curs sifilis

8/16/2019 Curs Sifilis

http://slidepdf.com/reader/full/curs-sifilis 1/14

SIFILIS

Definitie: boala cu transmitere sexuala produsa de Treponema pallidum

Etiologie- Ordinul Spirochetalae, familia Treponematacee- T. pallidum nu poate fi distinsa prin metode chimice si imunologice de

- T. pertenue (pianul - tropice)- T. carateum (pinta – America de Sud si Centrala)- T. pallidum ar. !osnia (sifilisul endemic)

- Treponema pallidum membru al ordinului spirochete" !orrelia, #eptospira

germene facultati anaerob

replicare la $%-$$h prin fisiune (dii&iuni transersale)

sensibila la t'$ grade C

nu poate fi cultiata in itro, ci numai prin inoculare in testicule de iepure – orhita – recoltare treponeme dupa -*% &ile

+nelisul extern este susceptibil la distrugerea de catre antibiotice (necesita $%

pasi si o serie de en&ime pentru crestere) este i&ibila la ex. microscopic obisnuit datorita latimii mici, dar poate fi obserata

prin

*. /0 bacil spiralat cu #1 -2% 3m" g 1 %,*-2 3m

-*4 spire egale, regulate

PROTOPLASTUL contine citoplasma redusa, nucleu central, alungit si este incon5urat de o

membrana citoplasmatica cu rol de bariera osmotica FILAMENTUL AXIAL 1 - fibrile elastice rasucite in 5urul protoplastului, responsabil de

forma helicoidala, rol in mobilitatea bacteriei PERETELE CELULAR contine putine proteine transmembranare integrale care sa

stimule&e formarea Ac specifici (scapa atacului imun) stratul intern 1 peptidoglicani ce alcatuiesc un 6microschelet7 ce mentine forma si

prote5ea&a citoplasma fata de agresiunile fi&ice stratul extern 1 /89, care prote5ea&a impotria fagocito&ei

2. #T:A/+C:OSCO8+0Tp posed; mi<c;ri de flexie, rota=ie, >n<urubare, transla=ie <i pendulare care apar pe produsele

biologice (microscopie >n c?mp >ntunecat)

Epidemiologie

incidenta SA – scadere in ultimii ani

arful incidentei la *@ – $% ani

! 1

ariatii rasiale (prealenta ' la minoritati rasiale si etnice)

prostituate



abu& droguri, contraceptie, lipsa circumci&iei

Mod de infectie

surse – sancru primar, le&. sifilitica sec. muc., le&. cutanate umede

contact sexual

transmitere erticala - sifilis congenital transfu&ii de sange proaspat contaminat (T.pallidum nu supraie=uie<te mai mult de 24-4

ore >n cond normale de stocare a s?ngelui) contactul direct cu secretiile infectate

rar transmitere indirecta, prin obiecte infectate

Sifilis 8recoce (contact in urma cu B * an)

sifilis primar

sifilis secundar

sifilis latent precoce

tardi (contact in urma cu ' *an)

sifilis latent tardi

sifilis tertiar

benign

cardioascular

neurosifilis

Sifilis congenital

precoce

tardi

stigmate



PATOGENEA

STADIUL PRIMAR:

multiplicarea Tp ce a5ung in derm → stimulea&a mecanismele imunitare

+nitial acumulare de neutrofile, care fagocitea&a o parte din treponeme

nele treponeme scapa atacului neutrofilelor datorita

re&istentei inelisului la actiunea en&imelor li&o&omale

lipsei de fu&iune a fago&omi cu li&o&omii

nele treponeme raman la poarta de intrare, altele a5ung in ganglionii limfatici

regionali stimulea&a #T si #! /acrofagele sunt atrase de limfoDine si fagocitea&a treponeme

indecarea sancrului dur fara sechele

STADIU SECUNDAR ! l" # $ % &"pt de l" de'(t(l &"nc)(l(i:

proliferare marcata a treponemelor boala generali&ata datorita diseminarii hematogene E

limfatice nielul Ac creste mult, insa imunitatea fata de sifilis este incompleta

:+C si :+ pot preeni formarea de le&iuni primare la infectia ulterioara cu Tp 1

STA:0 F0 8:0/+T+0, dar nu pot indeparta Tp din organism

/ecanisme posibile de supraietuire- inhibarea :+C (scaderea GS de tip intar&iat la Tp)

Interval variabil



- refugierea Tp in &one anatomice in care mec. imune nu pot intereni (SC, ochi, oase,ureche mi5locie, ggl. limf.)

- protectia oferita de inelisul /89

#e&. se indeca fara tratament pacient asimptomatic in 2 – *2 sapt.

SIFILIS LATENT

in sifilis sec. implicare masia a Tp

in sifilis latent nu sunt semne clinice, teste serologice netreponemiceEtreponemice po&itie

+n sifilisul latent reapare GS de tip intar&iat, care inhiba aparitia de noi le&iuni.

din pacientii netratati

2E$ latenti - asimptomatici

*E$ de&olta sifilis tertiar (*E2 le&. benigne, *E2 sifilis CH, sau SC)

SIFILIS TERTIAR dupa 2 ani boala intra intr-un stadiu neinfectios

le&. de sifilis tertiar apar dupa $-*% ani de la inf. primara

relatia dintre Tp si sistemul imun al pacientului este decisiva

imunitate buna – le&. granulomatoase prin mecanism de hipersensibilitate la antigenele

Tp si endarterita (rol in af. c si SC) status anergic (metasifilis) - afectare parenchimatoasa SC (le&. asimetrice, grupate, cu

necro&a de lichefactie), 8C: I, pacient necontagios

SIFILIS PRIMAR

S++#O/ 8:+/A: prima fa&a – $-4 &ile – pata mica rosieEpapula, fara induratie, fara adenopatie

perioada de stare – -*2 &ile – ero&iune rotund-oalara, contur regulat *-2 cm, suprafata

neteda, curata, culoare rosie, sero&itate clara, nedureroasa" !A9A +F:ATA – ffcaracteristicJ (induratia persista 2-$ luni diagnostic retrospecti)

locali&are genitala sau extragenitala

#+/AF0O8AT+0 apare la K- &ile de la constituirea sancrului

insoteste constant sancrul, unilaterala, poliganglionara (6closca cu pui7), neinflamatorie

(elastici, mobili, nedurerosi), spontan re&olutia

Complicatii femei edem dur al labiilor mari

barbati

fimo&a

parafimo&a

suprainfectie cu germeni banali



elefantia&is

Fiagnostic po&iti suspiciune clinica

identif. Tp

reactii serologice

F+ALOST+C F+0:0M+A# herpes simplex

eritem fix post-medicamentos

ulcere post-traumatice

<ancru moale

limfogranulomato&a enerian;

boala !ehNet

carcinom spinocelular

SIFILIS SECUNDAR

la $- sapt de la aparitia sancrului

le&iunea primara poate persista sau poate fi indecata

adenopatia persista

septicemie treponemica eruptie generali&ata simetrica (orofacial, anogenital,

palmoplantar) le&. cutaneo-mucoase generali&ate superficiale si re&olutie indecare fara cicatrici

/anifestari clinice

Sifilide cutanate Sifilide mucoase

Afectarea fanerelor

/anifestari sistemice

+mplicare muco-cutanata eruptii nee&iculoase, nepruriginoase, extinse, simetrice, polimorfe

netratat rash-ul persista sapt-luni

rash-ul se poate intensifica dupa inceperea tratamentului

SIFILIDE MACULOASE *Ro+eol" &ifilitic",

cea mai precoce eruptie – la -*% sapt dupa infectie

macule rotund-oalare (2-*% mm) simetrice, monomorfe, dupa linii de piele, nescuamoase,

nepruriginoase, culoare ro& palida – precum floarea de piersic (pe pielea inchisa le&. sunt maideschise la culoare)

locali&are trunchi, radacina mb., de obicei respecta fata si gatul

poate persista *-2 luni

dispare f. repede dupa trat.



Fiagn. dif

ru5eola

rubeola

febra tifoida

/o inf.

pit. ro&at eruptii postmedic.

pit ersicolor

SIFILIDE PAPULOASE

manif. cele mai frecente

apar la 4-*2 luni de la debutul bolii, uneori coexistand cu ro&eola

Clinic

rosii-aramii, emisferice, $-*% mm, indurate, nepruriginoase, nedureroase, acoperite de

scuame fine ce se detasea&a central (guleras scuamos !iett)

locali&are generali&at sau fata, frunte, scalp, palmo-plantar, &ona genitala eoluea&a in pusee succesie, coexista elemente de arste diferite

Fiagn. dif

lichen plan, pitiria&is lichenoides, pitiria&is ro&at, pso gutat, sarcom Paposi, eritem

polimorf

Le+i(ni "le m(co"&elo)

mai rare decat cele cutanate, dar /A+ COTAL+OAS0, bogate in Tp

locali&are bucal, genital, faringian, laringian, na&al, anal

nedureroase, neinflamatorii

-. Pl"ci m(co"&e arii denudate, eritematoase

nedureroase, confluea&a in placi

in caitatea bucala, genital

/. Condilom" l"t"

papule hipertrofice, rosii sau hipopigmentate, macerate, exsudatie, suprafata neteda sau

papilomatoasa regiunea genitala, anala, rareori alte locali&ari

Anom"lii "le f"ne)elo)

Alopecia luetica

la $- luni de la infectie

alopecie in luminisuri - placi multiple, insulare, parieto-temporale de *-$ cm

alopecie difu&a

total reersibila dupa tratament

Afectare unghiala

onixis si perionixis luetic



Sifili& m"lign

rar

febra, cefalee, dureri musculare

eruptie papulo-pustuloasa ce deine necrotica

afectare mucoase ($@Q) si hepatita

Limf"denop"tie

/icropoliadenopatie generali&ata

ggl. fermi, elastici, nedurerosi, *-2 cm., mobili pe toate planurile

locali&are cerical, axilar, antecubital si inghinal, 08+T:OG#0A:+ (tipici)

Fg dif /+, G+H, limfoame

M"nife&t")i &i&temice

Simptome generale

cefalee, malaise

Oftalmologic

rar, lues sec. tardi, durere, fotofobie, lacrimare, inrosire, ueita, irita, retinita

Sistem musculo-scheletic

periostita, bursita, osteomielita, tendinita

Lastro-intestinal

hepatita, splenomegalie, gastrita, oma, pierdere in greutate

:enal – glomerulonefrita luetica, sdr. nefrotic

Cardiac – rar, tulb. de conducere

eurologic – asimpt.E simpt. (meningita, trombo&e cerebrale, parali&ii neri cranieni)

Gematologic – anemie, HSG crescut, leucocito&a

SIFILIS LATENT

#atent precoce (B* an)

#atent tardi (' * an)

Fe latenta nedeterminata

latenta poate dura toata iata, poate fi intrerupta de recaderi si semne specifice S++ sau poate

trece in S+++ recurenta apare frecent in perioada latenta precoce

pe masura ce trece timpul, recurentele sunt mai rare, le&. mai putin simptomatice, cu mai

putine Tp, mai putin simetrice

Tipuri ro&eola recurenta (sifilide maculoase)

le&. inelare ce incon5ura echile le&. (in centru a aparut de5a imunitatea)

le&. corimbiforme (papulaEnodul central cu sateliti)

lichen sifilitic – le&. foliculare

le&. nodulare mai mari care pot ulcera



la ni org. –ex. semne meningeene recurente

SIFILIS TERTIAR

S++#+F0 OF#A:0 R+ T!0:C#OAS0 8apuleEnoduli rosii-aramii, fermi cu tendinta la grupare si inolutie centrala pe

masura aparitiei de noi le&iuni in periferie odulii pot ulcera

#ocali&are &one de extensie ale bratelor, torace, fata

LO/0

oduli ro&-ro<ii, unilateral, elastici, apoi fluctuen=i pentru c; se acumulea&; =esut

necrotic Fup; eacuarea necro&ei ram?n ulcera=ii <tan=ate acoperite de un depo&it aderent

cenu<iu-g;lbui

MANIFESTARI MUCOASE gome locali&ate

gura, palat, faringe, laringe, sept na&al disfunctii, transformare maligna

implicare difu&a

limba discomfort, leucopla&ie

pierderea papilelor filiforme ale f. si marginilor limbii limba neteda, lucioasa

MANIFESTARI OSTEO!MIO!ARTICULARE

oase

@-2@ ani dupa inf. initiala

mai ales la barbati

oase lungi, oase craniene, umar (dureri nocturne), calota craniana (cefalee), tes.subcut supraiacent (gome), palat dur si sept na&al (perforare)

osteoperiostita plastica (tibie in iatagan)

osteoperiostita si osteomielita gomoasa (oase lungi si late)

gome ale craniului (manif. neurologice compresie)

oase ale nasului (deformare)

artrolues tardi (artic. sternocostale, mandibulare)

muschi

rar afectare primara (datorita goma subcutanata sau os subiacent)

articulatii, burse, tendoane

f. rar /A+0STA:+ H+SC0:A#0 L+

Lome TL+ – in stomac mimea&a LE neoplasmul gastric

ficat, splina, alte

ficat

ciro&a interstitiala difu&a, gome locali&ate, ciro&a portala



scadere in greutate, icter, dureri in hipocondrul drept, oma, hemateme&a,

ascita altele

plaman, tract urinar, org. reproducatoare (rar)

/A+0STA:+ H+SC0:A#0

CH datorita rasp. imunologic" la *%-4% ani de la infectie

afectare in perioada tardia, !'

cord

miocardita difu&a sau goma (rar) – pe entricul stg. si sept -' aritmii entric si

disf. alulare ase mari

aorta, pulmonare, . mari din aorta

aortita necomplicata

calcificari liniare pe peretele anterolateral al Ao asc.

anerism de aorta 2%Q din sifilis c, anerisme saculare si fu&iforme

%Q Ao toracica ascendenta, 2@Q arc transers

asimptomatice sau dureri toracice, dispnee, tuse, hemopti&ie

boala coronariana

steno&a ostium coronarian -' insuf. cardiaca, angina

boala aortica alulara – insuf. Ao alulara

sifilis al aselor medii – a. cerebrale si spinale

SIFILIS CONGENITAL

DEFINITIE sifilis cau&at de transferul Tp de la mama la fat in timpul sarcinii (transplacentar)

PATOGENEA

unele ipote&e sus=in c; infectarea apare dup; luna 4 (tratarea graidei >n primele 4 luni

garantea&; c; f;tul nu a fi afectat) alte ipote&e sus=in c; infec=ia apare <i >nainte de luna 4, dar c; f;tul nu poate de&olta un

r;spuns inflamator (modif. inflam. reactie minime) sau c; exist; un deficit al unor substan=e biochimice necesare T.pallidum care ar explica alter;rile minime produse de infec=ia >n primul trimestru

S++#+S COL0+TA# 8:0COC0 manifest;ri de sifilis care apar >n primii doi ani de ia=;

le&. cutan asem;n;toare cu cele din sifilis secundar

manif. cutaneo-mucoase

cori&a luetic;

le&. osoase <i articulare

alte manif.



S++#+S COL0+TA# TA:F+H manifest;ri de sifilis care apar dup; primii doi ani de ia=;

le&. cutan asem;n;toare cu cele din sifilis ter=iar

le&. actie (sifilide tuberculoase <i gome)

stigmate propriu-&ise distrofii

S++#+S COL0+TA# 8:0COC0 0rup=ie buloas; palmo-plantar; (8emfigus sifilitic palmo-plantar)

Sifilide maculoase

Sifilide papuloase

#e&iuni fisurate peribucale indecate cu cicatrice liniare (linii 8arrot)

uniculita necroti&ant; (inflam. cordon ombilical <i colorat >n ro<u, alb, <i albastru)

condiloma lata

cori&a luetic;

de obicei, primul semn al bolii (s;pt. 2-$ de ia=;)

secre=ie na&al; purulent;Esanginolent; contagioas;

le&. osoase

osteocondrita oaselor lungi, craniotabes, osteocondrita diafi&oepifi&ara,

osteoperiostita sifilitica, osteita si osteomielita sifilitica alte organe afectate

ficat, splin;, rinichi, pl;m?ni, ochi, SC, afectare hematologic;, etc

S++#+S COL0+TA# TA:F+H sifilide tuberculoase, gome

le&. osoase <i articulare orice os (mai frec osul <i cartila5 na&al), osteoperiostita <i osteomielita gomoas;,

hidroartro&a ochi

Deratita intersti=ial;, iridociclit;, corioretinit; pigmentar;, nerit; optic;

tulburari auditie

ureche mi5l. <i intern;

manif. neuropsihice

pare&a 5uenil;

le&. testiculare

orhita gomoasa si sclerogomoasa

cicatrici sau deform;ri

sunt diagnostice pt sifilisul congenital dac; se asocia&; cu teste serologice po&itie

nas in <a

bose frontale <i parietale

maxilar scurt

palat >nalt arcuat



scapule scafoide

cicatrici bucale, sechele oculare, auditie

sdr. adiposo-genital, gigantism, nanism, infantilism

distrofii par=iale (mai ales dentare)

anomalii structurale

anomalii de olum anomalii de form;

triada Gutchinson

Deratita intersti=ial;

din=i Gutchinson

surditate neroas;

DIAGNOSTIC DE LA0ORATOR

*.0A/+A:0 F+:0CTA ultramicroscopia

2. FA (Ac fluorescenti directi pt Tp) diferentia&a Treponeme patogene de nepatogene

$. 8C: 4. C#T:A

Tp poate fi cultiata in itro

@. +OC#A:0 #A A+/A#0 – metoda de aurJJJ. F+ALOST+C S0:O#OL+C teste netreponemice

reactii de floculare – serul care contine reagine face ca o serie de particule lipioidice

sau cardiolipina in suspensie sa forme&e pp i&ibile test de macrofloculatie (:8:C) – S:ET:ST

test de microfloculatie (HF:#, A:T) en&me immunoassa (0+A)

reactii fals po&itie – apar la cei care produc Ag cardiolipinic in abs Ag Tp in pre&ent

sau in trecut acute (B luni) – hepatita, /o inf, pn. irala, aricela, ru5eola, malarie,

sarcina, sancroid, #LH, scarlatina cronice (' luni) – T!C, endocardita subacuta, lepra, mcoplasme, !.

burgdorferi, pinta, be5el, leptospiro&a, #0S, A:, b. cr. hepatica, transfu&ii teste treponemice

T8+

test de imobili&are a Tp

f specific – *%%Q dar se po&itiea&a tardi, dificil de efectuat

TA test (test Ac treponemici fluorescenti)

reacti la 4 sapt de la inf, ramane I multi ani, chiar dupa trat.

TA-A!S test (test de abs. a Ac fluorescenti)

+g/ TA-A!S si *S-+g/-TA-A!S test

in sifilis congenital si sifilis dobandit precoce (*4 &ile dupa inf)

I dupa tratament -' trebuie reluat tratamentul



T8GA test (test de hemaglutinare Tp) si /GA-T8 (test de microhemaglutinare Tp)

reacti la $-4 sapt de la inf, ramane I multi ani, chiar dupa trat

cel mai important test in procedurile de screening

S8GA si +g/S8GA (teste de hemadsorbtie ale fa&ei solide)

0#+SA (en&me linDed immunoabsorbent assa)

nu se utili&ea&a de rutina

T0ST0 SC:00+L studii epidemiologice, ealuare de rutina (prenatal, premarital, suspiciune sifilis)

T8GA

se po&itiea&a la $-4 sapt

HF:#

pt. urmarirea cursului bolii

:8:C

T0ST0 F0 CO+:/A:0 in oca&ii rare (pacient cu sifilis tratat foarte dereme T8GA este po&iti, iar TA-A!S este

negati) HF:# cantitati

+gL TA-A!S

/GA-T8

T0ST0 8T. 0HA#A:0A 0C0S+TAT++ T:ATA/0T#+ cand tratamentul este inadecat si persista stimularea de catre Tp

HF:# cantitati

+g/ TA-A!S

*S +g/ TA-A!S S8GA

T0ST0 F0 /O+TO:+9A:0 A C:S#+ !O#++ HF:# cantitati

cel mai important

titrurile ar trebui sa scada dupa tratament

*S +g/ TA-A!S

0A/+A:0 #C:

la cei suspecti de neurosifilis (I G+HES+FA) la cei cu sifilis latent netratat sau tratat necorespun&ator, daca inf.' 2 ani

T8GA

HF:#

TRATAMENT

trebuie sa asigure sterili&area si inchiderea cat mai rapida a le&. contagioase

trebuie sa conduca la indecarea definitia a bolnaului



tratament cat mai precoce

tratament condus stiintific, sub control serologic

80+C+#+0 reaparitia semnelor sifilitice dupa tratament pot fi datorate

recurentelor (rar) reinfectiei (frecent)

8enicilina L parenterala – tratament de electie

forma cristalina apoasa i

procainpenicilina apoasa im

ben&atinpenicilina L im

S++#+S 8:0COC0 (primar, secundar, latent precoce) !en&atinpenicilina L – 2,4 mil. + F

copii – ben&atinpenicilina L @%%%% +EPgc im

testare obligatorie la penicilina

alternatie (alergie la penicilina)

Foxiciclina *%% mg2E&i, 2 sapt.

Tetraciclina @%% mg4E&i, 2 sapt.

0ritromicina @%% mg4E&i, 2 sapt.

urmarire clinica si serologica la si *2 luni

S++#+S #AT0T precoce – idem

tardi ('* an) – $ do&e

ealuare pt sifilis tertiar

#C: sau modificari oculare eidenta sifilis acti tertiar

inf. G+H

esec tratament

titru netreponemic ' *E$2

copii – in5. sapt de ben&atinpenicilina L @%%%% +EDgc

alternati – idem, dar $% &ile

S++#+S TA:F+H (LO/0 S+ S++#+S CH) ben&atinpenicilina L – 2,4 mil. ui im – *,,*4

0:OS++#+S penicilina L cristalina apoasa – *-24 mil.uiE&i – *%-*4 &ile

alternatia procainpenicilina 2-4 mil. uiE&i im I probenecid @%% 2E&i – *%-*4 &ile

la cei alergici la penicilina – desensibili&are

S++#+S + SA:C+A penicilina L



S++#+S COL0+TA# 8:0COC0 penicilina L apoasa – *%%-*@%%%% uiEDgc, *% &ile

procainpenicilina @%%%% uiEDgc , *% &ile

S++#+S COL0+TA# TA:F+H idem sifilis tardi

S++#+S G+H penicilina

:eac=ii sistemice ealergice reac=ia Uarisch-Gerxheimer

la *-2 h de la >nceperea trat cu remisiune spontan; >n 24 h

#i&a brutal; a unui nr mare de treponeme cu elib cant crescute de endotoxine

ebr;, cefalee, dureri osoase <i musculare, grea=;, tahicardie, exacerbarea sau apari=ia

de noi le& cutanate u este o contraindica=ie pt continuarea trat

Alergice urticarie, angioedem, <oc anafilactic

curs sifilis

Documents