvnt prin pronunarea acestuia?22Cnd descriei o vacan/ o petrecere a unui prieten, vorbii despre cum artau oamenii, despre hainele lor i despre culorile acestora?23Cnd ncepei o sarcin nou, v place s ncepei imediat si s rezolvai ceva atunci, pe loc?24nvai mai bine dac asistai la demonstrarea practic a unei abiliti anume?25Gsii c este mai uor s v amintii feele oamenilor dect numele lor?26Pronunarea cu voce tare a unor lucruri v ajut s nvai mai bine?

27Va place s nvai sau s facei o activitate avnd radioul pornit?28V plac discuiile i v place s ascultai opiniile celorlali?29La ndeplinirea unor sarcini urmai anumite diagrame?30V place s jucai diverse roluri?31Preferai s mergei pe teren i s aflai singur informaii, dect s v petrecei timpul ntr-o singur bibliotec?32Cnd vizitai o galerie de art, v place s vorbii despre exponate i s aflai prerea altora?33Urmrii uor un drum pe hart?34Credei c unul din cele mai bune moduri de apreciere a unui exponat sau a unei sculpturi este s l/o atingei?35Cnd citii un articol sau o poveste dintr-o revist, v imaginai scenele descrise n text?36Cnd ndeplinii anumite sarcini, avei tendina de a fredona un cntec sau a vorbi cu dumneavoastr niv?37V uitai la imaginile dintr-o revist de mod nainte de a decide ce mbrcai?38Cnd planificai o cltorie, v place s v sftuii nainte de a decide?39V-a fost ntotdeauna dificil s stai linitit mult timp, i preferai s fii activ aproape tot timpul?

*AFLAI CARE ESTE STILUL DV. DE NVARE.NCERCUII NUMAI NUMRUL NTREBRILOR LA CARE AI RSPUNS PRIN DA

Nr. ntrebareNr. ntrebareNr. ntrebare412635897121110131415171619221820242123252627292830333231353634373839Total ntrebri ncercuite......Total ntrebri ncercuite......Total ntrebri ncercuite...... Vizual / A priviAuditiv/A ascultaPractic/ A face

*Marcai pe graficul de mai jos numrul total de ntrebri ncercuite pentru fiecare stil de nvare. Cea mai nalt curb din grafic arat stilul dvs. de nvare preferat

Vizual / A priviAuditiv/A ascultaPractic/ A face1313121211111010998877665544332211

*EXEMPLU PENTRU OBINEREA STILULUI DE NVARE

Nr. ntrebareNr. ntrebareNr. ntrebare412635897121110131415171619221820242123252627292830333231353634373839Total ntrebri ncercuite 5Total ntrebri ncercuite 10Total ntrebri ncercuite 3Vizual / A priviAuditiv/A ascultaPractic/ A face

*NVAREA CA NEVOIE UMANnvarea reprezint munca intelectual i fizica desfurat in mod sistematic de ctre elevi, in vederea nsuirii coninutului ideatic i formrii abilitilor necesare dezvoltrii continue a personalitii. nvarea poate fi definita ca act de elaborare de operaii si de strategii mintale/cognitive.Educaia (din latinescul educo / educere = cretere, hrnire, cultivare) este o activitate complex, ce se realizeaz printr-un lan nesfrit de aciuni interpersonale i sociale, n vederea transformrii individului i formrii lui n sensul unei personaliti active, creatoare, liber i autonom. Acest proces de formare i dezvoltare a personalitii umane este compatibil cu modelul axiologic al comunitii i societii care-l promoveaz. Tot auzim proverbul Cine are carte are parte! Dar de ce suntem ndemnai s nvm ?

*NVAREA CA NEVOIE UMAN

*De ce s nvei? Pentru c vei avea mai multe anse de a gsi un job bun n viitor s-a dovedit c persoanele mai educate au mai multe anse de a gsi un job sau de a-l schimba dac doresc. Mai muli bani s-a dovedit c persoanele mai educate ctig mai bine dect cele mai puin educate. Mai puin probabil de a avea probleme sociale s-a dovedit statistic c a fi educat scade riscul criminalitii sau a problemelor financiare grave care necesit asisten social. Este distractiv n coal legi prietenii pentru toat viaa i i dezvoli competenele sociale. Pentru c este vorba de viaa ta modul n care te ocupi acum de educaia ta i va influena n mare msur viitorul.Dar pentru ai fi mai uor sa nvei, pentru a fi mereu la curent cu noutile, pentru a te adapta mai repede schimbrilor i pentru a folosi aceast competen toat viaa, trebuie s nvei cum s nvei!De ce s nvei cum s nvei? Pentru c vei salva timp i vei obine rezultate mai bune. Pentru c volumul informaiilor este imens, deci va trebui s nvei n mod permanent. Pentru c evoluia tehnologic are loc foarte repede i e bine s fii adaptabil schimbrilor. Pentru c a nva s nvei este o competen pe care o vei folosi toat viaa.

*Conceptul de nvareA NVA 1. A transmite cuiva (sistematic) cunotine i deprinderi dintr-un domeniu oarecare; a iniia pe cineva ntr-o meserie, tiin, art etc. 2. A sftui, a povui pe cineva s fac ceva (artndu-i cum s procedeze). 3. A dobndi cunotine prin studiu, a ajunge prin munc sistematic s cunoti o meserie, o art, o limb etc.; a studia. A-i ntipri n minte ceva pentru a putea reproduce; a memora.4. A (se) deprinde, a (se) obinui, a (se) familiariza. 5. A trage o nvtur, a cpta experien. Expresie. A (se) nva minte = a ctiga sau a face s ctige experien, a trage sau a face s trag nvminte dintr-o ntmplare neplcut. Aspecte ale nvrii:Aspectul procesual al nvrii - cuprinde momente sau procesele care compun o secvena de nvare. In activitatea procesuala se disting urmtoarele etape:perceperea materialuluinelegerea acestuiansuirea cunotinelorfixarea in memorieaplicarea cunotineloractualizarea cunotinelortransferul cunotinelor

*SISTEMULPSIHIC UMAN

I. PROCESE PSIHICECOGNITIVE(de cunoatere)Senzoriale(primare) Senzaii, Percepii, Reprezentri Logice(superioare) Gndire, Memorie, Imaginaie AFECTIVEDispoziiiAfecte, Emoii, Sentimente, PasiuniVOLITIVEVoinaII. ACTIVITI PSIHICELimbaj, Comunicare, Joc nvare, Munc, CreaieCONDIII DE STIMULARE I FACILITARE A ACTIVITIIMotivaie, Atenie, Deprinderi III. NSUIRI PSIHICE (STRUCTURA PERSONALITII) Temperament, Aptitudini Inteligen, Atitudini, Creativitate Caracter

*Condiii ale nvriiA. Condiii interneSunt reprezentate de totalitatea mecanismelor interne care asigur i determin actul nvrii. In procesul nvrii sunt implicatea. procesele cognitive, volitive, afective. Activitile (limbaj, comunicare, joc , munc, creaie). Condiii de stimulare i facilitare a activitii psihice atenia (motivaie, atenie. deprinderi). Personalitatea celui care nva (temperament, aptitudini, atitudini, caracter).b. factori biologici si psihologici ce determina eficienta sau ineficienta acesteia (vrsta, starea sntii organismului, potenialul genetic, somnul, bioritmul intelectual etc. Factori psihici : nivelul de inteligenta, aptitudinea colar, aptitudini speciale, spiritul de observare etc)B. Condiii externea. factori socio-organizaionali. b. factori temporali. c. factori psihoergonomicin cadrul condiiilor externe statusul profesorului sau al formatorului este foarte important.

*Factorii temporalinvarea ealonata in timp e mai eficienta dect nvarea comasatapauzele lungi sunt favorabile nvrii unui material dificil ( se recomanda la nceput pauze scurte/apoi din ce in ce mai lungi)dup o nvare intensa e recomandata o stare de inactivitate , odihna activa sau somnc. Factorii psihoergonomici decurg din relaia om-maina, ntruct coala moderna utilizeaz pe scara tot mai larga tehnici audio-vizuale, calculatoare, maini de instruire si evaluare a rezultatelor, aparate, instrumente si utilajeofer un potenial de informare , motivare si formare a elevilor, sprijinindu-i.Pe lng aceti factori mai exista o serie de factori:- factori stresani, factori fizici (zgomote puternice, aer poluat)- factori fiziologici (starea sntii, subnutriia)- factori psihosociali (suprancrcarea, relaii tensionale)care scad eficienta nvrii si randamentul colar

*MODELE DE GNDIRE. ABORDARE PSIHANALITIC

*MODELE DE GNDIRE. ABORDARE PSIHANALITICSupracontientSupra EuSubcontientEuIncontientVise

*Negarea realitii psihice interne presupune in acelai timp afirmarea existentei acesteia - nu poi nega dect ceva ce exista. Astfel refulrile ptrund in contient sub forma negata. Recunoaterea acestor gnduri si dorine reprimate ar produce o stare anxioasa extrema. Refularea este cel mai vechi, mai important si mai cunoscut mecanism defensiv in psihanaliza, acest concept nscndu-se odat cu cel de subcontient. Prin procesul de refulare sunt pstrate in subcontient toate acele reprezentri pulsionale interzise de supraeu. Refularea este un mecanism de baza in nevroza, dar si un proces normal in viaa cotidiana. Identificarea este situaia in care eul unei persoane preia in mod incontient anumite trasaturi de la alta persoana. Un exemplu este leinul cu caracter isteric al fiului cu tatl decedat. O forma de identificare este identificarea cu agresorul, un mijloc de aprare utilizat in relaiile cu obiectele lumii exterioare crora subiectul nu poate sa le fac fata. Un exemplu este cel al victimei care se transforma in agresor. Deplasarea reprezint asocierea unei incarcaturi afective cu un obiect sau eveniment aflat in intr-o relaie de contiguitate cu cele iniiale care au provocat starea afectiva. Un exemplu este cel al printelui care isi descrca nervii pe copil, atunci cnd a fost pus intr-o situaie frustranta de ctre sef la serviciu. Sublimarea se refera la transformarea impulsurilor instinctuale in activitati acceptate de societate, cum ar fi utilizarea energiei instinctului sexual in scopuri artistice, sau a impulsurilor agresive intr-un sport. Proiecia este atribuirea propriilor caracteristici, sentimente, dorine sau trasaturi de caracter pe care nu ni le dorim sau nu le cunoatem, unor obiecte sau persoane din exterior. Raionalizarea este procedeul prin care ncercam sa dam o explicaie logica sau acceptabila din punct de vedere moral unor inclinaii, manifestri sau sentimente considerate inacceptabile si a cror cauza nu este perceputa. Regresiunea este procesul de ntoarcere la un stadiu de dezvoltare psihica anterior, fie ca este vorba despre gndire, sentiment sau comportament. Un exemplu este divorul intentat de ot, pentru a se casatori cu o iubita din tineree. Formaiunea reacionala reprezint dezvoltarea unei atitudini sau comportament in sens opus cu o tendina instinctuala refulata. De exemplu, manifestarea unei obsesii pentru curtenie poate ascunde dorina perversiunilor sexuale.

*Contientul care e format din gndurile si percepiile noastre de care suntem complet contieni.Subcontientul care conine gndurile si emoiile de care nu suntem contieni dar care pot fi aduse la nivelul contient . In subcontient se afla si toate gndurile si experienele noastre trecute.Incontientul care e compus din instinctele noastre primitive. El are multe informaii puternice cum ar fi traume, temeri, experiene ruinoase, nevoi egoiste sau iraionale.

Sentimentele noastre, deciziile si comportamentul nostru sunt influenate in mare parte de experienele trecute din subcontient si de instinctele ce se afla in incontient.

CONCLUZIE

*ELEMENTE DE COMUNICARE

*Ponderea informaiei pe diverse canale

- 7% verbal- 55% nonverbal- 38% paraverbalarticulm fraze ntregi pe non-verbal!Canalul non-verbal e folosit pentru a negocia atitudini interpersonale, in timp ce canalul verbal e folosit pentru transmiterea de informatii.Ernst Cassirer-Philosophy of Symbolic Forms (4 vol., 19231929): denumete omul nu un hommo rationalis, ci un hommo symbolicum. Asemeni lui Kant, Ernst Cassirer afirma ca omul i creeaz propriul univers simbolic. Universul nu poate fi cunoscut, iar realitatea este ceea ce ne reprezentm noi despre Univers.ELEMENTE DE LIMBAJ NONVERBAL

*KINEZICA reprezint studiul limbajului corporaComportamentele postural-gesturaleMicrile facialePrivireaProxemicaHaptica (atingerea corporal)

*Teritorii i zone15-46 cm zona intim46-122cm zona personal1,22-3,6m zona social>3,6m zona publicnclcarea zonelor produce disconfort, senzaie de agresiune i respingerea comunicrii

*Teritorii i zone - exemplificare i interpretare -- la contactul empatic avem tendina instinctiv de a intra in rapportDe remarcat poziia feei femeii - respingere i protecie; corpul spre napoiInferene cu privire la zonele fiecruia, intenii, temperament i arie cultural?

*Aria zonelor personale este direct proporional cu gradul de rarefiere demografic - difereniere pe zone urbane i ruraleCultura asiatica, arab, europeanStatutul auto-perceput modific percepia zonelorTeritorii i zone - exemplificare i interpretare -

*Gesturi cu mnasupinaie=> cerere, submisiv, sincerpronaie=> impunere a statutuluiRecomandare: n vnzri, propunerea unei oferte sau solicitarea prerii se va face cu o palm n susParadigma A.T.= PARINTELE NORMATIV; induce un blocaj al comunicriiMarcus Fabius Quintilianus (cca 35-96) De institutione oratoria i alte pri ale corpului ajut celui care vorbetee, ns minile s-ar putea spune c vorbesc singure. Cu ele cerem, promitem, ameninm, rugm, ()exprimm cantitatea i timpul

*Atitudini relevate de mini

*Dominare i supunere n strngerea de mnStrategii de contracarare - pas n lateral sau priz pe deasupraPriza mnu- recomandat pentru apropiai; folosit n campanii electorale

*Strngerea de mn - indicii de socializare -Rejectare contact, nesiguranInduce senzaia de lips de putere, mai ales pt. posibilitatea rsucirii cu palma in susRejectare contact la nclcarea zonei; agresivitate

*FAMILIARITATEA N STRNGEREA MINIIPtrundere n zona personal permis numai celor cunoscui, apropiaidemasc un histrionic sau comportamentul simulatATENIE: n relaia B2B cu o femeie, srutarea minii echivaleaz cu ruperea de rapport valoric

*NCLETAREA MINILOR - INDICATOR DE FRUSTRARE, REJECIE -Comunic un dezacord, nevoia de izolare i gndirea criticn primul caz intensitatea e mai mare - corelaie cu senzaia de nclcare a zoneiPoate fi mascat prin folosirea unor obiecte vorbitorul n public transmite ncredere nerecurgnd la aceste gesturi

*Difereniere pt. afirmarea curajului (sunt expuse viscerele i gtul)NCLETAREA MINILOR - INDICATOR DE FRUSTRARE, REJECIE -

*NCLETAREA MINILOR PIRAMIDA -Gest cu rol n facilitarea deliberrii; coreleaz cu poziia pe scaun (spre nainte sau spre spate). Poate fi subliniat prin micro-gesturi gen aplauze pentru atenionarea interlocutorului.OKNON-OK

*GESTURI CU DEGETELEAscunderea palmelor e un semn de nesiguran i disconfort, percepute de individ la nivel subcontient. Acest gest e contrabalansat de apariia degetelor mari, ca manifestare a agresivitii i inteniei latente a individului de contraatac.

*MNA LA FAAtingerea gurii poate semnifica am ceva de completat pe tema asta; uneori e nsoit de folosirea arttoruluiAtingerea brbiei, gurii semnific evaluare, cntrirea argumentelorM indoiesc de ce spui sau am s-i vnd o gogoaam s-i vnd o gogoa Energizare centru atenie; poate fi nsoita de atingerea gurii

*MNA LA OBRAZPoziia telefonului- deliberare, ochii spre jos, dialog interior - scoatere cu oferirea unui obiect sau modificarea cmpului perceptivCompletare: capul nclinat spre dreapta coreleaz cu apreciere pozitiv (cuvintele vorbitorului induc starea imaginativ), capul nclinat spre stnga coreleaz cu critica, dezacordul (dialog interior i revedere argumente contrare); reamintire semnificaie emisfere stng i dreapt, chei de accesare ochiImi placeCap spre stanga

*MNA LA OBRAZ

*MNA CA INDICATOR AL EVALURILOR INTERNEAtingerea i frecarea palmelor semnific deliberare intern cu rezultat n favoarea noastr. Dac apare la client, e semn ca putem face o ofert.

De evitat la vnztor - induce senzaie de tranzacie non-OKFrecarea palmelor este modul non-verbal prin care oamenii isi fac publice ateptrile lor pozitive. Juctorul de barbut scutura bine zarurile in palma sa nchisa, semn ca se ateapt la un cstig sigur, prezentatorul isi freac palmele, adresndu-se astfel publicului: 'De mult ateptam sa-l auzim pe urmtorul vorbitor!',

*BRAELE CA BARIER DE PROTECIEJudecat critic la adresa celor spuse de vorbitor, al doilea caz denotnd chiar ostilitate Jen; gestul e mascat uneori i n aranjarea cravatei sau manetelor la traversarea unei ncperi. Femeile folosesc poeta n acest scop

*POZIIA PICIOARELORComportamentul de impunere se realizeaz prin mrirea suprafeei ocupate n spaiu

*Vrful piciorului de regul merge spre zona unde e focalizat ateniaPOZIIA PICIOARELOR

*POZIIA PE SCAUNAgresivitate, dominatorSuperioritate, dominareogarul

*PICIORUL CA BARIER DE PROTECIE I INDICATOR NERVOZITATEDezacord, dialog interior defavorabil i ncpnarenu cunosc pe nimeni aici, sunt timoratSubiectul resimte o stare de nesiguran, ameninare din exterior; tensiune la contactul cu mediul social

*Indicator de flirt, acceptare

FOLOSIREA IGRILOR

*Indicator de agresivitateFOLOSIREA IGRILOR

*Indicator de superioritate

FOLOSIREA IGRILOR

*Semn al introversiei i priz pentru stare softFOLOSIREA IGRILOR

*Poziia in care e inut igara, expunerea interiorului minilor i a gtului, atingerea parului pot fi semne ale curtenirii; agresivitatea sau atitudinea critic sunt de asemenea relevatePoziia ncheieturii?FOLOSIREA IGRILOR

*INDICATORI AI MINCIUNII - OCHIINecorelarea emisferei cerebrale cu cele relatateRejectarea contactului vizual

Micri oculare. Semnificaii.Construcii vizuale- VcKinestezic- kAmintiri auditive - AaexerciiuDREAPTASTNGAAmintiri vizuale- VaDialog intern - DiConstrucii auditive- Ac

*Indicatori ai minciunii - ZmbetulAsimetrie: necorelare orbicular gur cu orbicular ochi; meninut artificial

*Dialoguri nonverbaleEXERCIII

*EXERCIII

*EXERCIII

*EXERCIII

*EXERCIII

*EXERCITII

*EXERCITII

*EXERCITII

*EXERCIII

*EXERCIII

*ntrebri

*********