cursuri ecozoologie 2011

8/6/2019 Cursuri ecozoologie 2011

1/14

Regnul animalia

Inc ren gitu ra NlolluscaMolugtele sunt metazoare triploblastice, protostomieni eucelomali, cu simetrie bilateraldsau asimetrice. Ele sunt animale cu corpul moale a cdrui tegument secrete mucus. Melcii,scoicile, sepiile gi caracati!ele sunt molugte. Cele mai multe specii de molu5te au corpuiinchis intr-o cochilie calcaroasd, formatd din una sau mai multe piese, secretatd de manta.in rdndul molugtelor, majoritare sunt speciile acvatice, dominant marine. Potrivit celormai recente evalulri (Chapman 2009), au fost descrise 85 000 specii actuale, din care 52525 sunt marine, 24 000 sunt specii terestre gi doar 7 000 trdiesc in ape dulci. insE, seestimeazd cd numdrul total de specii ar putea varia intre 120 000 gi 200 000, dintre care70 000 sunt fosile. Dintr+ toate increngituriie, Molusca are cei mai mrrl1i reprezentanli inmediul marin. Aproape 23% dintre organisrnele marine cunoscute gi descrise suntmoluste. Acestea sunt rdsoAndite de la linia tdrmului p6nd in zonele abisale.Molugteie sunt extrem de diverse in ceea ce priveqte mdrimea, structura anatomicd,manifestdriie compoftamentale gi tipuriie de habitate ocupate. Dimensiunea moluqtelorvariaza de la c61iva miiimetri pdnd la cAliva meri ca in cazui cefalopodelor care delin qirecordul de greutate. Structura corpului este diversd de la un grup la aitul insd sistemulneryos, mantauua gi camera mantalei sunt eiementele comune pentru toate molugtele.Molugtele sunt rdspdndite pe aproape toatd suprafala Globului, din zona abisaid pdnd inzona subalpina, insd diversitatea maxim6 se inregistreazl. in zonele tropicale marine gitPrparrcin rAndui molugtelor acvatice, se difereniiazd specii bentonice gi specii pelagice. Dintrecele bentonice unele sunt sesile, trdiesc fixate de substrat sau ingropate in sedimente,altele se deplaseazi pe substrat. in rindul speciilor pelagice se detapeazA ca buneinotdtoare gi prd.ddtoare vorace sepiile qi caracati{ele, acestea fiind totodatl gi cele maievoluate molugte. De remarcat este cd dacd scoicile gi cefalopodeie sunt molugte exclusivaevai:lce, 8C7o di;r'rre g.isieiopctie (me1ci) srr,.";pccii tere.ire.' j 'r : iIn prezent. molugtele acvatice dulcicole gi cele terestre sunt cele mai vulnerabile giameninlate cu extinclia. Astfel, pe Lista Rogie a IUCN, publicatl in 2004, figurau ca fiindin pericol aproape 2000 de molugte terestre gi dulcicole gi 41 de specii marine (Lydeard2004).Dovezile paleontologice ne spun c[ molugtele dateazl din Cambrian. Fosile de circa 540Il,';l;nJ,il,"Ll"T;1Ti:ft %'i;11,]':"'i::1,1"f YH::,:',?ll,i];.?:i#::ilumaqelice). Cu ajutorul cochiliilor prezente in sedimente se fac datdri pentru

orrstitr'r*,1d9iiJ9cl.[rpdii,afazelt'relenei,icebazine marine cain cazul Mdriil.{egre. Unele specri fosrie constituie specii indicatoareincadrul scdrii geocronologice.Din cele mai vechi timpuri, specia umand a vaiorificat bunuriie oferite de moluste. OHJ"ff *J'ff i',T:','.",T"Tlii:;ff ,*:,;"::lrff :fi ilil:3i:T*;#'#",ffi1icultivare. Speciile ,,populare", care au mare cerere pe pia15, sunt crescute in ferme deacvaculturS.. In Europa principalul producitor de ,,fructe de mare", denumirea comerciali

til


2/14

gi culinara, este Franla in timp ce lider mondial este China, cu 80% din produclie (circa()Perlele, sideful gi cochiliile sunt materiale folosite pentru confeclionarea bijuteriilor gi aobiectelor de lux. In antichitate, din meicul marin Murex se extrigea colorantul ro;unumit purpurS, iar cochiliile altor specii au fost utilizate ca monedd de schimb.Taxonomia modernE'i,,l'.rarte molugtele in i0 clase, in doud dintre ele sunt inclusemolugte exclusiv extincte. Toate molugtele actuale dar gi unele specii extincte au fostreparlizate in urrnitoarele clase: Aplachophora, Polyplacophora, Monoplacophora,Castropoda, Bivalvia (Lamelibranchia), Scaphopod4 Cephalopoda, Caudofoveata.Clasele Helcionelloida gi Rostroconchia sunt fosile. Clasele Gastropoda. Bivalvia giCephalopoda grupeaza majoritatea molugte lor actual e.iVlorfofiziologia mol ugtelorTermenul de molu:e5 derivd de la cuvAntul latin molluscus care insec;.nn6 moale. Corpulmoiugtelor se imparte in trei regiuni: capul. care se distinge mai mult sau mai pulin clarde tr-unchiul, in care se afld. majoritatea organelor interne, gi piciorul. Fa{a de aceastdalcdtuire generali, moluqtele au dezvoltat o varietate extrem de mare de structuri ale^^-"1"i ^o n^r ^^-.Stitui deOSebiri fundamentaie de la O ciasd la altaqr, v! yvL wvrtDefinitoriu este faptul c5. toate molugteie au manta. Vlantaua esie tegumentul careacoperd corpuI gi cdptugegte cochilia. ln raport cu dit'erite]e forme aie cochiliilor, mantauaformeazi cute care atirnd pe laturile corpului ca la bivalve sau acoperd. partea posterioardori pe cea anterioard. a corpului. Din aceastd cauzd intre manta gi corpui molugtei existd ocavitate numitd camera mantalei (cavitatea paleala) gi in care se afld anusul, branhiilecanalele nefridiale gi cele ale organelor sexuale.Mantaua secretd cochilia. Aceasta esie formatd din chitind gi conchio'lina impregnate cucarbonat de calciu. Fac exceplie unele gastropode gi cefalopode (sepiiie gi caracati;ele).Pierderea cochiliei este o adaptare la modul de viall activ gi dezvoitarea altor modalititide ap5.rare.In structura cochiliei se diferenliazd,trei straturi: periostracum, ostracum gi hipostracum.S'il'l,i*l."vxt+rj-ti ',' l, l,rjiutraciirri - esie oigarri.e ;,fcimat dii..cr,*eh:il,r:.'-',.ii iiaprhri-" .coloralia cochiiiei. Stratul de mijloc - numit ostracum - este alc5.tuit dintr-o relea deprisme caicaroase.Partea internd a cochiliei poate fi matd, cu aspect po4elanat, sau sidefatiOrganele interne sunt grupate in partea dorsald a corpului, alcatuind masa visceralE.Majoritatea molugtelor au un picior musculos, ca o talpd sau o lami de topor. Piciorulposedd senzori de echilibru La gastropode piciorul secretd mucus care ie ajutd sd sedeplaseze prin alunecare, la monoplacofore funclioneazd ca o ventuzd cu care se fixeazdde un substrat dur iar la bivalve este adaptat sd se ingroape in sediment. La cefalopode

"-'-:ti:-.- acesta este diviz:il'in brate si tentacule r:enr.:t:rj'lrr.i.{.aLi ..'i::.t - - .,1i ,,- a!+1r_lq1--rq*;, ;-_ 1,.'.1 r,1; :acesia eSte dlviZ.j' ln brate sr tentacule rJr-i.-.:. . .,"-r,. . | , .. :.. , :l=ril::.i:r,_c. ....J,. ,..r,rl5rstemul crrculator al molustetor esteIg"pqlt* proryulsiag,orpuli.i.. . ..-Sistemul circuiatoij al molugteLor este'parlial inchis. Inima, aflata in celom, primegtesdngele oxigenat de la branhii in atrii, ?l pompeazd in ventricul gi de acolo in aorta ce sedeschide in hemocel. cavitatea in care se afld celelalte organe interne. Atriile sunt gi partea sistemului excretor. Ele asiguri o primd filtrare a sdngelui, toxinele fiind eliminte incelom ca urini. in celom, nefridiile desdvArgesc procesul de excregie, resturilenemetaboiizate fiind eliminate prin tuburi in camera mantalei.


3/14

Molugtele cu via!d. acvatici respird prin branhii, la majoritatea speciilor in numdr de doud.Branhiile, in formd de pene, sunt alcdtuite din filamente pe care se aflifoarte mul1i cili.Eie se afli in camera mantalei pe care o impart in doud compartimente. Apa patrunde incamera mantalei prin compartimentul bazal gi este eliminati prin partea superioari.Circulalia apei este asieurati de o categorie de cili specializa\i care genereazi curentul deapd din manta. Alte doud tipuri de cili funclioneazl ca fiiire i;.;. impiedici accesulsubstanfelor toxice gi a particulelor sedimentare in manta. Activitatea acestora estecontrolatd de senzorii chimici aflali in camera mantalei. Branhiile sunt strlbdtute de doudvase de singe: unul carea aduce sAngele din hemocel, celdlalt care duce sdnge oxigenat lainima ( ).Modul de hrdnire al molugtelor este foarte variat: sedimentofag, fiitrator, fitofag gicarnivor. Caracteristic pentru aparatul bucal al majoritalii molugtelor este radula. Aceastaeste o placi pe care se afl6 numerogi dinfi recurbali dispugi in mai multe giruri gi care suntinlocuili pe mEsurd ce cad. Radula ste pe odontofor. Ea funcfioneazd. ca o rdzltoarepentru desprinde de pe substratu dur bacteriile gi algele, pettru a rupe gi. mErunli.alteforme de hran6.. Radula, impreuni cu odontoforul, este aclionatd de mugchi speciali. incavitatea bucald se deschid glande secretoare de mucus lipicios care adund fragmentelede hrani. Amestecui de hran5. gi mucus este condus de numerogii cili citre stomac undese realizeazd di gestia.Clasa PolyplacophoraPolyplacoforele sunt moluqte primitive, exclusiv marine, a cdror corp este acoperit dorsaicu o cochilie alcltuitd din opt piese (placi) calcaroase mobil articulate. E1e sunt speciibentonice, care triiesc pe substrat dur (pietros) indeosebi in zona intertidald, fiind astfelexpuse periodic mediului aerian, gi in zona subtidal5.. Se cunosc circa 1000 de specii depolipiacofore iar reprezentanlii acestei familii sunt chitonii.

Clasa Gastropoda (Melcii)' '- '-' 1--': _ :Toate molugtele cu cochilie au un piciorviscerald care cuprinde cea mai mare parte musculos folosit pentru locomolie, o masaa corpului gi o manta care secretd substanleledin care este formatd cochiiia.Gastropodele se disting de aite molugte prin cochilia nearticulatE, formatd dintr-o singurdpies5.

Gastropodele de apd dulcein stadiu aduit. majoritatea melcilor acvatici dulcicoli misoard intre 2 gi 70 mm lungime.Unele specii sunt hermafrodite, altele au sexe separate. Formele juvenile arati la fel cagdulgi.i, dar qlrlt m1|njgi, $.ltgicii,;-e-;{eos1b.e.t: dypp nLrmdrill de'spirale ale eochilj_e;i. DgoDl(:er, un merc a carui cochiiie are mai muu oe parru rasucrn eite;;'ldijlf'"' '''Tipul organelor respiratorii imparte melcii dulcicoli in doua categorii, acestea fiind inacelagi timp gi un indicator al regimului de oxigenare a habitatelor acvatice. O categorieeste cea a melcilor care respird cu ajutorul branhiilor (melcii branhiafi, prosobranchia).Au nevoie de ape bine oxigenate, ceea cei face sensibili la poluare, fiind bioindicatori aiapelor curate.Cealalte categorie respird prin piimAni (rnelcii pulmonafi, pulmonati).

?)


4/14

Ac;tia inhaleazd aer, uneori ap5,, intr-o structrE. internd asemenea plS.mAniior gi apoiabsorb oxigenul disponibil. Faprul ci respiralia lor nu este condilionatd de oxisenuldizolvat din apd, in face mai toleranli 1a poluare. Prin urrnare o api cu o populalie marede melci pulmonali dar cu pulini melci branhiaii sau chiar absengi, indicd un mediu s5.racin oxigen, posibil din cauza poludrii ridicate. Castropodele dulcicole se hrdnesc cu alge,micronevefiebrate, detritus. Unele specii se hrdnesc filtrdnd apa, de unde re;in organismeplanctonice gi particule organice aflate in suspensie.Marea majoritate a melcilor dulcicoli preferd apeie stagnante (lacuri. baiti. iazuri, mlagtini)gi apele curgitoare cu scurgere lentd. Habitatele cu pH acid sunt improprii vieluiriigastropodelor deoarece limiteazd disponibilitatea ionilor de calciu necesari construiriicochiiiei acerstora. Castropodele dulcicoie trdiesc pe o mare varietate de substraturi - rociconsolidate, nisip, mdl. debriuri, vegetalie. Existd gi specii a cdror prezenle estecondilionatd de un anume tip de substrat. Nisipurile mobile gi pietrigurile din zonele cucurgere turbulentd a rdurilor sunt evitate de molugte.In apele stagnanre mici gi".pu{in agitate tr6iesc cAteva specii de melci (Limnaea sp.,Physas sp,. Planorbis sp.) la interfala apE aer, fiind componente ale neustonului.Molugtele bivalve dulcicolePelecipodele duleicoie sLint organisme bentonice care trdiesc fixate de substrat sauingropate in sediment. Ca adaptare la acesi din urmd mod de viafi, aceste specii posedi ostructure speciali. numitE sifon care iese in afara sedimentelor. Cu ajr-rtorul sifonului,scoica genereazi un curent de apa care strf,bate corpul. Din apd, prin filtrare se reAinehrana (algele qi detritusul organic) gi oxigenul dizolvat care este absorbit ia nivelulbranhiilor gi a mantalei.Molugtele bivalve pot fi glsite in rduri gi lacuri de toate mS.rimile. Lipsesc de obicei dinpdrAuri, izvoare gi mlagtini acide. Diversitatea gi abundenla maximd se inregistreazd inzona litorala a lacurilor mari gi in sectoarele de albie cu scurgere lentdThe two types of freshwater bivalve found in Maine are the fingernail clams (FamiiySphaeriidae) and mussels (Family Unionidae). At 2-20mm long adult fingernail clams aremuch smaller than adult musseis, which generally range from 30-250mm. Both tvoes ofoivalve rlave disrinct'maie and female genders and relrociuce sexualty. Whereas juvenileiingernaii ciarns hatch looking essentialiy iike small adults, newiy hatched musseis looknothing like adults. These young mussels, called glochidia, attach themselves to fishes. Thisparasitic phase does minimal harm to the fish host and serves to transport young musselsaway from their parents. Once attached to a flsh, glochidia mature into their familiar adultform, fall off the fish, and seitle into the much more sedentai-y Iifestyle of adult mussels.Freshwater bivaives can be found in ail sizes of lakes and rivers. Mussels are the most dlverseand abundant in the littoral (near-shore) zones of large naturai lakes and in shailow areas otmedium to large rivers with a moderate current. Mussels generally are not found in springs,srnall streams, or ponds, They prefer courser sediments, such as sand and gravel, as it isdifficult'io,:' tllem to.:13y at the sui-face of ioose, fine sedi"nent. Fingernail clalr::: Ere thecominant olvalves in teirrporary habitats, ponos, arrd the 0cpr pLnibns cii iakes. They aremost common in standing water, although they can occur in all water velocities. Fingernailclams are the most diverse in fine sand, silt, and ciay, which provide sufiicient support to keeptheir small bodies from sinking into the sediment.Fingernail clams are somewhat tolerant of pollution and habitat disturbance. Because theythrive in loose sediments and feed off of alaee and detritus they do well in areas that arenrildly affected by organic pollution. However, because they breathe dissoived oxygen, they do

4


5/14

not do well in severely affected waters with anaerobic sediments (sediments that lack oxygen).Freshwater mussels are more sensitlve to poilution than fingernail ciams, They do not tolerateaccumulated silt and loose sediment from runoff. They are sensitive to changes in streammorphology that aftect current, such as dams. Changes in fish communities that reduce theabundance of the fish species parasitized by young mussels also affect mussel communities.- '- !- 'L--- ----rr:vitipq frpqhweter mrr


6/14

Increngitura AnnelidaAnelideie sunt animaie cu corp vermiform, segmentat, alcatuit din mai muite metarnere,inelare, de unde qi numele de vienni inelali (lat. arrnelus = ini). ' ''.Anelidele sunt metazoare triploblastice. protostomieni eucelomali cu sinretrie bilateralE.Cele mai muite specii trdiesc in mediile acvatice (marine gi dulcicole), ca liber inotitoare9i bentonice. Speciile marine sunt r6.spdndite din zona intertidali. pdna la izvoareietermale abisale. Anelideie acvatice au dimensiuni care variazd,intre iqi 30 cm. Formeleiibere sunt inotdtoare gi bentonice, triind la suprafald sau ingropate in sedimente fine.mdluri. Circa 10 000 de specii sunt terestre. Speciile parazite se hrd.nesc cu singelevertebratelor acvaticein fiecare sesment - metamer - se afli o pereche de saci celomici, o pereche de ganglioni' 5i o pereche de metanefridii. Metamerele pot avea sau nu parapoCe.(apendici laterali) incare sunt infip1i cheli locomotori. La exterior. peretele corpului posedi o cuticul5 sublire,umedd 9i transparentS.. Celomul - cavitatea corpului - este plin cu un iichid carefuncfioneazd ca schelet hidrostatic.Anelidele au un sistem digestiv compiet, cu qur5. gi anus, sistem vascular inchis pi respiracutanat sau branhial. Se reproduc asexuat gi sexuat.Anelidele sunt impdrlite in trei clase: Polychaeta, oligochaeta, Hirudineae.Viermii polichefiClasa Polichaeta reune$te animale cu coqpul se-qmentat in inele prevdzute cu o perechede lobi cdmogi tunili, numili parapode, in iare sunt infipgi mai muigi peri rigizi (aicatuilidin chitind) numili cheli ce ajutd la locomofie. in plus, chelii fuclioneizagi ca receptori aipipdirului.Corpul polichetelor este constituit din trei regiuni: 1) protostomium, partea anterioard acorpului in care se difereniiaz1.capul;2) soma sau trunchiul: 3) pigidiul. partea terminalda corpului care esre lipsita de parapode.* Prini.l insl-al coipuiui-icrmeazi capui, cirsiiirct.le res:ul et,tp-;ui. i-a'lap srrrit.sitr-rateorganele senzoriale (ochi, palpi, antene) gi gura, pozifionata ventrai. Ultimul inel(pigidium) poarte anusul gi in loc de parapode este prevdzut doi apendici caud.ali. Seciepiaseaza prin rdrare gi inor. Formeie sedentare tr5iesCin ruburi..Toate polichetele sunt acvatice, majoritatea triind in mediul marin, unele ingropate insedimente. Ele sunt polifage. Speciile carnivore posedE un aparat bucal alcdtult ain Ai.idiniate iar faringele este este cdprupit cu o membrand pe care se gf,sesc ingrogdriasemin6toare dinfilor.Speciile parazite folosesc oc6teva perechi de parapodii pentru a sefixa de gazdd.Viennii.poliche1imarini,.caretrf,ie.;c.irrsrocati.,ur-sgdir:cnte'alac.t1t.'.;1rf;''spi1ii1gArenico[a marina gi Nereis diversiColor, prin modul lor de viala indeplinesc omultitudine de func1ii in cadrul ecosistemelor bentonice marine, contribuind inclusiv,direct gi indirect, la biodegradarea gi antrenarea poluanlilor organici din sedimente.Aeeiti vle'-miJa-fi alte ca'e rrEiesc ingropareqrsedeplaseazi in sed.imente, au d.ezvoltal-mai muite adaptari fiziologice particulare. Ele sapd cu repeziuciune galerii prin mediulsedimentar, contribuind Ia antrenarea gi migcarea unei cantiteli impresLnante de material

,/1t/)


7/14

sedimentar intr-un timp scurt. Aceast6 activitate impreund cu ventilarea galeriilor pentruobginerea oxigenului necesar gi ingurgitarea sedimenteior penffu oblinerea hranei areconsecinle profunde asupra caracteristicilor fizice gi biochimice ale mediului desedimentare (Banta et Andersen 2003). Toate activitelile de amestecare gi modificare asedimentelor de citre organisme poarti nurnele de bioturbagie. Astfel prin bioturbalie areloc redistribuirea particulelor organice in profiiul vertical gi orizontal al sedimentelor,stimuiarea activitelii microbiene de descompunere materierii organice, oxidareacompugilor meralici de tipul FeS gi Fe51. Irigarea sedimentelor in profunzirne prinsistemui de galerii stimuleazi oxidarea \T{+ la NO3, nitrificarea gi denitrificarea.Concentralia poiuanlilor organici gi anorganici din sedimente poate fi, uneori, mairidicatd cu cAteva ordine de mlrime decdt cea din api. Prin bioturbalie, acegti poluanli potfi eliberali in apd sau dimpotrivi, pot fi descompugi de flora microbian6, stitumulatE deaceealeagi procese de bioturbalii mediate de viermii poiicheli (Banta et Andersen 2003).Aprecierea gradului de eutrofizare a apelor costiere se poate realiza gi prin analizastructudi asocialiilor de polichete (Surugiu 2005), aceste organisme jucdnd rolul deindicatori biologici ai calitl1ii apelor (Pockiinglon and Wells, 1992). Asfei unele specii depolichete manifestd comportament oponunist, deoarece se dezvolti in numir foarte marein condiliile unui mediu sdrac in oxigen, devenit faral pentru alte organisme.Simplificarea structurii cenotice gi hrana din beigug, reprezentatd de detrirusul rezultat dinorganismele moarte prin hipoxie gi anoxie. devin condilii de viald opiime pentrupolichelii oportunigti. in final, acrivitare acestora devine benefici penru ecosisternelemarlne deoarece prin consumui detritusului organic elibereazS. sedimentele de o sursdsuplimentard de poluanli pentru ap6 (Pocklinglon and Wells, 1992). Speciile fiitratoare,care relin particulele suspendate, purifici apa. Predominarea anumitor specii de policheteconstituie un indiciu bun al starii de sdndtate a domeniului bental. Potrivit autorilorPearson & Rosenberg (1978), un puternic dominat de polichete tubicole de taiie mici esteun bentos poluat cu puluanli organici, gi indicl o eutrofizare puternici.Pe de alta parte existd gi specii indicatoare de ape poiuate, ,,santinele de apd murdare)existi gi specii indicatoare de ape curate, "santinelele de apd curatd''. Pentru evaluareacalitalii mediului marin prin intennediul polichetelor a fost propus gi un indicatorurniflndicc.'ti'ne1]dianCiuioluare.caiesccalcuie'az6ca".raport. dintre suma dominanleior speciilor ,,santinele de apd curatd" gi suma dominanlelorspeciilor,,santinele de apd murdard" (Belian 1980 citat de Surugiu 2005). Evident,valoarea supraunitara indicd un mediu marin nepooluat sau slab popuat.Dintre polichetele din Marea NeagrE, specii bioindicatoare ale procesulr.ri deeutrofizare, distribuite intre 5 gi 20 m adAncime sunt citate (Surugiu 2005): Neanthes.succinea (abundenla medie de 547 indiviziim'gi biomasd medie de 18,904 fm'),Spiodecorattts (cu densitdli de pdn[ la 2380 indivizi/m'la - 10 m in dreptul Capului Midia) 9iHeteromastus filiformis. in apele litorale rominegtt, Poydora cornuta s-a dezvoltatv,abunder,lE.de:t000-22Q0Q."ir1divizi/m*findunfapt"ohisnuj.Inpr:ezent-::specie reprezintd 23,3o din abundenla totai6 gi, respectiv, 8t,8% ciin biomasa totala ao " "' n'!';: : ffi ? : iIlj:: J"# ilT n:xills ffi :::r #,l#! ),,, * is z o n a, a F o arres *sih l+ sant St' I i s gr e s il i s ri T-jF e I' I lie hy a I i n e,


8/14

Viermii oligocheliOiigochetele iormeazd al doilea mare grup din increngdtura Annelidae, cu 3 100 speciicunoscute, adici aproape o treime din intregul filum. In doul treimi din familiile deoligochet-e sunt $upate speci: .,lcvatice gi semiacvatice, majoritatea dulcicole. Celelaltefamilii adund speciile dominarri terestre sau exclusiv terestre, ceie care triiesc in soi,numite generic viermi de pimint sau rdme. Cu exceplia continentului Antarctica, r6.melepopuleazd aproape toate tipurile de sol din lume. Daci speciile mici sunt prd.daroare,speciile mari sunt geofage gi sedimentofage. Se cunosc gi cAteva specii parazrte.Degi nu exista dovezi fosiie care sd permita o datare precisi, se gtie ca viermii de pdmAntsunt printre primele organisme acvatice care au colonizat mediile terestre acum circa 200rnilioane ani (Lavelle et al. 2007).Oiigochetele sunt anelide f[rd cap, segmentele corpului sunt lipsite de parapode iar cheliisunr scu4i, pulini gi infipli direct in tegument. La majoritatea speciilor terestre, in modnorrnal, fiecare sesment dt corpului posedd 8 che1i. grupali in patru perechi. 4Corpul oligochetelor, alcdtuit dintr-un numdr mare de segmente sau inele (la Lumbricusterresrris pAnd Ia 150). La speciile terestre, corpul este acoperit cu mucus secretat denurneroasele glande mucoase aflate in epidermd. Mucusul pdstreazd pieiea umed6, acestfapt fiind vital, deoarece aproape roate oligochetele sunt lipsile organe respiratorii, astfelcd. ele respird pe toatd suprafafa corpului.Peretele corpuiui este strdbdtut de o relea de mugchi longitudinali gi circulari care suntantrenali in procesul locomotor gi in cel de sf,pare a galeriilor, la formele terestre. Uneiespecii acvatice, bentonice. triiesc parlial inconjurate de un tub, construit din sedimenteaglutinate cu mucus, a$a cum este genui Tubifex.Oligochetele se deosebesc de polichete prin faptul cd sunt organisme hennafrodite (cutesticule gi ovare separate), care la maturitatea sexuald, prezintd. clitelium adicd. regiuneacopulatoare la nivelul cdreia se realizeazd fecundalia reciprocd. AceastE regiune aratd caun mangon care invelegte mai multe ineie din partea anterioard a animalului gi esteforaratd dintr-o ingtogare gaindulard epidermicE care are gi rol in formarea coconilor incare sunt depuse cAteva.oui. Coconii speciei Lumbricus ten'estris au in jur de 5-6 mm.*-E;isC'gi ip'ecii cai"*ia",nmuf1eic aseiuat, priir fragfienfrea"Cdrpulir. I-rb aserienea, oiremarcat este marea capacitate de regenerare a unor indivizi care au suferit riniri grave,ciriar secfionari ale corpului. Indivizii tineri gi cei imaturi se gdsesc in primii 14centirnetri ai profilului de sol.Sistemul nervos este format din creier gi nervi. Raportat ia dimensiunea corpului, creieruloligochetelor este mult mai dervoltat decAt al unor nevertebrate mai mari. Datoritdmodului de viali trebuie si proceseze qi interpreteze un numir mult mai mare deinformaEii senzoriale gi sE coordonezevariate gi complicate miqcdri." ". *$-istemul circulator estg inchis, adicl sdngele circulE prin vase. Acestea s.unt inconjurate' "*- l,ie:m*5ehi'care,'se contiacii ,iri,;;;ln-a:es"fel asigurAn,ii,-5n*periiiatenta circulalie a. " -- -l - .sAngelui prin corp. Sdngele circulE, de la cap la coadd prin vasul ventrai, gi de la coadi Iacap prin vasul dorsal. SAngele este rogu datorit[ hemogiobinei, pigmentul respirator.Oxigenul din mediul inconjuritor difuzeazE pasiv prin piele gi este transportat de sistemulstrinversesistemul circulator gi eliminat prin piele in afara corpului.. Olieochetele terestre

'l/


9/14

Oligocheteie terestre - viennii de pdmAnt sau rAmele - se deplaseazd prin tArdre, datoritEextensiei qi contracliei fiecarui segmant al corpului. Fiecare segment devine, altematir',scurt gi gros, prin contraclia mugchiuiui longirudinal, gi lung qi sublire, prin contracliamugcului circular. (Vezi Cum se scrie un text stiintific). in acest fel se fonneazi unde decontraclie care trec de-a iungul corpului de la partea anterioard cdtre cea rro-sterioari. inmigcarea locomotorie sunt implicali gi chelii. La segmentele la care conta;t[ mugchiullongirudinal, chelii sunt alungili gi fixa1i de sol, iar la cele la care se contractd mugchiicirculari, chelii sunt retragi (Georgescu, 1997).Viennii de pEmAnt se hrinesc cu litierd" format[ din frunze moarte, ciuperci saprofite gialte resturi vegetale aflate in descompunere. Totodatf, ele sunt geofage, ingerdndimportante cantirali de sol in timpul hrinirii gi a sdpdrii galeriilor. Intestinul poseCdglande digestive care secretd enzime speciale - celuiaza gi chitinaza - care mijlocescdigerarea celuiozei din perefii celulelor vegetale gi a chitinei gi la ciuperci qi artropode.Digestia este ajutati gi de bacteriile donninde din sol, care odatd ajunse in intestinulbeneficiul lor gi a rdmelor.Dirnensiunea rdmelor organisme variazd. de la cdliva mililimetri la zeci de centimetri.Speciile ,,uriage" sunt rEspdndite in zonele tropicale umede. Uriagii oligochetelor terestresunt Megascolides australis qi Microchaetus rappi. Megascolides austraiis, o r6.md caretrdiegte in sud-estul statului Victoria din Austraiia. Ea poate cre;te pdnd la 3 m lungime (4m intins) gi 2 cm diameru. Trd.ieqte in sol intr-o relea compiexE de galerii de pind.la 2 madAncime. Este un endemit deoarece arealul de rdspAndire este limitat la o foane micSregiune, de aceea este o specie vulnerabill. Specia Microchaetus rappi trEiegte in sudulAfricii gi, pe baza descoperirii unui exempiar de 6,7 m lungime, se crede ce este cel maiiuns vierme din lume.in fun"gie de adaptdrile comportamentaie, morfologice gi fiziologice privind valorificarearesurseior de hrand disponibiie in cadrul soiului, au fost diferenliate trei grupuri ecologicede viermide pS.mdnt:1. speciile epigeice - populeazd. gi se hrdnesc cu amestecul natural de debriuriorganice aflat la suprafaAa solului. Au dimensiuni mici (= 10 cm) gi sunt intens' irigmdntate.--REsp?ndirbd'ioi este cciiidilioirati cid eiistenltrsc;ilrrii0f'uu un conlinr.itridicat de materie organici.2. speciile anecice - au dimensiuni mari (> 15 cm) gi o pigmentalie neagrd dorso-ventrald. Triiesc in galerii verticale addnci gi se hrinesc cu litiera de la suprafalasolului, pe care o trag in in sisteinul de galerii. De asemenea transporti solulmineral de la suprafali citre orizonturile profunde ale profilului de sol, asigurdndqmecrecereo" acestuia. Ele pot lasa dopuri, materie organicd ori excremente, .ttsrrrvJLve4r vei-^r.;-;-,{ ^"-t galeriilor. Specia reprezentativn gi cea mai rEspanditi. a acestuiII\.l.Ill,4tltr guJ, dgrup este Lunzbricus terestr"is..:.. " ip"iiile endegeic",* sunt filifcrn're,-$gpigflm4tat""6i-;;xclusi1,;geofeg;+.,-E]+-Ii!f,;'atq .q ':: .:: ..r,..l: ".1 galerii permanente, iar aceste canale temporare sunt umplute cu solul inghilit gieliminat in timpul deplasariiprin sol.Texfura, gradul de umiditate, conlinutui in ioni de calciu, pH-ul, tipurile de sdrurifavorize,zd prezenla u.ror specii sau s limiteaslpe a altora-De asemenea Eaodificarecaracteristicilor solului atrage dupi sine gi modificarea diversita.lii specifice a acestuia $i

ALl


10/14

mdrimea populaliilor speciiior prezente (http://www.mcwdn.ore/Animals/Ants.html). Deexemplu, Lumbricus terrestris preferd solurile caicaroase.Gradul de salinitate al solului este un factor ecologic limitativ. Rdmele sunt extrem desensibile la stresul salin. Salinitatea, prin valori mici, se poate concretiza in diminuareacre;terii organismului gi a reproducerii (reducerea numiruiui de coconi) pe cAnd valoriieridiiate pot cauza moartea faunei de oligochete din sol. Concentralia ridicatd de sdruridistruge teeumentul sensibii gi provoacd deshidratarea corpului dearece rdmele nu posedlrnecanisme de reglare osmoticd prin care sd se apere.Importanfa viermilor de pimdnt in ecosistemImportanla majori a oligochetelor in formarea gi menlinerea fenilitSlii solului a fostsubliniat6 pentru prima dard de Aristotel care le-a numit ,,intestinele pimdntului" iar apoi2000 de ani mai t6rziu de Ch Danvin (1881, "lt may be doubted whether there manyother animals which have piayed so important a part in the history of the world as theselowly organised creatures") care leia considerat principalii resjlonsabili pentru ,,formarea'humusului vegetal" (Lavelle et al. 2007). Activitatea lor corespunde conceptului deingineri de sol datorita modului de grinire geofag (ingerarea de sol) gi abiliUlii acestororganisme de a se deplasa prin sol ;i a construi structuri organo-minerale cu proprietS,lifizice, chimice gi microbiologice apecifice (Lavelle et al. 1997). Aceste structuri, numitestrucfuri biogene, sunt galeriile gi coproiitele (fecalele intarite).in cadrul solului, mediul de viald al acestor organisme, datorita proceselor complexe debioturbalie de care sunt responsabile, rAmele sunt ,,ingineri de ecosistem" in sensulconceptului fundamentat de C. G. Jones (i994) -,,organisme care direct sau indirectmoduleazd disponibiiitatea resurseior pentru aite specii prin cauzarea de schimbiri alestdrii ftzice a materiei biotice qi abiotice".Viermii oligocheli din sol controleazd procesele de agregare a particulelor de sol gi crescporozitatea acestuia, cu consecinle in regimui hidric gi cantitatea de materie organicddisponibili. microorganismelor. Ei aclioneazd asupra structurii solului prin: 1) crearea degalerii care mijlocesc transportul de ape qi gaze; 7) incorporeazi iitiera in interiorulpr9qlu1uideS!l;''3}e!t?:e'|?s9-1..1i5rera1aasoiu1uicumateriai.Y'l':'gu!i.$.m1run1emateria orsanicE din soi; 3) eliminarea excrementeior ia suprafata solului gi/sau ininteriorui soiului (Brown et al. 2000, Mummey et al. 2006).Cantitatea de sol ingerati gi eliminata de viemii de pdmdnt este impresionantS.. Anual,cd.teva sute de tone de sol tranziteazS. tubui digestiv al rAmelor. Aceastd cantitate vanazdin funclie de numirui de indivizi din sol care la rdndu-i este corelatd cu capacitatea iiesuport a soiului, exprimatd de materia organicd. disponibiln. De exemplu, s-a estimat cd insavana umedd din Coasta de Fildeg esti vorba de valori cuprinse intre 800-1300 x106glha/an (Lavelie, 2007), iar excrementele depozitate variazd intre l-3 gi 20-50 tha/an' (Lavelle and Spain 2006). Acolo unde densitatea acestora este deqtuf de mare, in unele'Jiue:L 'r "'np*ltluii cligochetei:-.u:apacitatea de a ingera;i ing::':. intreaga .;ier: ie,i;-,.:rnze C;:piJsi..:i:. ii- , -" -- rr'-intr-un an. De exemplu Lumbricus terestris, in pddurile de amestec din Anglia, consum[?ntreaga litierd de frunze, estimatd la 300 g/m', in doar trei luni (Lavelle et al. 2007).g+n (SUA), .onsumA 94numai patru sintdmAni (Lavelle et al. 2007).umai patru siptdmAni (Lavelle et al. 2007).

I


11/14

Solurile au o capacitate de suport definit6 pentru rAme aceasta fiind str6.ns5. legiturE cucantitatea de materie organicd delinuti. gi cu cea pe care o adaugd in fiecare an. Ludndu-sein considerare toate tipurile de sol, num6rul viennilor de pimAnt variud.intre lgi 800 deindivizi pe metru pdtrar, rezultai*^ activitdlii acestora fiind pe mdsurd. in general, soiuicare corespunde unei suprafele de 1m2 de teren cuitivat din SUA conline intre 50-300 der6me iar in solul pe care cre$te o padure ori o pajigte din zona ternperatS., raportat laaceegi unitatate de suprafatapot fi gisili intre 100 gi 500 de indivizi.Exprimat in biomasd gi activitate, pentru solurile umede, rAmele alcatuiesc componentaprincipala a nevertebrateior solului. Astfel se apreciazd cd anual, in unele locuri dinMarea Britanie, circa 2,5 tone de vienni de pe o suprafald de iha de soi pot ,,procesa"p6.n6 la 1 0 tone de sol (hnp://wr,,'w.mcwdn.org/An imal s/Ants.htm l).Structurile biogene din sol;r.x fi considerate adevirate insule in cadrui pedoeccsisteme.lorunde diversitatea organismelor care transform6 litiera, micropr5.ddtorii gimicroorganismele sunt adesea diferite de cele din solul inconjurdtor, gi unde eliberarea denutrienli poate fi amplificatS. sau dimpotrivd. blocatl, in funclie de virsta gi compoziliabiostructurii.in ait plan al conceptului de ingineri de ecosistem, aqtivitarea rdmelor este un importantfactor care controleazd dinamica gi diversitatea ve-eetaliei. Brown et al. (2000) aidentificat cinci mecanisme prin care rdmele pot spori performanla pianrelor: 1)eliberarea nutrienlilor in rizosferE, 2) schimbarea proprietdlilor hidraulice aie solului, 3)controiul dS.undtoriior, 4) sporirea populaliiior de microrganisme mutualiste, 5). dezvoltarea de interacliuni aleiochimice prin producerea gi eliminarea unor secregiiaemEnStoare hormonilor, influeniAnd modul de dispersie gi germinare a acestorafDecans et al. 2003)Cercetdrile din teren qi observaliile experimentale (Scheu. 2003) au dernonstrat ointensificare a cregterii plantelor gi o mirire a rezistenlei la parazili in prezenla rdmelor.Comunitdlile de plante sunt influenlate de prezenla viermilor de pdm6.nt deoarece acegtia' au e'fecie selective asuiJra -etriiirr;;ier sentirrlelor."ijfecteie cie;rerii sc maniiesti ia nivei'uitulpinilor gi seminlelor plantelor gi mai pulin la nivelul iiaa?iirii. Aceste efecte suntintensificate qi mai ,,vizibile" in cadrul solurilor cu fertiiitate scd.zritd decdt in cele fertile.Efectele pozitive asupra creqterii gi productivitalii pfantelor sunt explicate prin cincimecanisme, rezumate astfel (Lavelle et al. 20A7):1. eliberarea de nutrienli in excrementele proaspete care sunt preluali de rEddcinilefine ale plantelor. Excrementele2. imbundtdfirea proprietdlilor fizice gi chimice ale solului. Excrementeie aclioneazdca un tampon pentru valorile extreme de pH ale solului, care ar face imposibilE

r:,,rr--::. ,-.- t,i ., -ahsarbli.a n':iiienliiur.de.c-ipl.epl^{q,gfesf. ni.relul co,np';s,;i,o; '-.:, rrzat care ool fiuqor asimiiabili de cdtre piante3. intensificarea activitefilor microorganismelor mutualiste, a micorizelor gi abacteriilor fixatoare de azot4. proteclia directi. impotriva parazililor din sol gi proteclia indirectd impotrivaiiit-l] .jn, ::

ai rdmelor au capacitatea de a combate o serie de dEunitori ai plantelor.


12/14

5. stimularea cregterii prin inducerea de efecte asemdndtoare celor provocarehormoniExcrementele ddunatorilor au abilitatea de a fixa metalele grele in degeurile organice. inacest fel se eviti absorblia metalelor grele de citre plante in cantiteii mai mari decdt leeste necesar (lrnp :iir,r,u'w. tastefu I e ard en . co m/wo rm casri n ss.htm).in ciud.a *ufi e urrna prezenlei in soi ardmelor, agricultura modern[, de tip indusuial, ameninid populaiiile gi diversitareaacestor organisme care fac parte din fauna solului.RAmele sunt sensibile la lucri.rile de mecanizare excesivS. practicate de agriculturaintensivd, la o serie pesticide utilizate pentru combaterea buruienilor, gi la alli poluanliorganici gi minerali. Rotalia culturilor gi indepdr-tarea resturilor vegetaie sunt al*.e cauzecu impact negativ asupra r6.melor.Datd hind sensibiiitatea lor la siruri (cloruri de sodiu gi potasiu), salinizarea secundard a, solurilor este o altd cauzd a diminu[rii sau chiar inllturarii acestora din f.euna golului.Degradarea solurilor este asociata cu siricirea abundenlei 6i a biodiversitalii viermilor depdmAnt gi a celorlalte comunirali de invertebrate. De aceea aceste organisme sunt gibioindicatori pregiogi, un baromeru al calitilii soluiui.Pe de altl parte. sunt reclamate gi o serie de efecte nepldcute 5i nedorite ale activitdliirdmelor (F{aznes et al.2003) precum: inliturarea gi ingroparea stratu}ui superficial alsoiului, sporind vulnerabilitatea acestuia 1a procesele de giroire qi eroziune in suprafa!5.;producerea de agregate de sol aducerea lor la suprafald contribuie la intensificareaeroziunii peluzeior, a terenurilor de golf gi a terenurilor irigate; disemineazi semin{elorburuienilor in terenurile cuitivate; impragtie patogeni vegetali gi animali; cregerea-;^'i'-;i^- le azot din sOI daioritd srimulArii nrocecclnr rie 'lpvi sa'e si denitrifr-care'.rvrs!r rlvr u! &vL urrl Jvt gqlvrrL4 JLlrllur4rrr prvvlJuIvr u! rLYt54r! tl uurltLltttvgrL,cre$terea perderilor de carbon din sol datoritS cregrerii respiraliei microbiene. Alte speciisunt catalogate ca daunatori ai culturiior de orez din sud-estul Asiei (Shih et al. 1999).Rdmele sunt considerate, uneori, ca fiind specii invazive in pS.duriie temperate din cauzaabilitafii lor de a schimba structura soiului gi nivelul conlinutului de azot. In plan ecologic,aceasta inseamnd ci ei pot schimba mediui invadat, suot creatori de ecosistem (ingineri" ' ; ',tie ecosistiit). ' i "'':- 4in "+,In esen![, in cadrul solului, populaliile de rdme, ansambiul tuturor structurilor biogene pecare le-au construit in sol gi comunit[lile microrganismelor care trEiesc in aceste structurialcituiesc un sistem cu organizare proprie, un ecosistem particuia, numit ,,drilosphere".Oligochetele acvaticePrezintd muite asema.ndri dar gi camctere particulare comparativ cu speciile terestre.Modul de hrinire dominant sedimentofag 9i toleranla la concentralii mici de oxigen suntadaptS.ri care permite sd populeze toate tipurile de ape continentale. Oligochetele acvaticetrdiesc in m6.luri gi sedimente, ingropate total sau parlial, libere sau in tuburi construire.altor neveftebrate acvatice. Chaetogaster limnaei triiegte in cavitatea pulmonard amelcului Limnaea unde se hrinegte cu larvele viermeiui de gElbeazd (Fascioia hepatica)care il parazireazS..Corpul cilindric, fonnat din mai multe metamere inelare, are in medie intre lgi 30 mmlungirne cu tsate cd Fsate ajunge +i la-150 mrn Padea anterioara a corpuiui nu poseda-ventuze ori pete oculare. Ca gi formele terestre, majoritatea sunt organisme hermafrodite

. care se reproduc prin fecundafie reciprocd, din oud rezultAnd, fErd faze intermediare,

,1/in


13/14

juvenili identici cu pdringii. Uneie specii se inmuilesc asexuaq prin inmugurire la capEtuiposterior al corpului sau adopti ambele moduri.In rAndui oiigochetelor acvatice sunt atd.t specii care respird cutanat cdt gi specii careresniri nrin hrrnhiirrrr vrsrrrrrrrOligochetele acvatice se hrdnesc cu bacterii, protozoare, alge gi materie organicE moarte(detritus organic) inghilind sedimente gi filtrdnd apa. Speciile pelagice sunt priditoare,hrdnindu-se cu alli viermi. Formele bentonice igi adund hrana sipdnd galerii in orizontulsuperior al sedimentelor.Tubificidele (Tubifex sp.) trdiesc in mdluriie de fundul multor habitate acvatice. Ele igiconstruiesc tuburi subliri cu care igi inconjoari parAial corpul. Fali de suprafalasedimentului au o pozilie perpendiculari, cu partea anterioard a corpuiui ingropatd insediment gi parlea posterioard 1iber6, in apl, pe care o agiti incontinuu. Viennii Tubifexmai sunt cunoscudi gi sub numele de viermi roqii, datoritd coloraliei corpului imprimatade sAngele rogu. Pentru cE triiesc in'inedii pulin oxigenate (sedimente bogate in materieorganicd), uneori aproape de condigii anoxice, tubificidele au sistem respirator specialadaptat. Ele posedi branhii, pozilionate in anus.Modul de hranire detritivor influenleazA starea sedimentelor in care trdiesc. Prin sdpareagaleriilor, oligochetele amesteci sedimentele, le menlin aerate gi in acest fel este fumizatoxigen gi pentru alte organisme bentonice.Oligochetele acvatice sunt o componentd normald a ecosistemelor acvatice gi suntdominante in apele stagrante de adincime, natural sirace in oxigen (lacuri eutrofe). Pe dealtd parte, toleranga la hipoxie le face capabile sd supravieluiasci in condilii anaerobegenerate de poluarea severE cu nutrienii, precum desc6rcarea de ape uzate, mortale pentruaite nevertebrate. Asfel o comunitate de nevertebrate acvatice bentonice cu un numlrfoarte mare de viermi rogii, cdnd alte specii sunt pufine, indica o poluare severE cunutrienli (Voshell and Reese 2002).Clasa Hirudinea (Lipitorile)Hirudineele sunt anelide cu un num5r definit de segmente, 33. lipsite de parapode gi cheli' loccjri'iotori. Eie $unr raSpAndite'cri piecidere in apele contrnentaie-duicr dar exista gispecii marine qi terestre. Lipitoriie au un corp foarte musculos, turtit dorso-ventral, culungimi intre 4 gi a50 mm. Extremipliie corpului posedd cdte o ventuzd. La parteaanterioard a coqpului, iipitorile au mai muite pete oculare gi gura localizati in ventuzE-Clasa Hirudinee reunegte multe specii parazite. Sunt ectoparazili ocazionali care sehrS.nesc cu sdnge de la peqti, amfibieni, pdsdri, mamifere gi uneori, inclusiv de la om.Multe specii sunt priditoare, se hrinesc cu nevertebrate precum larve de insecte, larve devienni oligocheli, molugte, iar altele se hrinesc cu particule organice din ap6.Lipitorile sunt animale .hennafrodite dar nu se reproduc exclusiv sexual. Deoarece: *.r!*,ut:*-1. Lipitorile sunt frecvent rispdndite in apele continentale linigtite, nu foarte adanci: balfi,lacuri, mlagtini gi in apele curgltoare cu scurgere leneqd. ln habitatele acvatice, speciilelibere sunt prezente pe substrat solid - pietre, tulpinile plantelor. Deorece se deplaseazdcu ajutorul ventuzelor, au nevoie de substrat ferm, motiv pentru care iipitoriie sunt rarintAin ite in zoae cu s edi m ente fine, n eeonsolidate-de-tipulsiitu h+;,Specia reprezentativi este Hirudo medicinalis. Corpul, colorat negricios verzui, prezintao inelalie extern[ vizibild. in ventuza anterioard se aflE gura prevEzutE fonnati din trei

l1


14/14

fElei muscuioase cu numerogi dinli cu care taie tegi-rmentul gazdei parazitate. Mugcdturalasd o cicatrice in formd de ,,Y". Saliva conline un produs anticuagulant care permitepd.srrarea neschimbatd a s6.ngelui ingerat cAteva luni. In mediul acvatic innoatd iar peuscat se depiaseazd cu ajutorul ventuzelor.Ca gi alli vi*rmi, lipitorile absorl .rigenul dizolvat pc intreaga suprafa;d a corpului.Manifesta o toleran[A moderati, la poluanli, gi valori coborite ale oxigenuiui din api. Onronortie ridicatA a acestora in fauna de nevertebrate a unui hahitat ncvatir: nnate fi unPrvHvrlr! rrvrLsrs s sL!JLvrs lrl rsurrgindicator aa1 nivelului scd.zut al oxigenului cauzat de poluarea cu substanle oreanice(Voshell and Reese 2003).

ArahnideleProducerea de mitase de c.drre glanda opistosomald (opisthosomal glands) este oocaracteristicd defrnitorie a iaianjinitor. Mitasea este utiiizatA de peianjeni nu doarpentru construirea atat de cunoscutei pttnze, ci 9i pentru contruirea sacului in care suntdepuse oudlele, pentru prinderea prdzii, cdptuqirea galeriilor, comunicare gi deplasare.Fosilele de paianjeni, la care s-a identificat structura responsabild pentru ieserea pAnzeidateazd. din Devonian (Selden et al. 2008).Estimdrile recenre (IUCN Species Survival Commission 2007) arat6 cd 20% din speciilegrupurilor taxonomice p6sdri, mamifere gi amfibieni sunt ameninlate cu disparilia.GlosarZoni intertidala - sectorul de ![rm desfEgurat intre linia mareei inaite (la flux) gi liniamareei joase (reflux). Ldlimea acestei zone variaz6 direct proporfional cu amplitudineamaeicd gi cu panta ldrmului.Bibliografie

1. Banta, G.T., Andersen, O. (2003), Bioturbation and the fate of sediment poiiuants.Er,per"ii'i-ier;ialcas:,: ' . c!ii.i e,lseleeied i.nfa.r:na species..llin }lilieu, 53 (,1): ?3?-2492. Belian, G. (1980) Annelides Polychdtes des substrats solides de irois milieux poiludessur les cOtes de Provence (France): Cortiou, Golfe de Fos, Vieux Port de Marserlle.Tethys, 9(3): 267-278.

3 . Brown, C.G., Barois, I." Laveile, P., 2000. Regulation of soil organic mafterdynamics and microbial activity in the drilosphere and the role of interactionswith other edaphic functional domains. European Journal of Soil Biology 36,t77-198.4- Chapman, A.D. (2009), Numbers of Living Species in Australia and the World, AReport for the Arrstralian Biological Resources Study, September 2A09,'r' ".i' finb'#wwtlu':e'Jirironrreni.ql'r".tr,i,';,,.,JiE;ri?it\4abisipublic-rt:ljp,:l'ciher,/soecies" ::' ':'ln urnbers/2009i03-introduction.htm I (accesat 25 martie 20 I 0).5. Decans, T., Mariani, L., Betacourt, N.. Jimdnez, J.J. (2003). Seed dispersion bzsurface casting activities of earthworm in Colombian grasslands, Acta Aecologica24:17 5-185.6. De Vanna, K.M. (2006), Role of Dreissena as ecosystern engineers: Effects tonative bioturbators and benthic community structure and function, Master ofDegree Thesis, University of Toledo, December 2006.

cursuri ecozoologie 2011

Documents