cursul 10 - mni, difteria, rujeola, rubeola
DESCRIPTION
boli infTRANSCRIPT
Mononucleoza infectioasa. Difteria. Rujeola. Rubeola
Mononucleoza infectioasa
Definitie
Boala acuta infectioasa si contagioasa, determinata de v. Epstein Barr, caracterizata prin evolutie benigna autolimitata, cu febra, angina, adenopatii, (hepato)splenomegalie, exantem
FebraAdenopatie
Angina
Splenomegalie eventual hepatomegalieExantem
Herpesvirusuri
• HSV 1 si 2(herpes simplex): gingivostomatita, keratita, encefalita, angina herpetica, herpes genital, herpes neonatal (sepsis)
• VZV: varicela, herpes zoster
• CMV: sd mononucleozic, sd febril prelungit, hepatita, glomerulopatie, encefalita, miocardita, CMV congenitala, retinita, encefalita, pneumonie (SIDA)
• HHV(human herpes virus) 6: exantem subit
• EBV: MNI, tumora Burkit (zonele tropicale), cancer nazofaringian (Extrem Orient)
• HHV 7• HHV 8: sarcom Kaposi• Herpesvirus simian B
Virusul Epstein Barr(microscopie electronica)
Mononucleoza infectioasa
Epidemiologie
Rezervor: strict uman (infectie acuta aparenta / inaparenta)
Transmitere, contagiozitate: ultimele zile ale incubatiei + faza de stare (14-21 zile) prin contact apropiat (saliva, respirator, sarut “boala sarutului”); transmitere de la pacientul cu infectie asimptomatica
Receptivitate: generala
MNI-patogenieInfectie
Multiplicare orofaringiana
Viremie primara
Infectia limf B
Activarea limf T
Angina rosieAdenopatie
FebraExantem
PoliadenopatieSplenomegalieHepatomegalie
Stimulare antigenica
primara
Ac anti•VCA (IgM, IgG)•Nuclear (EBNA)•Ag precoce (EA)
EliberarePoliclonala IgM
Ac hererofili
Hiperplazie
HiperplazieTransformare morfologicaAgresarea limf B
LeucocitozaLimfomononucleoza
Deficienta imuna celularaAngina albaNegativarea IDR la PPD
Mononucleoza infectioasaClinic• Incubatia: 3-30 zile• Forme asimptomatice (mai ales la copii), dar si tardiv (90% adulti au Ac)• Forme simptomatice
– Angina (85-90%): rosie (30-40%), aspect bacterian (false membrane)– Febra– Adenopatii (80%): mari, fara edem/periadenita, nedureroase– Splenomegalie (35-50%): mare, nedureroasa, friabila (clasic risc de ruptura spontana
/ traumatica)– Hepatomegalie (25-35%) in 10-15% cu citoliza si icter– Exantem maculopapulos (mai frecvent dupa ampicilina) ± enantem (pete
hemoragice pe mucoasa palatina)– Alte manifestari/complicatii: neurologice, hematologice (anemie, trombopenie),
miocardita, orhita, pancreatita, ruptura splinei
Evolutia• Favorabila, durata variabila (10-14 zile)• Persistenta virusului, oncogenitate• Infectie cronica, astenie, mialgii
Angina in MNI
Angina in MNI
Angina in Difterie
MNI-exantem indus de ampicilina
MNI-exantem indus de ampicilina
MNI-exantem indus de ampicilina
Mononucleoza infectioasa
Diagnostic
Pozitiv: epidemiologic, clinic, laborator
• Hemograma: leucocitoza, limfocitoza + celule atipice-cel Downey (sd mononucleozic), neutropenie, trombopenie
• Citoliza hepatica
• Ac heterofili (test Paul Bunell Davidson-Hanganutiu) –se poate pozitiva tardiv; Ac din MNI sunt adsorbiti de hematii de bou, dar nu de rinichi de cobai - adsorb alte tipuri de Ac heterofili (boala serului, colagenoze, alte infectii virale)
• Ac specifici: IgM VCA – infectie acuta
• Izolarea virusului: nu este la indemana, in plus se poate realiza si de la persoane sanatoase
Mononucleoza infectioasa
Celula Downey (limfocite atipice, “stimulate”)Limfocit T, celula mare cu contur neregulat, citoplasma vacuolara, nucleu mare, cromatina difuza
Mononucleoza infectioasa
Test Paul Bunell (Ac heterofili - IgM)I II III
Test prezumtie a b a b 1/56 1/64 hematii bou extract rinichi cobai HAHemaglutinare (HA) hematiiSer + hematii berbec berbec
MNI +++ adsorbit (-) (-) (+)
Alte +++ (-) adsorbit (+) (-)
Test monospot+++
+++ +++
+++
MNI
Ser pacientExtract RCHematii cal
Ser pacientHematii bouHematii de cal
Negativ
Mononucleoza infectioasa-dinamica Ac specifci (VCA, EA, EBNA)
Acuta Recenta Veche
IgMVCA Ac anti EA
IgGVCAAc anti EBNA
VCA = Ag de capsida viralaEA = Ag precoceEBNA = Ag nuclear al EBV
Mononucleoza infectioasaTratament
Curativ:• Regim igienodietetic (repaus, evitarea eforturilor – nu sport, dieta hidrolactozaharata)
• Simptomatic, patogenic: antitermic, AINS
• Profilaxia/tratamentul suprainfectiilor: antibiotic (macrolid, nu aminopeniciline)
• Corticoterapie: – Febra mare,– Adenopatii importante– Hepatita– Complicatii nervoase– Anemie hemolitica, trombopenie
Profilactic: evitarea expunerii, nu exista vaccin, nici Ig specifice
DifteriaDefinitie
Boala acuta infectioasa si contagioasa, specific umana, determinata de bacilul difteric, caracterizata prin angina specifica si semne clinice produse de toxina difterica, cu evolutie autolimitata/severa (posibil letala), care nu lasa imunitate
Etiologie
Corynebacterium diphteriae = bacil gram pozitiv aerob, imobil, nesporulat, cu capete bombate in “maciuca” dispus sub forma literelor chinezesti.
Creste pe medii selective: (Loeffler – ser coagulat de bou; Hoyle – agar sange si telurit; Gundel-Tietz - sange, telurit de potasiu, cisteina; OCST – ou, cisteina, ser, telurit de potasiu)
Nu are capacitate invaziva - se multiplica la poarta de intrare (faringe / plagi) de unde secreta o exotoxina, cu toxicitate pt miocard, celule nervoase, eventual rinichi, ficat, suprarenale
Capacitatea de toxinogeneza depinde de prezenta genei Tox:
3 tipuri de C.diphteriae: gravis, intermedius, mitis
Frotiu Gram Frotiu Albert
Frotiu albastru de metilen
Difteria
Epidemiologie
• Rezervor: strict uman, bolnavi si purtatori faringieni (exista portaj de C.diphteriae – 3-5% , difteria este produsa de tulpinile toxigene)
• Cale de transmitere: aerogena (saliva)
• Receptivitate naturala: generala
Protectia fata de difterie: – Ac antitoxici obtinuti prin vaccinare (! necesita rapel la 10 ani) – titrul protector 0.1UA /ml– verificata prin testul Shick (0.1 ml de toxina difterica purificata
injectata id – eritem = absenta protectiei)
• In tarile cu politica vaccinala buna incidenta a scazut considerabil.
Patogenie: • boala determinata de toxina difterica (inhiba sinteza de proteine celulare)• bacilii difterici se multiplica doar la poarta de intrare
ClinicIncubatia: 2-6 zile
Poarta de intrare: mucoasa faringiana (sau laringiana, nazala, conjunctivala, anogenitala)
Debut: subfebrilitate, odinofagie discreta, hiperemie difuza apoi aparitia unui exsudat opalin translucid ca albusul de ou
Faza de stare:• Angina cu false membrane: depozite alb galbui cenusii, aderente, cu tendinta la extindere (depasesc
tonsilele catre lueta), smulse cu penseta lasa o ulceratie sangeranda, se refac in 24h• Adenopatii subangulomandibulare, sensibile, cu periadenita (gat proconsular)• Semne de toxemie: paloare, tahicardie, varsaturi, astenie• Febra moderata
Angina difterica grava (maligna)• Falsele membrane sunt rapid extensive• Adenopatie importanta cu edem periganglionar• Febra inalta• Fenomene toxice intense (insuficienta cardiocirculatorie, oligurie)• Complicatii: sdr Marfan precoce (la 7 zile de la debut) si sdr tardiv (la 35 de zile de la debut)
DifteriaComplicatii - pot apare si in formele care clinic evolueaza favorabil cu vindecare
clinica
• Toxice:– Nervoase (paraliziile sunt reversibile in 2-3 luni odata cu refacerea tecii de
mielina)• Paralizia val palatin (cea mai precoce, la 2-3 sapt)• Paralizia de acomodare (cel mai frecvent III dar si IV si VI)• Paralizii spinale S7-S10
– Cardiovasculare: miocardita (precoce in primele 10 zile), tardiva (S2-S3)– Renale
• Suprainfectii bacteriene: otite, otomastoidite, bronhopneumonie, sepsis
Alte forme clinice de difterie (in afara anginei):• Difteria laringiana (laringita obstructiva + toxemie)• Difteria nazala (rinita unilaterala cu false membrane), forma benigna• Difteria conjunctivala, otica, anala / vulvovaginala, cutanata
Diagnosticul difterieiPozitiv:• epidemiologic (absenta vaccinarii, test Shick, focar cunoscut), • clinic (febra moderata, angina cu false membrane nedureroasa, adenopatii cu
periadenita, toxemie, complicatii precoce), • LaboratorOrice suspiciune obliga la prelevari in urgenta, cu avertizarea laboratorului despre suspiciune• Recoltare: 3 tampoane de vata sterile:
1. frotiu (albastru de metilen şi Gram); 2. al 2-lea se încubează 12 ore în mediul lichid OCST şi se trece apoi pe medii selective; 3. al 3-lea se însămânţează direct de mediul Loffler, Gundel-Tietz şi se incubează 24 ore la 370C.
Pentru identificare se folosesc teste biochimice.
• Producţia de toxină este evidenţiată prin imunodifuzie EleK sau PCR pentru identificarea genei care codifică toxina.
• Identificarea de urgenţă: imunofluorescenţă din mediul de cultură (după 4 ore de la însămânţare).
Diferential• angina: streptococica, Plaut Vincent, necrotica Henoch, MNI, lues, angina din leucemii,
agranulocitoza• laringita: virala, epiglotita acuta, crup, edem alergic, abces retrofaringian
TRATAMENT
• Se face în spital, difteria fiind o boală de declarare obligatorie şi nominală.
1. Tratamentul specific:
• Antitoxina difterică, serul hiperimun antitoxic produs pe cal aduce anticorpi care neutralizează toxina înainte de a pătrunde intracelular; este esenţial să se administreze cât mai repede, după punerea diagnosticului prezumtiv. Gradul de protecţie este invers proporţional cu intervalul de timp scurs până la administrare.
• Se aplică tehnica de administrare a serurilor heterologe: anamneză, testarea stării de sensibilitate, schemă de desensibilizare Besredka.
• Tratament antibiotic
Urmăreşte:- întreruperea producerii de toxină prin omorârea agentului bacterian, - ameliorarea infecţiei locale, - prevenirea răspândirii microorganismului la contacţi.
• AB. eficiente: pen G, eritromicina, cicline, clindamicina, cefalo, rifampicina. • Deoarece eritromicina se dovedeşte mai eficientă în eradicarea portajului, se
recomandă eritromicină timp de 14 zile. • După încheierea tratamentului sunt necesare 2 culturi negative la interval de 24 ore.
• Starea de purtător trebuie tratată pentru a preveni răspândirea microorganismului.
• Se administrează eritromicină timp de 7 zile şi este necesară cultură negativă la 2 săptămâni de la încheierea tratamentului.
Măsuri nespecifice:• Repaus la pat în timpul fazei acute; ulterior nu s-a dovedit necesară.• Obstrucţia căilor respiratorii → traheostomie sau intubaţie ca o măsură
precoce, în special când este afectat laringele;• Complicaţiile cardiace: monitorizare EKG, antiaritmice, digitală în IC (?), pace-
maker în bloc A-V. Tratamentul cu prednison nu reduce incidenţa complicaţiilor toxice.
• Infecţiile sistemice: penG/ampicilină + aminoglicozid: 4-6 săptămâni. Adesea este necesară protezarea valvulară.
• Administrarea de anatoxină difterică se face în perioada de convalescenţă (SUA) sau la 24 ore după administrarea de ser: Z1, Z3, Z15
Difteria
Profilactic• Imunizare activa cu anatoxina de la 3 luni, 3 doze la 1 luna interval apoi
revaccinari: R1 dupa 6-9 luni, R2 dupa 18-24 luni, R3 la 6-7 ani (DT), R4 la 13-14 ani (DT)
• Masuri la aparitia unui caz:– Spitalizare obligatorie, izolare, tratament obligatoriu, dezinfectie terminala,
declarare nominala– Supravegherea si tratarea contactilor– Cercetarea portajului si a receptivitatii in colectivitatea respectiva
Rujeola
DefinitieBoala acuta virala, foarte contagioasa, specifica omului, cu evolutie autolimitata, incheiata cu imunitate durabila, caracterizata clinic prin febra, enantem si exantem caracteristice si risc mare de complicatii, posibil letale
EtiologieVirusul rujeolic, Paramixovirus, ARN, un singur tip antigenic, putin rezistent in mediul exterior
Rujeola
Epidemiologie
• Raspandire universala, evolutie endemo-epidemica (max aprilie-mai)
• Morbiditatea-in functie de nivelul endemiei si aparitia epidemiilor; a scazut in tarile in care se face vaccinare
• Mortalitate scazuta in tarile dezvoltate, mare in tarile subdezvoltate (2 milioane de decese la copii in tarile L3) Romania: 3.5% (1944) – 0.03% (1964)
• Rezervor: omul bolnav (forme tipice/atipice), nu exista portaj, nu exista rezervor extrauman
• Transmitere: secretii nazofaringiene, conjunctivale, traheobronsice, direct (aerogen)/indirect (prin obiecte) - rar
• Contagiozitate: invazie (preeruptiva) 4-5 zile + eruptie 2-5 zile
• Receptivitate: universala, pt cei ce nu au Ac (nn din mame imune, vaccinati)
Rujeola
Patogenie
Patrundere: conjunctive, cai respiratorii superioare – multiplicare – tesuturi limfoide (plaman, tub digestiv) – continua replicarea – viremie
Invazia: viremie
Eruptie: hipersensibilitate mediata umoral
Consecinta infectiei: scaderea imunitatii celulare, umorale, nespecifice (boala anergizanta)
Eliminarea virusului: imunitatea celulara (din tesuturi), umorala (din sectorul circulant)
RujeolaManifestari clinice• Incubatie 10 zile
• Invazie (preeruptiva, catarala) 3-4 zile:– febra 39-40C, – enantem respirator (catar oculonazal, respirator, facies caracteristic)– Koplik (depozite subepiteliale de celule epitelioide gigante, celule limfoide+celule
inflamatorii)– Enantem digestiv: varsaturi, diaree, dureri abdominale– Semne neurologice; indispozitie, iritabilitate, cefalee
• Perioada eruptiva– Eruptia apare dupa urechi, ceafa, frunte, obraji, are caracter descendent
• Se generalizeaza in 3 zile, evolutie centrifuga, dispare in 2-5 zile• Maculo-papule congestive, neproriginoase, de ordin mm, conflueaza in placarde, lasand
zone de tegument intact (fese), margini neregulate, catifelate• Lasa pigmentare, uneori fina descuamare• Aspecte particulare: hemoragica, veziculoasa, cianotica, atipica (rujeola mitigata-
administrare de gamma globuline, poate fi discreta sau lipseste)– Poliadenopatie– Accentuarea simptomatologiei generale, nervoase, respiratorii
Rujeola
Eruptia
• Debuteaza la nivelul fetei (se generalizeaza in 3 zile)
• Se insoteste de catar conjunctival si catar al cailor respiratorii (nazal, laringian, traheobronsic); catarul ocular si nazal dau aspect de ”facies plans”
Rujeola
Semn Koplick Caracteristic rujeolei (patognomonic)Apare in perioada de invazie si
dureaza cateva zile, cuprinzand 2-3 zile din perioada eruptiva
Micropapule albe, izolate sau in mici grupuri, asezate pe o zona rosie cu diametru cativa mm, pe mucoasa jugala, langa ultimii molari (graunte de gris)
Depozite subepiteliale de celule epitelioide gigante, celule limfoide + celule inflamatorii)
Rujeola
Maculo-papule congestive, nepruriginoase, de ordinul a cativa mm, conflueaza in placarde, lasa tegument indemn, margini neregulate, catifelate
Lasa pigmentare, uneori fina descuamare
Rujeola
Rujeola
RujeolaComplicatii• Date de virusul rujeolic:
– Pneumonia morbiloasa precoce– Laringita– Complicatii nervoase: encefalita acuta
• Acuta autoimuna (20-30% letalitate, la sf eruptiei)• Cu incluzii (15% letalitate, in 6 luni care succed)• PESS (100% letalitate, ani dupa boala)• Scleroza in placi
• Consecinta imunodepresiei indusa de rujeola:– Suprainfectii bacteriene, mai ales pulmonare si pleuropulmonare (bronhopneumonii,
pleurezii purulente, abces pulmonar), otite, keratite, septicemii, gastroenterite, apendicite, flegmon amigdalian
– Suprainfectii virale: infectia herpetica (stomatita, keratita, infectii diseminate)– Suprainfectii parazitare (amibiaza), micotice (candidoza)– Redesteptarea TB
• Consecinta imunodepresiei in raport cu terenul pe care apare rujeola (malnutritie, hemopatii, etc) ce favorizeaza multiplicarea extrema a virusului
– Pneumonia cu celule gigante (Hecht)– Emfizem cervicomediastinal (consecinta emfizemului pulmonar)– Keratita morbiloasa
• Rujeola si sarcina: in primele 3 luni poate produce malformatii, apoi moarte fetala/malformatii
RujeolaDiagnostic pozitiv: epidemiologic, clinic, laborator
• IF pt evidentierea virusului in secretii • Serologic: ELISA (IgM) sau cresterea titrului de Ac prin HAI, RFC, RN
Diagnostic diferential (cu alte exanteme):
• Virale: rubeola, megaleritemul epidemic (Parvovirus B19), exantem subit (HHV 6), MNI + ampicilina, enterovirusuri
• Bacteriene: Rickettia, sifilis secundar, scarlatina, septicemii+eruptii, M.pneumoniae, bruceloza, febra tifoida
• Parazitar: toxoplasmoza
• Boala serului, eruptii alergice postmedicamentoase, pitiriazis rozat Gibert
Eruptie postmedicamentoasa
Eruptie postmedicamentoasa
Eruptie postmedicamentoasa
Exantem viral
Exantem viral
Exantem viral
Exantem viral
Tratament:
Curativ (nu exista tratament etiologic)• Dieta • AB numai in suprainfectii• Simptomatic• Corticosteroizi-complicatii neurologice• Izolare 7 zile – contagiozitate (domiciliu/spital)
Profilactic
Evitarea contactului infectant, vaccinare
Vaccin viu atenuat• Pe cine vaccinam:
– Copii– Pacienti la care boala ar putea fi grava (insuf resp, cardiopatii)– Cei nevaccinati (in caz de epidemii)– Contactii receptivi (in primele 3 zile dupa contact)-Ac apar mai repede decat in rujeola
• CI: temporare (boli acute febrile), definitive (sarcina, imunodepresie avansata)
Rujeola la vaccinati:• Vaccin necorespunzator (conditii de pastrare inadecvate)• Imunodepresie (lipsa raspunsului adecvat)• Cand titrul este bun - imunitatea umorala nu ar fi suficienta !!! (in rujeola apare si imunitate
celulara)
Rubeola
Definitie
• Boala acuta virala, contagioasa, specifica omului, caracterizata prin:
– adenopatii cervicale posterioare, – manifestari catarale respiratorii
usoare, – exantem micromaculos,– evolutie ciclica-imunitate durabila– benigna la copil si adult, grava la
femeia gravida
Etiologie• Virus ARN, Togaviridae
RubeolaEpidemiologie:
Boala cu raspandire universala, apare sporadic realizand un nivel endemic, cu epidemii iarna si primavara
Morbiditatea nu se cunoaste exact, 30-50% din cazuri sunt inaparente clinic; 10 ani 50% Ac, 18 ani 75% Ac, 30 ani 95% Ac (10% din gravide sunt receptive)
Rezervor: • persoane infectate (rujeola postnatala) (simptomatice/asimptomatice), nu exista portaj
nici excretie cronica pt rujeola postnatala• Nn cu rubeola congenitala elimina virus 6l-1an (pana la deces-cei cu rubeola congenitala
evolutiva)
Contagiozitate mare (mai mica decat a rujeolei)
Transmitere: directa (aerogen/transplacentar - rubeola congenitala)
Receptivitatea: universala, dupa boala imunitate solida, lunga durata
Reinfectiile nu se insotesc de viremie (nu sunt teratogene), diferentierea este necesara la gravide-serologic (absenta IgM)
Patogenia in Rubeola
Patrundere nazofaringiana - multiplicare epiteliu respirator - viremie; virusul este limfotrop - reactia ganglionara este constanta
Exantemul - expresia unui fenomen imunologic la nivel cutanat (complexe Ag-Ac)-inconstant in raport cu adenopatia
IgM persista 2 luni, IgG toata viata; Reinfectia: creste titrul Ac IgG, dar fara IgM
Clinic
Incubatia 14-21 zileInvazia:
– mai scurta ca in rujeola (2 zile), – inaparenta, febra moderata/absenta, – fenomene catarale reduse, discreta faringita,– adenopatii
Stare• Eruptia: inconstanta, exantemul se generalizeaza in 24h, dureaza 2-4 zile (vine, pleaca repede),
macule roz, nu conflueaza, uneori dimensiuni mici, discreta (cateva zeci de pete)
• Adenopatie - suboccipitala, submastoidiana (caracteristic), laterocervicala, submaxilara; poate preceda cu 7 zile eruptia, poate persista mai multe saptamani (semn constant al bolii), gg sunt volum mediu, mobili, sensibili la palpare
+ febra este absenta in general, <39
Complicaţii:
• Artrite sau artralgii: 1⁄3 din femeile cu rubeolă (rară la copil şi la bărbat). Afectează articulaţiile mici de la mâini, pumni şi genunchi şi apar cu erupţia sau imediat după aceasta. Se rezolvă într-o lună de zile.
• Manifestări hemoragipare apar la 1⁄3000 cazuri prin trombocitopenie şi afectare vasculară, mai ales la copil; este mediată imunologic. Durează săptămâni sau luni de zile şi poate determina sângerări cerebrale, renale, oculare.
• Encefalita rubeolică: 1 caz la 5000 bolnavi; la sfarsitul eruptiei, mai frecvent la adulţi; 20-50% mortalitate; la supravieţuitori nu lasă sechele.
• Hepatită uşoară, rareori.
Rubeola
Diagnostic pozitiv: epidemiologic, clinic, laborator (important la gravida)Hemograma: leuconeutropenie cu limfocite atipice si plasmocite 5-10% +/- monocitoza, eozinofilieIzolarea virusului din exudatul faringian, urină, sânge, lichid sinovial, lichid amniotic (în rubeola
congenitală),Examene serologice: HAI 1/32 in dinamica, ELISA - IgM specifici (inf acuta)Indicatii serologie:• Cand eruptia intereseaza gravida /subiecti in contact cu gravide• Pentru a confirma etiologia rubeolica a unei complicatii• In cadrul exam. prenuptial si la declararea sarcinii, cu repetare daca initial negativ pana la 4 luni• Inaintea vaccinarii
Diagnostic diferential
• Exantem (asemanator cu scarlatina, rujeola)
• Poliadenopatie Infectioasa:
– Virala: MNI, CMV, HIV, adenoviroze– Bacteriana: sifilis, bruceloza,TB– Parazitara: toxoplasmoza
Neinfectioasa
– Leucemii, limfoame– Boli inflamatorii sistemice (LES)– Boala serului, alergie
Rubeola congenitală
• Efectele depind de momentul infecţiei:- în primele 2 luni de sarcină: 65-85% şanse de a fi afectat, cu defecte congenitale multiple şi⁄sau avort spontan
- în luna a 3-a: 30-35% risc de a dezvolta un singur defect (surditate sau boală cardiacă congenitală)
- în luna a 4-a: risc de 10% de a dezvolta un singur defect congenital
• Semnele şi simptomele de rubeolă congenitală pot fi clasificate:- temporare (greutate scăzută la naştere),- permanente (surditate),- în dezvoltare (miopia).
• Cele mai frecvente manifestări sunt surditatea, cataracta sau glaucomul, boala cardiacă congenitală şi retardul psihic.
Rubeola congenitala:
Numai primoinfectia este periculoasa, mai ales cand apare in primul trimestru de sarcina
• Avorturi spontane – frecvente, mai ales cand contaminarea e precoce• Rubeola congenitala evolutiva• Embriopatia rubeolica si malformatii sechelare
Diagnostic: – evocat cand nn prezinta manifestari caracteristice rubeolei congenitale sau malformatii
sau cand mama a avut rubeola in timpul sarcinii
– se bazeaza pe evidentierea virusului in faringe sau serologie (IgM fetale specifice de la nastere pana la 3 luni; persistenta de IgG de origine materna, apoi fetala, dupa 6 luni)
Diagnostic diferential:– Toxoplasmoza– Citomegaloviroza– Herpes diseminat– Listerioza– Sifilis
Rubeola congenitala evolutiva
– Corespunde infectiei virale cronice generalizata, nn este contagios aprox 6 luni– Evolutia este rezervata: deces pe termen scurt, sechele de tip retard psihomotor,
malformatii– Asociaza:
• Hipotrofie• Purpura trombopenica, anemie hemolitica• Adenopatii, hepatosplenomegalie• Semne neurologice: convulsii, tulburari de tonus• Anomalii osoase• Rar: miocardita, pneumopatie interstitiala
Embriopatia rubeolica si malformatii sechelare
• Leziuni auditive: surditate, antrenand surdo-mutitate• Leziuni oculare: cataracta, adesea bilaterala, microoftalmie, retinopatie pigmentara,
glaucom• Malformatii cardiace: persistenta de canal arterial, stenoza pulmonara• Alte malformatii: dentare (retard de aparitie, hipoplazie, agenezie), genito-urinare
(criptorhidie, hipospadias)• Leziuni neurologice: microcefalie, retard mental si psihomotor
Tratament
Curativ: simptomatic
Profilactic• Primoinfectia la gravide in trim I – indicatie de intrerupere de sarcina• Izolarea pacientului (mai ales de gravide)• Imunoglobulinele la gravide nu previn viremia, deci nici efectul teratogen
• Vaccinare: vaccin viu atenuat – infectia la vaccinati este posibila, dar fara viremie (deci fara efect malformativ), – se recomanda totusi contraceptie 1 luna inaintea vaccinarii, 2 luni dupa, – vaccinul este CI la femeia gravida– indicatii: toata populatia infantila (ROR eventual asociat cu polio inj), femei tinere care nu au
Ac (prenuptial)
Eruptia suspecta de rubeola la gravida: IgM sau 2 serologii la 10-15 zile HAI– 0 0 - se infirma– 0 (+) infectie - necesita confirmare IgM– Cresterea titrului – infectie posibila, necesita IgM pt diferentiere de reinfectie– Titru stabil – necesita IgM pt a diferentia de un titru stabil, determinarile fiind facute
in momentul ascensiunii si al descresterii titrului