CURS I

IMUNOLOGIA- studiaza functia de aparare a org uman si animal facand parte din functiile de relatie. Se ocupa cu recunoasterea , neutralizarea si eliminarea struct straine fata de organism si accepta structurile proprii acestuia .

BOLI PRODUSE PRIN DEREGLAREA SIS IMUN:-ALERGIA-astm; -imunodeficienta –rasp imun deficiatar;

- autoimunitatea –rasp anti-self; rejectia grefei-rasp imun fata de tesutul transplantat.

IMUNOSUPRESIA-tratament al bolilor autoimune

IMUNOREGLAREA(imunomodularea)- ansamblul de mijloace de reglare a imunitatii.ex. vacin

Agentii patogeni pot fi : exogeni (microb, virsu, parazit)

Endogen (tumori, toxine)

ALERGENII

Pneumoalergenii: polen, funho

Alergeneni alimentari si digestivi(albus de ou)

Alergeni produsi de insecter (albine, viespe)

Alergeneni produsi de medicamente

Alergeni chimici

-Alergii-

Acarienii; fungii- apergillius; penicillium ‚candida

Epitelii/par de animale-pacientii sunt alergici la urina, saliva, excremente

Arbori si arbusti

DECLANSAREA UNUI RASP IMUN: ag patogen ia contact cu barierele naturale ale imunitatii( imunitate nespecifica).

BARIERE NATURALE: pielea si mucoasele , ph-ul acid(mucoasa stomacului, piele; inhiba dezv bacteriilor); ac grasi din transpiratie ; secretii

Ag patogen-barieta naturala – contact cu sis imunitar –raspun imun: nespecific, specific

- Toleranta imunologica

Sis imun este format din:

Organe limfoide: 1.primare: timus si maduva spinarii

2. secundare: gg limftici, amigdale, placi payer, splina, apendice

Celule: limfocitele:T SI B, CELULELE NK, bazofile, eozinofile, neutrofile, monocite, macrofage

Molecule: anticorpi, interferon, citokine

SIS IMUNITAR- este esential pt supravieturea organismului din cauza agresiunii ag patogeni. Pana la 6 luni timusul nu este in activitate. N.n se naste cu anticorpi de la mama. Timusul nu are corticala si medulara dezvoltate pana la 6 l.

IMUNITATEA INASCUTA(NESPEFICICA)

Rezistenta naturala opereaza in faza precoce a rasp imun. Prima linie de aparare si include mecanisme externe si interne.

Componentele I.N sunt performante (prezente inainte de stimularea antigenica), standardizate, fara memorie si nespecifice( nu face distinctie intre invadatori).

Mecanismele de protectie externa: bariele naturalae –piele, mucoase, fluiudele org. Daca ag patogen trece de barierele nat externe ajung sa invadeze tesutul intervenind mec int de protectie.

Mecanisme interne:

FACT FIZIOLOGICI: tem corpului, pres oxigenului

FAGOCITOZA: ingestia si distrugerrea patogenilor de catre celulele fagocitare

Fagocite: macrogace si neutrofil+ limfocite killer

INFLAMATIA: este initiata de mediatori chimici. Include: activ sis de coagulare, cresterea fluxului sanv, cresterea permeabil capilare, cresterea influx de fagocite.

Rasp imun nu este mereu benefic sau asociat cu rez la infectii. Pot aparea: alergii, boli autoimune, deficiente

Fiecare celua self sau non-self au la suprafata situsuri de legare . dupa legare, fagocitul elibereaza citokine . crestre titrul de anticorpi , creste nr de fagocite, celulele killer sunt chemate de fagocite care elibereaza alte citokine pt a fagocita toate celulele.

Sis imun se prezinta ca o organizatie cu mai multe nivele de confera imunitate fata de ag infectiosi.

PRIMUL NIVEL-barielee fizice precum pielea sau mucoasele tractului intesti, respirat .

AL DOILEA NIVEL- patrunderea ag patog catre tesut, avem o bariera chimica nespeficca formata din comp antibacterieni si fact cu rasp imun umoral(fac solubili gasiti in fluidele org). Tot la acest nivel avem mediul acid din somac si enzime proteolitice produse la niv intest.

AL TREILEA NIVEL- toate celulele sis imun

Sis imun este nascut sau specific

Sis imun nascut este caract de o reactie f rapida si eficienta , fiind considerat prima linie de aparare. Dupa piele , riscul cel mai mare de a intra in cotact cu ag patog reprez de trractul uro-genital , gastro-intest si respirstor.

Plamanul ventileaza aprox 11.ooo l /zi de aer in contex in care fiecare ciclu inspir/expir poate atragee ag patog fizici, chimici nocivi.

Mucoasa digestiva intra in contact cu alim inghitite, iar intest trb sa convietuiasca cu miliarde de bacterii comensale.

Sis imun de la nivelul mucoasei si t limfoid ascoait mucoaselor sunt notiuni ce descou sis imun de la niv mucoaselor.

Cea mai imp funct a imunit o reprez recunoasterea subst straine.

Microorganismele (bacteri, virusuri)produc o multitudine de proteine ce pot fi recunoastute de receptorii celulari exprimati la supraf celul sis imun.

Interact dintre celulele sis imun si dinte celulele sis imun si al testului dicteaza fenotipul si durata sis imun.

In acest sens, un rol esential in initierea si reglarea sis imun il au citokinele. Acestea sunt produse de numeroase tipuri de celule ca raspuns la o subst exogena(virusuri, bacteri). O data eliberate vor alarma celulele imunologice din apropiere inducand un rasp functionalt. Acest rapuns implica activarea, proliferarea dar si continuarea seventie de citokina sau intierea unor funct efectoare.

Principala fam de citokine sunt reprezentate de interleukine(IL), interferoni(IF), factori de crestere.

Limfocitele T pot sa secrete numerosi Ac, imunoglobuline ce se gasesc atat in serul pac, cat si in circulatia limfatica. Rolul Ac este de a recunoaste si dea se lega de prot straine derivate de la microorganisme.

Orice proteina care se lega la un anticorp =antigen. Rasp imun generat ca interact ag-ac = raspuns imun mediat de anticorpi

Rasp imun mediat celulat este indep de anticorpi si de alti factori umorali.

Macrofagele si neutrofilele participa la imunitate mediata celular prin fagocitoza si eliberarea unei cascae de produse antimicrobiene ce duc la distrugerea si elib microbior.

-Raspunsul imun celular-

Dupa patrunderea ag , sis imunit mobilizeaza celulele specializate care ataca ag tinta. Veriga efectorie este constituita din subseturi de limfocite T. Locul contactului ag cu veriga efectorie este situat aproepe de poarta de intrare.

Etapele raspunsului imun:

1.patrun ag in org si inglobarea lui de catre celule accesori

2. prelucr ag si prezentarea epitopilor pe supraf celulelor accesori

3. recunoasterea specifica a compon non self si activ celul efectoare

4. producerea efectorilor rasp imun

Celulele Nk(killer) si limfocitele T au capacitatea de a recunoaste celulele infectate viral si de a induce liza printr-un mec de citotoxicitate prin care ucide celulele infectate sau celulele anormale.

Celulele implicate in imunitatea cealulara secreta citokine.

Raspunul imun inascut cuprinde toate mecanismele non-celulare( bariere epiteliale, chimice, sis completemtn ) si secretia de peptide antiimunoglobuline cat si: granulocite, monocite, macroface, celulele Nk

Receptorii celulati ai celulelor imun inascute recunosc numai moleculele derivate din ag patog consacrate d.p.d.v evolutiv, diferite bacterii sunt recunoscute de macrogage in acelasi mod activ, acelasi proces de fagocitoza.

In timpul fagocitozei se induce si dezv unui proces inflamator la niv locului afectat prin eliberarea mai multor mediatori proinflamatori .

Receptorii limf T( TCR, SI PCR) recunosc cu o mare specificiate anumite comp ale subs straine. Populatia de limf T =10 la puterea 9; fiecare limfocit avand recept TCR usor diferiti. Astfel, limf t si B reusesc sa identifice un nr mare de ag patogeni si sa activeze rasp imun specific . ulterior, unele limf b si t se dif in limfocite cu memorie ce vor fi retinute la niv a numeroase t ale sis imun, fiind solicitate in cazul unei infectii cu acelasi antigen.