curtea de conturi a romÂniei · bugetul statului. acest text este o fiind de strictăinterpretare....

Bucure decembrie 11şti, 20ISSN

CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI

2247 – 5214ISSN-L = 2247 – 5214©

Telefon: 00

Str. Lev Tolstoi nr. 22-24, sector 1, cod 011948Bucureşti, ROMÂNIA

( 4) 021 3078 811Fax: 00( 4) 021 3078 875

www.curteadeconturi.ro

CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI

Colectiv de redac :ţie

Doina Dr șef serviciu, Departamentul I- director, Departamentul VIII

auditor public extern, Departamentul Iconsilier juridic, Departamentul VII

- auditor public extern, Departamentul XIdirector, Autoritatea de Audit

ăniceanu -Silvia TomaAndreea Mihalache -Oana Moldovan -Eugenia CostacheRăzvan Ifrim -

CUPRINSPagina

3

9

12

26

32

34

41

46

57

63

CONSIDERENTE PRIVIND CONTROLUL INTERN/ MANAGERIALCristiana Tătaru, Camera de Conturi Argeș, Auditor public extern

SCHIMB DE EXPERIEN�Ă ÎNTRE CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI ȘI INSTITU�IILEIMPLICATE ÎN AUDITAREA SECTORULUI PUBLIC DIN MAREA BRITANIEDumitru Alămîie, Departamentul IX, Consilier de conturi

MANAGEMENTUL COMUNICĂRII ȘI MOTIVAREA AUDITORILOR PUBLICI EXTERNI DINPERSPECTIVA STRATEGIEI DE COMUNICARE A CUR�II DE CONTURI A ROMÂNIEIVioleta Tătaru, Camera de Conturi Gorj, Director adjunct

UTILIZAREA PROCEDURILOR DE AUDITDoina Lidia Roșcule�, Camera de Conturi Constan�a, Auditor public extern-

ASPECTE DE PROCEDURĂ FISCALĂ PRIVIND RECUPERAREA SUMELOR DATORATEBUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT CARE NU POT FI ÎNCASATE DE LA DEBITORIIDECLARA I INSOLVABILI�Elena-Doina Dascălu, Vicepreședinte

VIZITE BILATERALE LA CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI ÎN ANUL 2011Ghiorghi Prisăcaru, Consilier al Pre edinteluișDragoș Budulac, Serviciul Rela�ii Externe și Protocol, Șef serviciu

SINTEZA JURNALULUI INTERNA�IONAL DE AUDIT PUBLIC INTOSAIDragoș Budulac, Serviciul Rela�ii Externe și Protocol, Șef serviciu

PARTICIPAREA CUR�II DE CONTURI A ROMÂNIEI LA AL XXI-LEA SIMPOZION ONU/ INTOSAI CUTEMA ”PRACTICI EFICIENTE DE COOPERARE ÎNTRE INSTITU�IILE SUPREME DE AUDIT ȘICETĂ�ENI ÎN VEDEREA CREȘTERII RESPONSABILITĂ�II PUBLICE” - Viena, Austria, 13-15 iulie 2011

� ȘDoina Drăniceanu, Departamentul I, Direc ia 1, Serviciul 2, ef serviciu

COMUNICAREA ÎN AUDITUL FINANCIAR AL ENTITĂ�ILOR DIN SECTORUL PUBLICPetre Dragomirescu, Departamentul I, Direc�ia 1, Serviciul 1, Auditor public externAurelian Verdeș, Departamentul I, Direc�ia 1, Serviciul 1, Auditor public extern

67

17

PREZENTAREA RAPORTULUI ANUAL 2010 AL CUR�II EUROPENE DE CONTURI ÎN FA�ACOMISIEI PENTRU CONTROL BUGETAR A PARLAMENTULUI EUROPEANOvidiu Ispir, Membru al Cur�ii Europene de Conturi

SISTEMUL DE EVALUARE A COMPETEN�ELOR ȘI PERFORMAN�ELOR PERSONALULUICUR�II EUROPENE DE CONTURI - COMPASSMarilena Demian, Atașat în cadrul Cabinetului român la Curtea de Conturi Europeană

VIZITA DELEGA�IEI EUROSTAT ÎN ROMÂNIA PENTRU MONITORIZAREA PROCESULUIPRIVIND CALITATEA ȘSURSELOR DE DATE UTILIZATE LA RAPORTAREA DATORIEI IDEFICITULUI GUVERNAMENTAL CĂTRE COMISIA EUROPEANĂSvetlana Mureșan, Departamentul I, Direc�ia 1, Serviciul 2, Auditor public externMariana Mișu, Departamentul VI, Direc�ia 2, Director

TEHNICI DE AUDIT ASISTATE DE CALCULATOR (COMPUTER ASSISTED AUDIT TECHNIQUES CAATs)–Cornel Constantinescu,Aura Aciobăni�ei, Departamentul I, Direc�ia 3, Auditor public extern

Departamentul I, Direc�ia 3, Director

71 IMPORTAN�A ABILITĂ�ILOR PERSONALE (SOFT SKILLS) PENTRU AUDITORUL MODERNWayne Bartlett, Consultant al Băncii Mondiale

74

CUVÂNT ÎNAINTE

5

CUVÂNT ÎNAINTE

În semestrul I

�

�

ș � ș

� ș �

ecum și schimbului de opinii între

auditorii publici externi.

c

ș

� ș

erinstitu�ional.

�

�

ș

ș

ș �

� ș

ș Sunt prezentate principalele repere

ale vizitelor bilaterale

�

� � auditorul modern, este

abordat î � �

�

� da 2011-2014 și planul de implementare aferent.

ș

al anului 2011 a fost editat

primul număr al Revistei Cur ii de Conturi a

României, publica ie destinată promovării

cuno tin elor teoretice i practice necesare

activită ilor specifice desfă urate de institu ia

noastră, pr

Primul număr al revistei a fost considerat de

ătre personalul de specialitate din Curtea de

Conturi a României un instrument profesional i

de informare util, atât la nivel institu ional, cât i

la nivel int

Al doilea număr al revistei supune aten iei

aspecte privind recuperarea unor sume datorate

bugetului general consolidat, articole reflectând

tematica de interes propusă de către reprezentantul

României la Curtea de Conturi Europeană,

articole privind buna practică interna ională în auditarea sectorului public, managementul

comunicării i controlul managerial.

Acest număr cuprinde, de asemenea, concluzii i recomandări ONU/INTOSAI în vederea

cre terii responsabilită ii publice, proceduri de audit, comunicarea în auditul financiar al

entită ilor din sectorul public, raportarea datoriei i deficitului guvernamental către Comisia

Europeană, precum i tehnici de audit asistate de calculator.

la Curtea de Conturi a României în anul 2011, iar pentru prima dată

paginile revistei noastre reflectă o sinteză a ultimului număr al Jurnalului Interna ional de Audit

Public INTOSAI.

Un subiect de actualitate, importan a abilită ilor personale pentru

ntr-un articol redactat de consultantul extern care a elaborat împreună cu exper ii Cur ii

de Conturi a României, în cadrul unui proiect finan at de Banca Mondială, Strategia de resurse

umane a institu iei noastre pentru perioa

Îmi exprim convingerea că i acest nou număr al revistei va suscita interesul cititorilor.

NICOLA

PREȘEDINTELE CUR�II DE CONTURI A ROMÂNIEI

E VĂCĂROIU

3

ASPECTE DE PROCEDURĂ FISCALĂ PRIVIND RECUPERAREASUMELOR DATORATE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT CARE NUPOT FI ÎNCASATE DE LA DEBITORII DECLARA I INSOLVABILI�

Codul de procedură fiscală

debitorii declaraţi insolvabili

răspundere în sarcina altor persoane fizice şi

juridice decât contribuabilul debitorprocedură nouă de recuperare a

creanţelor fiscale

a reglementat ometod

care nu pot fi încasatede la , instituindu-se o

este

consacrat de Codul civil

ă nouă de

.Această

o procedură care se aplică înraporturile juridice fiscale dintre contribuabil şibugetul statului. Acest text este o

fiind destrictă interpretare.

recuperare a sumelor datorate

bugetului general consolidat

derogare de la

dreptul comun

5

Elena Doina DascăluVicepreşedinte

Obligaţiile solidar

activă pasivă

Solidaritatea pasivă

Debitorul care a plătit drept deregres împotriva celorlalţi codebitori

pentru obligaţiile de plată restante aledebitorului declarat insolvabil în condiţiile art.176 din Codul de procedură fiscală răspundsolidar următoarele persoane

administratorii, asociaţii, acţionarii şi oric

alte persoane care au

răspunde solidar cu debitorul

declarat insolvabil în condiţiile Codului de

procedură fiscală sau declarat nsolv în

condiţiile Legii nr. 85/2006

condiţii

eSolidaritatea

caracteristici

cu acestapersoanele fizice sau juridice

are

provocat insolvabilitatea

administratorii

administratorii sau oricare alte persoane

administratorii sau oricare alte persoane

i abil

control

sunt reglementate deart.1434-1460 din noul Cod civil. poatefi

:

,

între codebitorii

, solidar

Astfel,

, ,

nu

care cu

care cu

De asemenea,

cu orice titlu,

, când există mai mulţi creditori, sau ,când există mai mulţi debitori.

are următoarelefiecare dintre codebitori, obligaţi la plata

aceloraşi datorii faţă de acelaşi creditor, este ţinutpentru totalitatea datoriei, creditorul putând urmări, laalegerea sa pe oricare dintre codebitorii solidari înparte, pe unii sau pe toţi împreună, pentru întreagacreanţă;

solidari obligaţia estedivizibilă, neputând fi ţinută la mai mult decât partealor proporţională din datorie sau mai mult decât ceeace trebuie să plătească.

dobândeşte un

pentru tot ceea ce a plătit peste partea sa şi în modproporţional.

:care, anterior

datei declarării insolvabilităţii, cu ,dobândesc în orice mod active de la debitorii care îşiprovoacă astfel insolvabilitatea;

persoanei juridice debitoare prin înstrăinarea sauascunderea cu , sub orice formă, a activelordebitorului;

care, în perioada exercităriimandatului cu şi-au îndeplinitobligaţia legală de a cere instanţei competentedeschiderea procedurii insolvenţei, pentru obligaţiilefiscale aferente perioadei respective şi rămaseneachitate la data declarării stării de insolvabilitate;

au determinat nedeclarareaşi/sau neachitarea la scadenţă a obligaţiilor fiscale;

au determinat restituirea saurambursarea unor sume de bani de la bugetul generalconsolidat fără ca acestea să fie cuvenite debitorului.

, persoana juridică caredirect sau indirect controlează, este controlată sau seaflă sub comun cu debitorul şi dacă esteîndeplinită cel puţin una din următoarele :

dobândeşte, dreptul deproprietate asupra unor active corporale de la debitor,

�

�

�

�rea-credinţă

rea-credinţă

rea-credinţă

ţă

rea-credinţă

�

�

rea-credin�

�

Solidaritatea este o obligaţie cu subiecte multiple, în care fiecare creditor solidar poate cere debitoruluiîntreaga datorie sau oricare dintre debitorii solidari poate fi ţinut la executarea în întregime a prestaţiei la care aredreptul creditorul.

6

Aspecte de procedură fiscală privind recuperarea sumelor datorate bugetului general consolidat ce nu pot fi încasate de la debitorii declara i insolvabili�

iar valoarea contabilă a acestora este de cel puţin

raporturi contractuale comerciale cuclienţii şi/ , alţii decât cei de utilităţi,

proporţie de cel puţin din totalul valoric altranzacţiilor;

raporturi de muncă sau civile deprestări de servicii cu cel puţin ţii sauprestatorii de servicii ai debitorului.

pentru a scăpa de datoriile acumulatede un contribuabil persoană juridică prin transferul, subformă de a activităţilor către altă firmă (care areeventual acelaşi acţionar)

. Dacă se dovedeşte că

.ta că legiuitorul nu a instituit

posibilitatea de anulare a actelor juridice frauduloase învederea readucerii bunurilor în patrimoniul debitorului(aşa cum de altfel Legea nr. 85/2006 a insolvenţei).

Legiuitorul a instituit însă o, respectiv, în loc să se aducă sub

). Posibilitateade anulare există în continuare, în temeiul prevederilor

Cod civil, dar o asemenea acţiune este lipsită deinteres, pe o calemult mai simplă şi mai eficientă, şi anume prin

Însă, legiuitorul a constatat că

caresă conducă la

.a arătat însă că există şi alte situaţii

în care administratorii sau terţele persoane au determinatcu

.a considerat necesar să

reevalueze conţinutul art. 27 din Codul de rocedurăiscală, dându-i o nouă consistenţă, după cum urmează:

În primul rând a fost reglementatăurmătoarel

asociaţii din asociaţiile fără personalitate juridică,inclusiv membrii asociaţiilor familiale, pentruobligaţiile fiscale datorate de acestea, alături dereprezentanţii legali care cu rea-credinţă au determinat

nedeclararea şi/sau neachitarea obligaţiilor fiscale lascadenţă;

terţii popriţi în măsura în care au sustras sume dela indisponibilizare şi în limita acestor sume.

încondiţiile Codului de procedură fiscală,

:le fizice sau juridice care, anterior datei

declarării insolvabilităţii cu rea-credinţă au dobândit înorice mod active de la debitorii care şi-au provocat astfelinsolvabilitatea;

administratorii, asociaţii, acţionarii sau orice altepersoane care au provocat insolvabilitatea persoaneijuridice debitoare, prin înstrăinarea sau ascunderea curea-credinţă sub orice formă, a activelor debitorului;

administratorii care, în perioada exercităriimandatului, nu şi-au îndeplinit obligaţia legală de a cereinstanţei competente deschiderea procedurii insolvenţei,pentru obligaţiile fiscale aferente perioadei respectiveşi rămase neachitate la data declarării stării deinsolvabilitate;

administratorii sau orice alte persoane care curea-credinţă au determinat nedeclararea şi/sauneachitarea la scadenţă a sumelor ce reprezentauobligaţii fiscale;

administratorii sau orice alte persoane care curea-credinţă au determinat restituirea sau rambursareaunor sume de bani de la bugetul general consolidat fărăca acestea să fie cuvenite debitorului.

1/2corporale ale

dobânditorului;are sau a avut

sau cu furnizorii careau avut sau au raporturi contractuale cu debitorul în

1/2

are sau a avut1/2 dintre angaja

Cu privire la , aceastapoate fi

vânzare,

, atunci

Se poate consta

, ,

un singur bun, se aduce(mai exact

noului

.vechea

impunându-se instituirea unor

,

Ca urmare,p

f

or persoane:

În al doilea rând, pentru

persoane

dinvaloarea contabilă a tuturor activelor

�

�

�

�

�

�

�

�

�

ipoteza

insolvabilitate

gajulgeneral al statului un întregpatrimoniu

instituindu-sedecizia

organului fiscal

din Ca i

economice, pârghii

fiscale care au necesitat extindereacazurilor de atragere a

legiuitorul

cu debitorul a

insolvabilităţiiprovocată

vânzare neurmată şi deplata contravalorii activităţilor preluate sau destabilirea unor preţuri derizoriitransferul s-a făcut pentru a duce în stare de

prima firmă a doua firmă va fisolidară la plata obligaţiilor restante cu prima firmă

procedură mult maiavantajoasă

latura sa activă

răspunderea solidară

reglementarea instituţiei angajării răspunderii solidare odulde procedură fiscală nu mai corespunde realităţi

creşterea gradului de colectare aveniturilor bugetare

Practica fiscală

rea-credinţă nedeclararea şi/sau neplataobligaţiilor situaţii

răspunderii solidare

răspundereasolidară

obligaţiile de platărestante ale debitorului declarat insolvabil

răspundsolidar cu debitorul următoarele persoane

face

7


Prinpentru

redefinirea instituţiei angajării răspunderii solidareprevenirea şi combaterea evaziunii fis,

instituirea de noi pârghii caleastfel cum este aceasta reglementată de Codul de

procedură fiscală, s-a dorit , care, înactualele condiţii economice, prezintă un risc natural de extindere în sensul nedeclarării obligaţiilor fiscale ori alneachitării celor legal declarate, respectiv instituite.

De asemenea,

adus.

Astfel,

punereîn stabilirea impozitelor iar aceasta

legiuitorul a urmărit creareapremiselor de creştere

extinderea măsurilor de executare silităasupra terţilor care răspund solidar cu debitorul,reprezintă o lărgire a bazei de colectare

determină ocreştere corespunzătoare a probabilităţii de realizarea creanţelor bugetare

a gradului de colectare aveniturilor bugetare

prejudicii bugetului generalconsolidat

prin extinderea măsurilor deexecutare asupra patrimoniului acelor persoane care, înexercitarea atribuţiilor şi a drepturilor lor ori încolaborare cu acestea, prin acţiuni sau omisiuni, curea-credinţă au

, similară dinpunct de vedere al efectelor cu lărgirea bazei de im

,

.

Tot acest demers vizează recuperarea prejudiciului produs bugetului general consolidat prin comiterea unor faptecare ţi şi, în esenţă, , legături prin sancţionareapecuniară de natură

n dereparatorie a celor de , , asigurarea unui

.

comportamentul fiscal incorectdescurajarea comiterii acestora pe viitor

l

apărarea interesului publicrea-credinţă

mediu economic deplin concurenţia

În al treilea rând,

este

,

are sau a avut raporturi comerciale cont

În ceea ce prive te, legiuitorul nu a operat

modific ri, astfel c definirea i con inutul acestortermeni sunt a a cum au fost anterior defini i.

persoana juridică răspundesolidar cu debitorul

condiţii

ş

declarat insolvabil

control

definirea termenilor de„control” i „control indirect”

în condiţiileCodului de procedură fiscală, sau declarat insolventîn condiţiile legii speciale care reglementeazăinsolvenţa, dacă, direct sau indirect controlează, estecontrolată sau se află sub comun cu debitorul şidacă este îndeplinită cel puţin una din următoarele

:dobândeşte, cu orice titlu, dreptul de proprietate

asupra unor active corporale de la debitor, iar valoareacontabilă a acestor active reprezintă cel puţin jumătatedin valoarea contabilă a tuturor activelor corporale aledobânditorului;

ractualecu clienţii şi/sau cu furnizorii, alţii decât cei de utilităţi,care au avut sau au raporturi contractuale cu debitorul înproporţie de cel puţin jumătate din totalul valoric altranzacţiilor;

are sau a avut raporturi de muncă sau civile deprestări de servicii cu cel puţin jumătate dintre angajaţiisau prestatorii de servicii ai debitorului.

ş

ă ă ş ţş ţ

�

�

�

În fapt, efectul aplicării unui, polivalent şi adaptat realităţii din mediul

economico-financiar va fi nu numai unul imediat, deordin material, prin

, ci şi unul indus, de ordin psihologic, prinrealizarea unei legături de cauzalitate între comitereaunor abateri şi

la revizuirea art. 27 dinCodul de procedură fiscală

prezentarea sistematică a situaţiilor în care, potrivitnormelor legale, se angajează răspunderea solidară şicuprinderea în rândul acestora şi a situaţiilor prevăzute

instrument legislativmodern

Obiectivelecreşterea gradului de realizare acreanţelor

descurajarea comportamentului fiscalincorect prin acţiunile organelor fiscale menite să

recupereze chiar din averea celor care cu rea-credinţăau cauzat prejudicii.

avute în vederesunt:

�

8


de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 44/2008privind desfăşurarea activităţilor economice de cătrepersoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şiîntreprinderile familiare, cu modificările şi completărileulterioare;

necesar angajării răspunderii solidare a persoanelor care deţin

onal asupra societăţii, chiar dacă acesteanu apar în actele juridice sau comerciale, dar se comportăca un administrator;

conform principiului urmărilor neglijenţei, însolidar cu debitorul va răspunde persoana care, cu rea-credinţă, a permis sau a determinat constituirea eronată aobligaţiilor fiscale prin declararea acestora în cuantuminferior celui real datorat, răspunderea urmând a seangaja asupra persoanelor

urmează, de asemenea, să fie sancţionate şiacţiunile ilicite care au avut ca efect îmbogăţirea fără justtemei a contribuabilului, prin încasarea unor sume de labuget, fără existenţa unui drept real de restituire sau derambursare;

acelaşi principiu să fie utilizat şi în atragerearăspunderii solidare cu debitorul a celui care, în calitatede administrator, din cauza îndeplinirii defectuoase asarcinilor şi atribuţiilor sale, a determinat sau a favorizatapariţia stării de insolvabilitate şi care, în acelaşi timp, nuşi-a îndeplinit obligaţia legală de a solicita instanţeicompetente deschiderea procedurii insolvenţei, înconformitate cu prevederile Legii nr. 85/2006.

aprobată de conducătorul acestuia, încare sunt arătate

.

ese comunică persoanei obligate plată şi va cuprinde pelângă elementele generale ale oricărui act administrativfiscal şi următoarele:

codul de identificare fiscală a persoanei răspunzătoare, precum şi orice alte date de identificare;

numele şi prenumele sau denumirea debitoruluiprincipal, codul de identificare fiscală, domiciliul/sediulacestuia;

cuantumul şi natura sumelor datorate;termenul în care persoana răspunzătoare trebuie

să plătească;temeiul legal şi motivele de fapt ale angajării

răspunderii

Potrivit dispoziţiilor art. 29 din Codul de procedurăfiscală

, cu excepţia cazurilorîn care obligaţia de plată reprezintă amenzi aplicatedebitorului persoană fizică.

Dispoziţia legală mai sus invocată reflectă tendinţalegiuitorului de completare a dreptului procesual fiscalcu dispoziţii de drept comun, inclusiv din materiasuccesiunii persoanei fizice şi juridice.

Excepţie de la regula enunţată de art. 29 sunta

ar trebui avute în vederede către atunci când evalueazămodul în care organele de administrare fiscală aleAgenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi structurilesale teritoriale realizează sarcinile de

crearea cadrului legal -în realitate

controlul decizi

vinovate;,

constituie titlu, car

la ,

,-

.

,

menzile aplicate persoanei fizice, care au întotdeaunacaracter personal.

Toate aceste considerente

.

�

�

�

�

�

�

�

�

�

Răspunderea solidară se stabileşte de organulfiscal prin decizie

motivele de fapt şi de drept care augenerat atragerea răspunderii solidare

de creanţă pentruobligaţiile de plată ale persoanei răspunzătoare

drepturile şi obligaţiile din raportul juridicfiscal trec asupra succesorilor debitorului încondiţiile dreptului comun

Decizia

auditorii publici externi

colectare aveniturilor bugetare

PREZENTAREA RAPORTULUI ANUAL 2010UGETAR A

PARLAMENTULUI EUROPEAN

AL CURŢII EUROPENE DECONTURI ÎN FAŢA COMISIEI PENTRU CONTROL B

9

Ovidiu IspirMembru al Curţii Europene de Conturi

Pe data de 10 noiembrie 2011, Preşedintele Curţii

în faţa Comitetului de ControlBugetar al Parlamentului European.

zentărilorraportului de către Curte încheiat pe 30 noiembrie2011., cu ocazia reuniunii Consiliului ECOFIN.

Ca şi în anii anteriori, raportul anual privindexecuţia bugetului

conturilor aferente exerciţiului, în acestcaz exerciţiul 2010, şi operaţiunilors Acesta este mandatul conferitCurţii

ţionare a Uniunii prevăzut laart. 287. În plus, raportul de anul acesta include şi uncapitol referitor la obţinute în ceea cepriveşte respectarea principiilor bunei gestiunifinancia economicitate, eficienţă i eficacitate

rformanţ

Acest capitol reflectă importanţa principiilor buneigestiuni financiare în efectuarea cheltuielilor,

măsurarea performanţei fiind esenţială pe totparcursul procesului de intervenţie publ că, acoperindresursele, realizările, rezultatele, impacturile precumşi evaluarea gradului de real zare a valorii adăugateeuropene a proiectelor cofinanţate de UniuneaEuropeană.

al 17-lea an în care Curtea publică oeclaraţie de asigurare

(DAS) cu privire la fiabilitatea conturilor şi laregularitatea operaţiunilor subiacente conturilor.Activităţ le de audit pe care trebuie să le desfăşurămpentru a elabora declaraţia de asigurare sunt extrem deample şi nu reprezintă un demers facil pentru Curte.Curtea auditează diferitele sisteme de venituri şi decheltuieli ale Uniunii, care au adesea un caractercomplex, la toate nivelurile administrative aplicabile– administraţia UE, administraţiile naţionale şiregionale – şi urmăreşte circuitul fondur lor până lanivelul beneficiarilor individuali, care sunt în numărde milioane şi care sunt răspândiţi pe tot teritoriulUniunii şi dincolo de graniţele acesteia. ObiectivulCurţii este de a furniza rezultate bazate pe probesolide, care să sprijine în mod corespunzător demersulde evaluare – şi, implicit, pe cel de îmbunătăţire – agestiunii

Europene de Conturi, domnul Vitor Caldeira, aprezentat

Pe 15 noiembrie2011, raportul a fost prezentat în plenul ParlamentuluiEuropean, întrunit la Strasbourg. Seria pre

s-a

UE are drept teme principale

ubiacente conturilor.Europene de Conturi prin Tratatul de

Func Europene, mandat

re –(capitolul 8). Aceste rezultate sunt stabilite pe bazaconcluziilor celor 14 rapoarte de audit al pe ei(rapoartele speciale), publicate de Curte în anul 2010.

i,

i

EsteD –

i

i

bugetului UE.

Raportul anual al Curţii de Conturireferitor la execuţia bugetului privind exerciţiulfinanciar 2010,

Déclaration d'assurance

fiabilitatearegularitatea

rezultatele

– ş

–

BUGETUL UNIUNII EUROPENE PENTRUEXERCIŢIUL 2010

Plăţile UE pentru exerciţiul 2010 s-au ridicat la ceea ce reprezintă lentul aaproximativ 1 % din venitul naţional brut (VNB) al Uniunii. Această cifră poate fi tă cu bugetelesectorului public din statele membre, care, în multe cazuri, se ridică la aproximativ jumătate din VNB-ul totalal statului respectiv. Bugetul UE este adoptat anual – în contextul unor cadre financiare pe şapte ani – de cătreParlamentul European şi de către de a se asigura de execuţia corectă acheltuielilor bugetare îi

Coeziune, energie şi transporturi şiAgricultură şi resurse nat rale – sarcina de execuţie a getuluieste partajată cu cele 27 de state membre ale Un

Veniturile Uniunii Europene sunt constituite, în principal, din contribuţii ale statelor membre care sedetermină pe baza venitului naţional brut al acestora (VNB) şi pe legat de taxa pe valoareaadăugată colectată de statele membre (TVA). Taxele vamale şi cele agricole – resursele proprii tradiţionale –reprezintă şi ele o parte semnificativă din

la destinaţie a cheltuielilor Uniunii Europene o reprezintă domeniul agriculturii şi al selornaturale (sprijinit în cea mai mare parte sub forma plăţilor către fermieri), domeniu căruia îi corespundeaproape jumătate din bugetul UE. O altă parte semnificativă este alocată domeniului coeziunii (dezvoltareasocială şi regională) şi domeniilor energiei şi transpor ieli, care reprezintă aproximativ otreime din bugetul UE, permit cofinanţarea area unei clădiriuniversitare în Ungaria şi până la construcţia de reţele ferovi

122,2 miliarde de euro, echivacompara

Consiliu. Responsabilitatearevine, în primul rând, Comisiei. Pentru aproximativ 80 % din cheltuieli – grupurile

de politici u buiunii.

baza unui calcul

venituri.

Principa resur

turilor. Aceste cheltuunei game variate de proiecte, de la renov

are în Europa.

DE UNDE PROVIN BANII?

ÎN CE SCOPURI SUNT UTILIZATE FONDURILE?

10

Prezentarea Raportului anual 2010 ugetar a Parlamentului Europeanal Curţii Europene de Conturi în faţa Comisiei pentru Control B

Declaraţia de asigurare a Curţii pentru exerciţiulfinanciar 2010 se prezintă într-o formă revizuită, menităsă reflecte o serie de schimbări intervenite în cadrulstandardelor internaţionale de contabil tate, schimbăriintrate în vigoare în 2011. Declaraţia de anul acesta facedistincţie între venituri, angajamente şi plăţi. Opiniaglobală a Curţii cu privire la plăţi are la bază cinci

aprecieri specifice, ela

ă faţă de rapoartele anuale anterioare, pe tru ase furniza o mai bună analiză a cheltuielilor UE.

i

borate pentru cinci grupuri dedomenii de politici. Aceste aprecieri specifice facobiectul capitolelor 3-7 din Raportul anual. Grupurile dedomenii de politici corespund în linii mari rubricilorcadrului financiar 2007-2013; structura lor a fostmodificat n

specifice se bazează pe trei e raţiuni,evaluarea eficacităţii sistemelor, precum şi examinarea fiabilităţii luărilor de poziţie preze

rtele anuale de activitate ale irecţiilor

Aprecierile : rezultatel testelor efectuate pe opentate de Comisie în

rapoa d generale ale .

elemente principale

sale

DECLARAŢIA DE ASIGURARE

În opinia Cur�ii, conturile anuale ale Uniurezultatele opera�iunilor acesteia și fluxurile sale

de numerar pentru exerci�iul încheiat la itate cu dispozi�iile Regulamentului financiarși cu normele contabile adoptate de contabilul Comisiei.

umuturi,

vigoare.

as

Argumentele care stau la baza expri

În opi su

nii Europene prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative,situa�ia financiară a Uniunii la 31 decembrie 2010, precum și

această dată, în conform

Fără a pune în discu�ie opinia formulată mai sus, Curtea dorește să atragă aten�ia asupra unei modificărisurvenite în politica contabilă a Comisiei referitoare la plăţile de prefinanţare care au fost efectuate pentruconstituirea instrumentelor de inginerie financiară sau pentru a contribui la aceste instrumente, dar care nuau fost încă utilizate sub formă de împr garanţii sau participare la capital. Ca urmare a acestei situaţii,Comisia a trebuit să reîntocmească conturile anuale ale Uniunii Europene pentru exerciţiul 2009, conturipentru care Curtea a exprimat o opinie de audit „nemodificată”.

În opinia Curţii, operaţiunile de venituri ale Uniunii Europene subiacente conturilor pentru exerciţiul 2010sunt, sub toate aspectele semnificative, conforme cu legile şi reglementările în

În opinia Curţii, angajamentele subiacente conturilor pentru exerciţiul 2010 sunt, sub toate pectelesemnificative, conforme cu legile şi reglementările în vigoare.

mării unei opinii contrare (defavorabile)Curtea concluzionează că, per ansamblu, sistemele de supraveghere și de control sunt par�ial eficace înasigurarea legalităţii şi regularităţii plăţilor subiacente conturilor. Grupurile de politici Agricultură şi resursenaturale şi Coeziune, energie și transporturi sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare. Potrivit estimăriiCurţii, indicele de eroare cel mai probabil pentru plăţile subiacente conturilor este de 3,7 %.

nia Curţii, din cauza semnificaţiei aspectelor prezentate la paragraful anterior, plăţile biacenteconturilor pentru exerciţiul 2010 sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare.

FIABILITATEA CONTURILOR EXERCIŢIULUI FINANCIAR 2010

Paragraf de evidenţiere a unui aspect

A ŞI REGULARITATEA VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR TEEXERCIŢIULUI 2010

Opinie contrară (defavorabilă)

LEGALITATE AFEREN

Veniturile

Angajamentele

Plăţile

Raportul conţine câteva mesaje-cheie, care pot fi sintetizate astfel:

� �aferente exerciţiului 2010 prezintă în modfidel situaţia financiară a Uniunii ropene, precum şirezultatele operaţiunilor acesteia şi fluxurile sale denumerar pentru ciţiul 2010. În acest context trebuie avut în vedere că indicele

ConturileEu

exer

În schimb, subiacente acestor conturi au fostafectate de un nivel semnificativ de eroare, indicele deeroare estimat pentru ansamblul bugetului UE fiind de3,7 %.

plăţile

11

Prezentarea Raportului anual 2010 ugetar a Parlamentului Europeanal Curţii Europene de Conturi în faţa Comisiei pentru Control B

aportul de anul acesta reiterează mesajul-cheie alrapoartelor din anii anteriori. În pofida amelioră

l a numeroşi ani,continuă să existe riscuri semnificative la adr saregularităţii plăţilor, care nu pot fi combătute pe deplindecât prin reformarea cadrelor legislative şi prinremodelarea sistemelor de control.

Propunerile vizând legislaţia sectorială careurmează să reglementeze cheltuielile începând cu anul2014 reprezintă un prilej de a implementa aceste soluţii.Însă reformele trebuie să fie axate pe îmbunătăţireacalităţii de ansamblu a cheltuielilor. Acest lucruînseamnă îmbunătăţirea gestiunii şi a combaterii

riscurilor la adresa regularităţii şi a performanţei,concomitent cu reducerea costur

În acelaşi timp este nevoie de asigurarea unormecanisme corespunzătoare pentru garantareatran parenţei şi pentru garantarea dării de seamă pentruact

prezintă în sine o sarcină uşoară. Pentru a reuşi în acestsens este nevoie, aşa cum se sublini ză în Raportul anual2010, de stabilirea unor obiective clare şi de ameliorareacapacităţii sistemelor de a genera informaţii suficiente şifiabile cu privire la pr grese şi la riscuri.

Rrii

treptate a sistemelor, de-a lungue

ilor mecanismelor decontrol.

sul de gestiune, iar atingerea acestui deziderat nu

rea

o

menţionat nu reprezintă o estimare cu privire la fraudă

parţial eficace în asigurarea regularităţii plăţilor.

În ceea ce priveşte cheltuielile aferente grupului depolitici Coeziune, energie şi

ltuieli al Uniunii Europene care este cel maisusceptibil să ţină erori), indicele de eroare estimat deCurte pentru 2010 a fost mai ridicat decât

le de eroare estimat a rămas

situându-se astfel cu puţin ţie(materialitate) de 2%.

Ponderea deţinută în cadrul bugetului UE de plăţileîn avans ( în mod semnificativ,însă normele contabile şi supravegherea contabilă încadrul Comisiei E ropene nu au fost adaptate înconsecinţă.

isia şi statele membre ar bui să acorde o maimare atenţie stabilirii unor obiective de tip SMART (înlimba engleză:

definite în mod exact, măsurabile,pertinente, real zabile şi cu termene de îndeplinireprecise), precum şi identificării şi comb terii riscurilorcare pot afecta punerea în aplicare a acţ

,întrucât erorile semnalate de Curte se produc din motivefoarte diverse. Per ansamblu, aufost

transporturi (domeniul deche

concel estimat

pentru 2009, cifrându-se la 7,7 %.

În cadrul ,indice relativ constant.Indicele de eroare estimat pentru grupul de politici

este de 2,3 %,peste pragul de semnifica

) a crescut

u

Atunci când, Com tre

ia

iunilor.

sistemele de control

celorlalte domenii de cheltuieli ale UE

resurse naturale

�

�

�

�

Agricultură şi

prefinanţările

planifică programele de cheltuieli aleUE

Specific, Measurable, Achievable,Relevant and Timed –

Atunci când sunt în joc fonduri publice, cetăţenii se aşteaptă, în mod justificat, ca instituţiile publice care îireprezintă să asigure, cu sprijinul auditorilor finanţelor publice, o supraveghere publică efde seamă corespunzătoare pentru actul de gestiune. În societăţile democratice, promovarea transparenţei şi adării de seamă pentru actul de gestiune este o responsabilitate care revine tuturor instituţiilor. Aceastăresponsabil tate este, în plus, esenţială în contextul actual, în care există o presiune considerabilă asuprafinanţelor publice, în care este vital ca Uniunea Eur peană să îşi poată atinge obiectivele şi în care există onevoie acută de a consolida încrederea cetăţenilor în Uniunea Europeană şi în instituţiile sale.

icace, precum o dare

io

��

Fotografia care ilustrează articolul ne-a fost pusă la dispozi�ie prin amabilitatea Cur�ii Europene de Conturi.

SISTEMUL DE EVALUARE A COMPETEN�ELOR ȘI PERFORMAN�ELORPERSONALULUI CUR�II EUROPENE DE CONTURI - COMPASS

Sistemul de evaluare a competen�elor șiperforman�elor personalului Cur�ii Europene deConturi COMPASS

C P AS

gestionare a resurselor umane

conduita

obiectivele

feedback dialog

promovare

(denumit , prin analogie cuinstrumentul de navigare utilizat pentru a-i ghida pemarinari, acronimul

ompetence and erformance ppraisalystem - sistem de evaluare a c

este una dintre componentelesistemului de

urile;-

În cadrul COMPASS,

rocedura de

analogie inspirată de său în limbaengleză (

ompetenţelor şiperformanţelor),

aleCurţii şi urmăreşte:- să promoveze, în cadrul Curţii, o cultură demanagement care să întărească obligaţia de asumare aresponsabilităţii la toate nivel

să atingă cel mai înalt grad de comparabilitate,de coerenţă şi de obiectivitate în evaluareacompetenţelor şi performanţelor personalului.

şifiecărui membru al personalului sunt

evaluate cel puţin o dată pe an. Evaluarea se bazează

pe definite în descrierea postului pentrufiecare funcţie în cadrul Curţii, pe stabilitede comun acord între evaluator şi evaluat la începutulperioadei de referinţă, precum şi pe apreciereacompetenţelor, a rezultatelor obţinute şi aperformanţelor angajatului. Bineînţeles, aceastatrebuie completată pe tot parcursul anului cu

şi permanent între evaluator şievaluat.

De asemenea, COMPASS reprezintă ocontribuţie importantă la p afuncţionarilor aplicată la Curte. Pentru a putea fipromovat, un angajat trebuie să atingă un nivel minimde merit pe baza unei analize comparative arapoartelor de evaluare şi pe baza capacităţiiangajatului respectiv de a-şi asuma responsabilităţi laun nivel superior (potenţial), astfel încât perspectivelede carieră să se poată adapta mai bine la performanţeleşi competenţele individuale.

competenţa, eficienţa

cerinţele

Marilena DemianAta at în cadrul Cabinetului român la Curtea de Conturi Europeanăș

În cadrul gestiunii resurselor umane în cadrul Curţii, COMPASS are un rol clar definit:

procedurii deevaluare în

.

.

:

COMPASS urmăreşte să garanteze

al personalului şi alinstituţiei. Aceasta este o procedură anuală axată pe

aşa

cum se prevede în Deasemenea, introducerea unui mecanism de revizuire aevaluării reprezintă o garanţie suplimentară de

Procedura introdusă de COMPASS seconturează în jurul a

echitatea,corectitudinea şi transparenţa

evaluarea calitativă a performanţelor din punct devedere al competenţei, eficienţei şi conduitei,

Statutul funcţionarilor

comparabilitate, coerenţă şi obiectivitate

două

interesul comun

elemente

12

13

- în primul rând,

;- în al doilea rând,

uieefectuate.

este

.

,

calitatea de;

îndeplinirea rolului de pentru colegii noi.Evaluarea personalului are deci în vedere d

re. Se poate decivorbi despre

: etapa

, ,

Procesul de evaluare a personalului

..

necesS

carepermite ut

introduse în dosarelepersonale.

printr-o

pentru a servi drept .

este superiorul ierarhic direct,indiferent care este gradul acestuia.

aco

este superiorul ierarhic directal evaluatorului. Evaluatorul revizor este responsabil deasigurarea

.

revine unuiformat din directorul responsabil de Resursele

Umane, ural, sau

înlocuitorii lor.

.

descrierea postului

stabilirea obiectivelor

obligatorieinterviu

evaluator revizorraport de evaluare

toate activit

celelalte

cursuri

Re

tutore

zorSecretariatul General

ghiduluiformularelor

Pinterviul de evaluare, autoevaluare

cu titlu provizoriu

Evaluatorul

Evaluatorul revizor

corectrecursurilor împotriva

rapoartelor anuale de evaluare comitet deapel

standardizateScopul

care defineşteclar atribuţiile, responsabilităţile şi competenţelecorespunzătoare unui anumit post şi care reprezintădeci o bază obiectivă pentru evaluarea perfor-manţelor

de comunacord între evaluator şi evaluat, ceea ce permiteconvenirea asupra prestaţiilor ce trebuie realizate, acompetenţelor ce trebuie dobândite, precum şi aactivităţilor de formare şi dezvoltare ce treb

şi se bazează peun între evaluat şi evaluator; ea este revizuită decătre un . Evaluarea anuală faceobiectul unui

Evaluarea anuală are în vedere, aşa cum sunt definite acestea în descrierea

postului persoanei evaluate şi în programul de lucruanual al Curţii, desfăşurate de-a lungul perioadei dereferinţă.

Evaluarea anuală are în vedere şiadică activităţi realizate

de persoana evaluată, dar care nu apar, în general, îndescrierea postului, cum ar fi:

susţinerea unor de formare profesionalăîn interiorul instituţiei;

participarea la activităţi ale Departamentului de(de exemplu, conferinţe destinate

grupurilor de vizitatori);

, , urata adoi ani: anul care s-a scurs până la momentul evaluării(între 1 octombrie anul n şi 30 septembrie anul n+1aceasta fiind perioada evaluată) şi 1 octombrie n+130 septembrie n+2, pentru partea de stabilire aobiectivelor pentru perioada următoa

(anul cares-a scurs) şi cea – convenirea obiectivelorpentru perioada care începe la momentul evaluării.Aceasta din urmă va deveni baza pentru evaluareapersonalului în anul următor.

Ca urmare, formularul informatic aflat la bazaevaluării prin sistemul COMPASS are în esen�ă douăcomponente de bază: autoevaluarea făcută de persoanaevaluată privind îndeplinirea obiectivelor sale în anulanterior şi partea de stabilire a obiectivelor pentru anulcare urmează momentului evaluării.

se desfăşoarăavând ca protagonişti

Cadrul organizatoric necesarevaluării este asigurat de

este responsabil de

punerea la dispoziţie a COMPASS, precum şi aşi are bunei

funcţionări a COMPAS . Secretariatul Generalimplementează o

ilizarea funcţiilor COMPASS în variantăelectronică. De asemenea, Secretariatul General seasigură că toate documentele originale aferenteprocedurii de evaluare au fost

trebuie să se pregătească pentrupe care

trebuie să o întocmească. Persoanei evaluate i se solicităsă reflecteze asupra aprecierii personale a activităţilorefectuate în cursul perioadei de referinţă asuprapercepţiei sale cu privire la nivelul performanţelor pecare le are în fiecare domeniu de competenţă, precum şiasupra măsurii în care consideră, pe baza formularului destabilire a obiectivelor, că s-au atins obiectivelepredefinite. Pe baza acestei autoevaluări este reco-mandabil ca persoana evaluată să completeze formularul

şi să îl transmită evaluatorului, cu celpuţin cinci zile lucrătoare înainte de interviu, pentruevaluarea anuală,

După ce raportul de evaluare şi formularul destabilire a obiectivelor au fost revizuite, persoanaevaluată le şi le . Semnânddocumentele cu privire la evaluare, persoana evaluatăconfirmă faptul că procedura a fost corect aplicată şi,dacă este cazul, că observaţiile sale au fost corectconsemnate.

Evaluatorul esteresponsabil de evaluarea performanţelor şi

mpetenţelor angajatului în perioada de referinţă şi elva stabili obiectivele la începutul perioadei de referinţăîn cadrul interviului cu evaluatul. Aceste obiectivetrebuie consemnate într-un formular separat.

la nivelul entităţii din care face parte persoanaevaluată, a unui nivel de comparabilitate, de coerenţă şide obiectivitate. De asemenea, el trebuie să verifice dacăprocedura de evaluare s-a desfăşurat în modResponsabilitatea examinării

n alt director desemnat de către secretarulgene preşedintele Comitetului Personalului

COMPASS se bazează pe o serie de criterii şicompetenţe

său este:între

evaluat şi evaluator în etapa iniţială a interviului deevaluare;

spre următoarea etapă care se

Evaluarea anuală

ăţilepermanente

activităţidesfăşurate în interesul Curţii

laţii Externe

membru sau consultant în cadrulcomisiilor sau comitetelor de selecţie

două componente temporale aleprocesului de evaluare retrospectivă

prospectivă

Actorii implicaţi în procesul de evaluare

persoana evaluată, evaluatorul,evaluatorul revi

Secretariatul General al Curţii

informaţiilor

aplicaţie informatică specială

ersoana evaluată

bază de discuţie

datează semnează

Criterii şi competenţe

- de a stabili structura necesară dialogului

- de a ghida discuţia

�

�

�

�

––

Sistemul de evaluare a competen�elor și performan�elor personalului Cur�ii Europene de Conturi - COMPASS

14

concentrează asupra prestărilor ce trebuie realizate, aobiectivelor ce trebuie atinse, a performanţelorprofesionale generale, dar şi de a oferi informaţii cuprivire la capacitatea persoanei evaluate de a lucra la unnivel superior şi la domeniile de interes din punct devedere al dezvoltării carierei şi al nevoilor sale privind

formarea profesională.În scopul evaluării personalului, cele

şi ,prevăzute în

:, sunt subdivizate

în zece .

trei criteriiprincipale conduitacompetenţa, eficienţa

Statutul funcţionarilorcompetenţe

COMPETENŢĂ EFICIENŢĂ CONDUITĂ

Cunoştinţe profesionale Obţinerea de rezultate Cultura profesională

Capacitate de analiză, abilităţide judecare şi de rezolvare aproblemelor

Gestionarea, documentarea şiorganizarea activităţii

Capacitatea de a lucra cu altepersoane

Abilităţi de comunicare Gestionarea resurselor Simţul responsabilităţii,integritate şi conduită pe planprofesional

Abilităţi de coordonare şiconducere

Realizarea obiectivelor predefiniteObiectivele

de supervizare/de coordonare1.

3. Obiective privind supervizarea/coordonareareprezintă Curţii în materie

de realizări din partea unui angajat Pe lângă apreciereaperformanţelor şi a nivelului de competenţă al

şiobiec

Obiectivele profesionale sau operaţionale seraportează la principalele domenii de activitate sau laresponsabilităţile-cheie, caracteristice funcţiei persoaneievaluate aşa cum este ea prezentată în descrierea

postului. Ele se axează pe rezultatele pe care persoanaevaluată trebuie să fie în măsură să le atingă şi pemodalitatea în care aceste rezultate contribuie larealizarea obiectivelor organizaţionale (în cadrul Curţii,a unei divizii/unităţi sau a unui serviciu). Obiectiveleprofesionale şi operaţionale trebuie, de asemenea, săreflecte responsabilităţile pe care le are persoanaevaluată în cadrul misiunilor de audit sau proiectelor.Dacă este cazul, ele trebuie să fie corelate şi cuactivităţile desfăşurate în interesul instituţiei.

Obiectivele de dezvoltare personală se referă la ceeace persoana evaluată trebuie să realizeze şi să înveţepentru a-şi îmbunătăţi performanţele profesionale şi/sauprincipalele sale abilităţi. Obiectivele de dezvoltarepersonală reprezintă baza pe care fiecare funcţionar îşiimplementează planul său de dezvoltare personalăprevăzut în Regulamentul pentru formarea profesională

Obiectivele privind supervizarea sau coordonarea sereferă doar la personalul care îşi asumă responsabilităţide supervizare/coordonare.

În cazul unor performanţe reduse (neatingerea unuiobiectiv profesional) şi/sau competenţe deficiente(nivelul de competenţă cerut pentru un anumit grad nueste atins), trebuie să se acorde o atenţie deosebitălegăturii pe care acest lucru îl are cu determinareaobiectivelor operaţionale. Atunci când se constată aceste

, evaluatorul trebuie să indice cum

aşteptările

profesionale sauoperaţionale de dezvoltare personală

Obiective profesionale sau operaţionale

2. Obiective de dezvoltare personală

deficienţe

.e

persoanei evaluate, COMPASS permite, de asemenea,stabilirea gradului de realizare a obiectivelor predefinite.În cadrul COMPASS, obiectivele individuale suntsubdivizate în trei grupe: obiectivele

, obiectiveletivele .

.

pot fi eleacoperite.


15

Procedură

Evaluare anuală

Etapă a procedurii Termen

Pregătire

Reuniune informală între Direcţia deResurse Umane şi evaluatorii revizori aifiecărei entităţi organizaţionale, urmatede reuniuni ale evaluatorilor revizori cuevaluatorii din cadrul fiecărei entităţi

Înainte de sfârşitul lunii septembrieanul n+1

Iniţierea procedurii de evaluare (informareapersonalului, aplicaţia informatică etc.)

Procedura de elaborare adocumentelor de evaluare

Pregătirea autoevaluării

Cel târziu 15 septembrie n+1

Cu cinci zile lucrătoare înaintede interviu

Interviul de evaluare Convenit între evaluator şi evaluat

Întocmirea raportului de evaluare şi aformularului de stabilire a obiectivelor

15 noiembrie n+1

Procedura de revizuire adocumentelor de evaluare

Revizuirea raportului de evaluare şi aformularului de stabilire aobiectivelor

Comentariile/observaţiile evaluatoruluirevizor asupra raportului de evaluare şia formularului de stabilire a obiectivelorîn variantă revizuită

30 noiembrie n+1

Semnarea Cu sau fără comentarii 3 mbrie n+11 dece

3 mbrie n+11 dece

Procedura de recurs

Comentarii şi/sau recurs împotrivaraportului anual de evaluare revizuit

Vot majoritar în cadrul Comitetuluide pelA

Raportul de evaluare definitiv

3 ie n+1 ianuar 2

Calendarul procedurilor de evaluare

Imagine de ansamblu asupra procedurii de evaluare anuale


16

evaluarea anuală

pentru a asigura unnivel minim de comparabilitate, de coerenţă şi deobiectivitate

nivel standardizat de comparabilitate (abordarecoerentă a evaluărilor)

solicita informaţii suplimentare

în scris observaţiile cu privire la recurs

A

A

trebuie să fie înregistrat prinintermediul unei aplicaţii informatice speciale

Gpersoanei evaluate, evaluatorului şi

evaluatorului revizor

Evaluatorul

Structura interviului de evaluare

evaluatorului revizor

recurs în scris

Decizia Comitetului de pel votmajoritar confirmamodifica

confirmate modificateComitetul de pel recurs

definitive

Raportul de evaluare modificat sau confirmat estetransmis Secretariatului eneral

invită persoana evaluată aflată subautoritatea să participe la interviul de evaluare. Dupăprimirea formularului de evaluare provizorie, completatde persoana evaluată, evaluatorul examinează auto-evaluarea acesteia.

porneşte atât de laautoevaluarea persoanei evaluate, cât şi de la obiectivelepredefinite pentru perioada de referinţă. În timpulinterviului, evaluatorul şi evaluatul trebuie să stabileascăde comun acord obiectivele pentru perioada de referinţăurmătoare, urmărind structura formularului de stabilire aobiectivelor. Obiectivele pentru perioada de referinţăn+2 trebuie adoptate în cursul interviului pentru perioadade referinţă n+1.

După ce au fost datate şi semnate, raportul de evaluareşi

. Evaluatorul revizorexaminează documentele în cauză

în evaluările din domeniul său decompetenţă şi verifică dacă procedura de evaluare a fostcorect aplicată de către evaluator şi evaluat.

Evaluatorul revizor nu poate modifica proiectulraportului anual de evaluare. Totuşi, pentru a asigura un

, el poate solicita evaluatoruluisă revizuiască abordarea globală. În cazul în careevaluatorul nu dă curs acestei solicitări, evaluatorul

revizor poate introduce comentarii în acest sens înraportul de evaluare. Dacă este cazul, evaluatorul revizorpoate

e şi/sau evaluatorului.Comitetului de

Apel de către persoana evaluată şi trebuie motivatcorespunzător. Recursurile pot fi formulate numaiîmpotriva raportului de evaluare revizuit.

A opie a recursului cătreevaluator şi către evaluatorul revizor. Aceştia trebuie săîşi formuleze ,în termen de două săptămâni. Dacă se consideră necesar,Comitetul de Apel îi poate invita pe toţi funcţionariiimplicaţi să prezinte informaţii suplimentare.

este luată prinA

Dacă este cazul,Comitetul de Apel modifică raportul de evaluare revizuitînainte de 31 ianuarie anul n+2, încheind astfel întreagaprocedură.

După ce au fost

copie a acestuiaeste înaintată

.

sa

Interviul pentru

formularul de stabilire a obiectivelor completat trebuietransmise

persoaneievaluat

Orice trebuie adresat

Comitetul de pel transmite o c

. Comitetul de pel poate fie , fieraportul de evaluare.

sau deca urmare a unui , rapoartele

de evaluare sunt considerate . Raportul deevaluare definitiv

.

, iar o

După cumCurţii

şi .Trebuie spus, de asemenea, că este un proces carenecesită resurse importante din timpul personalului, darmai ales al managerilor. Nu este deci întâmplătoare

Conform calendarului activităţilor Curţii, în aceastăperioadă, munca de audit aferentă pregătirii principalului„produs” al Curţii – Declaraţia de asigurare – estefinalizată pentru anul financiar anterior şi în curs pentruanul curent, ceea ce implică o presiune ceva mai redusăasupra managerilor, care, în mod normal, nu fac muncă

Cu toate acestea, cum unităţile sunt în geni 25 de persoane, efortul pe care trebuie să îl facă

şeful de unitate, în special, este foarte mare: citirea

autoevaluărilor personalului din subordinea sa,revizuirea obiectivelor, evaluarea îndeplinirii acestora încursul interviuribiectivelor pentru noua perioadă. La aceasta se adaugă

şi munca de completare şi transmitere a documentelor, înforma pe hârtie şi prin sistemul informatic

, , tăperioadă plecaţi în misiuni în toată Europa (şi chiar înafara ei, pentru cei care se ocupă de Ajutorul Extern). Şiei trebuie să îşi aloce timpul necesar pentru elaborarea cugrijă a autoevaluării, pentru pregătirea interviului, pentruprefigurarea obi

, ceea ce implică, în primulrând, promovabilitatea lor la grade superioare, dar şieligibilitatea pentru viitoare funcţii de co

Curţii sau al altor instituţii e

reiese din procedurile descrise mai sus,Europene de

Conturi este unul

fixarea perioadei în care se face evaluarea în ultima partea anului.

de teren.eral mari –

între 15 ș

lor (care pot dura ore întregi), stabilireao

.La rândul lor, auditorii sunt în mod normal în aceas

ectivelor viitoare. Procesul este luatfoarte în serios, rezultatele lui stând în principal

nducere încadrul uropene.

procesul de evaluare a personaluluicomplex, interactiv democratic

la bazaevoluţiei carierei angajaţilor

Prezentul articol este scris folosind în principal informaţiile furnizate de Ghidul COMPASS adoptat de Curtea Europeană deConturi. Autorul a introdus câteva considerente proprii şi unele explicaţii pe care le-a considerat necesare mai buneiînţelegeri a conţinutului procedurii.

Fotografia care ilustrează articolul ne-a fost pusă la dispozi�ie prin amabilitatea Cur�ii Europene de Conturi.

��


SCHIMB DE EXPERIENŢĂ ÎNTRE CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI ŞIINSTITUŢIILE IMPLICATE ÎN AUDITAREA SECTORULUI PUBLIC DINMAREABRITANIE

ntinuării programului de

, furnizat de către

2011 sfăşurat odestinată de experienţă

între Curtea de Conturi a României şi instituţiileimplicate în

, delegaţiaCurţii de Conturi a României şi a Autorităţii de Audit,formată din 2 şefi de serviciu şi 11 auditoripublici externi,

menţionat, cureprezentanţii instituţiilor

(NationalAudit Office) şi

tuţiile caresunt implicate în activitatea de audit public extern dinMarea Britanie şi rolul profesiei de audit în MareaBritanie şi pe plan internaţional, cu reprezentanţiiacestui organism: doamna Gillian Fawcett (Head ofPublic Sector) şi dom

În contextul coprivind atestarea ca

pentru Curtea de Conturi a României, înperioada 2-10 iulie s-a de

la , schimbului

din MareaBritanie.

Pentru a beneficia de

3 directori,

a participat labritanice implicate în acest

domeniu: Londra (the Association ofChartered Certified Accountants),

Londra.

În cadrul aufost discutate aspecte relevante privind insti

nul Andrew Steele (Director,Corporate Development).

pregătire profesională Auditorcertificat internaţional”

vizită destudiu

vasta experienţă a MariiBritanii

absolvenţi ai cursului

„KPMG

România

Londra

auditarea sectorului public

în auditarea fondurilor publice

KPMG

întâlniri de lucru

ACCANAO

KPMG

I. întâlnirii desfăşurate la sediul ACCA

17

Dumitru AlămîieDepartamentul IX: verificare entit i din domeniile mediu, educa ie, cercetare, cultur , pres , academic, audiovizuală� � ă ăConsilier de Conturi

18

I.2.2. Comisia de Audit (Audit Commission

;

;

;

�

�

,ș

,

) este unorganism public înfiinţat la iniţiativa Guvernului MariiBritanii, în anul 1983, având ca principal scop protejareaintereselor publice este responsabilă pentru numireaauditorilor externi pentru autorităţile locale şi pentruentităţile care activează în domeniul sănătăţii,locuinţelor, poliţiei şi pompierilor de asemenea, acestorganism supervizează activităţile de audit menţionatemai sus, în vederea menţinerii unei calităţicorespunzătoare a acestora, stabilind şi nivelul tarifelorpe care pot să îl perceapă firmele private, în vedereaprotejării pieţei de monopolul celor patru mari firme de

audit private elaborează codul de practică aplicabil înaceste audituri şi asigură diseminarea informaţiilor dinrapoarte către publicul larg. Este responsabilă derealizarea auditurilor de performanţă, auditul situa iilorfinanciare în sectoarele menţionate, fiind totalindependentă de autorită ile locale.

Misiunile de audit extern pentru autorităţile localesunt realizate atât de către cei 1200 de angajaţi aiComisiei de Audit (o pondere de 70% n total audituri)cât i de către firmele de audit din sectorul privat (30%din total audituri). În medie o misiune de audit derulată

î

, prin analizarea, în numeleParlamentului, a modalităţii de cheltuire a banilor publici de către structurile guvernamentale, cu scopul de aîmbunătăţi performanţele obţinute în sectorul public şi calitatea serviciilor publice. NAO este responsabil de auditareasituaţiilor financiare a tuturor departamentelor centrale guvernamentale, agenţii şi alte organisme publice, precum şiale Comisiei de Audit, raportând rezultatele direct Parlamentului. De asemenea, realizează audituri de performanţă,analizând modalitatea de implementare a proiectelor şi programelor guvernamentale, formulând recomandări care auca scop îmbunătăţirea serviciilor şi creşterea eficienţei utilizării resurselor publice.

Principala sa misiune este acea de „ ”

le

a ajuta naţiunea să cheltuiască înţelept

Aspectele discutate au vizat:

I.1. Prezentarea ACCA

Este un organism internaţional pentru contabilii profesionişti, înfiinţat în anul 1904, având, în prezent, 147.000de membri, 424.00 de studenţi în 170 de ţări şi 83 de birouri constituite la nivel internaţional. În prezent, aproximativ60% dintre membrii săi lucrează în corpora�ii, 30% în firme private sau cabinete individuale de contabilitate/audit și10% în sectorul public.

Furnizează calificări recunoscute peplan internaţional în domeniile contabilitate, finanţe şimanagement.ACCAeste primul organism profesional îndomeniul contabil care

, inovare, responsabilitate şi integritate. Înanul 1909 au devenit primul organism profesional dinlume care a acceptat o femeie contabil în cadrulorganiza�iei. Principalele calificări oferite, recunoscutela nivel internaţional, sunt: calificarea ACCA şi cea înbazele contabilităţii. Examinarea presupune parcurgereaa două nivele: nivelul de bază (9 examene) şi nivelulprofesional (5 examene). Pentru a deveni membruACCA, pe lângă promovarea examenelor este necesarăexperien�a profesională o înaltă �inută morală. Cheiasuccesului acestei organizaţii este datorată serviciilorglobale, reţelei foarte extinse şi gândirii globale cuaplicare la nivel local.

:Biroul Naţional de Audit (NAO), Comisia de Audit(Audit Commission), Biroul Naţional de Audit alScoţiei, responsabil pentru auditarea cheltuielilorParlamentului Scoţian şi a aparatului executiv, BiroulNaţional al Ţării Galilor, responsabil pentru auditareacheltuielilor organismelor guvernamentale centrale şilocale şi Biroul Naţional deAudit pentru Irlanda de Nord,având atribuţii similare din Ţara Galilor.

) este InstituţiaSupremă de Audit a Marii Britanii, fiind un organismpublic independent de Guvern, înfiinţat în anul 1983 şicare raportează Parlamentului. Abia în anul 2011 prinLegea Responsabilită ii Bugetare i Auditul

ca instituţiependen a. Până în 2011 era recunoscut doar

Auditorul Controlor Financiar General.

Organiza�ia are reprezentan�i în majoritateaforumurilor contabile na�ionale și interna�ionale, fiindmembri fondatori ai IFAC și având reprezentan�i înconsiliul de administra�ie al Federa�iei Interna�ionale aContabililor, IFAC.

a introdus utilizarea programelorinformatice în contabilitate. Valorile fundamentalepromovate de acest organism sunt: oportunitate,diversitate

și

le

celui

,� ș ui Na�ional

NAO a fost legiferat și i s-a recunoscutinde �

I.2.

a Britanie

I.2.1. Biroul (NAO

Principalele instituţii responsabile cu realizarea

activităţii de audit public extern în Mare

Naţional de Audit

Schimb de experienţă între Curtea de Conturi a României şi instituţiile implicate în auditarea sectorului public din Marea Britanie

19

Rolul NAO este acela de a furniza o opinie independentă Parlamentului referitoare la cheltuirea resurselorpublice (audit financiar) și de îndrumare pentru cheltuirea eficientă a acestora (audit de performanţă), cu scopul de apromova un management financiar eficient, de a creşte performanţele utilizării resurselor publice şi calitateaserviciilor publice.


II.1. Prezentarea NAO. Rol, strategie, obiective, organisme de conducere

de către Comisia de Audit numără aproximativ 1000 deore/auditor.

august 2010, Guvernul Marii Britanii a făcutpublică intenţia sa de a transfera atribu iile Comisiei deAudit către sectorul pri cadrul legislativ urmând săfie supus Parlamentului spre dezbatere, principalulargument fiind realizarea unor economii la bugetul destat de aproximativ 50 de milioane de lire pe an. IntenţiaGuvernului este aceea de a oferi posibilitateaautorităţilor locale de a-şi alege propri auditori externi,prin aplicarea de proceduri de achiziţie publică. Temerileopiniei publice referitoare la această decizie aGuvernului vizează o posibilă creştere a costurilorpentru realizarea auditurilor şi o lipsă de obiectivitate şiindependenţă a opiniilor de audit formulate. În cadrulParlamentului a fost constituită o comisie de analiză aimpactului desfiinţării Comisiei de Audit. În concluziileprezentate, se subliniază faptul că transferareadesemnării auditorilor de la Comisia de Audit cătreautorităţile locale poate conduce la o creştere aperformanţei în sectorul public, dar se atrage atenţiaasupra riscurilor aferente, în cazul în care nu esteconceput un cadru legislativ care să asigureindependenţa auditorilor de asemenea, se subliniazăfaptul că decizia de desfiinţare a Comisie de Audit a fost

o decizie pripită, care nu a fost argumentată şi susţinutăde dovezi clare şi concrete. Consecinţele acestei deciziiar putea fi reprezentate de crearea unui mecanism

firmelor private şi depreluare a atribuţiilor Comisiei deAudit de către NAO.

aufost discutate aspecte relevante privind rolul acesteiinstituţii în auditarea cheltuielilor publice, conducereaNAO, abordarea NAO cu privire la auditul financiar şiauditul de performanţă, managementul alocăriiresurselor şi sistemele informatice, proceduri analitice şitehnici de eşantionare, cadrul informatic al auditului,utilizarea sistemului Merlin şi asigurarea controluluicalităţii procesului de audit.

Din partea acestei instituţii au participat la discuţii

şi

În�

vat,

i

;i

detransfer a banilor publici în contul

În cadrul

domnii: Peter Grey (Director International Relations andTehnical Co-Operation), Nigel Penny (InternationalManager, International Tehnical Co-Operation), TimValentine (Audit Principal, Independent ParliamentaryStandards Authority), David Jones (Audit Principal,Financial Management and Reporting), PatrickCallaghan (Electronic Information Manager,Knowledge Management) Bob Shambler (AuditPrincipal, Foreign & Commonwealth Office).

II. întâlnirii desfăşurate la sediul NAO

Schematic, principalii actori ai sistemului bugetardin Marea Britanie sunt:

Parlamentul suveran, ;Banca Angliei,

;Oficiul Na�ional de Audit, organul pri

Guvernul cheltuiește baniiconform directivelor stabilite la nivel parlamentar;

Majestatea Sa Regina numește prim-ministrul din

rândul partidului care a câștigat alegerile;Guvernul Mari

.Îmbunătăţirea serviciilor publice este o consecinţă a

luării unor decizii fundamentate şi argumentate,orientate către direcţionarea resurselor spre domeniiledeficitare, controlul resurselor publice şi un managementfinanciar sănătos.

�

�

�

�

�

organul care aprobă bugetulorganul care depozitează fondurile

consolidate provenite din economien care

Parlamentul se asigură că

i Britanii împreună cu ministerelenumite uzual Departamente, care reprezintă putereaexecutivă

De aceea,

o recomandare formulată într-un raport de audit este considerată implementată numai după ce deficienţa esteremediată şi este dovedită funcţionalitatea practică a recomandării. O consecinţă a acestei abordări o reprezintăfaptul că aproximativ 92% din recomandările formulate în raportul NAO sunt implementate. Recomandările nutrebuie să fie doar implementate, ci trebuie să-şi dovedească eficien a.

minat economii la bugetul de stat şi câştiguri rezultate din cheltuirea eficientă a banilor,în valoare de milioane de lire sterline: cel puţin un câştig de 10 lire sterline la fiecare liră sterlină cheltuită pentrubugetul Oficiului. Cele 10 lire nu se referă strict la prejudiciile recuperate, ci la economiile rezultate dineficientizarea sistemului public, urmare a recomandărilor formulate în rapoartele de audit.

�Activitatea NAO a deter


20


(The Comptroller/AuditorGeneral, C&AG). Este un membru al Casei Comunelo .

m

Conducerea NAO este asigurată de către AuditorulControlor Financiar General

r aParlamentului Marii Britanii, fiind numit, pe o perioadăde 10 ani, asigurându-se astfel independenţa faţă deGuvern. De asemenea, personalul NAO este numit de

către C&AG (aproximativ 900 de angajaţi: contabili,statisticieni, economişti, specialişti în domeniile sociale,specialişti în domeniile tehnice etc ), care nu au statut defuncţionari publici, nefiind subordonaţi nici unui

inister.

Ca și profil, angaja�ii trebuie șeconomic aflat î

abordarea în munca de audit are în vedere:- rotirea auditorilor la un interval de 3 ani,- flexibilitatea managementului,- construirea echipelor de audit în func�ie de domeniul auditat și competen�ele existente în cadrul organiza�iei,

ș �experimenta�i, 1/3 experimenta�i și 1/3 auditori juniori,- programe permanente de instruire pentru angaja�i,- dinamism și deschidere către idei noi și către specialiști tineri, un număr de 60 de absolven�i tineri fiind recruta�i înfiecare an.

să fie deschi i către abordări inovative, adaptabili la schimbare într-un contextpolitico- ntr-o continuă transformare.

Politica generală privind

- construirea unor echipe de audit care să nu depă ească 10 auditori distribui i conform algoritmului: 1/3 foarte

C&AG este

executivi dinexteriorul NAO,

ș esc misiunea, v,

ublice (Public AccountsCommis

consiliat în activitatea de conducere aNAO de către un Comitet, format din: un preşedinte non-executiv independent, 4 membri non-

un şef executiv şi doi auditori asistenţi.Ace tia stabil iziunea, politica NAO, dincare este construită strategia de regulă pentru o perioadăde 3 ani. Strategia este apoi implementată prinintermediul managementului executiv. Activitateadesfăşurată de către NAO este supervizată de cătreComisia Conturilor P

sion), având ca principale atribuţii: aprobareabugetului NAO, examinarea cheltuielilor şi aperformanţelor obţinute de NAO şi desemnareaauditorilor externi care auditează activitatea NAO.

Beneficiarii rapoartelor de audit elaborate de NAO sunt:Comitetul Conturilor Publice (The Comittee of PublicAccounts), membrii Parlamentului şi ai Guvernului,diverse instituţii ale statului şi publicul larg. Printreentităţile auditate se numără: ministerele, agenţiilenonguvernamentale, organizaţiile de caritate şi diversecompanii de stat.

În perioada 2009-2010, având la dispoziţia sa unbuget de 76 de milioane de lire sterline şi 900 de angajaţi,NAO a auditat 475 de conturi, însumând aproximativ 950de miliarde de lire sterline (în conturile de cheltuieli şivenituri) şi a elaborat 63 de rapoarte pentru Parlament.

de

ș , ș ș �

Implementarea recomandărilor formulate în rapoartele de audit a condus la îmbunătăţirea serviciilor publice,obţinându-se o economie la bugetul de stat de 890 milioane de lire sterline. Aceste rezultate obţinute reprezintăoglinda strategiei NAO, axată pe atingerea a trei obiective: informarea Parlamentului, a guvernului, managementfinanciar eficient printr-o mai bună alocare i utilizare a fondurilor publice precum i cre terea transparen ei înprocesul de raportare, o abordare a auditurilor bazată pe raportul cost/eficacitate.

Obiectivele NAO sunt reprezentate de creşterea performanţelor şi a productivităţii, respectiv îmbunătăţirea alocărilorbugetare şi controlul banilor publici, prin intermediul unui management financiar sănătos şi transparenţa în raportare şiîmbunătăţirea calităţii deciziilor luate în sectorul public.

II.2. Abordarea NAO în auditul financiar

NAO emite o asigurare rezonabilă cu privire la faptul că conturile reprezintă o imagine fidelă a realităţii, suntîntocmite în conformitate cu cadrul contabil aplicabil şi cu politicile Parlamentului.

21


II.3. Abordarea NAO în auditul de performanţă

II.4. Referitor la rapoartele de audit emise de NAO

Auditul de performan ă se concentrează pe modul în care resursele publice sunt utilizate pentru atingereaobiectivelor propuse. Rezultatele auditurilor de performanţă sunt formalizate în recomandări clare, axate pe parteapractică, care pot fi implementate şi care aduc îmbunătăţiri sistemului, stimulând schimbarea.

�

Dacă regulile aplicabile într-un sistem nu suntcorecte, se emit recomandări pentru modificarearegulilor. În anumite misiuni de audit ale unor domeniispecifice, spre exemplu sistemul de sănătate, sunt

cooptaţi profesionişti din acel domeniu: medici,specialişti, jurişti, care sunt mult mai aproape de laturapractică a acelui sistem.

C&AG are independenţă absolută în ceea ce priveşte momentul şi informaţiile dezvăluite publicului dinrapoartele de audit. Sunt conciliate cu entităţile publice constatările din rapoarte, nicidecum concluziile şirecomandările. Scopul rapoartelor este acela de a asigura dezbateri viitoare cu privire la învăţămintele care pot fi trasedin experienţele anterioare.

i;

Datele cuprinse în rapoartele de audit suntprezumate a fi corecte şi nic o parte implicată nu pune laîndoială acest aspect de asemenea, acestea trebuieprezentate într-o formă cât mai simplă şi concisă pentru a

putea fi înţelese cât mai uşor. În general, arhivareadocumentelor se face în formă electronică, fiindimplementat sistemul de semnătură electronică pe niveleierarhice.

II.5. Rolul NAO pe plan internaţional

Din anul 2010, NAO face parte din Consiliul deAudit al Naţiunilor Unite şi realizează audituri externe pentru oparte din activităţile NATO. De asemenea, efectuează misiune de audit extern pentru o serie de organizaţiiinternaţionale, raportează Uniunii Europene cu privire la fondurile alocate Marii Britanii şi este membru în consiliulde conducere al INTOSAI.

ș ea de angajamente (accrualaccounting).

Strategia de audit aplicată de NAO este armonizatăcu Standardele de Audit Financiar (ISA), urmărind oabordare bazată pe analiza de risc, axată pe problememateriale. Activitatea de audit financiar se concretizeazăîn opinia de audit asupra situaţiilor financiare, Raportulanual asupra conturilor, emis de C&GA şi scrisoareacătre management, care conţine recomandările privind

îmbunătăţirea sistemului de management şi control.Abordarea NAO în auditul financiar este conformă cuprevederile standardelor internaţionale de audit, fiindasemănătoare cu abordarea din România. De asemenea,i în UK se aplică contabilitat

22

Începând cu anul 2008, NAO are atribuţii înemiterea unei opinii de audit cu privire la declaraţia decheltuieli aferentă fondurilor europene utilizate de MareaBritanie. Această declaraţie de cheltuieli, elaborată deTrezorerie, însoţită de opinia de audit emisă de NAO esteprezentată în faţa Parlamentului. În cadrul NAO nu existăo structură organizatorică distinctă care să aibă atribuţiiîn auditarea fondurilor europene.

IIl resurselor (RMS: Resource

Management System).

.7. Utilizarea de către NAO a sistemului informaticde management a

RMS este un sistem informatic,utilizat începând cu anii '90, în care sunt introduse, cu ofrecven ă săptămânală, în principal informaţii cu privire laresursele aferente misiunilor de audit aflate în desfăşurare(bugete şi previziuni, cheltuieli şi venituri, time-sheeturi,progrese înregistrate şi rezultate); aceste informaţii suntstocate într-o bază de date Oracle, prin interogareaacestora

�

fiind generate diverse rapoarte de activitate.

Principalele avantaje ale utilizării sistemului informatic sunt: o planificare mai bună şi mai eficientă a resurselorumane şi materiale, monitorizarea performanţelor globale şi individuale, înregistrarea orelor alocate fiecărei misiuni,realizarea de analize de către management a cheltuielilor efective versus cele bugetate. Utilizarea acestui programdetermină o dezvoltare a priorităţilor şi a obiectivelor urmărite în activitatea de audit, utilizarea eficientă a resurselormateriale şi umane, măsurarea performanţelor individuale şi globale, identificarea zonelor de bună practică idiseminarea acestora la nivelul întregii organiza ii.

„ ” ș�

II.8 Obţinerea de probe de audit: tehnici de aud), eşantionarea în audit

şi procedurile analitice.

. itasistate de calculator (CAATs

Modalitatea de lucru utilizatăde NAO este asemănătoare cu practicile de audit dinRomânia: instrumentul folosit de NAO în eşantionareeste IDEA (soft utilizat şi de Curtea de Conturi aRomâniei), paşii pe care trebuie să

aşi (stabilirea unor obiective clare laeşantionare, studierea populaţiei în vederea obţinerii deinformaţii cu privire la eşantionare, stabilirea sursei deeşantionare, a procedurilor de selecţie a eşantionului, amărimii eşantionului, testarea elementelor din eşantion şi

evaluarea rezultatelor obţinute). Cartea Mare este unelement important pentru e antionare. Se recomandăîntotdeauna alegerea unei metode de eşantionarestatistice şi folosirea procedurilor analitice pe parcursulderulării auditului. Câteva exemple de procedurianalitice aplicate: comparaţia între cheltuielile efective şicele previzionate, comparaţia conturilor din anul curentcu cele din anul precedent, analizarea tendinţelor etc.Auditurile NAO se bazează foarte mult pe efectu

îi urmeze auditorulsunt acei

ș

area deteste de control realizate în faza de planificare a misiuniide audit.

Pentru NAO, auditul modern este în primul rând un exerci�iu intelectual bazat pe analiza riscurilor, materialitateade lucru, evid � ș ș

ș ș �en a probelor i munca de echipă. Orientarea spre performanţă i spre rezultate se realizează de sus în jos

prin stabilirea unor obiective clare i realizabile menite să conducă la rezultate utile i robuste pentru entită ile auditate.

II.9. TEAM 21: cadrul informatic al audituluiTEAM 21 este un sistem integrat de management alactivităţii de audit, implementat în NAO începând cuanul 2001 şi utilizat atât în sistemul public cât şi privat,pentru activitatea de audit intern şi extern. Acest sistempermite introducerea datelor aferente misiunilor peaserţiuni de audit, utilizând formate predefinite pentrudocumentele de lucru completate de către auditori.TEAM 21 urmăreşte succesiunea logică a etapelormisiunii de audit, respectiv: planificare, execuţie,

concluzionare şi raportare.Documentele întocmite poartă semnătura electronică

t. De asemenea, revizuireaeste realizată în timp real, după validarea datelor decătre auditorii desemnaţi. După revizuirea tuturordocumentelor din etapa de planificare, sistemul permitecompletarea documentelor aferente etapei de execuţie,inclusiv încărcarea de probe de audit în diverse formateuz

,

apersoanelor care le-au realiza

uale, pdf, word, excel.


II.6. Rolul NAO în auditarea fondurilor europene

, supra unoraspecte legate de managementul financiar în cadrul Uniunii Europene.

Curtea Europeană de Conturi este responsabilă cu auditarea cheltuielilor Uniunii Europene în Marea Britanie.NAO are rolul de a asigura legătura între Curtea de Conturi Europeană şi ministerele din Marea Britanie, raportândperiodic Parlamentului britanic cu privire la unele aspecte legate de cheltuirea banilor europeni şi uneori, a

23

��

�ia are și un modul de Help Desk, 4persoane din domeniul IT �

��

� �

.or).

Această aplica ie a costat în jur de 500 000 lire sterline,fiind adaptată la condi iile de lucru specifice MariiBritanii. Aplica

acordă asisten ă tehnicăutilizatorilor, însă în cazul unor probleme mai severe aleaplica iei sau în cel al dezvoltării/modificării unor moduleinterven ia se face prin intermediul dezvoltatoruluiaplica iei. Actualizări ale aplica iei se realizează în regieproprie.

De asemenea, NAO utilizează un portal intern pentrucomunicarea cu şi între angajaţii săi, denumit Merlin, încare sunt postate noutăţile cu privire la activitateadesfăşurată, manualele de proceduri, ghidurile utilizate,informaţii cu privire la posturile vacante, forum dediscuţii ale angajaţilor etc (asemănător cu portalul internal Curţii de Conturi a României, Salvat

II.10. Controlul calităţii în auditul financiar

�ii

�

Controlul calită

Asigurarea calită ii

este un proces esen�ial pentru NAO și �

–ș :

obliga�iile statutare ale NAO;standardele profesionale de audit (ISA, IFRS & FReM, IAS; IPSAS);reg t, circularele de management.

� ș� � sistem de

promovare corect. De asemenea are în vedere și re � .

se realizează la nivelul echipelor de audit de către to imembrii echipei de audit, pe nivelele ierarhice corespunzătoare.

este realizată de către structuri specifice independente de echipele care efectuează misiunilede audit i oferă asigurarea că NAO respectă

lementările proprii NAO cum sunt: strategia, planul de afaceri, manualul de audiAsigurarea calită ii acoperă inclusiv modul în care este recrutat personalul NAO i modul în care strategia de

resurse umane răspunde cerin elor auditorilor privind dezvoltarea carierei pe bază de competen ă şispectarea cerin elor de etică

�

�

�

- desemnarea persoanelor responsabile cu revizuireaactivităţii, pe nivele ierarhice: C&AG, Chief OperatingOfficer, Leadership Team (realizează revizuirearaportului anual, a practicilor de audit), Director General,Financial Audit, Engagement Directors (asigurădesemnarea persoanelor din echipa de audit pe bază decompetenţe profesionale specifice domeniului auditat),Engagement Quality Control Reviewer (persoanăindependentă de echipa de audit care asigură o evaluareobiectivă a raţionamentului profesional utilizat şi aconcluziilor raportului), Assistant Auditor GeneralReviewers (asigură respectarea cerinţelor etice). Deşieste implementat acest sistem de revizuire pe niveleierarhice, fiecare auditor este responsabil de calitateamuncii prestate.

e

cialAudit Practice&Quality Team).

nereze întârzieri în cadrul misiunilor de auditrespective.

În cadrul NAO, asigurarea calităţii auditului esterealizată prin:

- existenţa unei echipe responsabil cu asigurareaconformităţii cu standardele şi practicile din auditulfinanciar (Finan

înfiinţarea în cadrul NAO a Unităţii de asigurare acalităţii şi conformităţii (Compliance&Quality Unit),separată de Financial Audit Practice&Quality Team, cu

următoarele atribuţii: îmbunătăţirea conformităţiimuncii executate cu standardele profesionale şiprocedurile interne, având ca şi consecinţe creştereacalităţii auditului prin permanenta comparaţie cuexemple de bună practică. Acest obiectiv este realizatprin: utilizarea revizuirilor „la cald” şi „la rece” (cold andhot review) aplicate pe parcursul desfăşurării misiunii deaudit, analizarea feed-back-ului entităţilor auditate şi aconcluziilor raportului elaborat de Audit InvestigationUnit. sunt aferente etapei deplanificare şi de execuţie a auditului, urmărindconformitatea cu abordarea strategiei de risc, strategiaNAO şi standardele profesionale de audit, de calitate şianalizarea strategiei de abordare a riscurilor identificate.Revizuirile la cald trebuie derulate astfel încât să nuge

sunt derulate dupăemiterea raportului de audit, urmărind suficienţa şigradul de adecvare a probelor de audit, modalităţi deîmbunătăţire a documentaţiei de audit şi o abordare câtmai eficientă a acestuia. Acest tip de audit merge multmai în detaliu, în cadrul acestor revizuiri fiind analizateconstatările şi recomandările formulate: dacă sunt

-

Revizuirile la cald

Revizuirile la rece


La generarea raportului de audit, deficienţele constatate şi recomandările formulate sunt preluate automat desistem, din etapa de execuţie, eliminând astfel operaţiuni repetitive de completare a aceloraşi informaţii în mai multedocumente.

Arhivarea este electronică, doar raportul de audit fiind păstrat şi în format scris.Auditorii care nu sunt implicaţi înmisiunea de audit pot să acceseze documentele întocmite doar la finalizarea misiunii.

24

Controlul calităţii activităţii NAO este asigurat şidin exteriorul entităţii, de către un organism profesionalindependent extrem de respectat ca i organismprofesional n Marea Britanie, format din profesionişticontabili,

eşantionare proprii, acestorganism efectuează o misiune de

şi îmbunătăţirea activităţii NAO; concluziileşi recomandările sunt formalizate într-un raport de auditprezentat Parlamentului.

inalizată curezumarea aspectelor discutate şi cu realizarea uneianalize comparative între activitatea Curţii de Conturi a

şi activitatea NAO.NAO respectă în totalitate Standardele Interna-

ionale de Audit, semnalând deficien ele identificatecătre managementul entită ilor auditate,

există indicii de fraudă, NAOraportează aceste cazuri organelor specializate îninvestigarea fraudei.

,au fost discutate aspecte relevante privind desfiinţareaComisiei de Audit, reforma sistemului public dinAnglia, precum şi controlul calităţii auditului într-oentitate privată. Din partea KPMG a participat la discuţiidomnul Mike McDonagh, Head of Public Sector pentruKPMG în ţările din Estul şi Sud Estul Europei.

În ceea ce priveşte desfiinţarea Comisiei de Audit,studiile realizate de către KPMG arată că autorităţilelocale agreează oportunitatea de a-şi desemna singuriauditorii publici externi, nu prin intermediul Comisieide Audit. Această schimbare va determina o creştere acompetitivităţii serviciilor de audit aferente sectoruluipublic, concretizată în îmbunătăţirea calităţii audituluişi scăderea onorariilor percepute.

ș

denumit . Anual,prin aplicarea tehnicilor de

audit având ca obiectanalizarea

Vizita de lucru la NAO a fost f

României

� �� care este pe

deplin responsabil pentru remedierea acestora.În situa�ia în care

În cadrul

-


îAudit Investigation Unit

III. urate la sediul KPMG

III.1.

întâlnirii desfăş

III.2.

În momentul de faţă, sectorul public din Marea Britanie este perceput de către firmele de audit din categoria Big 4,ca ineficient, deficitul bugetar trebuind să fie redus la 0 în următorii 4 ani, costurile diminuate şi performanţele crescute.Aceste reforme propuse de Guvernul Marii Britanii sunt formalizate într-un document intitulat

care conţine o serie de principii aplicabile sectorului public, cum ar fi: creşterea transparenţei, posibilitatea de aalege, descentralizarea, accesul echitabil al cetăţenilor la serviciile publice şi responsabilizarea autorităţilor în faţacontribuabililor.

„Public Services WhitePaper”,


Fiind o func ie de asigurare i nu de management, rolul verificărilor de calitate nu este acela de a stabili vinova isau de a eviden ia gre elile, ci de a îmbunătă i activitatea NAO, prin compararea cu cele mai bune practici la

i pentru a învă a pentru viitor

� ș �� ș � nivel

interna�ional ș � .

Documentul este oglinda noii viziuni a executivuluiasupra serviciilor publice: „…

…” (extras din discursul prim-ministruluiMarii Britanii).

Controlul calităţii în KPMG este asigurat decătre nivelele de revizuire ierarhică pe principiulindependen�ei revizuirii de calitate, de către auditulintern şi Unitatea de Inspecţie înAudit (audit extern). Deasemenea, calitatea muncii de audit este asigurată prinintermediul utilizării aplica�iei informatice e-auditoarecum similară cu aplica�ia Team 21 existentă lanivelul NAO.

este timpul să punemcapăt centralizării şi să dăm putere oamenilor….vecheasintagmă care spune că Primăria le ştie pe toate esteperimată

III.3.

fundamentate pe suficiente probe, dacă au fost clare şiconcise, dacă acestea au fost acceptate de către entitateprecum şi analizarea motivelor pentru care nu au fostacceptate. Este analizat totodată i modul în cares-a comunicat cu clientul pe parcursul misiunii.Răspunsurile la întrebarea „Este asigurată c

fi decât „DA” sau „NU”, nu există înmetodologie intervale intermediare de răspuns între

„DA” i „NU”. La finalizarea misiunii de audit setransmite entităţ back,care cuprinde o serie de întrebări referitoare lamodalitatea de desfăşurare a auditului. Răspunsurileentităţii auditate sunt analizate de către conducere şi suntutilizate pentru îmbunătăţirea şi eficientizarea activităţiide audit viitoare.

,

ș

onformitateacu ISA?” , nu pot

șii auditate un formular de feed-

25

standardele, procedurile şi tehnicile de audit sunt asemănătoare cu cele utilizate în Româniaînsă orientat, nu pe regul lementările legale î

. Acest deziderat poate fi atins prinremedierea cauzelor care au determinat apariţia unei disfuncţionalităţi a sistemului şi nu atât

să se obţină în fapt, economiiÎn baza acestei abordări rezultă că rolul primordial al NAO nu este acela de a eviden ia deficien ele ci de a

prezenta u ca activită ile publice să fie i mai bine realizate, în vederea îmbunătăţirii atât amanagementului ice cât şi a modalităţii de livrare a

Auditul i NAO trebuie să fie în primul rând , să urmărească, să dirijeze dezvoltarea strategică a acestuia.

, auditul în Marea Britaniefiind aritate și conformitatea cu reg n vigoare, ci pe realizarea obiectivelororganismelor publice în condi�ii de

a efectelor, astfel încâtprin , la bugetul de stat.

� � ,pentr � șfinanciar și decizional al organismelor publ , informa�iilor

publice.ș

eficientizare a utilizării resurselor publice

creşterea calităţii serviciilor public

îmbunătă irea permanentă a sectoruluipublic

e

solu�ii

constructive �

De asemenea, treb� � ș

��

entare și procedural ale acestuia,.

uie să contribuie prin activitateadesfăşurată la construirea de competen e, abilită i icapacită i superioare organismelor care formeazăsectorul public, inclusiv să asigure îmbunătă ireacadrului de reglem

reflectată şi în

, aflată

o

bună practică internaţională Strategiadezvoltării instituţionale a Curţii de Conturi aRomâniei pentru perioada 2010-2014 în cursde implementare

Concluzii

Ca urmare a participării la această vizită de studiu, considerăm că prin subiectele de discuţie abordate şi prin analizareacomparativă a sistemelor de audit a fondurilor publice din cele două state se poate concluziona că:


MANAGEMENTUL COMUNICĂRII ŞI MOTIVAREA AUDITORILORPUBLICI EXTERNI N PERSPECTIVA STRATEGIEI DE COMUNICAREACURŢII DE CONTURIAROMÂNIEI

DI

:

Orice societate sau cultură prezintă diverse formede organizare socială, politică sau economică carenecesită conducere şi conducători sau folosindtermeni moderni, management şi manageri.

Ştiinţa conducerii a presupus un mix de cunoştinţedin mai multe domenii, cum ar fi domeniul social,

cultural, lingvistic, dar şi tehnologie, matematică,logică şi, de ce nu, filozofie.

În zilele noastre, actul conducerii implică un marenumăr de abilităţi şi orientări, dintre care multepresupun abilităţi legate de statistică, utilizareatehnologiei informaţiei, contabilitate şi matematică.

26

Violeta TătaruCamera de Conturi GorjDirector adjunct

Managementul sau actul conducerii, indiferent de nivel, nu înseamnă putere, cât mai ales răspundere.Primul lucru pe care trebuie să îl înţeleagă este că el respectiv că

.un lider poartă răspunderea întregii entităţi,

eşecul unui membru este deopotrivă un eşec şi al conducerii entităţii

,

arÎn acelaşi timp, responsabilitatea nu trebuie

confundată cu implicarea directă, respectiv cuimixtiunea nemijlocită în activitatea entităţii. Actulconducerii nu presupune introducerea datelor într-untabel sau efectuarea inventarului unei magazii, cianalizarea proceselor şi a resurselor astfel încâtîntocmirea tabelului şi efectuarea inventarierii să se

petreacă în mod firesc.Un al doilea aspect, c e este continuarea

primului, este acela căastfel încât toate părţile

implicate să fie mulţumite. Nu există reţete universalesau şabloane, ci doar principii şi direcţii.

ac,tul conducerii trebuie să fie

adaptabil şi maleabil

Managementul pune accent pe rezolvarea raţională a problemelor şi pe gândirea logică.

Cum managementul implică în mod necesaroameni, este de o mare importanţă deţinerea deabilităţi interpersonale, abilitatea de a lucra cuindivizii, dar şi cu echipe de lucru, sau, mai peînţelesul oricui, ştiinţa comunicării.

Conform teorie

Unii teoreticieni consideră că la capitolulfuncţii s-ar putea enumera: planificarea,organizarea, angajarea, conducerea, coordonarea,raportarea şi controlul.

imare specialist în management ca

În cazul instituţiei noastre,

, având în vedere atribuţiile,

competenţele şi obiectivele de control/audit ce revinCurţii de Conturi potrivit legii sale de organizare şifuncţionare şi sunt structurate pe domenii deactivitate şi categorii de entităţi care intră încompetenţa sa de verificare.

ilescstructuri formale ale le

Fiecare cameră de conturi judeţeană va analiza,în funcţie de resursele de care dispune, respectivpersonalul apt să participe la misiunile de auditfinanciar, auditul performanţei şi control,oportunitatea selectării unui anumit tip de verificarepentru un domeniu de interes şi selectarea acţiunilorsau a entităţilor se va face în mod imparţial.

Luată de sine stătător

i, un conducător ar trebui săîndeplinească mai multe roluri şi funcţii.

Sunt logice şi fireşti pentru că nu trebuie să fisă realizezi că

aceste funcţii sunt un parcurs firesc al fiecăruiindivid care doreşte să înceapă şi să finalizeze oactivitate.

Dar cele şapte funcţii pot fi restrânse la patru,respectiv

.se determină ce trebuie făcut,

cum va fi făcut pentru ca obiectivele propuse să fieatinse şi care este orizontul de timp, iar dacă aceastăfuncţie este înfăptuită cu simţ de răspundere,celelalte se vor derula în mod cursiv.

Pentru funcţia de organizare şi coordonare seidentifică activităţile necesare şi se stab

unităţilor de lucru şi aautorităţii prin care aceste obiective vor fi atinse.Este procesul de structurare, alocare şi utilizare aresurselor de care dispune entitatea pentru atingereaobiectivelor stabilite.

dintreactorii ce participă la activitate, aplanarea stărilorconflictuale ce pot apărea şi cooperarea dintremembrii echipei, astfel încât munca să fie îndeplinită

plan -

Prin planificare

planificareaactivităţii se face pe două paliere temporale,multianual şi anual

coordonarea im-plică stabilirea obiectivelor, luarea deciziilor,transmiterea deciziilor şi instrucţiunilorsubordonaţilor.

a

ificarea, organizarea şi coordonarea, raportarea şi controlul

Coordonarea asigură interacţiune

27

Rapoartele Curţii de Conturi au rolul de a informa anual, dar şi pe parcursul anului, Parlamentul, celelalteautorităţi şi instituţii publice asupra rezultatelor acţiunilor de control/audit potrivit competenţelor stabilite prinConstituţie şi legea sa de organizare şi funcţionare.

onturi devin accesibilelor

I).

e

Aceste rapoarte reprezintă instrumentul prin carerezultatele activităţii Curţii de Cpărţi interesate, inclusiv publicului larg, transpunândastfel în practică principiul transparenţei din standardelede audit ale Organizaţiei Internaţionale a InstituţiilorSupreme deAudit (INTOSA

Ciclul funcţiilor manageriale se încheie prin

Aşa cum este prevăzut în Regulamentul privindorganizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţiide Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate dinaceste activităţi,

Instituţia Supremă de Audit trebuie să asigurecalitatea în activitatea de control şi audit public extern pecare o desfăşoară personalul de specialitate atât peparcursul desfăşurării acestor activităţi, cât şi dupăfinalizarea acestora.

Est esenţial ca o Instituţie Supremă de Audit cumeste Curtea de Conturi a României, să funcţioneze la unnivel înalt de calitate. Argumentele pentru a atingeexcelenţa sunt mai puternice în cazul SAI, decât în cel alaltor instituţii, datorită naturii activităţii celor dintâi:verificarea activităţii celorlalţi.

controlul calităţii, care este procesul de monitorizare

a realizării obiectivelor vizând adoptarea unor

acţiuni pro active sau corective cu caracter de reglare

sistemică, deci asigură feed-back-ul întregii acţiuni.

controlul calităţii este un proces

continuu de identificare şi administrare a activităţilor

necesare pentru realizarea obiectivelor Curţii de

Conturi în condiţii de economicitate, eficienţă şi

eficacitate.

în mod coerent.Pe parcursul întregului proces de elaborare şi de

efectuare a programului de control/audit, conducereacamerelor de conturi judeţene trebuie să se preocupe de

desemnaţi în efectuarea acţiunilor pentru cafinalizarea acestora să aibă impactul corect asupraentităţii ve

îndrumarea adecvată şi la timp a auditorilor publiciexterni

Funcţia de raportare este de fapt un proces carepermite managerilor să afle ce se întâmplă în cadrul

unităţii pe care o conduc prin intermediulinformaţiilor ce se regăsesc în înregistrări, rapoarte,situaţii şi nu în ultimul rând înregistrate î

rificate.

( ).Scopul principal al unei Instituţii Supreme de

Audit, cum este Curtea de Conturi a României, esteacela de a evalua gestiunea financiară a sistemuluifinanţelor publice în ansamblul său şi de a comunicarezultatele prin elaborarea unor rapoarte clare,obiective şi utile.

, , n sistemeleinformatice specifice INFOPAC, INFOTEAM

Reputaţia instituţiei supreme de audit într-o ţară se bazează pe cal . Se poatebucura de respect şi autoritate numai dacă este condusă la standarde înalte.

itatea rezultatelor saleAcest lucru presupune ca activitatea

fiecărui angajat al Curţii de Conturi să reflecte aceste standarde înalte şi să existe măsuri adecvate pentrumonitorizarea acesteia şi pentru a lua măsuri corective, dacă este cazul.

Nu se contest,

-

.

i

Controlul calităţii necesită o înţelegere clară a

responsabilităţilor pe care le are fiecare persoanăimplicată în activitatea de elaborare a planuluimultianual, a programului anual de activitate şi araportului public anual, precum şi îndeosebi înactivitatea specifică, cea de control şi de audit publicextern.

ă faptul că fiecare funcţie areimportanţa ei în acest ciclu managerial dar coordonareaşi antrenarea reprezintă procesul de inspirare,comunicare şi motivare a echipei, a oamenilor pentruatingerea obiectivelor propuse.

Lista de funcţii descrie majoritatea responsa

bilităţilor unui manager, dar un manager nu desfăşoară înmod raţional, ordonat şi sistematic toate aceste funcţii

Unele situaţii zilnice sunt de multe ori neprevăzute,or cât de planificată este activitatea, aşa încât managerulare nevoie de un bagaj bogat de cunoştinţe din domeniivariate şi de abilităţi care să îi permită să ia deciziacorectă.

Este foarte important contactul managerului cuceilalţi, el de fapt îndeplineşte rolul de reprezentare, liderşi liant în funcţie de nivelul pe care îl ocupă.Comunicarea managerială nu poate fi privită în afaramanagementului, ea reprezintă o componentă majoră,fundamentală a acestuia.

Managementul comunicării şi motivarea auditorilor publici externi n perspectiva Strategiei de comunicare a Curţii de Conturi a Românieidi

28

O comunicare promptă şi eficientă trebuie să constituie o preocupare esenţială a oricărui conducător careîşi propune să motiveze colaboratorii şi subalternii, iar experienţa a arătat că este şi elementul decisiv pentrurealizarea cu succes a obiectivelor instituţionale.

Comunicarea nu încetează însă în momentul în careţintele au fost atinse şi toată lumea este mulţumită derezultate.

Ea joacă un rol esenţial în consolidarea încrederiiechipei, venind în completarea măsurilor luate pentru aasigura transparenţa şi continuarea pe acelaşi trend aactivităţii.

Altfel spus, termenul de

,

e a se concretiza prin

S

structuri cognitive carea comportamentului celuilalt.

obiectivelestrategice propuse

i

esate de activitatea sa.Procedura de implementare

Greşeala cea mai frecventă care se face este aceeaprin care se consideră că suporturile comunicaţionale,mai ales dacă este vorba de tehnologii informaţionale deultimă oră, sunt suficiente pentru a asigura un proces decomunicare permanent, fluent şi eficient. Acest lucru nuse întâmplă însă decât foarte rar.

, termeni adesea confundaţi. Astfel,

se referă lasituaţiile în care rolul activ îi revine exclusivreceptorului, cel care primeşte instrucţiuni, sarcini,decizii, în timp ce vizează un sistem derelaţii interactive, un dialog.

constă deci, în relaţionarea oamenilorcu faptele, iar în relaţionareainterpersonală. funcţionează într-un singursens, de la emiţător către receptor. Dimpotrivă,

se realizează în mai multe direcţii, fiecareemiţător devenind la rândul lui receptor şi invers, încadrul aceleiaşi secvenţe de comunicare.

prevede că unul din

a acestui obiectiv sedoreşt

.e impune a se face distincţia dintre informare şi

comunicareinformarea ţine exclusiv de transferul de conţinut(emisie şi receptare), în timp ce comunicarea se referăla schimburile de e vizeazămodific

Strategia de comunicare elaborată de Curtea deConturi a României

este elaborarea şi implementareastrategiei şi a politic lor de comunicare adecvate caresă îmbunătăţească comunicarea cu personalulpropriu şi cu părţile-cheie inter

organizarea de întâlnirimai dese între personal şi nivelul ierarhic superiorpentru creşterea importanţei comunicării interne,dezvoltării comunicării manageriale în grup şi acomunicării interpersonale

informare

comunicarea

Informareacomunicarea

Informarea

comunicarea

Prin aplicarea unitară a prevederilor legale aplicabile în activitatea Curţii de Conturi şi unificareapracticii de valorificare a constatărilor rezultate în urma acţiunilor de control/audit s-a făcut un pasimportant în realizarea obiectivului strategic de stabilire de bune practici, de diseminare a cunoştinţeloracumulate din acţiunile de control şi misiun le de audit desfăşurate ca mijloc de perfe ţionare continuă aactivităţii.

i c

Managerul acţionează în primul rând ca o resursăaflată la dispoziţia grupului pe care îl conduce. Totmanagerul foloseşte puterea pe care i-o conferă poziţia,competenţa şi caracterul său pentru a influenţa în senspozitiv şi constructiv şi motiva oameni

să lucreze împreună pentru realizareaobiectivelor.

ea mai potrivită explică

.Motivaţia are o bază înnăscută, evoluează de la

forme mai simple la forme mai complexe şi variate sub

influenţa condiţ social-cultural, latrebuinţele organice, biologice, se adaugă treptat cele desecuritate, afiliere, stimă şi autorealizare.

piramide motivaţionale alui Maslow cu cele cinci niveluri de nevoi umane, într-unmediu profesional, indivizii motivaţi caută întotdeaunametode tot mai bune de a-şi îndeplini obiectivele, suntmai orientaţi către calitate şi în acelaşi timp sunt maiproductivi.

te tipuri de trebuinţe pot semnaliza la unmoment dat un deficit, o stare de saturaţie sausuprasaturaţie, ceea ce provoacă trăiri afective diferite:fie insatisfacţie, neplăcere, fie încântare, plăcere.

, ,

pentru a-i pe iechipei

c

iilor de mediu,

Conform binecunoscutei

Toate aces

Definiţia motivaţia cafiind fenomenul psihic reglator ce constă înansamblul necesităţilor interne ce declanşează şisusţin activitatea omului


Calităţile managerului se pot evidenţia atunci când reuşeşte să motiveze angajaţii să se alătureorganizaţiei şi să rămână în ea şi să îndeplinească sarcinile pentru care au fost angajaţi.

Puterea de a-şi schimba comportamentul aparţine persoanei al cărei comportament încearcă să îlmodifice conducerea, motivarea fiind un proces care se desfăşoară în interiorul unei persoane.

29

Ce anume îi motivează pe oameni să facă un anumitlucru? Ce anume i-ar putea motiva pe oameni să facăceea ce este eficient pentru ei şi colectivul în care îşidesfăşoară activitatea, alegeri cu consecinţe benefice petermen lung? Fiecare are propriile raţiuni.

mţipasiunea de a face ceva, a vrea din tot „sufletul”, să existeo dorinţă intensă de a reuşi în ceva anume (importantpentru tine sau pentru colectiv). Aici este cheia:importanţa care se acordă unui lucru, oricare ar fi el.

Şi, din păcate,

celor ce ţinde securitate şi de relaţionarea cu apropiaţii pot conducela manifestări de insatisfacţie la locul de muncă şi lapierderea respectului de sine cu implicaţii înneîndeplinirea sarcinilor şi obiectivelor profesionale.

Pentru a înţelege motivarea, conducătorii trebuieîntâi să înţeleagă motivele pentru care indivizii secomportă într-un anume fel şi pentru care au anumitereacţii în situaţii ameninţătoare sau prin care se încearcăinfluenţarea. Motivarea este un proces intern, iar nu unimperativ care poate fi impus din exterior.

De aceea un bun conducător este în permanenţăpreocupat de modul în care îşi poate motiva (influenţa)oamenii să lucreze mai bine, plecându-se de la ideea căun manager poate lua măsuri care vor avea un efectasupra cantităţii şi calităţii performanţelor angajaţilor.

De exemplu, un conducător poate fi preocupat decum să îşi determine auditorii publici externi dinstructura pe care o conduce să fie mai implicaţi şi maiinteresaţi în a diversifica gama de constatări, poate fiinteresat să determine o creştere a calităţii muncii lor sausă îi convingă să petreacă mai puţin timp recreându-sesau rezolvând probleme personale în timpul serviciului şimai mult timp gândindu-se la munc şi la carierele lor.

Motivaţia constă într-o emoţie

oamenilor nu acordăimportanţa cuvenită lucrurilor cu adevărat esenţialeîn viaţă, cunoaşterea, înţelegerea şi dezvoltareapropriei fiinţe, sănătatea la toate nivelele şi nu înultimul rând comunicarea cu ceilalţi.

ngajaţii motivaţi echivalează în majoritateacazurilor cu angajaţi performanţi la locul de muncă.

managerul încearcă să îşi motivezesubalternii devenindu-le mentor, ajutându-i în

rezolvarea problemelor şi integrând nevoileindivizilor cu obiectivele entităţii în aşa fel încât să leasigure mulţumirea şi recunoaşterea lucrului binefăcut.

, o stare – a si

Lipsa de împlinire a nevoilor primare, a

Ca lider,

,majoritatea

,,

A

,

ă

Problema managerului este să găsească o strategieprin care să intre în contact cu starea interioară aangajatului, determinându-l să fie motivat, să acţionezesub impulsul propriilor sentimente. Deşi managerii seîntrebă adesea cum pot motiva pe cineva, nu ei sunt ceicare îi motivează pe subalterni.

Oamenii sunt motivaţi sau demotivaţi în funcţie destarea lor interioară. În încercarea managerilor de ainfluenţa această stare interioară, cea mai potrivităabordare este aceea de a încerca să influenţeze motivareaoamenilor.

Nu în ultimul rând,

varea personalului bugetar.

,cee

,

, ,

,

angajatul trebuie motivat săadopte un comportament creativ, spontan şi inovativîn avantajul entităţii şi pentru creşterea calităţiiactivităţii în ansamblul ei.

O problemă controversată în România în privinţamanagementului din sectorul public o reprezintămoti

Dificultatea trecerii de la o societate în care apredominat o ideologie de tip colectivist (socialist) la osocietate care a adoptat mai degrabă forma instituţionalădemocratică, dar nu şi esenţa ei individualistă (asumarearăspunderii pentru fiecare acţiune întreprinsă) creeazăprobleme în funcţionarea sistemului public în cepriveşte politicile de personal.

Politicile de personal nu stimulează suficientpersonalul bugetar indiferent de nivelul la care el

funcţionează. Aceştia sunt tentaţi să-şi realizeze sarcinilela nivel acceptabil. Această manieră de necointeresareconduce la scăderea calităţii serviciilor publice.

Formele de motivare existente ce pot fi avute învedere se referă la stimularea prin acordarea unui salariumai mare, avansarea pe post sau funcţie sau/şipromovarea unui sistem de indicatori de performanţă.

În goana după acordarea unor drepturi salariale maimari, pentru a motiva personalul să vină şi să rămână însistemul bugetar şi implicit pentru a diminuamobilitatea din sistem, managerii românii şi îndeosebicei din administraţia publică locală au avut o imaginaţiedebordantă în a inventa drepturi şi sporuri care eludeazăatât cadrul legal cât şi o atitudine rezonabilă şiprofesională din partea aparatului administraţiei publicelocale.


30

e

.

Încurajarea comportamentelor pozitive prin implementarea unui Cod tic robust va duce la creştereacalităţii, eficienţei şi eficacităţii pregătirii profesionale şi îmbunătăţirea profesionalismului, acordând o maimare importanţă funcţiei de pregătire profesională, luând măsuri pentru ca programele de pregătire să reflectecerinţele Curţii de Conturi şi ale angajaţilor acesteia şi pentru ca predarea să se facă în mod eficient, curezultate a căror aplicare să fie urmărită şi care să aibă o importanţă reală pentru diferite nivele de angajaţi şipentru performanţa organizaţională

Au fost acordate numeroase

,

, ,

sporuri şi drepturisalariale şi materiale prin contracte/acorduri colective demuncă, prin dispoziţii sau decizii ale ordonatorilorprincipali de credite care de care mai ilare şi nelegale înacelaşi timp, de la primă pentru refacere după concediude odihnă, până la bonificaţii pentru ziua localităţii şisume lunare pentru menţinerea sănătăţii.

Prin noua lege de salarizare se încearcă stopareaacestui fenomen şi instituirea unui sistem de salarizareunitară pe principiul echităţii şi coerenţei, prin crearea deoportunităţi egale şi remuneraţie egală pentru muncă devaloare egală pe baza principiilor şi normelor unitareprivind stabilirea şi acordarea salariului şi a celorlaltedrepturi de natură salarială ale personalului din sectorulbugetar.

Totuşi rămâne în discuţie problema privinddiferenţierea în raport de calitatea muncii şi nu de timpulefectiv lucrat.

În cadrul procesului de evoluţie în carieră avansareape post este avantajoasă pentru că auditorul public externcunoaşte specificul activităţii, este motivat, este ataşatinstituţiei şi nu în ultimul rând îşi îmbunătăţeştecontinuu pregătirea profesională.

Principalele priorităţi prevăzute în

.De asemenea încurajarea şi recompensarea bunei

performanţe în cadrul organizaţiei conduc la promovareadezvoltării unei culturi organizaţionale în măsură săasigure o legătură coerentă între pregătire, performanţă,rezultate şi managementul carierei.

Nivelul de salarizare la Curtea de Conturi ţinecont de locul şi importanţa instituţiei supreme deaudit, de responsabilităţile atribuite de Constituţie şilegea cadru de organizare şi funcţionare, auditorii

publici externi având rolul să promoveze prinmisiunile de audit şi acţiunile de controlresponsabilitatea şi corectitudinea în gestionareaperformantă a fondurilor publice.

Strategia deresurse umane a Curţii de Conturi se referă laasigurarea unei activităţi de recrutare a personaluluicu pregătirea de specialitate necesară şi de calitateadecvată pentru a face faţă cerinţelor ce sunt impusede atribuţiile instituţionale şi de aplicareastandardelor internaţionale de audit


31

Aprecierea anuală trebuie să fie o aliză a activităţilor desfăşurate ăpoate mări acurateţea acesteia.

an de catre persoana evaluat , iarutilizarea chestionarelor

Acestea ar fi trei din posibilităţile de motivarestandard a angajaţilor, dar mai există o multitudine demetode şi idei, mai mult sau mai puţin convenţionale.

Motivarea angajaţilor reprezintă o preocupareimportantă pentru foarte multe entităţi, însă nu suficientde bine înţeleasă din punct de veder

Aproape de la începutul existenţei societăţiiumane, superiorii au folosit diferite metode deinfluenţare a motivării interne a subordonaţilor. Teama,pedeapsa, vina şi recompensa sunt doar câteva dinformele tradiţionale de motivare practicate de manageripentru îmbunătăţirea rezultatelor activităţii desfăşuratede o entitate.

Pentru fiecare individ în parte există însă aspectediferite care îl motivează în activitatea profesională şicare îi oferă resursele necesare atingerii performanţei lalocul de muncă şi în acelaşi timp a obţinerii satisfacţieiîn raport cu munca.

noaşterea meritelor şi exprimarea aprecierii(periodic, acţiune de control/au din partea conduceriiatunci când angajaţii performează, este o formă foartebună de motivare, în special pentru noii veniţi în entitate.

De asemenea, între practicile eficiente în motivareapersonalului mai poate fi şi oferirea unei felicitări cuocazia zilei de naştere sau a zilei numelui sau altorevenimente deosebite în familia angajatul

Deşi este greu de crezut pentru unii, există persoanecare sunt mai degrabă motivate de oportunităţile dedezvoltare personală, de recunoaşterea meritelor şi astatu lui, de autonomia postului pe care îl deţin, decât denivelul de salarizare.

Există şi o categorie de angajaţi, mai redusă ce-idrept, care răspunde la motivarea negativă din parteaangajatorului, şi anume presiunea, termene scurte derealizare a sarcinilor, acordarea de atenţionări,avertismente sau sancţiuni, aceste măsuri fiind aceleacare îi determină să adopte o atitudine activă faţă demunca pe care o desfăşoară, astfel încât să obţinăperformanţa aşteptată.

În acelaşi ti destul de frecvent şiangajaţi, echilibraţi, care nu simt nevoia de motivarevenită din partea superiorului, ci reuşesc să-şi găseascăsinguri resursele interne care să-i determine să-şidesfăşoare cu succes activitatea, setându-şi obiectivepersonale foarte ţintite, pe care se străduiesc să le atingă,indiferent de acţiunile pe care trebuie să le întreprindăpentru a le r într-o anumită perioadă de timp.

Toate elementele care gravitează în jurul unuiangajat la locul de muncă luenţează pozitiv saunegativ. Trebuie doar să se ştie sau să se aprecieze corectîn ce măsură acestea pot deveni sau nu instrumente realeîn motivarea angajatului.

Reiterând ideea conform căreia nu există o soluţieuniversală de motivare a angajaţilor, r fi deosebit deutilă pentru ambele părţi o cercetare la nivel individual afactorilor motivatori în cadrul entităţii, astfel încât să segăsească o abordare potrivită atât angajaţilor, cât şiangajatorului.

e conceptual.

, ,

Recudit) ,

aui.

tu

,

mp, se întâlnesc

ealiza

îl inf

a

Nominalizările în diferite rapoarte şi analize la

rubrici de genul „aşa da” şi „aşa nu” pot constitui o

motivare a angajaţilor pentru a depăşi momentele

negative din activitatea profesională şi a încerca să

contribuie mai mult şi mai bine la demersul

rin implicarea angajaţilor în procesul de

reglementare a activităţii, cum ar fi solicitarea de

propuneri pentru definitivarea unor norme,

regulamente interne sau a planificării temelor de

pregătire profesională, Curtea de Conturi a făcut un

demers benefic în relaţia cu auditorii pub

este vorba despre decizii care îi

afectează pe ei.

colectiv.

P

lici, cu atât

mai mult cu cât

Prin extinderea utilizării metodelor şi mijloaceloreducaţionale moderne se vor implementa în modprogresiv elementele care pot defini instituţia ca„organizaţie într-un proces continuu de învăţare”, ceea cecorespunde cerinţelor standardelor internaţiona

a instituţiilor

Diversele activităţi prevăzute în cuprinsul Strategieivor ajuta în sensul stabilirii unui curs de dezvoltare

managerială, găsirii modalităţilor adecvate de creştere aposibilităţilor de promovare a persoanelor cu competenţeprofesionale şi comportamentale corespunzătoare şipoate, stimul r dezvoltării unui sistem de recompensaredeschis şi transparent.

Sistemul indicatorilor de performanţă are un dublurol stimulează angajaţii să obţină cele mai bune rezultateşi permite o evaluare a contribuţiei fiecăruia la rezultatulfinal.

le privindstrategia de resurse umane supreme deaudit.

,ii

,

ă


CONSIDERENTE PRIVIND CONTROLUL INTERN/MANAGERIAL

Prin intermediul acestuia,

principiile general , acceptate înUniunea European sub forma standardelor demanagement/control intern.

Potrivit prevederilor

punerea în aplicare a ur dindomeniul managementului financiar/controluluiintern:-

;

, aplicarea acestora;-

;

;- constituirea de

a sistemelor proprii de control managerial;efectuarea de

încă din anul 2005 aufost introduse în cultura instituţională din ţara noastră

e de bună practicăă

acestui ordin, conducătorilorentităţilor publice le revine obligaţia să

mătoarelor

elaborarea şi/sau actualizareaa sistemelor de control managerial ale

entităţii publice- elaborarea şi/sau actualizarea

urmărirea realizării acţiunilor/măsurilor cuprinseîn programele respective- participarea personalului la acţiuni de

cu atribuţii demonitorizare, coordonare şi îndrumare metodologică

informări, analize şi raportări cuprivire la dezvoltarea sistemelor de controlmanagerial şi la acţiunile de monitorizare, coordonareşi îndrumare metodologică derulate de structurile cuastfel de atribuţii.

dispunămăsuri

tăţi

perfecţionare profesională

programelor dedezvoltare

procedurilor

formalizate pe activi

structuri

-

32

Cristiana TătaruCamera de ConturiArgeșAuditor public extern

În Monitorul Oficial nr. 469 din 5 iulie 2011 a fostrepublicat

pentru aprobarea Codului controluluiintern/managerial, cuprinzând standardele

Ordinul ministrului finanţelor publice nr.946/2005,

de controlintern/managerial la entităţile publice şi pentrudezvoltarea sistemelor de control intern/managerial.

Codul controlului intern cuprinde standardele de management/control intern la entitaplicare revine lor publice pentru dezvoltarea

sistemelor de control managerial.

ăţile publice,precum şi unele măsuri a căror conducătorilor entităţi

Ca elemente de noutate,rin O.M.F.P. nr. 1649/2011, introduce:

Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 946/2005, modificat şi completatp

1. ade acestea

prin:

, inclusiv a actel

,

(pe formatul model - anexa nr. 3 la ordin), privind

rulate de structurile constituite.2.

Informarea periodicla termenele stabilite

transmiterea programelor elaborate/actualizate

dar nu maitârziu de Transmiterea

ă

data de 15 martie a fiecărui anîntocmirea de situaţii trimestriale/anuale

entităţilor publiceierarhic superioare

or administrative deconstituire şi modificare a structurilor

;

stadiul implementării şi dezvoltării sistemelor decontrol intern/managerial la nivelul entităţilorpublice, precum şi a situaţiilor deosebite, constatate înacţiunile de monitorizare, coordonare şi îndrumaremetodologică, de

de către instituţiile publice încare se exercită funcţia de ordonator principal de

�

�

33

Considerente privind controlul intern/managerial

credite al bugetului de stat, al bugetului asigurărilorsociale de stat sau al bugetului oricărui fond special

, prin controlorii delegaţi numiţi la acestea decătre ministrul finanţelor publice, de

ale situaţiilor trimestria

.privind întocmirea,

aprobarea şi prezentarea raportului anual alconducătorului entităţii publ

La nivelul instituţiilor publice la care se exercităfuncţia de ordonator principal de credite, MinisterulFinanţelor Publice, prin Unitatea centrală de armonizarea sistemelor de management financiar şi control

analiza activităţii decontrol financiar preventiv şi a stadiului implementăriisistemelor de control intern/ managerial seprezintă Guvernulu odată cu conturile generale anualede execuţie a bugetelor prevăzute de lege.

elaborate şi

de către controlorii delegaţinumiţi de ministrul finanţelor publice în cadrulinstituţiei respective, a unui privindmăsurile de control prevăzute în proiectele de procedurielaborate precum şi

, la solicitarea ordonatorilor decredite sau a conducătorului compartimentului iniţiator

6.

entită�ilorpublice prin

În acest context legal, managerii trebuie săînţeleagă că o structură puternică de control intern estefundamentală pentru controlul entită�ii, pentru scopulsău realizarea obiectivelor, a operaţiunilor, precum şi aresurselor.

(),

le/anuale,

3.

ice asupra sistemului decontrol intern/managerial.

4.

:unui

, care va cuprinde

.i

din punctul de vedere al referirilor laprocedurile de control, a

aprobate lanivelul acestor ordonatori.

5

, acestor proceduricu prevederile ordinului

.sintagmelor

cu sintagma7.

referitoare la stadiul deimplementare a standardelor de control intern/managerial.

Ministeru

pâ

Aprobarea

elaborarea raport anual privindcontrolul intern

Raportul

avizareaproiectelor

. Formularea în scris

aviz consultativ

conformitatea

Înlocuirea ”control intern”,”control managerial” și ”management/controlintern”, ”control intern/managerial”.

Responsabilizarea conducerilorautoevaluarea

lui Finanţelor Publice - Unitatea centralăde armonizare a sistemelor de management financiarşi control

situaţiicentralizatoare năla data de 25 a lunii următoare fiecărui trimestruîncheiat, respectiv până la 25 februarie a anuluiurmător, pentru anul precedent

Instrucţiunilor

de reglementăricu implicaţii financiare,

�

�

-

� nr. �Iată de ce după 6 ani de la apari ia O.M.F.P. 946/2005, necesitatea ob inerii atenţiei managerilor cuprivire la responsabilităţile lor pentru implementarea controalelor interne eficiente şi menţinerea înpermanenţă a unui mediu pozitiv de control intern este încă de actualitate.

Mediul de control intern ca instrument eficient în prevenirea corup�iei și a fraudeș , cât ș

i cuprinde atât atitudinea generală,con tientizarea i măsurile luate de către conducere.

, ș � � ș � �ș �

ș �

Atât managerii cât i angaja ii entită ilor publice trebuie să cunoască i să în eleagă importan aproiectării, dezvoltării, implementării i men inerii unui control intern de calitate, realizării obiectiveloracestuia i monitorizarea rezultatelor ob inute.

Astfel, atât , c t

opera�iunilor controlului intern.

în

.

, Cur�ii deConturi, ca reiaîi revine responsabilitatea sistemelor de controlintern .

managerii și personalul de execu�ietrebuie să manifeste o atitudine pozitivă de sus�inere acontrolului intern, aspect deosebit de important încrearea unui mediu de control intern eficient și să-șiconcentreze aten�ia pe autoevaluarea periodică a

aplicarea standardelor de control intern în entită�ile dinsectorul public, sprijinirea creării unui mediu solid decontrol intern,

Pentru creşterea performanţelor sistemelor decontrol intern este nevoie ca eforturile pentruimplementarea standardelor de management să continueatât la nivelul entităţilor publice cât şi la nivelul

institu�ie supremă de control financiar, căevaluării

în entită�ile publice

â

Curtea de Conturi a României joacă un rol cheie

evaluarea sistemelor de control internale entită�ilor publice

-

PARTICIPAREA CUR�II DE CONTURI A ROMÂNIEI LA AL XXI-LEASIMPOZION ONU/INTOSAI CU TEMA “

� Ș �Ș � ”

Viena,Austria, 13-15 iulie 2011

PRACTICI EFICIENTE DECOOPERARE ÎNTRE INSTITU IILE SUPREME DE AUDIT I CETĂ ENI ÎNVEDEREA CRE TERII RESPONSABILITĂ II PUBLICE

Organiza�ia Na�iunilor Unite și INTOSAI auorganizat în perioada , la

, cu tema“

”.

Curtea de Conturi a Românieion interna�ional la invita�ia

domnului. Acest eveniment comun de

a constituit

agendaINTOSAI în ultimii ani. Astfel,

au constituit obiectul unui

la .

a

într-o.

În contextul în care

, acest ala fost

13-15 iulie 2011 Viena, alXXI-lea Simpozion ONU/INTOSAIPractici

Josef Moser, Secretarul General alINTOSAI preg

Grup deLucru INTOSAI

al XX-lea Congres INTOSAInoiembrie 2010 Johannesburg, Africa de Sud

Ghidul INTOSAI privind comunicarea, adoptat deCongresul XX INTOSAI

din Mexic

buna

XXI-lea Simpozion ONU/INTOSAI dedicat

eficiente de cooperare între instituţiilesupreme de audit şi cetăţeni în vederea creşteriiresponsabilităţii publice

ătireprofesională

identificarea şicomunicarea valorilor şi beneficiilor instituţiilorsupreme de audit

de-

Conferinţa INTOSAI din mai 2010

Declaraţiile de la Limarezoluţie a Naţiunilor Unite

guvernanţăresponsabilitatea publică

cooperare întreinstituţiile supreme de audit şi cetăţeni

a participat lalucrările acestui simpozi

o continuare a cooperării desucces existente între Naţiunile Unite şi INTOSAI,fiind bazat pe tema esenţială aflată pe

şi una dintre temele majore ale celuidesfăşurat în

se angajează explicit săaducă la cunoştinţa părţilor interesate, în special acetăţenilor, valoarea şi beneficiile activităţiidesfăşurate de instituţiile supreme de audit. În strânsălegătură cu aceasta, INTOSAI manifestă preocuparepentru a demonstra necesitatea independenţeiinstituţiilor supreme de audit pentru îndeplinireaeficientă a mandatului lor. Acest aspect a fost discutatdetaliat ldestinată consolidării auditului public extern la nivelmondial şi se află în centrul iniţiativei INTOSAI de aincorpora şi

şiîn special sunt consolidate

prin modalităţi eficiente de

34

D anuoina DrăniceDepartamentul I Coordonare, metodologie,

Direc ia 1 – Metodologie, evaluarea sistemelor de controlServiciul 2

evaluarea sistemelor de control şi audit public intern, controlul calităţii auditului publicextern, pregătire profesională, IT şi raportare

ţ , pregătire profesională, raportareEvaluarea sistemelor de control şi audit public intern, pregătire profesională

–

–şi audit public intern

Şef serviciu

35

Simpozionul a contribuit la

. S-a convenit elaborarea unuiplan de activitate comun până la sfârșitul anului2011.

a adoptat ocare se referă explicit la

și sus�ine în mod expres largalor diseminare.

ECOSOC, unul dintre cele 6 organismeprincipale ale Na�iunilor Unite, este un forumcentral de formulare destatelor membre și sistemului Na�iunilor Unite.

.

Paragraful relevant din adoptată este:

intensificareaparteneriatului între INTOSAI și Organiza�iaNa�iunilor Unite

Consiliul Economic și Social al Organiza�ieiNa�iunilor Unite (ECOSOC) rezolu�ie

Declara�iile INTOSAI dela Lima și din Mexic

recomandări de politici

Este pentru prima dată când un organismprimordial al Na�iunilor Unite a recunoscutoficial INTOSAI și principiile fundamentale aleauditului public extern

Rezolu�ia

„ ș NTOSAI promovare

Declara�iilor Lima 1977

”

ECOSOC î i exprimă aprecierea pentru activitatea I

încurajează larga diseminare a acestor principii

de � ș� ș ș �

ș de la din privind liniile directoare ale principiilor de audit și din Mexic din2007 privind independen�a institu�iilor supreme de audit, care stabilesc principiile independen�ei auditului public și

.

a unei transparen e iresponsabilită i sporite, a gestionării i utilizării eficiente i eficace a resurselor publice în beneficiul cetă enilor,precum i asupra

importan�a Declara�iilor de la Lima și din Mexic și subliniind� ș � , dezbaterile și, în final, ș

� PlanulStrategic INTOSAI perioada 2011-2016

Reiterândau

contribuit cu succes la im ș definite depentru � � �� ș �

� ș �

necesitatea cooperării dintreinstitu iile supreme de audit i cetă eni concluziile i recomandările simpozionului

priorită i strategiceplementarea următoarelor cinci dintre cele ase: sus inerea asigurării independen ei institu iilor supreme de audit,

consolidarea capacită ii institu ionale a institu iilor supreme de audit, demonstrarea valorii i beneficiilor institu iilorsupreme de audit, continuarea luptei împotriva corup iei i îmbunătă irea comunicării în cadrul INTOSAI.

“Practicilor eficiente de cooperare între ins

”

140 dereprezentan�i ai 66 de institu�ii supreme de audit

organiza�ii interna�ionale

materiale șistudii de caz dezbateri

ș

tituţiilesupreme de audit şi cetăţeni în vederea creşteriiresponsabilităţii publice.

creşterea transparenţei înprocesul responsabilităţii publice

prevenirea corupţiei

realizarea bunei guvernanţeconcluzii i recomandări

. Eforturile comun

.

La simpozion au participat aproximativ(mai

mult de 1/3 dintre membrii INTOSAI) și reprezentan�i aidiferitor , în mod specialNa�iunile Unite, precum și Uniuneaș �

s g �

ș

Participan�ii la simpozion au prezentatîn

plen. Au fost formulate

șaprobate.

Cetăţenii sunt parteneri fireşti ai instituţiilor supremede audit în ceea ce priveşte

ede promovare a responsabilităţii, transparenţei şi aalinierii serviciilor publice la nevoile cetăţenilorconstituie pasul esenţial în şisubliniază potenţialul unei astfel de colaborări pentru

Inter-Parlamentarăi Parteneriatul Interna ional pentru Buget. Pentru prima

oară un ecretar eneral adjunct al Na iunilor Unite,domnul Sha Zukang, responsabil pentru afacerieconomice i sociale, a participat la simpozion.

pe marginea cărora au avut loc,

ulterior discutării lor fiind propuse amendamente care aufost incluse în forma finală a concluziilor irecomandărilor

Participarea Cur�ii de Conturi a României la al XXI-lea Simpozion ONU/INTOSAI

36

În cadrul tematic

edintele SAIdinAfrica de Sud și președinte al INTOSAI, principalelemateriale prezentate au fost:

-

k Jezierski, președintele SAI din Polonia;-

;

tepashin, președinteleSAI din Rusia;

-

;Studii de caz.

În cadrul

și președinte al INTOSAI, principalelemateriale prezentate au fost:

-

;Studii de caz.

În cadruldin Africa

de Sud și președinte al INTOSAI, principalele materialeprezentate au fost:

-p

pSecretariatul General, IPU

;

UN CEPA(ONU, Comitetul Exper�ilor în ;

;

UN DESA(ONU, Departamentul pentru Afaceri Economice șiSociale);

- Conven�ia Na�iunilor Unite pentru Luptaîmpotriva Corup�iei și cele mai recente evolu�ii aleacesteia, Dorothee Gottwald, UN ODC (ONU, Oficiulpentru Combaterea Drogu ;

Studii de caz.

În , Terence Nombembe,președintele INTOSAI, a eviden�iat

.

eședintele INTOSAI. Acestea au fost ulterior

cluse în textele finale șicelor prezen�i.

s-au implicat activ în dezbateri, iar

.

Temei 1,

Temei 2

Temei 3

interesulmanifestat

relevan�a temelor abordate

C

în plen,

Reprezentan�ii Cur�ii de Conturi a Românieipropunerile

incluse întextul final aprobat

prezidată de către OsamaJafar Faqeeh, președintele SAI din Arabia Saudită șitehnic de către Terence Nombembe, preș

Comunicarea dintre institu�iile supreme de auditși cetă�eni, în vederea creșterii responsabilită�ii publice,Jace

Amplificarea conștientizării cetă�enilor asupraactivită�ii institu�iilor supreme de audit, Ahmed ElMidaoui, președintele SAI din Maroc

- Comunicarea informa�iilor specifice de auditcetă�enilor, Sergey Vadimovich S

Comunicarea privind auditurile desfășurateurmare semnalelor de la cetă�eni, AmitabhMukhopadhyay, director general comunicare șipregătire profesională în cadrul SAI India

-, prezidată tematic de către domnul

Sha Zukang, Secretar General adjunct al Na�iunilorUnite, responsabil pentru afaceri economice și sociale șitehnic de către Terence Nombembe, președintele SAIdinAfrica de Sud

Modalită�i și condi�ii necesare pentru includereacetă�enilor în procesul de audit, Dasheng Dong, adjunctal președintelui SAI din China

-, prezidată tematic și tehnic de

către Terence Nombembe, președintele SAI

Valori, beneficii și provocări în cooperareainstitu�iilor supreme de audit cu arlamentele. Punctede vedere ale arlamentelor, Anders Johnsson,

(Uniunea Inter-Parlamentară,organiza�ia interna�ională a Parlamentelor)

- Valori, beneficii și provocări în cooperareainstitu�iilor supreme de audit cu cetă�enii. Puncte de

vedere ale cetă�enilor, Marta Oyhanarte,Administra�ie Publică)

- Valori, beneficii și provocări în cooperareainstitu�iilor supreme de audit cu cetă�enii. Puncte devedere ale institu�iilor supreme de audit, Kyuho Jo, SAIdin Korea și Terence Nombembe, președintele SAI dinAfrica de Sud

- Modalită�i inovative de cooperare întreinstitu�iile supreme de audit și cetă�eni în contextulObiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, RobertoVillareal, șef al filialei de management al dezvoltării aDPADM (ONU, Departamentul pentru Administra�iePublică și Managementul Dezvoltării),

rilor și Criminalită�ii)-

de către participan�i prin prezen�a amplă șiprin modul interactiv de abordare a temelor, aceastademonstrând totodată

Simpozionului aufost prezentate de către Terence Nombembe,pr

iar modificările pertinente propusede către participan�i au fost in

formulate au fost luate în considerare pentru amendareatextului ini�ial al Rezolu�iei, regăsindu-se

încheierea lucrărilor

oncluziile și recomandările

dezbătute

supuse aprobării

3 teme

1. �eni;

2. ;

p .

Lucrările Simpozionului :

Comunicarea între institu�iile supreme de audit și cetă

Forme de participare a cetă�enilor la auditul public

3.Valori și beneficii ale cooperării dintre institu�iile supreme de audit, arlamente și cetă�eni

au fost axate pe următoarele

au fost ncorporate în.

Concluziile și recomandările Simpozionului Rezolu�iaINTOSAI

adoptată și prezentatăanexat, ale cărei prevederi incumbă și Cur�ii de Conturi a României, în calitate de membră a

î

OSAIAceastă reprezintă un.

Rezolu�ie a ECOSOC, puternic sus�inută de INT , extrem de important progres încrearea cadrului necesar pentru activitatea eficientă a institu�iilor supreme de audit


37

21st UN/INTOSAI Symposium21 Symposium ONU/INTOSAI21. VN/INTOSAI Symposium21° Simposio NU/INTOSAI

e

13 – 15 July 2011, Vienna, Austria / 13 – 15 juillet 2011, Vienne, Autriche13. – 15. Juli 2011, Wien, Österreich / 13 al 15 de julio de 2011, Viena, Austria

Effective practices of cooperation between SAIs and citizensto enhance public accountability

Pratiques efficaces de coopération entre les ISC et les citoyensafin d'améliorer la reddition des comptes publics

Wirksame Praktiken der Zusammenarbeit von ORKB und Bürgernzur Förderung der öffentlichen Rechenschaftspflicht

Prácticas efectivas de la cooperación entre las EFS y los ciudadanospara aumentar la rendición de cuentas pública

Topic/Thème/Thema/Tema/

•

•

•

•

•

•

•

•

Concluzii şi recomandăriale celui de-al 21-lea Simpozion ONU/INTOSAI

privind

practicile eficiente de cooperare între institu iile supreme de audit eniîn vederea cre ii publice

ţ i cetăţterii responsabilităţ

şş

,

;

;

pre-condi�iile esen�iale stipulate în Declara�iile de la Lima și din Mexic pentru activitateainstitu�iilor supreme de audit;

rezolu�ia

re a acestor principii;

1. Accentuând

2. Confirmând

3. Considerând

4. Cunoscând

5. Salutând

6. Accentuând

7. Salutând

importan�a cooperării eficiente între institu�iile supreme de audit și cetă�eni în vedereaprotejării și creșterii transparen�ei, responsabilită�ii și bunei guvernan�e publice;

că cooperarea eficientă este posibilă numai prin comunicare eficientă;

că institu�iile supreme de audit se află în situa�ia unică de a deservi publicul prin garantareautilizării cu economicitate, eficacitate și eficien�ă a fondurilor publice, în condi�ii de responsabilitate adecvată

faptul că eforturile institu�iilor supreme de audit și ale Parlamentelor puternic angrenate sesuplimentează reciproc în creșterea eficien�ei administra�iei publice, amplificarea guvernan�ei publice eficiente șipromovarea încrederii în guvernare

declaraţia Uniunii Inter-Parlamentare (IPU) de intensificare a activităţii sale de amplificare acapacităţii Parlamentelor de exercitare a supravegherii şi a îndeplinirii funcţiilor lor bugetare şi de audiere;

Consiliului Economic și Social (ECOSOC), care își exprimă aprecierea pentru activitateaOrganiza�iei Interna�ionale a Institu�iilor Supreme deAudit de promovare a unei transparen�e și responsabilită�i sporite,a gestionării și utilizării eficiente și eficace a resurselor publice în beneficiul cetă�enilor. Mai mult, rezolu�ia ECOSOCîși exprimă aprecierea asupra Declara�iilor de la Lima din 1977 privind liniile directoare ale principiilor de audit și dinMexic din 2007 privind independen�a institu�iilor supreme de audit, care stabilesc principiile independen�ei audituluipublic și încurajează larga disemina


38

8.

9. Salutând

10. Considerând

11. Conștientizând

12. Recunoscând

13. Evocând

14. Apreciind

15. Accentuând

16. Recunoscând

Susţinând viziunea Comitetului de Experţi în Administraţie Publică (CEPA) potrivit căreia instituţiilesupreme de audit ar putea influenţa posibilităţile oferite cetăţenilor prin edificarea unei participări active şi educareaacestora în privinţa drepturilor lor de accesare a unor informaţii publice de calitate şi a responsabilităţii precise pentruprocesele guvernamentale, cu finalitatea creării posibilităţii lor de amplificare a democraţiei;

instituţiilor supreme de audit în procesul de audit şi contribuţia lui la implementareaObiectivelor de Dezvoltare a Mileniului

că auditul nu constituie o finalitate în sine, ci o parte indispensabilă a unui sistem dereglementare menit a evidenţia devierile de la standardele acceptate şi încălcările acestora, precum şi a promovarespectarea principiilor legalităţii, eficienţei, eficacităţii şi economicităţii managementului financiar;

că instituţiile supreme de audit ar trebui să joace un rol important în promovarea guvernan�einaţionale

importanţa contribuţiei angrenării ării cetăţenilor în procesul bugetar şi a roluluiorganizaţiilor aferente de promovare a acestui obiectiv, cum este Parteneriatul Internaţional pentru Bu

continue combinate ale ONU şi INTOSAI de intensificare a cooperării între instituţiilesupreme de audit şi cetăţeni, în special Simpozionul din 2007 privind valoarea şi beneficiile auditului public într

şi Simpozionul din 2009 privind parteneriatul activ al INTOSAI în reţeaua internaţională anti-corupţie şi asigurarea transparenţei în promovarea securităţii sociale şi reducerii sărăciei;

aloarea şi beneficiile aduse deinstituţiile supreme de audit şi mandatul încredinţat acestuia de către comunitatea INTOSAI potrivit prevederilorAcordurilor de la Johannesburg ale Congresului XX al INTOSAI, din 2010;

faptul că instituţiile supreme de audit urmăresc recunoaşterea lor ca instituţii independentemodel, dorind să influenţeze vi �ile cetăţenilor, inclusiv prin generarea de valoare adăugată pentru stat şi societate îngeneral, înţelegând cerinţele pentru responsabilitate şi de eradicare a corupţiei exprimate de către părţile-cheieinteresate, în special de către cetăţeni

că instituţiile supreme de audit au nevoie să şi protejeze propria reputaţie colaborând numai cuacele organizaţii care reprezintă cetăţenii prin modalităţi legitime, cinstite şi atotcuprinzătoare, prin canale de natură aasigura buna reputa�ie a instituţiei supreme de audit

rolul;

;

/ /participget (IBP);

eforturile-un

mediu globalizat

importanta activitate a Grupului de lucru INTOSAI privind V

e

;

-

.

i al

faptul

faptul

convingerea

Beneficiile cooperării dintre instituţiile supreme de audit şi cetăţeni pentru amplificarearesponsabilităţii publice

Răspunzând

Conştientizând

Conştientizând

Conştientizând

17.

18.

19.

20.

21. Exprimând

nteresului crescut al cetăţenilor şi altor părţi interesate pentru responsabilitatea publică şitransparenţă şi necesităţii alinierii serviciilor publice la nevoile cetăţenilor;

faptul că cetăţenii au devenit parteneri firești ai instituţiilor supreme de audit în privinţacreşterii transparenţei în procesul responsabilităţii publice;

că ONU a identificat abordări participative complementare, tradiţionale şi noi, privindasigurarea serviciilor publice, ca direcţie de acţiune utilă ţărilor în vederea îndeplinirii Obiectivelor de Dezvoltare aleMileniului;

că în dezvoltarea practicilor eficiente de cooperare între instituţiile supreme de audit şicetăţeni, rolul instituţiilor supreme de audit de natură a influenţa vieţile cetăţenilor poate fi sporit în continuare fărăpericlitarea rolurilor lor tradiţionale şi compromiterea independenţei instituţionale;

că parteneriatele puternice între instituţiile supreme de audit şi cetăţeni contribuiesemnificativ la progresul dezvoltării economice şi durabile, asigurarea îmbunătăţirii serviciilor şi combaterea corupţiei;


39

principiilor st

a.;

Cadrului

c

Recomandări de creştere a responsabilităţii publice prin cooperarea între instituţiile supreme deaudit şi cetăţeni

recomandăParticipanţii la al XXI-lea Simpozion ONU/INTOSAI următoarele:

abilite în Declaraţiile de la Lima şi din Mexic, în special a principiuluiindependenţei instituţiilor supreme de audit ca organizaţii model,

asigurarea caracterului relevant, clar şi concis al constatărilor de audit în vederea înţelegerii lor facile de cătrepublic

b. punerea la dispoziţia Parlamentului în integralitate a rapoartelor de audit, constatărilor şi recomandărilor şiasigurarea disponibilităţii lor pentru orice alte părţi interesate;

c. diseminarea şi explicarea rapoartelor de audit direct cetăţenilor prin modalităţi inovative şi eficiente, cawebsite-uri, interviuri în mass-media, comunicate şi conferinţe de presă;

d. asigurarea accesibilităţii facile a produselor de audit şi a serviciilor instituţiilor supreme de audit pe website-uri, în biblioteci, la cerere sau prin alte modalităţi relevante.

eforturilor de adoptare a unei Rezoluţii aAdunării Generale a Naţiunilor Unite care să susţinăprincipiile prevăzute în Declaraţiile de la Lima şi din Mexic şi să recunoască activitatea INTOSAI;

INTOSAI privind Comunicarea şi promovarea valorilor şi beneficiilor aduse deinstituţiile supreme de audit, ca bază de sporire a credibilităţii instituţiilor supreme de audit, din perspectivaîmbunătăţirii vieţii cetăţenilor;

unoaşterii de către public a activităţii şi rolului instituţiilor supreme de audit, precum şi a valoriiadăugate de către acestea statului şi publicului în general, prin acoperire media continuă, campanii publice, utilizareamass-mediei sociale şi a altor activităţi de creştere a conştientizării în limbile locale, dacă este necesar;

30. Aplicarea

31. Continuarea

32. Aplicarea

33. Sporirea

22. Cunoscând

23.

24. Cunoscând

25.

26. Considerând

27.

28.

faptul că cetăţenii în calitate de beneficiari finali ai activităţilor şi serviciilor publice constituieo sursă bogată de cunoştinţe şi informaţii privind operaţiunile şi activităţile guvernamentale

faptul că un dialog continuu cu cetăţenii amplifică cunoaşterea activităţii instituţiilorsupreme de audit de către aceştia şi consolidează încrederea publicului în administraţia publică

faptul că o comunicare eficientă a instituţiilor supreme de audit cu cetăţenii stimuleazăinteresul şi implicarea acestora în sectorul public şi că organizaţiile societăţii civile pot ajuta cetăţenii să fie vigilenţiîn privinţa caracterului corespunzător al serviciilor publice;

faptul că și comunicarea şi raportarea abaterilor şi riscurilor potenţiale îmbunătăţescresponsabilitatea publică şi ajută societatea să adopte decizii în cunoştinţă de cauză;

că conştientizarea aşteptărilor cetăţenilor permite instituţiilor supreme de audit includereaacestora în planurile lor strategice, de acţiune şi de audit în mod corespunzător, ceea ce ar putea, de asemenea, sporicredibilitatea rapoart

faptul că informaţiile credibile și relevante pentru activitatea de audit pe care cetăţenii ledirecţionează instituţiilor supreme de audit sunt de natură a spori eficienţa şi eficacitatea acestor activităţi;

l că auditurile sociale constituie o bună practică de a angrena cetăţenii, ca destinatariai serviciilor publice, în adunarea de probe privind abaterile şi corupţia şi în solicitarea ntreprinderii de acţiunicorective

faptul că instituţii supreme de audit atât din ţări dezvoltate, cât şi din ţări în cursde dezvoltare deja angrenează cetăţenii în diversele lor strategii şi procese, precum şi că unele grupuri regionale delucru ale INTOSAI au introdus deja participarea cetăţenilor ca principiu al responsabilităţii

;

;

elor lor;

faptu

;

mai multe

.

Conştientizând

Conştientizând

Conştientizând

Conştientizând

Conştientizând

î

29.


40

34. Dezvoltarea

35. Dezvoltarea

36. Încurajarea

37. Construirea

38. Dezvoltarea

39.

40. Acceptarea

41. Promovarea

42. Asumarea

43. Stabilirea

44. Contribuirea

45. Încurajarea

46. Elaborarea

de;

de

;

area

/angrenare/participare a cet

;

;

obliga�iei

orup�iei în spiritul Conven�iei Na�iunilor Unite împotriva Corup�iei(UNCAC);

.

unui

programe pertinente de conştientizare publică prin cooperare activă cu instituţii academice şialte instituţii de cercetare

relaţii apropiate permanente între instituţiile supreme de audit şi Parlamente în vedereasusţinerii unei transparenţe şi responsabilităţi sporite care vor influenţa pozitiv încrederea publică în guvernare şi înconsolidarea democraţiei;

INTOSAI să conlucreze strâns cu Uniunea Inter-Parlamentară în sprijinul eforturilor deedificare a unei capacităţi sporite a parlamentelor de exercitare a supravegherii şi îndeplinire a funcţiilor lor bugetare şide audit

de bune relaţii între instituţiile supreme de audit şi părţile interesate în activitatea lor şiconsolidarea relaţiilor cu cetăţenii, organizaţiile sociale, autorităţile naţionale şi analiştii, pentru a sporiresponsabilitatea şi transparenţa în gestionarea resurselor publice;

şi implement strategiilor de relaţii publice şi comunicare, pentru comunicare activă,adecvată şi transparentă cu mass-media, edificând astfel relaţii de încredere reciprocă;

sistemelor şi acţiunilor de transparenţă bugetară, care vor informa cetăţenii asupra întreguluiproces bugetar, inclusiv asupra amendamentelor aduse bugetului şi asupra execuţiei bugetare;

modelelor existente de contribuţie ăţenilor în special în proceselebugetare, în vederea îmbunătă�irii vie�ilor cetă�enilor. Corespunzător, încurajarea INTOSAI să colaboreze cuParteneriatul Interna�ional pentru Buget (IBP) și alte organiza�ii printre care și platforma comună ONU/INTOSAI șiluarea în considerare a participării în Comitetul deAdministrare a Ini�iativei Păr�ilor Interesate, coordonat de IBP

participării cetă�enilor prin dezvoltarea de mecanisme de primire și monitorizare a reclama�iilorprivind neconformitatea și administrarea defectuoasă și a sugestiilor de îmbunătă�ire a administra�iei publice șireferitoare la serviciile oferite, în scopul informării asupra viitoarelor zone de concentrare a auditului, sferă decuprindere și riscuri, și pentru a monitoriza și asigura feed-back cetă�enilor, prin aceasta promovând urmărireaimplementării recomandărilor institu�iilor supreme de audit

de a contribui la Reuniunea la cel mai înalt nivel Rio plus 20, privind SchimbareaClimatică, din iunie 2012, la invita�ia Na�iunilor Unite, prin mecanismele INTOSAI;

împreună cu Departamentul pentruAfaceri Economice și Sociale al Na�iunilor Unite (UNDESA) aunei agende comune de dezvoltare a capacită�ii în toate �ările, care să includă cooperarea mutuală și parteneriatul între�ările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare, în scopul îmbunătă�irii procesului de audit, transparen�ei și eradicăriicorup�iei la toate nivelele și a sărăciei, precum și o contribu�ie generală la implementarea Obiectivelor de Dezvoltareale Mileniului;

specifică la prevenirea c

schimbului de informa�ii și experien�ă între institu�iile supreme de audit privind interac�iuneaeficientă și eficace cu cetă�enii, inclusiv auditurile sociale

ghid INTOSAI privind cooperarea cu cetă�enii, prin programul de activitate al Grupului deLucru INTOSAI privind valoarea și beneficiile aduse de institu�iile supreme de audit. O astfel de îndrumare ar trebui săabordeze termeni și condi�ii privind atât oportunită�ile, precum și riscurile asociate comunicării cu cetă�enii.

Susţinerea

Traducerea și adaptarea: Doina Drăniceanu


UTILIZAREAPROCEDURILOR DEAUDIT

Introducereș �ii pentru

evaluarea unei organiza�ii guvernamentale, agen� cu scopul de a

ob�ine informa�ii referittre factorii

de deciziepentru � surile corective care se impun.

Auditul a ocupat în ultimii ani rolul care i se cuvinede drept în procesele de dezvoltare și de perfec�ionarea � șu

� ș �ști, ș

� ș � n detectarea latimp a anomaliilor și deficien�elor.

� ș

� � ș �și a servic

� � tive și esen�i� � rile avansate economic

din Europa și din lume. �și p

, creatoare

� ș n utilizareafondurilor publice.

activită ii desfă rate de persoanele juridice, avândo importan ă deosebită în cre terea performan eieconomiei române în limitarea risipei de resurse ia posibilită ilor de fraudă i corup ie, î

Reforma institu ională vizează dezvoltarea i

perfec ionarea activită ii desfă urate de institu iilepublice, dar iilor prestate de acestea cătrecetă eni, ca necesită i obiec ale pentruasigurarea convergen ei cu ă

Economia liberă de pia ă nu sepoate manifesta romova ca o economieperformantă de profit, dacă nu apeleazăla instrumente adecvate, care să conducă laeconomicitate, eficien ă i eficacitate î

Auditul reprezintă un proces de examinareobiectivă i sistematică a realită

teconomic, program sau activită i,

oare la utilizareafondurilor, în vederea furnizării lor că

, pentru a supraveghea sau, după caz,a ini ia mă

41

Doina-Lidia Roșcule�Camera de Conturi Constan�aAuditor public extern

Auditul extern este efectuat cu scopul de ancredere care poate fi acordat tranzac�iilor și situa�iilor financiare ale acesteia;

respectarea rilor legale, statutelor, regulamentelor și deciziilor manageriale, precum șiresp Aria deaplicabi de procedurile de audit necesare pentru îndeplinirea obiectivuluiauditului.

răspunde nevoilor ter�ilor și entită�ii auditate în ceea ceprivește gradul de î

reglementăectarea principiilor economicită�ii, eficien�ei și eficacită�ii în activitatea desfășurată

litate a auditului este definită.

În acest context, preciz

eficien�ei ș

ciare, a performan�ei financiare și acelorlalte informa�ii referitoare

Pentru realizarea unei misiun

pentru a-și putea exprimaopinia asupra situa�iilor financiare sau programului și,în efectu

:prin

i ale altor reglement ri legale (cadrul dereglementare și cadrul de raportare); sumele dinconturi sunt corect înregistrate; util

sau anumai obligatorie a

celor trei faze ale execu�iei bugetare: angajare,lichidare și ordonan�are.

ăm căeste

acela de a ob�ine asigurarea că:Modul de administrare a patrimoniului public și

privat al statului și al unită�ilor administrativ-teritoriale, precum și execu�ia bugetelor de venituri șicheltuieli de către entitatea verificată sunt înconcordan�ă cu scopul, obiectivele și atribu�iileprevăzute în actele normative prin care a fost înfiin�atăentitatea verificată și respectă principiile legalită�ii,regularită�ii, economicită�ii, i eficacită�ii;

Situa�iile financiare auditate sunt întocmite decătre entitate în conformitate cu cadrul de raportarefinanciară aplicabil în România, respectă principiilelegalită�ii și regularită�ii și oferă o imagine fidelă apozi�iei finan

la activitateadesfășurată de entitatea respectivă.

i de audit, auditorultrebuie să ob�ină

acest scop, auditorul trebuie să eze testepentru a se asigura că forma și con�inutul situa�iilorfinanciare respectă cipiile generale alecontabilită�ii ș

izarea fonduriloralocate s-a făcut în baza autorizărilor legale și înconformitate cu destina�ia stabilită prin legeabugetar anuală lte prevederi legale, iar plă�ile aufost efectuate după parcurgerea

obiectivul generalal auditului financiar la institu�iile publice probe de audit suficiente,

relevante și de încredere�

�

ă

ă

Când auditorul va ob�ine probe de audit suficiente și adecvate privind obiectivele determinate înbaza aser�iunilor managementului, atunci acesta iile financiaresunt corect prezentate.

este asigurat în mod rezonabil că situa�

1

42

Utilizarea procedurilor de audit

Abordarea auditului

eșantionarea

Elaborarea programului de audit

evaluareasistemului de control intern

reprezintăpe care auditorul le efectuează

ea probelor necesare realizăÎn vederea ob�inerii probelor necesare realiză

auditorii abordează auditulprintr-o combina� respectivprin: abordarea bazată area directă defond atât î

rupului deelemente care urmează a fi verificate, pentru ob�

audit sigure, care să caracterizeze între

rupului de elemente care urmează a fiverificate,

cru ce va permite auditorului să ob� nă oconcluzie valabilă pentru întregul grup din care s-a extraseșantionul, sau eșantionarea , situa�ie în carese bazează – l profesionalal auditorilor, fără a folosi teoria statistică pentrumăsurarea riscului de

reprezintăe a auditului, fază ce

constă deprocedurilor de audit prevă

următoareleelemente

brii echipei de audit trebuie săauditului pentru fiecare categorie economică

auditată și de timp pentru fiecare procedurăaplicată

reprezintă princare auditorii și conducă ierarhici ai acestoraurmăresc activitatea efectivă De men�ionat estefaptul că a

ntervin modificări în premiseială

Misiunile de audit desfășscos în eviden�ă

evaluarea corectă

putea sa apară îlui pe care îl

consideră adecvat, în vederea ob�n cazul entită�

unită�în urma ac�iunilor

desfășuratecă general de

control chiar dacăa asigurat o aplicare eficientă

, însă fără ăblocaje în activitatea entită�ilor

desfăș tatatfrecvent că pentru func�

proceduri opera�ionale aferenteprincipalelor activită�i ș responsabilită�

genereazăfrecvent erori și neregularită�

ăturarea unor astfel de neregularită�i

revizuire, conducereaexecutivă gată să ducă la îndepliniremă având învedere recomandările auditorilor și

o combina�ie adiferitelor teste de audit,pentru ob�iner rii misiunii deaudit. riiobiectivelor unui audit,

ie a diferitelor teste de audit,pe sistem și abord

n cazul auditului financiar, cât și în cazulauditului performan�ei.

Pentru aplicarea unor proceduri de audit sepresupune , selectarea g

inereaprobelor de gulgrup. Aceasta poate fi , caz în care presupuneselectarea g

prin aplicarea unor formule matematicespecifice, lu i

în principal pe ra�ionamentu

eșantionare.

ultima sec�iune a fazei de planificarfapt în punerea în aplicare a programelor de

audit, prin utilizarea zute deacestea. Programul de audit con�ine

obligatorii: un set de instruc�iuni pe caremem le respecte;obiectivele

un grafic deaudit .

Programul de audit instrumentultoriide audit.

cesta poate fi revizuit și amendat în situa�ia încare i le și în condi�iile avuteîn vedere la elaborarea ini� a acestuia.

urate de auditorii publiciexterni au importan�a unei etape absolutnecesare în planificarea auditului, respectiv

, care contribuie la:a factorilor specifici de risc care

conduc la apari�ia erorilor materiale;identificarea eventualelor erori materiale care ar

n situa�iile financiare;alegerea tipului de abordare a auditu

inerii probelor de audit.Î ilor publice, mai ales în cazul celor

reprezentate de ile administrativ-teritorialecomplexe (jude�ene, municipale),

de structurile specializate ale Cur�ii deConturi, s-a constatat de multe ori mediul

a avut unele repere relativ clarconturate nu a politicilorși procedurilor de control intern, transparen�a și coeren�asistemului fiind afectate de un flux de comunicaredeficitar între compartimente ca acestea sgenereze .

De asemenea, în urma ac�iunilor de control și auditurate, auditorii publici externi au cons

ionarea sistemului de controlintern nu sunt elaborate

i nu sunt stabilite iși termene clare și simplu de urmat privind constatarea,controlul, înregistrarea în contabilitate și revizuireasitua�iilor financiare pe diferite niveluri ierarhiceorganizatorice de baze de date. Lipsa acestora

i cu impact material asuprasitua�iilor financiare întocmite la finele exerci�iuluifinanciar. Pentru înlidentificate, pentru care sunt necesare ac�iuni ulterioarede reglementare, perfec�ionare și

a institu�iei este oblisurile dispuse de structura de control/audit,

respectarea unortermene rezonabile de realizare.

statistică

nestatistică–

––

�

�

�

Probele de audit

a elementelor colectate de auditor depinde atât de originea și natura acestora, cât și detehnicile și procedurile utilizate, acestea fiind necesare pentru asigurarea

inute.

For�a probantăunei credibilită�i întemeiate pe

cantitatea și calitatea informa�iilor ob�

Conform ISA 500 „Probe de audit” : “Probele deaudit sunt necesare pentru a justifica opinia și rapor

ș�

șș � �

�

��

, ��

�

ș

ș ș� ș �

ș� �

În general,

(de exemplu:

2

tulauditorului. Acestea sunt cumulative ca natură i suntob inute, în principal, prin intermediul procedurilor deaudit desfă urate pe parcursul auditului. Acestea potinclude i informa ii ob inute din alte surse, precum dinauditurile anterioare (cu condi ia ca auditorul să fideterminat dacă au avut loc modificări de la dataauditului anterior care pot afecta relevan a pentru auditulcurent) sau procedurile de control al calită ii ale uneifirme. În plus fa ă de alte surse din interiorul sau dinexteriorul entită ii, înregistrările contabile ale entită iireprezintă o sursă importantă de probe de audit.”

Unele probe de audit sunt ob inute prin efectuareade proceduri de audit pentru testarea înregistrărilorcontabile, de exemplu, prin intermediul analizei irevizuirii, reefectuarea procedurilor derulate în procesulde raportare financiară i reconcilierea tipurilor iaplica iilor aferente aceleia i informa ii. Prin efectuareade astfel de proceduri, auditorul poate concluzionacă înregistrările contabile sunt consecvente i sereconciliază cu situa iile financiare ale entită iiverificate.

se întrepătrund în formemultiple, utilizându-se fie

tehnicile și metodele folosite încolectarea probelor de audit

individualizat

43


Procedurile de audit

Conformși , probele de audit în vederea

emiterii unora) proceduri de evaluare a riscului șib) proceduri de audit ulterioare.

ISA 315 „Identificarea și evaluarea riscurilor de denaturare semnificativă prin în�elegereaentită�ii și a mediului său” ISA 330 „Răspunsul auditorului la riscurile evaluate”

concluzii rezonabile pe care să se bazeze opinia auditorului sunt ob�inute prin desfășurarea de:

Procedurile de auditși , iar în cadrul

procedurilor de fond, auditorul poate opta pentruutilizarea și a .

sunt efectuate cu scopul de aob�ine probe privind modul de func�ionare a sistemuluicontabil și a celui de control intern ale

etecta și corecta erorile semnificative

Ca exemplu practic de testare a controalelor pentruclasele de tranzac�ii putem verifica un flux documentar încazul achizi�iilor. De re�inut e

Procedurile de fond, în realizarea unei misiuni decontrol/ teste ale tranzac�iilor șisolduril inereaprobelor de audit î iile dinsitua�iile financiare sunt complete, exacte și conforme curealitatea și sunt concretizate în

(de ex.:pent

), precum și (deex.:

) .

se împart în două categorii:

În consecin�ă, atunci când auditorii au indicii că ar existafapte care conduc la apari�ia unor deficien�esemnificative, aceștia trebuie să extindă procedurile deaudit folosite pentru realizarea ac�iunii de control/audit,în scopul confirmării sau infirmării dubiilor.

entită�ii controlate,în vederea evaluării măsurii în care auditorii publiciexterni se pot baza pe aceste sisteme. Testele de controlurmăresc atât modul de proiectare a acestor sisteme, înconformitate cu prevederile legale, pentru a puteapreveni, d , cât șimodul de func�ionare a sistemelor pe toată perioadaverificată.

ste faptul că, testelecontroalelor indiferent de mediul în care entitatea îșidesfășoară activitatea (public sau privat) trebuie săvizeze modul în care au fost proiectate controalele(designul), implementarea controalelor și eficien�aacestora.

reprezintă procedurile deaudit efectuate de auditorii publici externi pentru a ob�ineprobe suficiente și adecvate, în scopul detectăriideficien�elor semnificative din activitatea entită�iiverificate, reflectată în situa�iile financiare. Deasemenea, prin procedurile de fond auditorii publiciexterni stabilesc dacă toate categoriile economiceverificate sunt în conformitate cu legisla�ia șireglementările în vigoare și respectă principiile deeconomicitate, eficien�ă și eficacitate.

audit, reprezintăor conturilor, prin care se urmărește ob�

n vederea asigurării că informa�

confirmăriprimite de la clien�i ru verificarea soldurilor;pentru verificarea soldurilor finale ale conturilor dedisponibilită�i, solicitarea confirmărilor de la bănci șicentralizarea acestora

compararea valorilor caracteristice unei categoriieconomice dintr-o perioadă „n” cu perioada precedentă„n-1” este eficientă pentru testarea sezonalită�iicheltuielilor și veniturilor, compararea realizându-se atâtde la un an la altul, cât și de la o lună la alta

teste de control proceduri de fond

teste ale detaliilortranzac�iilor și soldurilor conturilor

proceduri analitice

procedurilor analitice testelor de detaliu

Teste ale controalelor

Procedurile de fond

4

5

––

confirmare în cadrul inventarierii pentrucrean�e și obliga�ii), fie

testulde conformitate a unui sistem de audit intern: cu privire larecep�ia stocurilor de materiale, a a

n tehnica sondajului, respectivș

��

�ii).�

t d aplicarea tuturor procedurilor de auditdocumentarea ac � și sistematizarea

formula� șurate, ca contribuie la

fundamentarea opiniei de audit. șpe probe de audit, cu privire la: existen�a

unor erori materiale în situa�iile financiare auditate;respectarea standardelor contabile de raportarefinan res � ș �

� �iunilor financiare.ș ISA200

,asigurarea rezo �

�

�

�� ș

supra celor ob�inute din probele deaudit, prin tehnicile specifice utilizate.

directă cerută, ca o

procedură care face parte din aceasta (de exemplu,

ce sta se realizeazăpri din totalul intrărilorîntr-o perioadă se extrage e antionul, iar asupra acestuiase execută testul care constă în verificarea existen eiefectuării procedurilor de recep ie stabilite la nivelulentită

Este esen ial ca o probă să fie corect documentată,astfel încâ upă ,după tivită ii probelorde audit, auditorii să poată concluzii pebaza activită ii desfă re să

Auditorii î i vor exprimaopinia, bazată

ciară; pectarea legalită ii i regularită iitranzac iilor/opera

A a cum se explică în

nabilă este ob inută atunci când auditorula ob inut suficiente probe de audit adecvate pentru areduce riscul de audit (de ex.: riscul ca auditorul săexprime o opinie neadecvată atunci când situa iilefinanciare sunt denaturate semnificativ) la un nivelacceptabil de scăzut.

Asigurarea integrită ii opiniei de audit impunera ionamentul profesional asupra informa iilor interne iexterne, inclusiv a

în cadrul unei tehnici

„ș ș

�

Obiective generaleale auditorului independent i desfă urarea unui audit înconformitate cu Standardele Interna ionale de Audit”3

În documentarea rezultatelor testel fie foafie materiale, credibile, ,

or de fond, auditorul trebuie să rte atent ca probele de auditsă suficiente cantitativ și corespunzătoare calitativ astfel încât, prin intermediulacestora, să poată fi detectate erorile materiale din situa�iile financiare.

44


Pentru confirmarea caracterului real al opera�iuniloreconomice ale entită�ii auditate se recurge la efectuareade teste pentru a eviden�ia realizarea efectivă a acestora,verificându-se în acest scop dacă opera�iunile în cauză,înregistrate în eviden�ele tehnico-operativă și financiar-contabilă au la bază documente justificative întocmiteconform p

ă, precum șse realizează

lfiecărui împrumut din anul auditat și procedează latestarea tragerilor și rambursărilor din timpul anului, princompararea cu extrasele de la bancă (pentru trageri) și cuscaden�arul întocmit conform graficului de rambursare.

În cazul efectuării inventarului, prin testare seurmăresc în principal următoarele elemente:

verificarea numărului de gestiuni pe carele de�ine entitatea; dacă inventarul se realizează întimpul misiunii de audit, agrearea de către managementul entită�ii a sistării mișcărilor în timpulinventarului sau, dacă nu se poate, instituirea unei zonetampon; în cazul în care există marfă în custodie,auditorii să ob�ină confirmări de la ter�i;

Ca și modalitate de abordare în auditarea entită�ilorpublice

studierea schimbărilor intervenite în situa�iilefinanciare fa�ă de perioadele contabile anterioare celei deraportare;

studiul legăturilor dintre informa�iilefinanciare și cele nefinanciare, care pot confirmacunoștin�ele pe care auditorii publici externi le-audobândit deja sau le pot atrage aten�ia asupra unor cifreneobișnuite ori neprevăzute în situa�iile financiare,referitoare la anumite opera�iuni economice efectuate deentitate.

Analiza datelor și informa�iilor reprezintă ocercetare obiectivă, cantitativă și calitativă pentruidentificarea factorilor de influen�ă a întregului processau fenomen economic analizat.Auditorii publici externianalizează datele și informa�iile colectate prin utilizareaurmătoarelor

comparativă ( enchmarking) – procesde comparare a metodelor, proceselor, procedurilorspecifice entită�ii verificate cu cele ale altor entită�i saustandarde aplicabile în domeniul de activitate;

și atribu�iilor prevăzute de actele normativede înfiin�are și organizare a activită�ii entită�ii verificate;

analiza cost-eficacitate se efectuează asuprarela�iilor dintre costurile activită�ii și rezultateleexprimate în costuri pe unitatea de rezultat ob�inut.Analiza cost-eficacitate se concentrează asupraidentificării celor mai avantajoase mijloace de atingere aobiectivelor definite în condi�iile unui nivel maxim decheltuieli alocate.

inut este că

analitice, auditorul trebuie să ia î

iilor pe baza cărora se efectuează

efectuată la nivelulfiecă

ului să zeze cu patrimoniulclientului și săsau probleme specifice de natură contabilă

se pune în aplicare oprocedură de examinare analitică de a alege o bază

ie adecvatăor compara conturile anuale are o importan�ă capitală

tei proceduri. De aceea, aceastăbază trebuie să fie independentă, plauzibilă ș

De re�inut este faptul că, spre exemplu, încazul unei companii na� , statisticile na�ionalenu pot constitui o sursă

r, examinareaanalitică a balan�elor de verificare lunare și raportă

,revederilor legale.

Prin testarea detaliilor tranzac�iilor, obiectivulauditorului este de a ob�ine probe de audit, pentru aformula concluzii privind caracterul real, exact șicomplet al acestora. În ceea ce privește testareasoldurilor conturilor, aceasta se face prin verificareabalan�elor sintetice și balan�elor analitice ale conturilor,bilan�urilor contabile, conturilor anuale de execu�iebugetar i a contului de profit și pierdere.

prin aplicarea unortehnici specifice de ob�inere a probelor de audit, cum arfi: inspec�ia; observarea; investigarea/intervievarea;confirmarea; recalcularea; reefectuarea.

Spre exemplu, în cazul împrumuturilor efectuate deo entitate, auditorii ob�in un tabel de mișcare la nivelu

existen�adeciziei de inventariere și a declara�iei gestionarului;

existen�a procedurii de inventariere, numirea șiinstruirea comisiei de inventariere; efectuarea testelorde detaliu privind verificarea fapticului cu scripticul șiinvers; studierea foilor de lucru de la inventarulprecedent;

-

realizareaprocedurilor finale de reconciliere a fapticului cuscripticul, conform fișelor de magazie.

:

analiza evolu�iei indicatorilor care au stat labaza modului de fundamentare a bugetului de venituri șicheltuieli;

analiza gradului de execu�ie a bugetului devenituri și cheltuieli definitiv aprobat;

. studierea corela�iilor dintre diferitele posturibilan�iere;

(cantitative șicalitative):

analiza b

analiza nivelului de îndeplinire a scopului,obiectivelor

Ceea ce trebuie re�

. La folosireaprocedurilor nconsiderare o serie de factori cum ar fi:informa� procedurileanalitice; informa�iilor disponibile;

informa�iilor disponibile; informa�iilordisponibile.

Astfel,rei componente a veniturilor sau cheltuielilor

permite auditor se familiariidentifice unele riscuri specifice auditului

sau de audit.Principala dificultate, atunci când

, estede compara� . Calitatea acestei baze cu care sev ,pentru eficacitatea aces

i în corela�iecu conturile.

ionale maride informare independent atunci

când respectiva entitate ocup o parte prea mare a pie�ei.Cu privire la periodicitatea cifrelo

riletrimestriale sau semestriale sunt mult mai eficace,

Testele de detaliu

1.

2.3.

4.5.

6.

7.8.

Proceduri analitice

tehnicile specifice utilizate de echipa de auditca proceduri analitice includ

1.

3.

4

5.

proceduri analitice

procedurileanalitice comp testele de fond ale detaliilortranzac�iilor și soldurile conturilor

6

2.

letează

�

�

�

disponibilitatea

credibilitatearelevan�a sursele

examinarea analitică

ăă

45


permi�ând izolarea perioadei î. , compararea cifrelor reale cu cifrele

previzionale sau cu cele în

teprocesul de elaborare a datelor previzionate, respectivcel de elaborare a bugetului de venituri i cheltuieli.Analiza fluctua

nu se. Aces

o investiga�ieie care a fost fixat, dar și de

riscul acceptat prin aplicarea procedurilor analitice.t

fie expl , între cel mult 10% 20% dinpragul de semnifica�ie, altfel exi

problemele importante.Explicarea fluctua�i

de aupatrimoniul sau, în func�ie de situa�ie, personaluluiresponsabil din subordinea sa.

iile primite s i necuantificabile.-

, cum ar fi, pentru

acestora încolective și individu

.Poate exista în care explica�iile

ob�inut nu justifice fluctua�iile constatate. De aceease impune acordarea unei aten�ii deosebite conturilorrespective, f multiplicarea unor proceduridetaliate de audit.

, în plus,auditul i tor, rul testelor dedetaliu (de exemplu sondaje) aplicabile posturilor încauz va putea fi redus considerabil.

, duîn

;în , ca proceduri

în

n care apare o anumităproblemă De regulă

scrise în bugetele de venituri șicheltuieli nu poate fi făcută corect decât dacă dateleprezentate sunt asemănătoare și dacă se cunoaș

�iilor și tendin�elor rezultată din acestecompara�ii poate prezenta riscul să detecteze oeroare semnificativă t risc este legat de suma totalăde fluctua�ie care poate fi considerată ca acceptabilă fără

suplimentară. Aceasta sumă totală depindede însuși pragul de semnifica�

Diferen�a de la care orice fluctua�ie anormală rebuie săicată se situează

stând riscul de a trece pelângă

ilor semnificative este necesarăa fi solicitată ditor persoanei care gestionează

Există însă riscul caexplica� ă fie vagi șDimpotrivă, dacă explica�ia fluctua�iei este cuantificabilă

a �ine seama de creștereanumărului de angaja�i și a salariilor func�ie decontractele de muncă ale, atunciexaminarea analitică va fi satisfăcătoare și concludentă

însă situa�iae să

iind necesarăÎn caz contrar, dacă examinarea

analitică conduce la rezultate bune și dacăntern este satisfăcă atunci numă

Trebuie re�inut faptul căpă cum urmează:

, ca proceduri de evaluarea riscului în vederea ob�inerii unei în�elegeri asupraentită�ii și a mediului său

de fond, atuncicând utilizarea lor poate fi mai eficientă decât testeledetaliilor, pentru reducerea riscului de denaturaresemnificativă la nivel de aser�iune, acceptabil scăzut;

a misiunii de audit, cândare loc o revizuire generală a situa�iilor financiare.

ș

și

ă

se pot sintetiza după cum urmează:- mediului în care își desfășoară

activitatea entitatea auditată (realită�i, tendin�e);- în�elegerea activită�ii entită�ii (în cazul societă�ilor

comerciale, regiilor autonome și companiilor na�ionale cunoașterea ramurii economice, în�elegereacaracteristicilor specifice sectorului de activitate în careeste pozi�ionată entitatea);

- entită�ii prin prisma managementului,politici adoptate, proceduri opera�ionale elaborate,performan�a activită�ii desfășurate;

- evaluarea principiului continuită�ii activită�ii prindeterminarea unor indicatori care pot semnala anumitedificultă�i la nivelul clientului, de genul: gradul deautonomie financiară, solvabilitatea, lichiditatea,

rentabilitatea, iar în cazul agen�ilor economici, gradul dedependen�ă de un anumit client/furnizor;

-

determinarea cantită�ii necesare de teste de detaliuse stabilește în func�ie de existen�a sau inexisten�a unorfluctua�ii neobișnuite în situa�iile financiare

oportunitatea utilizării de proceduri analitice defond, se analizează prin prisma faptului că folosireaacestora este recomandată, în general, la un volum ridicatal tranzac�iilor și în condi�iile existen�ei unui controlinter

nivelul așteptărilor – în vederea identificăriidenaturărilor semnificative, auditorul trebuie săconsidere acurate�ea cu care pot fi prognozate rezultateleașteptate a se ob�ine prin aplicarea pro

cazul creșterii semnificative acheltuielilor salariale

procedurile analitice seaplică pe întreg procesul de audit

�

�

�

faza de planificare

faza de execu�ie

faza de finalizare

Procedurile analitice aplicate de auditori în

cunoașterea

-

cunoașterea

sesizarea unor posibile erori în situa�iile financiareprin investigarea unor diferen�e semnificative întredatele neauditate ale anului curent și datele dinperioadele precedente, utilizate în scopuri decompara�ie;

-

.

Procedurile analitice aplicate în(testare) pot fi:

-

n adecvat;- fiabilitatea informa�iilor interne sau externe;-

cedurilor analitice,în corelare cu disponibilitatea informa�iilor.

În faza de încheiere a misiunii de audit, conform

faza deplanificare

faza de execu�ie

ISA520 „Proceduri analitice”

–

:„Pct. 6:

„

7

Auditorul trebuie să proiecteze și săefectueze proceduri analitice spre sfârșitul audituluicare să îl ajute pe auditor în formularea unei concluziigenerale cu privire la măsura în care situa�iilefinanciare sunt consecvente cu în�elegerea entită�ii decătre auditor.”

Concluziile formulate în urma rezultatelorprocedurilor analitice concepute și efectuate înconformitate cu pct. 6 sunt menite să sprijineconcluziile formulate pe parcursul audituluicomponentelor individuale sau elementelor dinsitua�iile financiare. Acestea îl ajută pe auditor săformuleze concluzii rezonabile pe care să își bazezeopinia.”

1

2

3

6

Pct. 255 din

.

Editura Irecson, București,2010.

Editura Irecson, București,2010.Pct. 70 din

.Pct. 71 din

.Pct. 330 din

.

Editura Irecson, București,2010.

„Regulamentul privind organizarea și desfășurareaactivită�ilor specifice Cur�ii de Conturi, precum și valorificarea actelorrezultate din aceste activită�i”

izarea și desfășurarea activită�ilorspecifice Cur�ii de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate dinaceste activită�i”

„Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activită�ilorspecifice Cur�ii de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate dinaceste activită�i”

„Regulamentul privind organizarea și desfășurareaactivită�ilor specifice Cur�ii de Conturi, precum și valorificarea actelorrezultate din aceste activită�i”

, aprobat prin Hotărârea Plenului Cur�ii deConturi nr.130/04.11.2010

Federa�ia Interna�ională a Contabililor,


, aprobat prin Hotărârea Plenului Cur�ii de Conturinr.130/04.11.2010

, aprobat prin Hotărârea Plenului Cur�ii de Conturinr.130/04.11.2010

, aprobat prin Hotărârea Plenului Cur�ii deConturi nr.130/04.11.2010


„Manual de StandardeInterna�ionale de Audit și Control de Calitate”,


„Regulamentul privind organ


4

5

7

COMUNICAREA ÎN AUDITUL FINANCIAR AL ENTITĂ ILOR DIN�SECTORUL PUBLIC

46

Petre DragomirescuDepartamentul I: Coordonare, metodologie, evaluarea sistemelor de control şi audit public intern, controlul calităţii auditului publicextern, pregătire profesională, IT şi raportareDirecţia 1 Metodologie, evaluarea sistemelor de control şi audit public intern, pregătire profesională, raportareServiciul 1 – Metodologie

–

Auditor public extern

Aurelian VerdeșDepartamentul I Coordonare, metodologie,

Direc ia 1 – Metodologie, evaluarea sistemelor de controlServiciul 1 – Metodologie


ţ , pregătire profesională, raportare

–

şi audit public intern


INTOSAI

Curtea de Conturi a RomânieiLiniile directoare pentru auditul financiar (ISSAI1000-2999) Standardele de auditINTOSAI (ISSAI 100-400), principiifundamentale INTOSAI

(ISA)

(Organiza�ia In aInstitu�iilor Supreme de Audit) -și a adoptat

.Acestea

pentru controlul/auditareasectorului public, în conformitate cu standardeleinterna�ionale de audit , aplicate în sectorulprivat.

terna�ionalăa cărei membră este

ce prezintă

–

dezvoltă

Liniile directoare (ISSAI 1000- 2999)pentru auditul financiarpentru efectuarea auditurilor financiare al .

oferă îndrumarea profesională adecvatăe entită�ilor din sectorul public

Linia directoare ISSAI 1000

ISSAI 1000- 2999 standardeleinterna�ionale de Audit ISA IFAC

Notele PracticeINTOSAI (PN)

Standardinterna�ional de Audit (ISA)

ISSAI 1000

Liniilor directoareINTOSAI Institu�iilesupreme de audit (control)

Standardele interna�ionale deAudit (ISA) Notele Practice INTOSAI (PN)

Standardele Interna�ionale ale Institu�iilorSupreme deAudit (ISSAI)

ISA

INTOSAI,

ISSAI 4200

ISSAI1000- 2999

toare pentru auditul financiar”Liniile directoare pentru auditul

financiar ( ) cuprind( ) emise de

( Contabililor) pentruși

în.

Conform aceluiași standard

pentru auditul financiar,recunosc

și sus-men�ionate.

fost efectuat în conformitate/con cu

standardelor respective, relevante (cele care suntaplicabile) pentru audit.

De asemenea, în compara�ie cu obiectivul unuiaudit al situa�iilor financiare în conformitate cu

(de exemplu, acela de a exprima opinia iilefinanciare sunt elaborate, sub toate privin�elesemnificative, de raportarefinanciar aplicabil), obiectivele unui audit financiaral unei institu�ii supreme de audit,

,și de raportare, cum ar fi:

- Raportare asupra sauprevederilor legilor și , inclusivprivind bugetul și ,potrivit legii;

derulate în .

O îndrumare d, privind

respectarea prevederilor legale, este cuprins

, cerin�eleși trebuie avut în vedere de auditor, împreun cuLiniile directoare pentru auditul financiar (

).

”Introduceregenerală în liniile direcmen�ionează că

cătreFedera�ia Interna�ională a

, care oferă îndrumare semnificativăsuplimentară pentru aplicarea fiecărui

”Introducere generală în liniile directoare pentruauditul financiar”, în aplicarea

că îndrumareaeste formată din

Dacă raportul auditorului se referă la faptul căauditul a cordan�ă

, auditorii se conformează

dacă situa�

în concordan�ă cu cadrulă

în condi�iilecompeten�elor prevăzute de lege poate includeresponsabilită�i de audit

respectării nerespectăriireglementărilor

responsabilită�ile corespunzătoare

- Eficacitatea controlului intern privind raportareafinanciară;

- Economia, eficien�a, eficacitatea programelor,proiectelor și activită�ilor entită�i

etaliată asupraresponsabilită�ilor de audit și raportare

ă înstandardul ”Liniile directoare privindauditul de conformitate efectuat împreună cu un audital situa�iilor financiare” care suplimentează

auditul situa�iilor financiare

auditurilefinanciare din sectorul public

ă

47

Liniile directoare pentru auditul financiarLiniile directoare privind

auditul de conformitate

auditurile situa�iilor financiare din sectorul public

,aplicate împreună cu

, sunt destinate să ofereauditorilor un set cuprinzător de îndrumări pentru

cu legile)este inclusă ca obiectiv

,atunci când respectarea legilor (conformitatea

al auditului financiar.

1. Comunicarea auditorilor cu persoanele însărcinate cu guvernan�a

INTOSAIISSAI 1260

(Organiza�ia în anul 2007, pentruc , în auditul financiar, standardul”Comunicarea cu perso ”, standard ce l adecvat î

comunicarea , indiferent de structura guvernan�eisau de auditate.

interna�ională a institu�iilor supreme de audit) a adoptatomunicarea cu persoanele însărcinate cu guvernan�a entită�ilor

anele însărcinate cu guvernan�a furnizează cadru n care serealizează auditorilor cu persoanele însărcinate cu guvernan�a

mărimea entită�ii

Acesta cuprinde:

�

�

Standardul ISA260INTOSAI ISA260

”Comunicarea cu persoa ” și, de , care cu standardul .

nele însărcinate cu guvernan�aadoptată oferă îndrumare suplimentară în legăturăNota practică

1.1. standardului ISA260,

Rolul rii este, potrivitcaracterizat prin:

- , ,auditorilor cu persoanele cu

guvernan�a d ;- Comunicarea eficace și cu persoanele

cinate cu guvernan�a :

pentru auditori și cei cu guvernan�a,at t pentru în�elegerea aspectelor legate de audit, încontextul dat, cât și pentru dezvoltarea unei rela�ii delucru constructive în același timp, cu

a .pentru auditori, ca sprijin în ob�inerea

informa�iilor relevante pentru audit (de exemplu,și a de activitate,

identificarea de surse adecvate pentru probele de

audit, furnizare de informa�ii despre tranzac�ii șievenimente specifice).

pentru cei cu guvernan�a,

, reducând riscurile apari�ieiiare.

comunică

Standardul se concentrează în primul rând asupracomunicării însărcinate

in entitatea auditatăreciprocă

însăr este importantă

însărcina�iâ

, dezvoltatăpăstrare independen�ei și obiectivită�ii auditorilor

în�elegerea entită�ii mediului său

însărcina�i înîndeplinirea responsabilită�ilor acestora desupraveghere financiarăunor denaturări semnificative în situa�iile financ

�

�

�

Auditorii sunt responsabili pentru comunicarea aspectelor prevăzute de standard, dar conducerea arecomunicării aspectelor de interes pentru guvernan�ă, comunicările

auditorilor neabsolvindu de această cătreentită�ii a aspectelor de interes pentru guvernan�ă, nu îl absolvă pe auditor de responsabilitatea de a

comunicărilor

,de asemenea, responsabilitatea

-i responsabilitate. În mod similar, comunicarea de conducereale

comunica guvernan�ei, putând totuși afectate atât forma, cât și momentul respective.fi

- Auditorii trebuie s comunice clar aspectele specifice,a fi comunicate de standard; aspectele

respective fiind pa ;- seama de anumite restric�ii încomunicare – de lege și reglement ri - pentru

evitarea poten�ialelor conflicte complexe întreobliga�iile de confiden�ialitate și cele de comunicare. Înacest caz auditorii urmând

;- Pentru îndeplinirea rolului , potrivit standardului,

ăprevăzute

rte integrantă a fiecărui auditAuditorii trebuie să �ină

prevăzute ă

, apărute

să apeleze la consilierejuridică

său

Comunicarea în auditul financiar al entită ilor din� sectorul public

48

obiectivele auditorului în raport cu guvernan�a, sunt:

, ,cu auditul, precum

și al calendaruluiauditului;

elevante de la;

, la timp, observa�iile legate desupravegherea ce rezult din audit.Aceste observa�ii sunt semnificative și relevantepentru responsabilitatea

;cât mai

eficace.

În din cadrul”

custandardul „Comunicarea cu persoaneleîns guvernan�a” în auditurile situa�iilorfinanciare din sectorul public

- standardul se aplic indiferent de structuraguvernan�ei și de , în special celor

cu guvernan�a și implica�i în managementullistate;

- standardul nu stabilește cerin�e privind comunicareacu managementul și cu proprietarii (în sensul

ii), aceștia nu auniciun rol în cadrul guvernan�ei;

adecvat pentrucomunicarea auditorului cu cei cu guvernan�ași ide le ce ar trebui sa le fie comunicateacestora, recunoscând reciproce,atât de necesare într-un audit al situa�iilor financiare.

La aceste probleme se și alte problemesuplimentare identificate în , ce suntaplicate, de auditor, în activitatea sa.

- Să comunice în mod clar responsabilită�ile saleîn legătură și un rezumat alplanificării domeniului de aplicare

- S ob�ină informa�ii r persoaneleînsărcinate cu guvernan�a- Să furnizeze

financiară ă

celor însărcina�i cuguvernan�a- Să promoveze comunicarea reciprocă

Comunicarea cu persoanele însărcinate cu guvernan�a”,oferă îndrumare suplimentară în legătură

ărcinate cu, în sensul că:

ămărimea entită�ii

însărcina�ientită�ilor

entită�iiac�ionariatului sau al proprietă� dacă

- standardul furnizează un cadruînsărcina�i

ntifică problemeimportan�a comunicării

adaugă

către

ă

1.2. ISSAI 1260

INTOSAIISA 260

alte standarde ISA

Nota practică

Mai mult, legat de comunicarea deficien�elor semnificative din controlul intern, standardulconducerii”, stabilește cerin�e

speciale aflate în responsabilitatea auditorului.

ISA 265”Comunicarea deficien�elor din controlul intern celor însărcina�i cu guvernan�a și

Alte probleme de standarde pot ficerute a fi comunicate, prin lege sau regulamente sau prinalte cerin�e suplimentare aplicabile misiunii (de exemplu,standardele na�ionale profesionale contabile).

icelor cu

guvernan�a;

, în îndeplinirea rolului lor de auditori aisitua�iilor financiare.

neprevăzute

- standardul nu împied că auditorii să comuniceorice altă problemă apărută însărcina�i

- standardul este aplicabil auditorilor entită�ilor dinsectorul public

INTOSAI Nota practic Liniiledirectoare privind auditul financiar ISSAI 1260

ISA 260

ISA 260

asigură prin inclusă înun îndrumar care

eviden�iază modul de aplicare alNota practică urmează

titlurile din ză o

legătură

ă( )

în sectorul public ca ocompletare a celor cuprinse în acest standard.

și furnizea pentruauditorii din sectorul public și cuprindeale acestora în cu:

îndrumare suplimentarăresponsabilită�i suplimentare

a) Considera�iile generale

Obiectivele auditului situa�iilor financiare

ISA urilor

, în sectorul public, sunt mai largi decât acelea de a exprima opinia� de

raportare aplicabil (domeniul de aplicare al - ).dacă situa iile financiare au fost elaborate, sub toate aspectele semnificative, în concordan�ă cu cadrul financiar


49

Competen�ele de control/, provenite din legisla�ie, regulamente,

directive ministeriale (instruc�iuni gener

e legislativului pot determina

de control și raportare. De exemplu, auditorul poateidentifica și raporta orice fel de situa�ii de neconformitatecu legile și în vigoare, care privescbugetul, responsabilitatea, potrivit legii și/sau raportareaasu controlului intern.

audit, privind entită�iledin sectorul public

ale, norme delucru), cerin�e ale măsurilor guvernamentale sau hotărârial

reglementările

pra eficacită�iiobiective suplimentare

b) Cei cu guvernan�aînsărcina�i

Guvernan�a descrie rolul persoanelor, sau al structurilor, cu de control) adirec�iei strategice de dezvoltare a ș , (ceinclude și , în cadrul legal reglementat.

responsabilită�i de supraveghere (entită�ii i a obliga�iilor legate de responsabilitatea/răspunderea entită�ii

supravegherea procesului de raportare financiară)

�i din cadrul anumitor jurisdic�ii, în rândul persoanelor în vernan�a pot fi inclușimembri ai personalului de conducere (membrii

Pentru unele entită sărcinate cu guexecutivi ai unui consiliu de administra�ie al unei entită�i din sectorul public

sau privat) sau un proprietar manager.

Conducerea (personalul de conducere) este person cereaopera�iunilor În unele jurisdic�ii, conducerea include unele sau toate persoa eca de exemplu, n sectorul public sau privat.

alul cu responsabilitate executivă în conduentită�ii. nel însărcinate cu guvernan�a,

membrii executivi ai unui consiliu de administra�ie al unei entită�i di

Potrivit din

cu care acesta

nan�ei potsa fie pe mai multe nivele organiza�ionale, precum și prin

mai multe func�ii (pe vertic, pot fi mai multe grupuri de persoane, ,

de atât obiective ale situa�iilorfinanciare, cât și obiective de conformitate, iar în unelecazuri pot implica organisme guvernamentale distincte.

paragrafului 11 ISA, se cere caauditorul să identifice persoanele adecvate din structurade guvernan�ă a entită�ii urmează săcomunice

În sectorul public, responsabilită�ile guver

ală sau pe orizontală). Caurmare distincteînsărcinate cu guvernan�a. Mai mult, un audit în sectorulpublic poate inclu.

Potrivit din cuguvernan�a (de exemplu, ),

paragrafului 12 ISA, dacă auditorul comunică cu un subgrup din cadrul persoanelor însărcinatecomitet de audit sau o persoană ce îndeplinește o func�ie similară trebuie să stabilească

dacă comunică și cu structura/organismul de guvernan�ă.

În sectorul public, ar fi necesar ca auditoriiile, în totalitate sau în rezumat,

, l s u. Aceasta esteîn mod special, semnificativ specific, sectorului public,unde nu este deloc

,,

,în problemele comunicate altor nivele.Îndeosebi atunci când problemele pot fi de mare interespublic sau de (investi�ii cu risc mare,ce pot aduce profit ridicat celor implica�i).

sătransmită informa�istructurii de guvernan�ă în ansamblu ă

nefiresc ca persoanele însărcinate cuguvernan�a să fie implicate în conducerea entită�ii.Auditorii din sectorul public trebuie să fie în modspecial aten�i să răspundă necesită�ilor și așteptărilorlegislativului sau autorită�ilor de reglementare adecvate

legătură cu

natură speculativă

c) Problemele ce urmează a fi comunicate

- din cu guvernan�aParagraful 6 ISA cere auditorului să comunice celor însărcina�iși a .

o sint a domeniului deac�iune

ezăplanificat calendarului auditului



50

prin mijloace variate. De exemplu, domeniulde aplicare/

în mandatul de audit ori.

În sectorul public, această cerin�ă poate fiîndeplinită

de ac�iune și calendarul pot fi definite înlegisla�ia relevantă sau auditorii

pot comunica o sinteză a sferei de ac�iune planificată și acalendarului auditului prin scrisoarea de angajament amisiunii

- din stabilește comunicarea privind, care ajut .

Paragraful A11(b) ISA domeniul de aplicare și calendarulauditului

planificatăă auditorul să în�eleagă mai bine entitatea și mediul său

aspectelor legate de componentele

acestora.se determine,

( )ar trebui sa fie

.

Auditorii sectorului public pot găsi util să comuniceîn�elegerea lor asuprainforma�iei financiare ce ar trebui să fie inclusă în situa�iilefinanciare ale entită�ii și să utilizeze răspunsul entită�iipentru a verifica în�elegerea De exemplu, poatefi dificil să dacă și în ce măsură societă�ilemixte care cuprind entită�i din sectoarele public și privat

incluse în situa�iile financiare consolidateale unei entită�i auditate

- din ale auditului, care i se cercu guvernan�a.

Paragraful 16 ISA men�ionează auditorului să lecomunice celor însărcina�i

constatările semnificative

Auditorii sectorului public sunt adesea auditoriîmputernici�i ai guvernului și administra�iei, înansamblu, sau în parte. În aceast situa�ie, auditoriisectorului public pot avea acces la informa�ii provenite

, eicu guvernan�a.

Exemplele pot include erori semnificative întranzac�iile , care pot afecta, deasemenea, sau proiecte ale unor controaleinterne relevante, care au determinat creșteri aleeficien�ei la similare.

Comunicând acest tip de informa�ii, celorcu guvernan�a, se poate aduce valoare auditului, atuncicând , respectiv legile șiregulamentele proprii, nu interzic comunicarea acestui tipde informa�ii.

și auditorilorsectorului public sunt de pentru

capacit acestora:

în a guvernele s fie;

în la bunagestiune (buna administrare) a fondurilor publiceamenin�ate de corup�ie.

ă

de la alte entită�i care pot fi relevante pentru cînsărcina�i

cu entitatea auditatăalte entită�i

alte entită�i

însărcina�i

împrejurările permit

o importan�ă majorăîntărirea ă�ii profesionale a

determina responsabile fa�ăde legislativ și fa�ă de cetă�ean

a ajuta la identificarea amenin�ărilor

fraudă sau

- Independen�a obiectivitatea

� ă

�

Cerin�a con�inut în din , de a comunica conformitatea cu cerin�eleetice relevante privind independen�a poate fi, de asemenea aplicat auditorilor sectorului public, atunci când

în cauz interes public important pentru a fi raportate.

ă privind entită�ile listate, , ă ,

entită�ile suscită un ,

paragraful 17 ISA

ă

aspectele relevante din elaborat de în, legate de

Pe lângă aspectele prevăzute, pot fi de importan�ă deosebită în contextul sectorului public.

Codul Etic al contabililor profesioniști IFAC,Codul Etic INTOSAI neutralitatea politică

51

Odat cu aceste considera�ii INTOSAI privindauditul sectorului public,

� conform standardului ISA, u leprobleme:

responsabilitatea lor în formarea și exprimarea uneiopinii asupra situa�iilor financiare întocmite deconducere ( �

� și faptul�

� revin;un rezumat al domeniului de aplicare al

auditului și a calendarului auditului (cuprindereaacestuia într-un buget de timp);

punctul de vedere al auditorului cu privire laaspectele calitative semnificative ale practicilorcontabile utilizate de entitate, inclusiv politicilecontabile, ș e deinforma�ii din situa�iile financiare. (Anexa 2 la standardidentifica astfel de aspecte). Unde este cazul,

circumstan�elorspecifice în care enti ș ș

d � te în timpulș auditului precum:

întârzieri semnificative, datorate conducerii, înfurnizarea informa�iilor solicitate;

o perioad de timp prea

un neașteptat efort suplimentar pentruob�inerea probe de audit suficiente șiadecvate;

indisponibilitatea unor informa�ii așteptate;� e conducere;

refuzul conducerii, de a efectua sau extinde

analiza � � , atuncisau de a-și ș opera�iunile pe baza

�Trebuie re�inut circumstan�e

� limitare a domeniului deaplicare al auditului, care conduce la modificarea opinieiauditorului, conform ” ale opinieiraportului auditorului”. Aspectele semnificativediscutate, care fac obiectul unei coresponden�e cuconducerea, pot include:

mediul de afaceri sau domeniul în care entitateaș ș , precum și planurile și

strategiile �;

legate deal�i exper�i contabili asupra aspectelor contabile sau deaudit;

� �;

,auditorii trebuie să comunice

guvernan ei, rmătoare

sub supravegherea celor însărcina i cuguvernan a) că auditul respectiv nu absolvăconducerea sau persoanele însărcinate cu guvernan a deresponsabilită ile ce le

planificării

constatări semnificative rezultate în urma efectuăriiauditului:

estimările contabile i prezentăril

se explicăde ce practica contabilă nu este potrivită

tatea î i desfă oară activitatea.

ificultă i semnificative întâlnidesfă urării

ă scurtă pentru finalizareaauditului;

făcutunor

restric ii impuse auditorului de cătr

asupra capacită ii entită ii când i sesolicită, desfă uraprincipiului continuită ii.

că în anumite , astfel dedificultă i pot constitui o

Modificări

î i desfă oară activitateaentită ii ce pot afecta riscurile de denaturare

semnificativăpreocupări consultările conducerii cu

discu ii sau coresponden ă în legătură cuaplicarea standardelor

ă

a privind raportareafinanciară denaturările semnificative sauinconsecven e semnificative în informa iile

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

#

#

ISA 705

lte aspecte semnificative, precum

� � ce înso�escsitua�iile financiare care au fost corectate.

Standardele ISA cuprind și cerin�e suplimentare, privind comunicarea cu persoanele cuguvernan�a, în care sunt identificate o serie de aspecte specifice legate de identitatea partene

ob�inerea probelor de audit sau referitoare laraportului de audit etc.

însărcinaterului de misiune, de

identificarea suspiciunilor de fraudă, a deficien�elor de control intern, de competen�a și integritatea conducerii, dedenaturările semnificative necorectate, cu impact asupra opiniei și

Aspecte de comunicare cuguvernan�a identificate în alte :

Identitatea și rolul partenerului de misiune.

-, ce

entitatea .

- Discutarea retragerii din misiune și motiveleretragerii .

- Comunicarea în timp util a

ul ca ar putea.

suplimentareISA

(ISQC1

pct. 30.a)

(ISA240 pct. 21)

(ISA240 pct. 38.c-i)

(ISA240pct. 40)

-

Intervievări pentru a determina dacă au cunoștin�ădespre orice fraudă reală, suspectată sau pretinsăafectează

identificării de fraude aleconducerii sau asupra ob�inerii de informa�ii care indicăfapt exista o fraudă a conducerii


52

- Comunicarea și discutarea naturii,momentului și a ariei de cuprindere a procedurilor de auditnecesare pentru finalizarea auditului.

- Comunicarea altor aspecte cum ar fi: controaleleimplementate pentru prevenirea și detectarea fraudei; eșeculconducerii în tratarea a deficien�elor dincontrolul intern sau în a reac�iona adecvat în privin�a uneifraude identificate; evaluarea mediului de control al ,inclusiv competen�a și integritatea; indicii privindfrauduloase ale conducerii; probleme privind tranzac�ii cepar a fi în afara cadrului procedural normal

.

și reglement rilor, acolo unde esteaplicabil .

, inclusiv solicitarea deinforma�ii suplimentare pentru a completa probele de audit

.

- Comunicarea aspectelor de neconformitate cu legile șiAspectele de neconformitate considerate a fi

inten�ionate și semnificative trebuie comunicate cât maicurând posibil. .

- Comunicarea aspectelor de neconformitate ce implicguvernan�a nivelul de autoritate imediat superior

- Comunicarea, în scris, la momentul oportun, adeficien�elor identificate în controlul intern al

.

și efectele pe careacestea le poate avea asupra opiniei și a raportuluiauditorului, cu solicitarea acestora.

.

- Comunicarea efectuluiasupra claselor de tranzac�ii, soldurilor

conturilor sau relevante și asupra situa�iilorfinanciare în ansamblu. .

- Comunicarea refuzului nerezonabil al conducerii de a-expedieze scrisoarea de confirmare,

sau dac nu, în care s probe de auditrelevante și credibile prin proceduri alternative

.

- Comunicarea semnificative constatate însitua�iile curente datorate soldurilor ini�iale cu

.

- Comunicarea aspectelor semnificative ceafiliate

.

- Interogarea, unde este cazul, cu privire la producereaeveniment ulterior care ar putea afecta situa�iile

financiare .

- Interogarea asupra aspectelor discutate la întâlnirileguvernan�a data emiterii

situa�iilor financiare,.

- Solicitarea, caz, a unei declara�ii scrise, înconformitate cu , referitoare la toate evenimentelecare au avut loc ulterior datei emiterii situa�iilor financiare,pentru care cadrul de raportare financi aplicabil prevedea

ajustarea, precum și au fost ajustate sauprezentate în situa�iile financiare .

- Discutarea aspectelor aduse la cunoștin�a auditoruluidata emiterii raportului auditorului, dar înainte de

publicarea situa�iilor financiare, care l-ar fi determinat peauditor .

- Notificarea referitoar situa�iile financiare nutrebuie s fie publicate înainte ca necesare sfie efectuate. Dac situa�iile financiare sunt totușipubli suri adecvate pentru apreveni

.

- Discutarea aspectului adus la cunoștin�a auditorului,publicarea situa�iilor financiare, care l-ar fi

determinat s modifice raportul .

- Notificarea conducerea nu a informatutilizatorii situa�iilor financiare și nu a modificat situa�iilefinanciare anterior publicate, în circumstan�ele în careauditorii consider necesar modificarea acestora.Auditorul trebuie s ia m suri adecvate pentru a

acordarea de credibilitate raportuluiauditorului .

suspiciunilor de fraudă

corespunzătoare

entită�iiraportări

- Interogarea privind măsura în care entitatea se încadreazăîn prevederile legilor ă

- Discutarea neconformită�ii

reglementările.

ăcătre

entită�ii

- Comunicarea denaturărilor necorectate

corectării

denaturărilor necorectate legate deperioadele anterioare

prezentărilor

ipermite auditorului să

ă măsura ă ob�ină

denaturărilordenaturări

apar peparcursul auditului în legătură cu păr�ile

oricărui ,

persoanelor însărcinate cu dupăpentru care nu există minute

disponibile

după

ară

faptul că acestea

după

să modifice raportul

e la faptul căă modificările ă

ă , ,cate, auditorul trebuie să ia mă

ter�ii în ce măsură se pot baza pe raportul său. Înacest sens, auditorul poate considera utilă ob�inereaavizului juridic

după

potrivit căreia

ă ăă încerca să

prevină ulterioară

(ISA240 pct. 41).

(ISA 240pct. 42)

(ISA250 pct. 14)

(ISA250 pct. 19)

(ISA250 pct. 22-23)

(ISA250 pct. 24).

(ISA265 pct. 9)

(ISA 450pct. 12)

(ISA450 pct. 13)

(ISA 505pct. 9)

(ISA510 pct. 7)

(ISA 550pct. 27)

(ISA560 pct. 7.b)

(ISA560 pct. 7.c)

ISA 580

(ISA560 pct. 9)

(ISA560 pct. 10.a)

(ISA560 pct. 13.b)

(ISA560 pct. 14 .a)

(ISA560 pct. 17)

ă

ă

alăentită�ii

ămodificările ă ă

ăă impactul negativ

asupra credibilită�ii

- Comunicarea evenimentelor și condi�iilor care arputea pune în mod semnificativ la îndoi capacitatea

de a-și continua activitatea. Notificarea casitua�iile financiare s nu fie publicate înainte ca

necesare s fie efectuate. Dac situa�iilefinanciare sunt totuși publicate, auditorul trebuie s iam suri adecvate pentru a preveni

raportului auditorului.

(ISA 570pct. 23)


53

- Luarea în considerare a

grupului, ce echipa de audit a stabilit activitatea deefectuat asupra situa�iilor financiare ale componentelorgrupului ”Auditul situa�iilor financiare alegrupului” - inclusiv activitatea auditorilor componentelor

.

- Luarea în considerare a

grupului asuprasitua�iilor financiare ale componentelor semnificative,

ce echipa de audit a stabilit activitatea de efectuatasupra situa�iilor financiare ale componentelor (”Auditul situa�iilor financiare ale grupului” - inclusivactivitatea auditorilor componentelor .

- Comunicarea cazurilor în care evaluareaauditorului componentei, la sfârșitul auditului deechipa de audit, la nivelul grupului, a condus la apari�iaunor rezerve cu privire la calitatea acestei activi i (

”Auditul situa�iilor financiare ale grupului” - inclusivactivitatea auditorilor componentelor .

- Comunicarea tuturor impusegrupului, atunci când au loc. De exemplu, cazul accesuluirestric�ionat la informa�ii ( ”Auditul situa�iilorfinanciare ale grupului - inclusiv activitatea auditorilorcomponentelor grupului .

- Comunicarea poate include aspectele aduse în aten�iaechipei de la nivelul grupului, de auditoriicomponentelor, care sunt considerate semnificativepentru guvernan�ei ( ”Auditulsitua�iilor financiare ale grupului – inclusiv activitateaauditorilor componentelor ).

- Comunicarea cazurilor în care conducerea a impus olimitare a domeniului de aplicare a auditului (deși s-asolicitat eliminarea ), despre care auditorulconsider c va rezulta foarte probabil necesitatea de aexprima o opinie cu rezerve sau imposibilitatea de aexprima o opinie (

).

- Comunicarea, înainte de retragerea din misiune aaspect pe

parcurs, care ar fi putut s determine o modificare aopiniei, ca urmare a

și adecvate, în care auditorulsemnificative asupra

situa�iilor financiare ar putea fi atât materiale cât șiomniprezente/prezente

().

- Discutarea situa�iilor de neprezentare a informa�iilorpentru care se prevede prezentarea legat

(

).

- Comunicarea circumstan�e

().

va include un paragraf cu observa�iisau un paragraf explicativ în raportul de audit,comunice aceast posibilitate precum și propunerea deformulare a paragrafului respectiv ( Paragrafelede observa�ii și paragrafele explicative din raportulauditorului independent” ).

- Comunicarea semîn

cu care auditorul precedent a raportat f(( Informa�ii comparative - cifre

corespondente și situa�ii financiare comparative” ).

- Comunicarea refuzului conducerii de a efectuarevizuirea considerat necesar a celorlalte informa�iidin documentele care con�in situa�iile financiare auditate( ” � e la alteinforma�ii din documentele care con�in informa�iifinanciare auditate” ).

tipului de activitate ce va fiefectuată asupra situa�iilor financiare ale componentelor

după

implicării planificate a echipeimisiunii, la nivelul grupului, în activitatea ce urmează a fiefectuată de auditorii componentelor

după

activită�iirealizată

tă�

limitărilor auditării

către

responsabilită�ile

limităriiă ă

”Modificări ale opinieiauditorului independent”

oricăror e cu privire la denaturările identificateă

incapacită�ii de a ob�ine probesuficiente concluzionează căefectele posibile ale denaturărilor

peste tot, astfel că o opinie curezerve ar fi inadecvată pentru comunicarea gravită�ii

unei situa�ii ”Modificări ale opiniei auditoruluiindependent”

,ă de o denaturare

semnificativă a situa�iilor financiare”Modificări ale opiniei auditorului independent”

lor care au condus lamodificarea opiniei din raportul auditorilor și formulareapropusă pentru modificare ” Modificări aleopiniei auditorului independent”

- Dacă estimează căsă

ă

denaturărilor nificative careafectează situa�iile financiare din perioada precedentă,legătură ărămodificări cu solicitarea ca auditorul precedent să fieinformat)

, ă ă,

Responsabilită ile auditorului cu privir

(ISA 600

pct. 49)

ISA 600

pct. 49)

ISA600

pct. 49)

ISA 600

pct. 49)

ISA 600

pct.49A66

ISA 705pct.12

ISA 705pct.14

ISA 705

pct.19.a

ISA 705pct.28

ISA 706

pct.9

ISA 710pct.18

ISA720

pct. 10

- Notificarea refuzului conducerii de a efectuarevizuirea considerat necesar asupra informa�iilorcelorlalte ( ” �

e la alte informa�ii din documentele care con�ininforma�ii financiare auditate” ).

- n celelalte informa�iio

( ” � leauditorului cu privire la alte informa�ii din documentelecare con�in informa�ii financiare auditate” ).

ă ăResponsabilită ile auditorului cu

privir

Notificarea concluziei că î existădenaturare semnificativă a faptelor pe care conducerea

refuză să le corecteze Responsabilită i

ISA 720

pct.13

ISA 720

pct.16


54

Exercitarea independen�ei auditorului, înconformitate cu punctul 14 din ISA 220 ”Obiectivelegenerale ale auditorului și ș unui audit înconformitate cu standardele interna�ionale de audit”, cepresupune ca acesta s comunice �

- o declara�ie privind respectarea cerin�elor de eticrelevante privind independen�a;

- toate rela�iile între structura de audit, alte firme deaudit și entitate, care ar putea avea, în mod rezonabilprofesional, un impact asupra independen�ei;

��

de reprezentare; defamiliaritate; de intimidare) sau pentru a le reduce laun nivel acceptabil. ( �

sla�ie sau , m suri de� �

și proceduri).

desfă urarea

ă către guvernan ă:

ă

- măsurile de protec ie ce au fost aplicate pentru aelimina amenin ările la adresa independen ei (deinteres propriu; de autorevizuire;

măsuri de siguran ă create deprofesie, legi reglementări ăsiguran ă din cadrul entită ii ori din propriile sisteme

În ved

icare.

erea asigurării procesului de comunicare cupersoanele însărcinate cu guvernan�a, potrivitstandardelor, auditorii trebuie să facă cunoscut acestora,forma de comunicare, plasarea în timp a comunicărilor,precum și gradul de adecvare a procesului de comun

d) Procesul de comunicare

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

Paragraful 22 ISA

Standardul ISA

Documenta�ie.

ISA230 punctele 8-11 șiA6

dincu

guvernan�a au fost adecvate scopului

standar ac�ioneze adecvat

a cu legislativul,agen�iile publice fonduri publice.

În vederea stabilirii procesului de comunicare,faptul c

g :Forma de comunicare: în scris, privind

semnificative ale auditului (dac ceaverbal este prin ra�ionament profesional,

, precum și cele privind independen�aauditorului.

.Gradul de adecvare a procesului de comunicare

ce nu se prin proceduri specifice, ci prin

evaluarea pe baz de observa�ii a rela�iei cuguvernan�a, sub aspecte precum:

reac�ii la problemele indicate anterior deauditor;

aparenta deschidere în comunicare;dorin�a și capacitatea de a se întâlni în absen�a

conducerii;

,dificul în realizarea unei în�elegeri asupra

formei;rii în timp și asupra con�inutului general

preconizat al ;în care comunicarea reciproc

și de reglementareaplicabil ).

avut, ș

, auditorulpoate lua m suri ca:

modificarea opiniei (pe bazadomeniului de aplicare);

dac�iune;

(ex. organ dereglementare), o autori

, sauministerul responsabil.

Auditorul trebuie s, momentul și , în

documenta�ia de audit, cópii ale, ca parte a documenta�iei de audit.(

).

cere auditorului să evaluezedacă cele două căi de comunicare cu cei însărcina�i

auditului. Dacăcele două căi de comunicare nu sunt adecvate,

dul cere auditorului să , însensul de a respecta cadrul legal și profesional. Însectorul public, o ac�iune adecvată poate includecomunicare autorită�i interesate sau

care utilizează

reglementează ă auditoriitrebuie să comunice uvernan�ei

constatările ăă

inadecvată)

Plasarea în timp a comunicărilor prin efectuareaperiodică a comunicărilor

realizează

ă

capacitatea aparentă de a în�elege deplinaspectele ridicate de auditori

tă�i

plasăcomunicărilor

măsura ă seîncadrează în dispozi�iile legale

e entită�ii

Dacă evaluarea nu a fost adecvată, auditoriitrebuie să evalueze efectul asupra riscului dedenaturare semnificativă precum i a capacită�ii de aob�ine probe de audit.

În cazul în care comunicarea reciprocă nu esteadecvată, iar situa�ia nu poate fi rezolvată

ălimitării

ob�inerea de consiliere juridică privinconsecin�ele diferitelor modalită�i de

comunicarea cu ter�e păr�itate superioară din cadrul

structurii de guvernan�ă din afara entită�ii

ă includăcomunicarea verbală persoana audiată

și trebuie să păstrezecomunicărilor

-


55

2. INTOSAI și comunicarea deficien�elor din controlul internea .

celorînsărcina�i cu guvernan�a și conducer entită�ii

Pentru comunicarea deficien�elor controlului intern al e

cerin�ele legisla�iei relevante pentru entitatea dinsectorul public.

ntită�ilor auditate, prevede prezentareadeficien�elor semnificative identificate de auditori, în urma efectuării unui audit al situa�iilor financiare, cătrepersoanele însărcinate cu guvernan�a, în func�ie de respectivă

standardul ISA

Prin din cadrul standardului”Comunicarea deficien�elor din controlul intern

te cu guvernan�a și”, adoptat în anul 2010,

face privind standardul ”Comunicareadeficien�elor din controlul intern

nate cu guvernan�a și ”,astfel:

stabilește cerin�e speciale deresponsabilitate a auditorilor privind comunicarea, înmod adecvat, a deficien�elor semnificative din controlulintern (care au fost identificate de auditori într-un audital situa�iilor financiare).

este aplicabil auditorilor dinsectorului public, în calitatea lor de auditori ai situa�iilorfinanciare.

I � �

.

� ale controluluiintern au fost identificate, auditorii sectorului

, ș �elelegisla�iei relevante pentru entitatea din sectorul publicrespectiv.

Nota practică ISSAI1265

INTOSAIISA265

ISA 265

Standardul ISA

către persoanele însărcina cătreconducerea entită�ii

precizăricătre persoanele

însărci către conducerea entită�ii

dentificarea celor însărcina i cu guvernan a însectorul public poate să nu fie atât de directă ca însectorul privat

Când determină dacă deficien epublic pot

avea nevoie să identifice orice reglementare relevantă înlegătură cu controlul intern precum i cerin

�

�

�

�

În scopul îndeplinirii cerin�elor de comunicare a deficien�elora adoptat ”Comunicarea deficien�elor din controlul

intern te cu guvernan�a și

constatate, către persoanele însărcinate cuguvernan�a și conducerii entită�ii auditate,

către persoanele însărcina către conducerea entită�ii”, la care a făcut precizări referitoare laauditul sectorului public.

INTOSAI ISA 1265

Îndrumarea privind aplicarea ISSAI 1265

INTOSAI

ISA 265

Defini�ii:

Distinct de de mai sus, pentruauditul sectorului public, auditorii ar trebui învedere conform standardului , urdefini�ii de termeni și probleme:

în controlul intern apare atunci cândun control intern al(a)

, implementat

încât saudin situa�iile financiare, la

momentul oportun, sau atunci când lipsește un controlnecesar.

în controlul intern,este

,

Deficien�ele semnificative în controlul intern pot fideterminate �inând cont de aspecte:

P ,;

Susceptibilitatea unei pierderi sau a unei fraude,asociate activului sau datoriei aferente;

Subiectivitatea șabile, ;

Valorile din situa�iile financiare expuse ladeficien�e;

Volumul de activitate depus sau care ar putea fidepus cu privire la soldul contului sau la clasa detranzac�ii expuse la deficien�e;

precizărilesă aibămătoarele

(procedură) entită�ii esteproiectat(ă) (ă) ori func�ionează în așa fel

nu este în măsură să prevină să detecteze și săcorecteze denaturările

o deficien�ă sau o combina�ie de deficien�e dincontrolul intern, care potrivit ra�ionamentuluiprofesional al auditorilor, este suficient de importantăpentru a atrage aten�ia persoanelor însărcinate cuguvernan�a.

următoarele

osibilitatea ca deficien�ele să genereze în viitor,denaturări semnificative în situa�iile financiare

i complexitatea determinăriiestimării cont la valoarea justă�

�

#

#

#

#

#

#

#

Deficien�a

Deficien�a semnificativă,


56

#

#

#

Importan�a controalelor interne pentru(de exemplu,,

or semnificative cu p

a ; controaleale procesului de raportare de la sfârșitul perioadei);

Cauza și frecven�a excep�iilor detectate dreptrezultat al deficien�elor controalelor;

Interac�iunea dintre o și alte deficien�e alecontrolului intern.

procesul deraportare financiară controale demonitorizare generală monitorizarea conducerii;controale ale prevenirii și detectării fraudei, controale aleselectării și aplicării politicilor contabile semnificative;controale ale tranzac�iil ăr�i afiliate;controale ale tranzac�iilor semnificative care nu seîncadrează în activitatea obișnuită entită�ii

deficien�ă

Indicii ale deficien�elor semnificative în controlulintern, spre exemplu:

l mediului decontrol al en (de exemplu, tranzac�iile semnificative încare conducerea are un interes financiar și

,

i; eșecul conducerii de a implementaadecvate de remediere a deficien�elor semnificativecomunicate anterior;

atunci când era de așteptatimplementat;Probe ale unui proces ineficient de evaluare a riscului,

precum și eșecul, pe care auditorii s-ar fi așteptat ca

procesul de evaluare al riscului din cadrul entit;

P(de exemplu, lipsa controalelor interne);

sau detectate și corectate, de;

Retratarea situa�iilor financiare publicate anterior

;

i .

#

#

#

#

#

#

#

Probe ale aspectelor de ineficien�ă atită�ii

nu au fostinvestigate în mod corespunzător de către guvernan�ă;identificarea fraudei conducerii neprevenită de controlul

intern al entită�i măsuri

Absen�a unui proces de evaluare a riscului în cadrulentită�ii, ca un astfel de proces săfi fost

conducerii de a identifica un risc dedenaturare semnificativă

ă�ii să-l fiidentificat

robe ale unui răspuns ineficient la riscurileidentificate

Denaturările detectate de procedurile auditorului,care nu au fost prevenite cătrecontrolul intern al entită�ii

pentru a reflecta corectarea denaturărilor semnificative,cauzate de eroare sau fraudă

Probe ale incapacită�ii conducerii de a supravegheaîntocmirea situa�i lor financiare

�

�

�

Auditorii trebuie să comunice însărcinate

o primă fază verbal)

comunicării care

entită�iidimensiunea și complexitatea entită�ii

uctura de guvernan�ă a entită�ii

Auditorii trebuie să comuniceentită�ii

auditorul le-a comunicat sau inten�ionează săle comunice celor însărcina�i cu guvernan�a, dacă nu este

săentită�i

entită�ii de alte păr�i și care potrivit ra�ionamentuluiprofesional al auditorului, sunt suficient de importante pentruconducerea entită�ii.

Auditorii trebuie să includă în comunicarea scrisă,următoarele

fără săcuantifice aceste efecte

ă ă

c. răspunsuri

implementării răspunsuril entită�ii

să se în�eleagă contextulunicării

ale entită�ii

elaborării

eficacită�ii controluluiintern

căroracă

însărcina�i

pii după comunicări către.

persoanelorcu guvernan�a în scris și la momentul oportun (poatecomunica într- , deficien�ele semnificativedin controlul intern, identificate pe parcursul auditului, cu unnivel de detaliere al poate �ine seama de:

natura ;;

natura deficien�elor semnificative identificate;str ;dispozi�iile legale sau de reglementare.

, de asemenea, conducerii, la un nivel adecvat de responsabilitate și la

momentul oportun:

în scris, pentru deficien�ele importante din controlulintern, pe care

considerat inadecvat le comunice, în anumite circumstan�e,direct conducerii i;

alte deficien�e ale controlului intern identificate întimpul auditului, care nu au fost comunicate conducerii

,

aspecte:

1. O descriere a deficien�elor și o explica�ie a efectelorpoten�iale ale acesteia, ca, în explicarea acestora,

.

Deficien�ele pot fi grupate în :a. scopuri de raportare, dac se consider adecvat în

cadrul auditului;b. sugestii de ac�iuni de remediere;

ale conducerii;d. declara�ii ale auditorilor privind verificarea

or conducerii .

2. Suficiente informa�ii din carecom :

a.scopul auditului este exprimarea unei opinii asuprasitua�iilor financiare ;

b.auditul a luat în considerare controlul intern relevantpentru întocmirea situa�iilor financiare, în vedereaunor proceduri de audit adecvate circumstan�elor date – și nupentru emiterea unei opinii asupra

;c.aspectele raportate sunt limitate la deficien�ele

identificate în controalele interne relevante, pentru elaborareasitua�iilor financiare, și asupra auditorul a trasconcluzia sunt suficient de importante pentru a fi raportatecelor cu guvernan�a.

Cadrul legal poate permite auditorilor transmiterea uneico le scrise

din domeniul auditat

#

#

#

#

#

#

#

autorită�ile dereglementare

Comunicarea deficien�elor din controlul intern și conducereal entită�ii către persoanele însărcinate cu guvernan�a către


VIZITA DELEGA�IEI EUROSTAT ÎN ROMÂNIA PENTRU MONITORIZAREAPROCESULUI PRIVIND CALITATEA SURSELOR DE DATE UTILIZATE LARAPORTAREA DATORIEI ȘI DEFICITULUI GUVERNAMENTAL CĂTRECOMISIAEUROPEANĂ

Scurt istoric

Eurostat Oesteși are sediul în Luxemburg.

De-a lungul timpului, sarcinile Eurostat, iar în anul 1958,

, acesta a devenit una din direc�iilesale generale.

ficiul de statistică al UniuniiEuropene

s-au lărgitconsiderabil atunci când s-a înfiin�atComisia Europeană

57

Svetlana MureșanDepartamentul I: Coordonare, metodologie, eva

e

–

luarea sistemelor de control şi audit public intern, controlulcalităţii auditului public extern, pregătire profesională, IT şi raportarDirecţia 1 Metodologie, evaluarea sistemelor de control şi audit public intern, pregătire profesională, raportareServiciul 2 Evaluarea sistemelor de control şi audit public intern, pregătire profesională

–


Mariana MișuDepartamentul VI � eritoriale: Coordonarea verificării bugetelor unită ilor administrativ-tDirecţia 2Director

Eurostat de�ine o �ș �

� ș ș�

�� sunt îndreptate

sectoare, cum ar fi :

Calitate, metodologie și sisteme de informa�ie;

Conturi na�ionale și europene;

ș -

Statistici sectoriale și regionale;

Statistici sociale;

Statistici în mediul de afaceri.

plajă largă de informa iiimportante i interesante pe care administra iile,mediul de afaceri, sectorul educa ional, jurnali tii .a.pot să le utilizeze în cadrul activită ii proprii sau învia a de zi cu zi.

Activită ile Eurostat către diferite

Cooperarea în Sistemul European de Statistică;

Cooperare externă, comunicare i indicatoricheie;

�

�

�

�

�

�

�

este de a oferi statistici celorlalte direc�ii generale ale Comisiei și de a furnizaatât Comisiei, cât și celorlalte institu�ii europene se

De asemenea, maiEFTA.

Rolul principal al Eurostatdate și informa�ii în urma cărora să poată defini, implementa și

analiza politicile Comunită�ii. are ca scop și integrarea metodelor statistice în cadrul �ărilormembre, �ărilor candidate și �ărilor1

Soc informa�ii obiective și deîncredere. Pe de o parte, , în statele m

o serie de decizii. , largși au nevoie de statistici pentru a-și forma supra

persoane care un interes comun.sunt în continuare foarte pentru scopurile tat membru din

Uniunea European întrucât sunt esen�iale pentru

ietă�ile democratice nu func�ionează corespunzător fără o bază solidă deembre, în administra�ia

locală și în mediul de afaceri au nevoie de statistici ca să poată lua Pe de altă parteo imagine fidelă a societă�ii contemporane și pentru

a evalua performan�a politicienilor sau a altor prezintăfiecărui s

ă, .

factorii de decizie la nivelul Uniunii Europenepublicul

mass-media

Statisticile na�ionale importantedeciziile și evaluarea efectuată la nivel european

Eurostatre

ș

În ultimii ani, Eurostat a exprimat mai multe

rezÎn scopul de a sprijini evaluarea calit ,

Eurostat între�ine un dialog continuu cu statelemembre, materializat în vizite din ce în ce maifrecvente.

este responsabil pentru evaluareacalită�ii datelor statistice transmise de statele membi de aceea poate să-și exprime rezerva asupra calită�ii

acestor date sau poate chiar solicita modificareadatelor raportate.

erve și a solicitat o serie de modificări.ă�ii datelor

58

În procesul PDE (Procedura Deficitului Excesiv) ,Institu�iile Supreme de Audit (SAI)

asigurare aîn interpretarea

procesului ESA , care este domeniul strict alstatisticienilor atât în statele membre, cât și în Eurostat.

rilorpurtate cu ocazia vizitelor sale.

Conform Tratatului privind func�ionarea UniuniiEuropene și a Regulamentului nr. 479/2009, toate

ori pe an, respectiv în data de 31 martie și în data de 30septembrie,

.

Una dintre misiuni s-a derulat laîn perioada 20-22 iunie 2011, la care a luat

parte și un membru al DG ECFIN (Directoratul GeneralAfaceri Economice și Financiare).

Eurostat a solicitat ca la discu�ii participe

atistica finan�elor guvernamentale,

Din partea Cur�ii de Conturi, la ce

S-a solicitat, de asemenea, ca

iei publicecentrale și locale:

;;

;

;;

;.

care au reprezentat acesteinstitu�ii la discu�ii au fost prezen�i și directori din cadruldepartamentelor

onturia municipiului București.

Conform agendei de lucru, în prima zi a misiunii aufost programate întrevederi cu Institutul

Curtea de Conturi, Ministerul Finan�elorPublice și B a României.

proiectarea și organizarea procesului de raportare încadrul PDE;

- institutului și ale personaluluiacestuia;

- coordonarea proceselor PDE;- resurse și probleme legate de capacitate;-

registrul ent

L

i ai Eurostat și DG ECFIN.

În cazuls -

4

2

3pot ajuta Institutele

Na�ionale de Statistică să construiască procesul decalită�ii datelor transmise în amonte de către

institu�iile publice, fără a interveni însă

Atâta timp cât există această delimitare,

De aceea, omaterializare a acestei convingeri este faptul că Eurostatva vizita sistematic SAI-urile în timpul dialogu

�ărileUE, inclusiv România, transmit către Eurostat de două

Pentru evaluarea fiabilită�ii statisticii finan�elorguvernamentale din statele membre ale UniuniiEuropene, Eurostat a ini�iat diverse demersuri, între caretrei misiuni în România, vizând monitorizarea procesuluicu privire la calitatea surselor de date, utilizate laraportarea datoriei și deficitului guvernamental cătreacest organism.

Institutul Na�ionalde Statistică,

să exper�idin cadrul institu�iilor implicate în elaborarea lucrărilorprivind st în bazacărora se declanșează Procedura Deficitului Excesivrespectiv Institutul Na�ional de Statistică (INS),Ministerul Finan�elor Publice (MFP) și Banca Na�ionalăa României (BNR).

rerea Eurostat, afost desemnată o persoană care să fie prezentă pe toatădurata întâlnirilor de lucru.

pe parcursul celor treizile de evaluare să participe și reprezentan�i aiurmătoarelor institu�ii din cadrul administra�

Alături de persoanele

Cur�ii de Conturi care verificăactivitatea ministerelor în cauză și ai Camerei de C

Na�ional deStatistică,

anca Na�ională

Problemele de interes fa�ă deau fost următoarele:

-

responsabilită�ile

sisteme pentru asigurarea calită�ii și fiabilită�iistatisticilor PDE;

- ită�ilor publice în scopul raportăriidatelor PDE.

a această primă întâlnire nicio altă institu�iepublică nu a avut acces, deoarece Eurostat a dorit odezbatere a problemelor legate de scopul misiunii numaicu Institutul Na�ional de Statistică.

reprezentată de doamnavicepreședinte Elena Doina Dascălu, a făcut o prezentarecompletă a rolului și activită�ii Cur�ii în corelare cuprogramul propriu de activitate, a modului de organizareși conducere, a numărului total al entită�ilor verificateanual și a modului în care acestea sunt selectate pentruverificare, a pus la dispozi�ia fiecărui membru aldelega�iei CE câte o broșură con�inând sinteza RaportuluiPublic pentru anul 2009 și câte una privind Raportul deactivitate pentru anul 2010, traduse în limba engleză, amen�ionat totodată că pe site-ul Cur�ii pot fi consultateRapoartele publice anuale, precum și o serie de altedocumente de interes public și a răspuns tuturorîntrebărilor adresate de șeful misiunii și de ceilal�ireprezentan�

s-au pusîn di cu�ie rolul acestuia în cadrul Procedurii Deficitului Excesiv, responsabilită�ile ministerului și alepersonalului său, coordonarea procesului PDE, resurseleutilizate, registrul entită�ilor publice în scopul raportăriidatelor PDE.

Eurosta

pot deveni al treilea partener esen�ial necesar, pelâ ,în

Notificarea deficitului și datorieiguvernamentale

Ministerul Muncii, Familiei și Protec�iei Sociale

MinisterulAdministra�iei și InternelorM

M și

Serviciilor Medicale BucureștiMinisterul Transporturilor și Infrastructurii

;

Ministerul Finan�elor Publice

Curtea de Conturi

Ministerului Finan�elor Publice

teste convins de faptul că institu�iile supreme de audit

ngă Băncile Centrale și Ministerele Finan�elorîmbunătă�irea procesului PDE.

Ministerul Sănătă�ii și Institutul Parhon

Primăria unicipiului București, Primăriaunicipiului Craiova, Administra�ia Spitalelor

Ministerul Dezvoltării Regionale și TurismuluiMinisterulAgriculturii și Dezvoltării Rurale

Institutul Na�ional deStatistică

Misiunea Eurostat în România

�

�

�

�

�

�

�

�

În viziunea Eurostat, o statele membre sunt corecte o poate oferiInstitu�ia Sup deAudit.

asigurare a faptului că datele transmise de cătreremă

Vizita delega�iei Eurostat în România

59

Pentru o în�elegere deplină a activită�ii s-afaptul că în România, începând cu anul 2006, institu�iilepublice organizează și conduc contabilitatea pe bază deangajamente și sunt obligate să aibă contul în cadrulTrezoreriei Statului (care func�ionează ca o bancă și careutilizează contabilitatea în sistem cash încasări sau plă�iefective) există coduri pentru fiecare ordonator decredite, făcându-se

Reprezentan�ii Eurostat au fost informa�i asuprafaptului că cerin�ele de raportare oficială pentruordonatorii de credite sunt prevăzute de Legea finan�elorpublice.

Un aspect deosebit de relevant a fost acela că în

tatisticăa�ională a

Ministerul Finan�elor Publice transmite InstitutuluiNa�ional de Statistică raportorul oficial cătreEurostat) și Băncii Na�ionale a României datele/informa�iile primare pentru a fi transformate în conturifinanciare și nefinanciare.

n acest circuit, a reieșit faptul că donal de Statistică de către

Ministerul Finan�elor Publice în

cădeocamdată trece la o raportare pe bază deangajamente, deși toate date

În sensul raportării către Banca Na�ională aRomâniei a rezultat faptul că există

(care con�ine o structură stabilită de comunacord pentru conturile financiare), tocmește defiecare entitate publică în parte.

i-a fost solicitatăprezentarea rolului său, a responsabilită�ilor personalului,modul de coordonare a proceselor PDE, resurseleutilizate și registrul entită�ilor publice din evidîn scopul raportării datelor PDE.

Reprezentan�ii Băncii au precizat că, potrivit legii,BNR este produc tor de date statistice oficiale, ca și INS,având în atribu�ii conturile financiare na�ionale, iarInstitutul Na�ional de Statistică, conturil

precizat

-, undecentralizarea datelor primite pe

aceste coduri.

anul2004 s-a încheiat un

, între MinisterulFinan�elor Publice, Institutul Na�ional de S șiBanca N României.

(care este

Di atele primaresunt furnizate Institutului Na�i

aplica�ia MicrosoftExcel (program care permite crearea de tabele,efectuarea de calcule și analize de date) și ,

, nu se vale primare sunt reflectate în

acest sistem contabil.

din OMFPnr. 1865/2011

ce se în

en�a BNR,

e nefinanciarena�ionale.

Protocol de colaborare privinddatele statistice și calculele aferente

Anexa 40

Băncii Na�ionale a României

ă


,

e va pune problema de regândire a diferitelor obiective convenite prin Protocol.

Referitor la Protocolul cu MFP și INS, reprezentan�ii BNR au men�ionat că deși s-a conlucrat benefic de laîncheiere și până în prezent, pe diferite grupuri de lucru, acesta ar trebui actualizat pentru stabilirea clară a răspunderiifiecărei păr�i semnatare (spre exemplu, atunci când se realizează o reclasificare a entită�ilor din administra�ia publicăcentrală). Reprezentan�ii BNR au specificat faptul că trebuie făcută o analiză a resurselor umane pentru viitor, în cazulîn care s

În ceea ce privește

sistemele

importante și puncte slabe.

.În cadrul dezbaterilor, Eurostat s-a interesat și de

a datelor primare

atistice în cadrul PDE.Referitor la utilizate de

institu�ii, reprezentan�ilor Eurostat li s-a

În ceea ce privește utilizat,

e programe informatice diferite la fiecare nivel (cudenumiri diferite gen SIVECO, BALANCE, FOX,SOFTEC etc.) aceleași date și rezultate,difer numai modul de introducere/operare a datelorini�iale (limbajul în care sunt create programele suntdiferite, dar informa�iile sunt aceleași) ,de fapt, situa�iile financiare.

Ministerul Finan�elorPublice primește toate aceste informa�ii

informatic propriu, neexistând proceduri proprii saumanuale descriptive în ceea ce privește modul deintroducere a datelor primare în respectivele sistemeinformatice, ,

rezult atunci când este necesar, un mod deverificare deficitar.

Un alt subiect de interes a fost și-

restul întâlnirilor cureprezentan�ii ministerelor și institu�iilor

e

sistemul de raportare

procedurile contabile

sistemul informatic

”arieratele”

, reprezentan�iiComisiei Europene s-au axat pe analiza următoareloraspecte :

- de achizi�ii utilizate; sisteme decontabilitate utilizate; sisteme de audit utilizate;procedura de recunoaștere și înregistrare a obliga�iilor deplată; proceduri de raportare, sisteme de control și IT;recunoașterea și măsurarea arieratelor, a sumelor deîncasat și de plătit; împrumuturi; proceduri pentruraportarea datelor statistice utilizate în cadrul PDE; alteproceduri pentru controlarea calită�ii și completitudinii;alte aspecte

Având în vedere problematica expusă, majoritateacelor desemna�i să reprezinte aceste institu�ii au prezentatmodul propriu de organizare și func�ionare și

al entită�ilorcătre Ministerul Finan�elor Publice și dacă sunt utilizateproceduri st

precizat faptulcă sunt cele prevăzute de OMFP nr. 1917/2005 pentru

aprobarea Normelor metodologice privind organizarea șiconducerea contabilită�ii institu�iilor publice și că serespectă procedura de raportare transmisă de MFP(raportare lunară, trimestrială și anuală).

areieșit că fiecare minister cu unită�ile aflate în subordinede�in

. Acestea au însăă

și se centralizează

A fost subliniat faptul căde la fiecare

minister în parte și le centralizează într-un sistem

aceasta realizându-se manual și înconsecin�ă, ă,

modul în care suntreflectate în contabilitatea entită�ilorneefectuarea plă�ilor la facturile primite, la cât timp dupăprimirea facturilor se efectuează plă�ile, care estedefini�ia arieratului în concep�ia fiecărui minister , dacă

au precizatfaptul că derularea contractelor de achizi�ii, sistemelecontabile, cele de audit, de control intern și ITutilizate se supun colec�iei de drepturi și obliga�iiprevăzut în actele normative în vigoare

5

60


există arierate și dacă spre exemplu ceea ce se defineșteîn sistemul informatic FOX ”arierat” este același lucru cuceea ce se definește în sistemul informatic BALANCE”arierat”, dacă există persoane

Pentru a răspunde acestei probleme, majoritateaparticipan�ilor la discu�ii au precizat că în cadrulinstitu�iei proprii nu există arierate și că facturile suntplătite la cel mult o zi sau două după primirea acesteia saucă se respectă prevederile contractului (care reprezintălegea păr�ilor) în care este prevăzut termenul maxim alplă�ii facturii de 30 de zile de când bunul/serviciul estelivrat/prestat și este recep�ionat și că

registrată ca datorie deplată întârzierile mici la plata facturilor nu afecteazăîn sine sistemul de achizi�ii.

truc�iunile, rapoartele de verificare,manualele utilizate, care sunt rezultatele auditului intern

cu privire la calitatea și exhaustivitatea datelor raportate,modul în care se angajează responsabilitatea persoanelorasupra raportărilor, dacă rapoartele de audit intern suntfăcute public sau dacă sunt numai interne dacă serespectă recomandările făcute de auditorii publici interniși dacă asigurarea calită�ii acoperă sistemul de raportarede date privind deficitul bugetar.

Punctele de vedere exprimate în acest domeniu aufost cele privitoare la faptul că la ordonatorii principali decredite există controlori financiari delega�i, care verificăproiectele de opera�iuni care presupun decizii financiareși/sau patrimoniale, că

, că auditul intern serealizează deficitar la unită�ile subordonate datoritălipsei de personal și că nu există proceduri specifice caresă permită asigurarea calită�ii pentru sistemul derap

cu reprezentan�iiMinisterului Finan�elor Publice și cei ai InstitutuluiNa�ional de Statistică au fost următoarele

, ,

responsabile pentruarierate.

,, atunci când factura

ajunge la contabilitate, este în, iar

Un aspect important discutat cu toate ministerele afost și cel privitor la , respectiv care suntprocedurile, ins

,

unii dintre ordonatorii de creditesunt certifica�i în ISO 9001

ortare a datelor privind deficitul bugetar.

exprimate la ultima întâlnire a misiunii

, :

controlul intern Concluziile Delega�iei Comisiei Europene,

6

1. Reprezentan�ilor Comisiei Europene le-au parvenit date contradictorii privind modul de colectare (din punct devedere tehnic) a informa�iilor diverse ministere, �

Au fost furnizate diverse v din partea participan�ilor la discu�ii, în ceea ce privește�

3. În conformitate cu actele normative în vigoare (OMFP nr. 1917/2005) a rezultat �

de către care sunt ulterior transmise către Ministerul Finan elorPublice.2. ariante de răspunsuritransmiterea informa iilor statistice, respectiv prin e-mail, prin platformă electronică etc.

că raportarea este un exerci iucare se realizează manual.

În acest sens, spre exemplu, un reprezentant alunuia

oate informa�iile trimise

rereprezentant

acesteamediat.

.Reprezentantul MFP a subliniat faptul

prezentate în timpul discu�iilor

suport letric, cât și pesuport electronic (în formulare tipizate). Informa�iileadi�ionale (speciale) se transmit prin

id

dintre ministere a precizat că dacă datele transmisenu corespund, atunci MFP solicită corectarea datelor, iaraceștia trebuie să verifice t ,deoarece sistemul utilizat nu permite o verificare rapidă,în condi�iile în care a în subordine un număr excesiv demare de institu�ii. Alt a precizat faptul căexistă informa�ii centralizate și că se pot verificai

că variantelede răspuns de cătreministere sunt valabile, cu precizarea că toate institu�iilepublice trimit către MFP dările de seamă (situa�iilecentralizate de la ministere) atât pe

e-mail. To�i îșiexecută bugetul prin Trezorerie și se verifică fiecare titlude cheltuială. MFP poate solicita Trezorerie situa�iafiecărei institu�ii și după o analiză atentă poate aseama imediat unde există greșeli.

Având în vedere aceste concluzii, reprezentan�iiComisiei Europene au solicitat persoanei reprezentativedin cadrul MFP modul în caresă precizeze se colectează

informa�iile din punct de vedere tehnic

își

Reprezentan�ii Eurostat au mai concluzionat următoarele:

- Nu există un sistem informatic unitar de colectare a informa�iilor contabile de la toate entită�ile subordonate șirespectiv de raportare către MFP, ci fiecare entitate are un sistem informatic propriu, care nu este prevăzut cu procedurisau instruc�iuni și care nu permite o verificare facilă a datelor.

- nu există un sistem de control care să permită verificarea faptului căaceleași date care au fost trimise Ministerului Finan�elor Publice sunt transmise mai departe de către MFP InstitutuluiNa�ional de Statistică, neexistând competen�ă de interven�ie între ultimele două institu�ii (OPC – MFP INS).

Pentru ordonatorii principali de credite (OPC)

–

PEurostat

maimulte documente cu explica�ii, printre care :

Copii ale actelor normative în vigoare și ale

formularelor ,

pentru apr

entru a se în�elege corect acest proces de cătremembrii s-a solicitat MFP să transmită înperioada imediat următoare încheierii misiunii

de raportare lunară, trimestrială, anuală casă în�eleagă corect (de ex. ce sunt dările de seamă și cumse poate face o reconciliere între un sistem contabil pebază de angajamente și unul pe bază de cash); machetedin cadrul OMFP nr. 1917/2005 obarea�

61


Normelor metodologice privind organizarea șiconducerea contabilită�ii institu�iilor publice, Planul deconturi pentru institu�iile publice și instruc�iunile deaplicare a acestuia

informa�iilor(de încărcare a datelor) – fluxul informa�iilor și modul încare sunt transmise la INS;

Prezentarea listei institu�iilor publice cu numărulexact în momentul de fa�ă, deoareceMinisterul Finan�elor Publice a făcut referire la faptul căde la 1 iulie se vor desfiin�a 146 de dministra�iifinanciare, iar agen�ii economici (din sectorul public)reclasifica�i sunt urmări�i separat de Institutul Na�ional deStatistică, într-un registru special;

Prezentarea număru

Modalitatea de eviden�iere a sumelor de�inute deentită�ile publice în conturi la băncile comerciale și felulîn care se face o verificare cu eviden�ele din Trezorerie(extrase de la bănci pentru exemplificare).

a dorit să îl clarifice cuaceastă ocazie

alitatea în care serealizează acest lucru.

eprezentantul MFPa explicat faptul că deși deciziase dă la nivelul entită�ii în cauză, cotransmisă și efectuată

domnii

au avut o întrevederecu domnul președinte Nicolae Văcăroiu și doamnavicepreședinte Elena Doina Dascălu.

În urma finalizării misiunii s-a purtat o serie dediscu�ii la nivelul Cur�ii de Conturi între factorii dedecizie implica�i în această activitate reieșind că

ltate din activită�ile specificeCur�ii de Conturi, după cum urmează:

- men�ionarea eventualelor modificări a datelordin conturile anuale de execu�ie ca urmare a constatăriiacestora;

-e entitate să transmită pe cale

ierarhică până la MFP (ordonator ter�iar, secundar,principal de credite) modificările din contul de execu�ie;

-

r/MFP, a modificărilor operate în situa�iilefinanciare și în conturile anuale de execu�ie;

- prezentarea problemei raportării datelor dinconturile anuale de execu�ie într-un capitol separat alraportului de audit;

-îl transmite Parlamentului, într-un capitol

separat, a modificărilor de date din conturile anuale de

execu�ie, constatate de auditorii publici externi;-

ere al corectitudinii șirealită�ii datelor utilizate din situa�iile financiaretransmise de ordonatorii de credite;

-

elor care au generat acestearierate și al realită�ii opera�iunilor în urma cărora au fostgenerate;

- emiterea unor precizări în completarea

încare să fie cuprinsă obligativitatea verificării în toateac�iunile de control/audit a aspectelor semnalate mai susși aprobarea acestora de către plenul

Trebuie men�ionat că aspectele abordate în cadrulacestor reuniuni se regăsesc ca obiective generale însfera și domeniul de competen�ă a activită�ii Cur�ii deConturi, însă ar trebui accentuate mai pregnant înac�iunile de audit financiar efectuate de structurile Cur�iide Conturi.

se consideră că ar fi necesarăîncheierea unui protocol de colaborare cu MinisterulFinan�elor Publice pe acest domeniu, în primul rândpentru a cunoaște cerin�ele pe care Comisia Europeană,prin Eurostat, le solicită tuturor statelor membre pe acestsegment și, în al doilea rând, pentru a identifica zonele curisc poten�ial de afectare a prezentării datelor în situa�iilefinanciare.

detaliată

ămo scurtă expunere cu privire la aceste aspectemetodologice.

iv, anexă la Tratatul deinstituire a Uniunii Europene,

,reglementat de Sistemul European de Conturi (ESA 95),precum şi în regulamentele emise în aplicarea Tratatului deinstituire a Uni

fac necesară

potrivit căruia operaţiunilesunt înregistrate la momentul la care o valoareeconomică este creată, transformată, transferată.

și date/situa�ii privind tranzac�iile dinTrezorerie;

Descrierea sistemului IT de primire a

al acestora

a

lui de standarde IPSAS(Standarde de contabilitate pentru sectorul public)implementate în România;

Un alt aspect pe care Eurostata fost și cel referitor la

de sume raportate și mod

Rrec�ia trebuie

la nivelul MFP.Deoarece

, în ultima zi a misiunii de evaluare,Alexandre Makaronidis (șeful misiunii Eurostat) șiColin Stewart, membru al echipei,

, seimpune completarea modului de ac�ionare în etapa devalorificare a actelor rezu

le

solicitarea, în procesul de valorificare, prindeciziile emise, ca fiecar

analizarea și stabilirea variantei de transmitere întimpul ac�iunii de control/audit, organului ierarhicsuperio

enumerarea în raportul public anual pe care Curteade Conturi

verificarea procedurii de calculare a deficituluibugetului de stat din punct de ved

verificarea arieratelor la toate institu�iile publicecuprinse în programul de activitate al Cur�ii de Conturi,din punct de vedere al cauz

Cur�ii de Conturi.

În acest sens,

Pentru a avea o imagine asupra ariei decuprindere și a mecanismului de calculare și raportare adeficitului conform metodologiei ESA 95, prezent

, potrivit Protocoluluiprivind procedura deficitului exces

unii Europene.Aceste

, întrucât

�

�

�

�

respectareadeciziilor Cur�ii de Conturi privind efectuarea unorcorectări

a fost apreciată în mod deosebitimplicarea Cur�ii de Conturi în această amplăanaliză

se calculează conformsistemului de raportare pe bază de angajamente

reglementări europenedistincţia între deficitul bugetar calculat conformmetodologiei interne pe baza încasărilor şi plăţilorefective (cash) şi deficitul calculat conformprocedurilor europene care utilizează principiu

în dimensionareaindicatorilor finanţelor publice asigură o estimar multmai exactă

se iau în calcul pe lângă fluxurile cash şi

Regula-mentului privind organizarea și desfășurareaactivită�ilor specifice Cur�ii de Conturi, precum șivalorificarea actelor rezultate din aceste activită�i,

Aspecte legate de calculul deficitului dupămetodologia ESA95

Deficitul raportat de România

l”accrual” (angajamente),

Utilizarea principiului „accrual”e

a impactului macroeconomic al politiciifiscale

62


I

stat.

nstitu�ia noastră, prin intermediul competen�ei atribuite prin legea de organizare și func�ionare,respectiv cea de certificare a acurate�ei și veridicită�ii datelor din conturile de execu�ie verificate, are un rolimportant în asigurarea calită�ii datelor statistice guvernamentale transmise de România către Euro

alţi factori care nu au acoperire în cash cum ar fi: titluride despăgubire, dobânzi datorate, datorii comercialeetc.

punerea deficitului bugetar dupămetodologia ESA 95 se iau în calcul

1. Datele din situa�iile financiare care reflectăexecu�ia următoarelor componente ale bugetuluigeneral consolidat:

nfluenţele din creanţe şi datorii

3. Transpunerea veniturilor fiscale şi a

contribuţiilor sociale din bază cash (încasări efective) înbază

n bază înbază

5. Alte ajustări

titlurilor de despăgubire

includerea în sfera guvernamentală a unorsocietăţi cu capital de stat ale căror venituri propriiacoperă mai puţin de 50% din costuri

creanţe externe în favoareaunor ţări terţe

Astfel,:

bugetul de stat,bugetele componente ale bugetului general centralizat

bugetele locale ale comunelor, orașelor,municipiilor, jude�elor- bugetele institu�iilor publice finan�ate integral saupar�ial din bugetele locale- bugetele institu�iilor publice finan�ate integral dinvenituri proprii-

bugetul fondurilor externe nerambursabile

bugetul fondului na�ional u

bugetele institu�iilor publice autonomebugetul fondurilor provenite din credite externecontractate de ministerebugetul fondurilor externe nerambursabilebugetul trezoreriei statului

”accrual””cash”

formate în principal din:

- valoarea

;;

de termoficare de intereslocal.

.

Având în vedere aspectele descrise în prezentulmaterial,

în trans

2. I

”accrual” prin metoda “time adjusted cash”.

4. Transpunerea dobânzilor di ”cash””accrual”

fondului de risc

și bugetulFondului Proprietatea

credite garantate

se poate concluziona

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

al unită�ilor administrativ-teritoriale, repectiv:-

,

,

,bugetele împrumuturilor externe și interne

contractate de autorită�ile administra�iei publicelocale,- ;

bugetul asigurărilor sociale de stat,bugetul asigurărilor pentru șomaj,

nic de asigurări sociale desănătate,bugetul institu�iilor/activită�ilor finan�ate integral saupar�ial din venituri proprii,

,

,,

.

care rezultădin:

- variaţia datoriilor (diferenţa dintre datorii lasfârşitul anului şi cele de la începutul anului) raportatede instituţiile bugetare;- variaţia creanţelor (diferenţa între stocul creanţelorrezultate din operaţiuni comerciale la începutul anuluişi cel de la finele anului).

Această operaţiune presupune ajustarea veniturilor fiscaleşi a contribuţiilor sociale încasate efectiv în anul curent (t),prin eliminarea încasărilor din luna ianuarie anul curent,acestea fiind considerate aferente anului precedent şiadăugarea veniturilor fiscale şi a contribuţiilor socialeîncasate în luna ianuarie a anului următor (t+1) şi careavând termen de plată o lună de la data creării obligaţiei deplată sunt aferente anului curent (t).

în funcţie de termenele de platăprevăzute în contractele de împrumut. Cheltuiala cudobânda diferă în contabilitatea faţă de cea

datorită faptului că dobânda aferentă perioadei nueste egală cu cea plătită în respectiva perioadă, de celemai multe ori scadenţa pentru plata dobânzii regăsindu-se în altă perioadă de raportare.

- veniturile, cheltuielile şi soldulconstituit pentru asigurarea garanţiilor la credite bancareacordate agenţilor economici;

emise deMinisterul Economiei şi Finanţelor şi AutoritateaNaţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conformlegilor de restituire a proprietăţilor, precum

influenţe din

, diferenţa fiindacoperită din subvenţii, respectiv CNADNR, Metrorex,Administraţia Fluvială a Dunării de Jos, o serie deaeroporturi locale şi centrale

Pentru aceste societăţi au fost incluse în datoriaguvernamentală și împrumuturile contractate direct deaceste entităţi în nume propriu, fără intervenţiastatului;

impactul ştergerii de

faptul că:

--

-

1

2

4

5

E.F.T.A.= European Free TradeAssociation (Asocia�ia Europeană a Comer�ului Liber)

Din anul 2009 România este în procedura de deficit excesiv. Summit-ul UE din decembrie 2011 a realizat primulpas spre ordonarea și disciplinarea politicilor fiscale în spa�iul comunitar, limitarea deficitelor structurale și a datoriilor și introducerea acestor prevederi ce fac obiectul unuiacord în Constitu�ie.Institu�iile Na�ionale de Statistică nu-și pot asuma responsabilitatea calită�ii datelor transmise de entită�ile publice. În principal, acestea nu sunt investite cu competen�a

necesară de a certifica conturile publice.i

Toate institu�iile au precizat faptul că ”arierat” reprezintă datoriile care depășesc data scadentăional care specifică cerin ă�ii pentru oricare societate, având ca scop creșterea satisfac�iei

clien�ilor. Proiectarea ș ă� ă� ă�ă ă ă�

,

ESA– Sistemul European de Contur.

este un standard interna� �ele unui sistem de management al caliti implementarea unui sistem de management al calit ii al unei societ i sunt determinate de necesit i diferite, de obiective specifice, de produsele

(serviciile) pe care le furnizeaz , de procesele utilizate și de m rimea și structura societ ii.

Procedura Deficitului Excesiv (PDE) - Potrivit Pactului de stabilitate și creștere, Comisia Europeană are obliga�ia de a întocmi un raport ori de câte ori deficitulunui stat membru depășește valoarea de referin�ă de 3% din PIB. Pactul de stabilitate şi creştere (PSC) este un cadru de reglementare pentru coordonareapoliticilor fiscale naţionale în cadrul Uniunii Economice şi Monetare (UEM). Pentru ca UEM să func�ioneze fără probleme, statele membre trebuie să evitedeficitele bugetare excesive. În conformitate cu dispozi�iile Pactului, statele membre au fost de acord să respecte două criterii: un raport deficit-PIB de cel mult3% și un raport datorie publică-PIB de maximum 60%. În cazul în care statele membre depășesc plafonul stabilit pentru deficit, la nivelul UE este declanșatăprocedura privind deficitul excesiv.Această procedură presupune mai mul�i pași – inclusiv posibilitatea aplicării de sanc�iuni – pentru a încuraja statele membrerespective să ia măsuri în vederea rectificării situa�iei.

3

6ISO 9001

VIZITE BILATERALE LA CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI ÎN ANUL 2011

a avut loc vizitaoficială a delega�iei conduse de

,ca răspuns la vizita

efectuată de domnul președinte Nicolae Văcăroiu întoamna a

Delega ia Autorită ii Supreme de Control aRepublicii Slovace a fost formată din

(director al Departamentului Metodologie,Planificare i Analiză),

(director al Departamentului deRela ii Interna ionale). La această întâlnire aparticipat i

est prilej s-a realizat un schimb de opiniiprivind activitatea celor două

perarea celor două institu ii în contextulEUROSAI i INTOSAI.

În perioada

nului 2010.� �

(președinte),

ș(director al Oficiului Regional de Audit din Kosice) și

� �ș ,

ambasadorul Republicii Slovace la București.Cu ac

institu�ii supreme deaudit, în contextul existen�ei bunelor raporturi decooperare, ca membri ai Uniunii Europene, întreRomânia și Slovacia. S-a discutat, de asemenea, șidespre coo �

ș

5-7 aprilie 2011

domnul JanJasovsky doamna Andrea Reichova

domnul Vladimir Toth

domnul Igor Ciho

doamna Dagmar Repcekovadomnul Jan

Jasovsky Președintele Autorită�ii Supreme deControl a Republicii Slovace

63

Ghiorghi PrisăcaruConsilier al președintelui

Dragoș BudulacServiciul Rela�ii Externe și ProtocolȘef serviciu

Teodora LazărServiciul Rela�ii Externe și ProtocolConsilier

n calitate deinstitu�ie supremă de audit și membră a INTOSAI șiEUROSAI, participă la activită�i cu caracter

n sfera sa de competen�ă,

icolae Văcăroiu sau la solicitareapartenerilor din străină

Curtea de Conturi a României, î

diverseinterna�ional î atât în cadrulorganismelor interna�ionale de profil, cât și la nivelbilateral.

În anul 2011, au avut loc mai multe vizite cucaracter bilateral la Curtea de Conturi a României,urmare invita�iilor lansate de președintele Cur�ii deConturi, domnul N

tate.

În a doua zi, delega�ia s-a deplasat la Pitești, unde a avut loc o întrevedere cu primarul Municipiului Pitești,, la care a participat și directorul Camerei de ConturiArgeș.domnul Tudor Pendiuc

64

Vizite bilaterale la Curtea de Conturi a României în anul 2011

Î

nprocesul de pregătire i urmărire a execu iei bugetului destat, precizând că în fiecare an, Curtea de Conturi aFran lizează ivind execu ia bugetară,

n data de a avut loc vizitaProcurorului General al Cur�ii de Conturi a RepubliciiFranceze la Curtea de Conturi a României,

.În cadrul delega�iei conduse de Procurorul General

al Cur�ii de Conturi a Fran�ei s-a aflat şi Excelen�a Sa,, Ambasadorul Republicii Franceze

la București, înso�it de ,Consilier adjunct în cadrul Sectorului de Cooperare și

Ac�iuni Culturale și , responsabilal Sectorului macroeconomic.

Procurorul General al Cur�ii de Conturi din Fran�a adescris implicarea institu�iei din care face parte î

ș �

�ei rea un Raport pr �care este transmis Parlamentului.

27 iunie 2011

domnul Jean-François Benard

domnul Henri Pauldomn Jean Baptiste Cuzin

domnul Bruno Menat

ul

Î

Ca urmare a invita�iei adresate de către președinteleCur�ii de Conturi a României, domnul Nicolae Văcăroiu,

o vizită oficială în România. Delega�ia Cur�iide Conturi a R.P. Chineze a mai cuprins pe

n perioada a avut loc vizita oficialăîn �ara noastră a delega�iei conduse de

, la invita�ia domnului NicolaeVăcăroiu, Președintele Cur�ii de Conturi a României.

Din delega�ia Cur�ii Federale de Audit a RepubliciiGermania au mai făcut parte și

– director executiv al Departamentului deRela�ii Interna�ionale și ofi�er de legătură.

Programul vizitei oficiale a SAI Germania, agreat decele două păr�i, a �inut cont de dorin�a delega�iei germanede a organiza întâlniri numai la nivelul Cur�ii de Conturi aRomâniei.

De asemenea, s-a realizat un schimb de opinii privindactivitatea celor două Cur�i de Conturi, în contextulexisten�ei bunelor raporturi de cooperare între cele douăinstitu�ii, materializate și prin derularea celor douăproiecte de înfră�ire institu�ională (twinning projects) înperioada 2003-2007.

domnul Liu Jiayi, a efectuat în perioada

, Director General Rela�ii Interna�ionale,, Director General Adjunct Rela�ii

Interna�ionale, , Director General alBiroului de Audit al Provinciei Liaoning, ,Secretar alAuditorului General.

5-7 iulie 2011domnul Dieter

Engels, Președintele Cur�ii Federale de Conturi aRepublicii Germania

doamna ChristineRabenschlag

Auditorul General al Cur�ii de Conturi a R.P.Chineze, 19-21iulie 2011

d-l ZhouWeipei d-lJiang Haiying

doamna Wang Yued-l Cao Shi

65


, Ambasadorul Extraordinarși Plenipoten�iar al R. P. Chineze a participat laactivită�ile cuprinse în programul delega�iei chineze peîntreaga perioadă a vizitei.

Discu�iile au debutat cu prezentarea celor două SAI-

uri, eviden�iindu-se cele mai semnificative rezultateob�inute în perioada recentă. De asemenea, s-au convenitși modalită�i concrete privind procedura reînnoiriiAcordului de Cooperare Bilaterală dintre cele douăinstitu�ii.

E.S. D-l Liu Zengwen

De asemenea, delega�ia chineză a efectuat o vizităla Primăria Generală a Municipiului București unde s-aîntâlnit cu Primarul Ge

. După vizita încheiată laPrimăria Municipiului București delega�ia chineză a fost

primită în vizită oficială de către Guvernatorul BănciiNa�ionale a României, și decătre rim- iceguvernatorul Băncii Na�ionale aRomâniei,

neral al Municipiului București,

,

p vdomnul Sorin Oprescu domnul Florin Georgescu.

domnul Mugur Isărescu

Î a avut loc vizitaoficială în România a

mare a invita�iei adresate decătre domnul Nicolae Văcăroiu, Președintele Cur�ii deConturi a României. Vizita a avut drept scop dezvoltarearela�iilor dintre Curtea de Conturi a României și Curteade Conturi a Spaniei, atât pe linie bilaterală cât și

multilaterală, în cadrul organismelor interna�ionale deprofil.

Delega ia Cur ii de Conturi a Spaniei a fost condusăde

i Ofi er deLegătură

n perioada

, ca ur

, pe linie

� �, Președintele Cur�ii de

Conturi a Spaniei și Secretar General al EUROSAI și amai cuprins pe ,Directorul Direc�iei de Rela�ii Interna�ionale ș �

din cadrul Cur�ii de Conturi a Spaniei.

5-8 septembrie 2011domnului Manuel Nunez Perez,

Președintele Cur�ii de Conturi a Spaniei și SecretarGeneral al EUROSAI domnul Manuel Nunez Perez

doamna Maria Jose de la Fuente

66


ceguvernatorul Băncii Na�ionale

ă

În cadrul vizitei oficiale a avut loc și o întâlnirecu Prim-Vi a României,

, fiind discutate aspecte deactualitate privind situa�ia economic din România șiSpania.

domnul Florin Georgescu

, ce a fost anun�ată înprealabil de către Președintele Consiliului de Audit alRepublicii Indonezia, printr-o scrisoare adresatădomnului Nicolae Văcăroiu, Președintele Cur�ii deContur a fost înso�ită de

ul de informa ii i experien ă îor de apărare,

, fiindtotodată primul contact pe linie bilaterală între Curtea deConturi a României i Consiliul de Audit al Indoneziei.

În acest context, s-a discutat i despre posibilitateadezvoltării unui proiect de Acord de Cooperarebilaterală, care urmează a fi supus aten iei pre edin ilorcelor două institu ii supreme de audit n vederea semnăriiacestuia în viitor.

În data de a avut loc vizita uneidelega�ii la nivel de directori a

i a României. Delega�ia(Consilier Ambasada Indoneziei la

București).Scopul acestei vizite l-a constituit, în principal,

schimb � ș � n domeniulauditului departamentel precum șiposibilitatea de a implementa noi metode de audit

șș

� ș ��

17 octombrie 2011Institu�iei Supreme de

Audit a Republicii Indonezia

domnulHadi Yunus Sufri

î

SINTEZA JURNALULUI INTERNA�IONAL DE AUDIT PUBLIC INTOSAI

67

Dragoș Budulac

Serviciul Rela�ii Externe și ProtocolȘef serviciu

Liliana Musta�ăServiciul Rela�ii Externe și ProtocolConsilier

Edi�ia din lunaumit

Un interviu cuDieter Engels, Președintele SAI Germania șiPreședinte al Subcomitetului p

ColegialeVoluntare

de evaluare este un instrument relativ nou încomunitatea INTOSAI, cunoscând o

n ultimii ani. Subcomitetul 3 al Comitetului

pentru Consolidarea Institu�ionalemai bune practici și

asigurarea cali n urmainforma�iilor

de proiecte de evaluare s-au d din 1999.Mai mult de 30 de Institu�ii Supreme de Audit (SAI-uri) au participat la cel pu�in o asemenea ac�iune, fie caevaluat, fie ca evaluator. În prezent, cinci membri

urnalului Interna�ional de Audit puneaccentul pe evaluarea ca recunoaștere acreșterii importan�ei sale în cadrul INTOSAI.

octombrie 2011 debutează cueditorialul den

:.

INTOSAI entruPromovarea Celor Mai Bune Practici şi deAsigurare aCalităţii prin intermediul Evaluărilor

precizează faptul că aceastămetodă

importan�ăcrescută î

Capacită�ii aINTOSAI promovează cele

tă�ii prin evaluarea colegială. Îfurnizate de Subcomitetul 3, douăzeci și

patru esfășurat

INTOSAI desfășoară o astfel de evaluare. Aceastăediţie a J

Evaluarea colegială (PeerReview) un instrument de asigurare a calită�iipentru Institu�iile Supreme de Audit

(peer review),

peer review

Echipa de sprijin a Subcomitetului

peer review pe careInstitu�iile Supreme deAudit (SAI-urile) le-au adoptatși despre experien�a SAI Germania în cu acestsubiect. În cadrul interviulu ,

�ii, ade audit a institu�iilor supreme de audit cu

standardele interna�ionale de audit. O astfel deevaluare are loc pe baza discu�iilor, de la egal la e

deschidere,încredere, participare în spiritul prieteniei ș

pe obiectivele decidparticipan�ii, fiind bazat

.

La rubrica

Pakistan, , Venezuela,Portugalia.

La rubrica în care se face referire la , suntprezentate, la paginile 7 și 8, aspecte din activitateaCur�ii de Conturi a

3 l-aintervievat pe prof. dr. Dieter Engels cu privire laabordările variate ale evaluării

legăturăi domnia sa a precizat

faptul că această metodă de evaluare fiind uninstrument al asigurării calită jută conformitateaactivită�ii

gal,între participan�i, fapt care necesită multă

i alcooperării, astfel ca recomandările, propunerile șiconcluziile să fie constructive. Evaluările seconcentrează asupra cărora

e pe voluntariat. Deciziapublicării rapoartelor acestor evaluări apar�ineexclusiv SAI-ului evaluat

De asemenea, Liniile directoare pentru evaluareapeer review au fost adoptate ca ISSAI 5600, elaboratede Subcomitetul pentru Promovarea celor mai BunePractici de Asigurare a Calită�ii prin EvaluareaVoluntară.

sunt prezentate aspectedin activită�ile recente ale Institu�iilor Supreme deAudit din Brazilia,

României, prin tratarea a trei temeimportante care au avut loc în vara acestui an, în douăarticole, după cum urmează:

Știri pe scurt

România

România

1. Vizite interna�ionale la Curtea de Conturiecente ale Cur�ii de

Conturi din România2. Activită�i și publica�ii r

68

Sinteza Jurnalului Interna�ional de Audit Public INTOSAI

1. În acest articol sunt prezentate aspecte din timpulvizitei Președintelui SAI Germania, domnul DieterEngels la Curt

n perioada 5-7 iulie 2011, precum și aspecte dintimpul vizitei Auditorului General al R.P. China, domnulLiu Jiayi în perioada 19-21 iulie 2011. Articolul esteilustrat cu imagini foto din timpul acestor vizite. În

timpul vizitei delega�iei Cur�ii de Conturi a Germaniei înRomânia, au avut loc discu�ii

edintre Institu�iile Supreme deAudit și Parlament.

ea de Conturi a României, vizită ce a avutloc î

între șefii celor douăInstitu�ii Supreme deAudit, pe teme cum sunt cooperareabilaterală între cele două institu�ii, în contextul INTOSAIși EUROSAI, au schimbat informa�ii cu privire la cadrulgeneral de lucru, auditurile fondurilor europene, rela�iil

t din R.P. China afost ,

Tema principală dezbătută în timpul viziteidelega�iei Institu�iei Supreme de Audi

modul în care cele două institu�ii își desfășoară

activitatea și principalele realizări recente. De asemenea,s-a convenit și necesitatea reînnoirii Acordului deCooperare Bilaterală, semnat ini�ial, la Beijing, în 2004.

2. Următorul articol despre Curtea de Conturi aRomâniei se referă la activită�ile și publica�iile recenteale institu�iei noas

primul numărpostată

un Raport privind programul de pregătireprofesionalăpregătire profesională să se desfășoa

pentru verificarea calită�ii activită�ii de auditelaborat

Buna Practică.

scutfaptul că 13 SAI-uri latino-americane,vorbitoare de limbă spaniolă, au fost pregăti�i în cadrulProgramului de Pregătire privind

tre. În iulie 2011, Curtea de Conturi aRomâniei a editat al revistei sale despecialitate, publica�ie și pe site-ul institu�iei.Plenul Cur�ii de Conturi a României a aprobat o serie demateriale cu privire la activitatea sa, și anume:

Strategia de resurse umane pentru 2011-2014 șiplanul de implementare a acesteia;

Programul de activitate pentru 2012;

pe anul 2010, care propune ca pe viitora re și prin

intermediul videoconferin�elor, al programelore-learning, al brainstorming-ului, forumului de dezbateri;

un Ghidpentru a alinia activitatea de audit la Standardele

Interna�ionale și la

Curtea de Conturi din Brazilia face cuno48 de auditori din

Metode și Tehniciutilizate în Auditului Performan�ei. Seminarul a avut loccu sprijinul Agen�iei Interna�ionale de Cooperare dinGermania (GIZ) în parteneriat cu OLACEFS.

�

�

�

�

69


În august 2011, Muhammad Akhtar Buland Ranaîși începe mandatul de 4 ani ca Auditor General al SAIPakistan. Domnia sa este cel de-al șaptesprezeceleaAuditor General al acestei institu�ii.

Comunitatea Institu�iilor Supreme de Audiau celebrat aniversarea a

15 ani de la înfiin�are.r Interna�ional de la Dili, Timorul de Est.

La eveniment au participat ai Institu�iilorSupreme de Audit din Angola, Brazilia, Capul Verde,Timorul de Est, Macao, Mozambic, Portugalia și SaoTome.

În a Jurnalului Interna�ional

pentru Auditul Public, Președintele Cur�ii de Conturi aRepublicii Slova unarticol cu titlul

În articol sunt relatate aspectedin experien�a SAI Slovacia î

i de dezvoltare a SAI Slovacia ș�ii de a deveni o Institu�ie

. La proiect au cooperat SAI-uri dinAustria, Marea Britanie, Estonia, Polonia, Slovenia.

în timpul Congresului alVIII-lea al EUROSAI, de la Lisabona.

tvorbitoare de limba portugheză

Cu acest prilej au găzduit cel de-aldoilea Semina

conducători

cia, domnul Jan Jasovsky publică

n urma unei astfel deevaluări. Primul obiectiv al proiectului a fost examinareasolidită�ii Strategie idezvoltarea capacită Supremăde Audit modernă

Raportul evaluării a fost semnat în cadrul unei ceremoniicare a avut loc la 30 mai 2011,

Sec�iunea Specială

Evaluarea peer review�ii minte de la cei care trec

printr-o astfel de evaluare.

ca formă deconstruc�ie a capacită : Învă�ă

În același articol din suntprezentate reflec�ii ale membrilor echipei de evaluarepeer review a SAI Slovacia. Aceș la temeleprincipale abordate în cadrul discu�iilor pentru evaluare,acestea fiind referitoare la: rolul, mandatul șifunc�ion

irea practicilor actuale cu privire laaspectele tehnice și strategice; dezvoltarea ș

problemelor ș întâmpinate înactivitatea de audit.

La sec�iunea , în articolulscris de Bruce Robertson, Auditor General al SAI Noua

tema:Articolul se Organiza�ia

Institu�iilor Supreme de Audit din Pacific (PASAI)ut pași importan�i în adoptarea Standardelor

Interna�ionale de Audit în cadrul programului, denumit Ini�iativa acific.

Auditorii Generali ai SAI-implementarea ISSAI presupune

schimbul de experien� ntre to�i membrii participan�i laProgram.

Informa�ii suplimentare în

Rubrica , unmaterial elaborat de Secr

�ilor institu�ionale;proceduri și termene de aplicare a acestor propuneri.Astfel, in iulie 20

a Comitetului Donatorilor din cadrulINTOSAI, la Washington.

Sec�iuneaSimpozionul ONU/INTOSAI;Comitetul pentru Standarde Profesionale;Creșterea conștienti ISSAI;Proiectul de armonizare a Standardelor

Interna�ionale ISSAI;Comitetul de Consolidare �ii

Institu�ionale;AFROSAI;

Congresul al VIII-lea EUROSAI.

Cel de-al 21-lea Simpozion al ONU/INTOSAIorganizat în comun de c cretariatul General alINTOSAI și cel al ONU, a avut loc la Viena, în perioada13-15 iulie

Sec�iunea Special

De ce este nevoie dearmonizare?

ă

tia se referă

area SAI Slovacia, iar recomandările formulatese referă la îmbunătă�

i stimularearezolvării i dificultă�ilor

Zeelandă, este tratatăreferă la faptul că

afăc

său delucru Regională de Audit din P

urilor participante la program,au convenit că

ă î

legătură cu acest subiectse găsesc la:

prezintăetariatul de Cooperare a

donatorilor din cadrul INTOSAI. Acesta cuprindeurmătoarele teme: un apel global pentru propuneri caresă sus�ină dezvoltarea capacită

11, Banca Mondială a găzduit cea de-atreia Întrunire

tratează subiecte ca:

zării

a Capacită

Adunarea Generală

ătre Se

2011. La Simpozion au participat 140 de

Pe scurt despre ISSAI

Cooperarea Donatorilor

Din cadrul INTOSAI

www.issai.org .

�

�

�

�

�

�

�

70

reprezentan�i din 66 de Institu�ii Supreme de Audit,alături de reprezentan�i ai altor organiza�ii interna�ionale,di e ONU, Uniunea Interparlamentară,Parteneriatul Interna�

tarea următoarelorpriorită�i din

ională; demonstrarea valorii șa comunicării î

la Wellington, NouaZeelandă, î

ru privind Datoria Publică

tui eveniment anul acesta, în timp ce crizafinanciară globală

condus la provocări

și spălăriib

Praga, RepublicaCehă. În cadrul Seminarului au avut loc sesiuni dedezbatere pe teme ca: abordări n luptaîmpotriva corup�iei prin promovarea integrită�ii

ei, răspunderii publică;Statutul și puterea SAI-urilor

, riscuri, propuneri pentru mă

Cea de-a XII-aAdunare GeneralăAFROSAI a avutloc î

i au propus ca următoarea lă, din 2014,să aibă

ntre carional pentru Buget etc. Acest

Simpozion a contribuit la implemenPlanul Strategic INTOSAI 2011-2016:

sprijinirea independen�ei SAI-urilor; consolidareinstitu� i beneficiilor SAI-urilor; lupta împotriva corup�iei; sporire ncadrul INTOSAI.

Comitetul pentru Standarde Profesionale aorganizat cea de-a opta întâlnire

n perioada 22 - 24 iunie 2011.

Grupul de luc alINTOSAI a celebrat cea de-a 20-a aniversare în 2011.SAI Lituania, membru al grupului de lucru din 1996, afost gazda aces

a determinat înregistrarea de datoriipublice, fapt care a neașteptate atâtpentru Guverne, cât și pentru SAI -uri.

Grupul de lucru împotriva corup�ieianilor, condus de SAI Egipt, a organizat Seminarul

Interna�ional la 12 septembrie 2011, la

și rezultate î,

transparen� în administra�iaîn lupta împotriva

corup�iei suri anticorup�ie.

n perioada 18-23 iulie 2011, la Gabon. În primasesiune a întâlnirii s-a adoptat în unanimitate Manualulde Proceduri AFROSAI, precum și Planul Strategic. Încea de-a doua parte au avut loc dezbateri pe 3 teme:auditul performan�ei; auditul datoriei publice; auditareasalariilor publice.

În final, delega�ii au adoptat Acordurile Librevilleș Adunare Genera

loc în Maroc.

Congresul al VIII-lea EUROSAI a avut loc laLisabona, în perioada 30 mai-1 iunie 2011, organizat deCurtea de Conturi a Portugaliei.

Congresul s-a concentratin�ele ș

managerilor publici și rolul SAI-urilorși responsabilita s-a axatpe auditul agen�iilor independente de reglementare.

Concluziile șpe site-ul:

www.Eurosai2011.tcontas.pt/Pages/Welcome.aspx

EUROSAI și a Institu�iilorde Audit Intern (ECIIA) au încheiat un Acord deCooperare care a fost semnat de Jacek Jezierski,Președinte al SAI Polonia și Președinte al Consiliului de

Cond i Phil Tarling,Președinte al ECIIA.

Rubrica ,asupra programelor ș

și pesite-ul .

În final, la pagina 41, Jurnalul Interna�ional deAuditPublic INTOSAI

.

pe 2 teme principale:prima temă a tratat provocările, cer iresponsabilită�ile

tea acestora; cea de-a doua temă

i recomandările pentru fiecare temă seregăsesc

Confedera�ia Europeană

ucere al EUROSAI, la acea dată, ș

informează i activită�ilor dedezvoltare ale acestuia, informa�ii care se regăsesc

publică un calendar al

Ini�iativa de Dezvoltare a INTOSAI

EvenimentelorINTOSAI pentru perioada 2011- 2012

www.idi.no


IMPORTAN�A PERSONALE SOFT SKILLSPENTRU AUDITORUL MODERN

ABILITĂŢILOR ( )

Am lucrat cu auditori din multe

pe

este necesar.Din fericire, aceasta nu este numai opinia mea, ci

(iar

). IFAC a emis

grupate în 4 categorii,prima referindu-se la ceea ce am putea numi aspectetehnice, descrise de IFAC drept

-tehnic (adesea numite “abili”). În prezentul articol

ţări în ultimii 10ani, în Europa, părţi din Asia şi, mai recent, în Africa.Aproape peste tot unde am fost,

în primul rând prin prisma funcţiei sale“tehnice”, în care

. Totuşi, examinându-mi experienţele trecute,consider că

. Desigur,aceste abilităţi tehnice sunt necesare oricui, întrucât înabsenţa lor activitatea de auditor nu poate fi desfăşuratăcorespunzător. Dar cred că acestea reprezintă numai oparte din ceea ce

şi a IFAC, Federaţia Internaţională a Contabililorîn multe ţări auditorii fac parte din profesia contabilă,deci analogia este foarte adecvatăcâteva declaraţii asupra a ceea ce este necesar pentru afi un bun “profesionist”. IFAC afirmă un număr de

atribute necesare. Acestea sunt

,inclusiv posesia cunoştinţelor tehnice, o înţelegere aimplicaţiilor acestor cunoştinţe, modul de aplicare înpractică a acestor cunoştinţe, modul de analizare ainformaţiilor şi de înţelegere a acestora, modul desintetizare şi evaluare a informaţiilor.

Pe lângă aceasta, IFAC descrie alte 3 tipuri decalităţi pe care profesioniştii trebuie să le posedepentru a fi eficienţi, şi anume

.Aproape toate acestea implică caracteristici şi cerinţede natură non ă tăţipersonale aş dori să măconcentrez în special asupra abilităţilor personale şiinterpersonale şi modului lor de aplicare în practică încazul unui auditor din cadrul unei instituţii supremede audit.

auditul esteperceput

trăsăturile predominante alepracticii de audit au fost înţelegerea tehnicilor deaudit adecvate şi o solidă apreciere a cadrului legalrelevant

acesta este numai începutul a ceea ce estenecesar pentru a fi un auditor eficient

tăţi intelectuale

abilităţi personale,interpersonale, organizatorice şi de management

abili

71

Wayne BartlettConsultant Mondialeal Băncii

72

Importan�a personale soft skills pentru auditorul modernabilităţilor ( )

.

pot avea un impactsemnificativ asupra activi

-adev

,'80, utilizam

-mirezerv

Toate acestea s-au schimbat acum. Dac

-de

mite prin

Aceast

se petrec

Chestiunea “valorii

Una dintre dezbaterile majoreprivind

.

.

. Acest

-o perioad

-m

Toate acestea sunt importante şi ar merita fiecare unarticol de sine stătător. Dar, pentru a dimensionarezonabil prezentul articol, vă propun abordarea numai aunui singur element,Parţial, aceasta are un context tehnic, de exemplu noileghiduri INTOSAI trebuie înţelese şi implicaţiile lor luateîn considerare, sau, mai larg, noile standardeinternaţionale de audit (ISA)

tăţilor noastre. Trebuie să lecunoaştem şi să ne menţinem în actualitate în privinţa lor(aceasta face parte într ăr din învăţarea individuală,ea însăşi o importantă abilitate personală).

Cât despre domeniile mai puţin evidente din punctde vedere al schimbării, cu impact asupra noastră, săluăm de exemplu, tehnologia informaţiei. Când amînceput să lucrez, în anii un computerîmpreună cu alţi 30 de colegi de birou. Trebuia să

timpul în care să îl folosesc, aşa încât îmi reveneaunumai 2 ore pe săptămână. În timp ce aceasta îmipermitea să rezolv unele sarcini interesante pe computer,nu mi-a prea revoluţionat modul de a munci.

ă vreau săcumpăr un bilet la teatru sau de avion, în mod obişnuit ofac prin intermediul internetului. La fel se întâmplă şi încazul unui hotel multă lume îşi face acum rezervărileon line. La fel, dacă am nevoie să remit un raport cuiva,în mod normal nu-l voi printa pe suport hârtie, înmulte pagini, ci îl voi tri e-mail. Lucrurile se facacum în mod complet diferit decât în urmă cu numai 10ani, iar modalităţile mele de lucru sunt de nerecunoscut.

a are la fel demult ca şi asupra oricui.

ajută acum auditorii să planifice şisă desfăşoare auditurile. Le permit, de asemenea, oabordare diferită a auditului, una care se concentreazămai mult asupra riscurilor inerente de sistem alepopulaţiei auditate, decât cea mai tradiţională care sebazează pe analizarea unor mormane de hârtii şiasigurarea că o lungă listă de verificări birocratice au fostefectuate.

Deci, de la vârf până la bază, organizaţia de audittrebuie să conştientizeze marile schimbări care s-au

petrecut şi încă , în lumea tehnologieiinformaţiei. La un loc, acestea oferă

.adăugate” ne conduce la un alt

subiect legat de schimbare, şi anume,.

profesia contabilă şi de audit în marea parte aEuropei şi Americii de Nord în ultimii cîţiva ani, a fost

Auditorii sectorului privat au fost multcriticaţi pentru nereuşita de a semnala ameninţareadezastrelor financiare iminente a lovi un număr decompanii importante (căderea Enron sau, mai recent, aunor organizaţii ca Lehman Brothers, arată că se menţineo problemă de percepţie).

Nici instituţiile supreme de audit nu au fost imune lacritici, iar

, de exemplu,

În practică, aceasta a accelerattendinţa de îndepărtare de la auditul de regularitate şiconformitate, spre ceea ce este cunoscut ca

sau aexaminează mai mult

, decât cheltuirea lor legală.Desigur, . Oferă

publicului şi politicienilor încrederea că posibilacorupţie este evitată. Totuşi, într ă în carebugetele din sectorul public se află sub o presiunecrescândă – şi, credeţi ă, aproape orice economist areconvingerea că pe măsura trecerii timpului aceasta maicurând va creşte decât să scadă

. Caauditori, trebuie să ne asigurăm că adoptăm aceastăschimbare şi că prin învăţare individuală şi altemodalităţi, suntem pe deplin gata să înfruntăm

: cum să obţinem mai multdin mai puţin. Cum presiunile asupra bugetelorsectorului public cresc din tot felul de motive – de

adaptabilita

impact asupra auditorilorTehnicile de audit asistate de

cal )

noi instrumente cepermit efectuarea auditului într ă mult maieficientă şi oferă posibilitatea adăugării de mult maimultă valoare în rolul nostru de auditori

aşteptărilepărţilor interesate

rolul au

în ultimii ani Oficiul Naţional de Audit alMarii Britanii a trebuit să facă faţă unorprovocări semnificative, care au condus la o mareschimbare de concentrare asupra activităţilor care

gă valoare

audit deperformanţă

cheltuirea eficientă a banilorpublici

legalitatea este importantă

instituţia supremă deaudit trebuie să demonstreze hotărâre în orientareacătre aspectele privind valoarea pentru bani

mareaprovocare a secolului XXI

tea la schimbare

culator (CAAT

-o manier

ditorilor

“adau ”

“valoare pentru bani”–

–

Abilităţi personale

Acestea sunt individuale,. Prezintă importanţă, întrucât suntem cât de

buni şi eficienţi este posibil, numai dacă ne asumămresponsabilitatea propriilor acţiuni şi dezvoltări. Ar fiprea uşor şi ineficient să gândim că altcineva, superiorulnostru ierarhic sau colegul, de exemplu, ne-ar putea faceeficienţi fără propriul nostru efort (deşi cu siguranţă, potfi utili).

condiţionând eficienţauiauditorul

Ce sunt, mai e ?Pot fi definite mai clar ca fiind atitudini valori.

-i

cepticismului profesional.

xact, aceste abilităţi personaleşi

Includ managementul personal, iniţiativa,învăţarea individuală, abilitatea de a anticipaschimbarea şi de a face faţă, din perspectivaatitudinii profesionale, valorilor, comportamentuluietic şi s

73

Importan�a personale soft skills pentru auditorul modernabilităţilor ( )

Abilităţi interpersonale şi de comunicare

ndva un poet britanic alsecolului XVII, John Donne, “nimeni nu este o “.

-o lume

Aceasta este cu atât mai pentru auditori.

.

(

.

Ar trebuiîntotdeauna

.

mereutârzia la

întâlniri iile luate în cadrul lor,ntreprinse

ulterior.

.,

Nu este o coinc

asimilarea

În primul rând,

,

ie

Modul în care se încheie o întâlnire este, deasemenea, important:

î

?.

.

,

: nu avem mereu

â

,

– ceea ce

După cum spunea câinsulă

Trăim într în care realizările pot fi mult maisemnificative dacă adoptăm anumite

decât dacă lucrăm singuri.adevărat

.Trebuie să răspundem aşteptărilor părţilor interesate, careinclud publicul în general, politicienii, reprezentanţiientităţilor verificate şi alţii.

.Sunt câteva lucruri particulare ce trebuie avute în

vedere în privinţa acestui titlu generic. Acesta se referă lamodul de conlucrare cu alţii şi modul de a rezista şi asoluţiona un conflict (care este parte a vieţii cotidiene înaudit, pe tot globul!) Presupune modul în care conlucrămîn echipe şi interacţionăm cu oameni diverşi din punct devedere cultural şi intelectual. Cum

şi înţelegeri în situaţii profesionale fără a necompromite standardele profesionale şi etice) sau

Similar,. Un audit

desfăşurat strălucitor este o risipă de timp, efort şi banidacă raportul de audit rezultat nu redă efectiv aspecteleconstatate sau nu prezintă un set viabil şi util derecomandări de îmbunătăţire.

.Acestea fiind spuse, nu ar trebui să uităm

, de exemplu,

. să ne amintim

şi de a neconduce după identificate O suspiciunenaturală nu este numai sănătoasă, ci esenţială. Totuşi,aceasta nu înseamnă că un auditor poate manifesta lipsăde respect faţă de acei reprezentanţi. Astfel, de exemplu,trebuie să rămânem politicoşi şi curtenitori. Artrebui să ne comportăm profesionist prin a nu în

şi notând deciz astfel încâtsă fie clar pentru toată lumea ce acţiuni trebuie

Şi ar trebui.

.

De remarcat că este unacesta fiind

. idenţă faptul că. Unii dintre cei mai

eficienţi auditori cu care am lucrat nu vorbesc prea mult.Doar pun întrebările potrivite şi aşteaptă formularearăspunsurilor de către repondenţi. Ulterior, dupăconţinutului acelor răspunsuri, apreciază dacă au toateinformaţiile necesare, iar în caz contrar, formulează alteîntrebări lămuritoare.

. mulţiauditori ar trebui să asculte mai mult şi să înveţe

. Estede asemenea important să ne gândim ce dorim să obţinemdintr-o discuţ , anterior desfăşurării ei, făcând în avansun . Apoi, dacă se pare că nu obţinem cetrebuie din discuţie, putem încerca să

.este clar pentru toată lumea ceea ce

s-a spus şi s-a convenit? A fost stabilit un set clar deacţiuni de ntreprins după întâlnire? Este clar cinerăspunde şi pentru care acţiune? Termenele de îndeplinireau fost înţelese şi sunt realiste pentru realizarea a ceea ceurmează În absenţa acestor ,întâlnirile sunt o risipă de timp, efort şi bani

Mai mult decât orice, este implicat un

Este imposibil pentru oricare dintre noi săştim totul şi un anumit grad de modestie ne permite săascultăm ale altora şi aduce

prin care putem înţelege mai bine oricesituaţie dată. Asta nu înseamnă să acceptăm orbeşte unpunct de vedere alternativ dar putem cel puţin avea învedere posibila existenţă a unei alternative valide lapoziţia adoptată de noi, înainte de a respinge o astfel deeventualitate. În aceasta constă

toate răspunsurile la toateîntrebările, deci este în propriul nostru interes

pentru a ne completa oricediscrepanţe în înţelegere.

Sperăm că toţi avem de c ştigat reflectând laaceasta, fiind autocritici şi evaluând cinstit ce am puteaîmbunătăţi. A fi capabili să procedăm astfel nu este unsemn de slăbiciune ci mai mult unul de putere, unul carene va face pe toţipărţilor interesate este exact ce vor aştepta de lanoi în viitor.

abordări înprivinţa celor cu care lucrăm

Nedesfăşurăm activitatea în echipe, formale şi informale

Interacţiunea şicomunicarea noastră cu toate aceste şigrupuri sunt cruciale pentru a fi eficienţi

negociem soluţiiacceptabile

cumlucrăm eficient într

modul în care comunicăm cu alţiiconstituie temelia eficacităţii unui auditor

Una dintre cele mai mariprovocări pentru auditori este de a redacta rapoartede audit de calitate care să reţină atenţia celor ce lecitesc, şi, cel mai important, să conducă la schimbări şiîmbunătăţiri durabile

comunicarea informală modul în careinteracţionăm în reprezentanţiientităţilor verificate

probele de audit

să ne asigurăm că nu facemafirmaţii generale nesusţinute de probe

Buna comunicare se referă în principal laconstruirea încrederii între părţile care interacţionează

proc

secretul învăţării individuale şi al perfecţionăriipersonale “derivă din latinul – ”a auzi”

Toţi ar trebui să ne întrebăm cum am puteadeveni comunicatori mai buni

arta de apune întrebarea potrivită la momentul potrivit

plan al întâlniriighidăm

conversaţia

abordări structurate

set de valoricare susţin această abordare, care

ţi

punctele de vedere un plusde informaţie

secretul comunicării desucces

săascultăm pe ceilalţi

capabili să oferim mai multă valoare

persoane

-un mediu multicultural

întâlnirile cu

necesitatea de a aborda auditurile dinperspectiva scepticismului profesional

, ,

es cu dublu sens Este maimult despre a asculta decât despre a vorbi

auditor”“audire”

include respectulpentru al i

-i

î

exemplu, cheltuieli mai mari cu pensiile, sănătatea şieducaţia auditorii din instituţia supremă de audittrebuie să ajute la satisfacerea dificilei dar inevitabilei

ambiţii de–

.,

obţinere de rezultate mai eficiente alesectorului public pornind de la resurse financiare maireduse

Traducerea și adaptarea: Doina Drăniceanu

Se observă că. Ce sunt aceste

comunicarea este suficient de importantă pentru a fi menţionată aparte în cadrul categoriei generalede abilităţi interpersonale abilităţi interpersonale?

îii“.

Dacă ne gândim la abilităţile personale ca fiind despre “mine şi eu nsumi”, atunci abilităţile interpersonalesunt despre “mine şi alţ

TEHNICI DE AUDIT ASISTATE DE CALCULATOR (COMPUTER ASSISTED

AUDIT TECHNIQUES - CAATs)

Tehnicile de Audit Asistate de Calculator(CAATs) pot fi definite ca instrumente bazate pecalc

lizareaCAATs

CAATs) areca obiectiv general sprijinirea auditului.

ulator care pot fi utilizate pentru a creşteeficacitatea şi eficienţa procesului de audit; o definiţiealternativă ar fi aceea de „tehnici folosite de cătreauditorii care utilizează calculatorul ca un instrumentpentru colectarea şi analiza datelor”. Uti

nu reprezintă un scop în sine. Utilizareatehnicilor de audit asistate de calculator (

Utilizarea CAATs

E

ar

Trebuie rem zarea CAATs

probel

, ,

CAATs pentrua colecta probe suficiente,

Utilizarea pe care

Îndecursul anilor, auditorii (inclusiv SAI) s-au folosit depârgh datelor în formatelectronic pentru „a audita prin intermediulcomputerului”, utilizând CAATs

CAATs

Supreme deAudit, CAATs au începu

Comitetul IT INTOSAI a definit.

- Planificarea CAATs;- Decizia asupra modului de transfer al datelor;-

;-

;- Solicitarea ;- .

auditului:

entr

vitatea de

;

, ,

poate fi luată în calcul atuncicând se doreşte sporirea eficienţei şi/sau eficacităţiiauditului. ficienţa auditului este crescută deoarececomputerul poate efectua o varietate de sarcini deaudit care necesită un buget mare de timp şi carecere un timp suplimentar dacă ar fi efectuate manual.

arcat faptul că utili nuschimbă obiectivele auditului, ci numai metodologiade audit. În majoritatea mediilor de procesare ainformaţiei din zilele noastre, e de audit fie nusunt disponibile pe hârtie, fie versiunea pe hârtie estenumai o copie derivată (şi în consecinţă mai puţinfiabilă) a datelor în format electronic. De aici,necesitatea ca auditorul să se bazeze pe

relevante şi fiabile.

entităţile auditate au dat-oiniţial procesării electronice a datelor a făcut caauditorii să trateze sistemul IT ca pe o cutie neagră şisă efectueze „un audit în jurul computerului”.

iile oferite de existenţa

. Această tendinţă aadus beneficii nu doar în etapa de execuţie a auditului,ci şi în etapa de planificare. Deşi iniţial seconcentrau pe auditul financiar şi pe auditul deregularitate, odată cu schimbarea naturii şi aaccentului pus în audit de Instituţiile

t să fie tot mai mult folosite înauditul performanţei şi de investigaţie.

Decizia asupra procedurilor de verificare şireconciliere a datelor

Decizia asupra manipulării datelor şi aprocedurilor de conversie

datelor de la structura auditatăProceduri de testare a eşantionului de date

În etapa de planificare se pune accentul pecreşterea

Tendinţele semnificative/importante şimodelele sunt mult mai evidente, având ca rezultat oconc are mai specifică a activităţilor de auditulterioare, fie ele manuale sau computerizate;

Disponibilitatea datelor structurii auditate înformat electronic oferă auditorului posibilitatea de amanevra datele „după bunul plac”, înainte de a începeacti audit propriu-zisă. Importanţa acesteiactivităţi nu poate fi subestimată, mai ales înderularea auditului de investigaţie/cercetare

Manevrarea datelor în etapa de planificareeste de asemenea benefică pentru alegerea metodeide eşantionare celei mai adecvate pentru obiectivelede audit în relaţie cu capacitatea.

etapeledescărcării datelor

eficacităţii

pentru aplicarea CAATs

Etapa de planificare

�

�

�

74

Cornel ConstantinescuDepartamentul I Coordonare, metodologie, evaluarea sistemelor de control şi audit public intern, controlul calităţii auditului publicextern, pregătire profesională, IT şi raportareDirecţia 3 – IT

–

Director

Aura Aciobăni ei�Departamentul I Coordonare, metodologie,

Direc ia 1 – Metodologie, evaluarea sistemelor de controlIT


ţ , pregătire profesională, raportareDirecţia 3 –

–

şi audit public intern


75

Solicitarea datelor entităţii auditate de către auditorise face pe baza unui document cu un format cât maistructurat cu putinţă, mai ales atunci când este vorba decontinuitatea utilizării şi nu de un exerciţiusingular.

Solicitarea trebuie să includă următoarele aspecte:Elementele de date solicitate, de exemplu fişiere

de date sau tab le/câmpuri, ca şi perioada la careacestea se referă;

ul care se poateimporta uşor in IDEA;

Data până la care informaţiile trebuie să fie puse ladispoziţie (un termen rezonabil)

Documentaţia cu privire la sistem şi la date sauvariante actualizate ale acestora în cazul în caredescărcarea datelor este privită ca activitate continuă.

În general, solicitarea formală este numai o parte aprocesului de interacţiune între specialistul care descarcădatele şi departamentul IT al structurii auditate, careinclude discuţii şi clarificări formale şi informale îngeneral necesare pregătirii şi/sau rafinării aspectelorsolicitate.

Descărcarea datelorManipularea şi conversia datelor

În această etapă se pune în general accentul pe

O mai bună acoperire ca extindere, dar şi caprofunzime

Economie de timp şi baniInterogaţii de audit mai complexe şi o capacitate

analitică sporităŞanse sporite de a se dezvolta abordări mai noi şi

inovatoare ale auditului.

Datele odată descărcate vor fi supuse unor proceduride verificare/reconciliere cu cele existente în formatletric. a datelor sunturmătoarele:

cărcate sunt valide din punct de vederetehnic de exemplu nu sunt prezente caractere ilogice sauparazit

u fost descărcate toate datele cerute, şi invers, nu aufost incluse date fictive

atele descărcate sunt o reprezentare fidelă atranzacţiilor reale.

utilizării în speţă IDEA. Dacă datele ce vor fiut lizate ulterior pentru auditul adevărat se dovedesc a fiincomplete sau imprecise, însăşi fundamentarea

constatărilor şi implicit a opiniilor şi a recoma dărilor stăsub semnul îndoielii.

Procesul de reconciliere, în special în cazul primeiauditări cu e posibil să dureze mai mult timp decâtcelelalte sarcini de audit.

derulate pentru a atingeaceste obiective sunt următoarele:

Aceasta este procedura de reconciliere adoptată cel maides. Se obţine numărul de înregistrări de la structuraauditată şi apoi se compară cu numărul de înregistrăridescărcate. În cazul unei baze de date relaţionale, se faceacelaşi lucru pe tabele. IDEA numără automatînregistrările

O metodă destul de fiabilă de reconciliere. Totaluriledintr-un câmp sau o serie de câmpuri sunt obţinute de lastructura auditată şi apoi comparate cu totalurilecâmpurilor respective din datele descărcate. Acestea suntînţelese ca totaluri în sensul larg de exemplu, totalulunui câmp cu date de identificare este lipsit sens sauca totaluri ale câmpurilor importante, de obicei, cele careconţin sume. Cu IDEA pur şi simplu se genereazăstatistica câmpurilor şi astfel se obţin toate totaluriledorite. De asemenea, IDEA se poate folosi în aceastăetapă pentru a se genera subtotalu

O extensie a procedurii de totalizare este compararea cudocumentele pe hârtie, de exemplu copii pe hârtie alesituaţiilor financiar-contabile cumulative cu totalurilecalculate pentru datele descărcate. Metoda este foarteeficace pentru dovedirea acurateţei datelor descărcate.

Verificările secundare pentru reconcilicarea existenţei unor elemente valide în datele

descărcate precum şi verificarea coerenţei interne adatelor. Coerenţa internă este utilă în cazul bazelor de daterelaţionale, bineînţeles cu condiţia ca auditorul să fie sigurcă şi baz originală de date este coerentă

Un tip de verificare subiectiv şi totuşi foarte util estevizualizarea datelor de pe pretează

ştie clar că potexista probleme la descărcarea datelor. Evident, nivelulde asigurare este scăzut.

igurare cu privire laauditarea bazei de date, să fie nevoie să reveniţi lastructura auditată pentru a obţine date diferite/de mai bunăcalitate/mai numeroase.

una reconciliereatotală. Auditul financiar al situaţiilor anuale necesită,evident, o reconciliere completă. La fel şi în situaţia cândopinia de audit se bazează pe un eşantion.

Însă dacă, de ex mplu, deţineţi date incomplete, elepot fi folosite la testarea controlului intern atâta vreme câtdatele sunt vali

CAATs

e

Formatul de date preferat este un

Suportul preferat pentru transferul datelor (CD sauDVD read-only);

;

- ;- ;- Rularea testelor IDEA;- Documentare.

:–

;;

;

Procedurile de verificare

Datele des;.

A ,.

D

Acesta este pasul cel mai important din procesulCAATs,

i „ ”

n

CAATs

importate din baza de date (în josulecranului).

–de –

ri în grupurile logice.

„ ”

erea datelor includverifi in

,

a .

monitor. Se mai bineunui volum mic de date sau acolo unde se

Este posibil ca în timpul procesului de reconciliere,pentru a atinge nivelul necesar de as

Oricum, nu se impune întotdea

e

de.

�

�

�

�

�

�

�

�

�

Etapa de implementare (Executarea auditului)

eficienţă

Acurateţea

Numărarea înregistrărilor

Coerenţa internă şi verificarea validităţii

Examinarea vizuală

Validitatea

Exhaustivitatea

Procedurile de reconciliere

Totaluri

Verificarea cu documentele pe hârtie

Tehnici de Audit Asistate de Calculator (Computer Assisted Audit Techniques - CAATs)

76

Utilizarea CAATs analizadatelor auditate

.este

adecvate auditului de regularitade investi

auditului

.

Acestea pot fide o

salariilor,grila de salarizare.

., ,

rÎn plus, inf

. IDEA este un excelentinstrument de verificare a calculelor.

exemplu ar fi veri

„ ” aalt test eficient

pentru verific

- IDEA poate fi util, inclusiv testarea numerelor

tivit

- , ,

-

unui

tesmai

sofisticate ca de exemplu Monetary Unit Sampling,

:- ),

care ar trebui utilization care

- ,care ar trebui utilizat

-,

evaluarea separat sau,, utilizarea Classical Variables Sampling

(Variables Estimation Sampling).- ),

care ar trebui utilizat

e.- ),

t

CCurtea de Conturi sunt „Random Sampling”,„Stratified Random Sampling” „Monetary UnitSampling”.

verificacorectitudinea calculului

CAATs

,

în cadrul Curţii priveşteentităţii . Este abordarea care

predomină datorită uşurinţei în utilizare Pentruanaliza datelor disponibil o gamă întreagă deinstrumente de interogaţie SQL, în general dezvoltatepentru utilizarea pe sisteme PC şi laptop. Acesteinstrumente sunt te, alperformanţei şi gaţie/de cercetare ca şi

financiar. Tehnicile comune de analiză adatelor sunt incluse şi în aplicaţia IDEA utilizată încadrul Curţii pentru analiza datelor auditului.Acesteainclud următoarele zone:

Testareaexcepţiilor poate fi utilizată la identificareaelementelor neobişnuite. pur şi simpluelemente mărime ieşită din comun sau elementeunde nu se corelează două elemente de informaţie cuprivire la acelaşi element, cum ar fi rata

Multe câmpuri de informaţii pot fiverificate din punctul de vedere al valorilor admise.

Mai ales căaplicaţia poate genera analize care altfel nu ar fidisponibile. Stratificarea oferă profilul unei populaţiipe benzi de valori, grupuri de coduri sau date.Acesteasunt utile mai ales atunci când se auditează active cumar fi încasări, stocuri, împ umuturi sau la defalcareatranzacţiilor. ormaţia poate fi însumată înscopul identificării tendinţelor. Dacă anumite codurisau subcoduri necesită analiză grafică, se pot realizagrafice.

Una dintremodalităţile cele mai comune de a testa validitateaunui element este de a-l verifica cu altă informaţie. Un

ficarea adreselor sau a conturilorbancare ale angajaţilor cu informaţiile care se găsescîn fişierele plăţi pentru a se vedea dacă ang jaţii nusunt cumva cuprinşi şi la furnizori. Un

area exhaustivităţii datelor este de averifica informaţia între un fişier master şi tranzacţiipentru a se vedea dacă există elemente în fişierulmaster pentru care nu s-a înregistrat tranzacţia.

izată pentru a se testaexhaustivitatea lipsăîntr-o secvenţă numerică (elemente lipsă). Pentrua efectua testul elementelor lipsă, trebuie cadocumentaţia sursă să conţină o secvenţănumerică. Fişierele de inventar sau de vânzări potfi supuse testului exhaus ăţii numerelor datenotelor de ieşire şi a fişelor de achiziţii. Testulelementelor lipsă se pretează testării seriilornumerice de cecuri şi a numerelor de note deinventar.

Testul elementelor lipsă se poate de asemeneaaplica datelor calendaristice, cum ar fi situaţiazilelor în care nu sunt înregistrate tranzacţii.

Testarea duplicatelor poate fi eficace în anumitesituaţii cum ar fi testarea plăţilor duble cătrefurnizori, identificarea dublei introduceri anumăr de notă inventar în momentul inventarierii

sau la identificarea numelor şi adreselor înduplicat pe cererile de plată a asigurărilor sau aaltor drepturi sociale.

Eşantionarea statistică este un test în general utilizatpentru tarea validităţii într-o manieră care permiteapoi evaluarea întregii populaţii. Metodele

sunt dificil de pus în practică manual. În situaţiile încare testele se aplică unor documente fizice şi nuînregistrărilor computerizate, este indicat să seutilizeze tehnica eşantionării statistice. IDEA oferăcinci posibilităţi de eşantionare

(eşantionarea sistematicăun tip de eşantionare pentrualegerea unui eşant acoperă egal un segment alpopulaţiei.

(eşantionarea aleatorie) un tip deeşantionare atunci când seimpun proiecţii statistice obiective cu privire ladiverse atribute ale populaţiei.

(eşantionareastratificată aleatorie) un tip de eşantionare care esteutilizat fie în cazurile când o populaţie este formatădin mai multe grupuri (elementele au riscuri asociatediferite) ce necesită fie ă dacă seimpune

(unitatea monetară un tip deeşantionare atunci când seimpune evaluarea financiară a erorii, pentru cazurileîn care elementele pot fi parţial eronat

(variabila clasică un tip deeşantionare ce poate fi folosit pentru a se estimato alul erorilor dintr-o populaţie (bază de date) pebaza unei erori identificate într-un eşantion.

ele mai relevante metode de eşantionare pentru

şi

Prin folosirea funcţiei de câmpuri virtuale dinIDEA, auditorul poate adăuga calculele proprii ladatele de audit, de exemplu pentru a

salariilor în sumă brută/netăsau aplicarea corectă a variaţiilor ratei de schimbvalutar.

Pornind de la practica curentă a Curţii şi de lapriorităţile sale, şi mai precis IDEA se aplicămai ales în auditul financiar, inclusiv auditulregularităţii. La început aplicaţia IDEA a fostdezvoltată pentru a susţine (doar) aceste tipuri deaudit şi majoritatea funcţiilor se concentrează peanaliza situaţiilor financiare şi a tranzacţiilor cucaracter financiar. În principiu, utilizarea aplicaţieiIDEAnu influenţează etapele generale ale auditului.

ă

�

�

�

�

�

Identificarea elementelor atipice

Analizele efectuate cu IDEA pot servi ca date depornire pentru reviziile analitice

Verificarea calculelor

Verificarea datelor între sisteme.

Testele pentru elemente lips

Refacerea calculelor

ă şi duplicate

Eşantionarea�

�

Sistematic sampling

Random

Stratified Random Sampling

Monetary Unit

Classical Variable

1. Ghidul INTOSAI alocă această fază etapei de execuţie. Pentru Curteade Conturi este mai bine să fie alocată iniţial etapei de planificare.

Tehnici de Audit Asistate de Calculator (Computer Assisted Audit Techniques - CAATs)

curtea de conturi a romÂniei · bugetul statului. acest text este o fiind de strictăinterpretare....

Documents